Doina Smaranda Nour - Biserica Sf. Gheorghe Din Botosani

8/16/2019 Doina Smaranda Nour - Biserica Sf. Gheorghe Din Botosani

1/8

Biserica Sf. Gheorghe din Botoºani.

Analiza comportãrii în timp Doina Smaranda Nour

Ilie Lazãr

Petru Mihai

Descrierea construcþieiBiserica Sf. Gheorghe, spun documentele, a fost ridicatã pe cheltuiala

doamnei Elena Rareº, în anul 1551, în timpul domniei lui ªtefan voievod,fiul ei.Modelul acestei biserici este luat dupã bisericile lui ªtefan cel Mare ºi

Sfânt; construcþia este în formã de cruce, cu turla rotundã pe naos, ziditã dinpiatrã ºi cãrãmidã presatã, cu chenare din piatrã cioplitã la uºi ºi ferestre, cu garnizcolþurat, cu ºarpantã ºi ocniþe mici, acoperitã toatã cu olane turceºti (foto 1).

Nu a fost pictatã la interior.Edificiul este o construcþie

cu pereþi structurali din piatrã ºi

cãrãmidã, iar bolþile sunt din cã-rãmidã.

Fundaþiile continue sub zidurisunt din piatrã, zidite cu mortarde var.

Turla circularã este dinzidãrie de cãrãmidã ºi descarcãpe patru arce pieziºe susþinute decele douã arce principale transver-sale ºi de cele douã arce longi-tudinale, înecate în diafragme.Toate arcele sunt realizate dinzidãrie de cãrãmidã.

Peste pronaos se dezvoltão cupolã semicircularã, carereazemã la partea inferioarã pepatru arce: douã longitudinale ºidouã transversale, din care se remarcã prin masivitate arcul transversal cedesparte pronaosul de naos, care, dupã martorii oculari care au decopertatlocal, ar fi fost reclãdit /restaurat într-o perioadã mai recentã.

Foto 1 – Aspect al edificiului


2/8

Semnatar articol400

Din documentele ce atesta acest monument, din care s-au extras o seriede informaþii, rezultã cã în cei peste 400 ani de existenþã Biserica a fost repa-

ratã de mai multe ori. În timpul domniei lui Mihail Racoviþã (1721); pe la 1733se face catapeteasma, de cãtre pictorul Gh. Zugravul.În anul 1815, în timpul preotului Ilie Caliotu se fac din nou reparaþii ºi

alt veºmânt la clopot.În timpul preotului Alexandru Urzicã (1864) se face clopotniþa adãugire

la zidul bisericii. Totuºi, un raport al epitropiei, aratã cã biserica este „ame-ninþatã de ruinã” (1890); clopotniþa era poziþionatã lângã peretele bisericii, pelatura de nord -vest a pronaosului, iar învelitoarea era din tablã (1911).

În jurul anilor 1914 Comisia Monumentelor Istorice o restaureazã în

forma în care se aflã astãzi:- se înlãturã veºmântarul;- se îndreaptã pereþii cu piatrã rostuitã;- se schimbã acoperiºul de formã bulbatã în prismã conicã;- se înlocuieºte învelitoarea din tablã cu olane, se realizeazã baza stelatã

a turlei ºi împrejmuirea care se pãstreazã ºi astãzi;- se înlãturã clopotniþa care este mutatã la poartã.În anul 1954 se reparã din nou acoperiºul, tot cu olane. Clãdirea bisericii

are realizate instalaþii pentru utilitãþile de iluminat electric ºi de încãlzire cu

agent termic de la reþeaua de termoficare a oraºului.Pe ansamblu se apreciazã cã edificiul, deºi este foarte vechi, a avut ocomportare bunã în timp, sub acþiunea factorilor de mediu ºi a seismelorrepetate, care, bineînþeles au lãsat urme în zonele sensibile ale structurii (elementede rezistenþã curbe, contactul dintre navã ºi turlã).

DegradãriVechimea clãdirii ºi schimbarea con-

diþiilor de mediu în zona sitului ca ºi seismele

repetate au dus la slãbirea unor elemente alestructurii de rezistenþã, impunându-se cunecesitate verificarea tehnicã a ansamblului.Slãbirile s-au materializat ºi prin fisuri inte-rioare, apãrute în stratul de tencuialã ºi înstructura de rezistenþã – zona pendentivilor, aarcelor principale ºi a arcelor pieziºe (foto 2).

Având în vedere starea generalã aansamblului, a fiecãrui element component

în parte, rezultatele, precum ºi criteriile refe-ritoare la alcãtuirea construcþiei ºi compor-tarea în exploatare ºi la acþiuni seismice, Foto 2


3/8

Titlu articol 401

rezultatele calculului simplificat conduc la concluzia cã, pentru imobilul ana-lizat, gradul de asigurare minim nu este satisfãcut. Acesta este motivul pentru

care considerãm clasa de risc seismic Rs II corespunzãtoare „construcþiilor lacare probabilitatea de prãbuºire este redusã, dar la care sunt aºteptate degra-dãri majore la incidenþa cutremurului de proiectare”.

Pe ansamblu zidãria portantã se prezintã bine, evidenþiindu-se fisuri dintasãri în zona pronaosului ºi a altarului; de altfel, la trecerea în revistã a exte-riorului, realizat din zone mixte: zidãrie aparentã din cãrãmidã arsã în dispu-nere decorativã, zone tencuite cu aspect cenuºiu patinat în câmpurile intrândecreate de contraforþi ºi ancadramente ºi zidãrie de piatrã pentru accentuareavolumelor ºi cu rol de întãrire a zonelor puternic solicitate: contraforþi, brâulde compensare din piatrã de talie, peste zidãria elevaþiilor; nu se constatã des-prinderi care sã punã în pericol stabilitatea de ansamblu a construcþiei; facexcepþie colþurile contraforþilor unde s-au semnalat fisuri dezvoltate în lungulrosturilor dintre pietre, care se amortizeazã în dreptul brâului de piatrã de lalimita superioarã a soclului; aceste fisuri din tasare se datoreazã excesului deumiditate din respectivele zone ºi repetatelorintervenþii în zona limitrofã (turnul clopot-niþã ºi vestmântarul). În foto 3-7 sunt ilustrateo serie de degradãri exterioare.

În zona de modificare a rigiditãþilor, la

limita inferioarã a turlei apar însã o serie dedegradãri periculoase, iar arcele principaletransversale ale naosului sunt fracturate.

Cauzele care au condus la respectiveledegradãri sunt urmãtoarele:

- acþiunea seismicã Cu toate cã zona Municipiului Botoºani

se caracterizeazã prin parametri seismici re-lativ reduºi, seismele repetate care au afectat

structura de rezistenþã a edificiului care seanalizeazã au accentuat efectele timpului,prin oscilaþiile ºi vibraþiile pe care le-auindus în structurã, cumulativ, precum ºi vibraþiile permanente produse de cir-culaþia vehiculelor grele.

Pe de o parte acþiunea seismicã a accentuat ruperile între abside ºi navã(foto 3), în rosturi la arce, iar pe de altã parte a cauzat ruperea la bazã a turlei,

în zona sensibilã a fiecãrei biserici, zona caracterizatã printr-o modificarebruscã de rigiditate de la navã la turlã.

Introducerea unei baze stelate duble, pentru diminuarea saltului derigiditate la baza turlei, a fost o mãsurã foarte raþionalã luatã de restauratoriicare au intervenit la un moment dat asupra structurii.

Foto 3 a


4/8

Semnatar articol402

- acþiunea apei din intemperiiDatoritã întreþinerii necorespunzãto-

are, în timp, a acoperiºului Bisericii, apa dinprecipitaþii a pãtruns în structurã, cu toate

consecinþele ce derivã din aceasta: îngheþ-dezgheþ repetat, putrezirea cãrãmi-zilor insuficient arse, spãlarea mortarului prefisurat.

Totodatã, înãlþimea turlei a permis, datoritã streºinii de dimensiuni ini-þial reduse ºi lipsei jghiaburilor ºi burlanelor, spãlarea paramentului exterior,deci încã o cale de acces a apei la structurã.

Trebuie sã semnalãm cã tiranþii din lemn care sunt dispuºi în arceletransversale nu mai lucreazã (sunt ieºiþi din lucru).

Materialele din lucrare

O analizã vizualã a materialelor din lucrare indicã urmãtoarele: cãrãmidacare s-a folosit la realizarea pereþilor structurali ºi a bolþilor este o cãrãmidã de

Foto 3 b

Foto 4 – Degradãri din umiditate la ocniþe ºi fisuri

între absidã ºi altar

Foto 5 - Alte degradãri ale ºarpantei Foto 6 - Detaliu


5/8

Titlu articol 403

epocã de dimensiuni nestandardizate, având grosimi variabile; marca cãrã-mizii este de 40...80, valori rezultate prin asimilarea unor încercãri efectuate

pe cãrãmizi din aceeaºi epocã prelevate de la alte lucrãri; mortarul de var-nisipeste de marca M10. Piatra de calcar de la exterior nu prezintã urme de ooliþi;blocurile de piatrã sunt zidite cu mortar de var.

O analiza calitativã a zidãriei pune în evidenþã o execuþie îngrijitã, prinsimilitudinea între dimensiunile de la nord ºi de la sud (existând între acestedouã zone diferenþe extrem de mici).

Gradul de asigurare a edificiului la seismLuând în considerare caracteristicile de alcãtuire s-a efectuat calculul

încãrcãrilor, determinându-se eforturile capabile în diafragme, ºi gradul deasigurare pe fiecare ºpalet ºi pe structurã.

A rezultat un grad de asigurare pe direcþie:

Gradul de asigurare ºi clasa de risc seismic determinate demonstreazãnecesitatea intervenþiei de consolidare, propusã în douã variante: s-a optatpentru varianta injectãrii pereþilor în volum, ceea ce ridicã calitatea morta-rului de legãturã ºi dispunerea unor tiranþi pretensionaþi verticali, din baregroase, în anumite secþiuni.

Pe orizontalã se vor dispune 3 ºiruri de centuri, turnate în alveole inte-rioare în zid: una la nivelul tãlpii de fundare – dispusã pe ambele pãrþi alezidãriei fundaþiei, una deasupra arcelor golurilor de fereastrã – dispusã la

interior ºi cea de a treia la nivelul coronamentului.

Foto 7 – Aspect zonã racord cu altarul Foto 8 – Degradãri accentuate ale ºarpantei

Longitudinalã 103954 240113 0,44 0,33


6/8

Semnatar articol404

Dupã executarea consolidãrii, prin dispunerea tiranþilor verticali pre-tensionaþi se obþine un grad de asigurare pe:

Calculul presiunii sub talpa fundaþiei a condus la presiuni transmise deedificiu de 233 KPa sub pronaos ºi 316 KPa sub naos, presiuni care depãºescvaloarea presiunii limitã prevãzutã din stu-diul geotehnic, de unde rezultã necesitateaevazãrii (simetrice) a tãlpii de fundaþie (pre-

siunea limitã = presiunea plasticã = 190 KPa).S-a propus evazarea la interior ºi exterior cu30 cm, lãþimea tãlpii devenind 160+60 = 220 cm,iar presiunile devin:

* pentru zona pronaosului

* pentru zona naosului

ceea ce semnificã o depãºire cu cca 30%, considerãm permisã dacã seare în vedere faptul cã terenul de sub talpã este îmbunãtãþit prin tasarea generalãa ansamblului.

Centurile exterioare de la nivelul tãlpii fundaþiei sunt legate prin bre-tele de legãturã cu cele interioare, iar în zona dintre naos ºi pronaos vor filegate transversal de fundaþia existentã în aceastã zonã, la acelaºi nivel. Dincenturi se vor realiza cãmãºuieli pe înãlþimea de 50…70 cm, pentru o maibunã conlucrare cu zidãria fundaþiei actuale. Centurile dispuse în fundaþiipãtrund sub acestea (sub fundaþii) circa 30 cm. Pãmântul existent între celedouã elemente longitudinale din beton armat nu va fi înlãturat decât în zonelebridelor de legãturã.

ConcluziiGradul de asigurare la acþiuni seismice (R), este 0.33. Conform Nor-

mativului P 100/1992 aceastã valoare se încadreazã, pentru clãdiri de clasa IIde importanþã, în urgenþa 2 de intervenþie, respectiv executarea lucrãrilor deconsolidare în maximum 5 ani, durata fiind depãºitã.

Foto 9 – Degradãri ocniþe

Direcţia ΣTmin ΣSk R R total

Longitudinală 290576 252633 0,87 0,75 > 0,6

Transversală 209603 0,62

2daN/cm69,1

220100

37225=

⋅

=

⋅

=

L B

N pef

2daN/cm30,2

22010050612

=

⋅

=

⋅

=

L B N pef


7/8

Titlu articol 405

Din analiza cantitativã ºi calitativã a degradãrilor, precum ºi din eva-luarea stãrii de eforturi ºi deformaþii la elementele principale de rezistenþã ale

bisericii (dupã direcþia transversalã, sensibilã la acþiuni orizontale) se pottrage urmãtoarele concluzii:1 Monumentul, prin modul de amplasare al maselor este total necon-

format seismic; excentricitatea la torsiune, în regiunea slãbitã a ferestreloreste foarte mare. În schimb, încãrcarea seismicã fiind redusã, rotirile sunt deordinul zecimilor ºi sutimilor de mm (mici).

2 Deplasãrile pe direcþia transversalã sunt foarte mari, din cauza cãpicioarele arcelor se confundã cu zidãria ºi, în consecinþã, datoritã grosimilormici, cca 35 cm, sunt flexibile. Apare astfel necesar ca manevra de inter-

venþie sã asigure împiedicarea marilor deplasãri laterale, deziderat urmãrit laalegerea soluþiei de consolidare.În afara lucrãrilor de consolidare propuse sunt absolut necesare ºi

urmãtoarele mãsuri:- refacerea pantelor trotuarelor, pentru evitarea bãltirii apelor pluviale;- sistematizarea verticalã ºi amenajarea zonei curþii pentru îndepãrtarea

apelor meteorice, ce curg cãtre Bisericã, amplasamentul respectiv avândpanta terenului natural de cca 7%-8%, se recomandã realizarea unei colectãrisub forma de rigole de ocolire sau reþea de canalizare cu deversare în colec-

torul stradal;- repararea acoperiºului, cu înlocuirea, dacã este posibil, a învelitoriidin olane cu învelitoare din tablã de cupru (data fiind vechimea ºi valoareamonumentului ºi faptul cã învelitoarea din olane nu asigurã îndepãrtarearapidã a apelor pluviale). Menþionãm cã menþinerea configuraþiei actuale aacoperiºului, cu material ceramic de tip olane, nu asigurã îndepãrtarea efi-cientã a apelor meteorice ºi faciliteazã stagnarea zãpezilor, cu ciclurile carac-teristice de îngheþ-dezgheþ, contribuind la apariþia, dupã un anumit timp deserviciu, la aceleaºi tipuri de degradãri cu cele semnalate în prezent (cu

excepþia efectelor rezultate din acþiunea seismelor).Arhitectura actualã a edificiului nu a permis accesul în pod ºi nici efec-tuarea de mãsurãtori complete.

Am sugera, bineînþeles cu acordul specialiºtilor arhitecþi, înãlþareaacoperiºului astfel încât sã se asigure accesul la extradosul elementelor curbede acoperire, din zidãrie de cãrãmidã, cu care ocazie panta acoperiºului arcreºte ºi ar facilita îndepãrtarea mai eficientã a apelor pluviale.


8/8

Doina Smaranda Nour - Biserica Sf. Gheorghe Din Botosani

Documents

Transcript of Doina Smaranda Nour - Biserica Sf. Gheorghe Din Botosani