8/19/2019 BD_ESIG

1/20

Fucking ESIG

tarile industrializate cel mai multi bani se cheltuiesc pentru a plati serviciile IT si achizitionarea de software:  FALS

copul “Lifelong Learning”-a oferi educatie pentru toate categoriile de persoane, indifferent de virsta, loc de resedinta,

apacitati fizice: ADEVARAT

obilitatea !cademica” este caracteristica pentru invatarea la distanta: ADEVARAT

ocumente strategice ce reflecta e-Learning in #epublica oldova:

Moldova 2005

Moldova 2020

uneti in corespondenta importanta macroeconomica a TI% cu rezultatul scontat

conomie dezvoltata ce!tee "I#

conomie !aaca in$oden!itate mica !i ce!tee edu!a "I#

en!itate in$omationala mae in$oden!itate mae !i ce!tee mae "I#

tilizae TI& &e!teea com'etitivitatii macoeconomice

&uropeana” este cel mai mare catalog al patrimoniului cultural si stiintific al &uropei : ADEVARAT

eneficii ale telelucrului : ga$ic li(e) li(etatea de alegee a lucului doit

mportante macroeconomica a TI% in societatea informational este: mae

I% sunt vitale doar in prima etapa a SI%: FALS

((%)s un program de invatamint superior care ofera gradul si creditele corespunzatoare dupa absolvire: $al!

oul model de educatie, characteristic Societatii informationale este orientat+centrat pe: autoin!tuie) inteactivitate

el mai mare eveniment tehnologic si social al sec este considerat: intenet

ateriale e-Learning in cele din urma vor inlocui cartile traditionale: $al!

otriviti numele subprogramelor de e-Learning in estrategiile .& cu obiectivele preconizate:

2002*ce!teea nivelului de conectivitate+,

2005*ce!teea atactivitatii intenationale

2020*!timulaea dezvoltaii cadului de eglementae+

200-*20./ a $uniza educatie 'entu toate categoiile+,

el mai importat model de e-!faceri dupa volumul sumar al tranzactiilor/ 0pr1cis nu 23' sh 2324

8/19/2019 BD_ESIG

2/20

Fucking ESIG

-comertul realizat prin intermediul internetului constituie o parte importanta a procesului de globalizare: adevaat

sfera ocuparii forte de munca, producerii si a volumului $I' a societatii informationale predomina 0cca 5-674:

ctoul !eviciilo

amenii in Societatea infomationala devin studenti pe tot parcursul vietii: Adevaat

conomie electronica face parte din e-activitati: adevaat

e-a lungul timpului8 Intr-o societate bazata pe cunoastere educatia va fi cea mai scumpa si actuala activitate cauzata de :

toducei de noi tenologii in educatie, Glonalizae

genda digitala europeana a fost adoptata de .& in 20..,

ocumentele de referinta care reflecta politica de e-Learning a .niunii &uropene: Li$elong Leaning, eEuo'e 2020)

Euo'e 2002

Learning 9 invatarea prin internet si multimedia: adevaat

mpactul TI% asupra ocuparii forte de munca: e!angeea ceeii in anumite domenii) ceee !'oita in domneniull

I&

nul din dezavantaele e-Learning este crearea cursurilor necesita cheltuitei semnificative de timp: adevaat

ifati beneficiile comertului electronic pentru consumatori: cresterea consumului printr-o ; ,interactiunare facila ,

miliarizare 8

ata globala a TI% ofera cea mai mare crestere a ocuparii fortei de munca:  adevaat

odelul nou al procesului educational, centrat pe implicarea in educatie- sa mutat de la capacitatea de a memora;

emelia e-commerce este telemar3: $al!

' a facut popular termenul &lectronic 'usiness in anul ?posibil =>>

arcini principale ale e-@ealth: dezvoltaea de !i!teme+, %tilizaea IT+,

ifati obiectivele de baza ale Societatii informationale: acce!ul unive!al+ dezvoltaea cultuiii+,

a nivel de companie utilizarea TI% permite firmei sa: im(unatatea!ca elatiile+ !'oea!ca ada'taea+

ema de e-Learning reflectata in sectiunea $lanului de !ctiuni e&uropa 33: Inve!titii in oameni !i co'etente

onstituie fundamente tehnologice ale societatii informationale0era gresit concetivitate macro, aplicatiile electroniceAAA

a gresit macroeconomica , retele de tele;4

na dintre prioritatile societatii bazate pe cunoastere-aplicare tehnologiei in rindul elevilor: adevaat

tarile postindustriale pentru serviciile IT si achizitionarea de software se cheltuie fonduri mai mai

8/19/2019 BD_ESIG

3/20

Fucking ESIG

ectorii8 %e transofrma societatea informationala intr-o societate a %unoasterii: $unctionali tenologici

rincipiile de educatie intr-o societate bazata pe cunoastere: 1A) di!'oni(ilitate

Learning nu presupune consultatiile specialistilor: $al!

ropunerea de creare a 'ibliotecii "igitale ondiale a fost efectuata de : #ilington) 2005

e&urope 33 investitia in oameni si competente

e&urope 3C e-Learning servicii

e&urope 33 Tineretul in miscare

eoldova 33 competente digitale pentru toti

ontinutul de baza al invatamintului modern0era gresit auto-organizare, eDpertiza8 gestionare4

rogramul &uropeana planifiva catre33C a oferi acces larg la oatrimoniul cultural digital al &uropei : adevaat

omitetul europea %&*+T% 3C= pentru dezvoltare si implementare ;88: .0

omponentele infrastructurii informationala *ationale include: caclulatoae) etele 'u(lice+

(rdonati masurile de implementare e-Learning:

egatiea moala

n!tuiea cadelo

cizitionae

um'aae

a(oae

escifrati abreviere ((%s 3 Ma!!ive o'en online cou!e

elemedicina- o tendinta in medicina referita eDclusive la preg;8: $al!

ata Tehnolegiilor informationale consta in : !evicii ) !o$t4ae

aracteristici ((%)s: !unt e$$ectuate de oameni+, La ace!te cuui !e 'oate in!cie oice+

rima universitate de invatamint la distanta: 'en %nive!it6

ehnologiile moderne de telecomunicatii sunt baate pe retele de calculatoare/ adeva

facerile electronice sunt initiate si au ca tinta:admini!tatiile7guvenele

e ce IT sunt importante pentru educatia moderna:potriviti inceputul afirmatiei cu sfarsitul corect:

8/19/2019 BD_ESIG

4/20

Fucking ESIG

iteza8Ra'id !au mot

radul de constientizare:Mai 'utine 'e!u'unei) mai multe cuno!tinte

roductivitate:E$icienta mai mae)mai ie$tin,

el mai important model de e-!faceri dupa volumul sumar al tranzactiilor:#2#9(u!ine!!*to*(u!ine!!:

ema de e-Learning reflecta in sectiunea $lanul de actiuni e&uropa 330sigur nu este d:

ifati afirmatiile adevarate privind societatea informationala+SI si a cunoasterii+SI% : *umarul vectorilor functionali ai

I% corespunde domeniilor de activitate ; ,“daca nu esti pe Internet ? nu eDisti ca firma” 0fals4

fati beneficiile comertului electronic pentru firme :

;tindeea 'e 'ieti intenational

cadeea co!tului de ceae) 'oce!ae+

odel de comert electronic in care companiile vind spre cumparatori individuali-persoane fizice : '3%

odelul de afaceri electronice %3' este orientat spre : persoane uridice

odelul de afaceri electronice '3% este orientat spre : personae fizice

el mai importat model de e-afaceri dupa volumul sumar al tranzactiilor : '3'

ucrul in societatea bazata pe cunoastere necesita IT calificare ? adevaat

ubprograme ale programului “Lifelong Learning 36-3=E”-Fean onnet , &rasmus

ifati afiramtiile adevarate privind noua economie- e!te o economie glo(ala) olul*ceie e!te TI&

ifati beneficiile comertului electronic pentru consumatori- "o!i(ilitati de o(tinee a in$omatiilo elevante+

o!i(ilitatea de a cum'aa !au $ace tanzactii al oice oa +Mai multe 'o!i(ilitati de alegee a 'odu!elo !i

etuilo

rogramul &uroapeana planifica catre 33C a oferi acces larg la patrimonial cultural digital al &uropei - adevaat

noua paradigma a educatiei, caracteristica pentru Societatea informationala in centru este plasat9!tudentul4

mportanta macroeconomica a TI% in societatea informationala este:mae

ifati caracteristicile definitorii ale teleactivitatii:e!te o activitate+(azata 'e inteactivitate !i individualizae )

+++,,ae la (aza !i!teme de telecomunicatii 

ifati caracteristicile definitorii ale telelucrului0la distanta4:

Lucratorul se afla intr-un loc diferit de personele care il platesc

&ste bazat pe interativitate 0fals4

8/19/2019 BD_ESIG

5/20

Fucking ESIG

learning semnifica: tele'ezenta)++con!ultaea in egim de tim' eal

facerile electronice 232 sint initiate si au ca tinta :admini!tatiile7guvenele

mpactul tic asupra ratei somaului: Duce la o ce!tee

ducatia moderna la distanata se bazeaza pe :

Medii de tan!mitee !i comunicae,,

aracteristicile culturii in societatea informationala :

;ce! de in$omatii

nivel idicat de inovatii

ifati benificiile comertului electronic pentru firme: de!cidei totale in elatii cu clientii) !cadeea co!tului de ceae)

oce!ae,,) e;tindeea 'e 'iete intenational

rima universitate de invatamint la distant din lume a fost 'en %nive!it6) Maea #itane

ata 2lobala a TI% ofera cea mai mare crestere a ocuparii fortei de munca

Adevaat

' a facut popular termenul de &lectronic 'ussines in anul:

  Fal! .<

ifati coraportul dintre conceptele de !faceri electronice 0e-'ussines4 si %omert electronic0e-%ommerce4

  e*a$acee = e*commece

e-a lungul timpului intr-o Societate bazata pe cunoastere,educatia va fi cea mai scumpa dintre toate GGG si actuala

ctivitate cauzata de

Glo(alizae,

  Intoduceea de noi tenologii in educatie,

ubprograme ale programului Lifelong Learning 36-3=E:

  >ean Monnet 'ogam

  &omeniu!

  Ea!mu!

otriviti numele subprogramelor de e-Learning in e-strategiile .& cu ob8 $reconizate

e*Lean 2002 &e!teea nivelului de conectivitate+

  e*Lean 2005 Stimulaea dezvoltaii cadului+

  e*Lean 2020 A $uniza educatie '7t toate categ+

  Li$elong Leaning 200-*20./ &e!teea activitatii intenationale+

ifati afirmatiile corecte privind noua economie :

8/19/2019 BD_ESIG

6/20

Fucking ESIG

  E!te o economie glo(ala

  Re!u!a cea mai !cum'a devine ca'italul uman

  Rolul*ceie a'atine TI&

ifati beneficiile comertului electronic pentru consumatori

&e!teea con!umului 'int*o am'la+,

  Familiaizaea con!umatoilo cu TI&+,

  Inteactiunea $acila cu alti cum'aatoi

iferenta principala a e-commerce de cel traditional este promovarea produsului prin intermediul retelelor: Intenet

rincipiile de baza ale strategiilor .& de dezvoltare a TI%: eEducatie) concuenta) $inantae 'ivata

general, comunitatile virtuale pe internet, sunt clasificate dupa: intee!e) !co'

el mai mic pret poate fi atins in cazul concurentei perfecte8 adevaat

na din citate este eDemplu inofensiv de scurgere de informatii: Hiarul publica numele  ci!tigatoului loteiei $aa !tiea

i

upta impotriva criminalitatii cibernetice facec parte din strategia .& de Securitate pe Internet: adevaat

nul din tipurile de date citate nu poate fi disponibil punlic: date (iometice

ara inovare nu poate fi vorba de o *oua economie si societate a cunoasterii : adeva

terventiile in edificarea Societatii Informationale europene sunt efectuate de .& sub auspiciile fondurilor structurale:

deva

conomia noua rezuma la economia digitala: Fal!

economia cunoasterii rolul central il are eDploatarea fabricilor, masinilor si muncii fizice: $al!

ovarea in noua economie are capacitatea de a asimila si de a converti informatia pentru a imbunatati productivitatea si

entru a crea noi produse si servicii : adeva

rincipiul complementaritatii informationale semnifica: utilizaea in$omatiei duce la e;tindeea ace!teia

ifati afirmatiile adevarate privind noua economie in societatea cunoasterii: e!u!a*ceie 'entu,,,) Faa inovae nuu

oate $i,,,, inovaea in onua economie ae ca'acitatea de a ,,,,,

uportul general al concurentei este proprietatea: 'ivata

nul din cele citate este titlul programului .& de dezvoltare a Societatii Informationale: &atea al(a de in$omatizae

oncuretna semnifica servicii mai ieftine, mai bune si de inalta calitate pentru: cetateni !i inte'indei

atele mele pe internet nu sunt utile nimanui, asa ca nu face sa le ascund cu grua: $al!

rincipiul interactiunii informationale non-locale accepta: inteactiunea la di!tanta

8/19/2019 BD_ESIG

7/20

Fucking ESIG

ompetititvitatea firmei va creste semnificativ daca o parte din informatiile care circula in retea va accesibila atit pentru

ngaati cit si pentru partenerii sai din eDterior: adeva

data cu cresterea cunoasterii necunoastearea nu va scadea, ci va creste iar activitatile din ce in ce mai eficiente, nu se vor 

mplifica, ci se vor complica: adevaat

elecomunicatiile stau la baza politicii .& de dezvoltare a SI%: adevaat

entru a asigura protectia datelor cu caracter personal, este suficient sa nu spui nimanui unde ele se afla:  $al!

rectii de actiune ale politicii .& pentru protectia concurentei: Mentineea com'etitivitatii $imelo) "eveniea !i

teziceea a(uzului de 'ozitie dominanta) contolul concentailo economice

mplementarea la scara inalta a e-afacerilor este o revolutie nu o evolutie: $al!

ovarea in noua economie are capacitatea de a asimila si de a converti informatia pentru a imbunatati

oductivitatea si pentru a crea noi produse si servicii: adevaat

oua economie 'la!eaza in 'im 'lan8 cooperarea

ifati ceea ce confirma eDistenta unei diversitati si posibilitatea de alegere a celei mai eficiente metode, solutii si

hnologii, capabile sa satisfaca nevoile specifice ale utilizatorilor intr-o situatie concreta:"inci'iul neutalitatii

remisa si motorul concurentei este:libera initiativa

lobalizarea este una dintre principalele forte motrice in sferele de activitate:care se bazeaza pe materii prime naturale

oncurenta este benific doar pentru consumatori , producatorii nu au nevoie de ea als

olotica europeana in domeniul societatii informationale se bazeaza pe : spriinirea dezvoltarii tehnologiilor 888

copul crearii sistemului de invatamint electronic 0nu e folosirea tehnologiilor 

ocietatea responsabila de protectia datelor electronice cu caracter personal ale fiecarui catatean al europe &*IS!

brevierea wsis se descifreaza world summit on the information societJ

Learning poate fi definit ca invatare prin utilizarea Internet si multimedia !devarat

rincipiul universialitatii codificarii informatiei se bazeaza pe: tehnologii digitale

olitica europeana in domeniul societatii informationale se bazeaza pe: spriinirea dezvoltarii tehnologiilor informationale

comunicationale

esursa-cheiepentru economia digitala devine informatia : adevarat

ompetitivitatea firmei va creste semnificativ daca o parte de informatiile care circula in retea va fi accesibila atit pentrungati , cit si pentru partenerii sai din eDterior: adevarat

8/19/2019 BD_ESIG

8/20

Fucking ESIG

*u poate servi ca sursK pentru accesul neautorizat la internet: - Vulnea(ilitatea !o$t4ae*ului de nivel local,

conomia noua rezumK la economia digitalK: FALS

olitica europeanK in domeniul SocietK ii informa ionale se bazeazK pe: -ț ț S'i@iniea dezvoltii tenologiilo

$oma ionale i comunica ionale,ț ș ț

teractiunea informationalK este semnificativ diferitK de interac iunile obiectelor materiale: -ț Adev

rincipiul universalitK ii codificKrii informa iei se bazeazK pe :ț ț TEB?LGIILE DIGITALE RI

TEB?LGIILE DE MEMRIE I?STA?T

remisa i motorul concuren ei este:ș ț li(ea ini iativț

mplementarea la scarK naltK a e-afacerilor este o revolu ie nu o evolu ie:ț ț FALS

datK cu cre terea cunoa terii necunoa terea nu va scKdea ci va cre te,iar activitK iile din ce n ce mai;:ș ș ș ș ț Adev

rategia e&uropa034 prevede “a asigura acces la internet a pentru orice student”

 

Adevaat

oate categoriile de comunitati virtuale pe Internet suplimentar pot avea o funct88888

 

Adevaat

rearea pietei unice &uropene sa finalizat in anul:

 

./

economia cunoasterii rolul centra/ i/ are eDplotarea fabricilor masinilor si muncii fizice:

 

Fal!

copul crearii sistemului de invat8 e-Learning

• $recis nu integrarea mecanismelor Ti% si a inovarilor in procesele de invatare

rincipiul universitatii codificarii informatiei se bazeaza pe:

•  precis nu descifrare analogica

"atorita concurentei: 'etuile !e mic!oeazaC inve!titiile ce!cC nivelul calitativ ce!teC ceeea ce!te

atele personale nu ar trebui sa circule liber in spatial public ADEVARAT

copul crearii sistemului de invat8 e-Learning : $omaea unui !'atiu,,,,

trucit in conditiile concurentei perfecte opereaza un numar infinit de vinzatori acesta este cel mai frecvent tip de

oncurenta: FALS

aloarea parcurilor tehnologice in viziunea .& ? instrument care auta la: con!olidaea legatuilo dinte !tiinta !ioduceeC alinieea dezecili(ului !tuctual dinte taile %EC edi$icaea !ocietatii in$omationalaC

8/19/2019 BD_ESIG

9/20

Fucking ESIG

oliticile concurentionale promovate de .& prin Tratatul %omisiei &uropene se bazeaza pe un cadru legislativ:

M%?ITAR 

iferenta principala a e-commerce de cel traditional este promovarea produsului prin intermediul retelelor: Intenet

rincipiile de baza ale strategiilor .& de dezvoltare a TI%: eEducatie) concuenta) $inantae 'ivata

general, comunitatile virtuale pe internet, sunt clasificate dupa: intee!e) !co'

el mai mic pret poate fi atins in cazul concurentei perfecte8 adevaat

na din citate este eDemplu inofensiv de scurgere de informatii: Hiarul publica numele  ci!tigatoului loteiei $aa !tiea

i

upta impotriva criminalitatii cibernetice face parte din strategia .& de Securitate pe Internet: adevaat

nul din tipurile de date citate nu poate fi disponibil public: date (iometice

ara inovare nu poate fi vorba de o *oua economie si societate a cunoasterii : adeva

terventiile in edificarea Societatii Informationale europene sunt efectuate de .& sub auspiciile fondurilor structurale:

deva

conomia noua rezuma la economia digitala: Fal!

economia cunoasterii rolul central il are eDploatarea fabricilor, masinilor si muncii fizice: $al!

ovarea in noua economie are capacitatea de a asimila si de a converti informatia pentru a imbunatati productivitatea sientru a crea noi produse si servicii : adeva

rincipiul complementaritatii informationale semnifica: utilizaea in$omatiei duce la e;tindeea ace!teia

ifati afirmatiile adevarate privind noua economie in societatea cunoasterii: e!u!a*ceie 'entu,,,) Faa inovae nu

oate $i,,,, inovaea in noua economie ae ca'acitatea de a ,,,,,

uportul general al concurentei este proprietatea: 'ivata

nul din cele citate este titlul programului .& de dezvoltare a Societatii Informationale: &atea al(a de in$omatizae

oncurenta semnifica servicii mai ieftine, mai bune si de inalta calitate pentru: cetateni !i inte'indei

atele mele pe internet nu sunt utile nimanui, asa ca nu face sa le ascund cu gria: $al!

rincipiul interactiunii informationale non-locale accepta: inteactiunea la di!tanta

ompetititvitatea firmei va creste semnificativ daca o parte din informatiile care circula in retea va accesibila atit pentru

ngaati cit si pentru partenerii sai din eDterior: adeva

data cu cresterea cunoasterii necunoastearea nu va scadea, ci va creste iar activitatile din ce in ce mai eficiente, nu se vor 

mplifica, ci se vor complica: adevaat

8/19/2019 BD_ESIG

10/20

Fucking ESIG

elecomunicatiile stau la baza politicii .& de dezvoltare a SI%: adevaat

entru a asigura protectia datelor cu caracter personal, este suficient sa nu spui nimanui unde ele se afla:  $al!

rectii de actiune ale politicii .& pentru protectia concurentei: Mentineea com'etitivitatii $imelo) "eveniea !i

teziceea a(uzului de 'ozitie dominanta) contolul concentailo economice

mplementarea la scara inalta a e-afacerilor este o revolutie nu o evolutie: $al!

ovarea in noua economie are capacitatea de a asimila si de a converti informatia pentru a imbunatati

oductivitatea si pentru a crea noi produse si servicii: adevaat

oua economie 'la!eaza in 'im 'lan8 cooperarea

ifati ceea ce confirma eDistenta unei diversitati si posibilitatea de alegere a celei mai eficiente metode, solutii sihnologii, capabile sa satisfaca nevoile specifice ale utilizatorilor intr-o situatie concreta:"inci'iul neutalitatii

remisa si motorul concurentei este:li(ea initiativa

lobalizarea este una dintre principalele forte motrice in sferele de activitate:cae !e (azeaza 'e mateii 'ime natuale

oncurenta este benific doar pentru consumatori , producatorii nu au nevoie de ea  Fal!

copul crearii sistemului de invatamint electronic 0nu e folosirea tehnologiilor4

ocietatea responsabila de protectia datelor electronice cu caracter personal ale fiecarui catatean al europei E?ISA

brevierea wsis se descifreaza 4old !ummit on te in$omation !ociet6

Learning poate fi definit ca invatare prin utilizarea Internet si multimedia Adevaat

rincipiul universialitatii codificarii informatiei se bazeaza pe: tenologii digitale

olitica europeana in domeniul societatii informationale se bazeaza pe: !'i@iniea dezvoltaii tenologiilo

$omationale !i comunicationale

esursa-cheie pentru economia digitala devine informatia : adevaat

ompetitivitatea firmei va creste semnificativ daca o parte de informatiile care circula in retea va fi accesibila atit pentru

ngati , cit si pentru partenerii sai din eDterior: adevaat

*u poate servi ca sursK pentru accesul neautorizat la internet: - Vulnea(ilitatea !o$t4ae*ului de nivel local,

teractiunea informationalK este semnificativ diferitK de interac iunile obiectelor materiale: -ț Adev

mplementarea la scarK naltK a e-afacerilor este o revolu ie nu o evolu ie:ț ț FALS

rategia e&uropa034 prevede “a asigura acces la internet a pentru orice student”

 

Adevaat

8/19/2019 BD_ESIG

11/20

Fucking ESIG

oate categoriile de comunitati virtuale pe Internet suplimentar pot avea o funct88888

 

Adevaat

rearea pietei unice &uropene sa finalizat in anul:

 

./

economia cunoasterii rolul central il are eDplotarea fabricilor masinilor si muncii fizice:

 

Fal!

"atorita concurentei: 'etuile !e mic!oeazaC inve!titiile ce!cC nivelul calitativ ce!teC ceeea ce!te

copul crearii sistemului de invat8 e-Learning : $omaea unui !'atiu,,,,

trucit in conditiile concurentei perfecte opereaza un numar infinit de vinzatori acesta este cel mai frecvent tip de

oncurenta: FALS

aloarea parcurilor tehnologice in viziunea .& ? instrument care auta la: con!olidaea legatuilo dinte !tiinta !i

oduceeC alinieea dezecili(ului !tuctual dinte taile %EC edi$icaea !ocietatii in$omationaleC

oliticile concurentionale promovate de .& prin Tratatul %omisiei &uropene se bazeaza pe un cadru legislativ:

M%?ITAR 

ormalizarea presupune:de!cieea oicaui 'oce!'in !im(olui $omaleCde!ciee o(iectelo 'in caactee)cae ii

$ea anumite 'o'ietatiC'o'ietatea de inte'etai multi'le ale !i!temelo de !emne

ESIG te!t 5niunea &uropeana a emis Initiativa &uropeana in domeniul comertului electronic in aprilie .-

rincipala directie a politicii .& in $5 si $6 este tendinta de lider in: ?anotenologie

olul principal in organizarea MSIS l-a ucat: %niunea Intenationala a Telecomunicatiilo

ugetul acordat $6+$%6 este evaluat la AA mlrd8 &uro : "e!te 50

ugetul total al $rogramului %adru 60$%64 constituie : "e!te 50 mld euo

ugetul total al $rogramului %adru 50$%54 constituie : .- mld, euo

artener asociat al %entrului &uropean de informatizare in domeniul culturii: ATBE?A

T. a lansat apelul cKtre toate Krile lumii pentru dezvoltarea infrastructurii informa ionale na ionale 0II*4 proprii iț ț ț șobale 0II24 sa sesiunea de la 'uenos !ires din anul : .1

rasul n care a avut loc a doua etapK MSIS: Tuni!ia

MSIS n 2eneva s-a ntrunit n anul : 200/

rimul $rogram %adru al .niunii &uropene 0$%=4 a fost lansat in: .

8/19/2019 BD_ESIG

12/20

Fucking ESIG

rogramul (ameni din $%6 ce spriinK mobilitatea i dezvoltarea carierei este destinat pentru cercetKtorii :ș  Din Euo'a ișn a$aa ei

re terea bugetului $%6 fa K de $%5 este de circaș ț  : /

epublica oldova devine membru asociat a $%6 al comunitK ii europene pentru cercetare i dezvoltare tehnologica inț ș

nul : 20.2

uropeana este: %n 'oiect !tategic ++ 'atimonial cultual

rogramul $%6 care spriina mobilitatea si dezvoltarea carierei atat pentru cercetatori sin &uropa, cat si pentru cei dinfara ei se numeste: ameni

onform strategiei e&urope, accesul la patriomoniul cultural european va fi: de!ci!

arta edificarii societatii informatioanale globale de la o

8/19/2019 BD_ESIG

13/20

Fucking ESIG

rogramele-cadru pentru finantarea cercatarii si dezvolarii dupa 36 au durata de C ani : FALSrogramele %adru la .& pentru cercetare i dezvoltare tehnologicK ntotdeauna se realizau n cicluri de 6 ani:ș FALSrogramele %adru ale .& pentru %ercetare si "ezvoltare Tehnologica intotdeauna se realizau in cicluri de C ani : FALSrintre obiectivele MSIS eDistK o pozi ie care sK ncuraeze mass-media pentru a se asigura cK acestea continuK sK oacețn rol important n Societatea informa ionalK :ț FALSolitica de utilizare oportuna a resurselor in &urope-33 prevede:

-

Reduceea utilizaii de ca(on in !ectoul tan!'otuilo- %tilizaea !u!elo egenea(ile de enegie

- Im(unatatiea 'inci'iilo de (aza ale in!tumentelo de 'iata

- $olitica industriala &urope-33, orientata spre globalizare prevede:

ce!te concuenta in !ectoul tui!mului din economia %E HER HER HE

!'i@ini utilizaea tenologiile !i metodele de 'oductie cae educ con!umul de enegie HE HE &o

im(unatati mediul de a$acei a inte'indeilo mono'olo!te HER HE HEim(unatati mediul de activitate in a$acei HER HE HER 'eci!

!'i@ini intenationalizaea inte'indeilo mai HER HE

ifati afirmatiile adevarate referitor la membrii spatiului &uropean de cercetare $%6:- Sa ia decizii + 'oiectului ge!it

- Sa (ene$icieze + intene 9 coect:

biective MSIS in domeniul e@ealth:- A o$ei ,,, Teia HER HER 'eci!

- A con!olida ,,, ugenta HER HER . din 2zeo

- A incua@aea ,,, !anatatii 9coect: 'eci! HER

- A ela(oa ,,, medical HER HER . din 2 HER

- A monitoiza ,,, in$ectioa!e HER HER 'eci!

anul dezvoltarii tehnologiilor digitale in &urope-33 prevede:- &eaea unei 'iete comune,,,

- !timulaea inve!titiilo ,,,

- ela(oaea unei !tategii de dezvoltae,,,

ifati trei mari capitole in urul carora este structurat $rogramul %adru 50$%54:- Fomaea !i con!olidaea aieei,,,

- !tuctuaea aiei de cecetae

-$ocalizaea !i integaea

ifati premisele aparitiei e-learning :- dezvolatea TI&

- a'aitia noilo tenologii de invatae

- nece!itatea $omaii continue

biectivele generale MSIS :- a a!igua acce!ul la emi!iuni adio

- a !cim(a 'ogamele !colae

- a a!igua acce!ul la TI&

8/19/2019 BD_ESIG

14/20

Fucking ESIG

biectivele MSIS in domeniul e-business:- A !timula ceJteea economic Ji ceaea de noi locui de munc

- A 'omova intoduceea de e*(u!ine!! !i e*commece

- A !timula inve!titiile in !ectoul 'ivat

biective MSIS n domeniul e-Learning:

- Eliminaea anal$a(eti!mului Kn utilizaea TI&- Dezvoltaea Knv mntului la di!tan ț ț

- Ela(oaea uno 'ogame de in!tuie a utilizilo 'entu a dezvolta ca'acitatea de auto*educa ie i auto*ț ș

dezvoltae

biectivele subprogramului “i carea Tineretului” in &urope 33:ș- &e teea atactivit ii intena ionale a Knv mantului !u'eio Euo'eanș ț ț ț

- Modenizaea Knv mantului !u'eioț

- Inve!tigaea metodelo de 'omovae a ante'enoiatului

rogramele %adru ale .& pentru %ercetare i "ezvoltare TehnologicK se realizeazK n cicluri de:ș- - ani Knce'and cu 200-- 5 ani 3 din .

8/19/2019 BD_ESIG

15/20

Fucking ESIG

* DI* DAI- I&T*I

uvernul electronic are urmatoarele obiective principale:* educeea im'actului $actoului ,,, geoga$ica

* o'timizaea ,,, inte'indei* !'i@inul ,,, auto*!evie- ce!teea gadului ,,,

actori de selectie a indicatorilor inclusi in indicele de dezvoltare TI% 0I"I4:* Di!'oni(ilitatea + datelo

* &om'ati(ilitatea + !tati!tice- Relevanta indicatoilo

%T "evelopment IndeD este necesar, in special, pentru masurarea:* "oge!elo in dezvoltaea TI&

* Valoii Digital Divide* ?ivelului de dezvoltae,,,

ifati categoriile indicatorului sintetic al SI:* Economica

* In$omatica

* Social*educationala- In$omationala-

ifati indicii categoriei social-educationale a Indicatorului sintetic de dezvoltare a Societatii Informationale:* Incadaea in !coli medii7licee 9:

* &ititoi de ziae !i cati 9n,7.000 loc,:* Re!'ectaea de'tuilo omului

* Li(etatea 'e!ei !i de e;'imae

ifati subindicii %ategoriei informationale a indicelui TI%, realizat intr-o tara:* Linii tele$onice 9n,7.000 loc,:* Televiziune 'in ca(lu7!atelit 9n, a(onati7.000 loc,:

* Tele$oane celulae 9n,7.00 loc,:* "o!e!oi de a'aate adio !i TV 9n,72000 loc,:

* &-guvernarea, precum si politica europeana pentru Societatea informationala ar trebui sa fie :

* Inteactiva* Inte'inzatoae

* Atotcu'inzatoae- Multilinga

rincipalele obiective ale indicelui I"I consta in determinarea:* 'oge!eului,,,

* ma!ua,,,* evolutiei,,,- decala@ului,,,

ctualmente sistemul de evidenta al indicatorilor de dezvoltare TI% la nivel global include:* Indicatoul de conectivitate ,,, 3 ?RI* Indicatoul com'etitivitatii ,,, 3 &I

8/19/2019 BD_ESIG

16/20

Fucking ESIG

* Indicele 'egatiii e*guvenaii ,,, 3 eGRI- Indicele dezvoltaii TI& ,,,* IDI

pectrul e-"emocratiei cuprinde:* actul votaii

* comunicaea ,,,

* con!ultaea,,,- inegi!taea,,,

biectivele principale ale e-2uvernarii sunt:* A!iguaea ,,, educational:* $eiea ,,, economic

* Im'atialitatea ,,, @udicia- Mentineea ,,, !ociala

-guvernare, ca si politica europeana pentru Sociatatea informationala at trebui sa fie interactive, ceea ce va asigura:* "atici'aea mai+ democatie

* Sim'li$icaea + 'u(lice - E$icienta+'u(lice

"emocratia amelioreaza sistemul electoral asigurand: 92 din /:* e*'atici'aea + deciziilo #IFAT* 4e(*acce!ul + alegei #IFAT

* mentineea + !ociala #IFAT* eliminaea + indatoii #IFAT

* e;'imeea + electonica #IFAT- o'otunitatii + 'oliticienii #IFAT

biectivele principale ale unei bune e-2uvernari sunt: 92 din /:* &etatenii ,,, economiei#IFAT

* &e!teea calitatii,,, #IFAT* Im(unatatiea ,,, !tat #IFAT

* &e!teea e$icientei,,, #IFAT- Eliminaea,,,- Evidenta,,,

biectivele principale ale unei bune e-2uvernari sunt: 92 din /:* Integaea,,,!evicii #IFAT

* &e!teea calitativa,,, #IFAT

* Im(unatatiea ,,, !tat #IFAT- &e!teea !e 'oata,,, #IFAT- Eliminaea,,,- Evidenta,,,

erviciile oferite de aplicatiile din sfera e-2uvernarii includ: 92 din / :* centalizaea,,, #IFAT* con!ultaea,,, #IFAT

8/19/2019 BD_ESIG

17/20

Fucking ESIG

* e*in!tuiea,,, #IFAT* !evicii,,, #IFAT

* eliminaea,,,- mentioneea,,,

erviciile oferite de aplicatiile din sfera e-2uvernarii includ:

* $oumui,,, * !i!teme,,, #IFAT

* 'u(licaea,,, #IFAT

ele mai noi cerinte pentru utilizarea serviciilor de e-guvernare sunt capacitatile lor prin: di!'ozitive mo(ile

etul I"I de masurare a gradului de edificare a Societatii informationale contine AA indicatori: ..

ctivitatea de baza a unei Sociatati Informationale este: 'oduceea !i con!umul de in$omatieeDtindere fireasca a “guvernarii electronice” este: eDemocatia

dicele dezvoltarii TI% I"I a fost introdus de catre IT. in martie: 200ele mai reprezentative servicii pentru e-2uvernul viitor sunt considerate serviciile: tanzactionaledicele de "ezvoltare TI% 0I"I4 a fost concepute pentru: monitoizaea ,,, TI& in dive!e tai

ctualmente TI% genereaza circa AA sin $I'-ul .niunii &uropne:

susire a informatiei definita ca “!ccesul in timp util la informatii corecte de importanta pentru partile interesate”:  ia(ilitate

etodologia harvard de evaluare a gradului de pregatire electronica este orientata: !'e !'eci$icul tailo in cu! deezvoltae

tr-un PStat informationalP secretizarea este o: e;ce'tie

otivul principal al secretului intr-un “Stat informational”: !iguanta

nul din scopurile principale ale initiativei i3= pentru e-2uvernare consta in faptul da “trebuie sa aiba acces usor sicurizat la serviciile e-2uvernului”: toti cetatenii

ctualmente un instrument eficient si universal de evaluare a gradului de pregatire electronica a oricarei tari este : !etule indicatoi eEuo'e

uvernarea electronica si e-"emocratia: !unt intudite in e!enta) da !unt di$eite,,,de mani$e!tae

ficacitatea 2uvernarii &lectronice va fi determinata in temei de: incedeea ,,, in$omationale

ansamblul sau e-2uvernarea se refera la folosirea TI% moderne pentru: oganizaea civica !i 'olitica a guvenului

ubindicele competentelor TI% in Indicele de dezvoltare TI% 0I"I4implica: "otentialul educational in TI&

dicatorul sintetic de masurare a edificarii Sociatatii informationale intr-o tara include:1 categoii !i 21 de vaia(ile

orporatia-lider in furnizarea de software pentru e-guvernare: Mico!o$t

ea mai importanta caracteristica a unui Internet dezvoltat este: %tilizaea uno (enzi de tan!mi!ie cat mai lagi

8/19/2019 BD_ESIG

18/20

Fucking ESIG

uDul de e-documente este realizat in cadrul de: e2uvernare

S.! costul unei decizii cu privire la secretizare costa circa 0dolari4: 10

"I - Information "evelopment IndeD ? constituie unul dintre clasamentele actuale ale edificarii Sociatatii Informationale:

DEVAR  ostul pastrarii sectorului este destul de mare 0sute de dolari pentru o solutie4 : ADEVAR te-urile de e-2uvernare trebuie sa fie publice: ADEVAR epublica oldova este in grupul tarilor lidere in domeniul de e-guvernare: ADEVAR cluderea in societate a fiecarui cetatean este datoria statului modern: ADEVAR lasamentul+rating-ul I$', descifrat ca I%T $rice 'as

8/19/2019 BD_ESIG

19/20

Fucking ESIG

3> cifra de afaceri in telefonia mobila a # detinea o cota mai mare de umatate din piata TI% : ADEVARAT3> valoarea sectorului TI% in # a atins nivelul de circa >867 din $I': ADEVARAT

n instrument relevant de evaluare a gradului de pregatire electronica a unei tari este setul de indicatori e&urope:DEVARAT

rategia nationala de edificare a societatii informationale Poldova electronicaP a fost adoptata in :2005

utoritatea publica centrala+agentia nationala pentru reglementarea pietii de servicii TI% in # are abrevierea :  ?R&ETI

onitorizarea procesului de realizare a planului de actiuni pentru realizarea strategiei nationale Poldova electronicaPitial a fost pusa in sarcina: De'atamentului Tenologii In$omationale al Mini!teului TI& al RM

a finele 3> gospodariile casnice ce dispuneau atat de telefoane mobile, cat si de telefoane fiDe constituiau circa:

biective de baza ale Strategiei e-oldova 3C:

 

Dezvoltaea+

  Integaea+

 

&e!teea +e*a$acei

irectii pioritare ale Strategiei e-oldova 3C de ordin social:

 

&eaea+

 

&on!olidaea+

 

E;tindeea+

− In!titutionalizaea+

anul de actiuni al #8 pentru e-2uvernare include:

 

Dezvoltaea+

 

Ela(oaea+

 

A!iguaea+

− Aduceea+

ifati afirmatiile corect privind e-&ducatia,e-stiinta la finele 3> in #88

 

Ma@oitatea+

 

Dotaea medie a !ectoului,,N.1+

 

Dotaea medie 'e taaN./ +

 

Toate in!titutiile din !$ea+calculatoae

ifati patru dintre cele sapte componente maore ale strategiei e-oldova 3C

 

E*economia

 

E*educatia

 

E*cultua

− E*guvenaea

ifati patru dintre cele sapte componente maore ale strategiei e-oldova 3C

 

E*medicina

 

E*educatia

 

E*!tiinta

8/19/2019 BD_ESIG

20/20

Fucking ESIG

− Telelecuul

onform statisticelor la moment actual in # cel mai frecvent utilizatorii acceseaza internetul de la:  domiciliu

onform raportului TI% la finele 3> cel mai recvent utilizatorii acceseaza Internetul de la: domiciliu

onform raportului TI% la finele 3> fiecareAAinstitutie de invatamant poseda locatie web: Teia

onform raportului TI% la finele 3> dispunea acces Internet de banda larga cu coneDiune fiDa fiecare aAA gospodarie:ecea

onform raportului TI% la finele 3> dispunea cel putin de un caluclator fiecare a AA gospodarie: Teia

ctualmente in #8oldova monitorizeaza edificarea Sociatatii informationale: Mini!teului Tenologiilon$omationale di &omunicatiilo

stazi in # cel mai popular tip de acces la Internet este accesul de banda: Laga cu cone;iune $i;a

rin hotarirea guvernului nr83CC din > martie 3C a fost adoptat: 'lanul de actiuni 'entu ealizaea Stategieiationale de adi$icae a Societatii in$omationale