Post on 06-Dec-2015
description
Tumori benigne
Tesuturi de origine tumori benigne tumori maligne
epiteliu pavimentos Papilom carcinom scuamocelular (malpighian, epidermoid)
epiteliu tranzitional Papilom tranziţional
carcinom tranziţional
epiteliu cilindric de suprafaţă
Adenom/ Polip adenomatos
Adenocarcinom
epiteliu glandular Adenom Adenocarcinom
trofoblast Mola coriocarcinom
Tesuturi de origine tumori benigne
tumori maligne
Țesut conjunctiv matur Fibrom FibrosarcomȚesut mezenchimal Mixom Mixosarcom
Țesut adipos Lipom Liposarcom
Cartilaj Condrom Condrosarcom
Os Osteom Osteosarcom
Muşchi striat Rabdomiom Rabdomiosarcom
Muşchi neted Leiomiom Leiomiosarcom
Vase sangvine Hemangiom Hemangiosarcom
Vase limfatice Limfangiom Limfangiosarcom
Adenoame (polipi adenomatoşi) de colon
Polip colonic ≠ adenom colonic!!!!
Polip: Definitie: masă tisulară care protrude în lumenul intestinal Origine în mucoasă – Nonneoplazici:
maturarea anormală a mucoasei, inflamaţie – Neoplazici:
proliferare +/- displazie: polipi adenomatoşi Origine în corionul mucoasei sau submucoasă
Polipi adenomatoşi coloniciTumori benigne
Epidemiologie: în ţările dezvoltate: 20% populaţie la 40 ani; 50% populaţie la 60 ani În ţările în curs de dezvoltare frecvenţă scăzută; Nu au predilecţie de sex Factori de risc: dieta – consumul de fibre vegetale, fructe, acid folic ↓ riscul de apariţie
Polipi adenomatoşi coloniciMicroscopic: trei categorii:
polipul tubular - celule epiteliale cu dispoziţie tubulară, pediculul fiind acoperit de epiteliu cilindric. Rezultă din proliferarea epiteliului de suprafaţă şi a glandelor asociate mucoasei. polipul vilos - conglomerat de proliferări papilare digitiforme formate din axe conjunctivo-vasculare extrem de subţiri acoperite de epiteliu cilindric. Rezultă din proliferarea epiteliului de suprafaţă; localizarea de elecţie este reprezentată de mucoasa rectală. polipul tubulovilos (mixt) reuneşte caracterele celor două tipuri precedente. Se întâlneşte la nivelul mucoasei rectocolice.
Majoritatea polipilor sunt tubulari; 5% tubuloviloşi sau viloşi
Polipi adenomatoşi coloniciMacroscopic:
Pediculat (cu pedicul) Sesil (cu bază largă de implantare, direct pe suprafaţa mucoasei)
Pot fi unici sau mutipli; de regulă multipli: 1/3 din pacienţi dezvoltă alt polip adenomatos în 2 ani; riscul de apariţie a mai mulţi polipi ↑ dacă pacientul are mai mult de 3 polipi din care cel puţin unul în colonul proximal Prezenţa a foarte numeroşi polipi - polipoză
Polipi adenomatoşi colonici
Aspectul macroscopic diferă în funcţie de tipul histopatologic
polipul tubular are aspect globulos, culoare roşie-violacee, φ cca 1 cm, sesil sau pediculat, proemină în lumen polipul vilos are suprafaţă neregulată, viloasă, culoare mai deschisă decât cel tubular, φ in general de mai mulţi cm, de regulă sesil
Polip tubular sesil
Polip tubular sesil
Polip tubular sesil
Polip tubular sesil
Polip tubular sesil
Polip tubular sesil
Polip tubular pediculat
Polip tubular pediculat
Polip tubulovilos
Polip tubulovilos
Polip vilos
Polip vilos
polipoză
polipoză
polipoză
Polipi adenomatoşi colonici
Microscopie: Polip tubular, tubulovilos sau vilos Toţi polipii prezintă zone displazice
Polipi adenomatoşi coloniciLeziuni precanceroase
clasificare în 3 grade (displazie uşoară, moderată sau severă –Viena 1999) clasificare în 2 grade (neoplazie intraepitelială de grad jos şi de grad înalt - OMS 2000) – neoplazie intraepitelială de grad jos:
nuclei alungiţi, măriţi de volum, tahicromi DAR nu ajung la polul apical al celulelor; producţia de mucină apicală conservată
– neoplazie intraepitelială de grad înalt: Atipii celulare: nuclei mari, hipercromi cu nucleoli proeminenţi, stratificaţi; nucleii sunt pluristratificaţi şi ating polul apical; frecvente mitoze; producţie de mucină redusă sau absentă Atipii arhitecturale: cripte ramificate, neregulate
– muscularis mucosa NU este invadată
Polipi adenomatoşi coloniciPolip malignizat: variante histopatologice
Carcinom intramucosal: invazie în lamina propria cu reacţie desmoplastică stromală dar fără invazie în submucoasă; nu are potenţial biologic metastazant; preferabil clasificat ca neoplazie intraepitelială de grad înalt Carcinom invaziv: invazie în submucoasă prin muscularis mucosae Carcinom in situ În practică nu se utilizează termenul de carcinom in situ
!!!! Buletinul histopatologic trebuie să includă tipul de carcinom, gradul, nivelul invaziei, prezenţa invaziei angiolimfatice, statusul marginilor de rezecţie – (tumoră în vecinătatea marginilor – tumoră la 1-2 mm sau într-un
câmp cu ob mare faţă de marginea de electrorezecţie)
Polipi adenomatoşi coloniciRiscul de malignizare:
Dimensiunea: – <1% dacă φ < 1 cm – 10% dacă φ > 2 cm
Tipul histopatologic: – risc ↑ dacă există componentă viloasă
Număr: – risc ↑ dacă există peste 3 polipi
Localizare: – risc ↑ pentru polipi pe colonul transvers sau proximal
Polipi adenomatoşi colonici
Tratament: polip adenomatos pediculat: polipectomie – Chiar dacă prezintă arii de carcinom invaziv în
corion – este suficientă dacă marginile de rezecţie sunt negative (neinvadate) nu se observă invazie vasculară sau limfatică carcinomul este bine sau moderat diferenţiat
polip adenomatos sesil: rezecţie colonică (polipectomia este insuficientă)
Polip tubular, neoplazie intraepitelială de grad jos
Polip tubular, neoplazie intraepitelială de grad jos
Polip tubular, neoplazie intraepitelială de grad înalt
Polip vilos, neoplazie intraepitelială de grad jos
Tumori ovariene seroase25% din toate tumorile ovariene Benigne Borderline Maligne
Chistadenom seros Benign; 25% bilateral Macro: pereţi netezi, eventual cu proiecţii papilare pe faţa internă Micro: chisturi bordate de un singur strat de celule columnare ciliate; nu se observă atipii sau invazie
Chistadenom seros de ovar
Chistadenom seros de ovar
Chist folicular ovarian gigant
Papilom urotelialUroteliu normal: mucoasă plană cu celule uroteliale cu dimensiuni de 3 limfocite; poate include uşoară dezorganizare a celulelor şi minim pleomorfism nuclear (anterior denumite “displazie minimă”) Hiperplazie: hiperplazie plană sau papilară Papilom urotelial: Neoplazie urotelială papilară cu franjuri de epiteliu de grosime normală fără atipii
Papilom urotelial; franjuri epiteliali bordaţi de epiteliu de grosime normală, fără atipii
Papilom urotelial; franjuri epiteliali bordaţi de epiteliu de grosime normală, fără atipii
Papilom urotelial; franjuri epiteliali bordaţi de epiteliu de grosime normală, fără atipii
Papilom urotelial; franjuri epiteliali bordaţi de epiteliu de grosime normală, fără atipii
Papilom urotelial; franjuri epiteliali bordaţi de epiteliu de grosime normală, fără atipii
LipomulDefiniţie: tumoră benignă compusă din adipocite mature cu nuclei monomorfi cu aspect similar ţesutului adipos normal Cea mai frecventă tumoră mezenchimală Epidemiologie: vârstă peste 40 de ani, foarte rar la copii Nu are predilecţie de sex sau rasă Lipoame multiple: mai frecvente la femei; sindromul neoplaziei endocrine multiple, sindromul Bannayan (macrocefalie, hemangioame, lipoame), sindromul Madelung (lipoame cervicale multiple)
LipomulMacroscopic: tumoare cu contur policiclic; consistenţă moale, pe secţiune ţesut galben, omogen, încapsulat Microscopic: ţesut adipos matur cu adipocite fără atipii; celule mult mai mari de până la 5 ori mai mari; nu se observă mitoze. Prognostic: nu se malignizează, pot recidiva; tratament chirurgical; nu diminuează nici în perioade de starvaţie Variante: angiolipom fibrolipom, condrolipom, lipom cu celule alungite, lipom plemorf
lipom
lipom
angiolipom
angiolipom
fibrolipom
condrolipom
Lipom pleomorf
HemangiomulDefiniţie. Tumoră vasculară bengină Frecventă, mai ales la copii Localizată superficial (cutanat – cap şi gât) sau profund (ficat) De regulă localizat – când afectează difuz segmente din corp – angiomatoză Macroscopic: la nivelul pielii hemangiomul poate avea aspect de leziune plană, roşie-violacee, infiltrativă în ţesuturile din jur (hemangiom plan) sau de leziune anfractuoasă, reliefată (hemangiom tuberos).
HemangiomulMicroscopic: Hemangiom capilar, cavernos, venos, arterial, mixt, microvenular, capilar lobular (granulom piogen) hemangiomul capilar apare microscopic sub forma de vase tumorale grupate în plaje. Se observă numeroase formaţiuni vasculare de tip capilar cu pereţi subţiri, cu endoteliu mai înalt decât în capilarele normale. În lumenul spaţiilor vasculare se găseşte sânge.
Leiomiomul uterin
Tumoră benignă a miometrului cea mai frecventă tumora benignă uterină în perioada reproductivă (30-60% în studiile necroptice). Cel mai adesea sunt multiple, asimptomatice. Pot deveni simptomatice prin apariţia de sângerări sau durere, când suferă modificări degenerative; este estrogen dependentă, creşte rapid în timpul sarcinii şi involuează în perioadele de climax.
Leiomiomul Macroscopieuterul este mărit de volum cavitatea deformată noduli bine încapsulaţi, consistenţă crescută, localizare – subseroasă, – submucoasă – în grosimea miometrului
dimensiuni diferite (câţiva mm până la peste 10 cm) pe secţiune - formaţiuni nodulare, solide, cu limite distincte, aspect fasciculat.
LeiomiomulMicroscopic: – fibre musculare netede similare celor miometriale, cu
dispoziţie dezordonată. – celularitate mai bogată decât cea a miometrului din jur;
celulele sunt alungite, au o cantitate moderată de citoplasmă galbenă în coloraţia van Gieson, nucleii sunt alungiţi cu capetele rotunjite (aspect "în trabuc"), cu cromatina pulverulentă.
– între fibrele musculare se găseşte o cantitate variabilă de fibre şi celule conjunctive (colorate în roşu în coloraţia van Gieson).
– în nodulii mari apar leziuni degenerative datorită diminuării aportului sanguin (ramoliţie pseudochistică, necroză).
– în perioada climaxului, celulele musculare din compoziţia tumorii se atrofiază şi sunt înlocuite de benzi de ţesut fibros (fibroleiomiom)
LeiomiomulVariante – apoplectic/cu degenerescenţă roşie – cu degenerescenţă hidropică – mixoid – benign metastazant – celular – mitotic activ – epitelioid – palisadant – lipoleiomiom – cu infiltrate limfoid – simplastic
leiomiom
Leiomiom simplastic
Fibroadenomul mamar
cea mai frecventă tumoră benignă mamară; apare la femei aflate în perioada reproductivă, în strânsă corelaţie cu nivelul hormonal la bărbaţi poate apare după tratamente hormonale (estrogenoterapia din cancerul de prostată).
Fibroadenomul mamar
Macroscopie. Fibroadenomul mamar apare ca nodul unic (în 1/5 din cazuri multiplu), dimensiuni de la câţiva milimetri până la câţiva centrimetri, consistenţă elastică, bine delimitat; la secţionare nodulul "herniază" (faţa de sectiune este convexă), aspectul este omogen.
Aspecte mamografice
Fibroadenomul mamarMicroscopie.
Se descriu două tipuri de fibroadenoame: pericanalicular şi intracanalicular; cel mai frecvent în cadrul aceluiaşi adenom sunt prezente ambele tipuri de proliferare. Fibroadenomul mamar pericanalicular se caracterizează prin creşterea elementelor stromale fibroase în jurul elementelor epiteliale canalare proliferate care sunt mici, rotunde, fiind practic separate între ele de tesutul fibros. Abundenţa stromei conferă consistenţă dură nodulului. În fibroadenomul mamar intracanalicular elementele epiteliale proliferează în lumenul canalelor galactofore; epiteliul este alcătuit din două tipuri de celule. Stroma, adesea mixoidă, comprimă şi elonghează canalele conferindu-le aspectul caracteristic "în forma de coarne de cerb". Consistenţa acestui tip de fibroadenom mamar este mai moale.
Ţesut mamar normal
N
N
N
N