BRUXISMUL
Definiţie
• încleştarea involuntară, inconştientă şi excesivă a dinţilor, sau scrâşnirea dinţilor
• dacă apare în timpul somnului se numeşte bruxism de somn
• bruxism în perioada de veghe – rar, bruxism de trezire
Etiologie
• anxietatea, stresul, frustrarea
• tipul de personalitate (agresivă, competitivă, hiperactivă)
• malocluzia
• ca răspuns la durere cu punct de pornire la nivelul urechii sau dinţilor (la copii)
• creşterea gingiei şi a dinţilor (la copii)
• complicaţii ale unor afecţiuni ca boala Huntington sau boala Parkinson
• efect secundar al unor medicamente de uz psihiatric (antidepresive)
Consecinţe
• dantură inestetică
• tocirea şi scurtarea dinţilor retracţia bărbiei prin apropierea celor două maxilare, superior şi inferior
• hipertrofia muşchilor feţei, mai ales cei ai maxilarului, în speţă muşchiul maseter fizionomia caracteristică, cu bărbie pătrată
Consecinţe
• sensibilitate maxilară• dureri maxilare• oboseala muşchilor faciali• cefalee • dureri de gât• dureri auriculare• hipoacuzie• hipertrofia muşchilor maseteri
blocarea deschiderii glandelor parotide din apropiere inflamarea acestora
Consecinţe
• afectarea articulaţiei temporo-mandibulare:• disconfort sau durere în articulaţie• jenă dureroasă• clicuri sau trosnete la deschiderea
maxilarelor sau în timpul masticaţiei• dificultăţi în
deschiderea
completă a gurii
Electromiografia în bruxism
EMG în bruxism
• metodă de investigaţie paraclinică
• captarea activităţii electrice a muşchilor scheletici, sub forma potenţialelor de acţiune
• după achiziţia datelor, potenţialele de acţiune sunt amplificate şi vizualizate pe ecranul unui osciloscop
Electromiografia de detecţie
• se obţine în urma contracţiei voluntare a muşchiului
• Electromiografia globală • înregistrează potenţialele de acţiune
însumate ale tuturor unităţilor motorii active la un moment dat
• se folosesc electrozi de suprafaţă pentru investigarea muşchilor masticatori şi cervicali localizaţi în planuri anatomice superficiale
Electromiografia globală
- electrozii de suprafaţă se plasează la nivel muscular, perpendicular pe direcţia fibrelor musculare
- medicul palpează masa musculară, în timp ce pacientul strânge dinţii în poziţia de intercuspidare maximă
Electromiografia globală
- Pentru a reduce impedanţa electrozilor, tegumentul se curăţă cu grijă cu alcool înainte de aplicarea lor
- Se aplică un gel electroconductor
- Înregistrările se efectuează 5-6 minute mai târziu, pentru a permite gelului să umezească corespunzător suprafaţa tegumentului
Electromiografia globală
- Maseterul - electrodul se plasează la 3 cm supero-anterior de unghiul mandibular
- Temporalul anterior - electrodul se va găsi într-o poziţie verticală, de-a lungul marginii anterioare a muşchiului (corespunzător suturii fronto-parietale)
Electromiografia de stimulodetecţie
• indicată atunci când pacientul nu poate efectua mişcări voluntare sau când se urmăreşte investigarea parametrilor funcţionali ai căilor de conducere nervoasă
• stimularea nervului motor se realizează printr-un impuls electric
• în funcţie de caracterul stimulului se obţin date noi de electrofiziologie a transmisiei neuromusculare
Electromiografia de detecţie globală
• permite investigarea simultană a mai multor muşchi implicaţi în masticaţie, deglutiţie şi în menţinerea posturii capului: • maseter • temporal anterior • temporal posterior • digastric anterior• sternocleidomastoidian
Electromiografia de detecţie globală
• Investigarea EMG se efectuează în diferite poziţii ale mandibulei:
• poziţia de postură
• poziţia de intercuspidare maximă (PIM)
• în timpul diferitelor activităţi funcţionale
• permite aprecierea:
• forţei de contracţie musculară
• simetria contracţiei muşchilor masticatori de partea stângă şi dreaptă
• tiparul de activare a acestor muşchi în timpul diferitelor mişcări mandibulare
Electromiografia de detecţie globală
• Muşchiul temporal ant. stâng şi drept (TA-L, TA-R)
• Muşchiul temporal post. stâng şi drept (TP-L, TP-R)
• Muşchiul maseter stâng şi drept (MM-L, MM-R)
• Muşchiul digastric ant. stâng şi drept (DA-L, DA-R)
• Muşchiul sternocleidomastoidian stâng şi drept (SCM-L, SCM-R)
Electromiografia de detecţie globală
• Parametrii urmăriţi în examinarea EMG a pacienţilor cu disfuncţia muşchilor masticatori sunt:
A. Amplitudinea medie a potenţialelor de acţiune
B. Frecvenţa spectrală medie a potenţialelor EMG
C. Reflexul miotatic maseterin
Electromiografia de detecţie globală
A. Amplitudinea medie a potenţialelor de acţiune
• electrozi de suprafaţă
• potenţiale de acţiune culese simultan la nivelul muşchilor maseteri şi temporali anteriori (în poziţia de postură, poziţia de intercuspidare maximă)
Electromiografia de detecţie globală
A. Amplitudinea medie a potenţialelor de acţiune• Poziţia de postură
• menţinută prin contracţia tonică a muşchilor ridicători şi coborâtori
• amplitudinea biopotenţialelor culese de la nivelul muşchilor maseteri nu variază în funcţie de sexul subiecţilor
• pacienţii cu disfuncţie temporo-mandibulară (DTM) - biopotenţialelor în poziţia de postură, din cauza hiperactivităţii muşchilor masticatori
Electromiografia de detecţie globală
A. Amplitudinea medie a potenţialelor de acţiune• Poziţia de intercuspidare maximă
• biopotenţialele variază foarte mult în funcţie de tipul muşchiului investigat, gabaritul şi sexul pacientului
• se impune calcularea indicelui de activitate şi a indicelui de asimetrie
Electromiografia de detecţie globală
A. Amplitudinea medie a potenţialelor de acţiune• Poziţia de intercuspidare maximă
• Indicele de activitate
Ac = indice de activitate
MMd = amplitudinea medie a potenţialelor EMG culese de la maseterul drept
MMs = amplitudinea medie a potenţialelor EMG culese de la maseterul stâng
TAd = amplitudinea medie a potenţialelor EMG culese de la temporalul drept
TAs = amplitudinea medie a potenţialelor EMG culese de la temporalul stâng
Ac = X 100MMd + MMs – TAd –
TAsMMd + MMs + Tad + TAs
Electromiografia de detecţie globală
A. Amplitudinea medie a potenţialelor de acţiune• Poziţia de intercuspidare maximă
• Indicele de activitate• VN = –100% +100%• valoare negativă - activitate dominantă a
temporalului anterior
• valoare pozitivă - dominarea funcţională a maseterului
• subiecţii normali Ac = 17-20%
• dominare funcţională a maseterului la bărbaţi
• activitate asemănătoare a maseterului şi a temporalului anterior la femei
Electromiografia de detecţie globală
A. Amplitudinea medie a potenţialelor de acţiune• Poziţia de intercuspidare maximă
• Indicele de activitate• disfuncţia temporo-mandibulară
miogenă - amplitudinii biopotenţialelor culese de la nivelul muşchilor maseteri (reducerea antalgică a forţei de contracţie)
• pacienţii cu bruxism fără durere musculară şi/sau articulară - amplitudinii biopotenţialelor EMG culese de la muşchii masticatori
Electromiografia de detecţie globală
A. Amplitudinea medie a potenţialelor de acţiune• Poziţia de intercuspidare maximă
• Indicele de asimetrie• subiecţii sănătoşi, lipsiţi de tulburări
funcţionale musculare, posedă un anumit grad de asimetrie în contracţia muşchilor masticatori
Electromiografia de detecţie globală
A. Amplitudinea medie a potenţialelor de acţiune• Poziţia de intercuspidare maximă
• Indicele de asimetrie
AS tot = indice general de asimetrie
AS MM = indice de asimetrie al muşchilor maseteri
AS TA = indice de asimetrie al muşchilor temporali anteriori
AS tot = X 100MMd + TAd – MMs –
TAsMMd + TAd + MMs + TAs
AS MM = X 100MMd – MMs
MMd + MMsAS TA = X 100
TAd – TAs
TAd + TAs
Electromiografia de detecţie globală
A. Amplitudinea medie a potenţialelor de acţiune• Poziţia de intercuspidare maximă
• Indicele de asimetrie• VN = –100% şi +100%
• valoare negativă - dominanţa musculaturii de partea stângă
• valoare pozitivă - dominanţa musculaturii de partea dreaptă
• indice de asimetrie de până la 18% -funcţionalitate normală a muşchilor masticatori
• asimetria maseterilor este întotdeauna mai accentuată decât cea a temporalilor anteriori
Electromiografia de detecţie globală
A. Amplitudinea medie a potenţialelor de acţiune• Poziţia de intercuspidare maximă
• Indicele de asimetrie• disfuncţia temporo-mandibulară
miogenă - asimetrie marcată a activităţii muşchiului maseter şi respectiv a temporalului anterior
Electromiografia de detecţie globală
B. Frecvenţa spectrală medie a potenţialelor EMG• muşchii masticatori includ două tipuri de
fibre musculare cu ritmuri de activare diferite:
• tipul I - contracţie lentă, rezistente la oboseală
• tipul IIB - contracţie rapidă, mai susceptibile la oboseală
• muşchii masticatori nu prezintă diferenţe semnificative în ceea ce priveşte valoarea frecvenţei spectrale medii (250-300 Hz)
Electromiografia de detecţie globală
B. Frecvenţa spectrală medie a potenţialelor EMG• DTM este asociată adesea cu
hiperactivitatea muşchilor masticatori• apariţia oboselii musculare periferice
comutarea frecvenţei spectrale medii spre valori mai reduse
• muşchiul disfuncţional: • nu se găseşte într-o stare de oboseală
continuă
• posedă proprietatea de a obosi mai repede decât unul normal
• perioada de recuperare este mai lungă
• valorile frecvenţei spectrale medii cresc mai lent
Electromiografia de detecţie globală
C. Reflexul miotatic maseterin• se apreciază clinic prin aplicarea unei
lovituri pe menton cu un ciocănel special
• alungirea bruscă a muşchilor ridicători este urmată de contracţia reflexă a acestora
Electromiografia de detecţie globală
C. Reflexul miotatic maseterin• potenţialele decelate în cei doi
maseteri pot fi înregistrate EMG cu electrozi de suprafaţă
• răspunsul EMG = reflex (T) maseterin• amplitudine şi latenţă (6-9 ms)
• ciocănelul pentru testarea reflexelor este prevăzut cu un micro-întrerupător conectat la ecranul osciloscopului
Electromiografia de detecţie globală
C. Reflexul miotatic maseterin• parametrii reflexului miotatic variază
mult individual• se impun înregistrări simultane
dreapta-stânga• la subiecţii normali - asimetrie
discretă în latenţa reflexului miotatic: 0-1 ms, cu o medie de 0,13 ms
Electromiografia de detecţie globală
C. Reflexul miotatic maseterin• cu înaintarea în vârstă - creştere a
perioadei de latenţă şi/sau o reducere în amplitudinea răspunsului reflex
• pacienţii cu DTM
• asimetrie marcată a amplitudinii reflexului miotatic
• prelungirea perioadei de latenţă de partea simptomatică (cu o diferenţă mai mare de 1 ms între partea stângă şi cea dreaptă)
MULTA BAFTA !