Bruxismul

BRUXISMUL

Definiţie

• încleştarea involuntară, inconştientă şi excesivă a dinţilor, sau scrâşnirea dinţilor

• dacă apare în timpul somnului se numeşte bruxism de somn

• bruxism în perioada de veghe – rar, bruxism de trezire

Etiologie

• anxietatea, stresul, frustrarea

• tipul de personalitate (agresivă, competitivă, hiperactivă)

• malocluzia

• ca răspuns la durere cu punct de pornire la nivelul urechii sau dinţilor (la copii)

• creşterea gingiei şi a dinţilor (la copii)

• complicaţii ale unor afecţiuni ca boala Huntington sau boala Parkinson

• efect secundar al unor medicamente de uz psihiatric (antidepresive)

Consecinţe

• dantură inestetică

• tocirea şi scurtarea dinţilor retracţia bărbiei prin apropierea celor două maxilare, superior şi inferior

• hipertrofia muşchilor feţei, mai ales cei ai maxilarului, în speţă muşchiul maseter fizionomia caracteristică, cu bărbie pătrată

Consecinţe

• sensibilitate maxilară• dureri maxilare• oboseala muşchilor faciali• cefalee • dureri de gât• dureri auriculare• hipoacuzie• hipertrofia muşchilor maseteri

blocarea deschiderii glandelor parotide din apropiere inflamarea acestora

Consecinţe

• afectarea articulaţiei temporo-mandibulare:• disconfort sau durere în articulaţie• jenă dureroasă• clicuri sau trosnete la deschiderea

maxilarelor sau în timpul masticaţiei• dificultăţi în

deschiderea

completă a gurii

Electromiografia în bruxism

EMG în bruxism

• metodă de investigaţie paraclinică

• captarea activităţii electrice a muşchilor scheletici, sub forma potenţialelor de acţiune

• după achiziţia datelor, potenţialele de acţiune sunt amplificate şi vizualizate pe ecranul unui osciloscop

Electromiografia de detecţie

• se obţine în urma contracţiei voluntare a muşchiului

• Electromiografia globală • înregistrează potenţialele de acţiune

însumate ale tuturor unităţilor motorii active la un moment dat

• se folosesc electrozi de suprafaţă pentru investigarea muşchilor masticatori şi cervicali localizaţi în planuri anatomice superficiale

Electromiografia globală

- electrozii de suprafaţă se plasează la nivel muscular, perpendicular pe direcţia fibrelor musculare

- medicul palpează masa musculară, în timp ce pacientul strânge dinţii în poziţia de intercuspidare maximă


- Pentru a reduce impedanţa electrozilor, tegumentul se curăţă cu grijă cu alcool înainte de aplicarea lor

- Se aplică un gel electroconductor

- Înregistrările se efectuează 5-6 minute mai târziu, pentru a permite gelului să umezească corespunzător suprafaţa tegumentului


- Maseterul - electrodul se plasează la 3 cm supero-anterior de unghiul mandibular

- Temporalul anterior - electrodul se va găsi într-o poziţie verticală, de-a lungul marginii anterioare a muşchiului (corespunzător suturii fronto-parietale)

Electromiografia de stimulodetecţie

• indicată atunci când pacientul nu poate efectua mişcări voluntare sau când se urmăreşte investigarea parametrilor funcţionali ai căilor de conducere nervoasă

• stimularea nervului motor se realizează printr-un impuls electric

• în funcţie de caracterul stimulului se obţin date noi de electrofiziologie a transmisiei neuromusculare

Electromiografia de detecţie globală

• permite investigarea simultană a mai multor muşchi implicaţi în masticaţie, deglutiţie şi în menţinerea posturii capului: • maseter • temporal anterior • temporal posterior • digastric anterior• sternocleidomastoidian


• Investigarea EMG se efectuează în diferite poziţii ale mandibulei:

• poziţia de postură

• poziţia de intercuspidare maximă (PIM)

• în timpul diferitelor activităţi funcţionale

• permite aprecierea:

• forţei de contracţie musculară

• simetria contracţiei muşchilor masticatori de partea stângă şi dreaptă

• tiparul de activare a acestor muşchi în timpul diferitelor mişcări mandibulare


• Muşchiul temporal ant. stâng şi drept (TA-L, TA-R)

• Muşchiul temporal post. stâng şi drept (TP-L, TP-R)

• Muşchiul maseter stâng şi drept (MM-L, MM-R)

• Muşchiul digastric ant. stâng şi drept (DA-L, DA-R)

• Muşchiul sternocleidomastoidian stâng şi drept (SCM-L, SCM-R)


• Parametrii urmăriţi în examinarea EMG a pacienţilor cu disfuncţia muşchilor masticatori sunt:

A. Amplitudinea medie a potenţialelor de acţiune

B. Frecvenţa spectrală medie a potenţialelor EMG

C. Reflexul miotatic maseterin


A. Amplitudinea medie a potenţialelor de acţiune

• electrozi de suprafaţă

• potenţiale de acţiune culese simultan la nivelul muşchilor maseteri şi temporali anteriori (în poziţia de postură, poziţia de intercuspidare maximă)


A. Amplitudinea medie a potenţialelor de acţiune• Poziţia de postură

• menţinută prin contracţia tonică a muşchilor ridicători şi coborâtori

• amplitudinea biopotenţialelor culese de la nivelul muşchilor maseteri nu variază în funcţie de sexul subiecţilor

• pacienţii cu disfuncţie temporo-mandibulară (DTM) - biopotenţialelor în poziţia de postură, din cauza hiperactivităţii muşchilor masticatori


A. Amplitudinea medie a potenţialelor de acţiune• Poziţia de intercuspidare maximă

• biopotenţialele variază foarte mult în funcţie de tipul muşchiului investigat, gabaritul şi sexul pacientului

• se impune calcularea indicelui de activitate şi a indicelui de asimetrie



• Indicele de activitate

Ac = indice de activitate

MMd = amplitudinea medie a potenţialelor EMG culese de la maseterul drept

MMs = amplitudinea medie a potenţialelor EMG culese de la maseterul stâng

TAd = amplitudinea medie a potenţialelor EMG culese de la temporalul drept

TAs = amplitudinea medie a potenţialelor EMG culese de la temporalul stâng

Ac = X 100MMd + MMs – TAd –

TAsMMd + MMs + Tad + TAs



• Indicele de activitate• VN = –100% +100%• valoare negativă - activitate dominantă a

temporalului anterior

• valoare pozitivă - dominarea funcţională a maseterului

• subiecţii normali Ac = 17-20%

• dominare funcţională a maseterului la bărbaţi

• activitate asemănătoare a maseterului şi a temporalului anterior la femei



• Indicele de activitate• disfuncţia temporo-mandibulară

miogenă - amplitudinii biopotenţialelor culese de la nivelul muşchilor maseteri (reducerea antalgică a forţei de contracţie)

• pacienţii cu bruxism fără durere musculară şi/sau articulară - amplitudinii biopotenţialelor EMG culese de la muşchii masticatori



• Indicele de asimetrie• subiecţii sănătoşi, lipsiţi de tulburări

funcţionale musculare, posedă un anumit grad de asimetrie în contracţia muşchilor masticatori



• Indicele de asimetrie

AS tot = indice general de asimetrie

AS MM = indice de asimetrie al muşchilor maseteri

AS TA = indice de asimetrie al muşchilor temporali anteriori

AS tot = X 100MMd + TAd – MMs –

TAsMMd + TAd + MMs + TAs

AS MM = X 100MMd – MMs

MMd + MMsAS TA = X 100

TAd – TAs

TAd + TAs



• Indicele de asimetrie• VN = –100% şi +100%

• valoare negativă - dominanţa musculaturii de partea stângă

• valoare pozitivă - dominanţa musculaturii de partea dreaptă

• indice de asimetrie de până la 18% -funcţionalitate normală a muşchilor masticatori

• asimetria maseterilor este întotdeauna mai accentuată decât cea a temporalilor anteriori



• Indicele de asimetrie• disfuncţia temporo-mandibulară

miogenă - asimetrie marcată a activităţii muşchiului maseter şi respectiv a temporalului anterior


B. Frecvenţa spectrală medie a potenţialelor EMG• muşchii masticatori includ două tipuri de

fibre musculare cu ritmuri de activare diferite:

• tipul I - contracţie lentă, rezistente la oboseală

• tipul IIB - contracţie rapidă, mai susceptibile la oboseală

• muşchii masticatori nu prezintă diferenţe semnificative în ceea ce priveşte valoarea frecvenţei spectrale medii (250-300 Hz)


B. Frecvenţa spectrală medie a potenţialelor EMG• DTM este asociată adesea cu

hiperactivitatea muşchilor masticatori• apariţia oboselii musculare periferice

comutarea frecvenţei spectrale medii spre valori mai reduse

• muşchiul disfuncţional: • nu se găseşte într-o stare de oboseală

continuă

• posedă proprietatea de a obosi mai repede decât unul normal

• perioada de recuperare este mai lungă

• valorile frecvenţei spectrale medii cresc mai lent


C. Reflexul miotatic maseterin• se apreciază clinic prin aplicarea unei

lovituri pe menton cu un ciocănel special

• alungirea bruscă a muşchilor ridicători este urmată de contracţia reflexă a acestora


C. Reflexul miotatic maseterin• potenţialele decelate în cei doi

maseteri pot fi înregistrate EMG cu electrozi de suprafaţă

• răspunsul EMG = reflex (T) maseterin• amplitudine şi latenţă (6-9 ms)

• ciocănelul pentru testarea reflexelor este prevăzut cu un micro-întrerupător conectat la ecranul osciloscopului


C. Reflexul miotatic maseterin• parametrii reflexului miotatic variază

mult individual• se impun înregistrări simultane

dreapta-stânga• la subiecţii normali - asimetrie

discretă în latenţa reflexului miotatic: 0-1 ms, cu o medie de 0,13 ms


C. Reflexul miotatic maseterin• cu înaintarea în vârstă - creştere a

perioadei de latenţă şi/sau o reducere în amplitudinea răspunsului reflex

• pacienţii cu DTM

• asimetrie marcată a amplitudinii reflexului miotatic

• prelungirea perioadei de latenţă de partea simptomatică (cu o diferenţă mai mare de 1 ms între partea stângă şi cea dreaptă)

MULTA BAFTA !

Bruxismul

Documents

Transcript of Bruxismul