Mini Atlas Micologie

www.dermatology.bayer.com

MINIATLAS MICOLOGIE

Bayer Dermatology


Aspecte clinice

Cuprins

Micozele superficiale

Tinea capitis ......................................................................... 2.1 Tinea barbae ......................................................................... 2.2 Tinea corporis ....................................................................... 2.3 Pitiriazis versicolor ................................................................ 2.4 Tinea cruris ........................................................................... 2.5 Tinea manum ........................................................................ 2.6 Tinea pedis ........................................................................... 2.7 Onicomicoza ......................................................................... 2.8 Candidoze cutaneo-mucoase .................................................. 2.9

Cazuri cliniceTinea cruris: cazul 1 ................................................................ 3.1Tinea corporis: cazul 2 ............................................................ 3.2Tinea incognito: cazul 3 ........................................................... 3.3Intertrigo candidozic: cazul 4 ................................................... 3.4Tinea pedis: cazul 5 ................................................................ 3.5Tinea pedis (athlete’s foot): cazul 6 .......................................... 3.6

2

1

3

Travogen 4

www.dermatology.bayer.comBayer Dermatology

Advantan 5


Admin

Typewritten Text

Admin

Typewritten Text

Admin

Typewritten Text

Admin

Typewritten Text

Admin

Typewritten Text

Şos. Pipera nr. 42., Sector 2 Nusco Tower, Etaj 1, 16 & 17 020112, Bucureşti, România Telefon: (+4) 021 529 59 00 Fax: (+4) 021 529 59 98 E-mail: [email protected]

Admin

Typewritten Text

SC Bayer SRL

Admin

Typewritten Text

www.bayer.com

Admin

Typewritten Text

L.RO.09.2012.0192

Admin

Typewritten Text

Admin

Typewritten Text

Admin

Typewritten Text

Admin

Typewritten Text

Admin

Typewritten Text

-MICOZELE SUPERFICIALE

INTRODUCERE

MINIATLAS MICOLOGIE Etiologie

Simptomatologie & diagnosticTratament topicMăsuri igieno-dietetice

1.Micozele super�ciale sunt infecţii ale pielii care afectează milioane de oameni de pe întreg globul, indiferent de rasa, tipul pielii sau grupa de vârstă. Prevalenţa micozelor super�ciale a crescut în ultimele decenii, afectând în prezent 20-25% din populaţia globului, dermato�ţiile devenind, în prezent, cel mai des întâlnită formă de infecţie. În particular, bărbaţii sunt mai susceptibili decât femeile la infecţiile tip tinea cruris şi tinea pedis.

Referinţe:* Mycoses, vol. 51 (Suppl. 4), 2008, pag.: 1, 2, 17,18,19, 21.* Mycosis vol. 51, sept. 2008



Etiologie

Micozele superficiale etiologie, simptomatologie, diagnostic, tratament

Cei mai comuni agenţi patogeni ai micozelor super�ciale sunt dermato�ţii, care pot � împărţiţi, după modul de reproducere, în 3 genuri: • Trichophiton, • Microsporum şi • Epidermophiton.

Deoarece �ecare din cele 3 genuri poate să dezvolte tablouri clinice comparabile, toate dermatofiţiile poartă numele de Tinea, însoţit de localizarea infecţiei: Tinea capitis, Tinea pedis, Tinea manum, Tinea cruris, Tinea corporis.

În funcţie de habitatul lor uzual se disting: • dermatofiţi antropofili (au gazda primară omul şi rareori afectează animalele); • dermatofiţi zoofili (infectează atât animalele, cât şi oamenii, dar animalele sunt gazdele lor principale);• dermato�ţi geo�li (trăiesc în sol ca sapro�ţi şi pot infecta atât animalele, cât şi omul).Tinea rubrum, dermato�t antropo�l, este agentul patogen cel mai frecvent implicat în apariţia Tinea corporis, Tinea cruris, Tinea pedis şi în onicomicoze.

MecanismDermato�ţii parazitează predominant keratina super�cială a stratului cornos, precum şi keratinele firului de păr şi ale unghiilor.


1.1www.dermatology.bayer.comBayer Dermatology



SimptomatologieSimptomatologia principală care însoţeşte micozele îmbracă diferite aspecte clinice în funcţie de localizarea dermatomicozei şi de tipul agentului patogen, dar semnele principale sunt reprezentate de:• prurit• senzaţie de arsură• eritem

Ca regulă generală, formele de Tinea capitis determinate de dermato�ţii antropo�li sunt preponderent scuamoase, iar cele determinate de dermato�ţii zoo�li sunt mai in�amatorii şi pot să dezvolte pustule şi colecţii purulente.

Diagnostic- Pe baza aspectului clinic. - Diagnostic de laborator:

• examen nativ microscopic; • însămânţarea pe mediile de cultură Sabouraud;• examenul la lampa Wood; • examenul histopatologic.

Micozele superficiale etiologie, simptomatologie, diagnostic, tratament 1.2



TRAVOGEN 10 mg/1 g cremă,nitrat de izoconazol 10 mg (1%)

Tratament topic - obiective




• Reducerea riscului de complicaţii şi disconfort şi limitarea răspândirii bolii către alte părţi ale corpului printr-un tratament antifungic corect; • Obţinerea complianţei pacienţilor la tratament; studiile arată că aceasta descreşte odată cu creşterea duratei terapiei;• Respectarea măsurilor igieno-dietetice de către pacient.

Pruritul, senzaţia de arsură sau iritația sunt principalele simptome ale micozelor care afectează pielea şi sunt însoţite de o reacţie inflamatorie a organismului la acţiunea agentului patogen.

Inflamaţia este mai accentuată în infecţiile cauzate de fungii zoofili.

Pruritul este sever la pacienţii cu Tinea cruris, ducând la apariţia durerii din cauza gratajului şi a maceraţiei şi la infecţii bacteriene secundare. Pruritul are un impact negativ marcant asupra calităţii vieţii pacienţilor cu micoze cutanate.


Tratament topic - agenţi terapeutici pentru dermatomicoze




Există o gamă largă de agenţi antifungici topici şi sistemici, într-o varietate de combinaţii.

Agenţii terapeutici sistemici ca griseofulvina, terbinafina, itraconazolul sau fluconazolul sunt indicaţi doar la pacienţii cu leziuni micotice ale pielii care afectează arii întinse sau în cazul în care dermatofiţiile se dovedesc rezistente la terapia locală.

Terapia antifungică topică are numeroase avantaje comparativ cu cea sistemică: 1. risc scăzut sau chiar absent de efecte adverse sistemice (hepatotoxicitate, hipertensiune, greaţă, vărsături, lupus eritematos etc.);2. nu există risc de interacţiune medicamentoasă;3. nu necesită efectuarea prealabilă de teste de laborator.

Ideal, aplicarea unui antimicotic topic de 1-2 ori pe zi, timp de 2-3 săptămâni va duce la:• eliminarea pruritului sau a senzaţiei de arsură;• la dispariţia leziunilor clinice;• la scăderea riscului de recurenţă.



Tratament topic - imidazolii



Imidazolii sunt, în acest moment, cei mai folosiţi agenţi topici pentru tratamentul dermatofiţiilor datorită spectrului larg de acţiune antifungică.

Pentru pacienţii cu dermatomicoze cu o componentă puternică inflamatorie este recomandată asocierea agenţilor topici cu imidazol cu un dermocorticoid.

Imidazolii (Travogen - izoconazol), Clotrimazol, Econazol, Miconazol etc. au acţiune fungistatică sau fungicidă în doze mari.

Izoconazolul, într-o singură aplicaţie pe zi, penetrează rapid stratul cornos şi epidermal, atingând o concentraţie maximă la nivelul leziunii după o oră de la aplicare şi menţinând această concentraţie maximă pentru încă cel puţin 7 ore. Acest nivel de concentraţie maximă a izoconazolului este considerabil mai mare decât în cazul folosirii clotrimazolului sau econazolului.

Studiile clinice arată că izoconazolul rămâne în stratul cornos al pielii pentru câteva săptămâni după terminarea tratamentului, oferind protecţie prelungită împotriva reinfectării.

Izoconazolul (Travogen) are un spectru larg de acţiune împotriva:• dermatofiţilor;• Pityrosporum ovale;• germenilor fungici non dermatofitici;• bacteriilor Gram pozitive;• Corynebacterium minutissimum (incriminat în patologia Eritrasmei).


Măsuri igieno-dietetice recomandate în tratamentul micozelor superficiale


Referinţe:1 Anexa 11, Protocol de diagnostic şi tratament pentru dermatofiţii, aprobat de Ministerul Sănătăţii* Mycoses, vol. 51 (Suppl. 4), 2008, pag.: 1, 2, 17,18,19, 21.


Ultimele studii scot în evidenţă tendinţa scăderii masive a pilomicozelor şi creşterea însemnată a micozelor determinate de T. rubrum (aproximativ 45% din totalul micozelor), fenomen arătat în Protocolul de Diagnostic şi Tratament pentru Dermato�ţii, aprobat de către Ministerul Sănătăţii.

• pentru micozele superficiale se recomandă tratament, concomitent cu evitarea factorilor favorizanţi şi a autocontagiunii sau a contagiunii în familie şi în colectivitate.

• pentru pilomicoze se recomandă izolarea cazurilor, anchetă epidemiologică şi controlul copiilor din colectivităţi, spitalizarea celor bolnavi, dezinfecţia obiectelor cu care a venit în contact bolnavul;

• pentru micozele zoofilice se va efectua controlul veterinar al animalelor din anturajul bolnavului. 1

• în Tinea pedis, spaţiile interdigitale trebuie spălate şi uscate bine, urmând să se aplice un tifon cu unguent Travogen.

• se recomandă schimbarea zilnică a şosetelor, pantofilor, fierberea prosoapelor, a lenjeriei, a tricourilor şi purtarea îmbrăcăminţii din bumbac.


ASPECTE CLINICETinea barbaeTinea capitisTinea corporisTinea crurisTinea pedisTinea manumTinea verisicolorCandidozele cutaneo-mucoaseOmnicomicoza

-

2.MICOZELE SUPERFICIALE



Foto 2 - Tinea capitis superficialis

Foto 3 - Tinea capitis profunda

Aspect clinic

Tinea capitis• Afectează în special copiii (în colectivităţi de preşcolari, şcolari).• Sursa infecţiei:

- persoane infectate cu Trichophiton Tinea Capitis- infectare de la câini, pisici infectaţi cu Microsporum Tinea Capitis.

Aspectul clinic în Tinea capitis este diferit în funcţie de agentul etiologic implicat:

• În forma infectată cu Trichophiton Tinea Capitis, la examinarea clinică, se pot vedea una sau mai multe plăci alopecice cu fire de păr parazitate, rupte chiar de la emergenţă, cu descuamaţie furfuracee. Alopecia este necicatricială. Rar, evoluţie spre Kerion celsi.

• În forma infectată cu Microsporum Tinea Capitis, leziunile au o componentă in�amatorie marcată. În plăcile in�amatorii, eritemato-scuamoase, care cresc încet în dimensiuni, �rele de păr se epilează cu uşurinţă din placă sau sunt aglutinate într-o masă scuamo-crustoasă. Într-un număr redus de cazuri, leziunea poate deveni dureroasă şi la exprimarea ei se pot evidenţia picături de puroi (Kerion celsi).

2.1

Referinţe:* Mycoses, vol. 51 (Suppl. 4), 2008, pag.: 1, 2, 17,18,19, 21.



Aspect clinic

Diagnosticul diferenţial

Tratament

Foto 1 - Tinea barbae

2.2


www.dermatology.bayer.comBayer DermatologyTinea barbae• Infecţie micotică a pielii feţei şi a gâtului, la nivelul bărbiei. • Afectează în special bărbaţii. • Apare mai frecvent în zonele rurale, ca urmare a contactului cu câini, vaci sau cai. • Agenţi patologici: dermatofiţii zoofili ca Trichophiton verrucosum şi T. mentagrophites.

• Placă superficială, eritemato-scuamoasă (aspect clinic similar cu cel din Tinea corporis) sau • Placă inflamatorie cu pustule foliculare, abcese, fistule, cu mase nodular dureroase, în cazul infecţiei cu dermatofiţi zoofili (tablou clinic de tip Kerion celsi).• Evoluţie către alopecie persistentă şi cictarice.• În majoritatea cazurilor, rezoluţia bolii este spontană.

Se face cu infecţiile stafilococice localizate la nivelul bărbiei. În cazul infecţiei micotice, firele de barbă se epilează cu uşurinţă, iar erupţia are un caracter mai localizat.

Travogen, aplicare 1 dată pe zi, timp de 2 săptămâni. În formele infectate cu dermatofiţi zoofili, cu puternică componentă inflamatorie, se recomandă aplicarea concomitentă a unui corticosteroid topic timp de o săptămână.


Aspect clinic

Tratament

Tinea corporisSursa infecţiei: • Copiii sunt infectaţi cel mai frecvent cu M. Canis în urma contactului cu pisici, câini, cai sau în urma contactului cu alt copil infectat. • La adulţi, cel mai comun factor predispozant pentru apariţia Tinea corporis este transpiraţia excesivă.

• Debutează sub forma unei plăci rotunde sau ovalare cu margini regulate, mai accentuate, eritematoase şi cu centrul mai pal, �n scuamos (herpes circinat). • Leziunea este pruriginoasă şi extensia ei se face prin periferie. • Poate fi însoţită de alte leziuni mai mici, anulare.• În unele cazuri se asociază cu leziuni de Tinea capitis.• Localizarea leziunilor pe faţă, torace, membre superioare.

Travogen, aplicare 1 dată pe zi, timp de 2 săptămâni. În formele cu puternică componentă in�amatorie, se recomandă aplicarea concomitentă a unui corticosteroid topic timp de o săptămână.

2.3


Foto 4 - Tinea corporis

Foto 5 - Tinea corporis

buloasă



Aspect clinic

Evoluţie

Pitiriazis versicolor- Micoza cronică, determinată de dezvoltarea unui microorganism lipo�lic, Malassezia furfur, în stratul cornos al pielii.- Factori predispozanţi: excesul de sebum sau transpiraţia excesivă.

- Pete, plăci (leziuni maculare), ovale, hipopigmentate sau hiperpigmentate (în culori variate: roz, cafeniu, brun), situate mai ales pe teritoriile bogate în glande sebacee: torace, spate, rădăcina membrelor, pielea păroasă a capului. Foarte rar localizată la nivelul feţei. Erupţia este asimptomatică, foarte discret pruriginoasă. Deseori, la acelaşi individ, se pot observa macule hipopigmentate pe ariile corpului expuse la soare şi zone hiperpigmentate pe suprafeţele acoperite. Leziunile prezintă scuame foarte �ne care devin vizibile doar la gratajul maculei. După vindecare, suprafaţa maculei devine netedă şi nu mai prezintă scuame la grataj, în schimb hipopigmentarea persistă câteva luni datorită distrugerii melanocitelor din acea arie.

Se vindecă doar prin tratament corect. Evoluţia este recidivantă dacă factorii predispozanţi persistă.

2.4


Foto 12 - Pitiriazis versicolor




Aspectul clinic

Tratament

Tinea cruris- Este o formă particulară de Tinea corporis, dar care afectează regiunea inghinală.- Afectează mai frecvent bărbaţii adulţi, persoanele care au activitate fizică intensă, care suferă de transpiraţie excesivă sau de obezitate.- Frecarea şi maceraţia din pliurile inghino-crurale sau fesiere creează condiţii favorabile apariţiei infecţiei micotice.

- Debutează sub forma unor plăci eritematoase, cu periferia mai accentuată, orbiculară sau circinată, cu centrul mai pal, acoperit de scuame fine; - Se extinde prin periferia leziunii, prin marginea eritematoasă pe care se pot observa vezicule fine;- Pruritul este extrem de intens, ceea ce o diferenţiază de eritrasmă;- Localizare: pliuri inghinale, fesiere, dar se poate extinde în regiunea pubiană şi perineală.

Travogen, aplicare 1 dată pe zi, timp de 2-3 săptămâni. În formele cu puternică componentă in�amatorie, se recomandă aplicarea concomitentă în prima săptămână a unui corticosteroid topic.

Foto 6 - Tinea cruris

2.5

Referinţe: * Mycoses, vol. 51 (Suppl. 4), 2008, pag.: 1, 2, 17,18,19, 21.


Aspect clinic

Complicaţii

2.6


Foto 9 - Tinea manum

www.dermatology.bayer.comBayer DermatologyTinea manum- Acest termen include toate micozele care afectează mâinile. - Localizare: cel mai frecvent pe suprafaţa palmară, dar uneori poate afecta şi partea dorsală a mâinii.

- Îmbracă aceleaşi aspecte clinice ca Tinea pedis: formă uscată, hiperkeratozică, afectează frecvent doar o mână.

- Formele cronice se complică frecvent cu onicomicoză sau cu Tinea pedis.- Pacienţii cu keratodermie palmoplantară au risc crescut de suprainfecţii cu dermatofiţi sau cu fungi aparţinând T. rubrum.


2.7

Referinţe: * Mycoses, vol. 51 (Suppl. 4), 2008, pag.: 1, 2, 17,18,19, 21.

Foto 7 - Tinea pedis

Foto 8 - Athlete’s foot


Aspect clinic

Tinea pedis- Este micoza superficială cel mai frecvent întâlnită.- Este însoţită frecvent de alte forme de micoze superficiale, inclusiv de micoza unghiilor şi a mâinilor.- Sursa infecţiei: sporii eliberaţi de indivizii infectaţi; inocularea se produce frecvent de pe podeaua bazinelor de înot, saună, nisip, sol.- În apariţia bolii, un rol important revine purtării încălţămintei sintetice sau cu talpă de cauciuc şi purtării şosetelor supraelastice care împiedică evaporarea transpiraţiei, accentuând hiperhidroza şi maceraţia.

- Forma acută cauzată de T. mentagrophites este autolimitată, cu episoade de recurenţă care apar după activităţi care cresc transpiraţia piciorului.- În spaţiul interdigital, subdigital şi în scobitura plantară apar leziuni eritematoase sub formă de vezicule sau bule care se sparg şi zemuiesc, acoperindu-se de cruste.- Pruritul este deosebit de intens, impunând gratajul care creşte riscul de suprainfecţii cu S. aureus.

Forma cronică este cea mai frecventă, cu evoluţie indefinită în lipsa tratamentului.Aspectul clinic al leziunilor cronice arată tegumentul din spaţiile 3 şi 4 interdigitale plantare şi călcâiele ca fiind îngroşate, hiperkeratozice, de culoare galben-cenuşie sau cu fisuri dureroase.

Forma cronică se complică frecvent cu onicomicoză, infectarea fungică a patului unghial.


Aspect clinic onicomicoza distală

Onicomicoza proximală

Onicomicoza superficială

OnicomicozaCea mai des întâlnită formă de onicomicoză este cea care afectează partea distală a unghiei şi este cauzată de T. rubrum.

• Debutează cu afectarea unghiei degetului mare, infecţia răspândindu-se apoi şi la celelalte unghii.• Partea distală a unghiei suferă modificări de culoare în galben-murdar sau maroniu; în timp, aceste modificări de culoare vor afecta întreaga unghie şi cuticulă.• Unghiile sunt îngroşate sau friabile, cu hiperkeratoză subunghială. În formele cronice, lama unghială poate să lipsească, dezvelind un pat unghial hiperkeratozic friabil şi dureros.

• Este rară, se întâlneşte mai ales la persoanele cu imunitate compromisă şi poate � chiar un indicator al existenţei SIDA. • Aspectul clinic este similar cu cel din onicomicoza distală, dar afectarea micotică progresivă a patului unghial se face invers, către partea distală a unghiei.

• Este cauzată de T. mentagrophytes.• Se caracterizează prin apariţia unor pete albe care se extind pe suprafaţa uneia/mai multor unghii.

Foto 10 - Onicomicoza

2.8


Bayer Dermatology



Aspect clinic intertrigo candidozic

Candidoze cutaneo-mucoaseCel mai des întâlnite forme de candidoză cutanată sunt: intertrigo-ul levuric, paronichia, dermatita de scutec şi candidoza perineală.

Intertrigo-ul candidozic este cea mai frecventă dintre candidoze (este forma cutanată cel mai frecvent întâlnită). Afectarea pliurilor se datorează unor condiţii favorizante locale (fricţiune, maceraţie, modi�cări de pH). Se poate cantona în toate pliurile anatomice sau patologice. Cel mai frecvent sunt infectate spaţiul 3 interdigital palmar, pliurile inghino-crurale, submamare şi perianale.

Intertrigo candidozic se prezintă sub forma unor plăci rozate, exudative, cu eventuale fisuri în fundul pliurilor, acoperite de un depozit alb-cremos, uşor fetid. La periferie se poate observa un fin guleraş scuamos. Leziunile sunt pruriginoase sau dau senzaţia de arsură.

Diagnosticul diferenţial se face cu intertrigo streptococic sau intertrigo-ul din psoriazis, în ultimul semnul lumânării de spermanţet �ind pozitiv.

Factori favorizanţi: diabetul zaharat, obezitatea, hiperhidroza, sarcina, folosirea corticosteroizilor sistemici etc.

2.9


Foto 11 - Intertrigo candidozic al axilei la un pacient cu diabet


Aspect clinic


Admin

Typewritten Text

Admin

Typewritten Text

Admin

Typewritten Text

CAZURI CLINICECazul 1: Tinea cruris Cazul 2: Tinea corporisCazul 3: Tinea incognitoCazul 4: Intertrigo candidozicCazul 5: Tinea pedisCazul 6: Tinea pedis (athlete’s foot)

-

3.


MICOZELE SUPERFICIALE



Caz clinic 1:

Anamneză pacient • Pacientul în vârstă de 61 ani, pensionar, s-a prezentat cu simptome de prurit sever, ca urmare a apariţiei unui eritem maculo-nodular, cu pustule şi descuamare în zona inghino-femurală dreaptă. • Simptomatologia a debutat în urmă cu 1,5 luni şi pacientul a urmat tratament cu un OTC cu clotrimazol, dar nu a constatat o ameliorare notabilă a simptomelor şi aspectului leziunii. • Boli asociate: DZ tip II. Soţia are de câţiva ani onicomicoză – formă extensivă, netratată.

Investigaţie şi diagnostic• Examinarea scuamelor a arătat prezenţa miceliilor fungice.• Cultura micologică a identi�cat agentul patologic ca �ind Trichophiton rubrum, con�rmând diagnosticul de Tinea cruris.

Tratament• S-a recomandat folosirea unui antimicotic topic cu izoconazol (Travogen) în combinaţie cu un corticosteroid topic, aplicat în strat subţire pe regiunea afectată, de două ori pe zi, timp de două săptămâni.

Evoluţie• Efectul tratamentului a fost notabil chiar din prima zi de tratament, toate simptomele dispărând după două săptămâni. • Pruritul s-a ameliorat după numai 24 de ore de tratament şi a dispărut complet în 2 zile. • Eritemul a dispărut complet în 9 zile de la prima aplicare. • Foliculita s-a ameliorat în primele două zile, cu evoluție spre vindecare completă în următoarele două săptămâni.• Examenul micologic la terminarea tratamentului, repetat de 3 ori la interval de 24 ore, a arătat dispariţia miceliilor micotice. Culturile au rămas negative şi tratamentul a fost oprit. Nu s-a raportat nici un efect advers.• După terminarea tratamentului, a rămas o zonă hiperpigmentată la nivelul zonei inghino-femurale.

Tinea cruris infectată cu Trichophiton rubrum 3.1


Foto 13

Foto 14


Intertrigo al pliului inghino-crural drept, cauzat de Trichophiton rubrum, înaintea începerii tratamentului

Reducerea eritemului şi a descuamării. Dispariția semnelor de foliculită după 7 zile de tratament

Rezoluţia simptomelor pacientului după 2 săptămâni de tratament

Foto 13

Foto 14

Foto 15


Caz clinic 2:

Anamneză pacient • Pacient bărbat, 68 de ani, nu a avut contact cu câini, pisici sau cu persoane posibil infectate. În istoric, are hipertensiune arterială pentru care ia medicaţia recomandată.

Aspect clinic leziune La examinare, în partea dreaptă, pe toracele anterior: pete, macule eritematoase şi de culoare cafenie, cu uşoară descuamare şi uşor pruriginoase. A urmat tratament 3 săptămâni cu clotrimazol şi hidrocortizon, ceea ce a dus la diminuarea eritemului, dar pruritul a reapărut la scurt timp după întreruperea aplicării unguentelor.

Investigaţie şi diagnostic• Examinarea scuamelor a arătat prezenţa hifelor fungice;• Cultura micologică a identi�cat agentul patologic ca �ind Trichophiton rubrum, con�rmând diagnosticul de Tinea corporis.

Tratament• S-a recomandat folosirea unui antimicotic topic cu izoconazol (Travogen) în combinaţie cu un corticosteroid topic, aplicat în strat subţire, pe regiunea afectată, de două ori pe zi.

Evoluţie• După o săptămână de tratament, s-a observat reducerea pruritului, a eritemului şi a scuamelor la nivelul zonei infectate.• La 2 săptămâni după începerea tratamentului s-a constatat ameliorarea notabilă a pruritului, eritemului şi a descumării, şi s-a recomandat întreruperea tratamentului cu Travogen şi dermocorticoid şi continuarea aplicaţiilor de un alt topic antimicotic cu terbina�nă.• După terminarea tratamentului, a rămas o zonă hiperpigmentată la nivelul zonei inghino-femurale.

Tinea corporis

Evoluție favorabilă după 2 saptămâni de tratament

Tinea corporis a toracelui înainte de tratament

3.2


Foto 16

Foto 17



Caz clinic 3:

Anamneză pacient • Bărbat, 38 de ani, cu hepatopatie severă şi insuficienţă renală cronică. • S-a prezentat cu o erupţie pruriginoasă, eritemato-descuamativă pe ambele picioare. • S-a pus diagnosticul de eczemă şi s-a recomandat folosirea unui corticosteroid topic conţinând dexametazonă pentru 3 luni, tratament care nu a fost complet respectat de pacient. • După întreruperea lui, simptomatologia a revenit, agravându-se.

Aspect clinic leziune • La examinare, pete eritemato-scuamoase, cu leziuni de foliculită şi grataj pe ambele picioare.

Investigaţie şi diagnostic• Examinarea scuamelor într-o soluţie de 10% hidroxid de potasiu a arătat prezenţa numeroasă a hifelor micelare. Însămânţarea pe mediul Sabouraud a arătat prezenţa T. rubrum pe toate culturile recoltate din leziunile de pe picioare şi de la unghia piciorului stâng.

Tratament• S-a recomandat folosirea unui antimicotic topic cu izoconazol (Travogen) în combinaţie cu un corticosteroid topic, aplicat în strat subţire, pe regiunea afectată, de două ori pe zi timp de 2 săptămâni, apoi aplicarea o singură dată pe zi pentru încă 2 săptămâni.

Evoluţie• După 20 de zile de tratament s-a observat dispariţia completă a simptomelor de dermatită micotică de la nivelul ambelor picioare. Pacientul a refuzat tratamentul pentru onicomicoză.

Tinea incognito 3.3



Pete eritemato-scuamoase cu leziuni de foliculită

Evoluție favorabilă după 2 saptămâni de tratament cu izoconazol in combinație cu un corticosteroid topic

Foto 18

Foto 19


Caz clinic 4:

Anamneză pacient • Femeie, 34 de ani, în antecedente cu dermatită atopică, sub control terapeutic cu antihistaminice şi corticosteroizi topici; diagnosticată cu intertrigo candidozic pentru care a urmat tratament cu diferiţi corticosteroizi topici de două ori/zi. • Complianţa pacientei la tratament a fost destul de redusă, folosind intermitent terapia indicată, ceea ce a dus, după o primă ameliorare a simptomatologiei de intertrigo, la agravarea aspectului clinic.

Aspect clinic leziune • Eritem şi puţin exudat cremos la exprimare în pliurile intermamare şi submamare. Eritemul a apărut iniţial în pliul submamar stâng, întinzându-se către toracele superior.

Investigaţie şi diagnostic• Examinarea scuamelor într-o soluţie de 10% hidroxid de potasiu a arătat prezenţa pseudohifelor candidozice. Însămânţarea pe mediul de cultură a confirmat diagnosticul.

Tratament• S-a recomandat folosirea unui antimicotic topic cu izoconazol (Travogen) în combinaţie cu un corticosteroid topic, aplicat în strat subţire, pe regiunea afectată, de două ori pe zi timp de 7 zile. • Apoi s-a recomandat continuarea tratamentului pentru încă 3 săptămâni cu un topic conţinând imidazol.

Evoluţie• După câteva zile de tratament s-a constatat diminuarea pruritului şi a eritemului. • La sfârşitul celor 4 săptămâni de tratament, aspectul clinic a dispărut complet, iar culturile au fost negative pentru Candida albicans.

Intertrigo candidozic 3.4



Foto 20 - Intertrigo candidozic în zona intermamară şi submamară

Foto 21 - Constatări după tratamentul combinat cu izoconazol cu corticosteroid, aplicat timp de 1 săptămână


Caz clinic 5:

Anamneză pacient • Bărbat, 36 de ani, fără alte boli asociate sau în istoric, anamneză fără contact cu animale sau persoane infectate. • A fost diagnosticat cu Tinea pedis şi a urmat pentru două săptămâni tratamentul recomandat cu unguent cu metilprednisolon, dar simptomatologia nu s-a ameliorat.

Aspect clinic leziune • Cruste închise la culoare pe fond eritematos în spaţiul 2 interdigital de la nivelul piciorului stâng. • Pruritul intens, fisurile care zemuiesc pe fondul unui edem uşor completează tabloul clinic.

Investigaţie şi diagnostic• Examinarea scuamelor într-o soluţie de 10% hidroxid de potasiu a arătat prezenţa hifelor septate. A fost pus diagnosticul de infecţie cu T. rubrum pe baza aspectului clinic şi a prezenţei hifelor fungice.

Tratament• S-a început cu un tratament oral şi local cu antibiotic datorită suprainfecţiei bacteriene a leziunii, timp de o săptămână. • Tratamentul a fost continuat apoi cu aplicarea unui antimicotic topic cu izoconazol (Travogen) în combinaţie cu un corticosteroid topic, aplicat în strat subţire, pe regiunea afectată, de două ori pe zi. • S-a recomandat respectarea măsurilor igieno-dietetice.

Evoluţie• După o săptămână de tratament, pruritul, eritemul şi zemuirea leziunii s-au ameliorat considerabil. • Crustele şi veziculele au dispărut după 3 săptămâni de tratament. Nu s-a constatat niciun efect advers. • La sfârşitul celor 3 săptămâni de tratament antimicotic, examenul microscopic a arătat dispariţia completă a hifelor fungice.

Tinea pedis3.5



Foto 23 - Condiţia pielii s-a îmbunătăţit mult după 3 săptămâni de tratament topic cu izoconazol plus dermocorticoid

Foto 22 - Constatări dermatologice înainte de tratament


Caz clinic 6: Tinea pedis (athlete’s foot)3.6


Foto 24

Foto 25

Foto 26


Anamneză pacient • Bărbat, 42 de ani, fără alte boli asociate. • A fost diagnosticat în urmă cu 5 ani cu Tinea pedis şi tratat cu diferite unguente topice incluzând clotrimazol, naftifină, triamcinolon. • Toate tratamentele urmate au dus la ameliorarea simptomatologiei, dar în lunile de primăvară-vară, simptomatologia revenea.

Aspect clinic leziune • Eritem neregulat, de culoare roşu-intens, cu nuanţe vineţii pe partea dorsală a piciorului drept, mai accentuat la nivelul degetelor 1, 2 şi 5. Eroziuni zemoase şi cruste la marginea leziunii. • Pruritul se exacerbează în contact cu apa.

Investigaţie şi diagnostic• Examinarea scuamelor într-o soluţie de 10% hidroxid de potasiu a aratat prezenţa hifelor septate. • Diagnosticul de Tinea pedis cronică cu T. rubrum a fost confirmat şi de culturile realizate.

Tratament• S-a început cu aplicarea unui antimicotic topic cu izoconazol (Travogen) în combinaţie cu un corticosteroid topic, aplicat în strat subţire pe regiunea afectată, de două ori pe zi, timp de o săptămână, urmat de aplicarea exclusivă a Travogen timp de încă 2 săptămâni.

Evoluţie• După o săptămână de tratament, pruritul, eritemul şi descuamarea s-au redus şi a început epitelizarea eroziunilor. • După încă două săptămâni de tratament cu Travogen, leziunile clinice au dispărut complet, iar examenul microscopic sau culturile au arătat dispariţia completă a hifelor micotice. • Nu s-a constatat niciun efect advers.• După terminarea tratamentului, a rămas o zonă hiperpigmentată la nivelul zonei inghino-femurale.

Tinea pedis înainte de tratament

După 1 săptămână de tratament topic cu izoconazol cu dermocorticoid

După alte 2 săptămâni de tratament doar cu izoconazol

Foto 25

Foto 26


TRAVOGEN4.

Travogen este tratamentul topic potrivit pentru micozele super�ciale ale pielii deoarece:• Este fungicid cu spectru larg de acţiune2

• Oferă protecţie activă antifungică până la 28 de zile post terapie.3

• aplicare o dată pe zi2

• minim 14 zile de tratament3

• compensat 100% (lista C3)4

• preţ întreg în farmacii 11,62 lei/cutie4

Măsuri complementare de igienă pentru succes terapeutic în tratarea infecţiilor fungice super�ciale:• purtarea hainelor din bumbac.• fierberea prosoapelor, a lenjeriei, a tricourilor şi schimbarea zilnică a şosetelor şi a pantofilor.• continuarea terapiei cu Travogen cremă încă 2 săptămâni după vindecarea clinică.2

TRAVOGEN 10 mg/1 g cremă, nitrat de izoconazol 10 mg (1%)

Referinţe:2 Rezumatul caracteristicilor produsului Travogen cremă (nitrat de izoconazol 10mg/g).3 Dykes P. J., Marks R. and Täuber U., Clin. and Exper. Dermatol. II, 365-370 (1986).4 Lista medicamentelor compensate şi gratuite: Ordinul 257 din 29.06.2012 pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui CNAS 696/30.06.2009.

Travogen, 10 mg/1 g cremă Denumirea Comercială a Medicamentului: TRAVOGEN 10 mg/1 g cremă.Compoziţia calitativă şi cantitativă: 1 g cremă conţine nitrat de izoconazol (micronizat) 10 mg (1%). Forma farmaceutică: Cremă opacă, de culoare albă până la uşor gălbuie.Indicaţii terapeutice: Travogen este indicat în tratamentul infecţiilor cutanate fungice, superficiale: - tinea pedis şi tinea manum, - tinea inghinalis, - infecţii fungice la nivelul zonelor genitale, - eritrasmă. Contraindicaţii: Hipersensibilitate la nitrat de izoconazol sau la oricare dintre excipienţi. Doze şi mod de administrare: Travogen cremă trebuie aplicat o dată pe zi pe zonele cutanate afectate. Regula generală care se aplică în cazul infecţiilor fungice este că tratamentul local trebuie continuat timp de două sau trei săptămâni, şi timp de patru săptămâni în caz de infecţii refractare (în special infecţiile spaţiilor interdigitale). Tratamentul poate dura şi perioade mai lungi de timp. Pentru a evita recurenţa, tratamentul trebuie continuat timp de cel puţin încă două săptămâni după apariţia vindecării clinice. Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare: Când este aplicat pe faţă, Travogen nu trebuie să intre în contact cu ochii. Pentru a evita reapariţia infecţiei, lenjeria personală (burete, prosop, lenjeria intimă – preferabil din bumbac), trebuie schimbată zilnic şi fiartă. În infecţiile spaţiilor interdigitale, este recomandat să se aplice o bandă de tifon unsă cu Travogen cremă între degetele de la mâini sau de la picioare. Măsurile de igienă aplicate în mod regulat sunt esenţiale pentru succesul tratamentului cu Travogen. În tinea pedis, spaţiul interdigital de la nivelul membrelor inferioare trebuie uscat perfect după baie, iar ciorapii sau şosetele trebuie schimbate zilnic. Reacţii adverse: În cazuri izolate, în timpul tratamentului cu Travogen, pot apărea simptome locale cum ar fi mâncărime, arsuri, eritem sau vezicule. Pot apărea reacţii alergice cutanate. Deţinătorul Autorizaţiei de Punere pe Piaţă: Intendis GmbH Max-Dohrn-Strasse 10, D-10589, Berlin, Germania.Numărul Autorizaţiei de Punere pe Piaţă: 7148/2006/01.Data Primei Autorizări sau a Reînnoirii Autorizaţiei: Reînnoirea autorizaţiei: Decembrie 2006.Data Revizuirii Textului: August 2011. Medicament cu prescripţie P-RF. Pentru informaţii complete consultaţi Sumarul Caracteristicilor Produsului TRAVOGEN 10 mg/1 g cremă. Acest material este destinat exclusiv profesioniştilor din domeniul sanitar.



ADVANTAN5.

Advantan Cremărecomandat pentru cazurile de micoze cu componentă in�amatorie importantă, în asociere cu Travogen

• Mod de administrare în micoze inflamatorii: - Advantan Cremă - 1 aplicaţie/zi dimineaţa, 7 zile. - Travogen Cremă - 1 aplicaţie pe zi seara, minim 14 zile.

• Preţ - preţ întreg în farmacii 13,27 RON. - preţ compensat 50% - liste B. - gratuit la copii.

ADVANTAN CREMĂ (metilprednisolonă aceponat 1 mg/g)

Advantan cremăRezumatul caracteristicilor produsului abreviatDENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI: Advantan, cremă, 1 mg/g. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ: Advantan 1 mg/g, cremă. Un gram cremă conţine 1 mg metilprednisolon aceponat. Excipienţi: alcool cetilstearilic şi butilhidroxitoluen. Pentru lista excipienţi vezi pct. 6.1. Indicaţii terapeutice: Eczema endogenă (dermatită atopică, neurodermatită), eczema de contact, eczema degenerativă, dishidrotică, numulară, vulgară, neclasificată, eczema la copii. Doze şi mod de administrare: În general, forma farmaceutică de Advantan care se pretează la afecţiunea cutanată respectivă se aplică în strat subţire, o dată pe zi, pe zona de piele afectată. În general, durata utilizării nu trebuie să depăşească 12 săptămâni în cazul adulţilor. Populaţia pediatrică: Nu este necesară ajustarea dozelor când Advantan este administrat la copii şi adolescenţi. În general, durata de utilizare nu trebuie să depăşească la copii, 4 săptămâni. Contraindicaţii: Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii produsului. Leziuni tuberculoase sau sifilitice la nivelul zonei care trebuie tratată; boli virale (de exemplu varicela, herpes zoster), acnee rozacee, ulceraţii, afecţiuni cutanate atrofice şi reacţii cutanate post-vaccinare la nivelul zonelor care trebuie tratate. Atenţionări speciale şi precauţii speciale pentru utilizare: În cazul infecţiilor cutanate bacteriene şi/sau în cazul infecţiilor fungice este necesară asocierea terapiei speci�ce. Dacă pielea se usucă excesiv consecutiv utilizării îndelungate a medicamentului Advantan cremă, acesta trebuie înlocuit cu una dintre formele farmaceutice cu un conţinut mai mare de grăsime (Advantan unguent). Trebuie luate precauţii atunci când se utilizează Advantan pentru a evita contactul cu ochii, cu răni adânci deschise şi cu mucoasele. Nu s-au observat afectări ale funcţiei corticosuprarenalei în cursul tratamentului cu Advantan aplicat pe zone extinse la copii (40-90% din suprafaţa pielii) nici chiar în cursul tratamentelor cu pansamente ocluzive. La voluntarii adulţi sănătoşi după aplicarea Advantan unguent 0,1% pe zone de 60% suprafaţa pielii, în condiţii ocluzive pentru 22 de ore s-a observat suprimarea nivelurilor de cortizol plasmatic şi influenţa asupra ritmului circadian. Aplicarea extensivă a corticosteroizilor topici pe zone mari ale corpului sau pentru perioade prelungite de timp, în special sub ocluzie, duce la o creştere semni�cativă a riscului de efecte secundare sistemice. Reţineti că scutecele pot � ocluzive. În analogie cu administrarea sistemică a corticosteroizilor, utilizarea de corticosteroizi cu administrare locală poate să ducă la apariţia glaucomului (de exemplu după o doză mare sau după aplicaţii pe zone întinse pe o perioadă lungă de timp, în cazul folosirii pansamentelor ocluzive sau după aplicaţii la nivelul pielii din jurul ochilor). Crema conţine alcool cetilstearilic şi butilhidroxitoluen. Aceşti excipienţi pot provoca reacţii adverse cutanate locale (de exemplu, dermatita de contact). Butilhidroxitoluenul poate cauza, de asemenea, iritaţia ochilor şi a mucoaselor. Advantan nu trebuie utilizat în zona ochilor şi a rănilor deschise. Reacţii adverse: În cursul studiilor clinice, cele mai frecvente reacţii adverse observate au inclus senzaţie de arsură, şi prurit la locul de aplicare al Advantan cremă şi unguent. Frecvenţa reacţiilor adverse observate în studiile clinice sunt date în tabelul de mai jos şi sunt definite în funcţie de frecvenţa apariţiei conform MedDRA: foarte frecvente (>1/10); frecvente (>1/ 00, <1/10); mai puţin frecvente (>1/1000, <1/100), rare (>1/10, 000 <1/1, 000); foarte rare (<1/10, 000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile). Pentru codificare a fost utilizată versiunea 12.0 a MedDRA. Cremă: Tulburări generale şi legate de locul de administrare: Frecvente: Senzaţie de arsură şi prurit la locul de aplicare, Mai puţin frecvente: Uscăciune, vezicule, foliculită, erupţii cutanate, parestezii la locul de aplicare, Rare: Celulită, edem, iritaţie la locul de aplicare. Tulburări ale sistemului imunitar: Mai puţin frecvente: hipersensibilitate. Tulburări ale pielii şi ţesutului subcutanat: Rare: piodermite, fisuri ale pielii, telangiectazie, atrofie a pielii, infecţii fungice cutanate, acnee. Ca şi în cazul altor corticoizi pentru aplicare topică, pot să apară următoarele reacţii adverse locale: vergeturi cutanate, foliculite la locul de aplicare, hipertricoză, telangiectazie, dermatită periorală, decolorarea pielii şi reacţii cutanate alergice la oricare dintre componentele formelor farmaceutice. Efectele sistemice datorită absorbţiei pot să apară atunci când preparatele topice care conţin corticoizi sunt aplicate pe piele. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ: INTENDIS GmbH, Max-Dohrn-Strasse 10, D-10589 Berlin, Germania. NUMĂRUL DIN REGISTRUL PRODUSELOR MEDICAMENTOASE: Advantan 1 mg/g, cremă: 7187/2006/01- 04. DATA AUTORIZĂRII SAU A ULTIMEI REAUTORIZĂRI: Reautorizare: Decembrie 2006. DATA REVIZUIRII TEXTULUI: Martie 2012.



Mini Atlas Micologie

Documents

Transcript of Mini Atlas Micologie