iPPSVÁS âiQHElYi K 1R .ii S'Y E S Z 8 E G•••,: i s i l DECEMBER HO 3 ■Nr. 254. A ra l LXXTT. Braşov, Sâmbătă In 19 Nœmvrîe (2 Decemvrie) 1911.

ááaiuiHe

Apare în fiecare zi de lucru.AtaM>*ra:ntul: pentru Au«tro-Ungaria p« an 24 cor., p« >/, u t2 cor., pe *f« an 6 cor. Pentru România şl străinătate pe an 40 franci, pe »/a «n BG franci., pe V* ** 10 franci; Număr de Duminecă 8 franci pe an.

R é d a o f I a,T i p o g r a f i i şi A d m i n i s t r a ţ i a :b r a ş o v , p i a ţ a M a r c N r. 30.

Telefon: Nr. 2B8.

iijjmeMirMüB-ju

Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 cor.. Fără dus acasă pe .ţn 20 cor. pe */i an 10 cor., pe V* *n 6 cor. Un număr 10 ban). In* serate: uri şir petit SfcO bani pentru o publicare. Publioărl mal dieâe după tarif şl învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir BO bani.

Jutii

Zidul chinezesc.Cei ce ar voi să vază zidul chine-

iţesc din Azia orientală, n-au să se oste- âeaseă aşa departe^ II pot vedea aici, mai aproape, Iu Europa civilizată./ Zidul chinezesc azi nu mai are în- Jrtes. China şi-a deschis de mult hotarele pentru străini şi pentru ideile moderne. »Zidul chinezesc« se foloseşte azi !n lu­mea cultă numai ca o metaforă, făcftn- iu-se aluzie la izolarea unui lucru, pe ttad acest zid de fapt există şi acum în apropierea noastră. In acest punct Chiua eu moţul tradiţional, China fostă împie­trită în retrogradisra, a fost înlocuită de o ţară din Europa, de Ungaria, graţie gu­vernelor s&le feudalo oligarhice.

Aceşti stăpănitori retrograzi au în- aercat să oprească, încât se poate, străba­terea ideilor moderne la popor, iar faţă de ţările vecine, faţă de Sârbia, dar în deosebi faţă de regatul fraţilor noştri din România, au ridicat un adevărat zid chi­nezesc, cât ţin frontierele de-a lungul Carpaţilor, dela punctul nordic extrem al Moldovei şi până ia Vârciorova, lângă Dunăre.

Scopul acestui zid este : a izola în- t&t se poate pe Român de Român, a faceÎtftt mai grea comunicaţia şi atingerea Ro­mânilor din Ardeal cu fraţii lor din Ro­mânia şi astfel a-i face indiferenţi pe unii faţă de alţii, a-i înstrăina de cătră olaltă.

Rafinăria oligarhică a ridicat acest zid de izolare din tot ce numai s-a putut ifla şi născoci spre a se ajunge scopul.

Se fac fel de fel de greutăţi cu pa­şapoartele pentru România, se pun pie- deci şi se fac şicane, cari s-au potenţat eu deosebire de când cu instituirea poli- firi de graniţă. Aceasta »sentinelă«, de grija căreia preste frontiera de cătră Ga- liţia se strecoară în Ungaria mii şi sute de perciunaţi, sporind contingentul nobi­lei viţe a lui Arpad, este cu ochii în pa­tru nu cumva să facă năvălire vre-un »agi­tator« din România, în sînul poporului ro­mân de aici.

S-a scumpit porto postai între Un­garia şi România şi să menţine astfel din partea guvernelor ungare, ca şi prin a- ceasta să ae împiedece contactul spiritual între fraţi.

Dacă trimiţi d. e. o scrisoare din Braşov la Câmpina sau Pioieşti, plăteşti tot acelaş porto postai ca pentru o scri­soare la America de Nord sau Spania* Plata peniru pachete este orendă.

Dar cel mai mare abuz fac guvernele oligarhice prin opreliştea produselor tipo­grafice de-a intra din România în Unga­ria. Pe acest teren Ungaria a ajuns re­cordul cel mai mare. Aproape toate zia- zele principale, revistele ştiinţifice şi lite­rare şi multe cărţi şi broşuri sunt oprite de-a trece în Ardeal, sub pretext că agi- tează sau calomniază Ungaria. Motivul a- devărat e : să împiedece unitatea culturală a poporului român.

Aceste măsurijmedievale nu-şi ajung scopul, dar nouă ne eauzează multe ne­plăceri şi multe spese, iar încât pentru România, măsurile duşmănoase şi btfrbare taie adânc în demnitatea ei de stat inde­pendent.

In chestia opreliştei publicaţiilor din România a fost intervievat zilele aceste deputatul nostru d-1 Dr. Alex. Vaida de cătră corespondentul din Budapesta al »Adevărului«, D-1 Df*. Vaida a arătat, cu judecată limpede şi în cuvinte claie, cum s’ar putea curma acest rău şi ar fi bine, ca factorii competenţi să ţie cont de cele expuse de d-1 deputat.

Iată ce a zis d-1 Dr. Vaida :— Nu aţi socoti de folos, — l-a

întrebat corespondentul pe valorosul deputat — ca şi la budgetul minis­terului de comerţ să luaţi cuvântul, în cbestia retragerei debitului poştal publicaţiilor de tot felul din Ro­mânia ?

— Da, aş putea s-o fac, — răs­punde d-1 deputat Vaida. Ar fi lucru foarte uşor. Dar mă întreb: Oare noi deputaţii români din camera un­gară suntem chemaţi să facem acea­

sta? Se cuvine oare ca noi să luăm a- părarea unui stat suveran, cum esté România, care, slavă Domnului, e singur în stare să-şi apere autorita­tea şi drepturile jignite ori ştirbite. Cred, că ar fi o grandomanie din partea noastră, ca să ne amestecăm în politica externă a României, când ştim destul de bine, că ea are un conducător atât de iscusit, pe bătrâ­nul rege Carol, cel mai înţelept din­tre suveranii Europei, pentru care am cea mai mare admiraţiune şi cea mai adâncă veneraţiune !...

Nu se poate dar cere delà noi — urmează d-1 deputat Dr. Vaida — ca să dăm orientări politicei externe a statului român, sau ca să impunem guvernului ungar să aibă o atitudine mai corectă în chestiuni de recipro­citate când e vorba de raporturi cul­turale între România şi Ungaria. A r e ţ a r a r o m â n e a s c ă u n m i n i s t r u d e e x ­te rn e , u n p a r la m e n t , o p r e s s ă , u n s in d ic a t a l z i a r i ş t i l o r , o o p in ie p u ­b l ic ă , — aşa dar atâţia factori pu­ternici şi decisivi, cari ar putea eu mai mult succes impune stăpânirei ungare, să respecte scrisul românesc, să nu mai confişte cărţile şi ziarele ce vin din România, să nu mai re­tragă debitul poştal până chiar şi or­ganului guvernului român „Epoca«, care trebuie să intre în Ungaria sub alt titlu : „Raiul“ !

— Şi care ar fi primul lucru ce s-ar putea face în România, în pri­vinţa aceasta, ca să ducă la rezultate practice imediate? — întrebă coresp.

— Din motive ce le vei înţelege singur, nu eu voi da indicii şi orien­tări factorilor ce ţi-am înşirat mai sus. Pe noi ne doare, văzând, că pre­stigiul României este atât de puţin validitat, şi apoi noi simţim în per­manenţă o pierdere morală prin ră­pirea şi confiscarea continuă a scri­sului românesc. Dacă factorii de mai sus ar voi şi dacă ar fi conştienţi de

faptul cât de mult e jignit p r e s t ig iu l R o m â n ie i , de sigur că ar găsi atunci mijloacele şi chile, ca în cel mâi scurt timp să rehabiliteze acest prestigiu ştirbit.

Camera. Miercuri s-a desbătut re­forma militară în cameră, iar eri, Joi, proiectul de budget al internelor. Pro­iectul a fost votat şi în special.

Se crede, că proiectul de budget nu va putea fi votat In Întregime până la anul nou. Pentru acest caz guvernul va cere indemnitate pe o lună de zile.

Scandal în camera aostriaci in şe­dinţa de alaltăeri a camerei austriaco era la ordinea zilei discuţiunea moţiunei de urgenţă a Cehilor privitoare la ultima nu­mire a judecătorilor cehi. Ministrul jus­tiţiei Hochenberger respingând învinuirile aduse de Cehi în contra guvernului a fo­losit espresiunea « Boemia-german&». Acest cuvânt a scos din ţiţini pe Cehi, cari îna­intând în contra băncii ministeriale pen­tru a împedeca pe ministru să-şi conti­nue vorbirea, au fost opriţi de deputaţii germani, cari făceau ovaţiuni ministrului Hochenberger. in mijlocul unui zgomot general deputaţii cehi şi germani s-au in- câerat Şedinţa fu suspendată în mijlocul unui scandal nemaipomenit. Miniştrii pă­răsind sala au fost huiduiţi de Cehi, cari strigau: Jos cu Hochenberger! După un ceas şedinţa a fost redeschisă. Ministrul Hochenberger a declarat, că prin espre­siunea «Boemia-germană» n-a voit să jignească pe Cehi, ci a înţeles părţile Bo- hemiei locuite de Germani. Declaraţia mi­nistrului a liniştit întru câtva spiritele.

Din camerele române, in şedinţa de alaltăeri a camerei s-au declarat vacante colegiul I de Teleorman în locul deceda­tului general ManuQşi colegiul I de Fâlciu în locul d-lui Teleman, numit prefect. De­putatul Scorţescu a depus un proiect de lege din iniţiativă parlamentară în contra

FOILETONUL »GAZ. TRANS«.| W N«> \\XXX N XWA XV X-X\\XX%XX \\ S%\XX\XXX\XXXX\\XXX X\X\\ NN \\X.'A.X\XXV,%.\\VXXXX'li

[i ţe a m pedagogică literară la Româniîn anul şcolar 1910/11.

— Dara da samă de înv. Pompiliu Dan. —

(Urmare).

I . C ă r ţ i d e p e d a g o g ie(educaţie, psihologie, filosofie practică, etică).1. Thomas Carlyle: M uncă , since­

ritate, tăcere , trad. din limba engleză deC. Antóniádé. Biblioteca pentru toţi Nr. 660. Preţul 60 bani.

»In această broşură d-1 C. Antóniádé a adunat câteva fragmente mai caracte- fistice din întreaga operă a marelui gân­ditor englez. Şi-a făcut prin aceasta un mare bine neamului nostru, căci puţine alte cărţi te fac să înţelegi mai adânc yieaţa, puţine altele îţi întăresc şi curăţă maî mult sufletul. In starea noastră ae astăzi, când trăiesc atâţia sceptici, atâţia blazaţi, atâţia oameni care-şi pierd za­darnic vieaţa, răspândirea ideilor sănătoase şi înălţătoare ale unuia din cele mai alese spirite pe care le-a dat omenirea, se poate socoti — cum a zis poetul Vlăhuţă

ca o mare binefacere«. Aşa apreţiază revista »Vremea Nouă«. Iar troducătoruî

C, Antoniad© caracterisează opera lui Carlyle (1795—1881) în chipul următor: »Prin vigoarea stilului său, Carlyle este mai presus de ori-ce un predicator al energiei morale, un profet al vieţii active, al unei vieţi de eroism şi de jertfă. Scrie­rile lui pornesc din adâncul unei inimi aprinse, religioase şi iubitoare de oameni. Toate sunt pătrunse de-o rară însufleţire şi de conştiinţa înaltei chemări a omului aci pe pământ. In vremuri de şovăeli mo­rale şi de preocupări exclusiv materiale, el a predicat Evanghelia unei vieţi fon­date pe muncă, adevăr şi sinceritate, pe adorarea minunii Universului, pe adorarea lui Dumnezeu, pe iubirea şi admiraţia oamenilor mari, a eroilor. Opera lui este plină de sănătate, şi ne inspiră curajul de a trăi o vieaţă activă, nobilă şi demnă«. Dorim, ca lectura aceasta sănătoasă şi plină de învăţătură să se răspândească în cercuri largi, fiind convinşi, că va aduce multă înălţare de suflete cetitori­lor noştri — observă »Foaia şcolastică«, caro a şi publicat unele fragmente din broşura aceasta.

2. Maurice Maeterlinck: Ju s tiţia trad. din 1. franceză de E. Farago. Bibi. p. toţi Nr. 373. Preţul 30 bani. Despre apariţia acestei cărţi »F. Şcol.« scrie : Talentata noastră poetă, d-na Elena Fa­rago, o admirătoare a distinsului scriitor francez publică una din lucrările acestuia

de filozofie »Justiţia«. Pentru cugetarea subtilă a lui Maeterlinck, pentru minuna­tul amestec de poezie şi de umanitarism din acest imn adresat Dreptăţii, era greu să se găsească o interpretă mai potrivită decât d-na Elena Farago, care în tradu­cerea sa a pus nu numai o adâncă pătrun­dere a originalului, dar şi multă dragoste pentru lucrarea tălmăcită.

3. P. Félix Thomas: E d uca ţia în fa m ilie trad. de N. Ciobanu, institutor în Galaţi. Tipografia »Neamul Românesc«, Vălenii de Munte, judeţul Prahova. Pre­ţul 2 lei. Asupra acestei cărţi d-1 D. V. Ţoni. învăţător distins al şcoalei normale din Galaţi, se exprimă în modul următor: Nimeni nu va putea tăgădui, că în fami­liile noastre ori se dă o educaţie şubredă copiilor, ori li-se dă una greşită, ori nu li-se dă nici una... Şi nu arare-ori se în­tâmplă, că opera şcoalei se pierde în vânt, din pricina lipsei ori-cărui ajutor din partea familiei. — De aceea cărţile, care dau sfaturi bune pentru educaţia în familie sunt bine venite. Din aceste cărţi e şi aceasta, pe care o dă într’o corectă şi frumoasă traducere românească d-1 N. Cioban, institutor din Galaţi. Ea se dato- reşte distinsului pedagog francez P. Fé­lix Thomas şi este întocmită în urma unei întinse anchete făcută în familii. Intrânsa se găseşte o comoară de obser­vaţii şi sfaturi preţioase, privitoare la

educaţia copilului vârsta matură^

delà naştere până la

»Educaţia în familie« va fi folosi­toare nu numai părinţilor cari vor cetirO, dar şi ori-cui se ocupă cu educaţia, căci conţine observaţii pedagogice de însem­nătate deosebită.

îndemnăm călduros pe colegii învă­ţători să o cetească şi să caute a o răs­pândi în cercuri cât mai largi.

4. C. Buţureanu institutor: Curente pedagogice, Iaşi. Preţul 1 leu 50 bani. Despre această carte distinsul institutor Apostol D. Culea scrie următoarele : D. Buţureaiiu. un institutor cult din laşi, răsfoind literaţura pedagogică revoluţio­nară, liber-cugetătoare, raţionalistă, socia­listă, anarhistă — cum om zice, nu gre­şim — a publicat într’un volum din ideile teoreticianilor »lumei noi«, pe tărâmul şcoalei. Toate ideile »salvatoare — din făgaşul pedagogiei tradiţionale şi oficiale« s’ar putea reduce la câteva: a) Să dăm copilului cea mai deplină libertate; să-l lăsăm în voia impulsiunilor şi instinctelor lu i; ori ce intervenţie severă din parte-ne ar fi o crimă împotriva naturii, b) Să scu­tim pe copil de prejudecăţile trecutului; la o parte cu istoria, cu religia; jos cu patriotismul şi cu credinţele religioase, sus cu morala socială, care, singură, duca la »fericirea umană«. — Autorul ne plimbă

Pagina 2 ö A Z B T A T B A N S I L V A N i S l Nr. áé4 —m i .

cartelurilor, prevăzând pedepse pentru toţi aceia, cari speculează publicul cu obieetele de prima necesitate. S-au ales apoi membrii diferitelor comisiuni. In co- misiunea de indigenate au fost aleşi d-nii G. Mironescu, M. Chintescu, N. Marghilo­man, O. N. Ghica, Sabba Stefănescu, Emil Lahovari şi Filip Apostolu.

Externe. Anglia a aderat la conven­ţia franco-germană privitoare la Maroc,

— O parte a flotei revoluţionare chineze a trecut în tabăra trupelor im­periale.

— Eri s-a început în Lisabona pro­cesul monstru intentat contra mai multor personagii marcante din Oporto, acuzate pentru conjuraţiune în contra republicei.

De la ordinea zilei.— O interpelaţie şovenă. — Mici modi­

ficări în proiectele militare. — Adunare regnicolară învăţătorească. —

Am scris despre cazul cu atacul con­tra şcoalei de stat din Sântindreş. O spar­gere de fereştri de cătră nişte necunos­cuţi, în timp de noapte, ziarele ungureşti perciunate au umflat-o şi au prezentat-o drept o devastare a şcoalei, o conspiraţie o rescoală, ai-vai, G’walt şi — jandarmi.

Cu de aceste suntem dedaţi, dar de la deputaţi am cere mai multă seriozitate. Cum însă camera în alcătuirea ei de azi este o parodie a pariamentarizmului, să nu ne mirăm, că un Sümegi ia de bani buni cele scrise de perciunaţi despre afir­mativa devastare a şcoalei de stat din Sântindreş şi fără să se informeze mai de aproape, fără să aştepte o informaţie nouă, Intre vociferări îngâmfate şi ame­ninţări, face o interpelaţie în cameră, ce­rând pedepsirea „poporaţiunii valahe fana- tizate, care a devastat şcoala cu săcuri“ .

Interpelaţia s’a predat miniştrilor res­pectivi. Credem, că răspunsul va domoli nervii prea exaltaţi ai lui Sümegi.

*

Am amintit, că timpul desbaterii bud­getului se va folosi pentru a se stabili o înţălegere între factorii competenţi cu pri­vire la reformele militare. In acest senz decurg acum tratative şi asupra acestora se svonesc cele mai diverse ştiri.

Mai nou se anunţă din Viena urmă­toarele ;

Nu este nici un motiv, ca proiectele militare să fie retrase. Nici guvernele, nici alţi factori nu şi-au exprimat o astfel de dorinţă. Dorinţa este. ca proiectele să fie votate anul viitor tn amândouă parlamen­tele. De aceea ştirile despre un provizorat, nu pot fi luate in serios. Nici menţinerea, serviciului de trei ani. E vorba numai de

pe la Ferrer, Fourier, Paul Robin, Elslan- der, Tolstoi şi alţi utopişti... Tot ce a pro­dus omenirea dela Aristotel până la Spen- cer, Herbart, Rhein, formează »pedagogia oficială« nesuferită »cugetătorilor moder­nişti«. Şi d-I Buţureanu pare a fi entu­ziasmat de »modernismul« lui Ferrer, de pildă. Cartea d-lui Buţureanu a fost căl­duros lăudată de cea mai infamă presă— încheiă Ap. D. Culea. Deşi cartea cuprinde şi lucruri admisibile, ea nu poate avea Ioc în bibliotecile noastre, — adăugăm noi.

5) Gab. Compayrâ : H erbart ş i educaţia p r in in s tru cţie trad. de Da- mianovici. Bibi. p. toţi, 60 bani. »Se ştie, că Herbart este unul dintre cei mai grei şi mai adânci autori germani în domeniul filozofiei pedagogice, dat fiind pe de-oparte şi stilul său puţin limpede. Ca să-l cu­noşti, trebue să-l ceteşti în comentatorii Iui, dintre care unul, Ufer, s’a tradus în româneşte de cătră »Cassa şcoalelor«. Un alt comentator şi mai uşor ca Ufer este Compayre, cunoscut pedagog fran­cez, a cărui operă ne-a fost dată pe ro­mâneşte de d-1 Damianovici, profesor la şcoala normală din Galaţi. ^Cartea cu­prinde : a) Vîeaţa lui Herbart; b) psiholo­gia lu i ; c) pedagogia intelectuală; d) cul­tura morală; e) influenta exercitată de Herbart«. — A, D. C. ’

6) J. M. Guyan : P en tru p ă r in ţ i ş i cop ii, trad. de S. Georgescu. Bibi. »Minerva« 30 bani. Din Guyan, filozoful poet, moralist şi pedagog al Franţei mo-

unele mici modificări In proiecte, prin eari se intenţionează a se rednee după posibi­litate spesele prea mari, provăzute tn forma de acum a proiectelor.

*

»Reuniunea regnicolară a corpurilor invăţătoreşti din Ungaria« a convocat o adunare regnicolară pe 8 Dec. c. în Bu­dapesta. Obiectul discuţiei va fi : regula- rea salarului învăţătoresc. La adunare au fost invitaţi — aşa spun ziarele ma­ghiare — toţi învăţătorii, fără considerare la caracterul şcoalei. Au fost invitate apoi reuniunile învăţătorilor de stat, a refor­maţilor, etc. până şi reuniunea învăţăto­rilor israeliţi. Numai reuniunile învăţăto­rilor români nu sunt invitate.

Nu ştim, dacă între «toţi învăţătorii» sunt şi ai noştri invitaţi? Gbiar dacă ar fi personal invitaţi — ceea-ce nu prea credem — din faptul, că reuniunile noas­tre nu au fost invitate, să arată o descon­siderare faţă de organizaţia noastră în- văţătoreascâ. Pentru ei, noi nu existăm, numai poate ca indivizi. Aviz învăţătorilor noştri, cari mereu caută favoruri pe la ungari.

Ei ne spun mai eclatant, ca ori cine: Prin noi înşine!

Un document infam.II.

Dăm azi numele preoţilor din nefe­ricita dieceză a Iui Mangra, în şirul cum s-au iscălit in adresa, pe care am apre­ciat-o în numărul de alaltăieri, grupaţi după protopreabiterate şi cu «ilustrul» lor nume unguresc.

Iată pe drăguţii pioneri ai unei po­litici de salvare, în proţap cu «congrua dublă» :

Protopresbiteratul Orăsii: Pacala Tamás, protopop, preoţi:

Horváth András, Vancea Mokiusz, Drimba Mihály, Hajdou Flórián, Drimba György, Besán Aurel, Popoviciu György, Simóc Tivadar, Navrea György, Bonyi Barth, Rada Liviusz, Vusca Tivadar, Caba Mihály, Bica Antal, Pop György, Popovici Văzui, Andrei János, Horvác Demeter, Jurca Filimon, Petrovici György, Serb György, Bogdán Miksós, D. Roman Traján, Grozal Flórián, Bejan János, Bodor Va­zul, Marcus Sándor, Simoc János, Albu Demeter, Moga Zakariás, Popa Péter, Bul* san Vazul, Nagy Traján, Bogdán Péter, Pap Tódor, Pirtta György, Pop Tódor, Fetu Istváu, Popa Nestor, Mangra Romu- lus, Popa János, Hasas Demeter.

Protopresbiteratul Tincei. Rocsin M i­klós, protopop, preoţi:

Porumb Nestor, Torián János, Popo* vicsi Vazul, Popovici János, Costa Miksol, Farcuti Vazul, Biaga György, Rocsin Au­rel, Hasa Mihály, Rocsin József, Costa Já­nos, Medesan Péter, Cosma György. Nagy József, Popovici Miklós. Rocsin György,

derne, d-1 Georgescu ne-a tălmăcit câteva pagini din cele mai alese. Remarcăm: Mărinimia, caritatea, jertfa, entuziasmul, sugestia, cum învaţă copilul a iubi, pater­nitatea, sinceritatea, despre scepticism etc. Cărticica se ceteşte repede, fiind scrisă într’un stil uşor şi plin de poezie, stilul francez. — A. D. C.

7) I. M. Guyan: Spre m a i bine trad. de Scarlat Georgescu. Bibi. »M i­nerva« Nr. 87. Preţul 30 bani. Cuprinde câte-va din cele mai alese pagini ale ma­relui cugetător francez: Pricinile pesi­mismului contimporan; Ştiinţa şi fapta, leacuri ale pesimismului; Oceanul. — Ne­păsarea naturii faţă de om ; Răspuns lui Leopardi: Suma totală a bunurilor trebue să întreacă pe aceea a re lelor: Filozofia speranţei; Materializmul; Cugetări asupra ursitei lumii; Ursita omului. Ţinuta înţe­leptului în faţa morţii. Acest filozof a avut preţiosui dar, că a putut reda cuge­tările cele mai abstracte într’o formă mi­nunat de clară şi frumoasă şi dese-ori pa­ginile lui sunt presărate cu imagini de o înaltă poezie. De aceea cine-1 ceteşte, simte o adevărată desfătare intelectuala. Guyan arată, că cu ajutorul religiei se poate nădăjdui, că străduinţe, spre mai bine din univers va izbuti.

(Va arma).

Hasas Gábor, Ardelean Péter, Albu Aurel, j Vaida János, Biaga Nestor, Popovici Mi­klós, Moga Vazul, Dudulescu Vazul, Va­siad! Sándor.

Pretopre8biteratul Beliu. Serbu Pé­ter, prot. p reoţi:

Iile György, Capitán Atanász, Dobosi V. Aurel, Simeon Leukucza, Vidu Tódor, Popovici Sándor, Czolea Sándor, Stan György, Boczkó Maximilián, Boczkó Maxi- milián, Musca Cornel, Papp Aurel, Papp Traján, Papp Ambroziu, Cosma János, Stana Simon, Moga Zakariás, Popa Deme­ter, Kerele György, lile György, Veres György, Veres György, Fintia József, Papp Sándor, Lencutia Vazul, Popescu Miklós, Bejam Gábor.

Protopresbiteratul Beiuşului. Dr. F ii­dán Viktor, admin. prot. preoţi:

Ciubandu Péter, Popoviciu Iustin, Se- rac György, Moga Terentius, Ciora Illés, Halbacu Miklós, Sábán János, Popescu Terentiu, Ispas János, Popovici Tódor, Popoviciu Jáoos, Papp János, Román György, Lapustean Vazul, Popa Zaka­riás, Golea Sándor, Goina Flórian, Botis János, Cocis György, Christea János, Papp Todor, Popovici György, Popovici Miklós, Pintér János, Tempelean Miklós, Tempe- lean Cornel, Foltutiu Cornel. Pop János, Caba Mózes, Catona Aurél, Popovici Le- ontin, Papp György, Moga Agoston,Sabou Simon, Papp Miron.

Protopresbiteratul Peşteşului, Mun­tean Sándor, prof. preoţi:

Pap Péter, Oneiu János, Cipou Pé­ter, Campian János, Domocox István, Giu- rau Mihály, Filip Simon, Drimba Sándor, Papp János, Papp János, Bere János, Bul- zan Vazul, Serban Sándor, Teaha Fülöp, Jacob Sámuel, Rocsin József, Filip Tr. János, Popescu T. Sándor, Iacob Gábor, Tomescu György, Maiiiia Miklós, Trau Tódor, Popa Péter, Oneiu György, Botioc János, Chirila Vazul, Morarescu György, Bonati János, Lascu Péter, Butiri Simon, Tarau József, Crainic József, Bulran Za­kariás.

Protopresbiteratul Vaşcăului. Deseanu P. Adrian, protopop, preoţi:

Popovici Miklós, Hargea Miklós, Vi- dican Terentius, Cucu Traján, Bogdán János, Pelle Sándor, Baicu Aurel, Teaba György, Popa Terentius, Pirtea Tódor, Baicu B. Péter, Borba Tódor, Popa An- dreás, Bursusiid Illés, Popovici Mihály, Bogdán György, Moga Valér, Porge Ig- nácz, Muset Miklós, Corbu Vazul, Popa Sándor, Terebenti Vazul, Tesha Tódor, Nioratiu Vazul, Micula János, Botisti Mi­ron, Miclea Traján.

Războiul italo-turc.Succesele trupelor italiene do­

bândite în luptele din 26 şi 27 Nov. le confirmă în parte şi ştirile din sorginte turceasca. Alaltăeri a sosit la Constantinopol următoarea tele­gramă oficială din localitatea Ezibat de lângă Tripolis:

In 17 1. c. n. s a dat aici între tru­pele noastre şi italiene, o luptă foarte în­verşunată. Italienii erau sprijiniţi de tirul artileriei de pe vapoarele din port. Ai no­ştri s-au luptat cu o vitejie rară. Italienii au luat dela noi 3 forturi (Hamidie, Henni şi Sidi Mesri N. Red.) Pierderile noastre în total sunt 260 morţi şi 80 răniţi. In schimb trupele noastre au repurtat o vic­torie lângă Ain-Zara. Aici trupele italiene au fost respinse. Trupele noastre se află acum la Dsethie şi Sura, unde au primit noui întăriri.

Lângă Gargaris trupele noastre au atacat din nou pe italieni forţându-i să se retragă. Italienii au avut 60 de morţi şi răniţi.

In ce priveşte acţiunea flotei italiene guvernul Italiei a răspuns puterilor că renunţă Ia blocarea Dar- danelelor, în schimb îusă îşi menţine dreptul de acţiune în contra altor ţărmuri ale provinciilor turceşti.

Se crede că flotele italiene vor înainta spre ţârmurii Asiei mici sau spre insulele Arhipelagului.

Intervenţiile puterilor pentru restabilirea unei păci au prin urmare puţine şanse. Aceasta rezultă şi din următoarele telegrame:

Constantinopol, 30 Nov. — Mahmut Muktar paşa, fost ministru de război se află în drum spre Viena şi Berlin pentru a prezenta împăraţilor Francisc losif şi Wilhelm câte o scrisoare autografă din partea Sultanului. Mahmut Muktar paşa a

predat asemenea o scrisoare şi Ţarolii Nieolae pe eând se afla în Livadia. In a- cele scrisori Sultanul se plânge, că It&Ui încalcă şî dreptul internaţional pentru a-şi realiza planurile. Sultanul declară )*-' sfârşitul scrisorilor, că Turcia este dis­pusă să înceapă tratative de pace, daci Italia recunoaşte suveranitatea Turm asupra Tripolitaniei.

Constantinopol, 30 Nov. Un diplomat turc a declarat, că demersurile ambasa­dorului rus Ciarieov pe lângă Poartă au eşuat. Poarta a răspuns Rusiei că nu poate începe tratative cu Italia până ciné aceasta nu va anula decretul cu privirt la anexarea Tripolitaniei. Turcia va I dispusă atunci să înceapă tratative de pace cu condiţia ca Italia să recunomtá suveranitatea Turciei asupra Tripolitamei,

Adunarea învăţ, din desp. Cluj.Valea-Someşului^ 28 Nov.

Conform statutelor, învăţători diK tractul prot. gr. cat. al Clujului, şi-an p nut adunarea de toamnă la 26 Nov. a. a. c. în fruntaşa comună Feleac. De sigur numai timpul puţin favorabil a putut $ cauza pentru care de astă-dată s’au pre* prezentat învăţători în număr nu toemai mare. După serviciul divin, în decursul căreia, protopopul Dr. Elie Dăianu, ca cunuscuta-i măestrie a vorbit poporului despre însemnătatea acelei zile, — întru- nincdu se învăţătorii în şcoală au ascul­tat, prelegerea de model predată de înv- local loan Lucaciu, elevilor din cl. I. - desvoitând sunetul respect, litera o dupi metodul lui Gabel, combinat cu metodul— fonomimic. — După o muniţioasă des- batere, la care iau parte învăţătorii Ioa- chim Pop, Paul Puşcaşiu, N. Fătu, A. Pora, loan Goţa şi prot. Dr. Dăian, adunarea declară de bună prelegerea şi constată cu bucurie, că combinarea acestor metode, cele mai moderne, la învăţarea seris-ee- titului este o idee fericită, care uşureaiS în mod însemnat, munca învăţătorului. Cetindu-se raportul cassarului — nu prea încântător, adunarea obligă moraliceşte pe fiecare membru să-şi împlinească datorinţa căci altfel — fără putere materială — a\r se poate realiza mult din programul reu­niunii. Raportându-se că despărţământul nu dispune de bibliotecă, protopopul, fir. Dăianu pentru a îndemna, pa îuvăţători, ofere dela sine 23 cărţi — punând prin aceasta bază solidă bibliotecii. Adunarea primeşte acest generos dar cu mulţămite şi autorizează pe bibliotecarul a prelua cărţile. Mai târziu s’a tăcut o colectă pen­tru augmentarea bibliotecii — după ce baza este şi s’au colectat 30 cor. care sumă a- semenea s’a predat bibliotecarului, cu în­sărcinarea ca — după aşa chipzaială — să procure cele mai trebuincioase opuri. Urmând alegerea biroului pe restimp da un an, sunt aleşi: preşedinte: Paul Puţ- caşiu; notar: Andreiu Pora; cassar: loan Lucaciu; bibliotecar: A. Pora.

Adunându-se poporul, inv. loachim Pop, ţine o conferinţă pe înţelesul tutu­rora, atingând în acea multe rele ce bân- tue în poporul nostru şi vorbind mai alea despre răul obiceiu de a 6ea, al poponáar— la toate oeaziunile.

Învăţătorul Vasile Galoş, a vorbit po­porului despre cultivarea pomilor — do- vedindu-se de un — foarte bun pomoiog. Dacă şi numai o parte mică din aceste sfaturi ar fi încolţit în inima celor da faţă — putem fi mulţămiţi că munca În­văţătorilor, nu e zadarnică. — Protopopul Dr. Dăianu, în urmă roagă poporul să nu uite nimic din cele ce aa auzit deia învă­ţători, îi îndeamnă să ţină cu tărie şi sfin­ţenie la şcoala lor confesională şi la bise­rică, căci aceste două sunt instituţiunile ce ne pot ferici pe singuratici ca şi pe neamul întreg.

Sfârşindu-se adunarea — ne-am dus în casa prea ospitală, — a învăţătorului 1, Lucaciu, unde în bună dispoziţie — sa­tisfăcuţi oare-cum de rezultatul trudei — am petrecut împreună câteva clipe.

La masă n’au lipsit nici toastele. Pro­topopul Dăianu a toastat pentru Excelen, ţia Sa Metropoiitul Mihályi, patronul raa,

îi*. 254—I f l l . G A Z E T A T R A H a î L V A N i K Î ,

iiunii; învăţătorul I. Pop, pentru popor

P *La colecta mai sus pomenită pentru

turmentarea bibliotecii au binevoit a eon- JWbui: Dr. E. Dăianu 5 cor., Ioan Goţa, Aodreiu Pora, Paul Paşcaşin câte 4 cor. loachim Pop, Gizela Vilt, Vasile Galoş, Ioan Sturza câte 2 cor. Gavril Pop, Ionel Precup, Ioan Lucaciu. Ştefan Pop şi Ioan Demeter câte 1 cor. — Laolaltă 30 cor. Fostul preşedinte loachim Pop, s’a înscris le membru fundator al reuniunii cu suma le 40 cor.

Coresp.

Ş T I R I— 16 Noemvrie v.

Concertai Garf eseu. Atragem din dou j Moţiunea publicului românesc asupra fîBcertului de Luni seara a d-iui şi d-nei vTrfescu. Bilete se află de vânzare la ii- ţrâria Mureşianu şi firma Eremias nepoţii

Programul audiţiei aranjată de comi- ttal Despărţământului I (Braşov) al »Aso- wţiuneic, Duminecă, în 20 Nov. v. la 6 m seara în sala gimnaziului nostru este raătorul:

1) Cor, dirigent d-1 prof. G. Dima*1) Lectură de d l dir. V. Oniţiu. 3) G. lima: a) Biată inimă ’nşelată, b) Somno- oase păsărele; cântate de d-şoara Miţi Uulescu, acompaniată de d-şoara M a­imra P. Dima. 4) Wieniawsky : Legende,

lolo de violină, esecutat de d-1 locot. au- itor Dr. E. Zacharia, acompaniat de d-na r. E. Zacharia. 5) Dr. T. Brediceanu:) Vino bade iar acasă, b) Năcăjit ca mine u-i, cântate de d-şoara M iţi Baiulesm, «ompaniată de d-şoara Marioara P. Dima.) Cor, dirigent d-1 prof. G. Dima. 7) De- lamaţiune de d-1 A. P. Bdnuţiu.

Dela Comună. In şedinţa continuativă ie eri a conziliului comunal s-a respins fetiţiunea locuitorilor din Strada Cimiti- lului, de-a se schimba numele acestei

j itrăzi.

Sinodul mixt protopopesc de toamnăil districtului protopopesc român gr. cat.

j il Sebeşului este convocat pe Luni în 11 lecemvrie n. a. c. în biserica parohială

şmână gr. cat. din Sebeşul-săsesc, cu ur- inl program : Fix la oarele 7% dimi- eaţa toţi membrii sinodali se vor pre- nota în biserica parohială română gr. cat. lin Sebeş, spre a participa ia s. liturgie.

■ ia oarele 9 în. ana. se va începe în numita feerică, sesiunea I-ă, mixtă a sinod ului, la

; are ver lua parte toţi membrii sinodali. Sesiunea U-a, şcolară, la care vor parti­ipa preoţii. învăţătorii şi inspectorii şco- iri confesionali din tract. La oara 1 din

- i prânz comun. La eareie 3 d. a. sesiunea il-a, curat preoţească, ia care vor lua arte numai preoţii tractuaii. Sinodul e invocat de oficiul protopopesc gr. catolic I Sebeşului. — A. Păcurariu, protopop.

| Ororile răsbolulul- Agenţia Ştefani ă din Tripoiis cu data de 28 curent, că eneralul medic Sforza şi colonelul Ne- rotto, însoţiţi de câţiva ziarişti au vizi- it locurile ocupata de trupele italiene în irma mişcărei de înaintare din 26 curent, itr-o casă situată în apropiere de mos- Éeea din Henni, unde s a făcut o haltă !n iaa de 27, s-au găsit 28 cadavre de ber- kglieri italieni căzuţi în lupta din ziua de

p curent. Corpurile erau mutilate într-un »od barbar, printre care corpul unui me- Jir militar. Intr-un cimitir din apropiere I hq mai găsit alte 7 cadavre de bersa- peri căzuţi în lupta dela 23 şi cari fu- neră îngropaţi de vii, cu capul afară din llimânt. Un alt cadavru a fost găsit őri­ül mutilat, străpuns în nenumărate locuri »lovituri de pumnal, ochii fiind scoşi şi Hsuţi de obraji. Feţele cele mai multe de adavre sunt de nerecunoscut din cauza Dttracţiunile spasmodice pricinuite de utilările suferite. Un ait soldat a fost iigropat lăsând u-i afară din pământ un toţ cu mâna tăiată. Un bersagiier a fost Hiat In bucăţi. Multe corpuri au fost gă­site neîngropate şi îngrămădite in nişte iotiţiuni urâte. Toate arată fel de fel de »utilări.

lată un tablou sinistru de pe câmpul m\ război din secolul al X X -lea !

0 nouă victimă a aviaţiei. Din Wie- ier Neustadt, se anunţă, că locotenentul Sittner a făcut eri un zbor cu un pasa- ţer, aviatorul din Triest, Moşea. Ateriza­rea fiind cam bruscă, d-i Moşea a fost a- raocat afară din scaunul lui şî a fost ömö­l i pe loc. Locotenentul Nittner a fost

.Hait,

■! Jăiuiroi şi ineeudiarsa unui oficiu , postii. Din Mi8ko!cz se anunţă, că alaltă­

ieri noaptea o ceată de hoţi mascaţi, pă­trunzând în edificiul poştei din Szilvásvá­rad (com. Borsod), după ce au jăfuit ba­nii, hârtiile de valoare şi mărcile, ce se aflau priu pulpitrele meselor, au dispărut incendiind edificiul. FJaeările, cari în câ­teva momente au cuprins întreg edificiul, au alarmat populaţiunea, dar neputându-se apropia nimeni de marea de flăcări, întreg edificiul a căzut pradă focului. Un mor­man de ruine înegrite, a mai rămas din Întreagă clădirea, printre cari nevătămate au rămas numai cassele de bani pance- rate, pe cari hoţii nu le-au putut sparge. Jandarmeria a pornit cercetare; până acum însă nu a dat de urma hoţilor.

lueendli la graniţa Carnioliei- DinLaibach se anunţă, că populaţia dela mar­ginea provinciei austriaco Carniolia de-o vreme e neliniştită în continuu de desele ineendii ce isbucnesc din cauze necunos­cute. Vre-o 500 case şi clădiri economice au căzut până acumâ pradă focului. De câte ori se iscă un nou foc, o ploaie de petrii prevesteşte începutul nenorocirii. Jandarmeria a început urmărirea incen­diatorilor, până acum însă fără vre-un rezultat. Atâta au aflat, că focul e cauzat de pietrile aruncate de incendiatorii necu­noscuţi, de oare-ce de fle-care piatră e legată o materie explozivă.

Un artist de 7 ani. Din Paris se anunţă, că un copil ai unui oficiant de postă din Rennes a stârnit o senzaţie ge­nerală. Copilul, care abia a împlinit 7 ani, — fără să fi făcut studii muzicale — com­pune şi cântă la pian simfonii, sonate şi fugi. A compus câteva duet te pentru vi­olină şi pian, cari au pus în uimire pe profesorii dela academia de muzică din Rennes. Profesorii de muzică, cari i-au văzut, au rămas încântaţi de acest «feno­men al veacului», după cum îl numesc.

Rnsia contra alcoolului. Duma ru­sească a primit un proiect de lege, care opreşte vânzarea alcoolului în întreprinde­rile de stat. A hotărât mai departe ca învăţământul în şcoalele medii să se ocupe şi să arate elevilor urmările stricăcioase ale alcoolului. 8-a esprimat şi dorinţa, ca fărădelegile săvârşite în stare de beţie, să se pedepsească mai aspru. In urmă, duma se va îngriji ca venitei© ia curse în urma monopolului spirtucaselor să fie înlo­cuite cu alte venite.

0 bazaconie. Din incidentul alegeri­lor congre8uale în metropoiia noastră or­todoxă, biroul telegrafic ungar a lansat următoarea ştire telegrafică din Buda­pesta :

»Alegerile sinodale din diecesele gre- co-orientale române s-au terminat cu vic­toria tribuniştilor.

»Rezultatul acestor alegeri va avea o mare influenţă politică şi se prevede, că adunarea sinodală anuală din Sibiiu, în care fiecare dieceză trimite câte un repre­zentant, va fi anul acesta mal furtunoasă«.

Ceva grandios !

Ştiri mărunte. Suma încas^ată în ziua a doua ia licitarea averii exsultanului Abdul Hamid e de 2 090,390 franci. In a treia z i : 1.189.810 franci.

— Un anumit Frederick Ridge din America a fost osândit la 15 ani închi­soare, pentru că furase — în stare de beţie — 10 dollari.

— In Muryborough (Australia) s-a aranjat zilele aceste un mare picnic, la care s’a servit între altele şi conservă de peşte. După ospăţ vre-o 300 persoane s-au îmbolnăvit pe neaşteptate, presen- tând 8imptome de înveninare. Mulţi au murit, iar alţii se luptă cu moartea.

ÂViS. Atragem atenţiunea asupra a- nunţului de pe pagina 4 a : »Bere de Pil- sen Urqueli.

Orchestra lui Ioan Rusa, mult apre­ciatul nostru artist, de fluer, concenează seară de seară în cafeneaua «Transilva­nia». Avis publicului nostru amator de o muzică frumoasă românească.

Hârtie de maculatură de jurnale Să vinde foarte ieftin, kîlogr. cu 7 cr.; dacă se ia 100 kilogr. numai cu 6 cr. kilogramul. Amănunte la administraţia ziarului nostru.

Exposiţie de tablouri pentru Crăciun.120 tablouri, litographii artistice, colorate sunt expuse în casa de vânzare a oraşu­lui din Strada Hirscher până la 7/12 1911. Intrarea liberă. Tablourile sunt de vân­zare cu preţul dela cor. 1*20—7 20. Cata­loagele 50 fii.

Un scriitor ori practicant notarial află aplieare momentană la notarul George Taflan, Oláhtyukos, p. Alsókon!iu a.

AfiS. Cu îneepere deia 1 Decemvrie 1911 caut un candidat de advocat eu praxă bună pe lângă condiţiuni favorabile.

Dr. lla rm Roadrea,

Scrisoare din Budapesta.— Concertul corului bisericesc. —

— 29 Noemvrie c.

In 25 Noemvrie st. n. sub patronajul Ilustrităţii Sale d-lui Dr. Iosif Gali, mem­bru în camera magnaţilor s-a aranjat în Budapesta un »concert urmat de dans«,de­spre care să-mi daţi voie d-le redactor a vă comunica următorul raport:

Doja prin luna Septemvrie tinerimea universitară în dorul ei după cultură şi înaintare a făcut paşii de lipsă, ca corul bisericesc obicinuit în toţi anii să nu peară, ci să-şi continue activitatea şi în acest an. Deci îndată s-a şi înfiripat sub conducerea dirigentului a d-lui Ioan Fira st. med. a- legându-şi de prezident pe d-1 Dr. Liviu Linţa, advocat

Dar acest cor, ia care şi-au dat bine­voitorul concurs puţinele d şoare din Ioc, nu s-a mărginit numai cu prestaţiunile sale pe tereuul cântării bisericeşti, ci după multă muncă şi oboseală i nsucces a com­pune şi un program pentru un concert, care — după cum am amintit — a avut loc Sâmbătă în 25 Noemvrie a. c.

Frecventarea concertului a lăsat mult de dorit. Cauza acestei desinteresări nu mi-o pot explica — după cât am ştiricit de ici de colea — fără numai, că publicul budapestan dela început a privit cu multă neîncredere Ia conducerea aranjării aces­tei petreceri.

Succesul moral a fost însă peste aş­teptare, iar cel material satisfăcător, ceea- ce se poate atribui — pe lângă însufleţirii membrilor corului — conlucrării aior două puteri artistice ale concertului, a drăgă­laşei d-şoare Delia Plopu, fiica distinsului jude de eurie d-1 Dr. George Plopu şi a tânărului medicinist Cornel Olariu.

Dintre aceste două puteri trebue să constat Că în d-şoara Plopu am avut oca- ziune a descoperi o cântăreaţă de sopran, care în urma şcoalei sale temeinice, de care ne-a dat dovadă atât prin predarea ariei grele din opera » Clopotul eremiţilort (Das Glöckchen der Eremiten) de Aime Maillart, cât şi prin predarea celor două compoziţii de d-1 G. Dima „ Mugur mugu­rel“ şi »«Ştii tu mândră“ — că a trecut peste marginile diletantismului şi a intrat în şirul cântăreţelor noastre artiste. De continuarea studiilor sale muzicale ne le­găm mari speranţe şi am dori să avem ocaziunea a auzi pe d-şoara Plopu cât mai des, producându-ne şi cu alte ocaziuni tot atâtea momente de o înaltă plăcere artis-

| tică, ca şi cum ne-a procurat cu ocaziu- j nea acestei producţiuni. Publicul i-a fost

mulţămitor acoperiod o cu aplauze înde- I iungate, cari nu voiau să înceteze, numai | dupăce artista ne-a mai executat o cân­tare afară de program.

Cât priveşte pe d-nul Cornel Olariu are o voce de tenor liric toarte bună, dându-ne dovadă şi de urma unei şcoale serioase. Continuându-şi studiile sale muzicale poate ajunge departe. A cântat *Cicbanul< de G. Dima şi »Tw te duci bade sărace“ de Dr. I. CI. Iuga umplându-ne pe toţi de o adâncă duioşie. Publicul entu­ziasmat i-a făcut vii ovaţiuni autorului, d-lui fuga, care încă era de faţă, ceeace a îndemnat pe d-1 Olăriu să mai cânte şi o altă compoziţie a d-lui Iuga »Pe sub fe­reastră curge un râu<, care a dat anză unui potop de aplauze la adresa cântăre­ţului şi a autorului.

Acompaniamentele au fost susţinute: d-şoarei Plopu de d-na Gabriela Ionescu, iar d-lui C. Olariu de d-şoara medicinistă Georgina Roşu.

Corul a executat cântările : »Pui de lei« şi »Dorul înstrăinatului« da I. Vidu, precum şi »Numele tău«, de C. Porutn- bescu.

Ca punct ultim s-a execut peste aş­teptare >Hora< de G. Dima, susţinând a- companiamentul d-na Hortensia Birâuţiu.

După concert a urmat dans şi voie bună până în zori de zi.

In pauze d-şoara Genia Muntean a declamat mai multe poezii de Cincinat Pavelescu întrunind plăcerea tuturor.

Ca încheere nu pot decât să laud stăruinţa d-lui dirigent I. Fira şi în deosebi a studenţilor noştri universitari, cari pen­tru prestaţiunile lor de Sâmbătă seara merită laudă şi cinste.

Nicolae Bdboie, stud. 01.

Bibl iograf iaAnuarul Băncilor Române pe anul

1912. Anul XIII. Redaetor : Constanţin Popp. Sibiiu. Tiparul Tipografiei arhidiecezaae, 1911.

Şematismul societăţilor pe acţi! şi ai Însoţirilor române din Transilvania şi Un­garia, cunoscut sub titlul de mai sus, a apărut zilele acestea în forma obicinuită.

„Anuarul“ pe 1912 se extinde pe 14 coaie de tipar şi coala primă cuprinde, pa lângă partea calendaristică obicinuită, ur­mătoarele notiţe şi informaţii de folos prac­tic : Mărimea normală a bancnotelor; Ter- minul ultim pentru răscumpărarea şi re­tragerea din circulaţie a bancnotelor, a notelor de stat vechi în valută austriacă şi în coroane; Timbre de documente; Chei pentru calcularea intereselor ; Fracţiunii« comune mai obicinuite transformate la fracţiuni decimale; Tragerile la sorţi ale lozurilor; Competinţa de timbru a regis­trelor comerciale (cu exemplu); Scala de timbru 1. II. şi III.; Tarifa pentru telegra­me; Tarifa poştală şi monetele diferitelor state.

Şematismul însuş se extinde pe 13 coaie şi cuprinde în V. părţi institutele de credit: societăţi pe acţii (145 la număr) însoţirile (35 la număr), societăţile comer­ciale (7) şi societăţile de asigurare, indi- cându-se firma în toate limbile înregis­trate, anul fondării, capitalul soeial, pre­ţul acţiunilor, terminul de prescripţiune al cupoanelor, dreptul de vot, semnarea firmei, foile oficioase, numele şi domiciliat membrilor din direcţiune şi din comitetul de supraveghiare, numele şi titlul funcţio­narilor ; bilanţul şi contul profit şi perdere pe 1910, în fine împărţirea profitului net şi a cuotelor de binefacere.

Un capitol special este rezervat «So­lidarităţii», arătându-se numele membrilor ei, scopul însoţirii, condiţiile de primire, numele, şi domiciliul membrilor direcţiunii ai comitetului de supraveghiare şi al re- vizorilor-experţi, precum şi ultimul bi- lauţ al însoţirii pe anul 1910

După aceasta urmează consemnarea altor instituţii de natură economică-finan- ciară, parte deja înfiinţate, parte în înfiin­ţare şi sub înregistrare, aranjate după comitate.

La finele „Anuarului“ sunt două su­mare, unul după sediu, arătându-se în caro oraş, ce instituţii financiare româneşti sunt şi altul alfabetic.

Preţul anuarului legat elegant în pânză este K 4 -j- 20 fii. pentru porto şi se poate comanda la Administraţia „Re­vistei Economice“ în Sibiiu, (Nagy-szeben).

ULTIME ŞTIRIViena. 1 Dec. Ziarul „Reieh*- post anunţă, că ambasadorul Franţei la Roma, d-1 Barrere, a propus gu­vernului italian, ca Italia să părăsească Tripla alianţă şi să adere la alianţele şi amiciţiile Franţei. Propunerea a avut o primire simpatică din partea guvernului italian şi s-ar fi ajuns la o înţelegere asupra punctelor mai principale.

Proprietară :Văd. E len a D r. A u re l M u reş ia n u

Redactor resp. Ioan Spuderoa»

Flori proaspetese află în bogat asortiment în

Hala de floriWilhelm Fink,S t r a d a T7" a, m e i 3 © .

Palatul Czell, vis-â-vis de cafenean Trau- : silvania. — Telefon Nr. 83. :

Recomand grădinăritul tehnic pentru a- ranjarea de grădini moderne la case.Goroare Linoleum PerdelePlapome şi pâezături

se cumpără mai bine şi mai ieftin d « asortimentul bogat a firmei

Tellman & SpeilTârgu Grâului 8.

Îngrijim şi aşezarea de Linoleum eu lu­crători esperţi. Lucrările de Linoleum In Hotel Coroana sunt executate de firma — — — — de sas. — — — —

’

P a. G A Z E T A T R A N S I L V A H I B L Nr. 254— 1911.

pentru

Aveai o *o «r «* a aduae la cunoştinţa Onor. public, că r i a d « eu începere din 11 Nerembre a. cs

toate articolele de modăş âaae , ce se află în două prăvălii ale noastră cu preţuri foarte r e d u s ă

Cu toată stima

The iss & Mar tonStrada Vămei 9. (Hotel Europa).

Nr. 68—of. par.

Concurs.întreprinzătorii doritori da a

executa lucrările necesare la edifica­rea şooalei gr. cat. din IUeni (lângă Făgăraş), prin aceasta se recearoă să şi înainteze ofertele în scris Înso­ţite de cauţiunea de 2000 cor. adecă: Două mii coroane la oficiul parochiai din Illeni cel mult până la 15 Ianuar 1912.

Ofertele intrate mai târziu nu se vor luâ în considerare.

Operatele despre acestea lucrări fi anume: formularul de contract, condiţiunile de edificare, descrierea tehnică, preliminarul de apese şi pla­nul aprobate de Prea veneratul Con- zistor Metropolitan la 4 November 1911 sub Nrul 8457 se pot studia zilnic la oficiul parochiai din Illeni.

IUeni la 17 November 1911.Gavrilâ. Corneap&rooh, preşed. senat, şcolastio.

1668 1 - «

Cant o (românei)

pentru un băiat de 4 ani, care sâ ştie eventual şi limba germană.

A să adresa Administraţiei zi­arului „Gazeta Transilvaniei“.1 - 3 .

Strămutare de local

De vânzare.

Spălătoria cea mare cu abur Kristaly, din causa locului mic, am strămutat-o în strada Porţi Nr. 60.

Tot odată aduc la cunoştinţa on. public, că pentru a satisface ce­rerilor am comandat maşini noua«

Rog. on. public a mă spryini ş pe viitor. Meixner Şinelor-

Bere „Pilsner Urquell“Berea d?n berăria „Bfirprllcie* Brăuhaas Pilsen“ fondată

la anul 1842 şi recomandată de cătră cele mai marcante auto­rităţi medicale, nu numai ca beutură înviorătoare, ci ca o Bere priincioasă sănătăţii, este acel product pe al cărui calitate, cu­răţenie şi gust esclusiv se bazează renumele mondial al berei de Pilsner.

Se vinde în restauraţiunile Hotelului Coroana şi Reduta« In sticle numai In hotel Coroana.

t --------------------- -----------------------------------ţ— .

P rim u l a te lie r de b i l i a r d e în B r a ş o v,

!; : loan Merlh

Am onoarea a aduce cafenele şi restaurante, ca nr« 8 un

la cunoştinţa Onor. proprietari de am înfiinţat în Strada Gării

« 1 1 0 1 1 0 r de b i l iarde .if Lucrez b.barde după

raţie cu preţuri moderate,sistemul cel mai nou, şi orice repa- şi executare solidă.

Cu toată stima

l o a n M e r t h ., -... . ................ . ..

Dacă astăzi toate sunt scumpecumpăraţi cel puţin vase de porcelan ieftine.

A sosit un vagon ou vase de porţelan de Karlsbadfoarte frumoase.

Vase pentru ecoaomia casei, restaurante, mai multe 1000 ceşti de cafea şi ceai.

Maşini de cafea cu 50 cr.Farfurii cu 6-8-10 cr.

Strada Spitalului K r. 66.

O Casă în stare bună Schei strada Costei c/Nr. 15 constă tătoare din 2 Odăi şi bucătărie se vinde din mâna liberă, informaţi tot acolo.

1- 8.

In cancelaria fabricei de căit mizi din Sânpetru se angajează

un tânăr potrivitpe lângă plată lunară. Se receren reflectantul să ştie scrie şi ceti v gureşte să ştie umbla cu bicicleta?;

Informaţii mai detailate seprimi la direcţiunea „băncii pop rale“ din Braşov, str. porţii Nr, 'h

1665, 1 - 8 J

M a t e i n e î n t r e p r i n d e r epentru stârpirea ploşniţelor şi desinfectare.S’a înfiinţat o întreprindere de stârpirea ploşniţelor şi desinfectare, care a lipsit de mult In oraşul nostru. Având experienţă îndelungată, şi prevăzută cu ma­şinale necesare, curăţă din ori şi ce locuinţă ploşniţele, şvabi şoareci, cu deosebire molii, aşa că niei urmă b u mai rămâne. Garantează că în locuinţele curăţite

şoareci numai există.La cerere prin o carte poştală, întreprinderea dă

bucuros desluşiri.

Cancelaria în oraş: Str. Pietfăriei (Kőbánya) 5. — Deposit de maşini: Strada de mijloc 107. — Telefon 446.

Esechiana însoţire de ajutorare mutualăF ilia la : B ra ş o v , S trad a P o r ţ ii 59.

Asigură s a) Ajutor la caz de moarte.b) Zestre ia caz de măritat.c) Pentru taxa de 1 cor. pe lună, ajutor la

caz de incapabilitate de muncă.d) Rentă pe viaţă.e) Avans pe hârtii de valoare.f) împrumuturi pe cambii şi hipoteci.

ad.

Primeşte depuneri pentru păstrare şi fructificare.

Antrepr ise de pompe funebre

Braşov Strada Porţii I r . 3. vis-à-vis de Băcănia Steaua Roşie.

Recomandă Onor. public la caşuri de moarte, aşezământul său de înmormântare bogat asortat în cari toate obiectele, atât sortele mai de rând, cât şi cele mai fine, se pot că­păta cu preţuri ieftine«

Comisiune şi depou de sicriurl de metal ce se pot închide hermetic, din prima fabrică din Vieoa.

Fabricarea propriă a tuturor s lc r lu r l lo r de leniOţ de m eta l şi imitaţiuni de metal şi de lem n de ste ja r.

Depou de cununi pentru monumente şi plantici cu preţurile cele mai moderate.

Representanţă de monumente de marmură cară funebre proprii cu 2 şl cu 4 cai; precum şi un car funebru vânăt pentru copii* precum şi cioclii.

Comande întregi se esecută prompt şl Ieftin, iau asupra mi şi transporturi de morţi in’ s/râinâtate*

La caşuri de moarte a se adresa laTelefon interurb. 405. E. Tutsek .

TIPARUL TJPOGRAFIKI A. MUREŞ! ANU, BRAŞOV.