horga teorie

download horga teorie

of 29

Transcript of horga teorie

  • 8/16/2019 horga teorie

    1/29

    MANAGEMENTUL RISCURILOR PROIECTULUI.Conceptele de risc şi managementl riscrilor proiectli! Riscrile proiectli e"enimente pro#a#ilistice a c$ror origine se a%l$ &n incertitdinea care poate s$ genere'e sa n o pierdere proiectli.! incertitdine starea de nesigran($ pro#a#ilitatea &n ce m$sr$ este posi#il$ prodcerea

    Riscl apare atnci c)nd*! n e"enimentl şi e%ectele acestia snt incerte+! n e"eniment se prodce sigr, dar e%ectele acestia snt nesigre+! e%ectl ni e"eniment este cnosct, dar apari(ia e"enimentli este nesigr$+! Managementl riscrilor proiectli totalitatea proceselor şi metodelor prin care se gestionea'$incertitdinea pe parcrsl &ntregli proiect &n scopl reali'$rii o#iecti"elor sta#ilite. -./. Tipologia riscrilor proiectli.! Riscri generale! a. Riscrile economice, datorate sc0im#$rilor conte1tli economic*

    ! #. Riscrile %inanciare, a%erente o#(inerii şi tili'$rii capitalrilor proprii sa &mprmtate.! c. Riscrile comerciale, ce snt asociate opera(inilor de apro"i'ionare şi ")n'are ale %irmei pe pia(a intern$ şi e1tern$*! d. Riscrile %a#rica(iei 2 dis%nc(ionalit$(i te0nologice şi organi'atorice! e. Riscrile politice modi%ic$rile strategiei, tacticii! %. Riscrile sociale! g. Riscrile 3ridice! 0. Riscrile natrale Riscri speci%ice proiectli! cerin(e incomplete aspra proiectli+

    ! ins%icienta implicare a partenerilor &n cadrl derl$rii proiectli+! resrse ins%iciente+! estim$ri nerealiste aspra re'ltatelor proiectli+! ins%icienta sportli e1ecti"+! sc0im#area cerin(elor şi speci%ica(iilor &n timpl derl$rii proiectli+! ins%icienta plani%icare a acti"it$(ilor+! eliminarea elementelor esen(iale pentr proiect+! management de%ectos+! sport te0nologic precar pentr optima des%$şrare a proiectli.Riscrile legate de strctra comportamental$ a deciden(ilor*! a#sen(a l$rii deci'iei sa &nt)r'ierea comnic$rii deci'iei adoptate+

    ! anali'a incomplet$ a sita(iilor deci'ionale+! c$tarea de sol(ii la ni"el local+! lipsa de concentrare şi de c$tare a consensli+! limitarea nm$rli de sol(ii "i'ate+! lipsa de solidaritate &n raport c deci'iile adoptate+! con%lictl de interese+! pnerea s# semnl &ntre#$rii, &n mod sistematic, a deci'iilor anterioare adoptate+

  • 8/16/2019 horga teorie

    2/29

    ! sla#a implicare a condcerii+! sla#a capacitate de condcere 4liders0ip5+! scrt 2 circitarea sa nerespectarea procesli deci'ional+! recrgerea la 3ocrile de in%len($. -.6. Procesele speci%ice managementli riscrilor proiectli

    ! Plani%icarea managementli riscrilor 0ot$r)rea de a a#orda şi plani%ica acti"it$(ilemanagementli riscrilor proiectli respecti"..! Identi%icarea riscrilor e"alea'$ pericolele poten(iale, e%ectele şi pro#a#ilit$(ile de apari(ie aleacestora pentr a decide care dintre riscri tre#ie pre"enite.! Anali'a calitati"$ a riscli cprinde prioriti'area riscrilor #a'ate pe pro#a#ilit$(ile şiimpactl e"enimentelor

    Anai'a cantitati"$ a riscli cprinde estimarea cantitati"$ a e%ectelor riscrilor! Plani%icarea r$spnsrilor la risc cprinde deci'iile şi ac(inile de sporire a oportnit$(ilor şide redcere aamenin($rilor pentr o#iecti"ele proiectli

    ! Monitori'area şi controll riscrilor prespne monitori'area riscrilor identi%icate,identi%icarea riscrilor noi, &ndeplinirea planrilor de r$spns la risc şi e"alarea e%icien(eistrategiilor de risc pe parcrsl ciclli de "ia($ al proiectli .-.7. Metode şi te0nici tili'ate &n managementli riscrilor proiectli! Registrele de riscri care con(in srse poten(iale de risc,! Anali'a docmentelor disponi#ile &n ar0i"a %irmei,! 8rainstorming2l,! Inter"irile indi"idale c persoanele implicate &n cadrl proiectli ! Pro%ilrile de risc, ce permit "alori%icarea e1perien(ei anterioare a mem#rilor ec0ipei! Spra"eg0erea strategic$ celle de "eg0e strategic$! Simlarea Monte Carlo simlea'$ reali'area o#iecti"elor de n nm$r mare de ori,%rni')nd o distri#(ie statistic$ a re'ltatelor.! Ar#orii deci'ionali interac(inile c0eie dintre deci'ii şi e"enimentele aleatoare,! Metoda "alorii aşteptate a ni e"eniment 9:e; prods &ntre pro#a#ilit$(ile de apari(ie aleanmitor e"enimente şi e%ectele -.

  • 8/16/2019 horga teorie

    3/29

    MANAGEMENTUL CALIT>?II PROIECTELOR  Potri"it ISO -@, calitatea ni proiect "i'ea'$ 'ece grpe de procese*

    -.Procesl strategic/.Procesl de condcere a interdependen(elor,6. Procesele relati"e la cadrl aplicati"7.Procesele relati"e &n timp.

  • 8/16/2019 horga teorie

    4/29

    ! Anali'a! Km#n$t$(irea.! Controll Costrile calit$(ii proiectelor pot %i grpate &n patr mari categorii*

    ! Costrile de pre"enire! Costl de%ect$rilor interne &nainte de li"rarea prodsli c$tre! Costl de%ect$rilor e1terne dpa li"r$re! Costrile opera(iilor de testare şi m$srare

    actorii determinan(i ai dra#ilit$(ii proiectelor ! Sentimentl de 5proprietate5 al #ene%iciarilor aspra proiectli! Spri3inl politicilor! Te0nologie corespn'$toare! Aspecte socio2cltrale

    ! Egalitatea şanselor dintre #$r#a(i şi %emei! Protec(ia medili! Capacitatea instit(ional$ şi de management! :ia#ilitatea economic$ şi %inanciar$=ra#ilitatea ni proiect capacitatea re'ltatelor acestia de a satis%ace cerin(ele #ene%iciarilor pe o perioad$ &ndelngat$ de timp, dp$ &nc0eierea perioadei de implementare a proiectlirespecti".

    MANAGEMENTUL APRO:IION>RII PROIECTELOR  Con%orm Pro3ect Management 8odD o% noFledge, procesele principale ale managementliapro"i'ion$rii proiectli snt*! Plani%icarea ac0i'i(iilor ce tre#ie procrat, c)nd şi cm! Plani%icarea solicit$rii docmenta(iei necesare solicit$rii şi descrie ne"oile de prodse saser"icii! Solicitarea r$spnsrilor ")n'$torilor! Selectarea! Administrarea contractelor! inali'area contractelor

    Con(intl planli de management al apro"i'ion$rii se "a di%eren(ia, &n %nc(ie de ne"oile proiectate prin inclderea nor teme, precm*! Recomand$ri pri"ind tiprile de contracte ce pot %i %olosite &n di%erite sita(ii.! olosirea nor docmente standard de ac0i'i(ii .! Kndrm$ri pri"ind &ntocmirea contractli, descrierea mncii ce tre#ie des%$şrat$ &n interior! Rolrile şi responsa#ilit$(ile ec0ipei de proiect şi ale departamentelor cone1e.! olosirea aprecierilor independente &n e"alarea ")n'$rilor.

  • 8/16/2019 horga teorie

    5/29

    ! Sgestii pri"ind gestionarea mai mltor %rni'ori.  ! Procese pri"ind coordonarea deci'iilor de procrare, programarea 9ordonan(area; şi raportareareali'$rii.! Constr)ngerile şi prespnerile pri"ind ac0i'i(iile de #nri şi ser"icii.! Sta#ilirea tipli de ac0i'i(ii.

    ! Strategii de redcere a riscli pri"ind ac0i'i(iile, precm contractele de asigr$ri şiacordrile.! Recomand$ri pri"ind identi%icarea ")n'$torilor poten(iali şi lista ")n'$torilor pre%era(i.! Sisteme de spri3in &n e"alarea şi gestionarea contractelor. Elemente speci%ice acti"it$(ii de apro"i'ionare

    ! Cererea de apro"i'ionare! Selectarea %rni'orli.! Emiterea comen'ii de ac0i'i(ie! Con%irmarea comen'ii! Urgentarea apro"i'ion$rii este o m$sr$ pre"enti"$! E1pedierea! Li"rare şi %actrare .! Inspec(ie intern$ a prodselor.! Recep(ia prodselor 

     Procedrile de atri#ire a contractli de ac0i'i(ie p#lic$ snt*

    a; licita(ia desc0is$ #; licita(ia restr)ns$ candida(ii selecta(i s$ poat$ depne o%erta+c; dialogl competiti" atoritatea contractant$ condce n dialog c candida(ii admişi .d; negocierea

    UN=AMENTE ALE MANAGEMENTULUI PROIECTELOR 

    8getl proiectli8getl este partea cea mai sensi#il$ a ni proiectE"alatorii acord$ o aten(ie special$ #getli, cat)nd e1plica(iile costrilor &n descrierea proiectli, şi &ncerc)nd s$ determine e%icien(a şi e%icacitatea proiectli.re%lecte resrsele reale estimate pentr acti"ita(ile des%$şrate &n proiect

     Topl celor mai %rec"ente greşeli &n &ntocmirea ni #get

    Aplicantl care %ace #getl este tentat s$ %ie %rat de "al şi s$ complete'e toate r#ricile posi#ile din %ormlar.s$ "eri%ice procentele admise, smele ma1ime si minime.Sma totalrilor de la di%erite sec(ini a #getli detaliat n corespnde c totall proiectli. 

    Costri de personal

  • 8/16/2019 horga teorie

    6/29

    salariilor, ta1elor de consltan($, onorariile pentr personall incls &n proiect.Aceste costri incld ta1ele şi impo'itele legale ce tre#ie sa %ie pl$tite c$tre stat.dirna salariia(ilor proiectli.Se recomand$ ca aceste costri sa n depaşeasc$ smele practicate &n mod crent &norgani'a(ie, sa pe pia(a intern$.

     Costri de transport

    Acestea inclde toate c0eltielile legate calatorii 9#ilete de a"ion, tren, ato#';, care tre#iesa se regaseasca in acti"itati.C0eltielile de transport in localitate n se admit decat daca snt pe deplin 3sti%icate.In nele %ormlare de #get tip PARE, "eti intalni la categoria transport doar costrile pentr deplasari in strainatate sa deplasari peste / Hm9in tara;. Costri ec0ipamenteJ#nriInclde toate c0eltielile pentr ac0i'itionarea sa inc0irierea ec0ipamentelor 9#nrilor in

    "aloare de peste -< milioane de lei si c drata mai mare de - an;* calclatoare,la nele programe de %inantare snt inclse costrile pentr mo#ilier, piese de sc0im#,ato"e0icle N toate programele de %inantare %inantea'a costri pentr ec0ipamente. Unele %inantea'adoar partial aceste costri, ca si cm ar %i "or#a de inc0iriere temporara. Costri directe legate de proiect

      =epinde %oarte mlt de la n program la altl, acelea care n se regasesc in nicio alta categorie, si snt strans legate de acti"itati speci%ice ale proiectli Costri indirecteJadministrati"e

    o cota parte din c0eltielile crente ale organi'atiei in general se accepta n procent dincostrile directe eligi#ile ale proiectli Q ma1imm. Alte tipri de costri posi#ile  Costri legate de constrctii si teren Costri pentr ser"icii

    Costri nepra"a'te 9ma1

  • 8/16/2019 horga teorie

    7/29

    8getele permit e1aminarea o#iecti"elor si acti"itatilor ni proiect din pnct de "edere alcostli lor actal  Un #get realist si actali'at permite e"alarea %inanciara a proiectli Cercetarea pietei %inantatorilor 

    2identi%icarea cat mai mltor srse de %inantare posi#ile2strangerea nei cantitati de in%ormatii indea3ns de mare pentr a ptea 0ot$r) care snt%inan(atorii pre%erati2de'"oltarea nei #a'e de date care sa permita contrarea nei strategii de contactare a%inantatorilor.Mai mlte srse de %inantare pot %i coro#orate pentr acoperirea #getli ni proiect, dar pentr atingerea nor o#iecti"e di%erite. Ce tipri de srse de %inantare pteti gasi

      Srse de %inantare p#lice

      Comisia Eropeana, Agentia Statelor Unite pentr =e'"oltare Internationala 9USAI=;,

    8ritis0 noF oF nd, Ministerele, Agentiile G"ernamentale, etc  iecare dintre acestea pot derla mai mlte programe de %inantare. 8anii pro"in de lacetatenii eropeni 9in ca'l programelor eropene; sa romani 9in ca'l programelor derlate prin ministere, agentii; Srse de %inantare pri"ate

      ndatii particlare 9Soros, C0arles SteFart Mott ondation RocHe%eller 8rot0ers nd,  ndatii ale nor companii 9Conne1, Mc=onalds, Sensi 8l;  ndatii c scopri speciale 9ndatii pentr a3torarea "ictimelor inndatiilor,

     

    A"anta3e ale di%eritelor srse de %inantare SURSE PU8LICE  Sme mari de #ani  Mai sor de identi%icat si deactali'at  Pro#a#ila acoperire a nei mari partidin proiect, daca n toate costrile  Asigra personal pentr asistentate0nica

      SURSE PRI:ATE  Pot %i mai %le1i#ile in legatra cne"oile si circmstantele speci%ice  Mai ptin %ormale  A candidati mai ptini  Asigra di%erite tipri de sport Q  #ani Qprodse 2ec0ipamente

     

    =e'a"anta3e ale di%eritelor srse de %inantare SURSE PU8LICE  8irocratice  Propnerile tre#ie sa %ie mai ela#orate  Mai mlte rigori de respect dpa alocarea %ondrilor   Continitatea lor este in%lentata de climatl politic 

    SURSE PRI:ATE

  • 8/16/2019 horga teorie

    8/29

      ondri relati" redse  Prioritatile se pot sc0im#a rapid  Personall restrans diminea'a oca'ia nor "i'ite preliminare  Pot sa n moti"e'e respingerea propnerii, ceea ce ingrenea'a im#natatirea calitatii propnerilor "iitoare

     Unde pteti o#tine in%ormatii despre %inantatori  La centrele de resrse ale organi'atiilor neg"ernamentale  La Agentia Nationala pentr =e'"oltarea Regionala  La ministere 9e1* FFF.mie.ro;  La =elegatia Comisiei Eropene 9e1* FFF.in%oeropa.ro;  Pe internet 9e1* FFF.%inantare.ro;  =in di"erse p#licatii 9de specialitate Q G0idl %inantatorilor  La alte organi'atii %inantate  La =epartamentele de Integrare Eropeana din cadrl nor instittii p#lice

      La am#asade, institte de cltra Pasi in o#tinerea nei %inantari  O#tinerea nei %inantari inseamna plani%icarea in timp, relatii si credi#ilitatecel mai important element al sistemli de catare de %inantare este contactarea preliminara a potentialli %inantator sansele dmnea"oastra cresc daca sta#iliti n contact c %inantatorl inainte de a scrie proiectl Ce in%ormatii ar tre#i sa a%lati de la %inantator, inainte de a scrie propnerea de %inantare  Care snt domeniile de interes ale %inantatorli  Ce criterii de eligi#ilitate are  Ce tipri de proiecte a mai %inantat  Care snt smele alocate si pe ce perioada de timp  Ce tipri de c0eltieli %inantea'a si ce n  Cat drea'a procesl de e"alare a propnerii  Care snt termenele de depnere a cererilor  Care snt modalitatile de contact 

    Pentr a a%la toate aceste in%ormatii, tre#ie sa solicitati G0idl procedrilor de %inantare9Application Gidelines;, sa G0idl Aplicantilor 

     CELE MAI REC:ENTE GRESELI

      Citirea sa tratarea c sper%icialitate a detaliilor,  Sarirea nora dintre paragra%e  Ignorarea ariilor de interes ale %inantatorli  Ignorarea in%ormatiilor legate de cm "rea sa arate propnerea  Ignorarea grilei de e"alare 

  • 8/16/2019 horga teorie

    9/29

    CE CONTINE UTIL UN GI= =E INANTARE  CON=ITIILE =E ELIGI8ILITATE2domenii de interes 9medi, instrire, ser"icii sociale, tineret, cltra, etc;2natra aplicantli 9ONG, APL, IMM, Uni"ersitati,scoli, persoane, etc;2'one geogra%ice 9anmite 3dete, tari, arii geogra%ice;

    2tipri de acti"itati agreate2conditii de #get 9sme limita ma1imeJminime,contri#tii proprii, etc;2costri2parteneri  RELE:ANTA pro#lemei a#ordate %ata de interesele programli de %inantare

    ANEELE NECESARE  TERMENELE LIMITA  ORMA PE CARE TRE8UIE SA O AI8A APLICATIILE

    Cititi g0idl pana la capat, inclsi" conditiile de contractare, raportare si de comnicare c%inantatorl.=aca indepliniti cerintele g0idli, nmai atnci are rost sa "a apcati sa constriti o propnere de %inantare. In cadrl di%eritelor comnit$(i pot e1ista deose#iri &ntre se1e &n ce pri"eşte rolrile şi

    responsa#ilit$(ile, pri"ind accesarea şi controll resrselor, precm şi c pri"ire la gradl de participare la larea deci'iilor  este "ital$ identi%icarea di%eren(elor dintre #$r#a(i şi %emei acolo nde ele e1ist$, aintereselor, di%iclt$(ilor şi poten(ialli speci%ice %iec$ria dintre se1e, pentr a le la &nconsiderare &n anali'a %actorilor interesa(i ca pe do$ grpri distincte.

    LI=ERIATUL I COMUNICAREA KN MANAGEMENTUL PROIECTELOR  ! Lideriatl proces de in%len($ social$ &n care liderl cere participarea, de #n$ "oie, as#ordona(ilor la n e%ort &n "ederea atingerii o#iecti"elor organi'a(ionale.Lideriatl prespne*! e1isten(a nor persoane care accept$ coordonarea din partea liderli+! distri#irea inegal$ a pterii &ntre lider şi mem#rii ec0ipei de proiect &n %a"oarea liderli+! a#ilitatea de a tili'a di%erite %orme de ptere pentr a in%len(a

    şi a determina con(intl acti"it$(ilor des%$şrare de aceştia 

    Un lider poate tili'a cinci #a'e ale pterii*! Atoritatea %ormal$.! Pterea de recompens$.! Pterea de penali'are.

  • 8/16/2019 horga teorie

    10/29

    ! Pterea de e1pert.! Pterea de re%erin($. Un lideriat e%icace tre#ie s$ se caracteri'e'e prin*

    ! "i'ine

    ! strategie! ss(inerea c resrse a aplic$rii strategiei! ec0ip$ de proiect moti"at$ nc(iile managerli de proiect*

    ! plani%icarea proiectli! organi'area proiectli! coordonarea colecti"li de proiect, &n sensl asigr$rii comnic$rii! antrenarea participan(ilor la reali'area proiectli! control Q e"alarea proiectli

    Un #n manager de proiect se caracteri'ea'$ prin* Q g)ndire strategic$+ Q a#ordare sistemic$ a proiectli+ Q orientare spre client+ Q capacitate de re'ol"are creati"$ a pro#lemelor+ Q capacitate #n$ de comnicare,rela(ionare şi negociere+ Q ec0ili#r şi &ncredere &n sine+

     Q ent'iasm, "oin($ şi perse"eren($+ Q corectitdine+ Q re'isten($ la stres+ Q o #n$ capacitate de anali'$ şi sinte'$+ Q ptere de con"ingere+ Q capacitate de lcr &n ec0ip$+ Q e1perien($ &n managementl proiectelor+

     

    Tipri de competen(e ale resrselor mane implicate &n proiect*2 Capacitate de a tili'a e%icient instrmentele de anali'$ ale ni proiect şi de a st$p)nitermenele şi costrile.2 Capacitate minim$ de st$p)nire a principalelor te0nici tili'ate &n reali'area proiectli.2 Capacitate social$ de a coordona şi in%len(a actorii de pro%ilri pro%esionale2 Kn(elegere a speci%ica(iilor proiectli şi aderarea la o#iecti"ele acestia.2 O cltr$ a re'ltatli.

    Mecanismele de coordonare a ec0ipei de proiectA3starea mtal$ prin care se reali'ea'$ coordonarea mncii prin procesl de comnicare

    in%orma(ional$.Sper"i'area direct$Standardi'area procedeelorStandardi'area re'ltatelorStandardi'area cali%ic$rilor 9a cnoştin(elor;Standardi'area normelor de mnca 

  • 8/16/2019 horga teorie

    11/29

     ! Comnicarea este n proces, &n cadrl c$ria, do$ sa mai mlte persoane sc0im#$in%orma(ii prin di%erite canale %ormale şiJsa in%ormale de comnicare şi conştienti'ea'$sensl acestora. Elementele procesli de comnicare snt*

     Q emi($torl* persoana care ini(ia'$ comnicarea+ Q receptorl* persoana sa grpl destinatar al mesa3li in%orma(ional+ Q codi%icarea* procesl prin care emi($torl con"erteşte in%orma(ia &ntr2o %orm$ de lim#a3+ Q decodi%icarea* procesl prin care receptorl e1trage in%orma(ia din mesa3l recep(ionat+ Q mesa3l* %orma %i'ic$ a sim#olrilor transmise de c$tre emi($tor receptorli+ Q canall de comnicare* calea de transmitere a mesa3li+ cone1inea in"ers$9%eed2#acH;*

    Managementl comnic$rii speci%ic proiectelor prespne patr etape distincte*! a;Plani%icarea comnic$rii planl de management al comnic$rii! #;=i%'area in%orma(iilor staHe0olderilor.

    ! c;Raportarea reali'$rilor 2 colectarea şi transmiterea in%orma(iilor pri"ind reali'$rile! d;Administrarea %inali'$rii proceselor proiectli re'ol"$rii pro#lemelor şi satis%aceriine"oilor şi aştept$rilor stoHe0olderilor de proiect Aspecte ce tre#ie clari%icate de managerl de proiect pentr o comnicare pro%esional$Responsa#ilitatea pentr in%ormare tre#ie sta#ilit$ de la &nceptlCine in%ormea'$C)nd in%ormareaCine tre#ie s$ %ie in%ormat=espre ce se in%ormea'$Cm se in%ormea'$

    ORGANIAREA KN MANAGEMENTUL PROIECTELOR 

    orme organi'atorice speci%ice managementli proiectelor *!organizarea matricială de proiect;•organizarea de proiect autonomă;

    •organizarea de proiect cu departament specializat;

    •organizarea de proiect cu facilitare.

     

    Op(inea pentr di%erite "ariante ogani'atorice speci%ice mangementli proiectelor este

    determinat$ de*2comple1itatea şi drata proiectli+2caracteristicile dimensionale şi %nc(ionale ale %irmei2calitatea managementli e1ercitat24calitatea managerilor2cltra economic$ şi managerial$ a personalli %irmei+2atitdinea %a($ de sc0im#are, %a($ de no

  • 8/16/2019 horga teorie

    12/29

    2stilrile de management predominante2e1perien(a managementli %irmei &n tili'area acesti instrment managerial.

    A"anta3ele strctrii organi'atoricematriciale

    ! adapta#ilitatea ridicat$ la sc0im#$riledin medil e1terior! creşterea ni"elli de coordonarecompartimente %nc(ionale+! &m#og$(irea con(intli sarcinilor demnc$ ale ttror! e%icien(a ridicat$ a %olosiri resrselorcomparati" c strctrile tradi(ionale! stimlea'$ practicarea de c$tremanageri a ni stil de management

     participati"+! creea'$ premi'e pentr %ormarea nor manageri pro%esionişti+

    =e'a"anta3ele strctrii organi'atoricematriciale

    ! creşterea comple1it$(ii şi a costrilorindirecte a%erente strctrii+! generea'$ con%licte datorate d#leis#ordon$ri+! e1ist$ posi#ilitatea %olosirii %or(ei dec$tre na din p$r(ile matricei+! creea'$ di%iclt$(i &n larea deci'iilor+! reparti'area imprecis$ a&mpternicirilor, dreptrilor siresponsa#ilit$(ilor &ntre cele

    do$ p$r(i ale strctrii matriceale.

  • 8/16/2019 horga teorie

    13/29

     Pentr &m#n$t$(irea lcrli &n ec0ip$, pot %i tili'ate, in%ormal, rm$toarele strategii şitactici*! olosirea liderli drept model pentr lcrl &n ec0ip$.! Reali'area nei norme de lcr &n ec0ip$.

    ! Kncra3area comportamentli cooperati".! Minimali'area %ric(inilor personale.! Kncra3area competi(iei c alte ec0ipe de proiect.! Men(inerea canalelor de comnicare desc0ise.! Kncra3area şi o%erirea de spri3in emo(ional.! Practicarea egalit$(ii de şanse.! Kncercarea de a comnica c cei i'ola(i.! Orientarea noilor mem#rii.! Kncra3area r)sli &mpren$

    PLANIICAREA PROIECTELOR 

    ! Plani%icarea ni proiect tre#ie s$r$spnd$ la &ntre#$ri precm*2 Care snt re'ltatele proiectli Q Cm se o#(in re'ltatele proiectli Q Cine snt persoanele responsa#ile Q Care snt resrsele necesare ! Plani%icarea proiectelor &ncepe c sta#ilirea o#iecti"li general 9scopl proiectli; şi ao#iecti"elor speci%ice sa deri"ate.Kn managementl proiectelor se pot identi%ica 6 tipri de o#iecti"e *

    2 o#iecti"ele 9de per%orman($;, con%ormitatea proiectli c speci%ica(iile şi cerin(ele #ene%iciar 2 o#iecti"e de cost, ce se re%er$ la respectarea restric(iilor #getare ale proiectli.2 o#iecti"e de timp, ce se re%era la respectarea termenelor intermediare şi %inale

    Scopl proiectli şi o#iecti"ele comnicate mem#rilor ec0ipei de proiect dec$tre managerl acestia, prin declara(ia de lcr 9Statement o% orH;. Acest docment preci'ea'$ restric(iile #getare ale proiectli, rolrile şi responsa#ilit$(ile %iec$ri mem#ral ec0ipei de proiect .! O programare logic$ a acti"it$(ilor se %ace pornind de la re'ltatele %inite ale proiectli.Aceste re'ltate pot %i descompse &n

    s#componente c a3torl nei strctri ar#orescente &n standardl american 9PM8O;,strctr$ des%$şrat$ a prodsli 9P8S 2 Prodct 8reaHdoFn Strctre;. Kn %nc(ie de momentl reali'$rii elementelor acestei strctri se %i1ea'$ 3aloanele proiectli 9Pro3ect Milestones;, c a3torl c$rora se poate canti%ica e"ol(ia acestia.! Un 3alon n este dep$şit dec)t atnci c)nd cerin(ele #ene%iciarli re%eritoare la pac0etlde lcr$ri necesare pentr o#(inerea ni re'ltat a %ost &ndeplinite.

  • 8/16/2019 horga teorie

    14/29

     Identi%icarea ttror acti"it$(ilor necesare pentr reali'area o#iecti"elor prespne strctr$

    des%$şrat$ a acti"it$(ilor 98S 2 orH 8reaHdoFn Strctre ;. Se strctrea'$ &n*! S#proiecte sa pac0ete de lcr$ri 9orH PacHages; de%inesc procesele necesare! Acti"it$(i 9TasHs;+

    ! S#acti"it$(i 9S#tasHs;. ! 9O8S 2 Organi'ational 8reaHdoFn Strctre; cprinde compartimentele %nc(ionale aleorgani'a(iei şi organi'a(iile e1terne responsa#ile de reali'area proiectli.! Responsa#ill nei lcr$ri este persoana care declar$ lcrarea terminat$ la momentlrecep(iei de c$tre #ene%iciar.! Rela(iile &ntre acti"it$(i se sta#ileşte, modl &n care o acti"itate depinde temporal de alta.rm$toarele tipri de rela(ii*! Rela(ii de tip s%)rşit 2 &ncept,! Rela(ii de tip &ncept 2 &ncept

    ! Rela(ii de tip s%)rşit 2 s%)rşitE1ist$ posi#ilitatea de sprapnere, &n timp, a acestora, ceea ce dce la redcerea dratei dereali'area a proiectli. Metode şi te0nici de programare a acti"it$(ilor.=iagrama Gantt pentr programarea acti"it$(ilor c)t şi pentr rm$rirea, &n detali, a progresli e1ec(ieio%er$ o imagine de ansam#l a sccesinii acti"it$(ilor ni proiect, &n %nc(ie de*! drata %iec$rei acti"it$(i+! rela(iile e1istente &ntre acti"it$(i+! termenele de reali'area a re'ltatelor 93aloanelor;+! disponi#ilitatea resrselor+ Metoda drmli critic 9 CPM2Critical Pat0 Met0od;! re(elele proiectli snt compse din 5e"enimente5 9e"ents; şi 5acti"it$(i5 9acti"ities;.! E"enimentl este de%init ca %iind pnctl de &ncepere sa %inali'are a nei acti"it$(i.! Acti"it$(ile snt delimitate de do$ e"enimente 9&ncept şi s%)rşit; şi se repre'int$ prinsegmente de dreapt$ de aceeaşi lngime.! Leg$trile &ntre acti"it$(i snt repre'entate prin s$ge(i, iar n nm$r scris deaspra neiacti"it$(i repre'int$ timpl necesar pentr reali'area acesteia.

    ! =eterminarea drmli critic prespne *! a; =e%inirea proiectli &n termeni de acti"it$(i şi e"enimente.! #; Estimarea dratei %iec$rei acti"it$(i.! c; Constrirea gra%li re(ea c indicarea rela(iilor dintre acti"it$(i.! d; Calcll necesarli de timp pentr %iecare drm posi#il prin re(ea pe #a'a timpilor ceimai de"reme, respecti" cei mai t)r'ii de &ncepere sa &nc0eiere a nei acti"it$(i ast%el *

  • 8/16/2019 horga teorie

    15/29

    =ac$ not$m c 4ti, drata acti"it$(ii 4i, iar c S=i 2startl cel mai de"reme al neiacti"it$(i, %inall cel mai de"reme al acesteia 9=i; se determin$ ast%el*=i S=i V ti. Kn mod con"en(ional, S=- .Startl cel mai t)r'i pentr o acti"itate4i 2STi Q se determin$ ast%el*STi Ti Q ti , nde*Ti 2 %inall cel mai t)r'i al nei acti"it$(i %$r$ &nt)r'iere

     ! Kn ca'l program$rii &n a"al, S=i şi =i snt calclate sec"en(ial de la st)nga la dreapta.C)nd &ntr2n nod con"erg mai mlte drmri,se ia &n calcl drml cel mai lng.! Kn ca'l program$rii &n amonte, STi şi Ti se calclea'$ &n sens in"ers, de la dreapta last)nga. Se &ncepe c drml critic sa timpl de terminare TT din care se scade dratattror acti"it$(ilor precedente termin$rii proiectli. =ac$ do$ sa mai mlte acti"it$(icon"erg &ntr2n e"eniment de pe drml respecti", se ia &n calcl drml cel mai scrt.e;=eterminarea drmli critic pe #a'a re'er"elor totale de timp. ! =rml critic repre'int$ sma dratelor acti"it$(ilor critice pentr respectarea termenli plani%icat de %inali'are a proiectli sa sma dratei acti"it$(ilor c re'er"a de timp nl$.! Re'er"a total$ 9Rt; a nei acti"it$(i este di%eren(a dintre STi şi S=i 9sa dintre Ti şi

    =i;. Acti"it$(ile de pe drml critic "or a"ea &ntotdeana re'er"$ 'ero .! Re'er"a li#er$ repre'int$ timpl &n care o acti"itate poate %i &nt)r'iat$ %$r$ a se &nt)r'iastartl cel mai de"reme al oric$rei acti"it$(i rm$toare. Plani%icarea resrselor prin metoda PERT2 sarcin$ programarea acti"it$(ilor este completat$c resrsele disponi#ile %iec$rei acti"it$(i.! Resrsa poate %i o persoan$, o ec0ip$, n mi3loc %i1, n stoc sa o sm$ #getat$ necesarereali'$rii nei acti"it$(i.! Indicatorii prin care caracteri'ea'$ resrsele proiectli snt* calendarl, sarcina şiIntensitatea resrsei.! Calendarl re%lect$ disponi#ilitatea nei resrse şi descrie eşalonarea, &n timp, a nm$rlide nit$(i de mnc$ pe care resrsa &l poate consacra acti"it$(ilor de proiect.

    ! =ac$ sarcina repre'int$ partea din calendarl nei resrse alocate pentr reali'area neiacti"it$(i şi este e1primat$ &n nit$(i de mnc$, intensitatea resrsei repre'int$ procentl dincalendarl resrsei respecti"e alocat nei acti"it$(i.! Eliminarea spra&nc$rc$rii resrselor se poate %ace prin lisa3 9decalarea termenelor de&ncepere a acti"it$(ii &n "iitor; sa prin ni"elare9creşterea dratei nei acti"it$(i,concomitent c redcerea intensit$(ii, sarcina r$m)n)nd constant$;. Programare acti"it$(ilor ni proiect &n re(ea pre'int$ rm$toarele a"anta3e*

    ! Permite coordonarea de ansam#l a ttror acti"it$(ilor din proiect.! O%er$ o imagine clar$ a strctrii proiectli şi rela(iilor de preceden($ &ntre acti"it$(i.! Simpli%ic$ şi strctrea'$ logic organi'area proiectli.! Permite integrarea in%orma(iilor re%eritoare la respectarea termenelor resrse şi costri.! Prespne o a#ordare sistemic$ a proiectli.! Permite tili'area nor programe in%ormatice ce pot %acilita programarea

  • 8/16/2019 horga teorie

    16/29

    Plani%icarea costrilor c a3torl #getelor ! Ni"ell #getat al "enitrilor şi c0eltielilor "a constiti n standard de control.=ac$ ni"ell reali'at di%er$ de cel #getat se recrge la recti%icarea #getar$ a proiectli! Costl acti"it$(ilor ni proiect depind de asemenea de *! metodele de calcla(ie a costrilor tili'ate+

    ! metodele de amorti'area mi3loacelor %i1e necesare proiectli! metodele de gestine a stocrilor necesare. rec"ent, &n #getarea acti"it$(ilor, se prodc erori ca'ate de*

    ! Strctra des%$şrat$ de acti"it$(ii ins%icient detaliat$.! Utili'area nor te0nici de pre"i'ionare necorespn'$toare.! olosire nor normati"e ne%ndamentate ştiin(i%ic sa nelegale.! Constr)ngerile #getare impse de necesitatea aloc$rii resrselor pentr alte proiecte! Apari(ia con%lictelor &ntre o#iecti"e.

    ME=IUL STRATEGIC AL PROIECTELOR CU INANTARE NERAM8URSA8ILA

    /.-.Elemente teoretice pri"ind programele de %inan(arePentr alocarea şi monitori'area e%icace a modli de tili'are a resrselor, proiectele tre#ies$ se des%$şoare &ntr2n cadr strategic, %ormali'at &n planri strategice şi programe cerm$resc reali'area nor o#iecti"e ma3ore sa a nei misini mai cprin'$toare.Un program constitie cadrl strategic &n care se pot reali'a o serie de proiecte intercorelate,ale c$ror o#iecti"e contri#ie la &ndeplinirea ni o#iecti" comn rele"ant. programele s sta#ilesc direc(iile orientati"e, domeniile prioritare şi metodele de e"alare proiectele repre'int$ instrmentele opera(ionale de atragere a %ondrilor, de pilotare aacti"it$(ilor şi de o#(inere a re'ltatelor.La r)ndl lor, proiectele snt %ormate din s#proiecte sa pac0ete de lcr$ri 9orH PacHages;, di"i'ate &n acti"it$(i sa %a'e9TasH;.Acti"it$(ile snt sarcini c &ncept şi %inal #ine de%inite, ce prespn n consm resrse şia n rol precis determinat &n atingerea o#iecti"elor şi o#(inerea re'ltatelor 9=eli"era#les;, /./.=ocmente de programare Strategia Lisa#ona Strategia Eropa // Cadrl Strategic Na(ional de Re%erin($ 9CSNR; Planli Na(ional de =e'"oltare /2/-6 Acord de Parteneriat /-72//

     Programele Opera(ionale 9PO; Cadr de implementare G0idri ale solicitantli

     O#iecti"l Strategiei Lisa#ona 4trans%ormarea Uninii Eropene &ntr2n spa(i mai atracti"

     pentr in"esti(ii şi mnc$, promo"area cnoaşterii şi ino"$rii şi crearea de locri de mnc$mai nmeroase şi mai #ne.

  • 8/16/2019 horga teorie

    17/29

    Instrmentele strctrale snt %ondrile alocate de Uninea Eropean$ pentr inter"en(ii detip strctral pentr implementarea Politicii de coe'ine economic$ şi social$ 9PCES;,Politicii Agricole Comne 9PAC; şi Politicii Comne de Pescit 9PCP;. Instrmentele Strctrale snt compse din rm$toarele %ondri*

      ondl Eropean de =e'"oltare Regional$ 9E=R; Qeste %ondl strctral care %inan(ea'$,&n principal,in%rastrctra regional$, proiectele de de'"oltare local$ şi a3toarele pentr&ntreprinderile mici şi mi3locii.  ondl Social Eropean 9SE; Q este %ondl strctral care promo"ea'$ reintegrarea &n

    mnc$ a şomerilor şi a grprilor de%a"ori'ate, prin m$sri acti"e de %inan(are a acti"it$(ilorde %ormare pro%esional$ şi asisten($ &n procesl de recrtare.  ondl Agricol Eropean pentr =e'"oltare Rral$ 9EA=R; Q este instrmentl de tip

    strctral, parte a Politicii Agricole Comne, care "a contri#i la &ndeplinirea o#iecti"elor decreştere a competiti"it$(ii &n domenil agricol şi %orestier   ondl Eropean pentr Pescit 9EP; Q este instrmentl de tip strctral, parte a

    Politicii Comne de Pescit, se concentrea'$ aspra continit$(ii acti"it$(ilor de pescit şie1ploatare ra(ional$ şi prote3$rii resrselor de pescit, de'"olt$rii de &ntreprinderi "ia#ile,de'"olt$rii şi &m#n$t$(irii calit$(ii "ie(ii din 'onele dependente de pescit.  ondl de Coe'ine este instrmentl strctral ce co%inan(ea'$ mari proiecte &n materie

    de medi, re(ele de transport transeropene şi domenii de de'"oltare dra#il$ ce adc #ene%icii protec(iei medili 9e%icien(a energetic$ şi energie regenera#il$, transportintermodal, transport r#an şi transport p#lic ecologic.  ondl Eropean de A3stare la Glo#ali'are9EAG; este n no %ond eropean creat

     pentr a %inan(a spri3inl indi"idal acordat lcr$torilor disponi#ili'a(i datorit$ glo#ali'$rii.Acest %ond a %ost lansat de c$tre Uninea Eropean$ &n / şi "a dispne de

  • 8/16/2019 horga teorie

    18/29

     Programele Opera(ionale apro#ate pentr o#iecti"l 4cooperare teritorial$ eropean$ PO C8C Ungaria2Rom)nia PO C8C Rom)nia28lgaria PO C8C Rom)nia2Ser#ia PO C8C Rom)nia2Ucraina2Moldo"a

     PO C8C Ungaria2Slo"acia2Rom)nia2Ucraina PO C8C 8a'inl M$rii Negre PO Spa(il Sd2Est Eropean PO INTERREG PO UR8ACT II PO INTERACT II /2/-6

    INAN?AREA PROIECTELOR  Resrsele interne de %inan(are a proiectelor *

    ! Indicatorii care m$soar$ capacitatea nei %irme de a2şi de'"olta propriile proiectea;Capacitatea de ato%inan(are a e1erci(ili 9Ca%; 2 repre'int$ poten(iall nei %irme de agenera resrsele necesare propriei de'"olt$ri! Ca% :mQ C0m , ! nde*! :m Q "enitrile monetare ! C0m Q c0eltieli monetare,inclsi" impo'itl pe pro%it sa* Ca% R8E V:aQ C0a V :% Q C0% V :e1c Q C0e1cQIp,

     ! #;Ato%inan(area e1erci(ili repre'int$ capacitatea real$ a %irmei de a2şi %inan(a noile proiecte şi se calclea'$ prin dedcerea remner$rii ac(ionarilor din Ca%.A%in Ca% Q =i", nde* ! A%in Q ato%inan(area e1erci(ili+ ! =i" Q di"idende distri#ite inan($rile neram#rsa#ile! ondrile neram#rsa#ile se acord$ pentr %inan(area proiectelor prin care se reali'ea'$o#iecti"elor strategice şi de responsa#ilitate social$ ale donatorli.! Cele mai importante %inan($ri neram#rsa#ile snt acordate, &n Rom)nia, din %ondrilestrctrale eropene.se o#(in ca rmare a e"al$rii, de c$tre atorit$(ile de management sa organismeleintermediare, a nor cereri de %inan(are depse de solicitan(i eligi#ili, ca rmare a norapelri pentr propneri de proiecte.! Kn categoria %inan($rilor neram#rsa#ile intr$ şi aloca(iile de la #getl de stat pentrin"esti(ii şi alte proiecte de interes g"ernamental.

    inan(area proiectelor prin capitalrile de risc! Capitalrile de risc snt sme a"ansate de in"estitori pentr %inan(area proiectelor c nstatt 3ridic clar, &n sc0im#l nor ac(ini ce le con%er$ n drept de proprietate aspra proiectli.Principalele srse de capitalri de risc snt*2 Societ$(ile de in"esti(ii %inanciare 9%ondrile mtale, %ondrile de pensii etc;.

  • 8/16/2019 horga teorie

    19/29

    2 8$ncile.2 Administra(ia p#lic$ central$ şi local$.2 Persoanele 3ridice, prin titlrile de participa(ie la capitalrile altor societ$(i.2 Persoanele %i'ice ce dispn de lic0idit$(i importante. 

    inan(area proiectelor prin emisinea de o#liga(ini! Pentr %inan(area proiectelor, promotorii pot recrge la emisinea de o#liga(ini, &n #a'ani prospect de emisine, care s$ con(in$ cla'e re%eritoare la* "aloarea şi drata total$ a&mprmtli, nm$rl de o#liga(ini şi "aloarea nominal$ a acestora, m$rimeado#)n'ii9cponl;, modl de r$scmp$rare, pre(l de emisine şi pre(l de ram#rsare.! O#liga(inile snt prt$toare de do#)nd$ şi snt %oarte atracti"e pentr cmp$r$tori,deoarece riscrile pe care şi le asm$ aceştia snt mai mici dec)t &n ca'l ac0i'i(ion$rilor deac(ini. Kn ca'l lic0id$rii %irmei, creditorilor le snt pl$tite dreptrile, c prioritate, &n raportc ac(ionarii. 

    inan(area proiectelor prin credite #ancare! Creditele constitie %orma de %inan(are a proiectelor cea mai tili'at$, &n practic$. Ele pot%i %olosite şi &n proiectele c %inan(are neram#rsa#il$ pentr derlarea acti"it$(ilor ini(ialesa pentr asigrarea resrselor %inanciare necesare co%inan($rii.! Procedra de acordare a creditelor prespne parcrgerea rm$toarelor etape*

    a;=epnerea la #anc$ a cererii de credit semnat$ şi ştampilat$ &mpren$ c ane1ele solicitate dec$tre aceasta #; Anali'a cererii de credit de c$tre repre'entan(ii #$nciic; Knc0eierea contractli de credit şi acordarea creditli.d;Opera(inile de gestine a creditli p)n$ la restitirea integral$ a acestia, inclsi" ado#)n'ilor şi comisioanelor a%erente.

     Leasingl

     Leasingl prespne ac0i'i(ionarea de c$tre o societate de leasing a nor #nri de la prodc$tori, pe care le &nc0iria'$ nor clien(i spre e1ploatare.Knc0irierea se %ace pe #a'$ de contract de leasing &n care snt pre"$'te termenele şicondi(iile de plat$, ni"ell c0iriei, posi#ilitatea ca #nl s$ treac$ dp$ plata "alorii re'idale&n proprietatea celi care l2a &nc0iriat.Prin leasing se pot %inan(a %acilit$(i de logistic$ necesare pe perioada derl$rii proiectli,cm ar %i* maşini, tila3e şi ec0ipamente de constrc(ii, mi3loace de transport.

    INI?IEREAREA PROIECTELOR 

    a'ele ini(ierii ni proiect.Anali'a medili e1ternAnali'a medili internIdenti%icarea ne"oii de proiectSta#ilirea parametrilor ini(iali ai proiectli

  • 8/16/2019 horga teorie

    20/29

    Anali'a preJ%e'a#ilit$(ii proiectliAlc$tirea ec0ipei de proiectEla#orarea propnerii de proiectE"alarea e12ante

     /.-. Identi%icarea ne"oii de proiect Procesl de ini(iere prespne anali'e apro%ndate medili e1tern şi intern al organi'a(iei

    &n scopl identi%ic$rii pro#lemelor critice pentr acti"itatea ini(iatorli. Esen(ial$ anali'e SOT Anali'a medili e1tern prespne anali'a %actorilor e1terni 9te0nologici, economici,

    socio2politici şi cltrali;, anali'a medili concren(ial şi anali'a aştept$rilor de(in$torilorde interese. Anali'a poten(ialli intern prespne anali'a poten(ialli te0nico2material, anali'a poten(ialli man, anali'a per%orman(elor %inanciare ale %irmei, anali'a cltriiorgani'a(ionale şi anali'a sistemli de management.

      =intre aceste tipri de anali'e o aten(ie deose#it$ tre#ie acordat$ anali'ei aştept$rilorde(in$torilor de interese. =e ei depinde sccesl sa eşecl ni proiect şi pot %i*managerl de proiect 2 persoana responsa#il$ de derlarea proiectli+

      #ene%iciarl 2 indi"idl, compartimentl sa organi'a(ia care "a %olosi re'ltatl  e1ectantl proiectli, organi'a(ia ai c$rei anga3a(i snt implica(i nemi3locit &n reali'are  %inan(atorl9sponsorl;2 indi"idl sa organi'a(ia care asigr$ resrsele %inanciare

    alte persoane sa organi'a(ii interesate de proiect. Alte metode şi te0nici de management %olosite &n generarea ideii de proiect snt*  inter"irile c e1per(ii şi disc(iile c prt$torii de interes+  şedin(ele de #rainstorming+  #enc0marHing2l+  diagrama Is0iHaFa şi 0arta proceselor+

    stdiile de oportnitate şi stdiile sport 9de pia($, medi etc;+  sonda3ele statistice şi anc0etele pe #a'$ de c0estionar+  matricea cadr logic.

     Pentr ca pro#lema identi%icat$ s$ de"in$ proiect este necesar ca aceasta s$ &ndeplineasc$

      s$ corespnd$ misinii organi'a(iei promotoare şiJsa a %inan(atorli+  s$ integre'e interesele p$r(ilor implicate &n derlare+  s$ genere'e n re'ltat nic ino"ator+

      s$ poat$ %i transps$ &n o#iecti"e moti"atoare+  s$ %ie sol(ionat$ printr2o sccesine logic$ de acti"it$(i+  s$ se re'ol"e c resrse materiale, %inanciare şi mane limitate+  s$ se %inali'e'e &ntr2o perioad$ de timp clar de%init$.

     /./ Sta#ilirea parametrilor ini(iali ai proiectli

  • 8/16/2019 horga teorie

    21/29

     A#ordarea prin cadr logic 9Logical rameForH Approac0 2 LA; 2 recomandat$ deUninea Eropean$ pentr proiectele c %inan(are neram#rsa#il$

    Prin intermedil matricei cadr logic, o#iecti"ele proiectelor c %inan(are neram#rsa#il$snt strctrate logic şi %rni'ea'$, totodat$, mi3loace de "eri%icare a logicii interne a planrilor de proiect.

    Matricea cadr logic e"iden(ia'$, de asemenea, modl cm "a %i monitori'at proiectl,descrie riscrile şi modl de gestionare a acestora. a; Logica inter"en(iei apare &n prima coloan$ a matricei şi se re%er$ la elementele strategiei pe care se #a'ea'$ proiectl*

      O#iecti"ele generale ale programli 2 acele o#iecti"e la reali'area c$rora re'ltatele proiectli contri#ie, pe termen lng. Un singr proiect n poate reali'a toate acesteo#iecti"e, pentr atingerea lor %iind necesar$ implementarea altor proiecte.  Scopl proiectli sa o#iecti"l general concret care "a %i atins, &n mod direct, prinimplementarea acestia.

    iecare proiect poate a"ea n singr scop concretRe'ltate 2 4prodsele acti"it$(ilor des%$şrate &n cadrl proiectli  Acti"it$(i 2 ac(inile care tre#ie &ntreprinse pentr o#(inerea re'ltatelor.

      #; Indicatorii o#iecti"i de "eri%icare tre#ie s$ %ieSMART*c; Srsele de "eri%icare speci%ic$ %rni'orii de in%orma(ii despre &ndeplinirea o#iecti"elor

    generale, scopli şi re'ltatelor, dar şi s# ce %orm$ pot %i g$site acestea. d; Ipote'eleJriscrile pentr %iecare ni"el al cadrli logic, sccesl ni proiect depin')ndn nmai de inter"en(iile interne, ci şi de riscrile e1terne.completarea coloanelor şi a r)ndrilor matricei cadr logic se %ace &ntr2o ordine logic$. Kn priml r)nd, se completea'$, de ss &n 3os, prima coloan$ sta#ilind2se ast%el sisteml deo#iecti"e şi acti"it$(ile proiectli. Kn continare, snt determinate ipote'ele 9coloana a patra;, de 3os &n ss, &ncep)nd c condi(iile preliminare. Kn %inal, pornind din ltiml r)nd pedirec(ia ori'ontal$, se completea'$ r#ricile goale, de%inind indicatorii şi srsele acestora.

    /.6 Anali'a preJ%e'a#ilit$(ii proiectli. Cprinsl ni stdi de %e'a#ilitate con(ine*  scopl şi o#iecti"ele stdili+  datele generale de identi%icare a agentli economic+  scrt istoric+  pre'entarea o#iectli de acti"itate+  pre'entarea sita(iei 3ridice şi a capitalli social+  anali'a pie(ei şi concren(ei+

      anali'a poten(ialli te0nic şi man al organi'a(iei+  anali'a managementli+  anali'a re'ltatelor economico2%inanciare+  descrierea proiectli de in"esti(ii şi a planli de %inan(are+  anali'a %e'a#ilit$(ii economice şi %inanciare a proiectli+  anali'a de sen'iti"itate a "ariantei alese şi anali'a riscrilor+  concl'iile stdili de %e'a#ilitate.

  • 8/16/2019 horga teorie

    22/29

     Indicatori %olosi(i &n anali'a economic$ şi %inanciar$ a %e'a#ilit$(ii proiectelor.

      Kn %nc(ie de in%len(a %actorli timp, pot %i clasi%ica(i &n indicatori statici şi indicatoridinamici 9actali'a(i;.Trans%ormarea indicatorilor statici &n indicatori actali'a(i &n %nc(ie de o rat$ a e%icien(ei

    in"esti(iei 9coe%icient de actali'are; 4a , &ntr2o perioad$ de timp 40 se %ace %olosind* actorl de %rcti%icare 9-Va;0 pentr ec0i"alarea, &n pre'ent, a nor sme in"estite &n trectsa, &n "iitor, a nor sme in"estite &n pre'ent. Pentr e1empli%icare se notea'$ c D 19-Va;sma 0 total$ acmlat$ peste 0 ani din 41lei in"esti(i &n pre'ent.actorl de actali'are -J9-Va;0 pentr ec0i"alarea, &n pre'ent, a nor sme ce "or %ic0eltite sa in"estite &n "iitor. Indicatori metodologiilor 8.I.R.=, 8.E.R.= şi O.N.U.=.I  :enitrile #rte9:;.  C0eltielile totale9Ct;.

      Cas0 %loF Q l9C;.  Raportl "enitri2costri actali'ate9:CA;  :enitl net actali'at 9:NA;  Rata intern$ de renta#ilitate9RIR;  Crsl de re"enire net actali'at9CRNA;  Pragl de renta#ilitate9PR;

     /.7. Alc$tirea ec0ipei de proiect  O#stacole &n calea constitirii nei ec0ipe e%iciente snt*  P$reri, priorit$(i, interese şi 3dec$(i di%erite re%eritoare la mem#rii ec0ipei.  Con%licte de rolri.  O#iecti"eJre'ltate neclare ale proiectli. Medii dinamice.  Competi(ie &n leg$tr$ c condcerea ec0ipei.  Lipsa de de%inire şi de strctr$ a ec0ipei.  Selec(ie ine%icient$ a personalli implicat &n proiect.  Lipsa de credi#ilitate a liderli de proiect.  Lipsa implic$rii a ni mem#r al ec0ipei.  Pro#leme de comnicare.  Lipsa spri3inli cadrelor sperioare de condcere.

     

    /.< =escrierea propnerii de proiectKn a%ara stdiilor de pre%e'a#ilitate şi de %e'a#ilitate e"alarea e12ante a proiectelor se%ace şi pe #a'a altor docmente de descriere a propnerii de proiect precm* proiectl te0nic, caietele de sarcini planrile de a%aceri.

     

  • 8/16/2019 horga teorie

    23/29

    Con(intl 2 cadr al proiectli te0nic este rm$torl*A. P$r(ile scrise ce cprind*-. =ate generale 9denmirea o#iecti"li de in"esti(ii, amplasamentl,titlarl in"esti(iei, #ene%iciarl in"esti(iei, ela#oratorl proiectli./. =escrierea general$ a lcr$rilor şi memoriile te0nice de specialitate.

    6. Listele c cantit$(ile de lcr$ri, ce con(in toate elementele necesare canti%ic$riia; centrali'atorl c0eltielilor, pe o#iecti"+

      #; centrali'atorl c0eltielilor pe categorii de lcr$ri, pe o#iecte +  c; listele c cantit$(ile de lcr$ri pe categorii de lcr$ri +  d; listele c cantit$(ile de tila3e şi ec0ipamente te0nologice, inclsi" dot$ri +  e; %işele te0nice ale tila3elor şi ec0ipamentelor te0nologice +  %;listele c cantit$(i de lcr$ri pentr constrc(ii pro"i'orii 9organi'arede şantier; .  7. Gra%icl general de reali'are a in"esti(iei .8. P$r(ile desenate

     Caietele de sarcini detalia'$ elemente te0nice cprinse &n planri #re"iare de calcl al dimensinilor, ce repre'int$ docmentele 3sti%icati"e pentr

    dimensionarea elementelor de constrc(ii şi de instala(ii şi se ela#orea'$ pentr %iecareelement de constrc(ie+  normele de consm de materiale sa mnc$ "ie+  propriet$(ile %i'ico2c0imice şi de design ale materialelor sa lcr$rilor+  lcr$rile preg$titoare+  descrierea e1ec(iei lcr$rilor+  ordinea de e1ec(ie a opera(iilor+  standardele de calitate ce tre#ie respectate+  condi(iile de recep(ie, m$sr$tori, modalit$(i de decontare

     Planl de a%aceri constitie docmentl care sinteti'ea'$ re'ltatele acti"it$(ilor de cercetare,concepere şi de'"oltare a nor proiecte pri"ind crearea nei noi &ntreprinderi, a ni no prods şiJsa a ni no ser"ici. El repre'int$ o sc0em$ de ac(ine constrit$ logic şi prespne o g)ndire de perspecti"$ aspra a%acerii respecti"e. Pornind de la o#iecti"elesta#ilite, planl de a%aceri cprinde toate etapele şi resrsele de care &ntreprin'$torl arene"oie pentr a le reali'a &ntr2o perioad$ de timp determinat$ . Elementele de strctr$ ale ni plan de a%aceri*

      I. Sinte'a planli de a%aceri 962< pagini;II. Pre'entarea general$ a %irmeiJa%acerii .  III. =escrierea gamelor de prodse şi ser"icii, a domeniilor de acti"itate strategic$ c preci'area stadili ciclli de "ia($ &n care se a%l$

    I:. Pre'entarea ec0ipei manageriale, a strctrii organi'atorice şi a resrselor mane:. Anali'a pie(ei şi concren(ei

      :I. Planl %inanciar, care "a con(ine in%orma(ii despre sita(iile %inanciare trecte şi actale

  • 8/16/2019 horga teorie

    24/29

     Cererea de %inan(are este n docment solicitat de atorit$(ile de management pentre"alarea propnerilor de proiecte %inan(ate din instrmentele strctrale.In%orma(iile cprinse &n cererile de %inan(are se re%er$ la*  2 capacitatea instit(ional$ şi eligi#ilitatea solicitantli şi a partenerilor+

      2 3sti%icarea necesit$(ii implement$rii proiectli 9&ncadrarea proiectli &n o#iecti"eleşi principiile docmentelor de programare;  2 scopl sa o#iecti"l general al proiectli+  2 o#iecti"ele ori'ontale+  2 re'ltatele anticipate+  2 descrierea acti"it$(ilor proiectli şi a sccesinii lor+

      2 sstena#ilitatea proiectli şi egalitatea de şanse+ 2 gra%icl acti"it$(ilor proiectli+ 2 date %inanciare+ 2 indicatori de m$srare a per%orman(elor proiectli+

     2 grpl (int$+ 2 %inan($ri anterioare+ 2 alte in%orma(ii rele"ante.

    UN=AMENTELE MANAGEMENTULUI PROIECTELOR 

    -.-.Proiectl 2 de%ini(ii şi caracteristici! Etimologia termenli de proiect pro"ine din latinescl proietm, care &nseamn$ celarncat &nainte, o inten(ie pl$nit$ sa de3a &ncept$.! Comisia Eropean$ consider$ proiectl ca %iiind 4ansam#ll de acti"it$(i derlate şiorientate c$tre atingerea nor o#iecti"e speci%ice, clar de%inite, &ntr2o perioad$ de timp presta#ilit$ şi pe #a'a ni #get dimensionat! Standardl german, =IN @- de%ineşte proiectl ca %iind 4o inten(ie, care este marcat$de nicitatea condi(iilor &n totalitatea lor, precm * Q e1isten(a o#iecti"li+ Q delimit$ri temporale, %inanciare, personale sa de alt$ natr$ + Q delimitari &n raport c c alte inten(ii+ Q organi'area speci%ic$ de proiect. Proiectl repre'int$ n ansam#l de acti"it$(i c n pternic caracter ino"a(ional,

    ce implic$ riscri speci%ice, des%$şrate &n scopl reali'$rii ni o#iecti" ma3or nic,&ntr2o anmit$ perioad$ de timp, c resrse materiale, %inanciare şi mane limitate, &n

    cadrl nei strctri organi'atorice special create.! Con%orm Pro3ect Management Institte, proiectl repre'int$ 4e%ortl temporar,&ntreprins c scopl de a crea n prods, ser"ici sa re'ltat nic Caracteristicile ni proiect snt *! este %ormat din mai mlte acti"it$(i+! pre'int$ caracter de notate şi nicitate+

  • 8/16/2019 horga teorie

    25/29

    ! necesit$ %i1area nor o#iecti"e canti%ica#ile, precis de%inite+! are termene de reali'are %inale şi intermediare, clar sta#ilite de la &ncept+! repre'int$ n instrment al sc0im#$rii organi'a(ionale+! prespne o cooperare interdepartamental$+! acti"it$(ile tre#iesc plani%icate, derlate, monitori'ate şi controlate &n cadrl nei strctri

    organi'atorice speciale! %oloseşte resrse materiale, %inanciare şi mane limitate+! creea'$ "aloare pentr prt$torii de interese+! prespne riscri speci%ice, rela(ii organi'atorice speciale şi asmarea de rolri &n cadrl

    Elemente %ndamentale ale oric$ri proiect snt*! data &nceperii proiectli+! data &nc0eierii proiectli+! scopl sa o#iecti"l general+! o#iecti"ele speci%ice+

    ! #getl alocat proiectli+! strctra des%$şrat$ de acti"it$(i+! cadrl organi'atoric de des%aşrare a acti"it$(ilor+! cicll de "ia($ al proiectli . 

    ! -./.Tipologia proiectelor ! a;=p$ an"ergr$*! 2proiecte organi'a(ionale! 2 proiecte locale! 2 proiecte regionale! 2 proiecte na(ionale! 2 proiecte interna(ionale

     #; =p$ domenil de acti"itate*! proiecte de constrc(ii 9e1.* reali'area nei noi s$li de sport;+! proiecte indstriale 9e1.* rete0nologi'area nei sec(ii;+! proiecte agrare 9e1.* &n%iin(area nei planta(ii;+! proiecte comerciale 9e1.* lansarea pe pia($ a ni no ser"ici;+! proiecte tristice 9e1.* reali'area nei pensini tristice;+! proiecte artistice 9e1.* crearea ni no al#m m'ical; +

    ! proiecte ştiin(i%ice 9e1.* reali'area ni no tip de "accin;+! proiecte sociale 9e1.* reali'area ni centr de &ngri3ire a persoanelor c di'a#ilit$(i;+! proiecte ecologice 9e1.* amena3area nei gropi de gnoi eco;+! proiecte edca(ionale 9e1.* ini(ierea şi implementarea ni no program de stdii;+! proiecte 3ridice 9e1.* &n%iin(area nei %irme;+! proiecte politice 9e1.* &n%iin(area ni no partid politic;+ 

  • 8/16/2019 horga teorie

    26/29

    c; =p$ %inalitate*2 proiecte lcrare, ce prespn, stdii de %e'a#ilitate se concreti'ea'$ &n elemente dein%rastrctr$+2 proiecte prods, al c$ror re'ltat %ace o#iectl prodc(iei repetiti"e+2 proiecte organi'a(ie, concreti'ate &n &n%iin(area de societ$(i comerciale, grpri de %irme,

    2 proiecte ser"ici+2 proiecte sistem, concreti'ate &n reali'area de sisteme de %a#rica(ie, sisteme de management2 proiecte reglementare, concreti'ate &n planri strategice, programe, norme legislati"e,

    d;=p$ "olml resrselor necesare*! 2 proiecte mari+! 2 proiecte mici+e;=p$ %orma de %ina(are*! 2 proiecte c %inan(are intern$+! 2 proiecte c %inan(are e1tern$+

    ! 2 proiectele c %inan(are mi1t$.%;=p$ drata %inan($rii*! 2 proiecte pe termen lng 9peste / ani;+! 2 proiecte pe termen medi 9&ntre- şi / ani;+! 2 proiecte pe termen scrt 9s# - an;+ 

    -.7.Etapele ciclli de "ia($ al ni proiect-. Ini(ierea proiectli şi e"alarea e12ante*! identi%icarea ne"oii de proiect şi a o#iecti"li general+! sta#ilirea re'ltatelor proiectli+! determinarea o#iecti"elor speci%ice ale proiectli+! de%inirea #getli proiectli+! reali'area ni stdi de preJ%e'a#ilitate+! alc$tirea ec0ipei de proiect şi a principalelor componente strctrale implicate &nreali'area proiectli+ 9postri, compartimente %nc(ionale şi opera(ionale;+! ela#orarea propnerii de proiect, care &n %nc(ie de tipl acestia, se poate concreti'a &ntr2n proiect te0nic, caiet de sarcini, plan de a%aceri sa cerere de

    ! /.Plani%icarea detaliat$ a proiectli

    ! descompnerea o#iecti"elor speci%ice ale proiectli &n o#iecti"e deri"ate şiindi"idale+! identi%icarea 3aloanelor+! sta#ilirea strctrii des%$şrate de acti"it$(i+! plani%icarea termenelor+! plani%icare resrselor+! plani%icarea costrilor+

  • 8/16/2019 horga teorie

    27/29

    ! sta#ilirea standardelor de control de apreciere a re'ltatelor +! o#(inerea apro#$rii planli detaliat al proiectli de c$tre %inan(ator. ! 6.Reali'area proiectli prespne ac(ini precm*

    ! asigrarea resrselor+

    ! reali'area acti"it$(ilor c respectareaspeci%ica(iilor+! controll şi monitori'area proiectli+! moti"area personalli. 7. inali'area proiectli şi e"alarea e12post*! interpretarea şi pre'entarea re'ltatelor proiectli+! adoptarea conditei moti"a(ionale corespn'$toare+! reali'area ni raport %inal al proiectli.! =p$ %inali'area proiectli pot a"ea loc e"al$ri e12post de c$tre %inan(ator pentr a

    "eri%ica dac$ re'ltatele proiectli corespnd cerin(elor #ene%iciarilor.! Pe #a'a e1perien(ei acmlate, specialiştii din ec0ipa de proiect pot ini(ia alte proiecterel)nd cicll managementli de proiect pentr progresl indi"idal şi organi'a(ional.

    Managementl ciclli de proiect 9Pro3ect cDcle management 2 PCM; repre'int$ n set deinstrmente, recomandate de Comisia Eropean$ pentr ela#orarea şi managementl proiectelor şi programelor, &ntr2o a#ordare strategic$.Cicll de "iat$ al proiectelor c %inan(are eropean$ cprinde şase etape sccesi"e* Q Programare Q Identi%icare.

     Q ormlare. Q inan(are. Q Implementare. Q E"alare. -.

  • 8/16/2019 horga teorie

    28/29

    ! orientarea c$tre o#iecti"e şi per%orman(e+! plani%icarea acti"it$(ilor, resrselor şi termenelor+! monitori'area şi controll aspra progreselor proiectelor+! condcerea ec0ipei de proiect+! generarea de docmente prin care se asigr$ controll rigros al modli de tili'are a

    resrselor. [email protected] managementli proiectelor 

    ! Unicitatea o#iecti"li.! Condcerea ec0ipei de management de c$tre n singr manager.! =escompnerea strctral$ a proiectli.! A#ordarea pornind de la o#iecti" c$tre resrse.! E"alareaJRee"alarea.! Monitori'area şi e"alarea. 

    Se pot distinge trei trepte &n e"ol(ia nei organi'a(ii spre managementl prin proiecte*! &n prima %a'$ proiectl se impne &n organi'a(ie din e1terior+! &n %a'a a doa organi'a(ia progresea'$ gra(ie proiectli+! &n a treia %a'$ instit(ia se organi'ea'$ pentr a pne managementl prin proiecte&n centrl sistemli s$ permanent de management . ! -..Reglile managementli de proiect

    ! Un proiect 2 n se% de proiect! O ec0ip$ mlti%nc(ional$, aleas$ c acordl şe%li de proiect.! O stare de spirit corespn'$toare, re'ltat al armoni'$rii intereselor ec0ipei prin lideriat.! Un o#iecti" am#i(ios,! Un plan de ac(ine precis sta#ilit de şe%l de proiect .! O articlare %nc(ini Q proiect ad20oc.! Un nm$r limitat de etape c0eie, de%inite de condcerea general$ şi cea %nc(ional$.! Un sistem de gestine a costrilor #a'at pe #get.! E%ectarea de pre"i'ini pri"ind %inali'area proiectli! Un dialog permanent c cei ce reali'ea'$ controll &n scopl re"i'irii proiectli! Parteneriatl concep(iei &ntre clien(i şi reali'atori.! Comnicare reali'at$ &n timp real şi #a'at$ pe transparen($. ! -.B. A"anta3ele managementli prin proiecte*

    ! generea'$ sc0im#are organi'a(ional$ prin re'ol"area nor pro#leme comple1e c n! permite crearea nei cltri organi'a(ionale speci%ice, %a"ora#ile %orm$rii managerilor! creşte %le1i#ilitatea organi'a(iei promo"area nei strctri organi'atorice de tip matricial+! %acilitea'$ accesl la resrse %inanciare ie%tine! permite n control %oarte rigros aspra tili'$rii resrselor disponi#ile+! contri#ie la reali'area nor rela(ii mai #ne c clien(ii şi #ene%iciarii

  • 8/16/2019 horga teorie

    29/29

    ! determin$ creşterea calit$(ii proceselor şi a e%icien(ei organi'a(ionale datorit$ orient$rii sprere'ltate+ ! =e'a"anta3ele managementli proiectelor*

    ! cresterea comple1it$(ii organi'a(iei prin crearea nor strctri speci%ice gestion$rii ni

     porto%oli de proiecte+! nerespectare liniilor directoare sta#ilite prin politicile interne ale organi'a(iei, datorit$gradli ridicat de atonomie a personalli implicat &n acti"it$(ile organi'ate pe #a'$ de proiecte+! apari(ia nor %enomene de nesincroni'are a componentelor organi'atorice %ormale c celespeci%ice managementli prin proiecte+! di%icltatea recrt$rii şi %orm$rii nor manageri de proiect pro%esionişti+! creşterea %rec"en(ei şi intensit$(ii sita(iilor con%lictale datorate d#lei s#ordon$ri &nstrctrile organi'atorice matriceale+! tili'area incomplet$ a personalli &n inter"all de timp dintre %inali'area ni proiect şi

    ini(ierea rm$torli proiect.