Cursdeguvernare_ro

Valentin Lazea / Supraîndatorarea – boala societății moderne. Considerații pentru România » CursDeGuvernare.ro

http://cursdeguvernare.ro/valentin-lazea-supraindatorarea-boala-societatii-moderne-consideratii-pentru-romania.html[29.06.2015 23:30:46]

Luni, 29 Iun 2015 NEWSLETTER AUTORI ECHIPA CONTACT DESPRE NOI MASTERS

CHESTIUNEA ANALIZĂ EVENIMENTUL COMENTARII INVESTIGAŢII INTERVIU LA OBIECT ADERAREA LA EUROCRONICA EUROPEANĂ LINK-URI UTILE DICTIONAR DE

ECONOMIE AGENDA DIGITALĂ 2020

COMENTARII

CITESC MAI TARZIU RECOMAND UNUI PRIETEN

Valentin Lazea / Supraîndatorarea – boala societății moderne. Considerații pentru România

De Valentin Lazea | 2.6.2015 .

Un studiu recent al firmei de consultanţă McKinsey & Company, “Debt and (not much) deleveraging” face o analiză a modului în care a crescut/a scăzut datoria totală într-un număr de 47 de ţări (22 dezvoltate şi 25 emergente) în perioada post-criză, 2007-2014.

Prin datoria totală se înţelege suma datoriilor contractate de cele trei sectoare reale ale economiei (guvern, firme, gospodării), exprimate ca procent din PIB.

1-Descrierea problemeiSintetic, rezultatele studiului sunt prezentate în Fig.1 şi în Tabelul 1. Pe axa orizontală este figurat nivelul datoriei totale ca procent din PIB, Japonia deţinând recordul cu 400% în anul 2014. Pe axa verticală se arată creşterea în ultimii şapte ani a raportului datorie totală/ PIB, „recordul” fiind deţinut de Irlanda, cu o creştere de 172% din PIB. România are o datorie totală rezonabilă (104% din PIB în 2014) şi in scădere (cu 7% din PIB) faţă de anul 2007. Se remarcă că numai 5 ţări (toate emergente), printre care şi România, au reuşit (sau au fost forţate) să-şi reducă nivelul datoriei totale în perioada menţionată. Toate cele 22 de ţări dezvoltate şi 20 de ţări emergente şi-au crescut datoria totală, în sectoarele reale chiar dacă unele au înregistrat, pe ansamblul perioadei, creştere economică.

Astfel, o criză de supraîndatorare s-a rezolvat….prin creşterea supraîndatorării.

DIN ACEEASI CATEGORIEValentin Naumescu

Valentin Naumescu / Criza Greciei, o problemă de esenţă a funcţionării Europei unite, cu două ieşiri proaste

La ora la care scriu acest text, sunt semnale că Troica ar putea ceda şi accepta să finanţeze a treia oară falimentul mascat al...Citeste mai departe »

Daniel Daianu

Daniel Dăianu / Cât de românesc e paradoxul românesc

Dinamica balantei externe a Romaniei dupa 2008, examinata in raport cu activitatea economica (PIB-ul), are de ce sa atraga atentie. Fiindca, am asistat la...

Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Criza din spatele crizei politice și soluția de moment

Situația rezultată din punerea sub învinuire a premierului Ponta îi privește direct atât pe cei care au renunțat demult să privească la jocul politic...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cristian Grosu / România post-DNA: noua clasă politică și generația (chi)X

”Steluța”. Așa eram hotărât să numesc acest text în urmă cu 2 săptămâni – gândindu-mă la combinația de parametri macro, creștere economică, curățarea băncilor...


Florin Cîțu

Reforme contratimp: în sau în afara eurozonei

Cele mai recente informatii de la guvern si banca nationala indica anul 2019 ca data la care Romania va adopta moneda euro. La acea...Citeste mai departe »

COMENTARII


Valentin NaumescuLa ora la care scriu acest text, sunt semnale că Troica ar putea ceda şi accepta să finanţeze a treia oară falimentul mascat al...Citeste mai departe »


Daniel DaianuDinamica balantei externe a Romaniei dupa 2008, examinata in raport cu activitatea economica (PIB-ul), are de ce sa atraga

2

http://cursdeguvernare.ro/newsletter-2

http://cursdeguvernare.ro/autori

http://cursdeguvernare.ro/about

http://cursdeguvernare.ro/contact

http://cursdeguvernare.ro/psihopolitica-si-psihojurnalism.html

http://cursdeguvernare.ro/masters

http://cursdeguvernare.ro/cat/chestiunea

http://cursdeguvernare.ro/cat/analiza-curs-de-guvernare


http://cursdeguvernare.ro/cat/eveniment

http://cursdeguvernare.ro/cat/comentarii

http://cursdeguvernare.ro/cat/investigatii



http://cursdeguvernare.ro/cat/interviu

http://cursdeguvernare.ro/cat/la-obiect

http://cursdeguvernare.ro/romania-aderare-euro

http://cronicaeuropeana.ro/


http://cursdeguvernare.ro/link-uri-utile

http://cursdeguvernare.ro/dictionar-economic


http://cursdeguvernare.ro/agenda-digitala-2020



http://cursdeguvernare.ro/

http://cursdeguvernare.ro/download-articol?article_id=91298

mailto:

http://cursdeguvernare.ro/wp-content/uploads/2015/06/valentin-lazea-.jpg

http://cursdeguvernare.ro/author/valentin-lazea

http://cursdeguvernare.ro/dictionar-economic/datorie


http://cursdeguvernare.ro/valentin-naumescu-criza-greciei-o-problema-de-esenta-a-functionarii-europei-unite-cu-doua-iesiri-proaste.html

















http://cursdeguvernare.ro/daniel-daianu-cat-de-romanesc-e-paradoxul-romanesc.html





http://cursdeguvernare.ro/cristian-grosu-criza-din-spatele-crizei-politice-si-solutia-de-moment.html








http://cursdeguvernare.ro/romania-post-dna-noua-clasa-politica-si-generatia-chix.html












http://cursdeguvernare.ro/reforme-contratimp-in-sau-in-afara-eurozonei.html



http://cursdeguvernare.ro/conferintele-curs-de-guvernare

http://cursdeguvernare.ro/cat/proiect-european





























atentie. Fiindca, am asistat la...Citeste mai departe »


Cristian GrosuSituația rezultată din punerea sub învinuire a premierului Ponta îi privește direct atât pe cei care au renunțat demult să privească la jocul politic...Citeste mai departe »


Valentin LazeaUn studiu recent al firmei de consultanţă McKinsey & Company, “Debt and

(CLICK PENTRU MĂRIRE)











http://cursdeguvernare.ro/wp-content/uploads/2015/06/figura1.png



Din Tabelul 1 mai rezultă o trăsatură interesantă: datoria sectorului financiar poate, în unele cazuri, să diveargă de cea a sectorului real al economiei. De exemplu, în Irlanda, SUA, Austria sau Germania, datoria sectorului financiar s-a diminuat chiar dacă datoria sectorului real a crescut în intervalul respectiv.

Pentru a ilustra ideea că o creştere a datoriei a avut loc indiferent dacă ţările au cunoscut contracţie sau creştere economică, vom compara (Tabelul 2) rezultatele obţinute de grupul ţărilor cu probleme (aşa-numitele PIIGS) cu cele ale unui grup de control, din centrul şi nordul Europei, precum şi cu România.

(not much) deleveraging” face o analiză a modului în care a crescut/a...Citeste mai departe »


Cristian Grosu”Steluța”. Așa eram hotărât să numesc acest text în urmă cu 2 săptămâni – gândindu-mă la combinația de parametri macro, creștere economică, curățarea băncilor...Citeste mai departe »


(CLICK PENTRU MARIRE)

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

















http://cursdeguvernare.ro/wp-content/uploads/2015/06/tab1.png

http://cursdeguvernare.ro/wp-content/uploads/2015/06/figura3.jpg



Se observă că nici măcar statele „virtuoase” din nordul Europei nu au utilizat creşterea economică pentru reducerea datoriei (aşa cum a facut-o, spre lauda ei, România). Aceasta demonstrează că „drogul” datoriei este atât de înrădăcinat în societatea occidentală, încât renunţarea la el este foarte dificilă.

2- Originile problemeiSupraîndatorarea s-a constituit ca un mod de viaţă ca urmare a unui cumul de factori:

Politica externă: pe durata războiului rece, pentru a menţine coeziunea socială şi politică în faţa ameninţării comuniste, democraţiile occidentale şi-au “mituit” cetăţenii stimulând traiul pe datorie şi crescând deficitele bugetare.Politica internă: după ce thacherismul şi reaganomics-ul au crescut disparităţile de avuţie din cadrul ţărilor unde s-au aplicat, s-a acordat o compensaţie păturilor celor mai sărace, prin stimularea consumului pe datorie şi a creditului imobiliar, chiar şi pentru cei care nu se calificau (NINJA= No Income, No Jobs or Assets).Cadrul ideatic: dacă până în anii ‘30 ai secolului trecut gândirea era dominată de economiştii clasici, după marea criză a apărut keynesismul, rapid îmbrăţişat de politicieni şi de publicul larg, deoarece promite câştiguri uşoare cu sacrificii minime, prin creşterea îndatorării.Slăbirea restricţiilor aplicabile băncilor: creditarea sub orice formă a fost încurajată, prin diluarea standardelor prudenţiale, prin creşterea efectului de pârghie (leverage), prin permiterea ca fiecare bancă să-şi folosească propriul său model de estimare a riscurilor.Optimismul tehnologic: în ultimii 50 de ani s-a creat iluzia că geniul tehnic şi tehnologic va găsi soluţii pentru toate problemele omenirii, astfel încât creşterea economică perpetuă este garantată. Aşadar, traiul pe datorie crescândă era justificat de proiecţia unor venituri tot mai mari datorate progresului tehnologic.Optimismul financiar: oamenii au ajuns să-şi extrapoleze câştigurile din cei mai buni ani (şi să le consume, ba chiar să se îndatoreze pe baza lor), fără a lua în calcul posibilitatea unor ani mai slabi.Politici populiste: de regulă, debitorii au fost/sunt salvaţi de către guverne, astfel încât hazardul moral se răspândeşte rapid.

3- De ce este nocivă supraîndatorarea?Aşa cum arată Carmen Reinhart şi Ken Rogoff (“This time is different”, 2009), există un punct-limită începând de la care pieţele vor penaliza acumularea de datorie excedentară. Cu cât o ţară are politici mai puţin credibile, cu atât acest punct (exprimat ca procent din PIB) este mai redus.

Pieţele (investitorii) nici măcar nu trebuie să fie bine informaţi cu privire la o ţară: este suficient ca părerile lor subiective să conveargă în sensul neîncrederii (justificate sau nu) pentru a nu mai împrumuta bani ţării respective. Astfel, este suficient un zvon, pentru a crea o panică şi o vânzare precipitată a obligaţiunilor unei ţări supraîndatorate.

Radu Vrânceanu (“The Eurozone Crisis and the future of Europe”, 2014) arată cum suspiciunea privind incapacitatea de plată a unei ţări în viitor (în anul n) poate afecta deciziile investitorilor chiar din primul an (aceştia nu aşteaptă declanşarea crizei înainte de a-şi retrage banii). Investitorii raţionali intrapolează dinspre viitor spre prezent riscul de default şi îşi „scurtează” poziţiile pe statele considerate a fi vulnerabile.

4- Cum de mai primesc credit ţările supraîndatorate?Toate ţările lumii au datorii, dar unele sunt creditori neţi (activele pe care le au în străinătate depăşesc pasivele pe care le au faţă de străinătate), în timp cel altele sunt debitori neţi (au datorii mai mari decât sumele de încasat).

Investitorii judecă ţările după poziţia netă a acestora (active minus pasive). Cel mai bun exemplu este Marea Britanie, care are datorii totale de circa 250 la sută din PIB, dar are creanţe asupra străinătăţii de circa 560 la sută din PIB britanic(!!!) (Sursa: “The Economist”, 10-16 ian.2015).

Majoritatea economiilor din OECD au creanţe foarte mari, care le diminuează sau le anulează datoriile foarte mari. Chiar şi Grecia are active în străinătate reprezentând circa 90 la sută din PIB elen.

Dintre ţările emergente, cele care şi-au creat fonduri suverane pe baza economisirii interne (China) sau pe baza veniturilor din hidrocarburi (Arabia Saudită) pot fi creditori neţi, astfel încât capacitatea lor de a se îndatora suplimentar este foarte mare.

Florin CîțuCele mai recente informatii de la guvern si banca nationala indica anul 2019 ca data la care Romania va adopta moneda euro. La acea...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / La ce să se aștepte economia de la noile coduri ale fiscalității: Evaluarea punctuală a efectelor

Gabriel BirisZilele acestea am asistat la discuții intense pe marginea celor două coduri, fiscal și de procedură fiscală, prezentate în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor....Citeste mai departe »

GUVERNARE CU FAŢĂ UMANA

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalțiDumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »





http://cursdeguvernare.ro/dictionar-economic/bani

http://cursdeguvernare.ro/dictionar-economic/credit


http://cursdeguvernare.ro/gabriel-biris-la-ce-sa-se-astepte-economia-de-la-noile-coduri-ale-fiscalitatii-evaluarea-punctuala-a-efectelor.html



















http://cursdeguvernare.ro/cat/guvernare-cu-fata-umana/




http://cursdeguvernare.ro/cristian-grosu-justitia-mea-si-justitia-celorlalti.html
















Cu totul diferită este situaţia României, care aproape că nu are active externe. Ca atare, extravaganţele de supraîndatorare care îi sunt permise unei mari puteri economice nu îi sunt permise unei ţări emergente obişnuite.

5- Consideraţii privind RomâniaAvând foarte puţine creanţe asupra străinătăţii, România nu se poate bucura de nivelul relativ mic al îndatorării externe (104 la sută din PIB), în sensul că nu îşi poate creşte semnificativ gradul de îndatorare.

Este interesant modul în care s-a făcut diminuarea îndatorării în România în perioada 2007-2014, foarte diferenţiat pe sectoare:

sectorul guvernamental şi-a crescut datoria externă (cu 26 la sută din PIB), pentru a compensa scăderea sau stagnarea datoriei externe din celelalte trei sectoare;

sectorul gospodăriilor şi-a menţinut nivelul datoriei externe (plus 1 la sută din PIB), reflectând faptul că, în prezent, creditul bancar merge în special către populaţie. Rezultă că impresia generală (amplificată de mass-media) cum că populaţia nu ar mai fi creditată, nu se susţine în realitate, ponderea acestei creditări în PIB crescând marginal.

sectorul firmelor a cunoscut cea mai mare scădere de datorie dintre toate cele 47 de ţări analizate (minus 35 procente din PIB).

Cum se explică deleveraging-ul uriaş făcut de firme?

în perioada pre-criză, majoritatea firmelor au luat credit în exces, extrapolând în viitor creşterile cu două cifre ale anilor de boom economic

o parte semnificativă a acestui credit a fost investită în capital fix (rezultând o supracapacitate de producţie în condiţii de creştere normală) sau în domeniul imobiliar (pierzând valoare de piaţă)

partea rămasă, investită în capital circulant, pare a fi suficientă pentru nivelurile noi, mai modeste, de producţie.

Într-un cuvânt, deleveraging-ul uriaş al firmelor din România pare a fi un efect al supraîndatorării cu totul exagerate din trecut.

În prezent, firmele se finanţează prin surse mai ieftine decât creditul bancar, precum reţinerea profitului (nedistribuirea de dividende acţionarilor), credit comercial, arierate.

Important este faptul că economia poate creşte şi în absenţa creditării (creditless growth). Subliniem că este vorba de creştere (growth) şi nu doar de revenire (recovery), întrucât nivelul PIB din 2008 a fost depăşit în 2013.

6- Care sunt modalităţile de a scăpa de supraîndatorare?De-a lungul istoriei, omenirea a experimentat patru modalităţi prin care ţările pot scăpa de supraîndatorare: războiul, hiperinflaţia, ştergerea datoriilor şi represiunea financiară.

Războiul a fost, probabil, cea mai utilizată metodă de a scăpa de datorii. Chiar şi al Treilea Reich avea, în 1939, acumulată o datorie externă uriaşă.

Hiperinflaţia a fost o altă metodă, prin care a fost erodată valoarea nominală a datoriilor. Ea s-a realizat prin tipărire în exces a banilor (după Primul Război Mondial).

Ştergerea datoriilor este metoda cea mai veche, aşa cum rezultă din Biblie (Leviticul, 25). Vechii evrei sărbătoreau, la fiecare 50 de ani, aşa-numitul “an al veseliei”, când toate datoriile se ştergeau.

Represiunea financiară (la care asistăm astăzi) este penalizarea pe ascuns a deponenţilor (prin dobânzi real-negative), cu un transfer de bogăţie către datornici

Într-o lume ideală, nici una din cele patru modalităţi de reducere a îndatorării nu ar trebui sa fie permisă, deoarece generează hazard moral (cei îndatoraţi nu învaţă lecţia cumpătării).

În lumea reală, dintre cele patru modalităţi, unde fiecare reduce valoarea activelor (războiul prin distrugere, hiperinflaţia prin devalorizare, ştergerea datoriilor prin falimentarea băncilor, represiunea financiară prin transferuri netransparente de bogăţie), trebuie ales cel mai mic rău. Acesta pare a fi varianta represiunii financiare, pe care o practică asiduu toate marile bănci centrale ale lumii (Fed, BCE, BoE şi BoJ).

NEW TITLE

CUM PUN PROBLEMA CEILALTI

A cedat Rusia în Ucraina? Să credem în noul chip al Matrioşkăi?

Precum un cancer

Post-Obama: Neoconservatorismul nu a murit

Băsescu versus Petrescu: Argumente gen Roubini că așa i-au spus străinii

Neamțul care i-a învins pe Messi și pe Higuain

Huiduirea lui Ponta. Merkel. Legile Big Brother şi micul frate român

Jos gardul, piata e a noastra! Protest la concertul lui Billy Idol. 20 de ani de razboi pentru spatiul public

ALERTA: Soarta padurilor Romaniei a intrat in dezbatere in Parlament! Care sunt cele mai controversate prevederi ale noului Cod Silvic

Nicolae Robu: Stilul Radu Mazare n-ar prinde la timisoreni. Dar avem baroni din umbra (interviu cu primarul Timisoarei, II)




http://cursdeguvernare.ro/dictionar-economic/capital

http://cursdeguvernare.ro/dictionar-economic/capital



http://cursdeguvernare.ro/dictionar-economic/hazard-moral

http://cursdeguvernare.ro/platiti

http://www.contributors.ro/

http://www.contributors.ro/global-europa/a-cedat-rusia-in-ucraina-sa-credem-in-noul-chip-al-matrioskai/










http://www.contributors.ro/editorial/precum-un-cancer/

http://www.contributors.ro/global-europa/post-obama-neoconservatorismul-nu-a-murit/



http://voxpublica.realitatea.net/

http://feedproxy.google.com/%7Er/voxpublicaro/%7E3/YkO5GA6MlRE/basescu-versus-petrescu-argumente-gen-roubini-ca-asa-i-au-spus-strainii-106938.html












http://feedproxy.google.com/%7Er/voxpublicaro/%7E3/8u2jRua2ZHI/neamtul-care-i-a-invins-pe-messi-si-pe-higuian-106929.html







http://feedproxy.google.com/%7Er/voxpublicaro/%7E3/-salFcAZP-w/huiduirea-lui-ponta-merkel-legile-big-brother-si-micul-frate-roman-106923.html






http://www.capital.ro/

http://www.romaniacurata.ro/

http://www.revista22.ro/articol-4685.html























Gabriel B7.6.2015, 4:21 PM

***Valentin Lazea este economist-șef al Băncii naționale a României. Opiniile prezentate sunt personale şi nu reprezintă poziţia oficială a BNR

Publicat la data de 2.6.2015 .

Un raspuns

Ii invocati pe Reinhart şi Ken Rogoff, desi studiul lor este criticat “for combining data across centuries, exchange rate regimes, public and private debt, and debt denominated in foreign currency as well as domestic currency, in addition to “statistical errors,” and for lacking a “theory of sovereign currency”: Wray, L. Randall (April 20, 2013). “Why Reinhart and Rogoff Results are Crap”. EconoMonitor. Roubini Global Economics; Goldstein, Steve (April 16, 2013), si multi altii. Aveti si alte surse, mai putin disputate?

Raspunde

Lasa un comentariu

NUME - necesar

MAIL - necesar, nu va fi publicat

WEBSITE - optional

Comentariul tau - necesar

CursDeGu

3.587 de persoane apreciază CursDeGuvernare.ro.

Îmi plac

DE INTERES

CHESTIUNEA (PRIM)MINISTRUL ZILEI ANALIZĂ & SINTEZĂ EVENIMENTUL COMENTARII INVESTIGAŢII INTERVIU

Opiniile prezentate pe acest site, precum si comentariile la articole cad in responsabilitatea exclusiva a autorilor.

Etichete: datorie guvernamentala, marketer, mobi, romania, state, supraindatorare +

17Recommend

ACTUALITATE ADERAREA ROMÂNIEI LA EURO AGENDA DIGITALA 2020 ANALIZA ANALIZA CHESTIUNEA CHESTIUNEA CITEȘTI – ȘI DACĂ ȚI SE PARE FIRESC, POȚI SĂ PLĂTEȘTI COMPETITIVITATEA ROMÂNIEI CONFERINTELE CURS DE GUVERNARE CONFIRM DICTIONAR DOCUMENTELE AGENDEI DIGITALE DOWNLOAD ARTICOL EVENIMENTUL LINK-URI UTILE LINKURI ROMANIA DIGITALA LITERA NEWSLETTER NEWSLETTER REDIRECT RETURN ROMANIA IN TABLOUL DE BORD AL U.E. UE:INSTITUTII/DOCUMENTE AUTORI MASTERS ECHIPA CONTACT

©Copyright 2010 SC Varianta Media SRL


mailto:

http://cursdeguvernare.ro/valentin-lazea-supraindatorarea-boala-societatii-moderne-consideratii-pentru-romania.html?replytocom=207918#respond

https://www.facebook.com/CursDeGuvernare.ro



https://www.facebook.com/atena.chiriac.3

https://www.facebook.com/adelina.cibotaru

https://www.facebook.com/matei.elvira.5

https://www.facebook.com/people/Marian-Enache/1680290637

https://www.facebook.com/cris.frasineanu

https://www.facebook.com/bocai.daciana

https://www.facebook.com/anda.clothings

https://www.facebook.com/lukacs.cezar

https://www.facebook.com/dragos.ciuparu

https://www.facebook.com/vladmariussima

http://sar.org.ro/


http://www.apd.ro/

http://ipp.ro/

http://www.expertforum.ro/

http://crpe.ro/

http://crj.ro/

http://fondurieuropene.romaniacurata.ro/


http://cursdeguvernare.ro/cat/primministrul-zilei

http://cursdeguvernare.ro/cat/analiza-si-sinteza










http://cursdeguvernare.ro/tag/datorie-guvernamentala

http://cursdeguvernare.ro/tag/marketer

http://cursdeguvernare.ro/tag/mobi

http://cursdeguvernare.ro/tag/romania

http://cursdeguvernare.ro/tag/state

http://cursdeguvernare.ro/tag/supraindatorare

http://cursdeguvernare.ro/actualitate



http://cursdeguvernare.ro/analiza

http://cursdeguvernare.ro/analiza-2

http://cursdeguvernare.ro/chestiunea

http://cursdeguvernare.ro/chestiunea-2



















http://cursdeguvernare.ro/competitivitatea-romaniei



http://cursdeguvernare.ro/confirm


http://cursdeguvernare.ro/documentele-agendei-digitale

http://cursdeguvernare.ro/download-articol


http://cursdeguvernare.ro/evenimentul


http://cursdeguvernare.ro/linkuri-romania-digitala

http://cursdeguvernare.ro/litera

http://cursdeguvernare.ro/newsletter


http://cursdeguvernare.ro/redirect

http://cursdeguvernare.ro/return

http://cursdeguvernare.ro/conferinte


http://cursdeguvernare.ro/ue-institutii-documente





http://cursdeguvernare.ro/cursdeguvernare-ro-actionariat.html

O radiografie de Ionuț Dumitru / Când logica politică bate logica economică – capcana prociclicității » CursDeGuvernare.ro

http://cursdeguvernare.ro/o-radiografie-de-ionut-dumitru-cand-logica-politica-bate-logica-economica-capcana-prociclicitatii.html[29.06.2015 23:33:48]




CHESTIUNEA


O radiografie de Ionuț Dumitru / Când logica politică bate logica economică – capcana prociclicității

De Ionut Dumitru | 26.6.2015 .

Noul cod fiscal a fost aprobat in data de 24 iunie 2015 cu un vot aproape unanim in Parlament. Nu cred ca am mai avut un asemenea consens politic de foarte mult timp. Nu comentez insa asupra ratiunilor politice din spatele acestui consens, rezumandu-ma doar la aspectele economice.

Cred ca sunt doua aspecte importante care merita comentate in privinta

implicatiilor economice ale noului cod fiscal. Un prim aspect este legat de implicatiile bugetare si al doilea priveste substanta economica a acestuia.

In privinta impactului bugetar, propunerea trimisa initial de catre guvern in Parlament presupunea un pachet de stimulare fiscala pe perioada 2016-2019 foarte agresiv si fara precedent probabil in istoria recenta a Europei. Acesta cuprindea reducerea tuturor taxelor principale. In cazul cotei de TVA standard, reducerea prevazuta era una de la o extrema la cealalta (Romania are in momentul de fata a 3-a cea mai mare cota standard de TVA la nivel european, dupa Ungaria cu 27%, Suedia, Danemarca si Croatia cu 25%, si Finlanda cu 24%, iar 18% cat era prevazut a se atinge in 2018 ar fi fost a doua cea mai mica la nivel european, dupa Luxemburg cu 17% si Malta cu 18%). In cazul cotei unice reducerea prevazuta initial si programata pentru 2019 de la 16% la 14% era o supralicitare intr-un domeniu in care impozitarea este printre cele mai mici din Europa. In plus, propunerea initiala prevedea si o reducere a CAS de peste 5 pp in 2018, o reducere semnificativa a accizelor in 2016 si o reducere a impozitului pe dividende de la 16% la 0% in 2016.

In cazul primei forme trimise in Parlament a codului Fiscal, Consiliul Fiscal si-a exprimat avizul negativ ( http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-Cod-Fiscal-final.pdf ), având în vedere probabilitatea extrem de ridicată ca implementarea prevederilor proiectului revizuirii Codului Fiscal să conducă la deviații de proporții de la țintele bugetare pe termen mediu, deteriorarea poziției finanțelor publice fiind una permanentă și de proporții. Estimările Consiliului fiscal indicau deficite efective superioare nivelului de referință de 3% din PIB pentru deficitul efectiv în intervalul 2016-2019, iar evoluțiile estimate la nivelul soldului bugetar structural sugerau reversarea progreselor realizate până în prezent în ceea ce privește consolidarea fiscală, la finele anului 2019 deficitul structural revenind la un nivel apropiat cu cel consemnat în anul 2010. Asemenea evoluții sunt în flagrantă contradicție cu principiile și regulile fiscale instituite de legea responsabilitatii fiscal bugetare nr 69/2010, precum și cu tratatele de guvernanță fiscală la nivel european al căror semnatar România este.

Fata de propunerea trimisa initial de catre guvern Parlamentului, votul final a consimtit cateva modificari, cele mai importante fiind legate de renuntarea la masurile de relaxare fiscala prevazute pentru anii 2017-2019 (cea mai importanta fiind reducerea CAS, reducerea de cota unica fiind probabil neluata in serios de nimeni de la bun inceput, dat fiind nivelul curent foarte redus al acesteia), reducerea mai rapida a cotei de TVA

DIN ACEEASI CATEGORIERedacţia

Securitatea cibernetică: Despre ușile, lacătele și zidurile unei lumi în care încrederea costă tot mai mult

Amenintatile din spatiul cibernetic au devenit o problema la nivel mondial si securitatea cibernetica ar trebui sa

preocupe nu doar Guvernele, ci si firmele,...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Parlamentul lucrează la ”trusa” pentru justiție: CSM, Înalta Curte și ministrul au la dispoziție o săptămână să-și spună părerea. 144 de parlamentari suspecți de conflict penal de interese – în atenția Parchetului General

Comisia juridică a Camerei Deputaților și-a suplimentat marți ordinea de zi cu 22 de proiecte de lege care modifică Codul penal și Codul de...


Marin Pana

Curtea de Conturi despre datoria publică: îndatorarea a depășit finanțarea deficitului și nici nu se finanțează proiecte

Curtea de Conturi a analizat activitatea Ministerului Finanțelor și a dat publicității un raport referitor la

situația datoriei externe și a modului în care...Citeste mai departe »

Redacţia

Companiile exportatoare: între mediul ostil intern și amatorismul promovării externe

Companiile românești exportatoare sau cu potențial de export se află prinse între probleme interne –

specifice mediului de afaceri local – impredictibil, haotic și...Citeste mai departe »

Marin Pana

Programul de Convergenţă reiterează trecerea la euro în 2019. E însă posibil?

COMENTARII





1




























mailto:

http://cursdeguvernare.ro/wp-content/uploads/2015/06/ionut-dumitru.jpg

http://cursdeguvernare.ro/author/ionut-dumitru

http://cursdeguvernare.ro/dictionar-economic/guvern


http://cursdeguvernare.ro/securitatea-cibernetica-despre-usile-lacatele-si-zidurile-unei-lumi-in-care-increderea-costa-tot-mai-mult.html















http://cursdeguvernare.ro/parlamentul-lucreaza-la-trusa-antijustitie-csm-inalta-curte-si-ministrul-au-la-dispozitie-o-saptamana-sa-si-spuna-parerea-144-de-parlamentari-suspecti-de-conflict-penal-de-interes.html


































http://cursdeguvernare.ro/exclusivitate-curtea-de-conturi-despre-datoria-publica-indatorarea-a-depasit-finantarea-deficitului-si-nici-nu-se-finanteaza-proiecte.html

















http://cursdeguvernare.ro/companiile-exportatoare-intre-mediul-ostil-intern-si-amatorismul-promovarii-externe.html








http://cursdeguvernare.ro/programul-de-convergenta-reitereaza-trecerea-la-euro-in-2019-e-insa-posibil.html






































standard (de la 24% la 19% in 2016) si reducerea la 5% in loc de 0% a impozitului pe dividende. In plus, intre timp a fost scazuta cota de TVA la alimente la 9% si au fost dublate alocatiile pentru copii. Trebuie mentionat ca prin reducerea cotei de TVA la alimente si la alte bunuri si servicii la doar 9%, cota medie legala de TVA va fi dupa 1 ianuarie 2016 in jurul lui 15%, scaderea TVA mediu fiind astfel in fapt mult mai ampla (peste 7 pp).

In privinta implicatiilor bugetare ale ultimei forme aprobate a codului fiscal, cred ca este clar ca vor fi efecte negative puternice asupra deficitului bugetar din anii urmatori. Relaxarea fiscala este una de amploare foarte mare, efectul negativ de runda intai asupra bugetului fiind de peste 2% din PIB in 2016. Cu informatiile disponibile in momentul de fata, in conditiile pastrarii angajamentelor pe partea de cheltuieli bugetare, deficitul bugetar ar putea putea ajunge la circa 3.1% din PIB in 2016. In plus, nu s-a luat deloc in calcul faptul ca exista un acord politic recent de a majora cheltuielile de apărare până la un nivel de 2% din PIB pentru o perioadă de cel puțin 10 ani începând cu anul 2017 (de la un nivel de circa 0,8% la finele anului 2013) si ca exista deja discutii legate de o posibila modificare a schemei de salarizare in sectorul bugetar, existand informatii ca forma pregatita de catre guvern ar avea un impact potential negativ suplimentar major asupra bugetului.

O astfel de evolutie bugetara ar insemna o incalcare flagranta a angajamentelor asumate de catre Romania la nivel European, cel mai constrangator in acest sens fiind obiectivul pe termen mediu (engl. MTO) de 1% din PIB deficit structural. Chiar si daca deficitul bugetar efectiv s-ar situa cu o marja confortabila sub 3% din PIB in 2016, asa cum pare a intentiona Guvernul, acesta gandindu-se probabil ca va reusi sa scada cheltuielile bugetare, depasirea obiectivului pe termen mediu este inevitabila.

In conditiile in care PIB-ul creste peste potential deja si deficitul de cerere se va transforma probabil din 2015 in exces de cerere (PIB efectiv peste nivelul sau potential), deficitul efectiv (cel cu care trebuie construit bugetul) necesar pentru a ramane in 1% deficit structural va trebui sa fie incepand cu 2016 mai mic de 1% din PIB. Mai mult, nu intr-un orizont de timp foarte indepartat, ar trebui sa avem excedente bugetare pentru a respecta angajamentele asumate de catre Romania la nivel european. Cresterea economica efectiva se prefigureaza a se situa peste 4% incepand cu anul acesta, iar cresterea economica potentiala se situeaza conform estimarilor Comisiei Europene si FMI intre 2 si 3% si este greu de presupus ca aceasta accelereaza rapid atata timp cat in ultimii ani investitiile (principalul contributor la cresterea economica potentiala), atat publice cat si private, au fost foarte mici.

Graficul 1 – Deficitul bugetar efectiv, structural si pozitia ciclica a economiei

Consiliul Fiscal a avertizat inca din 2012 ca trecerea la obiective bugetare exprimate in deficite structurale de maxim 1% din PIB asa cum solicita Compactul Fiscal European la care Romania este semnatar va insemna o constrangere foarte puternica pentru politica fiscal-bugetara in Romania (a se vedea http://www.consiliulfiscal.ro/Impactcompactfiscal.pdf si http://www.consiliulfiscal.ro/Prezentare-8-feb-2012.pdf), mult mai puternica decat constrangerea de 3% din PIB deficit efectiv (criteriul de la Maastricht). De fapt, criteriul de la Maastricht isi pierde din relevanta pentru Romania in noul context al Pactului

România și-a menținut angajamentul de adoptare a euro la 1 ianuarie 2019, în cadrul Programului de Convergenţă

2015-2018 transmis zilele trecute Comisiei Europene. Acest...Citeste mai departe »





Valentin LazeaUn studiu recent al firmei de consultanţă McKinsey & Company, “Debt and (not much) deleveraging” face o analiză a modului în care a crescut/a...Citeste mai departe »


Cristian Grosu”Steluța”. Așa eram hotărât să numesc acest text în urmă cu 2 săptămâni – gândindu-mă la

CLICK PENTRU MĂRIRE / Sursa: AMECO, Consiliul Fiscal ** Calcule Consiliul Fiscal (considerand o medie a cresterii economice efective de 4% si a celei potentiale de 3% in orizontul 215-2020)

http://cursdeguvernare.ro/dictionar-economic/servicii


http://cursdeguvernare.ro/dictionar-economic/deficit

http://cursdeguvernare.ro/dictionar-economic/cerere



http://www.consiliulfiscal.ro/Impactcompactfiscal.pdf

http://www.consiliulfiscal.ro/Prezentare-8-feb-2012.pdf

























http://cursdeguvernare.ro/wp-content/uploads/2015/06/grafic-1.png



Fiscal. O simulare pe datele istorice arata ca daca s-ar fi aplicat restrictia de 1% deficit structural pe perioada incepand cu anul 2000, pentru a putea avea un deficit efectiv de 3% din PIB ar fi trebuit sa trecem printr-o recesiune mai adanca decat cea traversata in ultimii ani.

De mentionat in plus faptul ca Romania si-a atins obiectivul pe termen mediu de deficit structural de 1% din PIB deja din 2014 (deficitul efectiv a fost de 1.5% din PIB dupa standarde europene, fata de o tinta initiala de 2.2% din PIB), desi tinta era sa il atingem in 2015. „Supraperformanta” s-a realizat in special prin neefectuarea cheltuielilor de investitii.

In concluzie, derapajul bugetar care se va genera in anii urmatori va reversa in mare parte consolidarea fiscala (suboptimala si criticabila de altfel in multe aspecte) realizata cu mari costuri sociale, economice si politice din timpul crizei. Implicatiile ar putea fi serioase, plecand de la o deteriorare a perceptiei investitorilor fata de Romania (costuri mai mari de finantare a deficitului bugetar si de refinantare a datoriei publice, dar si costuri mai mari de finantare a economiei in general) si mergand pana la pierderea „top-up” ului (cofinantare a fondurilor UE mai mica cu 10% date fiind acordurile cu Comisia Europeana in care am fost pana in prezent). In plus, bratul preventiv al Pactului de Stabilitate si Crestere la nivel european in care ne aflam si posibila intrare in bratul corectiv si procedura de deficit bugetar excesiv daca vom depasi 3% din PIB deficit bugetar vor avea de asemenea consecinte, mergand pana la sanctiuni de ordin financiar.

Ca sa ne dam seama care ar putea fi costurile financiare imediate pe care le-am putea plati ca urmare a cresterii costurilor de finantare pentru buget, putem face un calcul foarte simplu. In 2016, datoria publica care ajunge la scadenta si trebuie refinantata este de circa 51.3 mld RON (http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/sdecontractat2014_2022martie201 la care adaugand un deficit bugetar estimat de circa 23.6 mld RON, ar inseamna un necesar de finantare total in 2016 de circa 74.9 mld RON. O crestere de 1 pp a costurilor de finantare generata de deteriorarea perceptiei investitorilor fata de Romania pe fondul unui derapaj bugetar conduce la costuri suplimentare cu dobanda anuale de 749 mn RON (aproximativ 0.1% din PIB). Evident ca se poate materializa o crestere a costurilor de finantare semnificativ mai mare de 1 pp, in contextul in care randamentele la titlurile de stat in lei au crescut deja numai in ultima perioada cu pana la peste 1 pp din cauza tensiunilor externe legate de criza din Grecia. Datoria publica a Romaniei nu mai este mica, ajungand in 2014 la 39.8% din PIB dupa standarde europene. De altfel, datoria publica deja relativ inalta pentru nivelul de dezvoltare economica a Romaniei si capacitatea de absorbtie a pietelor financiare relativ redusa (expunerea fata de stat a bancilor din Romania ca procent din total active este cea mai mare din Europa – vezi link-ul http://bnro.ro/DocumentInformation.aspx?idDocument=19538&directLink=1) reprezinta constrangerile esentiale pentru care deficitele bugetare din anii urmatori trebuie sa fie relativ mici pentru a permite cel putin o stabilizare a datoriei publice la sub 40% din PIB, daca nu chiar o scadere a acesteia. Daca se produce un derapaj bugetar asa cum se prefigureaza, datoria publica va continua probabil sa creasca la peste 40% din PIB.

In ceea ce priveste alte costuri financiare imediate, deraierea si de facto a acordurilor cu FMI si Comisia Europeana (ele fiind de jure deraiate de aproape 1 an) va conduce la disparitia top-up-ul de 10% in cazul cofinantarii fondurilor structurale. Avand un program cu Comisia Europeana, Romania a beneficiat de o cofinantare de doar 5% in loc de 15%, ceea ce a adus Romaniei un plus de aproape 800 mn euro in perioada 2012-2015.

O deteriorare a perceptiei de risc fata de Romania ar putea fi accentuata si de inrautatirea evaluarilor fata de Romania din partea agentiilor de rating. Trebuie menționat că agențiile de rating accentuează în comunicatele lor recente faptul că evaluările sunt condiționate de prezervarea progreselor în ceea ce privește poziția structurală a finanțelor publice.

In plus, este greu de imaginat cum se va proceda din punct de vedere legal la aprobarea bugetului pentru 2016 cu un deficit mult peste cel necesar respectarii angajamentelor asumate prin tratatele europene la care Romania este parte. De altfel, articolul 14 din legea Responsabilitatii fiscal-bugetare nr 69/2014 prevede un mecanism de corectie in cazul în care se constată o deviere de la obiectivul bugetar pe termen mediu. In acest caz, „Guvernul aprobă sau, după caz, transmite Parlamentului, spre adoptare, un set de măsuri, cu scopul de a corecta această deviere. Măsurile de corectare a devierii sunt formulate în termeni cuantificabili, eşalonate pe ani, şi vor produce efecte cel târziu asupra exerciţiului bugetar al următorului an.” Mi-e greu sa imi imaginez acum procedura legala prin care se va aproba un buget care deviaza masiv de la obiectivul pe termen mediu asumat si in acelasi timp sa se propuna si masuri de corectie pentru a respecta prevederile legale.

In ceea ce priveste substanta economica a pachetului de relaxare fiscala, se pune in

combinația de parametri macro, creștere economică, curățarea băncilor...Citeste mai departe »






Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți






http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/sdecontractat2014_2022martie2015ro.pdf


http://bnro.ro/DocumentInformation.aspx?idDocument=19538&directLink=1













































primul rand problema oportunitatii unei relaxări fiscale de asemenea proporții si a dozajului pe componente al acesteia, în condițiile în care poziția ciclică a economiei era estimată de către Comisia Europeană a se situa aproape la echilibru (output gap apropiat de 0) în anul 2016. Cu ultimele evolutii la nivel economic, cresterea economica efectiva preconizata mult peste asteptari (peste 4%), in conditiile in care PIB-ul potential creste probabil doar cu 2-3% va determina trecerea la exces de cerere si „supraincalzirea” economiei deja de anul acesta. Investitiile publice au fost anul trecut la minimul ultimilor 9 ani si scad in continuare (asa cum arata executia bugetara pe prima parte a anului). Investitiile private au avut si ele o evolutie foarte slaba in ultimii ani (scadere continua in perioada 2012-2014), ceea ce face ca nivelul investitiilor totale din economie sa fie in termeni reali inca la -45% fata de nivelul din 2008. Cu investitii foarte mici in ultimii ani, este greu de crezut ca vom avea o accelerare semnifcativa a cresterii PIB potential.

Graficul 2 – Investii publice (% din PIB)

Graficul 3 – Evolutia PIB, a consumului si a investitiilor (indice baza fixa, 2008=100)

Excesul de cerere care se prefigureaza va reinflama dezechilibrele macroeconomice si va conduce probabil la reaparitia presiunilor inflationiste si la deteriorarea balantei comerciale (cresterea importurilor). Presiunile inflationiste vor fi mascate o perioada destul de lunga (pana la sfarsitul anului 2016) de deflatia preturilor din IPC afectate de reducerea TVA la alimente, a TVA standard si a accizelor, ceea ce va complica foarte mult decizia de politica monetara. Nu este exclus ca intr-un context de inflatia totala negativa, BNR sa fie fortata la un moment dat in 2016 sa inceapa ciclul de intarire a politicii monetare pentru a mai echilibra mixul de politici macroeconomice si a atenua caracterul prociclic al politicii fiscale.

Consumul a crescut deja in ultima perioada si a recuperat caderea inregistrata in timpul

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

NEW TITLE



Precum un cancer






ALERTA: Soarta padurilor Romaniei a intrat in dezbatere in Parlament! Care sunt cele mai controversate prevederi ale noului

CLICK PENTRU MĂRIRE / Sursa: Eurostat




http://cursdeguvernare.ro/dictionar-economic/politici-macroeconomice





























































crizei. In plus, in 2014 consumul a crescut cu 4.6% in termeni reali si in primul trimestru al anului 2015 cu 4.9% fata de aceeasi perioada a anului 2014. In plus, avem toate ingredientele necesare pentru a anticipa ca acesta va accelera in perioada urmatoare: masa salariala (numarul de salariati inmultit cu salariul mediu) in termeni reali din economie creste cam cu 9% in termeni reali si sentimentul consumatorului s-a imbunatatit substantial incepand cu Oct-Nov 2014, factori care conduc la un apetit de a cheltui in crestere. In paranteza fie spus, dar cu impact economic major, salariul mediu in economie creste destul de rapid in ultima perioada in primul rand ca urmare a cresterii foarte rapide din ultimii ani a salariului minim. Cred ca acesta a fost crescut de catre guvern prea repede, iar cresterile proiectate in 2016 (pana la 1200 RON) ne-ar putea conduce la o situtie foarte delicata, raportul dintre salariul minim si cel mediu apropiindu-se de 50%, acesta pozitionandu-ne in fruntea clasamentului european, cu consecinte importante la nivelul pietei muncii (in primul rand la nivelul somajului in randul tinerilor) si competitivitatii economice in ansamblu.

Graficul 4 – Raportul salariul minim/salariu mediu, 2013

Trebuie precizat ca pachetul de stimulare fiscala consta intr-o proportie covarsitoare in masuri care stimuleaza cererea de consum – reducere de impozite indirecte – TVA si accize. Intr-o ierarhizare a efectelor asupra creșterii economice pe termen lung, impozitarea consumului este considerată în literatura de specialitate a se număra printre categoriile de taxe cu influența cea mai redusă asupra creșterii economice pe termen lung (Cournède et al., 2013). Impozitele directe (impozit pe venit si pe profit) si contributiile la asigurarile sociale au impactul cel mai puternic pe termen lung asupra cresterii economice. Pe partea de cheltuieli bugetare, reducerea investitiilor are impactul cel mai puternic negativ asupra cresterii economice, atat pe termen scurt cat si pe termen lung. Prin urmare, data fiind pozitia ciclica a economiei, un mix de stimulare fiscala axat eminamente pe stimularea consumului pare nepotrivit din 2 puncte de vedere: vine intr-un moment nepotrivit, prea tarziu (stimuleaza ceva care nu mai are nevoie de stimul pentru ca el creste deja prea rapid, peste potential), si este dezechilibrat ca dozaj – stimularea cererii vs stimularea ofertei. Masurile care ar fi putut stimula mai puternic partea de oferta si cresterea economica pe termen lung – reducerea CAS (reducerea cotei unice iesea oricum din discutie) au fost anulate. In pachetul aprobat, doar eliminarea taxei pe constructiile speciale, a carei introducere a fost o greseala de la bun inceput (intr-o tara care are decalaje enorme in materie de dezvoltare economica, a pune o taxa pe investitii este un nonsens total) este de natura a stimula cresterea economica pe termen lung.

De altfel, structura curenta a taxarii in Romania bazata intr-o proportie mai mare pe impozite indirecte fata de cele directe este una dintre cele mai favorabile pentru cresterea economica pe termen lung din UE. Astfel, peste 47% din taxele din Romania provin din impozitele indirecte (fata de o medie UE de 34.5%) si doar 21.6% din impozitele directe (fata de o medie UE de 33.4%), iar pachetul fiscal adoptat deterioreaza acest raport, in conditiile in care scad taxele care nu au impact semnificativ asupra cresterii economice pe termen lung.

România riscă să intre in consecinta din nou în capcana unei politici fiscale pro-ciclice (din care de altfel nu a iesit nici in timpul crizei, in perioada 1997-2015 doar anii 1999-2000 au consemnat o politica fiscala anticiclica), apăsând pe accelerație în faza de expansiune a ciclului economic și riscând să fie constrânsă să implementeze măsuri de ajustare structurală într-o inevitabilă fază viitoare de recesiune. Există o cvasi-

Cod Silvic


CursDeGu


Îmi plac

DE INTERES



http://cursdeguvernare.ro/dictionar-economic/consum

http://cursdeguvernare.ro/dictionar-economic/venit

http://cursdeguvernare.ro/dictionar-economic/expansiune












https://www.facebook.com/tanasescu.maria.98


https://www.facebook.com/people/Daniela-Cristea/100009394838379


https://www.facebook.com/cosma.simionvaler




https://www.facebook.com/lavinia.dimanceaovedenie


https://www.facebook.com/dragos.ciuparu

http://sar.org.ro/


http://www.apd.ro/

http://ipp.ro/


http://crpe.ro/

http://crj.ro/





unanimitate în literatura recentă de specialitate în a identifica niveluri semnificativ mai ridicate ale multiplicatorilor fiscali în perioada de recesiune și valori reduse în perioada de expansiune, ceea ce înseamnă că beneficiile în materie de creștere economică suplimentară pe termen scurt ca urmare a unei relaxări fiscale pro-ciclice sunt depășite de costurile pe care o inevitabilă consolidare fiscală le-ar putea genera în faza descendentă a ciclului economic, cum de altfel experiența României din ultimii peste 15 ani o demonstrează din plin.

Graficul 5 – Pozitia ciclica a economiei si impulsul fiscal

Asa cum reiese si din declaratiile oficiale, pentru a evita o deviatie de proportii, chiar peste limita de 3% a deficitului bugetar, probabil ca Guvernul are in vedere doua optiuni. Una dintre ele se refera la o posibila reducere a cheltuielor. In acest sens, probabil ca primele vizate vor fi in continuare cheltuielile de investitii. Romania a cheltuit foarte multi bani pentru investitii (ca procent din PIB am avut printre cele mai mari cheltuieli publice de investitii la nivel european in ultimii 10-15 ani), iar o reducere a acestora in conditiile in care eficienta lor s-ar imbunatati masiv (existand spatiu enorm in aceasta directie) nu ar fi nociva pentru economie, insa nu vedem nici un semn in aceasta directie. Nu cred ca Romania isi mai poate permite sa nu faca cheltuieli de investitii publice pentru infrastructura, in conditiile in care calitatea inflastructurii este in mod evident calcaiul lui Ahile in cazul competitivitatii economiei romanesti vis-a vis de tarile din Europa Centrala si de Est. In toate clasamentele de competitivitate internationale, calitatea infrastructurii din Romania este aspectul cel mai nefavorabil in materie de competitivitate.

Graficul 6 – Componentele competitivitatii economice

O a doua optiune pe care o are in vedere probabil Guvernul, cel putin la nivel declarativ, este cea a imbunatatirii colectarii taxelor prin reducerea evaziunii fiscale. În ceea ce privește creșterea eficienței colectării/reducerea evaziunii fiscale, aceasta poate reprezenta în teorie o sursă de venituri suplimentare care să diminueze impactul măsurilor discreționare asupra deficitului structural, însă o evaluare ex ante a

CLICK PENTRU MĂRIRE / Sursa: AMECO, Consiliul Fiscal

CLICK PENTRU MĂRIRE / Sursa: The Global Competitiveness Report 2014-2015, World Economic ForumNota: PL –Polonia, HU-Ungaria, HR-Croatia, CZ- Cehia, valorile pentru Romania sunt cu linia rosie.

http://cursdeguvernare.ro/dictionar-economic/consolidare

http://cursdeguvernare.ro/dictionar-economic/bani





cuantumului veniturilor suplimentare generate este imposibilă. In plus, nu există un istoric de performanță care să poată fundamenta considerarea ex ante a unor castiguri semnificative din reducerea evaziunii fiscale, ba dimpotriva chiar. Daca luam experienta anilor anteriori, la TVA spre exemplu am avut o deteriorare continua a colectarii, culminand cu anul 2014 in care eficienta colectarii a fost una extrem de slaba: in conditiile in care consumul a crescut cu 4.6% in termeni reali in 2014, incasarile din TVA au scazut (!!!) cu -1.7% in termeni nominali fata de anul 2013, ceea ce a facut ca ponderea in PIB a veniturilor din TVA sa scada cu 0.5 pp din PIB, la doar 7.8% din PIB, un nivel similar cu anul 2008 cand cota de TVA era cu 5 pp mai mica (19%). Spre comparatie, Bulgaria, o tara comparabila din orice punct de vedere cu Romania, colecteaza din TVA 9.2% din PIB la o cota standard de TVA de 20%.

Graficul 7 – Evolutia incasarilor din TVA (% din PIB)

Desi executia bugetara din primele luni ale anului 2015 consemneaza venituri bugetare semnificativ peste planul bugetar initial, este prematur si greu sa diferentiem intre efectul unei cresteri economice mult mai mari decat asteptarile initiale (bugetul pentru 2015 a fost construit cu o crestere economica de 2.5%, trimestrul I consemnand deja o crestere de economica de 4.3% si existand premisele pentru a incheia anul 2015 cu o crestere de peste 4%) care justifica venituri efective mult peste asteptari la acelasi grad de colectare, si roadele demersurilor ANAF de imbunatatire a colectarii.

Cred ca reducerea evaziunii fiscale nu poate fi una de durata daca nu este rezultatul unui demers structural profund de reformare a sistemului de colectare a ANAF, care sa contina atat o reducere a birocratiei aferente platii taxelor cat si multe alte aspecte, inclusiv acela de profesionalizare, credibilizare si legitimare a institutiei in fata contribuabililor. In plus, orice astfel de demers, oricat de bine gandit ar fi, este sortit esecului atata timp cat nu este adresata si problema eficientei cheltuielor bugetare.

Contribuabilii nu vor plati taxele si impozitele nici chiar la un nivel semnificativ mai scazut daca constata in continuare ca veniturile colectate de catre stat din taxele si impozitele platite de ei nu sunt cheltuite eficient (in special in zona investitiilor publice) si calitatea serviciilor publice (in primul rand a celor de sanatate si de educatie) nu se imbunatateste. Conformarea voluntara a contribuabililor nu se va produce decat in acest caz, altfel, chiar daca se va imbunatati conformarea pe moment, va fi una fortata si nu va fi de natura permanenta. Un argument puternic in acest sens este faptul ca veniturile bugetare din taxe si impozite au fost in Romania printre cele mai mici din Europa si relativ stabile in timp indiferent de sistemul de impozitare si de cotele de impozitare, ceea ce arata clar ca nu sistemul sau cotele de impozitare sunt problema.

In concluzie, o reforma a codului fiscal bine gandita trebuia sa plece de la o abordare strategica care sa raspunda nevoii de imbunatatire a competitivitatii economiei in conditii de stabilitate macroeconomica, singura de natura sa creeze o crestere economica sustenabila. Nu cred ca poate exista crestere economica pe termen lung doar prin consum, fara investitii, mai ales intr-o tara in care nevoia de infrastructura este una acuta. Noul cod fiscal aprobat nu raspunde din pacate la acest deziderat si poate crea mai multe probleme decat rezolva. Beneficiile în materie de creștere economică suplimentară pe termen scurt ca urmare a unei relaxări fiscale pro-ciclice vor fi depășite






de costurile pe care o inevitabilă consolidare fiscală ulterioara le-ar putea genera.

In plus, cred ca s-a lamurit definitiv faptul ca Guvernul nu a luat niciodata in serios obiectivul de adoptare a euro, codul fiscal aprobat fiind de natura mai degraba sa ne indeparteze de aceasta tinta. Cred ca un asemenea obiectiv (stabilit realist si cu un drum de parcurs foarte clar in materie de reforme structurale) ar fi de fapt un obiectiv adevarat la care sa avem consens politic atat de larg precum cel pe care l-am avut pe codul fiscal.

***Ionuț Dumitru este președintele Consiliului Fiscal și economist-șef al Raiffeisen Bank

Citiți și:

Ionuț Dumitru: Proiectul de Cod fiscal propune stimuli puternici pe partea de cerere, apar dezechilibre

Lucian Croitoru / TVA 19%. Prea mult și prea devreme în politica fiscală



Lasa un comentariu

NUME - necesar


WEBSITE - optional




Etichete: cod fiscal, consum, deficit bugetar, economie, investitii publice, ionut dumitru, k t i i li bi

+

287Recommend

1




mailto:

http://cursdeguvernare.ro/dictionar-economic/consolidare















http://cursdeguvernare.ro/tag/cod-fiscal

http://cursdeguvernare.ro/tag/consum

http://cursdeguvernare.ro/tag/deficit-bugetar

http://cursdeguvernare.ro/tag/economie

http://cursdeguvernare.ro/tag/investitii-publice

http://cursdeguvernare.ro/tag/ionut-dumitru


http://cursdeguvernare.ro/tag/masuri-prociclice



















































Ionuț Dumitru: Proiectul de Cod fiscal propune stimuli puternici pe partea de cerere, apar dezechilibre » CursDeGuvernare.ro

http://cursdeguvernare.ro/ionut-dumitru-proiectul-de-cod-fiscal-propune-stimuli-puternici-pe-partea-de-cerere-apar-dezechilibre.html[29.06.2015 23:37:18]




STIRI


Ionuț Dumitru: Proiectul de Cod fiscal propune stimuli puternici pe partea de cerere, apar dezechilibre

De Razvan Diaconu | 24.2.2015 .

România are nevoie mai degrabă de stimuli de relaxare fiscală pe parte de ofertă, prin reducerea CAS, nu de stimularea puternică a cererii prin tăierea TVA şi accizelor, care ar putea aduce noi dezechilibre în economie, afirmă preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.

“Venim cu stimuli foarte puternici, vorbim de

reducere de şase puncte procentuale de TVA în doi ani şi de 20% reduceri de accize, deci un stimul foarte puternic pe parte de cerere, fără a fi însoţit de stimuli pe parte de ofertă. Dacă ne uităm la estimările BNR legate de excesul de cerere vedem că, în condiţiile actuale, excesul acesta de cerere- care este de fapt deficit de cerere în prezent, deci, suntem cu creştere economică sub potenţial- se va închide probabil la sfârşit de 2016. Dacă noi venim în 2016 cu stimuli foarte puternici pe parte de cerere, fără stimuli pe parte de ofertă, care oricum se văd întârziat în economie, s-ar putea să avem o problemă, şi anume să constatăm că avem un exces de cerere care alimentează din nou dezechilibre în economie“, a declarat Dumitru marţi, la conferinţa organizată de cursdeguvernare.ro, în parteneriat cu Camera de Comerţ şi industrie a României, Deloitte și BCR, pe tema aderării la zona euro.

Consiliul fiscal va emite o opinie asupra propunerii de modificare a Codului fiscalIonuț Dumitru spune că România a mai văzut “acest film”, în care a fost stimulată partea de cheltuieli înainte de criză, cu creşteri puternice ale salariilor şi pensiilor, care au creat un exces mare de cerere, fără stimuli serioşi pe parte de ofertă.

“Noi avem nevoie mai degrabă, în momentul de faţă, de stimuli pentru creştere economică potenţială. Or, la nivel de stimuli fiscali, are sens să ne gândim că reduceri de taxe indirecte creează creştere economică sănătoasă pe termen lung? Literatura de specialitate şi un studiu publicat de FMI în octombrie anul trecut arată că nu prea e adevărat, reducerile de taxe indirecte se văd mai degrabă pe cerere…”, a spus Ionuț Dumitru.

Președintele Consiliului fiscal a declarat că au existat doar discuţii “informale şi destul de succinte” ale instituției cu reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor pe baza proiectului noului Cod Fiscal.

Ionuț Dumitru a mai anunțat că va fi emisă, în perioada imediat următoare, o opinie a Consiliului fiscal pe marginea propunerii de modificare a Codului fiscal.

“Sunt foarte multe aspecte care trebuie lămurite. La prima citire, fără calcule foarte sofisticate, cred că efectele pozitive pe care se mizează sunt foarte optimiste. Dacă ne uităm la 2016, tot pachetul înseamnă o reducere a veniturilor bugetare de

DIN ACEEASI CATEGORIERazvan Diaconu

Efectele restricțiilor impuse de Grecia pe piața de capital: Scăderi pentru leul românesc, eurobondurile Bulgariei și acțiunile băncilor europene

Acțiunile băncilor europene înregistrează luni declinuri semnificative, cele mai afectate fiind cele din Spania, Portugalia, Italia,

Franța și Germania, după ce Atena a anunțat...Citeste mai departe »

Redacţia

Securitatea cibernetică: a cetățeanului, a companiei, a țării București, 20 iunie 2015, Institutul Bancar Român, Aula ”Costin Murgescu”. Tema: ”Securitatea cibernetică: a cetățeanului, a companiei, a țării”. Organizatori: cursdeguvernare.ro împreună cu PwC...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Zilele grecești ale UE: Impasul, pulsul, așteptările

Nu doar poziția Greciei, ci și cea a Uniunii Europene s-a complicat după anunțul premierului Tsipras că va organiza, în data de 5 iulie,...


Victor Bratu

Consiliul European: Relocarea migranților acceptată de membri UE, cu excepția Ungariei și Bulgariei. Marea Britanie nu participă la operațiune

Liderii statelor membre ale Uniunii Europene s-au angajat în una dintre cele mai neplăcute acțiuni comune,

anunțăm BBC, acceptând parțial să răspundă provocării generale...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

TAROM nu poate zbura deasupra Rusiei

TAROM solicită Rusiei, de peste un an, drept de survol pentru a putea opera cursa directă Bucureşti-Beijing (China), fără a primi însă avizul

oficialilor...Citeste mai departe »

COMENTARII





0




























mailto:

http://cursdeguvernare.ro/wp-content/uploads/2015/02/ionut-dumitru.jpg

http://cursdeguvernare.ro/author/razvan-diaconu





http://cursdeguvernare.ro/dictionar-economic/industrie

http://cursdeguvernare.ro/efectele-restrictiilor-impuse-de-grecia-pe-piata-de-capital-scaderi-pentru-leul-romanesc-eurobondurile-bulgariei-si-actiunile-bancilor-europene.html


















http://cursdeguvernare.ro/securitatea-cibernetica-a-cetateanului-a-companiei-a-tarii-2.html









http://cursdeguvernare.ro/zilele-grecesti-ale-ue-impasul-pulsul-asteptarile.html









http://cursdeguvernare.ro/consiliul-european-relocarea-migrantilor-acceptata-de-membri-ue-cu-exceptia-ungariei-si-bulgariei-marea-britanie-nu-participa-la-operatiune.html


















http://cursdeguvernare.ro/tarom-nu-poate-zbura-deasupra-rusiei.html


































iooo25.2.2015, 11:27 AM

MirceaM25.2.2015, 12:48 PM

16 miliarde lei, din care se mizează că circa 10 miliarde lei se reîntorc în taxe şi impozite tot în 2016- mi se pare mai mult decât optimist”, a menţionat preşedintele Consiliului fiscal.

O prioritate- cum vrem să arate țara peste 20 de ani?Calculele care stau la baza măsurilor propuse de relaxare fiscală se bazează, spune Ionuț Dumitru, pe o creştere economică cu 1,7 puncte peste scenariul de bază, respectiv de 4,7%.

“Credeţi că poate fi realist ca România să crească la anul cu 5% fără să-şi creeze dezechilibre în economie? Mie nu prea mi se pare”, a mai spus Ionuț Dumitru.

El a arătat că, pentru aderarea la zona euro, economia românească trebuie să aibă un avans anual de 4%, în medie, în următorii ani.

“Trebuie să avem o dezbatere în care să vedem ce vrem să stimulăm, care sunt priorităţile în România, unde vrem să ajungem, cum vrem să arate ţara peste 15-20 de ani, dacă vrem să intrăm în zona euro. Trebuie să ne gândim cum stimulăm munca, consumul, sunt decizii foarte importante. Deschidem mult prea multe fronturi, în loc să ne concentrăm pe ce este prioritar. Pentru mine este stimularea muncii, iar prioritar ar trebui să fie reducerea CAS”, a afirmat Ionuț Dumitru. Proiectul noului Cod Fiscal, prezentat miercurea trecută de Guvern, include, printre altele, reducerea, începând cu anul viitor, a TVA cu patru procentuale, de la 24% la 20%, nivelul TVA pentru carne, peşte, legume şi fructe produse alimentare de bază urmând să scadă la 9%, reducerea, tot de anul viitor, a accizelor la carburanţi şi alcool, eliminarea impozitului pe construcţiile speciale şi a impozitului de 16% pe veniturile din dividende, precum şi reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 14% din ianuarie 2019.


2 comentarii

DL Dumitru are dreptate in parte nici macar cererea puternica nu e stimulata de masurile proaste ale plagiatorului, o solutie pentru stimularea ofertei si a cererii in acelasi timp ar fi reducerea sectoriala puternica a tva-ului de ex toata ind alimentara si agricultura tva 9% constructiile 5% toata industria medicala 9% tot ce inseamna turism restaurante baruri 9%, serviciile de paza 9% astfel cresterea puternica a cererii ar fi compensata pe termen mediu de cresterea concurentei pe pietele respective, toate domeniile de activitate prezentate mai sus au potential de crestere, iar scaderea tva-ului la 5-9% ar asigura o competitie reala tva-ul de 24% nu este neutru dpv al competitivitatii unei firme, daca baronul psdist nu plateste iar vecinul corect plateste e imposibil pentru acesta sa fie cu 24% mai eficient iar reducerea la 18% nu ar ajuta foarte mult, apoi trebuie stimulata partea de cerere unde oferta de produse romanesti poate creste adik bunuri ieftine cumparate de cei cu salariile mici fiind stiut faptul ca RO produce la capetele lantului de productie iar clasa medie e acoperita in cerere din import, pt acest lucru trebuie marita deducerea personala si ingustat canalul la care se aplica de ex in loc de 2000 lei brut 1000 in loc de 3000 1500, daca impozitarea salariului mediu ne situeaza pe locul 7 la nivel european impozitarea salariului minim ne pune pe primul loc, iar datorita taxarii indirecte masive pe bunurile de baza suntem pe primul loc in lume la taxarea totala a veniturilor mici, ori aici trebuie crescuta masiv cererea pentru a putea fi imbinata perfect cu oferta. La capitolul imm-uri taxele si birocratia trebuie reduse masiv in felul asta putem stimula oferta .

Raspunde

Eu cred ca reduera TVA este buna. Oricum ciclul economic presupune faza cu deficit de cerere (PIB real sub PIB potential) indiferent de cat este TVA-ul. Desigur, dl Dumitru are dreptate, accentul trebuie pus pe cresterea PIB potential…explicatia este mai ampla, mi-a placut mult o disertatie a guvernatorului BNR, in 18

CONTEAZĂ

Securitatea cibernetică: a cetățeanului, a companiei, a țării

Industria tutunului protestează față de cresterea accizelor in noul cod fiscal și arată cu degetul spre cresterea contrabandei

Ce se întâmplă cu contractele publice derulate de Sebastian Ghiță prin companiile pe care i s-a pus sechestru ?

Anticorupția: Topul infracțiunilor cu inculpare – diferit cel al infracțiunilor cu mediatizare

Citeste mai multe stiri

Valentin Naumescu



Daniel Daianu


Dinamica balantei externe a Romaniei dupa 2008, examinata in raport cu activitatea economica (PIB-ul), are de ce sa atraga atentie. Fiindca, am asistat la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu









Cristian Grosu”Steluța”. Așa eram hotărât să numesc acest text în urmă cu 2 săptămâni – gândindu-mă la

Etichete: cod fiscal, consiliul fiscal, ionut dumitru, mobi, newsmain +

2Recommend

0


mailto:

http://cursdeguvernare.ro/ionut-dumitru-proiectul-de-cod-fiscal-propune-stimuli-puternici-pe-partea-de-cerere-apar-dezechilibre.html?replytocom=190223#respond









http://cursdeguvernare.ro/industria-tutunului-protesteaza-fata-de-cresterea-accizelor-in-noul-cod-fiscal-si-arata-cu-degetul-spre-cresterea-contrabandei.html










http://cursdeguvernare.ro/ce-se-intampla-cu-contractele-publice-derulate-de-sebastian-ghita-prin-companiile-pe-care-i-s-a-pus-sechestru.html







http://cursdeguvernare.ro/anticoruptia-topul-infractiunilor-cu-inculpare-diferit-cel-al-infractiunilor-cu-mediatizare.html









http://cursdeguvernare.ro/cat/stiri-2/




















































http://cursdeguvernare.ro/tag/cod-fiscal

http://cursdeguvernare.ro/tag/consiliul-fiscal

http://cursdeguvernare.ro/tag/ionut-dumitru


http://cursdeguvernare.ro/tag/newsmain



oct 2013, la UPB, exact pe tema ciclurilor economice si financiare. Spicuiesc un pic: “Sinteza ideilor keynesiene şi monetariste a condus la un consens al profesiei care continuă să ghideze comportamentul decidenţilor depolitici macroeconomice:

Producţia agregată este rezultatul interacţiunii dintre cererea şi oferta agregată trendul producţiei este determinat de factori de natura ofertei factori de natura cererii agregate determină oscilaţii pe termen scurt în jurul acestui

trend funcţionarea economiei de piaţă este susceptibilă să genereze fluctuaţii ample şi

de durată ale nivelului activităţii economice, însă politicile macroeconomice sunt capabile să le limiteze amplitudinea

Politica monetară nu poate influenţa nivelul producţiei pe termen lung (neutralitate), iar recursul sistematic la stimuli monetari duce inevitabil la inflaţie

existenţa rigidităţilor nominale (la nivelul salariilor şi al preţurilor) implică faptul că politica monetară este însă capabilă să influenţeze pe termen scurt variabile reale

Aşteptările agenţilor economici reacţionează la politicile economice şi le determină eficacitatea” Este logic ce spune, si in consess cu ce spune dl Dumitru…sau invers: stimularea cererii prin masuri fiscale are efecte temporare, poate duce la inflatie bazata pe excedent de cerere real(inflatia de baza definita de CORE2, nu de “meteoinflatie” sau de preturile administrate) la noi chiar poate fi o mare problema, desigur acum nu e , dar trebuie tinut cont de ea, mai ales in faza terminala a ciclului economic-exuberanta irationala-daca se da iarasi drumul la creditarea aiuritoare fara contitii prudentiale stricte) Dar TVA trebuie redus, se fura mult, prin reducere scade “automat” si furtul, se stimuleaza cererea, sa nu uitam totusi ca suntem pe deficit de cerere inca. Ca in 2016 vom trece sau nu pe excedent, ramane de vazut, se pot lua atunci masuri contraciclice. Din pacate noul cod fiscal introduce si aberatii,cum ar fi forfetarul la microintreprinderile fara angajati, asta va baga in faliment multi intrepreinzatori mici, aflati la inceput. Nu avem inca impozitarwea pe venitul global, cu un prag de deduetibilitate, indifernt de surssa veniturilor, este un talmes balmes de impozitari dupa ureche, sa ne gandim doar la impozitul pe venitul agro, poati sa ai jde miliane venituri din alte activitati, esti scutit dca ai 2 ha…sau invers, poati sa fii sarac lipit, daca ai 3 ha platesti impozit etc. Nu avem nici masuri de natura structurala, cum ar fi cresterea varstei efective de de pensionare,(bun, n-ar treaba cu codul fiscal, dar doar fiscalitatea deuna singura nu rezolva nimic) fara de care reducerea posibila si necesara a CAS nu este sustenabila, si asa rata de inlocuire este extrem de mica, colectarea slaba, vom avea deficite si mari care trebuie acoperite de la bugetul de stat. Una peste alta, daca guvernul este hotarat sa se incadreze in defictul structural de 1%, daca reduce furtul pe TVA, daca reuseste sa cheltuie bani publici in investitii care duc la dezvoltarea PIB potential..atunci e OK. Chestia naspa este ca guv. Ponta ne-a obisnuit cu un optimism exagerat pe partea de venituri, iar atunci cand nu le realizeaza taie din investitii, cele care cofinanteaza proiecte de dezvoltare cu fonduri UE avand un efect multiplicator insemnat.

Raspunde

Lasa un comentariu

NUME - necesar


WEBSITE - optional


combinația de parametri macro, creștere economică, curățarea băncilor...Citeste mai departe »






Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

http://cursdeguvernare.ro/ionut-dumitru-proiectul-de-cod-fiscal-propune-stimuli-puternici-pe-partea-de-cerere-apar-dezechilibre.html?replytocom=190231#respond












































Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

NEW TITLE



Precum un cancer






ALERTA: Soarta padurilor Romaniei a intrat in dezbatere in Parlament! Care sunt cele mai controversate prevederi ale noului




























































Cod Silvic


CursDeGu


Îmi plac

DE INTERES

















https://www.facebook.com/dorin.dobrin





https://www.facebook.com/people/Daniela-Cristea/100009394838379


http://sar.org.ro/


http://www.apd.ro/

http://ipp.ro/


http://crpe.ro/

http://crj.ro/














Lucian Croitoru / TVA 19%. Prea mult și prea devreme în politica fiscală » CursDeGuvernare.ro

http://cursdeguvernare.ro/lucian-croitoru-tva-19-prea-mult-si-prea-devreme-in-politica-fiscala.html[29.06.2015 23:38:52]




LA OBIECT


Lucian Croitoru / TVA 19%. Prea mult și prea devreme în politica fiscală

De Lucian Croitoru | 25.6.2015 .

S-a decis. TVA va scădea la 19 la sută începând cel târziu din ianuarie 2016. Mulți ar crede că este o măsură bună, dar nu este. În ansamblul politicilor este chiar periculoasă, din mai multe motive.

În primul rând, mărește deficitul bugetar la niveluri la care vom ajunge în procedura de deficit excesiv, dacă nu vor fi măsuri compensatorii. Dar care ar fie acelea? Credibilitatea economiei noastre în fața investitorilor se reduce și investițiile, și așa aflate

la un nivel redus, vor scădea și mai mult, reducând perspectivele creșterii economice.

În al doilea rând, deficitul nefiind sustenabil, imediat ce vor trece alegerile, măsuri corective vor fi necesare. Toți investitorii știu asta și se abțin de la investiții pe termen lung până când planul de impozite va deveni predictibil cu adevărat, cine știe când.

În al treilea rând, creșterea deficitului bugetar, se alătură condițiilor care vor duce la pierderea ratei dobânzii ca instrument de politică monetară, așa cum vom explica imediat.

Într-un articol recent, publicat pe cursdeguvernare.ro am subliniat că este posibil ca producția actuală să ajungă să fie din nou egală cu producția potențială, poate chiar în 2015 sau pe la jumătatea anului 2016. Acest rezultat este acompaniat de un context care face mai stringentă ca oricând nevoia de a menține coerența dintre politica fiscală și cea monetară.

Pentru a mă referi doar la componenta economică a acestui context (nu și la cea militară și geostrategică), am menționat (i) nivelul redus al ratelor dobânzii din țările dezvoltate și (ii) creșterea economică din România la rate mai mari decât cele potențiale. Chiar dacă în SUA, Fed va relua creșterea ratelor dobânzii în septembrie, creșterile vor fi relativ mici, astfel că, în comparație cu rata noastră de politică monetară diferențele tot mari vor rămâne, în principiu invitând intrări de noi capitaluri, mai degrabă speculative.

Situațiile (i) și (ii) pot duce la pierderea ratei dobînzii de politică monetară. Pe de o parte, BNR ar avea nevoie să scadă rata dobânzii pentru a evita aprecierea leului, iar pe de altă parte ar avea nevoie să crească rata dobânzii după închiderea gap-ului negativ al PIB, probabil din 2016, pentru a tempera inflația care ar apărea dacă ratele de creștere economică vor rămâne mai mari ca cele potențiale[1].

Această dilemă ar putea fi evitată fie dacă (a) ratele dobânzii de politică monetară ar crește rapid în țările dezvoltate, ceea ce este improbabil, mai ales în zona euro, fie dacă (b) ar apărea un excedent de economisiri, adică un surplus de cont curent în România. Acest surplus ar putea juca rolul de „instrument de politică monetară” până când BCE, Fed, Banca Angliei ar crește ratele dobânzii la niveluri care să nu mai fie constrângeri în sensul menționat la punctul (a).

Poate că această a doua condiție s-ar fi îndeplinit încă din 2014 dacă guvernul nu făcea cheltuieli în 2014 în contul anului 2015. Ea s-ar fi putut îndeplini și în 2015 și 2016 dacă nu se adopta noul pachet fiscal centrat pe reducerea TVA de la 24 la 19 la sută.

Cu acest pachet fiscal, estimările făcute de Consiliul Fiscal referitor la creșterea

DIN ACEEASI CATEGORIEVictor Bratu

Semnalul dat României de roboții de la Dacia. O perspectivă oferită de economistul Aurelian Dochia

Francezii de la Renault derulează un program de disponibilizări voluntare la uzina Dacia din Mioveni, o consecință a faptului că munca unui prim lot de 300 de angajați...


Victor Bratu

Codul Fiscal trece de Cameră: FMI și Comisia Europeană vor încheia înainte de termen acordurile preventive cu România

Camera Deputaților a votat miercuri noile legi ale fiscalității – Codul fiscal și Codul de procedură fiscală. Potrivit ministrului de Finanțe, Eugen Orlando

Teodorovici,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Schimbarea paradigmei sociale: pensiile și fiscalitatea din care se plătesc

Conform datelor comunicate de CNPAS și Ministerul Finanțelor pentru luna aprilie 2015, rezultă că valoarea reală a pensiei medii acordată prin

impozitarea salariaților a...Citeste mai departe »

Marin Pana

Românii – săraci față de posibilitățile PIB, dar satisfăcuți la nivel occidental de calitatea vieții

Eurostat a lansat la începutul acestei luni lucrarea ”Calitatea vieții în Europa – fapte și perspective”. Lucrarea include trei grafice care merită privite atent,...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Amânarea reducerii generale a TVA – compensată de 5% TVA pentru manuale, cărţi, ziare, evenimente sportive și acces la Zoo

Comisia de Buget din Camera

COMENTARII





1




























mailto:

http://cursdeguvernare.ro/wp-content/uploads/2015/06/lucian-croitoru-1.jpg

http://cursdeguvernare.ro/author/lucian-croitoru


http://cursdeguvernare.ro/dictionar-economic/excedent

http://cursdeguvernare.ro/semnalul-dat-romaniei-de-robotii-de-la-dacia-o-perspectiva-oferita-de-economistul-aurelian-dochia.html









http://cursdeguvernare.ro/codul-fiscal-trece-de-camera-fmi-si-comisia-europeana-vor-incheia-inainte-de-termen-acordurile-preventive-cu-romania.html












http://cursdeguvernare.ro/schimbarea-paradigmei-sociale-pensiile-si-fiscalitatea-din-care-se-platesc.html








http://cursdeguvernare.ro/romanii-saraci-fata-de-posibilitatile-pib-dar-satisfacuti-la-nivel-occidental-de-calitatea-vietii.html

















http://cursdeguvernare.ro/amanarea-reducerii-generale-a-tva-compensata-de-5-tva-pentru-manuale-carti-ziare-evenimente-sportive-si-acces-la-zoo.html












































deficitului bugetar de la 1,5 la sută din PIB în 2015 (1 la sută din PIB în definiția structurală) la 3,1 (3,2) la sută în 2016, la 2,7 (3,3) la sută în 2017, la 3,5 (4,7) la sută din PIB în 2018 și la 3,7 (5,5) la sută din PIB în 2019 sa-ar putea să rămînă valabile, dacă nu chiar subestimate.

Această deteriorare a deficitului bugetar nu va permite apariția unui excedent de economisiri. Creșterea deficitului ar fi fost, poate, de înțeles dacă economia ar fi continuat să crească la rate mici, întârziind atingerea nivelului potențial. Dar nu este cazul.

Care este rezultatul general al adoptării pachetului fiscal? Desigur, reducerea TVA la nivelul de dinainte de 2010 rămâne un obiectiv corect în principiu. El trebuie insă atins în condiții care să nu aibă costuri mai mari ca beneficiile. Până se vor crea acele condiții pare să mai fie nevoie de ceva timp.

Până atunci, în termenii producției, rezultatul pachetului fiscal este accelerarea temporară a consumului pe fondul menținerii la niveluri relativ reduse ale investițiilor și, astfel, ale PIB potențial. Pe termen mai lung, aceasta duce la deteriorarea perspectivelor privind crearea de locuri de muncă la nivelurile normale, precum și la creșterea vulnerabilității față de inflație.

Dat fiind nivelul scăzut al PIB potențial și perspectiva menținerii lui la niveluri relativ joase, virtual chiar și intrări relativ mici de capitaluri vor putea muta PIB actual peste nivelul său potențial, ducând la presiuni inflaționiste. În termeni de administrare a economiei, vom avea o politică fiscală necredibilă și, posibil, pierderea ratei dobânzii ca instrument de politică monetară.

Pe scurt, intrăm în curbe după ce ne-am dezactivat frânele și ne-am blocat volanul. Sau, așa cum am spus în titlu, se vrea o ajustre prea mare și prea devreme în raport cu condițiile care ar transforma ajustarea în ceva bun pentru economie în ansamblu.

Bibliografie

Opinia Consiliului fiscal asupra proiectului de revizuire a Codului Fiscal, http://www.consiliulfiscal.ro/.

[1] În acest articol presupunem că intrările mari de capitaluri atrase de o rată a dobânzii scăzuă va determina atât aprecierea leului, cât și creșterea anticipațiilor inflaționiste, așa cum s-a mai întâmplat în perioada 2006-2008. Evident, șocuri pozitive pe partea ofertei ar putea, de asemenea să tempereze inflația, dar acestea sunt, prin definiție, impredictibile.

***

Lucian Croitoru este consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR

Citiți și:

Codul Fiscal trece de Cameră: FMI și Comisia Europeană vor încheia înainte de termen acordurile preventive cu România


Lasa un comentariu

NUME - necesar


WEBSITE - optional


Deputaţilor a votat, în săptămâna care a trecut, introducerea cotei reduse de TVA de 5% pentru manuale şcolare, ziare...


CONTEAZĂ




Anticorupția: Topul infracțiunilor cu inculpare – diferit cel al infracțiunilor cu mediatizare


Valentin Naumescu



Daniel Daianu



Cristian Grosu









Cristian Grosu”Steluța”. Așa eram hotărât să numesc acest text în urmă cu 2 săptămâni –

Etichete: marketer, mobi, pachet fiscal, pib potential, tva 19% +

19Recommend

1


mailto:

http://cursdeguvernare.ro/dictionar-economic/excedent

http://www.consiliulfiscal.ro/





































































































http://cursdeguvernare.ro/tag/pachet-fiscal

http://cursdeguvernare.ro/tag/pib-potential

http://cursdeguvernare.ro/tag/tva-19



gândindu-mă la combinația de parametri macro, creștere economică, curățarea băncilor...Citeste mai departe »






Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția









































celorlalțiDumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

NEW TITLE



Precum un cancer






ALERTA: Soarta padurilor Romaniei a intrat in dezbatere in Parlament! Care sunt cele mai controversate






























































prevederi ale noului Cod Silvic


CursDeGu


Îmi plac

DE INTERES
















https://www.facebook.com/cosma.simionvaler



https://www.facebook.com/agnana.schiopu



https://www.facebook.com/adelina.cibotaru



http://sar.org.ro/


http://www.apd.ro/

http://ipp.ro/


http://crpe.ro/

http://crj.ro/














De ce nu se redresează Grecia: Evoluția din ultimii zece ani prin comparație cu România și alte state europene » CursDeGuvernare.ro

http://cursdeguvernare.ro/de-ce-nu-se-redreseaza-grecia-evolutia-din-ultimii-zece-ani-prin-comparatie-cu-romania-si-alte-state-europene.html[05.07.2015 09:36:55]

Duminica, 05 Iul 2015 NEWSLETTER AUTORI ECHIPA CONTACT DESPRE NOI MASTERS



ANALIZĂ CURSDEGUVERNARE.RO


De ce nu se redresează Grecia: Evoluția din ultimii zece ani prin comparație cu România și alte state europene

De Marin Pana | 2.7.2015 .

Rezultatele economice ale economiei grecești s-au înrăutățit continuu din 2006 până în 2011 iar creșterea PIB a intrat în teritoriul negativ încă din 2008, an în care România obținea o creștere economică record , potrivit datelor publicate de Eurostat.

Singurul an în care Grecia a obținut o valoare mai bună (dar negativă) în evoluția PIB decât România a fost 2009.

De reținut, sincopa relativă s-a produs în condițiile în care ei aveau o datorie publică de circa trei ori mai mare decât a noastră dacă se face raportarea la PIB. Ceea ce spune multe despre calitatea măsurilor de politică economică luate de către România în 2008 și cu efect în 2009, chiar dacă se poate invoca efectul de bază defavorabil pentru noi.

Pentru a vă forma o idee a importanței economiilor celor două state în cadrul UE, precizăm că PIB-ul total al Uniunii a fost anul trecut de 13.920 miliarde euro, în timp ce Grecia și România nu au depășit cu mult pragul de 1% din această sumă, Respectiv, 179 miliarde euro pentru Grecia și 150 miliarde euro pentru România ( în anul 2004, ”scorul” era net în favoarea Greciei, cu 193 la 61 miliarde euro).

Cheia rezultatelor mai bune ale României o constituie măsurile luate în 2010 – 2011, înainte ca efectele crizei să deterioreze iremediabil echilibrele macroeconomice. Politica de austeritate și programul convenit cu troica UE-FMI-BM au permis la noi oprirea căderii economice, stabilizarea și crearea premizelor pentru o creștere rezonabilă în condițiile date.

Prin contrast, Grecia a continuat să alunece în prăpastie, cu o reducere catastrofală a PIB-ului real de aproape 24% în doar trei ani, similară cu cea consemnată de România în perioada 1990 – 1992. Dar asta fără conștientizeze și să ajusteze pe măsură nivelul de trai și beneficiile oferite populației, desigur, din poziția de economie dezvoltată și nu de economie emergentă, precum România.

DIN ACEEASI CATEGORIEMarin Pana

Nivelul prețurilor pe produse și servicii – România în context european și implicațiile salariale

Nivelul prețurilor din România s-a situat la 54% din media UE, potrivit datelor comunicate de Eurostat pentru

anul 2014 referitor la costul relativ al...Citeste mai departe »

Marin Pana

Excedentul bugetar continuă să crească. Bugetele locale, investițiile, sănătatea și șomerii continuă să sufere

Bugetul general consolidat a înregistrat un excedent de 6,32 miliarde lei la lunii mai 2015. Suma

este echivalentă cu 0,9% din PIB prognozat și...Citeste mai departe »

Marin Pana

Valoarea adăugată brută în economie și problemele ei: România din perspectiva UE

România figurează în anuarul statistic pe 2015 al Uniunii Europene ca fiind țara cu cele mai mari contribuții relative la formarea valorii adăugate

brute...Citeste mai departe »

Marin Pana

Situația Greciei: Lecțiile și câteva explicații necesare

Economia Greciei a fost una dintre economiile cu cele mai mari creșteri din Zona Euro în perioada 2000 – 2007 (perioadă în care capitalul...


Marin Pana

Semnal de avarie în comerțul intern – scădere la comerțul cu bunuri de consum altele decât cele alimentare

Pe tabloul de bord al comerțului cu ridicata s-a aprins ”un bec de avarie” la bunurile de consum, altele decât cele alimentare. Consumul a...


COMENTARII




Daniel DaianuDinamica balantei externe a Romaniei dupa 2008, examinata in raport cu activitatea

4

Click pentru mărire




























mailto:

http://cursdeguvernare.ro/wp-content/uploads/2015/07/tsipras_merkel_.jpg

http://cursdeguvernare.ro/author/marin-pana


http://cursdeguvernare.ro/nivelul-preturilor-pe-produse-si-servicii-romania-in-context-european-si-implicatiile-salariale.html












http://cursdeguvernare.ro/excedentul-bugetar-continua-sa-creasca-bugetele-locale-investitiile-sanatate-si-somerii-continua-sa-sufere.html
























http://cursdeguvernare.ro/valoarea-adaugata-bruta-in-economie-si-problemele-ei-romania-din-perspectiva-ue.html












http://cursdeguvernare.ro/situatia-greciei-lectiile-si-cateva-explicatii-necesare.html











http://cursdeguvernare.ro/semnal-de-avarie-in-comertul-intern-scadere-la-comertul-cu-bunuri-de-consum-altele-decat-cele-alimentare.html







































http://cursdeguvernare.ro/wp-content/uploads/2015/07/tabel-11.png



Dacă se face raportarea nivelului de trai din România la cel din Grecia, se pleacă de la ceva mai mult de o treime în 2004, se ajunge la mai puțin de jumătate în momentul aderării la UE din 2007, urmează două treimi în 2011 și apoi trei sferturi în prezent.

Partea bizară este că, în aceste condiții date de rezultatele economice, pensia medie este la noi de 200 de euro și la ei de circa 900 de euro, adică la concurență cu cea din Germania.

Dincolo de datoria publică uriașă (trei sferturi către alte state UE, Banca Centrală Europeană și FMI și nu majoritar către propria populație precum în Japonia, care are un nivel încă și mai ridicat, de circa 200% din PIB), problema Greciei este una de ajustare a nivelului de trai la rezultatele economice, deși (inclusiv la noi și inclusiv în 2010) s-a vehiculat intens teoria drepturilor câștigate ce nu pot fi reduse.

Concret, dată fiind preocuparea sentimentală a grecilor pentru generația în vârstă ( ieșită la pensie efectiv, în medie, cam ca la noi, pe la 55 -56 de ani), poate că pensia la nivel german ar fi putut fi suportată (deși greu, vezi datoria publică și deficitele acumulate) până prin 2009. Dar de acolo încoace, situația s-a schimbat dramatic (vezi tabelul).

În condițiile în care performanța economică a Greciei a fost întrecută de două țări baltice din noul val ( Estonia și Lituania), precum și de Slovacia (ce a avansat – nota bene – după intrarea în zona euro, de la 71% la 76% din media UE), era imposibil ca veniturile elenilor să fie considerabil mai ridicate, deoarece nu exista baza reală pentru a consuma decât pe bază de împrumut.

În treacăt fie spus, datoria publică redusă a balticelor și măsurile nepopulare de austeritate luate la timp au contat în relansarea rapidă după reculul inevitabil dat de criza economică mondială. Diferența în modul de a gestiona situația este destul de clară și explică reticența Slovaciei, care a strâns cureaua, în a acoperi sub o formă sau alta consumul pe datorie al Greciei.

(Citiți și: ”Situația Greciei: Lecțiile și câteva explicații necesare”)Doi factori ar mai fi de subliniat pentru a înțelege ce se întâmplă :

Primul, Grecia este una dintre cele două țări ale UE ( alături de Italia) în care productivitatea reală a muncii pe persoană angajată a scăzut între 2004 și 2014 și singura în care productivitatea reală a muncii pe ora lucrată s-a diminuat, rămânând sub nivelul de referință din 2010.

CONTEAZĂ

UE: Acord pentru eliminarea tarifelor de roaming din iunie 2017





Valentin Naumescu



Daniel Daianu



Cristian Grosu



economica (PIB-ul), are de ce sa atraga atentie. Fiindca, am asistat la...Citeste mai departe »






Cristian Grosu”Steluța”. Așa eram hotărât să numesc acest text în urmă cu


http://cursdeguvernare.ro/dictionar-economic/pensie













http://cursdeguvernare.ro/ue-acord-pentru-eliminarea-tarifelor-de-roaming-din-iunie-2017.html

http://cursdeguvernare.ro/ue-acord-pentru-eliminarea-tarifelor-de-roaming-din-iunie-2017.html


















































































Caliman Eugen-analist dezvoltare3.7.2015, 11:11 AM

Al doilea, Grecia este țara din UE în care remunerarea salariaților ca pondere în PIB este cea mai scăzută cu excepția (notabilă) a României. Or asta înseamnă fie muncă la negru sal la gri într-o proporție semnificativă, fie un efect suplimentar pe scăderea nivelului de trai, atât direct, prin plata mai redusă a muncii cât și indirect, prin impozitele insuficiente colectate pentru plata pensiilor.

Concluziile se impun de la sine.

Citiți și:

Marți, 30: Grecia nu plătește – UE se resemnează cu întrebarea de la referendum

Situația Greciei: Lecțiile și câteva explicații necesare



4 comentarii

Unele din cauzele care impiedica redresarea si dezvoltarea celor doua tari sint: 1.Odata cu integrarea (in 1981 si respectiv 2007), guvernele acestor tari au “scapat” de grija si responsabilitatea “organizarii” unei dezvoltari economice nationale si de grija somajului, aratind spre locurile de munca din UE.Aceste tari nu mai au motivatie si determinare pentru proiecte nationale de dezvoltare economica, postaderare. 2.In ambele tari, nu mai exista un “modelul national” de dezvoltare economica FUNCTIONAL, deoarece odata cu integrarea, acest model – constituit de utilizarea instrumentarului vamal, tarifar, valutar, monetar,conventii economice avantajoase, utilizarea bugetului in orice proportie ca resursa de dezvoltare,participatia neingradita la crearea de intreprinderi nationale,zone de influenta economica, etc. – a fost interzis in UE. UE a preluat toate aceste functii si instrumente de dezvoltare nationala, Grecia si Romania raminind doar cu administrarea BUGETARA a tarii, care a pierdut functia de “motor de dezvoltare”.Mai mult ca atit, bugetul ca mod de impozitare si distribuire catre sistemele bugetare a banilor, a devenit unica zona de interes stiintific si politic, in jurul careia se dezbat si formuleaza “masurile si programele de dezvoltare”.Acestea, evident ca sint inafara domeniului dezvoltaRii, in tarile in care economia nationala a disparut si bugetul nu asigura nici macar minimul de resurse pentru sistemele bugetare. 3.FAZA I-a a dezvoltarii economice, constituita de privatizare, liberalizare, constructie institutionala, a condus la acapararea activelor industriale si economice, a resurselor naturale de catre state si firme straine, lipsind economiile nationale ale celor doua tari, de resursele banesti rezultate din functionarea si exploatarea lor. Pe de alta parte, niciuna din aceste tari si nici UE, nu au construita Faza a II a dezvoltarii economice nationale, constituita din proiectele nationale de dezvoltare economica si industriala, corelate organic cu firmele si industriile din tarile dezvoltate, care sa asigure o dezvoltare economica industriala, articulata cu cea din UE. Astfel, banii UE nu pot fi utilizati, aceasta avind in locul unui PROIECT ECONOMIC

2 săptămâni – gândindu-mă la combinația de parametri macro, creștere economică, curățarea băncilor...Citeste mai departe »







Etichete: economie, grecia, marketer, mobi, nivel de trai, pensii, productivitate +

109Recommend


mailto:

http://cursdeguvernare.ro/grecia-nu-plateste-ue-se-resemneaza-cu-referendumul-si-cu-intrebarea-lui.html



















































http://cursdeguvernare.ro/tag/economie

http://cursdeguvernare.ro/tag/grecia



http://cursdeguvernare.ro/tag/nivel-de-trai

http://cursdeguvernare.ro/tag/pensii

http://cursdeguvernare.ro/tag/productivitate



Mihai I Turcu3.7.2015, 5:58 PM

Caliman Eugen-analist dezvoltare economica4.7.2015, 12:50 AM

Caliman Eugen-analist dezvoltare economica4.7.2015, 11:00 PM

european (constituit din “suma proiectelor comune”), doar strategii teoretice, analizate SEMESTRIAL la televiziune si cu ONG-uri!Numai “proiectul national”, corelat cu cele de dezvoltare a tarilor UE, care sa devina proiectul de dezvoltare al intregii UE, poate opri hemoragia umana si de resurse catre UE, devenita endemica si fara solutii. 4.Proiectul de dezvoltare economica al Greciei si Romaniei, poate fi realizat numai in zona calitativa a acesteia, prin aducerea competitivitatii economice la indici catre 1, sau ai tarilor dezvoltate macar. In conditiile unui indice de competitivite grecesc 119 sau romanesc de 74 (dezastruosi), cu tot atitea grupe de blocaje in calea dezvoltarii, investitorii straini din UE si din lume nu se mai apropie de cele doua tari. 5.Cita vreme lipsesc aceste obligatii si conditii pentru dezvoltare, clasa politice din ambele tari ramine corupta si hoata, deoarece nu are alternativa de a se transforma in industriasi si comercianti, ca in Japonia dupa reforma Meiji sau Asia de azi. Lupta DNA, folosind instrumentarul SRI/penal contra coruptiei este una secundara ca rezultate si finalitate, fata de perspectiva clasei politice si clientelei economice de a “evolua” de la furtul banului public (si “puscariabil” bogat), catre cea de industrias si comerciant, intr-o tara aflata in plina expansiune economica. Alaturi de corecta analiza si evaluare comparativa a celor doua tari, se impune extensia analitica dincolo de zona bugetara, catre constructia unui nou “model de dezvoltare economica”, calitativa. de sorginte asiatica (a tigrilor asiatici, etc.), odata cu pierderea modelului economic national anteaderare, in locul caruia nu s-a asezat deocamdata nimic…

Raspunde

Intrebare : Ce drept are un stat care nu mai gestioneaza efectiv economia sa se imprumute ?

Raspunde

Pierderea componentelor aratate ale “modelului national” de dezvoltare economica, face ca tarile UE sa se simta incorsetate intr-o uniune birocratica, vadit nefunctionala,Chiar daca nu s-au desfasurat studii asupra dezvoltarii economice din care sa rezulte concluzia de fata (rezultata tocmai in urma unui astfel de studiu), cetatenii UE simt instinctiv acest lucru. Pe masura ce economiile nationale stagneaza si clasa politica din tarile UE va admite la fel ca Grecia sau Anglia, ca solutia dezvoltarii economice exista numai in libertatea economica a tarii, la fel ca a individului, dezintegrarea continuind.Tarile vor cauta sa iasa din Uniune, spre a putea benefica de oportunitatile si conjuncturile economice – pe care azi integrarea le interzice ori neglijeaza. UE are aceast defect genetic, la fel ca fostul comunism, care controla totul si bloca orice initiative, fiind de inteles pina la urma ca “partile UE” care sint statele nationale, sint mai elastice si mai productive economic libere.Clasa politica din multe tari ale UE a devenit frustata, inerta si fara preocupare pentru dezvoltarea economica, la fel ca elita din domeniul stintei economice.Intr-o uniune care datorita marimii si conducerii birocratice lipseste elasticitatea deciziei si viteza de reactie necesara valorificarii unor oportunitati (care in economie nu dureaza mult), ele se pierd, fiind valorificate, de alte tari, decit cele din UE. 2.Unicul leac al UE – dupa pierderea “modelului economic national”, este “proiectul de crestere a competitivitatii economice” – care ar trebui inteles, acceptat si introdus rapid in procedurile de dezvoltare economica a tarilor componente – alaturi de actualele “strategii de directie” a dezvoltarii. Altfel, Grecia este doar primul “berbec” anti-UE care sparge poarta de iesire, iar transformarea in “Uniune economica” reala (nu doar comerciala si monetara) este improbabila intr-un termen util sau previzibil.Solutia viabilitatii UE ramine “proiectul cresterii competitivitatii economice”,ca proiect “calitativ”, in locul celui “cantitativ” aratat, pierdut la integrare.Altfel, Grecia va fi urmata de alte tari aflate in stagnare, deoarece birocratie si strategiile teoretice ale UE, nu au produs in nici o tara dezvoltare industriala.(Poate ca aceasta “paranteza” existentiala si radicala nu este potrivita, situatie in care nu am motive pentru un comentariu ulterior).

Raspunde

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalțiDumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

NEW TITLE



Precum un cancer





Jos gardul, piata e a

http://cursdeguvernare.ro/de-ce-nu-se-redreseaza-grecia-evolutia-din-ultimii-zece-ani-prin-comparatie-cu-romania-si-alte-state-europene.html?replytocom=211467#respond
































































Probabil ca populatia Greciei este prea speriata deja, de ceeace a fost preludiul crizei retragerii din UE si va vota maine contra retragerii si pentru masurile care vor prelungi iar nu elimina, agonia economica a tarii. Acesta a fost doar primul din viitoarele episoade ale trezirii la realitate a tarilor UE, incorsetate de o uniune nefunctionala economic. 1.Creata in anii 50 ca pavaza contra comunismului, Uniunea nu si-a mai “actualizat” proiectul dupa 1989, in acord cu epoca globalizarii, continuind inertial, multumita de extinderea pietei de desfacere si materii prime, spre EST. 2.Modelul sau economic si-a pierdut componentele pro-active, asa cum am aratat mai sus. Fara proiect la zi si fara un nou model de dezvoltare economica (calitativ), adecvat epocii globalizarii, dupa depasirea problemei grecesti, UE se va confrunta cu o alta serie de actiuni de parasire a Ununii.Acest lucru se va intimpla pe masura ce politicienii si expertii economici din tarile respective, vor constientiza carentele originare ale acestei constructii, din care unele au fost prezentate aici.

Raspunde

Lasa un comentariu

NUME - necesar


WEBSITE - optional


noastra! Protest la concertul lui Billy Idol. 20 de ani de razboi pentru spatiul public

ALERTA: Soarta padurilor Romaniei a intrat in dezbatere in Parlament! Care sunt cele mai controversate prevederi ale noului Cod Silvic


CursDeGu

3.601 persoane apreciază CursDeGuvernare.ro.

Îmi plac

DE INTERES
























https://www.facebook.com/catana.viorica.3


https://www.facebook.com/cris.frasineanu


https://www.facebook.com/bonoiu

https://www.facebook.com/dan.nedelcu1

https://www.facebook.com/people/Octavian-Andrasel/100004397269450

https://www.facebook.com/ginel.burtoiu

https://www.facebook.com/banerd.mirela

https://www.facebook.com/alexandru.suditoiu







http://sar.org.ro/


http://www.apd.ro/

http://ipp.ro/


http://crpe.ro/

http://crj.ro/































































Cursdeguvernare_ro

Documents

Transcript of Cursdeguvernare_ro