1    

CURS 1-NIMIC

CURS 2

Stări de fapt-situații perceptibile prin simțuri care nu presupun însă și nu sunt condiționate de

existența unor drepturi subiective, a unor obligații sau a unor raporturi juridice.

-marea majoritate a stărilor de fapt sunt irelevante juridic-totuși sitemul juridic alege să

reglementeze diferite stări de fapt

-stările de fapt se produc de la sine, sunt un lucru firesc, legea alege să le confere consecințe

juridice

DR. principale- proprietatea cu modalitățile ei+dezmembrămintele dreptului de proprietate

DR. ACCESORII- privilegii, gajul, ipoteca, garanțiile reale mobiliare

DR- sunt privite în opozabilitate cu celelalte drepturi patrimoniale și ele poartă asupra unor

bunuri, prin bunuri ințelegându-se orice lucru ce se găsește în circuitul civil

-circuitul civil este ințeles prin raportare la proprietate și cuprinde toate bunurile susceptibile de

apropriere, toate bunurile ce pot face obiectul dreptului de proprietate privată.

DR. conferă anumite atribute asupra unui bun ce pot fi mai largi sau mai restrânse. Cel mai

extins drept real este dreptul de proprietate , el conferă toate atributele asupra bunului-usus,

fructus, abusus.

POSESIA NU E UN ATRIBUT AL DREPTULUI DE PROPRIETATE!

Toate celalalte drepturi sunt dezmembrăminte ale dreptului de proprietate și ele au doar unele

dintre atributele dreptului de proprietate. Esența dreptului de proprietate este exclusivitatea

juridică pe care proprietatea o conferă asupra unui bun.

Exclusivitatea juridică=dreptul de proprietate exclude existența simultană a altor drepturi reale

principale asupra bunului respective

-pe lângă cele trei atribute în ce privește drepturile reale, ele conferă dreptul de urmărire și de

preferință, acestea necaracterizând drepturile reale principale, doar pe cele accesorii.

URMĂRIRE = posibilitatea creditorului de a vinde silit un anumit bun determinat chiar dacă

acel bun nu se mai găsește în patrimoniul debitorului său.

PREFERINȚĂ = posibilitatea creditorului de a-și recupera în cadrul executării silite creanța

proprie cu preferința, cu prioritate din prețul unui bun.

OBS! - DR accesorii sunt întotdeauna accesorii pe lângă un drept de creanță

-inclusiv DR principale, în special proprietatea, poate să funcționeze cu rol de garanție

2    

-fiducia

-vânzarea cu rezerva proprietății bunului până la plata integrală a prețului

Dreptul de creanță fiind un drept cu exercitare nemijlocită presupune întotdeauna existența unui

raport juridic, raport juridic în care îi găsim pe creditor și debitor. Acest drept nu există fără o

obligație și fără un raport juridic între creditor și debitor.

Dreptul real ca drept cu exercitare nemijlocită există independent de raportul juridic și nu-i

corespunde o obligație corelativă din partea unui debitor determinat.

OPOZABILITATEA

-din perspectiva opozabilității nu există o distincție între drepturile reale și cele de creanță,

ambele fiind opozabile erga omnes-toată lumea are obligația generală negativă de a nu încalca

drepturile reale, respectiv pe cele de creanță cu mențiunea ca la drepturile de creanță pe lângă

obligația generală negativă de a nu încalca dreptul, coexistă și obligația debitorului de a nu

încalca dreptul de creanță.

Prescripția extinctivă- stinge dreptul la acțiune și afectează dreptul la acțiune cu privire la

obligațiile debitorului.

-și drepturile reale sunt protejate prin acțiuni-în revendicare pentru proprietate și confesorii

pentru dezmembrăminte.

NICIODATĂ ACȚIUNEA ÎN REVENDICARE NU SE PRESCRIE EXTINCTIV!

OBS!!!! LA UZUCAPIUNE DACĂ CINEVA UZUCAPEAZĂ BUNUL MEU EU NU MAI

POT INTRODUCE ACȚIUNEA ÎN REVENDICARE PENTRU CĂ NU MAI SUNT

PROPRIETAR

2518.1.- efectul prescripției extinctive în acest caz –stingerea dreptului la acțiune și nu stingerea

creanței

-la uzufruct se stinge dreptul la acțiune față de ____________________________

-la drepturile reale acțiunea confesorie, în revendicare, etc privește opozabilitatea dreptului

-la drepturile de creanță când il dai în judecată pe creditor il dai în judecată pentru obligația de a

da, obligație care la drepturile reale nu există

-prescripția dreptului la acțiune stinge chiar dreptul real în alte sisteme de drept

POSESIA “SITUAȚIE DE FAPT STABILĂ”

-stare de fapt relevană juridic și care beneficiază de protecție juridică

3    

-exercițiul în fapt al unui drept cu intenția posesorului de a se considera titular al dreptului

respectiv

-stare de fapt modelată pe o stare de drept

916(1)- definește posesia sub nume de proprietar-exercitarea faptică a însuși dreptului de

proprietate. Ea se opune detenției precare.

Posesia presupune doua elemente-elementul subiectiv animus

-elementul material corpus

Corpus- exercitarea în fapt a unui drept. Presupune stăpânirea bunului, folosirea lui, înstrăinarea

lui, distrugerea lui, înstrăinarea fructelor. Se concretizează printr-o serie de acte materiale sau

juridice.

Animus- presupune exclusiv intenția posesorului de a se considera și de a se afirma fată de toți

ceilalti ca fiind titular al dreptului pe care il exercită.

-posesia nefiind atributul nici unui drept real, ea există independent de orice drept real.

-buna sau reaua credință în materia posesiei se referă la eroare

-e de buna-credință, posesorul care, din eroare, se consideră titular al dreptului pe care il exercită

-e de rea-credintă, posesorul care, cu buna știintă se afirmă față de terți ca titular al unui drept

real care nu-i aparține

Buna-credință în dreptul civil este de două feluri, ca eroare și ca și comportament (14ncc)

-în materia drepturilor reale ne interesează exclusiv buna-credință eroare, ea trebuie să fie

scuzabila ex 948(4)

-14 ncc nu acopera buna-credintă eroare

-în cazul bunei-credințe eroare e prezumat că de la început nu dorești să cauzezi un prejudiciu

cuiva.

-daca legea iți cere ca eroarea să fie scuzabilă ea trebuie dovedită, nu prezumată

-animus există independent de buna-credință

-REAUA-CREDINȚĂ NU REPREZINTĂ UN VICIU AL POSESIEI

-având în vedere că animus este un element subiectiv, el nu poate fi probat în mod direct

919(1)- dacă persoana are elementul corpus, se va prezuma până la proba contrară, că are și

animus/daca are corpus are și animus

4    

CURS 3

Distincția posesie-detenție precară

-ambele sunt stări de fapt pentru că atât ceea ce întelegem prin posesie cât și prin detenție precară

sunt stări de fapt

-distincția se face între posesia sub nume de proprietar ți detenția precară

POSESIA SUB NUME DE PROPRIETAR=EXERCIȚIUL ÎN FAPT AL DREPTULUI DE

PROPRIETATE CU INTENȚIA POSESORULUI DE A SE CONSIDERA PROPRIETAR, EA

REUNEȘTE CORPUS+ANIMUS DOMINI

-detenția precară fiind o variantă a posesiei presupune atât corpus cât și animus, e o variantă a

posesiei în cadrul căreia nu se regăsește niciodată elementul animus domini

-detentorii precari sunt toți acei posesori ce exercită în fapt alte drepturi decât dreptul de

proprietate

De ce detentorii precari nu pot avea animus domini?

Pentru că posesia sub nume de proprietar poate fi dobândită doar prin titlu sau

uzurpare(furt).

-în cazul detenției precare nu putem avea ca mod de dobândire a ei o uzurpare, detenția precară

se dobândește doar în urma unui titlu-act juridic netranslativ de proprietate ce provine de la

proprietar

-posesia sub nume de proprietar se dobândește prin titlu sau uzurpare

-detenția precară se dobândește întotdeauna ca o consecintă a încheierii unui act juridic

netranslativ de proprietate cu proprietarul bunului

-detentorul precar nu poate niciodată să se afirme/considere ca propietar știind că detenția lui a

început printr-un act netranslativ de proprietate

-detentorul precar are întotdeauna obligația ca la sfârșitul actului juridic să restituie bunul

adevăratului proprietar –detentorul precar are un drept temporar

-detentorul precar e cel ce are corpus și animus mai restrâns decât animus domini

-detenția precară e o stare de fapt ce însoțește întotdeauna o stare de drept

-diferența între posesie și detenția precară intervine strict în privința elementului subiectiv

animus.

Modul de conservare și exercitare

-posesia presupune corpus și animus

5    

-se poate păstra posesia în lipsa acestor elemente?

Posesia se pierde in doua ipoteze:

(1) pierderea posesiei ca urmare a vointei posesorului de a renunta la aceasta (ex. Posesorul

abandoneaza bunul respectiv)

(2) deposedarea-posesorul pierde elementul corpus independent de vointa sa

-atata timp cat bunul nu este gasit de cineva persoana isi pastreaza calitatea de posesor daca uita

sau piede bunul respectiv-nu e vorba deci nici de o deposedare,nici de o renuntare

-elementul corpus al posesiei nu presupune un contact material nemijlocit cu bunul si nici nu

necesita un exercitiu continuu, o folosinta continua a bunului

-pentru mentinerea posesiei e suficienta pastrarea intentiei,a elementului subiectiv, si

posibilitatea de a exercita dreptul de stapanire asupra bunului- inseamna ca posesorul nu a fost

deposedat

-din momentul deposedarii el nu mai e posesor!!!

-daca posesorul transmite bunul in detentia precara a unei alte persoane(ex.chirie-chiriasul

dobandeste corpus->nu se mai gaseste la posesorul sub nume de proprietar,se gaseste la

detentorul precar)

-in situatia aceasta este posesor corpore alieno si se continua posesia->posibilitatea posesorului

sub nume de proprietar de a-si conserva posesia atunci cand cedeaza din proprie vointa elementul

corpus unei alte persoane si anume detentorului precar

-in situatia aceasta avem doi posesori-chiriasul ce poseda in limitele dreptului ce il exercita-

corpus+animnus sub nume de chirias si posesorul sub nume de proprietar care are animus domini

+ corpus prin intermediul chiriasului

-e utila la uzucapiune+actiuni posesorii pentru ca posesia se exercita prin intermediul

detentorului precar

-si detentorul precar poate sa isi apere posesia prin actiunile posesorii

-detentia precara este modalitatea in care posesia sub nume de proprietar se conserva fara a avea

corpus pentru ca, corpusul este la detentorul precar

-detentia precara depinde intoteauna de posesia sub nume de proprietar pentru ca posesorul sub

nume de proprietar ii da dreptul detentorului precar sa foloseasca bunul printr-o posesie mai

restransa decat posesia sub nume de poroprietar

918(1)-acte de toleranta

6    

-in 918 „precum”sugereaza o enumerare exemplificativa nu limitativa

1853vcc- se refera la detentia precara in aliniatul 1

-Al2 nu spune ca toleratul e detentor precar ci ca niciunul din ei nu sunt posesori sub nume de

proprietar

918 lit d-greseala pentru ca legiuitorul enumera toleratul pintre detentorii precari

Actele de toleranta-acte non juridice prin care porprietarul unui bun permite unui tert sa

foloseasca bunul sau fara a-i constitui un drept asupra bunului sau. Asadar actul de toleranta nu e

un act juridic si toleratul e constient ca el nu are un drept asupra bunului pe care il stapaneste-

>nu poate fi introdus in categoria detentorului precar;toleratul nu are decat corpus,stie ca nu e

titularul unui drept

Actul de toleranta e un act juridic incheiat fara intentia de a produce efecte juridice

-in timp ce detentia precara este o forma de posesie,starea de fapt presupusa de actul de toleranta

nu e posesie,nu poate beneficia de regimul juridic al posesiei. Ex. Toleratul nu poate exercita

actiunile posesorii,nu poate invoca uzucapiunea

-o alta ipoteza neconstitutiva de posesie e a actelor de pura facultate.

ACTELE DE PURA FACULTATE=acte materiale/juridice prin care titularul unui drept subiectiv

intelege sa exercite in mod normal acest drept sau alege sa nu exercite in niciun fel prerogativele

conferite de dreptul subiectiv

-intereseaza pentru ca daca un tert intamplator beeficiaza de modul in care titularul isi exercita

acel drept, el nu poate sa beneficieze de starea creata, de modul in care e exercitat dreptul de

catre titularul sau

Ex. T 0-constructia-teren gol

T 1-constructia-constructia

=>nu poate invoca servitutea

T0: izvorul ce il ajuta pe x

T1: y modifica cursul izvorului sau

=>x nu poate invoca ca se considera indreptatit sa foloseasca apa de izvor

-elementul subiectiv animus, specific posesiei, intereseaza in material dreptului civil intotdeauna

prin raportare la tertele persoane, altele decat posesorul

7    

-pentru existenta posesiei nu e suficient ca posesorul sa se considere titular al unui drept

subiectiv, fiind necesar totodata ca tertele persoane sa il perceapa in mod intemeiat ca exercitand

un drept asupra bunului posedat

-elementul subiectiv animus in sensul: ce ar putea sa se considere posesorul

-elementul animus ar trebui sa poata fi verificat din perspectiva tertilor interesati

PREZUMTII

1) 919(1) stabileste regula conform careia existenta elementului corpus face sa se prezume

relativ existenta elementului animus domini. Daca persoana exercita acte de stapanire materiala

asupra bunului se prezuma ca le exercita cu intentia de a se considera proprietar

2) 919(2) in masura in care se dovedeste ca stapanirea ta asupra bunului a inceput in calitate de

detentor precar (fara animus domini) se prezuma ca in continuare ai ramas detentor precar. E tot

o prezumtie relativa ce poate fi rasturnata in conditii limitativ prevazute de lege prin proba

intervertirii 920

INTERVERTIREA nu presupune trecerea de la o stare de fapt la o stare de drept ci presupune

schimbarea unei stari de fapt cu o alta stare de fapt. De regula intervertirea presupune inlocuirea

detentiei precare cu posesia sub nume de proprietar

-se modifica elementul subiectiv animus ca efect al intervertirii, din elementul subiectiv initial, in

elementul animus domini

!!!ex. poate sa se gaseasca intervertire si in cazul in care din posesie sub nume de coproprietar

ajungem la posesie sub nume de proprietar exclusiv, deci exista si alte situatii decat cele

prevazute de cod adica de ipotezele intervertirii detentiei precare in posesie sub nume de

proprietar(s-ar incadra la 920d-acte de rezistenta neechivoce)

!!!poti avea intervertire daca initital ai fost tolerat. Daca toleratul se opune manifestarilor

proprietarului si continua sa faca acte de stapanire cand proprietarul ii interzice asta,el

interverteste tolerant in posesie sub nume de proprietar

-modalitati de intervertire-titlu

- act de rezistenta neechivoca(neechivoc-negi,incalci) ex. Arendasul

face el acte de dispozitie a terenului si nu-i mai da voie proprietarului sa intre pe teren

-cele trei ipoteze reglementate de 920 sunt enumerate limitativ

8    

EFECTELE POSESIEI

-regula: pentru a produce efecte, posesia trebuie sa fie neviciata. Prin exceptie efectele juridice

ale posesiei se produc si in cazul posesiei viciate intr-o singura ipoteza, ipoteza reglementata de

951(2), este vorba despre actiunea posesorie speciala, introdusa in cazul deposedarii prin violenta

(ex. Am avut o posesie clandestine si am fost deposedat prin violenta)

VICIILE POSESIEI

REAUA CREDINTA NU ESTE VICIU AL POSESIEI!!

-posesia poate fi utila chiar in ipoteza in care posesorul este de rea credinta si stie ca nu e

titularul dreptului pe care il exercita in fapt

-discontinuitatea, clandestinitatea, violenta-apar si in VCC si in NCC

-echivocul nu a fost niciodata reglementat legal

-discontinuitatea- singurul viciu absolut al posesiei-presupune exercitarea posesiei cu

intermitente anormale raportat la destinatia si utilitatea bunului posedat. Cand vorbim de

exercitare ne referim la corpus. Intermitente anormale apar cand exista indoieli cu privire la

animus,presupune ca discontinuitatea poate fi invocate de orice persoana interesata.

-clandestinitatea- presupune exercitarea posesiei prin disimularea cu intentie a actelor de

stapanire in scopul de a ascunde posesia fata de persoanele interesate sa cunoasca existenta ei.

Asadar clandestinitatea presupune intentia, pentru ca posesorul in mod intentionat ascunde

posesia

-simplul fapt ca proprietarul nu poate sa cunoasca , stapanirea bunului sau nu este clandestina

-pentru a fi clandestina trebuie ca posesorul sa faca in asa fel incat sa ascunda posesia fata de

persoana interesata sa o cunoasca

-intervine cu precadere in materie mobiliara dar nu e exclusa nici la imobile

-e un viciu relativ-invocat doar de persoana fata de care a fost ascunsa posesia

-la fel ca discontinuitatea, clandestinitatea este un viciu temporar.

POSESIA DEVINE UTILA CAND CLANDESTINITATEA INCETEAZA

-daca posesorul ascunde posesia, dar totusi proprietarul stie, acesta nu poate invoca

clandestinitatea

-violenta-viciu relativ, temporar

-poate fi fizica sau morala si presupune crearea unei temeri, care sa-l determine pe posesor sa

renunte la stapanirea bunului in favoarea celui ce exercita violenta

9    

-echivocul- intereseaza ca viciu al posesiei pentru intervine in ipoteza in care comportamentul

posesorului si modul de exercitare al posesiei face neclara existenta si forma elementului animus

Ex- A,B,C stapanesc impreuna un imobil. Dupa un timp, A invoca dobandirea dreptului de

proprietate asupra imobilului. B,C se opun aratand da au stapanit impreuna. A afirma ca a avut

animus domini. B,C spune ca A s-a afirmat doar ca posesor sub nume de coproprietar doar. Fiind

viciu relativ,doar B,C pot invoca echivocul

CURS 4

Efectele posesiei

922(1)posesia ca fapt juridic produce efecte doar daca e neviciata

-viciile sunt temporare

-efecte propriu zise: prezumtiile intemeiate pe posesie

919(1)+(3) sunt intemeiate pe elementul material corpus

919(3) intemeiaza pe faptul posesiei si prezumtia de proprietate

(1) Se prezuma o stare de fapt

(2) Se prezuma o stare de drept

!!!!900

-in contra posesiei tabulare nu se poate face dovada contrara prin posesia intemeiata asupra

bunului

-prioritate are posesia tabulara comparative cu posesia ca stapanire asupra bunului

-prezumtii nu poti sa ai pe animus, doar pe corpus,pentru ca animus in sine este un element

prezumat

935- e din nou o prezumtie cu proprietatea; nu e aceeasi cu 919(3). Aceasta din urma vizeaza

doua prezumtii distinct aplicabile in 2 ipoteze distincte: 935 prezuma ca posesorul a inceput

stapanirea in temeiul unui titlu translativ de proprietate. 935 intra in coliziune cu 919(2), primul

ajutandu-l pe cel ce stapaneste bunul, interesul lui, 919 aparand in situatia in care posesorul e in

litigiu cu un tert. Cand tertul vine sa revendice bunul de la posesor, posesorul se prevaleaza de

919(3). Tertul poate sa deomstreze ca posesia acestuia a inceput ca detentor precar->prezumam

ca ai ramas detentor precar (astfel se rastoarna 919(3))

10    

935-> ipoteza in care posesorul vin in conflict cu cel ce i-a transmis bunul posedat(cu autorul

sau). Acesta din urma vine si zice ca i-a transmis bunul cu titlu netranslativ de proprietate => ai

inceput ca detentor precar. Posesorul trebuie sa probeze contrariul- daca nu are mijloc de proba,

castig are posesorul, nu autorul sau

Conditii: 919(3) posesor versus tert

935-prezumtie in ipoteza in care conflictul apare intre posesor si autorul sau.

Intereseaza in etapa in care nimeni nu contesta ca posesorul are bunul de la proprietar

AL DOILEA EFECT AL POSESIEI: 936/

-936- efectul de opozabilitate se refera la actele juridice ce au ca obiect drepturi reale mobiliare,

fie principale, fie accesorii

Regula: posesia asigura opozabilitatea fata de terti a drepturilor reale mobiliare

2482(1) raportat la 936- pentru un drept real mobiliar exista doua modalitati alternative prin care

se asigura opozabilitatea

1275”posesia efectiva”=corpus

-legatura 936-1275->936-de principiu se refera la opozabilitatea drepturilor reale mobiliare ce

poarta asupra bunurilor corporale. Isi intemeiaza elementele pe posesie, pe corpus. Presupune

opozabilitate prin publicitate: tertii pot vedea stapanirea unui bun mobil-si pot deduce drepturile

asupra bunului

1275-cand se instraineaza un bun mobil la doua persoane diferite

-opozabilitatea presupune si inopozabilitatea: pot avea o situatie juridica intre doua persoane si o

situatie cu totul opusa fata de alte persoane.

-in tot cuprinsul acestui de-al doilea efect al posesiei trebuie sa avem buna credinte eroare, fata

de contractul anterior

1782-aceeasi ipoteza numai ca nu se transfera proprietatea ci se da in locatiune succesiva

1782 c-imobile ce nu sunt inscrise in cartea funciara+ bunuri mobile ce nu sunt

arhivate,publicate

-e vorba de opozabilitatea drepturilor de creanta fondate pe locatiune, iar locatiunea nu este un

drept corporal

-avem o creanta in legatura cu bunul corporal->posesia functioneaza ca mijloc de opozabilitate si

fata de o astfe de creanta asupra unui bun corporal

Obiectul derivat este apartamentul

11    

Alte efecte ale posesiei: dobandirea fructelor prin posesia de buna credinta(948), dobandirea

proprietatii mobiliare prin posesia de buna credinta(937), dobandirea proprietatiii mobiliare prin

ocupatiune(941), dobandirea proprietatiii mobiliare prin uzucapiune (939-noutatea adusa de ncc),

dobandirea si conservarea proprietatii imobiliare in temeiul uzucapiunii(930-934).

Observatie: “in temeiul” pentru ca la bunuri imobile uzucapiunea, nici cea tabulara, nici cea

extratabulara, nu sunt moduri de dobandire a proprietatii. Uzucapiunea in VCC era mod de

dobandire a proprietatii.

ACTIUNILE POSESORII

-sunt actiuni in justitie prin care se urmareste inlaturarea unei tulburari in posesie/a unei

deposedari

-prin actiunea posesorie reglementata de 952 in mod exceptional, instanta poate interveni pentru

a preintampina o tulburare in posesie, asadar are un caracter preventiv

-actiunile posesorii erau reglementate si anterior NCC cu diferenta ca ele nu erau reglementate in

vcc ci in cpc

Actiune posesorie: (1) generala

(2) speciala

(1)generala- se utilizeaza daca intervine o tulburare sau deposedare fara violenta.

Presupune 3 conditii: reclamantul sa fi avut pana la momentul tulburarii/deposedarii o posesie

utilia,neviciata; o posesie de minim 1 an; de la tlburare sau deposedare sa fi trecut mai putin de 1

an

-daca exista o tulburare in posesie continua, termentul de un an se considera de la momentul in

care a inceput tulburarea/deposedarea

-pentru a obtine durata de 1 an,reclamantul are posibilitatea sa invoce jonctiunea posesiilor (sa

lipeasca la posesia exercitata de el si posesia exercitata de autorul sau-933)

-daca reclamantul a avut o posesie de 2 ani anterior tulburarii/deposedarii insa o anumita

perioada a fost viciata, consecinta este ca perioada in care a fost viciata nu se ia in calculul

termenului de 1 an 932(2)

-se poate intampla sa fie vicii relative- ele suspenda cursul daca sunt invocate impotriva celui

indreptatit sa invoce viciul

-termenul de un an ne intereseaza foarte mult!!!

12    

921 g- “mai mult de un an”-dupa un an de la deposedare nu mai poti introduce actiunea

posesorie.

-daca ai castigat intr-o actiune posesorie se considera ca reclamantul nu a pierdut niciodata

posesia,acest lucru avand utiitate maxima in materia uzucapiunii

(2)speciala- presupune o deposedare prin violenta

-sa nu fi trecut mai mult de un an de la momentul deposedarii

-violenta=violenta fizica/psihica de natura a starni temerea si de a-l determina in acest fel pe

posesor sa renunte la posesia bunului in favoarea celui care il deposedeaza

-deposedare/tulburare=>deposedare: cand un tert incepe sa exercite stapanirea asupra bunului

avand animus domini; tulburare: incepe tertul sa exercite o posesie contrara mie, dar nu una sub

nume de proprietar ci una mai restransa

-actiunea posesorie poate fi introdusa de posesorul sub nume de proprietar dar si de detentorul

precar, in aceleasi conditii ca si posesorul sub nume de proprietar conform NCC si CPC

-detentorul precar nu poate sa introduca actiunea posesorie impotriva persoanei pentru care

stapaneste (950(2)) pentru ca impotriva acestuia are o actiune pe temei contractual

-intr-o actiune posesorie, partile nu isi pot intemeia pretentiile si instanta nu isi poate intemeia

solutiile invocand existenta sau inexistena unei stari de drept

CURS 5

-in ce priveste actiunile posesorii –ipoteza in care exista o potentiala tulbuare a posesiei

-instanta competenta in cazul actiunii posesorii este judecatoria

-in materie de competenta materiala a instantei 1,2 cpc

-indiferent de valoarea bunului litigious, in prima instanta, cererile posesorii vor fi judecate de

judecatorie

-act posesorie e o actiune urgenta si se solutioneaza mult mai repede decat petitoria

-intereseaza cel mai mult nr cailor de atac pe care partile le au pana la solutionarea litigiului

-ele se pot ataca exclusiv cu recurs, apelul fiind exclus prin lege

-in ce priveste ncpc, art. 92 stabileste ca judecatoria judeca in prima instanta actiunile posesorii

-art 988-990 NCPC

-989ncpc, alin.3- hotărârea dată în cererile posesorii este supusa numai apelului

13    

-act posesorii sunt exclusiv actiuni imobiliare- aceasta afirmatie apare mereu in manualele de dr

reale-nu avem niciun text de lege care sa restranga sfera actiunilor posesorii in ceea ce priveste

doar bunurile imobile, asadar ele pot privi si sfera mobiliara

-in materie mobliara actiunile posesorii sunt excluse pt ca in materie mobiliara posesia

valoreaza proprietate, in materia mobiliara s-ar pune problema dreptului de proprietate-

chestiune eronata dupa mihai

-937 ncc se aplica numai in anumite situatii determinate

-observatii-

1.calitatea de proprietar nu intereseaza intr-o actiune posesorie

2.regula din 937 cu privire la dobandirea proprietatii prin posesia de buna credinta se aplica

numai in situatii limitate, nu la orice posesie mobiliara.

-m.d- posibilitatea de a utilia actiunile posesorii in cazul bunurilor mobiliare-da

Noutatea in ce priveste actiunile posesorii 952- s-ar parea ca actiunea din 952 se introduce pt a

preintampina tulburarea posesiei si nu pentru a repara tulburarea

Actiunea din 952 e exclusiv o actiune imobiliara

-varianta de actiune posesorie generala din 952 presupune riscul iminent al unei tulburari a

posesiei spre desosebire de actiunea posesorie generala obisnuita, care este introdusa tocmai ca o

consecinta a deposedarii sau a tulburarii survenite anterior

-e vorba in principiu de o actiune imobiliara

-de principiu actiunea posesorie va fi introdusa cand un tert face acte materiale asupra bunurilor

reclamantului-in cazul art 952, lucrarile re realizeaza pe bunul material al paratului

-actele materiale savarsite de catre parat au loc asupra propriului imobil al paratului nicidecum

asupra imobilului recamnatului, deorarece, in caz contrar, ne-am gasi in prezenta unei tulburari

actuale a posesiei si nu a unui simplu risc de tulburare viitoare

-952 al 1-949 al 1 fraza finala nu se refera nicium la o cerere posesorie ci la un capat de cerere

distincta ce poate fi introd cand cu ocazia deposed sau tulb, paratul a cauzat un prejudiciu

reclamantului

-legiuitorul creeaza aparenta ca act posesorie are o natura juridica mixta si ea presupune si riscul

unei tulburari sau deposedari precum si riscul unui prejudiciu

14    

-daca interpretam strict 952 ajungem la concluzia ca se introduce o actiune posesorie la cazurile

cand exista un prejudiciu

-in principiu astfel de act posesorii introduce pe temeiul 952 vor putea fi exercitate doar inainte

de finalizarea lucrarilor intreprinse de parat asupra imobilului propriu

-daca nu s-a introdus actiunea posesorie in timpul lucrarilor respective,dupa finalizarea lucrarilor

posesorul poate sa uzeze de actiunea posesorie, doar cea generala, clasica ce intervine ca urmarea

a unei tulburari sau deposedari

Distinctia intre stari de drept-stari de fapt

Posesia-detentia precara

-Si detentia precara poate duce la uzucapiune

-intr-o actiune posesorie nu pot fi invocate ca temeiuri stari de drept,doar stari de fapt

POSESIA TABULARA

-publicitatea imobiliara-presupune un sistem care are ca scop asigurarea posibilitatii tertilor de a

cunoaste situatia juridica a bunurilor imobile, terenuri sau constructii

-la fel cum in materie mobiliara cea care joaca rol de publicitate mobiliara este posesia, in

materie imobiliara,rolul de publicitate fata de terti a dreptuluilor reale il joaca sistemul de

publicitate imobiliara

-1273ncc-actul juridic in dreptul civil roman are aptitudinea de a transfera drepturile reale

-al 3. Cu trimitere la 885

1273 stabileste o regula,insa in materie imobiliara se deroga de la aceasta regula

-vointa partilor e suficienta pentru a incheia un act juridic si pentru a transfera dreptul de

proprietate

-obligata de a da in materie imobiliara consta in inscierea dreptului in cartea funciara-conform

codului german

-cf e un sistem de publicitate prin care li se da posibilitatea tertilor sa cunoasca stare bunurilor

imobile

-cf presupune in esenta un inscris,inscrisul fiind o stare de fapt

Sistemul de cf functioneaza avand suportul tehnic al cadastrului general. Sistemul de cf trebuie

sa identifice intr-un fel bunurile imobile.

15    

CF este un sistem de publicitate real-inseamna ca sistemul de carte funciara este costruit avand

ca reper principal bunul imobil si nu pe proprietarul acestuia,cartile funciare nu sunt deschise pe

proprietar si o sa avem carti funciara in functie de bunuri. In cf apar toti proprietarii succesivi ai

bunului respectiv

-caracterul real rezulta din 878ncc al 2 si 3- in CF exista un singur imobil si CF se deschide, se

completeaza si se modifica in functie de situatia juridica a imobilului respectiv

CF asigura publicitatea situatiei juridice si a situatiei materiale a bunurilor imobile. In CF tertii

interesati gasesc atat descrierea situatiei juridice si o descriere a starii de fapt a

imobilului(suprafata,etc)

Cuprinsul cartii funciare

CF este alcatuita din titlu si 3 parti

Titulul cf specifica localitatea pentru care e emisa acea cf si nr cartii funciare

Partea 1 a cf- cuprinde descrierea faptica,materiala a imobilelor asa cum rezulta ea din legistatia

cadastrala

Partea a 2-a a CF- este prtea ce cuprinde toate inscrierile referitoare la dreptul de proprietate. In

aceasta parte va figura numele proprietarului, titlul in baza caruia acesta a dobandit proprietatea,

mentiunea inscrisului constatator al titlului

-orice inscriere in CF poate fi ceruta doar in baza unui inscris. Miza este protejarea tertilor

-tot in partea a doua a CF apar mentiuni si in lefatura ca alte situatii juridice in legatura cu dr de

proprietate-ex clauzele de inalienabilitate,interdictii de instrainare,de grevare

Tot in partea a 2-a vor fi notate si actiunile ce vizeaza dreptul de proprietate -ex. Act in

revendicare

Partea a 3-a este partea in care se inscriu dezmembramintele si celelalte sarcini care greveaza

imobilul ex servit,uzufr,superf,ipoteca,privilegiu

Art 19 din legea 7/1996

CURS 6

EXISTA O MARE LEGATURA INTRE POSESIA CA STARE DE FAPT SI STAREA DE

FAPT PRESUPUSA DE INSCRIEREA IN CF!

Generalitati:

16    

-obiectul inscrierilor de cf : potrivit 878ncc, inscrierile in CF au ca obiect imobilul astfel

cum e el definit in 876(3). Sa nu se confunde notiunea de imobil ca teren, constructie,imobil prin

destinatie cu notiunea de imobil din cf

-prin imobil in sensul cf intelegem exclusiv teren sau constructie adica exclusiv imobilele prin

natura lor

-imobilul in terminologia cf e def ca una sau mai multe parcele alaturate...prin urmare imobilul

de cf poate arata ca teren cu destinatie de gradina+constructie

-imobilul definit in 876(3)e ceea ce legea 7 denumeau prin corp de proprietate sau corp funciar

- sist de publicitate e un sistem real,inseamna ca o cf se deschide in legatura cu bunul imobil si

nu in functie de proprietarul acesteia

-potrivit 878(2)aceeasi cf nu poate cuprinde decat un singur imobil,pt fiecare imobil astfel cum l-

am descris deja trebuie deschisa o cf distincta

-ca o consecinta a caracterlui real al cf preciz in 878(3)-o cf poate sa cuprinda doar imobilul aflat

in proprietatea unei persoane si nu mai multi proprietari distincti

-felurile de inscrieri- exista trei astfel de inscrieri

1) intabulare

2)inscrierea provizorie

3)notarea

Obiectul intabularii . intabularea presupune inscrierea in cf cu titlu definitiv a drepturilor reale

imobiliare principale sau accesorii,asadar in cf intabulam dr de proprietatea,dezmembramintele

lui,respectiv ipoteca imobilara si atunci cand e cazul privilegile imobiiare

Inscrierea provizorie nu este altceva decat o intabulare nedefinitiva,asadar inscrierea provizorie

are ca obiect tot drepturile reale imobiliare si inscrierea provizorie reprezinta acea modalitate de

inscriere a crepturilor in cf cu titlu provizoriu care va deveni definitiva transformandu-se in

intabulare in masura confirmarii ei ulterioare.

898-reglementeaza mai multe situatii de inscriere provizorie- la pct1 nu putem

discuta de o intabulare pentru ca exista o incertitudine cu privire la existenta viitoare a dreptului

respectiv

-in cazul promisiunii de vanzare nu putem vorbi despre o intabulare sau la inscriere provizorie

pentru ca nu avem un drept real,aici devine incidenta notarea

17    

Notarea are ca obiect orice alte drepturi presonale,actiuni sau situatii juridice in legatura cu

imobilul inscris in cf.

Efectele inscrierilor in cartea funciara

-intabularea are cel mai puternic efect in sensul ca prin intabulare,in reglementarea ncc,

beneficiarul acestei inscrieri dobandeste drepturile reale imobiliare,asadar,ca regula,intabularea

in cf are efect atributiv de drepturi reale imobiliare,efect pe care il gasim in 885. Drepturile reale

se sting doar la momentul radierii acestora din cartea funciara

887ncc-el nu enumera si uzucapiunea!!! O sa vedem mai tarziu de ce!

577ncc-al2-se refera la dobandirea dreptului de proprietatea asupra unei constructii prin simplul

fapt al edificarii ei-e o ipoteza de dobandire extratabulara a dreptului de proprietatea,deci

independent de inscierea in cf

De principiu proprietatea se dobandeste exclusiv prin intabularea in cf conform ncc!

Art 56 din legea de punere in aplicare a ncc!!-exemplu!atata vreme cat la nivelul judetului olt nu

sunt finalizate lucarrile de cadastru,inscrierea in cf nu va avea efect atributiv constitutiv de

drepturi ci se va mentine efectul de opozablitate din legea 7

Conditiile -orice cerere de inscriere a unui drept in cf trebuie sa fie intemeieta pe un

inscris,asadar in sistemul formalist al cf,proba titlului,a temeiului juridic,in baza caruia se cere

inscrierea drepturilor in registrul de publicitate trebuie facuta intotdeauna prin inscris

888ncc e vb de acte juridice constatate si probte prin inscrisuri

Art 48(1)din legea 7 /1996 care reglementeaza conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca orice

inscris in baza caruia se cere intabularea,inscrierea provizorie sau notarea

Registratorul de cf verifica conditiile de forma,daca nu respecta forma,el respinge cererea; apoi

verifica validitatea cererii in sine; iar apoi corespondenta dintre titlu si cuprinsul cf.

Art 47(9) din legea 7-radierea unei sarcini poate fi ceruta si de catre debitorul care a platit valabil

creanta ipotecara a unui cesionar neinscris in cf daca ...

Procedura de cf presupune 2 obligatii cu mare relevanta practica:

-obligatia notarului care incheie un astfel de act autentic cu privire la un imobil sa transmita un

exemplar oficiului cartii funciare pentru inscrierea lui

-hot judecatoreasca trimisa la cf dupa pronuntarea ei pentru notarea in cf

47-55 legea 7

Principiile de cf

18    

Principiul publicitatii formale

-reglementat in 883ncc si presupune regula ca orice persoana poate cerceta cuprinsul cartii

funciare respectiv anexele acesteia,fara a fi tinuta sa justifice un interes in acest sens. Inseamna

ca in masura in care un tert doreste sa afle detalii in legatura cu situatia juridica a unui imobil

poate adresa o cerere oficiului de cf,cererea lui nu poate fi respinsa

Principiul efectului atributiv de drepturi reale al inscrierilor in cartea funciara

-reglementat in 885ncc si care presupune ca in principiu drepturile reale imobiliare de dobandesc

doar in momentul intabularii in cf

Situatii de execptie cand se dobandesc drepturi reale fara inscriere in cf

-in principiu cf se ocupa cu publicitatea transferurilor de drepturi reale prin acte juridice

incheiate intre persoane private

-scapa efectului atributiv al inscrierilor in cf ,dobadirea drepturilor reale prin fapte juridice

-de asemnea,nu va fi conditionata de inscrrierea in cf nici dobandirea drepturilor reale imobiliare

care se produce in temeiul legii. Ex. Art 616ncc reglementeaza dreptul de trecere in favoarea

terenului infundat(a enclavei)-e echivalentul legal al unei servituti de trecere-se naste fata sa fie

conditionat de inscrierea unui act

Dobandirile in temeiul unui fapt/legii nu sunt conditionate de inscrierile in cf

-regula e ca orice fel de inscriere cu privire la drepturile reale imobiliare se face exclusiv asupra

unui imobil in ansamblul sau. Daca am doua parcele si o casa nu pot intabula o ipoteca doar pe o

parcea,pentru a fi posibil acest lucru prima data trebuie sa o dezlipesti si apoi sa o transcrii intr-o

noua cf.

Aceasta exceptie apare in 2381-textul face referire la imobilul de cf

In cazul notarilor situatia e diferita pentru ca ele nu au ca obiect drepturi reale,decat alte situatii

juridice decat drepturile reale. In cazul actiunilor, a drepturilor de creanta, notarea are fie efect de

opozabilitate,fie efect de informare,nicidecum efect atributiv

628(2)-in materie imobiliara,unde exista o forma de publicitate,orice clauza trebuie inscrisa in cf

pentru a dobandi efect d eopozabilitate

-cand se publica o hotararea judecatoreasca avem un efect de informare. Ratiunea informarii este

legata de buna credinta a tertilor.

Principiul prioritatii

19    

-reglementat in 890,891ncc -mai intai el stabileste momentul din care se produc efectele

inscrierilor in cf.

-ne intereseaza momentul in care s-a facut cererea de intabulare nu momentul soutionarii ei

-in al doilea rand principiul intereseaza in ipoteza conflictului intre mai multe cereri introduse

simultan sau succesiv,avand ca obiect inscrierea de drepturi concurente aspra aceluiasi imobil.

Asadar intereseaza spre ex cand in legatura cu acelasi imobil se introduc simutan sau succesiv a

doua cereri de ipoteca si astfel se va stabili rangul ipotecilor.

Principiul efectului relativ sau principiul relativitatii inscrierilor in cf

-reglementat in 893ncc-inscrierea in cf a unui drept real imobiliar se poate face doar in masura in

care titlul in temeiul caruia se cere inscrierea,provine de la titularul tabular al dreptului respectiv

-daca in cf apare ca proprietar x, o terta pers poate sa isi intabuleze dr sau in temeiul unui

contract de vanzare cumparare,doar daca acel contract provine de la x

893ncc-prin persoane impotriva carora-se intelege persoane de la care trebuie sa provina titlul, la

litera a e vorba de titlul tabular al proprietarului imobilului respectiv

La litera b prima data trebuie sa inscrii proprietatea pe numele tau si abia apoi poti ipoteca bunul

in favoarea creditorului ipotecar

894ncc

887(3)ncc

Proprietatea dobandita extratabular nu poate fi exercitata deplin pana la intabularea ei in cf

Principiul fortei probante

-reglementat in art 900-spune ca in masura in care un drept intabulat...... e o prezumtie relativa

Asemanari intre cf si posesia a stare de fapt

900vs919. Obs. Avem la art 900 si 919(3)prima teza, avem doua prezumtii relative de

proprietate,ambele intemeiate pe stari de fapt. La art 919(3)starea de fapt cunoscuta este corpusul

si de aici se prezuma existenta unei stari de drept

900(1)avem in inscrisul de cf,o stare de fapt,iar prezumtia e o stare de drept si anume existenta

dreptului de proprietatea sau a unui drept real

In masura unui conflict intre prezumtia intemeiata pe posesia exercitata asupra bunului si

prezumtia intemeiata pe posesia tabulara va avea intotdeauna prioritate prezumtia furnizata de

cuprinsul cartii funciare.

20    

900 si principiul forti probante-raportat la alineatul3-prezumtie relativa-dovada contrara se poate

face numai in cazul dobandirii proprietatii extratabulare si in ipoteza unei actiuni in rectificare

-in materia dreptului de proprietatea este foarte greu de dovedit calitatea de proprietar. Pentru a

gasi o solutie la probatio diabolica a fost instituita uzucapiunea. Ncc opteaza pt o noua varianta

intemeiata pe cuprinsul cf,in masura in care se ajunge la un proces de revendicare,proba

dreptului de propretatea se va face prin extrasul de cf tocmai datorita fortei probante a cf

De regula,datorita efectului atributiv de drepturi,nu vom putea avea actiune in revendicare

indreptata impotriva proprietarului tabular!!!!

Concesinta-cate vreme o persoana figureaza ca proprietar in cf,ea e si proprietar

-o actiune in revendicare impotriva proprietarului tabular e sortita esecului pentru ca reclamantul

nu poate proba ca el este proprietar

-principiul fortei probante nu se confunda cu principiul publicitatii materiale a cf ,deoarece

primul instituie o regula de probatiune,iar al doilea instituie o regula de fond,de drept subsantial

-principiul fortei probate protejeaza titularul tabular al dreptului imobiliar,in timp ce principiul

publicitatii materiale ii protejeaza pe tertii de carte funciara.

CURS 7

POSESIA TABULARA SI EFECTELE EI

-posesia tabulara: starea de fapt rezultata din inscrierea in cartea funciara a unui drept real

imobiliar in favoarea unei persoane determinate numita titular tabular,asadar avem in vedere

starea de fapt presupusa de un inscris

-efecte juridice ale posesiei tabulare-dobandirea drepturilor reale imobiliare si opozabilitatea lor

fata de terti-885(1)

-paralela cu posesia ca stapanire asupra bunului- apare o diferenta,aceasta din urma nu confera

automat dreptul de proprietatea ci confera opozabilitatea drepturilor in materia bunurilor mobile

-posesia ca stapanire presupune doar opozabilitatea dreptului real si aceasta doar in materia

bunurilor mobile

-posesia mobiliara,dar si cea imobiliara, ca stapanire asupra bunului nu confera automat dreptul

de proprietatea asupra bunului,spre deosebire dee cea tabulara care confera drept de proprietate

asupra bunurilor

21    

-daca esti inscris ca proprietar al imobilului in cf inseamna cu certitudine ca doar tu esti

proprietarul bunului respectiv si dreptul tau e opozabil fata de toate celelelalte pesroane

-daca ai stapanirea asupra unui bun mobil-aceasta ofera doar opozabilitatea dreptului

-885(2)-trebuie coroborat cu art 1-in mat mobiliara ca regula o persoana poate fi proprietara

asupra bunului doar daca are posesia tabulara asupra bunului si dreptul va fi pierdut doar cand se

pierde posesia tabulara prin radierea din cf

-actiunea in revendicare-563(1)-e actiunea proprietarului neposesor impotriva posesorului

neproprietar-datorita efectului achizitiv este greu de imaginat ipoteza in care actiunea in

revendicare sa fie introdusa cu succes impotriva posesorului tabular,pt ca reclamantul trebuie sa

probeze ca el e tabular

-in materiaq posesiai ca stapanire a bunului-posesia iti ofera calitatea de parat in actiunea in

revendicare

-posesia tabulara iti ofera mai mult pentru ca tu esti considerat proprietar si orice actiune

introdusa impotriva ta va fi respinsa

-887-ipoteze de dobandire a dreptului de proprietetate fara inscrierere in cf-singurele situatii in

care se poate ajunge ca proprietarul extratabular sa poata revendica bunul incluziv de la

posesorul tabular-sunt situatii absolut exceptionale

-al doilea efect juridic legat de posesia tabulara e cel din art 900-se refera la prezumtia relativa

intemeiata pe posesia tabulara

900-919(3)privite comparativ

900(3)-rasturnata doar prin mijloace de proba limitativ prevazute de lege-cand actiunea in

rectificare a cf este admisa

-daca actiunea in rectificare este admisa duce la radierea dreptului

-al treilea efect-891-in ipoteza UNUI CONFLICT DE TITLURI CONCURENTE,avem titluri

pentru ca drepturile se dobandesc doar dupa inscrierea in cf,va fi preferat primul ce s-a inscris in

cf...vezi codul

-comparativ cu 1275(1)-posesia tabulara joaca acelasi rol pe care il joaca stapanirea asupra

bunului doar ca a doua fucntioneaza doar pt bunuri mobile,iar prima -------------------

-mijloace de solutionare a conflicteor intre titluri concurente provenite de la un autor comun

22    

-in materie mobiliara posesia joaca ca opozabilitate- eu vand un ceas lui x si dupaia lui y,daca il

pun mai intai in posesie pe y,el ramane proprietar pentru ca vanzarea catre x chiar daca a avut loc

anterior nu ii e opozabila lui y pentru ca nu a fost pus in posesia bunului

-in materie imobiliara posesia tabulara are efect de dobandire a dreptului

- cu buna credinta in 1275 e buna credinta eroare

-901(2)-

-daca cel ce se introduce in cf e de rea credinta poate fi intentata actiunea in prestatie tabulara

Uzucapiunea tabulara 931

-presupune ca dupa curgerea unui anumit interval de timp cel ce figureaza in cf ca porprietar sau

titlular de alt drep real imobiliar poate conserva acest drept in sensul ca nu poate fi introdusa

actiune in radiere impotriva lui

-nu este un mod de dobandire a proprietatii 931(1)-e o prescriptie extinctiva a dreptului la

actiunea in rectificare.(tu te inscrii in cf fara drept,fara just titlu,dupa 5 ani nu se mai poate radia

dreptul tau din cf-cu conditia ca la momentul inscrierii in cf tu sa fii de buna credita)

930-939-reglementeaza alte uzucapiuni in materie imobiliara respectiv mobiliara. Ambele sunt

intemeiate pe posesia ca stapanire asupra bunului.

-uzucapiunea tabulara nu e un mod de dobandire a proprietatii,deci nu e o prescriptie achizitiva

-toate efectele discutate pana acum profita titularului tabular,posesorului tabular

-exista si efecte ale posesiei tabulare care nu beneficiaza posesorului tabular ci tertilor de

cf,tertilor care avand un anumit interes consulta cuprinsul cf si se incred in el

901(1)-il comparam cu 937-ultimul reglementeaza ipotezele limitative cand posesia de buna

credinta valoreaza proprietate,bun mobil

-in materie mobiliara ,poseisa valoreaza proprietate cand din eroare terul cumpara un bun

mobil de la posesor-de data asta posesia joaca ca mijloc de creare a unei false aparente ca

vanzatorul ar fi proprietar-tertul devine astfel proprietar chiar daca incheie contractul cu un

neproprietar. In vitrutea teoriei aparentei,937, tertul devine proprietar al b mobil

-901-in materie de cf,doar ca de data asta falsa aparenta e creata de posesia tabulara,

acaesta creaza convingerea ca tertul contracteaza cu adevaratul proprietar si ca posesia aluia e

intemeiata pe un titlu valabil, daca ulterior titlul autorului meu e desfiintat,inseamna ca si

dobandirea imobilului meu e de la un neproprietar. 909(3)-dupa termenul de 3 ani, nu se mai

23    

poate cere radierea dreptului tertului de buna credinta din cf, deci tertul de buna credinta ramane

proprietar

909(3)-se refera la tertul dobanditor

a ii vinde lui b un imobil,b se inscrie in cf. B ii vinde lui c,c se inscrie si el in cf. B e dobanditor

nemijlocit al bunului. C se increde in cuprinsul cf,deci ramane cu bunul,chiar daca contractul

dintre a si b este desfiintat.

920(2)-948(4)-,#celelalte cazuri,adica in afara de cele de al alin 3#-obligatia de informare si

oligatia de a se informa. In masura in care el invoca ulterior eroarea,aceasta trebuie sa fie

scuzabila,adica s anu fie datorate propriei culpe,propriei neglijente.

Avantajul posesiei tabulara in materie mobiliara-stabileste limitele obligatiei de a se informa

-ul alt efect al posesiei tabulare este ca, continutul cf stabileste,determina, limitele obligatiei de a

se informa, a persoanei care intra in raporturi juridice referitoare la drepturile tabulare

A iivinde lui B in 2012 si in 2012 se intableaza B in cf

In 2013 B ii vinde la C si c se intabuleaza in cf

In 2014 c ii vind ela d si el se inscrie in cf.

Vanzarea intre a-b desfiintata. Pana in 2015 d e in termenul de 3 ani pt ca se calculeaza din 2012.

-daca dobanditorii sunt de rea credinta actiunea nu se mai prescrie in 3 ani,ea devine

imprescriptibila

UNIVERSALITATI DE FAPT SI UNIVERSALITATI DE DREPT

920a- cu titlu particular-se refera la un bun determinat-devi proprietar in temeiul unui act cu titlu

translativ particular si te poti prevala de el daca are titlu particular

-nu poti fi nici proprietar si nici posesor asupra unei universalitati

-avanzii cauza sunt si ei universali,cu titlu universal,sau cu titlu particular

UNIVERSALITATILE DE FAPT

-un ansamblu de bunuri constituite de proprietarul acestora in considerarea destinatiei comune a

bunurilor respective

-reglementarea legala a universalitatii de fapt o gasim in 541

-universalitatea de fapt nu are o latura pasiva,ea este alcatuita exclusiv din elemente de activ

-universalitatea de fapt se identifica cu continutul sau

24    

-avand in vedere ca nu are o existenta distincta,independenta de bunurile pe care le

contine,universalitatea de fapt inceteaza sa existe atunci cand proprietarul comun

distruge,instraineaza bunurile respective,sau le modifica destinatia

-universalitatea de fapt nu influenteaza regimul juridic al bunurilor pe care le contine

-in cadrul universalitatii de fapt nu se produce subrogatia reala ,ea fiind un mecanism juridic

posibil doar in cadrul universlitatilor juridice

-universalitatea de fapt in ansamblul ei poate face exclusiv obiectul unor transmisiuni cu titlu

particular spre deosebire de universalitatile juridice care fac obiectul transmisiunilor universale

respectiv cu titlu universal.

Transmisiunea cu titlu particular presupune instrainarea unuia sau mai multor bunuri

determinate,bunuri care ies din patrimoniul autorului(instrainatorul)si intra in patrimoniul

avandului-cauza(dobanditorului)

-32

Transmisiunea universala-instrainarea unei universalitati juridice in ansamblul ei ex

patrimoniul,masa patrimoniala, catre o singura persoana ddeterminata

Transmisiunea cu titlu universal- presupune transmiterea unui patrimoniu, a unei universalitati

juridice catre doua sau mai multe persoane care vor dobandi acest patrimoniu in indiviziune

devenind cotitulari asupra sa.

CURS 8

UNIVERSALITATI DE DREPT

-universalitatea de drept(juridica)- ansamblu de drepturi si obligatii pecuniare care nu se

confunda, nu se reduce si nu se identifica cu continutul sau concret de la un anumit moment

determinat

Asadar diferenta fundamentala dintre universalitatea de drept si cea de fapt este ca in timp ce a

doua se confunda cu continutul ei, prima exista independent de continutul ei la un anumit

moment,ea poate exista chiar daca nu exista niciun drept sau nicio obligatie

-la universalitati juridice vorbim mai degraba de aptitutdinea de a dobandi drepturi si obligatii

-in principiu in cadrul universalitatilor juridice intra patrimoniul,masele patrimoniale si

patrimoniul de afectatiune

25    

Patrimoniul-ansamblul tuturor drepturilor si obligatiilor pecuniare ale unei persoane fizice sau

juridice , care nu se identifica cu continutul sau determinat si exista independent de drepturile si

obligatiile titularului sau de la un anumit moment dat.

31(1)-patrimoniul include drepturi si obligatii dar nu e tot una cu continutul sau!!

-in vcc avem un text ce spune ca orice debitor raspunde pentru datoriile proprii cu toate bunurile

sale prezente si viitoare

!!-teoria patrimoniului apare pentru a-i apara pe creditori

!!-transmisiunea elementelor de activ si pasiv,garanteaza executarea creantelor tot pe acesta

teorie a patrimoniului

Masele patrimoniale-o subdiviziune a patrimoniului, care reprezinta la randul sau o

universalitate juridica cu activ si pasiv propriu,fara a se identifica cu continutul sau concret

-caracteristici ale masei patrimoniale- ea nu poate exista in afara patrimoniului, ea intotdeauna va

exista in cadrul unui patrimoniu

-datorita faptului ca e o universalitate juridica,face posibila

subrogatia reala cu titlu particular sau universal

-masa patrimoniala este justificata de o anumita

afectatiune,de un scop concret,caruia ii este destinata

-ex in cazul fiduciei aveam o masa fiduciara,care este afectata finalitatii concrete,urmarita

de parti prin contractul de fiducie. 773ncc

-totodata c civ si legi speciale reglementeaza mai multe mase patrimoniale afectate exercitarii

anumitor profesii autorizate de lege cum ar fi cea de avocat sau de notar

-in fine, in acceptiunea legii romane,divizarea patrimoniului in doua sau mai multe mase

patrimoniale,poate avea loc doar in conditiile stabilite de lege si doar in cazurile,in ipotezele

limitativ reglementate de legea romana. Subiectul de drept titular al unui patrimoniu nu

poatedetermina singur divizarea,ea poate fi determinata doar de lege! Explicatia se refera la

creditori si la intentia legiuitorului de a proteja creditorii evitandu-se ca o divizare a

patrimoniului sa afecteze gajul general.

31(2)

Patrimoniul de afectatiune

-el nu exista in dreptul civil roman

26    

-atat ncc cat si anumite legi speciale fac referire la patrimoniul de afectatiune,utilizeaza aceasta

sintagna

-se refera la acesta in 31(3),respectiv 33-chiar daca legiuitorul roman utilizeaza aceasta sintagma,

foloseste doar sintagma in titlul articolului,dupa aceea spune in cuprinsul articolului ca nu este

patrimoniu de afectatiune ci e de fapt vorba de mase patrimoniale.

-un patrimoniu nu poate fi continut in alt patrimoniu pentru ca ambele sunt universalitati cu

posibilitati de a contine drepturi si obligatii infinite

-singura varianta acceptata de legiuitorul roman este existenta unor mase patrimoniale de

afectatiune si nu a patrimoniului de afectatiune

-daca am avea un veritabil patrimoniu de afectatiune consecinta ar fi ca o persana fizica ar putea

avea un patrimoniu de afectatiune si un patrimoniu personal,iar fiecare creditor ar avea gaj

general exclusiv asupra unui singur patrimoniu,fie de afectatiune fie propriu

-deci nu avem in dreptul civil roman notiunea de patrimoniu de afectatiune

-cum ar arata? Patrimoniu distinct creat de o persoana,care sa aiba acelasi titluar si atunci x are 2

patrimonii,sau patrimoniu de afectatiune creat de x insa care dupa momentul crearii lui nu ar

avea titluar pe tot parcursul existentei sale. Aceata varianta apare in c civ Quebec

-legiuitorul roman considera ca nu apare posibilitatea constituirii de patrimonii,tu il dobandesti

cand incepi sa existi ca entitate juridica si il pierzi cand incetezi sa existi pentru ca patrimoniul e

conditionat de capacitatea oricarei persoane de a fi titluar de drepturi si obligatii(personalitate

juridica,subiect juridic)->nu poti crea patrimoniul

-nu poti instrainta patrimoniul prin acte juridice intre vii(e inalienabil) pentru ca ar insemna sa iti

instrainezi personalitatea juridica,de a fi titular de drepturi si obligatii

-in legatura cu divizibilitatea patrimoniului-legiuitorul roman admite posibilitatea persoanei ca in

anumite conditii sa isi divizeze patrimoniul

Gajul general

-se gaseste reglementat in 2324

-este garantia comuna a tuturor creditorilor si consta in dreptul acestora asupra activului

patrimonial al debitorului lor

-dreptul de gaj general nu este un drept real,el nu poarta asupra unor bunuri determinate

-el poarta asupra patrimoniului ca entitate distincta de drepturile pe care le contine

27    

-consecinte:- spre deosebire de garantiile reale,dreptul de gaj general, nu confera atributele de

preferinta respectiv de urmarire

-gajul general confera creditorului chirografar posibilitatea de a vinde silit atat

bunurile prezente cat si bunurile viitoare din patrimoniul debitorului sau.

-urmarire-posibilitatea creditorului de a vinde silit bunul chiar daca acesta a intrat din

patrimoniul debitorului sau si a intrat in patrimoniul altei persoane. Revendicarea nu e o

consecinta a acestui drept de urmarire!!!

Dreptul de urmarire se gaseste la ipoteca

-gajul general nu confera urmarirea creditorului chirografar

-ce remediu are creditorul chirografar? El poate uza de actiunea pauliana si ii da posibilitatea sa

atace actele prin care debitorul a urmarit sa reduca gajul general cauzandu-si insolvabilitatea sau

reducerea patrimoniului

-1562-actiunea revocatorie-actiunea pauliana-efectul ei este ca in masura in care e

admisa,actul juridic al debitorului prin care el s-a insaracit devine inopozabil fata de creditor,se

considera ca bunul nu a iesit din patrimoniul debitorului. Ea suplineste lipsa atributului de

urmarire

-1560-actiunea oblica-permite creditorilor chirografari ca in temeiul gajului general sa exercite

drepturi si actiuni impotriva debitorului in cazul in care creditorul este neglijent fata de creantele

sale

-2376-e un text din materia ipotecilor si vizeaza clauzele de inalienabilitate prin care se interzice

instrainarea bunului ipotecat-pune capat unei practici constante in ce priveste bancile ce

introduceau in contractele de ipoteca o clauza de inalienabilitate prin care interziceau debitorului

ce a primit creditul sa instraineze bunul ipotecat pana la plata integrala a creditului. E abuziv

pentru ca pentru un creditor ipotecar nu e utila clauza de inalienabilitate pentru ca in cazul lor,ca

si creditori ipotecari ei au drept de urmarire. In ncc aceste clauze sunt lipsite de efect.

Gajul general nu confera nici preferinta-2326(1)-regula in ce-i priveste pe creditorii chirografari

este ca ei nu beneficiaza de dreptul de preferinta si in caz de executare silita creditorii

chirografari isi vor satisface creanta din pretul bunurilor vandute,neavand importanta ordinea

titlurilor creditorilor. Daca ambele sunt scadente si ambii creditori participa la executarea silita,ei

vin in concurs,nu conteaza data si nici valoare creantelor.

28    

Formula”bunuri prezente si viitoare”-creditorul poate valorifica toate bunurile existente in

patrimoniu la momentul executarii silite,precum si cele ce o sa intre ulterior in patrimoniu. NE

RAPORTAM LA MOMENTUL EXECUTARII SILITE!!!

-gajul general e protejat si prin subrogatia reala

-2324(1)-definitia gajului general

-1518-in materia executarii silite a obligatiilor-trebuie pus in legatura cu 2324-are posibilitatea

debitorul sa limiteze aceasta raspundere? Da,in masura in care obtine acordul debitorului sau,are

posibilitatea de a limita,de a scoate unele bunuri. E reglementat in interes privat,al creditorului

-2325-confirma ipoteza de mai sus

-2324-nefiind un text de ordine publica,partile pot sa deroge de la el,limitand,restrangand gajul

general. Dar pana unde? Nu pot limita cu totul gajul general pentru ca o astfel de conventie e

lovita de nulitate,am vorbi de consimtamant neserios

-consecinta divizarii patrimoniului asupra dreptului de gaj general-2324(3)-de principiu divizarea

patrimoniului nu afecteaza gajul general,acesta purtand asupra intregului patrimoniu. Cu toate

acestea,alin 4 prevede o exceptie de la alineatul 3. Situatia in care masa patrimoniala este

destinata unei anumite activitati autorizate de lege,aici avem doua gajuri generale distincte-unul

al creditorilor profesionali ce sa se exercite numai asupra creantelor profesionale si unul al

creditorilor personali ce se exercita asupra crentelor personale.

Pot partile se deroge de la acest alineat 4? Da,pentru ca nu e un text de ordine publica

Concluzia:Regula divizarea patrimoniului nu afecteaza gajul general

Exceptia in 2324(4)-se refera exclusiv la o masa patrimoniala afectata unei profesii destinate de

lege

-in masura in care creditorii sunt anteriori divizarii,divizarea nu afecteaza gajul general al

acestora!!!!!

Gajul general si modul in care el poate fi afectat prin inalienabilitatea legala/conventionala

respectiv prin insesizabilitatea bunului

Insesizabilitate-unul sau mai multe bunuri determinate nu pot fi valorificare de catre creditori in

cadrul executarii silite. Deci ele nu pot fi executate silit!!

Inalienabil e bunul ce nu poate fi instrainat de proprietar

29    

Insesizabilitatea poate avea sorginte legala sau conventionala. De asemenea insesizabilitatea

poate fi o consecinta a inalienabilitatii,asadar de principiu un bun inalienabil este tototdata si

insesizabil.

Distinctia intre insesizabilitatea legala si cea conventionala conteaza pentru ca prima este

opozabila atat creditorilor anteriori cat si creditorilor viitori ai proprietarului bunului

respectiv. In al doilea rand, insesizabilitatea legala produce efecte independent de notarea ei in

cartea funciara, pe cand, de principiu insesizabilitatea conventionala produce efecte doar fata de

creditorii posteriori actului juridic care a instituit-o si devine opozabila fata de terti,deci inclusiv

fata de creditori,doar prin notarea clauzei de insesizabilitate in cf.

-insesizabilitatea poate fi atrasa de inalienabilitatea bunurilor, astfel, potrivit 2329(2),

inalienabilitatea legala atrage insesizabilitatea. De asemenea potrivit 629(3), inalienabilitatea

conventionala determina la randul sau insesizabilitatea bunurilor respective.

-627(4)-clauza de inalienabilitate subinteleasa in anumite conventii-in cazul acesteia, nu ne

gasim in prezenta unei inalienabilitati legale ci in a unei inalienabilitati conventionale. Textul

este supletiv si completeaza vointa partilor.

-consecinta insesizabilitatii este ca bunurile sunt scoase din sfera gajului general indiferent de

tipul ei

CURS 9

PANA LA MODURI DE DOBANDIRE A PROPRIETATII LA TEST!!

SUBROGATIILE REALE

-observatie-nu se confunda subrogatiile reale cu cele personale

-1593-1598 reglementeaza subrogatiile-nu are nicio legatura cu ce vorbim noi aici

-in dr civ exista subrogatii reale si personale

1593 si urmatoarele reglementeaza subrogatia personala ce nu face obiectul drepturilor reale

-subrogatia persupune o inlocuire,daca e personala se inlocuieste o persona a cu o alta persoana

intr-un raport de obligatie iar la cea reala se inlocuieste un drept cu un alt drept in cuprinsul unui

petrimoniu

-subrogatia personala este un efect al platii

-daca ai obligatia de a construi o cas asi o executi voluntar se numeste ca faci o plata

30    

-daca plata este facuta de o alta persoana decat debitorul ce datoreaza acea prestatie,tertul ce face

plata fara intentia de a-i face liberalitati debitorului,el devine noul creditor al debitorului,in locul

creditorului initial

SUBROGATIA REALA-inlocuire a unui drept determinat,drept subiectiv determinat, cu un alt

drept subiectiv in cadrul activului unei universalitati juridice. Asadar obiectul subrogatiei reale il

reprezinta drepturi subiective patrimoniale privite ut singuli.

Obs.2-mediul in care se produce subrogatia reala invariabil,subrogatia reala,indiferent de forma

ei se produce intotdeauna exclusiv in cadrul activului unei universalitati juridice,adica in cadrul

activului unui patrimoniu sau in masura in care patrimoniul este edivizat,in cadrul activului unei

mase patrimoniale

!!!subrogatia reala nu se produce in cadrul universalitatilor de fapt!!!!

-daca a ii vinde lui b o turma de vite,se incheie contract de vanzare,se predau animalele si se

constata ulterior anzarii ca inaintea incheiereii vanzarii din culpa medicului veterinar ce se ocupa

de animale,5 animale au decedat inainte de vanzare,da culpa medicului se constatat dupa

incheierea contr. Cumoaratorul vine si ice ca avand in vedere ca cele 5 fac parte din turma dei

despagubirile mi se cuvin mine. Cui va trebui medicul sa plateasca despagubiri? Daca

cumparatorul are pretentia sa primeasca el despagubirile ar fi in discutie o subrogatia reala. Acest

lucru nu e posibil pentru ca la nivelul universalitatii de fapt nu poate avea loc o subrogatie reala.

-despagubirile intra in patrimoniul vanzatorului deoarece in patrimoniul lui s-au produs

prejudiciile,patrimoniul lui cuprindea si acea universalitate de fapt.

-intotdeauna universalitatea de fapt e introdusa intr-o universalitate juridica!!!!!!

-subrgatia se produce in cadrul patrimoniului ce contine universalitatea de fapt

RAPORTUL DINTRE SUBROGATIILE REALE SI TRANSMISIUNI

-nu exista nicio legatura intre subrogatiile reale si transmisiuile universale respectiv cu titlu

universal

-trasmisiunile vehiculeaza patrimonii,subrogatiile nu presupun inlocuirea patrimoniilor sau a

maselor patrimoniale,asa cum o fac transmisiuile

-singura corelatie posibila este intre transmisiunile cu titlu particular si subrogatiile reale

-atunci cand rubrogatia reala se produce in temeiul unui act cu titlu oneros ea a insotita de

transmisiuni cu titlu particular!!!

TIPURILE DE SUBROGATII REALE

31    

-subrogatia reala poate fi cu titlu universal sau cu titlu particular

-puncte comune: ambele presupun inlocuirea intre ele a doua drepturi subiective in cadrul unui

activ patrimonial

Ambele presupun instrainarea unui drept patrimonial facuta cu titlu oneros.

Acest titlu oneros e determinat fie prin vointa partilor cand instrainarea presupune un act juridic,

fie in temeiul legii atunci cand ne raportam la un fapt juridic oneros. Daca avem un act cu titlu

gratuit nu se produce subrogatia pentru ca avem o singura transmisiune intr-un singur sens,doar

patrimoniul beneficiarului se sporeste,cel ce face liberalitatea pur si simplu ramane fara un bun.

Dobandiri oneroase in temeiul unei fapte juridice. Uzucapiunea este un fapt juridic ce presupune

o dobandire de dreptur prin efectul legii fara sa fii tinut la un anumit echivalent,in schimb

accesiunea presupune ca dobandesti un drept dar esti tinut la o contraprestatie.SUBROGATIA

PRESUPUNE UN RAPORT ONEROS!!!!!

-diferente intre cele 2 categorii de subrogatii

Subrogatia reala cu titlu universal se raporteaza la dreptul inlocuit in cadrul unui patrimoniu

exclusiv prin referire la calitatea dreptului subiectiv respectiv de element al acelui patrimoniu.

Intereseaza exclusiv ca bunul face parte dintr-un anumit patrimoniu

Subrogatia reala cu titlu particular se raporteaza la dreptul inlocuit si prin referire la regimul

juridic particular al dreptului respectiv. Regimul juridic particular-orice fel de limitari ale acelui

drept ex. Prin sarcini constituite in favoarea tertilor ,respectiv drepturi accesorii in raport cu

dreptul subiectiv inlocuit ex. Am in patrimoniu un drept de proprietate asupra unui teren ce e

grevat cu o srvitute,subrogatia reala cu titlu universal observa ca eu am dreptul de proprietate

asupra terenului dar nu vede nicio sarcina pe el etc. Bunul de inlocuire nu preia nicio sarcina si

niciun accesoriu. Daca e vorba de o subrogatie cu titlu particular ea observa si dreptul de

proprietate dar si sarcinile ,toate detaliile. Consecinta in cazul ei e ca toate sarcinile si drepturile

accesorii in loc sa plece din patrimoniu se muta in patrimoniul de inlocuire

Subrogatia reala cu titu universal e o functie a patrimoniului,ea reprezinta un efect al fortei de

atractie pe care patrimoniul o exercita asupra bunului de inlocuire in ipoteza unei instrainari

oneroase. Consecinta este aceea ca subrogatia reala cu titlu universal se produce automat in lipsa

unei clauze sau a unei reglementari legale contrare. Pe scurt: in masura in care un bun se

intraineaza cu titlu universal dintr-un patrimoniul,automat echilaentul banesc al bunului intra in

acel patrimoniu

32    

La subrogatia reala cu titlu particular lucrurile se prezinta diferit. Aceasta se produce doar in

ipoteza in care este insituita,reglementata, de lege sau de parti prin conventia lor. Deci doar daca

vor ei,altfel suntem in prezenta subrogatie reala cu titlu universal.

DREPTUL DE PROPRIETATE

LIMITARI ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE

CLAUZELE DE INALIENABILITATE627-629

CLAUZELE DE INSESIZABILITATE 2329

-ambele sunt preluate intr-o forma mai mult sau mai putin modificata din codul civil din

QUEBEC

-in codul civil Quebec se specifica expres in privinta ambelor tipuri de clauze ca ele pot si

instituite valabil doar in acte juridice cu titlu gratuit. Aceasta limitare nu se gaseste in codul civil

roman.

-clauza de inalienabilitate este acea prevedere contractuala care atrage imposibilitatea

proprietarului de a instraina respectiv de a greva cu sarcini reale un anumit bun

-clauza de inalienabilitate nu se confunda sub nicio forma cu inalienabilitatea legala. 973(2)-dr

de abitatie al sotului supravietuitor-dr gratuit,inalienabil,insesizabil-nu avem o clauza de

inalienabilitate aici ci o inalienabilitate legala. Clauza de inalienabilitatea trebuie prevazuta intr-

un act juridic pentru a putea fi vorba despre ea.

Interesul distinctiei. Inalienabilitatea legala spre deosebire de cea conventionala est eopozabila

erga omnes,ex lege,adica in temeiul legii, fara a fi necesara notarea acesteia in materia imobiliara

in cartea funciara. Per a constrario, inalienabilitatea convetntionala trebuie notata in cf.

De asemenea in materie mobiliara-628(3)-face referire la regulile din 937

628(3)-daca am un bun mobil grevat de o cl de inal pe care prop cu incalc clauzei il instrain,iar

tertul dobanditor e de buna credinta, atunci tertul dobandeste bunul si ramane proprietar fara a-i

putea fi desfiintat titlul de dobandire

Daca inal ce grev b mob ar fi o inal legala,opozabilit e erga omnes ex lege,tertul nu s emai poate

revala de buna lui credinta.

Clauza de inalienabilitate se distinge de interdictia de instrainare prin aceea ca clauza de

inalienabilitate are caracter real,ea greveaza bunul. Propriu zis ea blocheaza dispozitia bunului ca

atribut al dreptului de propretate

33    

In timp ce simpla interdictie de instrainare a bunului instituie de fapt o obligatie personala a

proprietarului de a nu incheia acte de dispozitie cu privire la acel bun.

Ex. Daca clauza e formulata astfel: bunul nu va putea fi instrainat timp de 15 ani,avem clauza de

inalienabilitate, iar daca avem o clauza: cumparatorul se obliga sa nu instraineze bunul timp de

15 ani avem o obligatie personala de a nu instraina

-incalcarea unei simple interdictii de instrainare atrage raspunderea contractuala

-incalcarea clauze de inalienabilitatea atrage_____________rezolut/anulare________________

-627(4)-coroborat cu 60 indice 1 din legea de punere in aplicare a ncc.

627(4) face referire la o inalienabilitate conventionala,fiind vorba de un text supletiv,partile pot

deroga de la el

-clauza de insesizabilitate este acea prevedere contractuala prin care unul sau mai multe bunuri

determinate sunt scoase din sfera gajului general al creditorilor proprietarului lor.

-clauza de insesizabilitate are natura contractuala intotdeauna,difera de insesizabilitatea

legala973(2), de asemenea clauza de insesizabilitate nu se confunda cu insesizabilitatea implicita

atrasa de inalienablitatea legala sau conventionala a unui bun

-interesul distinctiei: daca avem insesizabilitate legala consecinta e ca ea e opozabila de plin

drept in materie imobiliara,iar in materie mobiliara creditorii nu se pot prevala de necunoasterea

clauzei de insesizabilitate

Daca e vorba de o insesizabilitate conventionala in materie imobiliara trebuie inscrisa in cf,iar in

materie mobiliara ea nu e opozabila tertilor ce nu o cunosc

Nu se confunda insesizabilitatea implicita cu clauza de insesizabilitate

Insesizabilitatea implicita e atrasa de inalienabilitatea unui bun

-daca insesizabilitatea e o consecinta a inalienabilitatii ea depinde de validitatea clauzei de

inalienabilitate

-nu se confunda clauza de insesizabilitate cu conventia dintre debitor si creditor prin care cei doi

stabilesc cu efecte inter partes ca anumite bunuri determinate nu vor putea fi executate silit de

catre acel creditor

-insesizabilitatea are caracter real-ea scoate anumite bunuri din sfera gajului general al

creditorului chirografar

CONDITIILE DE VALABILITATE

-se extind de la cauzele de inalienabilitate si la cele de insesizabilitate

34    

1) clauza de inalienabilitate trebuie sa fie cuprinsa,instituita in actul oneros sau gratuit translativ

de proprietate prin care cel tinut de inalienabilitate dobandeste in patrimoniu bunul grevat

2) clauza de inalienabilitate trebuie sa fie tmporara si stabilita pe o persoana care sa nu

depaseasca 49 de ani calculata de la momentul in care bunul intra in patrimoniul celui tinut de

clauza

3) clauza trebuie sa fie justificata de un interes serios si legitim. Interes ce poate fi al

instrainatorului,al dobanditorului,al unui tert, sau chiar un interes public

Clauza de inalienab respectiv cea de insesizab de principiu poate fi introdusa doar intr-un act

juridic translativ de proprietate

CURS 10

CARACTERUL TEMPORAR- e untermen de maxim 49 de ani pt care poate fi instituita o astfel

de clauza. Nu orice clauza ce e pana in 49 de ani e valabila sau care depaseste e nula. Acest

termen e o consecinta a caracterului temporar al clauzei.

-in masura in care cl de inal sau inseszab e perpetua, ea va fi lovita de nulitate

-daca avem o astfel de clauza pe 40 de ani, dar e impusa unui proprietar ce are 80 de ani,este sau

nu valabilia? Nu,nu e valabila,pentru ca e stabilita pe un termen ce dureaza mai mult decat viata

proprietarului si e asimiliata clauzei perpetue.

Clauza trebuie sa nu depaseasca durata de viata a proprietarului!!!

Sanctiunea: nulitatea absoluta!! Pentru ca caracterul temporar respectiv existenta unui interes

serios si legitim sunt impuse de ordinea publica.

Daca nulitatea vizeaza intregul act sau doar o parte avem 627(3)”se prezuma”->in mod relativ in

contractele cu titlu oneros

2376-clauza continuta intr-un contract de ipoteca-in cadrul unui conyr de ipoteca ce garanteaza

un credit, ipoteca confera creditorului dr de urmarire asupra bunului, e irelevant pt creditor daca

bunul ramane in patrimoniul debitorului sau al unui tert,o clauza de inalenabilitate nu ar fi astfel

justificata de un interes serios si legitim.

Exc introdusa de legiuitor cand clauza de inalienabilitate din 627(4) produce efecte si in cadrul

contractelor ce nu sunt translative de proprietate-acest text se refera si la promisiunile de vanzare

sau promisiuni a altor acte translative de proprietate.

35    

627(4)se refera nu la o inalienabilitate legaa ci la una conventionala,prin urmare partile pot

deroga de la acest articol. Interesul este ca textul e foarte vag-ex. Fiducia. Daca 627(4) ar fi o

inalienabilitate legala,partile nu ar pute deroga de la ea si in cazul fiduciei nu s-ar mai putea

instraina bunurile.

627(4)e o inalienabilitate convetionala prezumata de legiuitor

Efectele cl de inalinebilitate

Imposibilitatea pt proprietar de a instraina respectiv de a greva cu sarcini reale bunul afectat de

inalienabilitate

627(1)-stabileste momentul de la care produce efecte clauza de inalineabilitate si anume

momentul dobandirii

Imposibilitatea de instrainare respectiv de grevare se refera exclusiv la acte juridice intre

vii,627(5). Cl de inalienabilitate blocheaza transferul dreptului de proprietate doar prin acte intre

vii.

-627(2) permite instantei sa intervina in contract si sa-l autorizeze pe proprietar sa efectueze acte

de dispozitie in 2 ipoteze limitativ reglementate: 1 interesul ce a justificat cauza nu mai exista

2 a aparut un interes superior mult mai

important ce justifica instrainarea

-efectele fata de terti-tertii vizati sunt fie creditorii proprietarului respectivului bun,fie cel ce

dobandeste bunul cu incalcarea clauzei de inalienabilitate

-cel ce cumpara,schimba,etc cu privire la bunul respectiv prin care se incalca clauza-628(2)- in

mterie mobiliara nu se pune in discutie pubilicitate clauzei de inalienabilitate. In materie

impobiliara ea trebuie notata in CF.

Daca nu este notata-628(5)-lipsa conditiilor de publicitate nu il impedica pe beneficiarul clauzei

sa pretinda de la proprietarul ce a incalcat clauza,despagubiri. De ce? Pentru ca opozabilitatea

prin publicitate se refera la terti ori propreiatrul nu e tert,el cunoaste clauza de inalienablitate

pentru ca e parte in contract,asa ca nu se poate prevala de aceasta clauza deci e tinut la

despagubiri. Daca clauza nu e notata,tertul o cunoastea pe alta cale totusi,asigura opozabilitatea.

Ne raportam la 876,902,22.

902-ipotezele de notare in cf cu efect de opozabilitate-numai prin notare daca nu se dovedeste ca

au fost cunoascute pe alta cale.

36    

22- regula e-cunoasterea efectiva,in afara sistemului de publicitate, are aceeasi valoare cu cea din

sistemul de publicitate. Exc e ca opozabilitatea de face doar prin sistem de publcitate numai in

cazul in care se prevede expres ca trebuie notate,publicate.

Opozabilitatea fata de creditori-628(4),629(3). Primul vorbeste despre inalienabilitatea opozabila

creditorilor dobanditorului. Ambele vorbesc despre opozabilitatea clauzei de inalienabilitate fata

de creditorii proprietarului. Cand avem in vedere 628(4)ne referim la insesibabilitatea bunului.

628(4) spune ca avem doua regimuri juridice diferite. Dc clauza e inserata in contract cu titlu

oneros ea e valabila doar fata de creditorii viitori ai proprietarului respectiv. Daca clauza e

inserata intr-un act juridic cu titlu gratuit ea e opozabila si creditorilor anteriori ai proprietarului.

Sanctiunea in cazul incalcarii clauzei de inalienabilitate

-nulitatea relativa a actului juridic prin care se incalca clauza de inalienabilitate,nulitate ce poate

fi invocata de catre tertul beneficiar al clauzei de inalienabilitate cat si de instrainatorul din

cotractul care contine clauza de inalienabilitate. Rezulta ca trebuie sa avem minim 2 acte juridice

distincte,unul ce contne clauza si altul care incalca clauza,aeste din urma va fi anulat-nutitate

relativa

-rezolutiunea sau revocarea contractului care contine clauza de inalienabilitate. 629(1) si 1027 si

urmatoarele. Rezolutiunea respectiv revocarea,poate fi ceruta exclusiv de catre instrainator,adica

de catre autorul proprietarului tinut de clauza de inlienabilitate. Revocarea intervine cand clauza

de inalienabilitate este cuprinsa intr-un act cu titlu gratuit

-beneficiarul clauzei de inalienabilitate daca nu e parte in contractul ce contine clauza nu poate

cere nici revocarea nici rezolutiunea

-628(3)

Coproprietatea

Proprietatea comuna se pate prezenta in mai multe forme. Nu se condunda cu indiviziunea sau

devalmasia

Coproprietatea poate fi obisnuita sau fortata

Coproprietatea vizeaza unul sau mai multe bunuri determinate,deci astea sunt obiectul ei,in timp

ce indiviziunea are ca obiect un patrimoniu in ansamblul sau cu activ,respectiv pasiv.

Coindivizarilor le revine un patrimoniu cu drepturi si obligatii. Ea apare de regula in cazul

transmisiunilor cu titlu universal cand un patrimoniu e transmis catre 2 sau mai multe pers

distincte. Deci apare de regula intre succesorii cu titlu universal.

37    

Distinctia dintre coporprietatea si devalmasie se refera la faptul ca in cazul coporpiriatetii se

cunosc cotele parti ale fiecaru coporprietar pe cand in cazul devalmasiei acestea nu sunt

cunoscute

E obisnuita sau fortata dupa cum este sau nu susceptibila de a fi desfiintata prin partaj.

Obs. 634(1),(2)-stabilesc ca in cazul coproprietatii,cotele ce le revin coproprietarilor sunt cote

din drept si nu cote din bun,asadar in cazul coporppretatii bunul nu e individualizat in

materialitatea lui si fractionarea vizeaza dreptul de proprietate. De asemenea in masura in care

titlul de dobandire a coproprietatii nu specifica cota fiecaruia dintre copropriateari,aceasta se

prezuma a fi identica.

633 corelat cu 919(3)-reia prezumtia de coproprietate rezultata din faptul coposesiei-este o

perzumtie relativa si in masura in care avem posesie faptic asupra bunului si posesie tabulara,va

fi preferata posesia tabulara.

In raporurile dintre coproprietari exista mai multe texte ce prezinta relevanta-635-in pricipiu

regula este ca caproprietarii dobandesc beneficiile respectiv suporta sarcinile bunului

proprportional cu cota parte ce le revine din bun. Prin beneficii se intelege-fructe respectiv

producete. Sarcini ale coprprietatii sunt obligatii nascute in leatura cu bunul aflat in

coproprietate,obligatii care se pot referi la intretinerea bunului, la un prejudiciu cauzat de bun ce

trebuie reparat de coproprietari. 635 e o norma supletiva- prin conventia coporprietarilor,acestia

pot deroga d ela 635 si sa stabileasca un alt mod de suportare a sarcinilor respectiv de impartire a

beneficiilor

637-se refera la fructele bunului comun,638(2),(3)-sunt aplicatii ale lui 635,stabilesc aceeasi

regula de impartire a fructelor si a cheltuielilor raportat la cotele parti ce le revin coproprietarilor

636-al1- nu ai voie sa schimbi desinata..este si el un text de lege supletiv,partile pot deroga d ela

el. In masura in care unul dintre coproprietati iii deposedeaza pe ceilalti ,ei pot introduce o

actiune posesorie impotriva celui ce i-a desposedat,dar pot sa ceara si despagubiri.

639-partajul de folosinta-stabileste ca prin conventia coproprietarilor sau prin hot jud exista

posibilitatea de a se stabiali in concret modul de utilizare a bunului. El nu pune capat

coprooprietatii, el paote fi atat conventional cat si judiciar, efectul aprtajului de folosinta est

eunul real el nu se limiteaza la nasterea unor obligatii personale intre coprorprietari. Partajul de

folosinta nu atrage suspendarea partajului.

38    

672-vizeaza conventii referitoare la suspendarea partajului. Coprorpeietarii au posibilitatea sa

stabileasca pe maxim 5 ani mentinerea coporprietatii fara posibilitatea vreunuia din ei sa ceara

iesirea din starea de coproprietate in acest interval

In cazul in care se ralizeaza un partaj de folosinta,chiar daca e pe o periada determinata, el nu

atrage suspendarea posibilitatii de a pretinde partajul propriu zis

Cu privire la actele materiale ce [ot fi inchieate de coproprietari cu privire la bunula flat in

coproprietate. Nu se confunda actele juridice ce se incheie cu privire la bun in ansamblul sau cu

actele juridice incheiate de coproprietari cu privire la cota parte a lui din bun

Creditorii mei personali pot vinde silit cota mea parte din bun

-actele de conservare cu privire la bunul aflat in coproprietate. Conform 670-orice coproprietar

poate incheia singur,fara consimtamanatul celorlalti coproprietari acte juridice de conservare –

ex. Incheie un aj cu un tert ce intervine pentru repararea bunului respectiv.precum si acte

materiale de conservare-ex repara bunul aflat in coprprietate

678(3)-privilegiu pentru creditori asupra bunuui asupra caruia s-au facut lucrarile de conservare.

Acest privilegiu legal le confera dreptul de urmrire. Cum functioneaza? Ex. Abc coprop. A

contracte cu societatea de constr x si repara un imob. Nu e platit x de a s. Ulterior interv partajul

si bunul e atribuit lui c,sau partile vand bunul unui tert,d. Unicul debitor contractual fata de x

ramane a. X poate pretinde plata sumei doar de la a,iar a se intoarce cu regres impotriva lui b,c.

La x i se ofera privilegiul de urmarire si daca a nu ii da banii,poate merge in patrimoniul lui d si

sa vanda silit bunul,urmand ca d sa se indrepte impotriva lui a

Actele de administrare-641-noutate->daca e vb d eun act de administrare cu privire la bunul

comun el se poate incheia cu consimt copropr titulari ai majoritatii cotelor parti.

641,642.

642- nu il priveste pe coproprietar ca fiind un simplu tert. Nu il priveste pe coprorietarul ce nu a

consimtit ci il asimileaza partilor. Coprop ce nu a consimtit ajunge sa fie asimiliat partilor

contractante si chiar in lipsa lui e tinut de obligatiile presupune de actele de aministrare de la 641

Sanct neresp lui 641 nu e nulitatea ci inopozabilit fata de coprop ce nu a consimtit.

CURS 11

NU SE CONFUNDA ACTE JURIDICEE SI ACTE MATERIALE PRECUM NICI ACTE

JURIDICE FACUTE DE COPROPRIETAR CU PRIVIRE LA COTA LUI PARTE(acte ce pot

39    

fi atat materiala cat si acte juridice) VERSUS ACTE FACUTE CU PRIVIRE LA INTREGUL

BUN AFLAT IN COPROPRIETATE

-coproprietarii pot incheia unul in favoarea celuilalt acte prin care sa le ofere unora preemtiune

-oricare dintre coproprietari poate incheia acte de conservare fara consimtamantul celorlalti.

Actul de conservare e opozabil fata de ceilalti coproprietari sidaca nu au consimtit la acesta

642(1)-orice acte juridice incheiate de unul sau mai multi coproprietari cu respect 641 vor fi

opozabile celorlalti coproprietari

-opozabilitatea vizeaza efectele fata de terti 1281-in masura in care un coporp inch un aj de

conserv sau coporop ce detin majorit cote parti inch acte de adm ,aceste acte sunt opozabile si

copropr ce nu au consimtit. Nu se confunda cu sit de la 681

635-coprop sunt tinuti sa suporte sarcinile bunului proprtional cu cotele lor din drept

daca e vb de act de admin inch pe per coprop dar fara consimt tuturor,doar ca au majoritatea

cotelor parti,actul de adm e opozab si prop ce nu au consimtiti dar ei raman terti fata de acest

contr sre deosebire de 681

Actiunile in justitie cu privire la dr de prop

640-acte de conservare pot si facute valabil fara acordul celorlalti coprop. Act in justitie e un act

de conservare

Act in revendicare ipotriva tertului care l-a deposedat ,respectiv actiunea negatorie

-orice coproprietar poate sta singur ca reclmant intr-o actiune petitorie sau negatorie 643(1)

-daca tertul apre pretentii impotriva vreunui coproprietar este indicat sa ii cheme in judecata pe

toti coproprietarii

-643(2)daca hotararea judecatoreasca profita coproprietatii, ea beneficiaza tuturor

coproprietarilor chiar daca ei nu au fost reclamanti,iar daca hotararea este negativa,ea profita

doar celui ce a introdus-o

644-contracte de administrare a proprietatii-acte juridice incheiate pe durata coproprietatii intre

toti coproprietarii prin care acestia inteleg sa deroge de la normele supletive care reglementeaza

raporturile reale dintre coproprietari. Coproprietarii printr-un astfel de acord au posibilitatea sa

modifice criteriile stabilite de 635 de repartizare a beneficiilor si a sarcinilor bunului aflat in

coproprietate

40    

O a doua norma supletiva este cea reglementata de 636 cu privire la exercitarea in comun a

atributului usus conferit de dreptul de proprietate. 639-regl partajul de folosinta. Propriu zis 639

e derogarea de la 636.

Coproprietarii pot stabli sa partajeze folosinta si in timp,unul in primele 6 uni ale anului si

celalalt in urmatoarele 6 luni.

Aceste partajari pe care le fac ei se refera la usus si fructus si la suportarea sarcinilor bunului. Au

in vedere atat acte materiale cat si acte juridice. Dacca se stabileste ca pe durata coporp un singur

coprop va folosi bunu, el poate incheia si acte de administrare

O ultima derogare este la 641-prin acordul tuturor coprop exista posibilitatea de a i se conferi

unuia sau de a li se conferi mai multora dintre acestia dreptul de a incheia acte de administrare

respectiv acte de dispozitie cu privire la bunul aflat in coproprietate in alte conditii decat cele

stabilite in 641.

635,636 si 641 sunt toate norme supletive de la care coproprietarii pot sa deroge!!!

644(1)e mentionat si 642(1)acesta vizeaza sanctiunea incheierii actelor juridice incheiate de

coprop fara acordul celorlalti aceasta sanctiune fiind inopozabilitatea

642(1)este un tert imperativ!!! Si e enumerat alaturi de texte supletive pt ca aceasta sanct apare

doar daca partile deroga de la 641

-contr de adin a propr pot fi incheiate doar cu acordul tuturor coporp

-oricare dintre coproprietari poate sa denunte unilateral un astfel de contract oricand pe parcursul

derularii lui

-1270forta obligatorie a actului juridic ,1276(2)

-1270(2)prin derogare de la forta obligatorie a contractului

-644(2) deroga de la 1270!!

NU SE CONFUNDA PARTAJUL CU PARTAJUL DE FOLOSINTA!!!

-partajul este actul juridic care are ca efect sistarea pentru viitor a starii de coproprietate respectiv

indiviziune

Reglementarea legala se gaseste atat in codul civil cat si in codul de procedura civila care

reglementeaza procedura partajului judiciar

Asadar partajul poate imbraca doua forme- partaj conventional continut intr-un contract,

respectiv partajul judiciar efectuat prin intermediul unei hotarari judecatoresti

-efectul sau este sistarea starii de coprop

41    

-efectele partajului se produc exclusiv pentru viitor

Obs! De principiu starea de coproprietate este privita de legiuitor ca o situatie juridica

provizorie,temporara,asta presupunand ca de regula oricare dintre coproprietari are posibilitatea

de a cere in orice moment sistarea proprietatii comune prin partaj

-prin derogare de la regula ca partajul poate fi cerut oricand avem situatii in care dreptul de a

cere partajul,exercitarea acestui drept este suspendata. Suspendarea exercitarii acestui drept poate

proveni fie dintr-o conventie a coproprietarilor ffie ca urmare a pronuntarii unei hotarari

judecatoresti in acest sens

Suspendarea conventionala a partajului-orice conventie de suspend a partajului intre coprop

produce efecte pe meaxim 5 ani. Dupa expir term de 5 ani coprop pot sa reinnoiasca aceasta

conventie

678(4)-opozabila doar creditorilor coproprietarilor ale caror creante s-au nascut ulterior

momentului indeplinirii cerintelor de opozabilitate a conventiei de suspendare a partajului

-in general nimeni nu cumpara doar cote dintr-un bun

-aceste conventii privitoare la suspendarea partajului sunt opozabile doar creditorilor posteriori ai

suspendarii partajului

Consecinta unui contract de suspendare a partajului-nu produce simple efecte de creanta adica

efecte personale ci produce efecte reale. Deci si conventia prin care se deroga de la suspendarea

partajului produce tot efecte reale

-limitarea judiciara-673-aceasta limitare judiciara intervine doar in ipoteza in care instanta e

sesizata deja de unul dintre coprop cu privire la partajul judiciar.

Perioada eficacitatii acesteia e de maxim 1 an. O astfel de hot jud trebuie sa fie intemeiata,

justificata pe riscul ca un eventual partaj sa produca prejudicii grave pentru ceilalti coprop

Instanta nu poate sa dispuna din oficiu amanarea partajului pentru ca este vorba de un interes

privat protejat,deci instanta trebuie sesizata cu aceasta cerere de unul sua mai multi coprop.

Oricand pe durata termenului de maxim 1 an,in masura in care acest risc dispare,oricare ditre

coprop poate cere instantei sa revina asupra suspendarii partajului.

-limitarea legala-632-spre deosebire de coproprietatea obisnuita coproprietatea fortata nu poate

sa fie in principiu partajata de catre instanta.

671-in cazul devalmasiei nu este posibil partajul,nici la coproprietatea fortata nu putem vb de

partaj

42    

-671(3)-asadar la coprop fortata este posibil partajul conventional!

-671(2)-in cazul coprop fortata de principiu ea nu e susceptibila de partaj. Ex casa scarii. Ea

poate fi partajata convetional intr-o sigura ipoteza cand prin vointa comuna a coprop se schimba

destinatia bunului. Dar la casa scarii el ramane imposibil de facut

-prima data trebuie transformata in coprop obisnuita schimband destinatia bunului,dar bunul

trebuie sa fie susceptibil sa i se schimbe destinatia

-valabilitatea partajului conventional in cazul bunurilor mobile aceste este consensual. In cazul

bunurilor imobile conform 680(2)cu 1244,partajul este valabil incheiat doar in forma autentica si

efectele lui sunt conditionate atat intre parti cat si fata de terti de inscierea in CF.

Efectele intre coproprietari!

676-stab reg privitoare la modul de impartire-ordinea SE IMPUNE DOAR LA PARTAJUL

JUDICIAR

-ordinea tine doar instanta in cazul partajului judiciar

680(1)-partajul sisteaza starea de coproprietate inlocuind-o cu proprietatea exclusiva

-efectele partajului se produc exclusiv pentru viitor,ele nu pot retroactiva

-prin vointa comuna a copropr se poate cel mult amana pentru un moment viitor sistarea coprop

in temeiul unui partaj

-in materie imobiliara efectul partajului se produce doar din momentul intabularii proprietatii

exclusive in cartea funciara

-situatia obligatiilor nascute in legatura cu bunul partajat respectiv a contractelor cu executare

succesiva incheiate in legatura cu acest bun,anterior partajului 677(1),681

681-cesiune legala fortata de contract

-683-stabileste garantia pentru evictiune respectiv vicii ascunse pe care si-o datoreaza

coproprietarii unul altuia

-678(2)-instituie dreptul legal de preemtiune in favoarea coproprietarilor in masura in care

creeditorii unuia dintre coproprietari vand silit cota parte din drept care ii revine acestuia

-efectele fata de terti:- translativ de la mom inscr in cf cu priv la imobile

-daca patajul se realizeaza prin vanzare,tertul ce cumpara trebuie sa respecte contractele

incheiate anterior de oricare dintre coproprietari

-efectele cu privire la creditorii coproprietarilor. Creditorii oricaruia dintre coprop au

posibilitatea de a-l executa silit pe acesta fie prin vanzarea cotei parti ce ii revine,fie cerand

43    

partajul si vanzand mai apoi partea din bun care i-a revenit. De asemenea creditorii au

posibilitatea sa intervina pentru a-si proteja interesele in partajul inceput de coproprietari si in

conditiile art 679 corobor cu 1562,creditorii au posibilitatea de a ataca cu actiune pauliana

partajul facut in frauda intereselor lor.

Curs 12

FIDUCIA-ca mod de dobandire a dreptului de proprietate

-art 773 si urmatoarele

-in vcc nu era nicio reglementare a fiduciei

-se considera de principiu ca fiducia contractuala ar fi interzisa datorita reglementarilor legale

-presupune un drept de proprietate temporar

-de principiu proprietatea este dreptul perpetuu iar dezmembramintele sunt dreptul temporar

-in cazul dr de prop nu exista o limita in timp

-in cazul fiduciei proprietatea se transmite cu titlu temporar,inseamna ca fiduciarul este un

proprietar temporrar,limitat in timp si va avea obligatia sa transmita bunul catre un tert,bunul ce

se gaseste in proprietatea lui

-ea exista inca din dreptul roman sub diferite forme

-paralel cu fiducia existau substitutiile fideicomisare

-presupune o proprietate temporara dar nu se asociaza cu coproprietatea temporara ele neavand

nicio legatura una cu cealalta

-coproprietatea temporara nu este un drept de proprietatea pe care sa il ai numai oo anumite

perioada de timp,ea este o proprietate perpetua. In cazul ei avem 2 sau mia multi coproprietari

simultan ceea ce nu este cazul in ceea ce priveste fiducia

-doar fiducia este un drept de propruetate temporar in timp ce in cazul coprop periodice,dr de

prop in sine nu este limitat in timp

-in cazul fiduciei avem un singur proprietar exclusiv, in cazul proprietatii periodice avem

simultan doi sua mai multi coproprietari

-prop periodica presupune de fapt un mecanism juridic in care ceea ce este partajat in timp este

exercitiul atributelor usus si fructus ale dreptului de proprietate. Inseamna ca in cazul prop

periodice fiecare dintre coprop este proprietar asupra bunultui in orice moment pana cand bunul

44    

piere sau el isi instraineaza dreptul iar ce e liitat in timp este utilizarea bunului si culegeerea

fructelor

In cazul prop periodice daca intalnim un contract prin care o casa de vacanta e data o data pe an

timp de o sapt unei persoane, nu e vb despre prop periodica. Pentru a fi vorba de asta trebuie

specificat in contract ca se da chiar dr de proprietate sau o cota parte din drept

Fiducia nu pres mai multi coprop si este intradevar o prop temporara

Definitie- mecanism juridic prin intermediul caruia proprietarul unuia sau mai multor bunuri

determinate (constituitor) transfera cu titlu particular drepturile sale asupra acestor bunuri catre

fiduciar care devine astfel prop exclusiv asupra bunurilor pe intreaga perioada de derulare a

contractului de fiducie cu obligatia ca la final sa le transmita in proprietate catre beneficiar

-nu e un contract!!! De ce nu e contr? Pt ca potrivit 774 fiducia poate sa aiba natura

conventionala deci sa fie nascuta din contract,respectiv natura legala

-partile contractului de fiducie daca discutam despre contract sunt constituitorul care transmite

bunurile si respectiv fiduciarul

-ce disuctam acum se refera la fid contractuala pentru ca nu exista in nicio lege reglementata

fiducia legala

-beficiarul este persoana catre care fiduciarul are obligatia de a transmite bunurile care au facut

obiectul contractului la momentul incetarii acestuia

-in ce il priveste pe beneficiar- acesta poate fi un tert strain de contract sau beneficiar oate fi

chiar una din partile contractului

-constituitor poate fi orice persoana fara a necesita o calitate speciala,in schimb fiduciarul,

trebuie sa intruneasca una dintre calitatile reglementate de 776(2),(3). Ex. O banca poate avea

calitatea de fiduciar

-la incheierea contra de fiducie are loc o transmisiune de la constituitor la beneficiar,aceasta este

cu titlu particular si inseamna ca intre cei doi se transmit doar drepturi nu si obligatii

-un efect extrem de important al inch unui cintr de fiducie cu privire la patrimoniul fiduciarului-

prin incheierea contr de fiducie,patrimoniul fiduciaruui se divide in 2 mase patrimoniale distincte

masa bunurilor proprii si masa fiduciara

Bunurile transmise vor intra in activul masei fiduciare

-786-al 1-evita sit in care se constitue fiducia pentru a frauda creditorii

45    

Al2-derogare de la 2324(3)-in cazul acesta gajul general se divizeaza,creditorii urmaresc

doar masa fiduciara daca e vb de creante in legatura cu masa fiduciara

Desi patrimonul e divizat in mai multe mase patrimoniale de principiu regula e ca gajul general

poarta asupra intregului patrimoniu,nu se fragmanteaza si el!!art 2324(3)

Transferul de proprietate este temporar,fiduciarul poate deveni proprietar pe o perioada de cel

mult 33 de ani.

Principalele variante de fiducie- fiducia garantie si fiducia gestiune

Fiducia garantie- constituitorul ii transmite in proprietate cu titlu temporara anumite bunuri

fiduciarului pentru a garanta in acest fel executarea unei obligatii a constituitorului sau a unui tert

fata de fiduciar

-intr-o astfel d e ipoteza fiduciarul cumuleaza si calitatea de beneficiar al fiduciei pt ipoteza in

care la scadenta debitorul nu va executa obligatia garantata fata de fiduciar

Avantajul fiduciei fata de ipoteca este ca nu mai trebuie sa ceara executarea silita,daca nu

achira,el ramane definitiv proprietar asupra bunului

In masura in care exista o fiducie garantie, este mult mai simplu pentru creditorul garantat pe

perioada derularii contr. Daca exista numai o ipoteca el trebuie sa tot verifice ca debitorul sa nu

schimbe bunul,sau sa incheie acte juridice cu privire la bunul respectiv,dar daca banca devine

proprietar pe perioada creditului ea este singura ce poate incheia respective acte de dispozitie cu

privire la bunul respectiv

-fiducia gestiune-constituitorul transmite cu titlu temporar bunurile in proprietatea fiduciarului cu

obligatia pentru acesta din urma de a le gestiona si de a le valorifica pe durata contractului

urmand ca la incetarea fiduciei beneficiarului sa ii revina bunurile care au facut obiectul gestiunii

sau echivalentul lor valoric

-fiducia poate sa oprezinte asemanari cu mai multe instituti juridice

Nu se confunda cu mandatul sau cu notiunea de reprezentare. Inseamna ca fiduciarul nu

actioneaza ca reprezentant sau mandatar al constituitoruluis i acttioneaza ca titluar al unor

drepturi proprii. Bunurile alea se gasesc in patrimoniul fiduciarului

Administrarea bunului altuia nu e aplicabila in cazul fiduciei pentru ca fiduciarul nu

administreaza bunurile altuia ci administreaza bunuri proprii.

-administrarea bunului altuia e tradusa si ea din codul civil Quebec,unde exista un capitol

referitor la admin bunului altuia, dar deocamdata nu il aplicam niciunde

46    

-in codul civil francez fiduciarul la fel ca la noi dobadeste in porp bunul,in codul civil Quebec la

fiducie se creeaza un patrim de afectatiune fara titular,ceva ce noi nu putem accepta, si asupra

caruia pe perioada fiduciei fiduciarul are numai un drept de administrare dra nu e titularul

dreptului.

Nu se confunda fiducia cu stipulatia pentru altul . in cazul fiduiei are loc o dubla transmisiune;

beneficiarul in cazul fiduciei poate fi chiar una dintre parti. In cazul stipul pt altul sunt

intotdeauna 3 persoane,tertul beneficiar este distinct de promitent si de stipulant. Nu are loc o

dubla transmisiune ci una singura de la promitent la tertul beneficiar.

-clauza cu rezerva proprietatii!pana nu platesti eu raman proprietar deci bunul nu a iesit din

patrim meu. Asta seamana mult cu fiducia garantie. Aici prop functioneaza cu titlu d egarantie in

ambele dituatii. Dif dintre el- cl de rezerva a prop functioneaza doar pt a garanta obligatia

corelativa si sinalagmatica a dr de prop nascute din acelasi contract. In cazul fiduciei garantie se

pot garanta si drepturi ce nu sunt corelative cu dr de prop.

Fiducia garantie nu se confunda nici cu vanzarea cu optiune de rascumparare

MODURILE DE DOBANDIRE A PROPRIETATII

OBS- modurile de dobandire a prop pot fi originare si derivate

Mod originar de dobandire este acel titlu,temei in baza caruia dobanditorul este considerat primul

proprietar al bunului si in consecinta nu este tinut sa respecte situatia juridica anterioara a

bunului respectiv.

Cel ce dobandeste originar porpietatea o dobandeste libera de sarcini. Ex ocupatiunea ,

dobandirea prin posesia de buna credinta in materie mobiliara , uzucapiunea imobiliara in

reglementarea VCC!!,alaturi de ele exista si modurile dreivate a prop si dezmembramintelor ei.

Modurile derivate presupun transmisiuni cu titlu particular, cu titlu universal sau universale prin

care beneficiarul(avandul cauza)dobandeste proprietatea in conditiile cu limitele respectiv

sarcinile de care aceasta era grevata in patrimonil autorului sau.

Moduri derivate- contractul poate fi in cazul proprietatii doar un mod derivat de dobandire de

asemenea succesiunea legala sau testamentara reprezinta un mod derivat de dobandire a

proprietatii

Interesul: in ncc nu avem o reglementare de uzucapiune in materie imobiliara, e diferit fata de

vcc,doar e numita uzucapiune,dar e altceva defapt

In materie mobiliara 937

47    

In materie imobiliara solutia propusa de ncc se explica prin mecanismul de carte funciara. Pe art

901 coroborat cu 909 tertul dobanditor de bc a unui bun impobil inscris in cf ramane prop al

bunului chiar daca titlula utorului ssus a fost desfiintat in masura in care dem ca a intrat in pisesia

tabulara cu bc intemeindu-se pe inscrisul de cf

937 intervine cand cumparatorul cu buna credinta achizitioneaza bunul de la un neprop,el devine

prop prin efectul posesiei. Orice proba contrara devin irelevanta pentru ca el dob prop cu titlu

originar.

In cazul imobilelor,avem din nou eroare. Cump cu bc cumpara de la posesorul tabular. Deci il

vede pe vanzator in cf si cred ca e prop si titlul e valabil. Daca el e de bc si isi inscr in cf

dreptul,nimeni nu mai poate sa ia prop bunului,pt ca el era in eroare legitima. Bc eroare scuabila

era intemeiata pe posesia tabulara

CURS 13

Dobandirea drepturilor reale,a proprietatii si a dezmembramintelor ei, prin efectul posesiei

tabulare,adica a actului juridic

-in acceptiunea ncc acest lucru este in principiu posibil exclusiv in cazul drepturilor reale

mobiliare,deoarece in materie imobiliara sunt aplicabile regulile speciale in materie de cf

-1273,1178

1273 se ref la constituirea si transf dr reale-e regula

Exceptia apare in materie imobiliara

1273 corelat cu 1178- ultimul sp ca actul juridic isi produce efectele exclusiv prin vointa partilor

Transferul drepturilor reale principale se poate face prin act juridic numai in materie mobiliala

1275-are in vedere ipoteza de transmitere succesiva a unui bun mobil intre 2 proprietari distincti

48    

Cel ce intra mai intai in posesia bunului el ramane prop in masura in care este de buna credinta.

Buna credinta de la 1275 inseamna ca nu a cunoscut pe alta cale existenta celuilalt contract

translativ

-trb corelat 1275 cu 936,acesta din urma reglementeaza efectul de opozabilitate in materie

mobiliara

-in masura in care prop instraineaza bunul la doua pers distincte cate vreme bunul nu e dat nici

unui cumparator,consecinta este ca dreptul cumparatorilor nu e opozabil. Primul ce intra in

posesia efectiva adica are si corpus isi asigura opozabilitatea fata de terti

-1275-punerea in posesie trb sa se faca cu buna credinta! Daca al doilea cumparator nu a

cunoscut pe alta cale ca primul cumparator desi nu a fost pus in posesie este proprietar al

respectivului bun

1274-riscurile in contr translativ de prop-corelat cu 558-stab de principiu regula cu privire la

riscul bunului,deci regula e ca riscul pieirii fortuite a bunului e suportata de prop si de

ceilalti titulari de dr reale asupra bunului respectiv. Acelasi art atrage atentia ca se poate

deroga de la acesta regula fie prin efectul contr fie al legii. La 1274 avem tocmai o astfel de

derogare si ne spune ca daca s-a incheiat un contract translativ de prop chiar daca proprietatea e

transferata riscul ramane la instrainator cat timp nu si-a executat acesta obligatie. Daca bunul

piere fortuit inainte de acest moment,cumparatorul nu mai datoreaza pretul

1557(1)-soarta contr in masura in care el devine imposibil de executat-

Din momentul in care un tert demonstreaza ca eu am dobandit de la un neproprietar devine

aplicabil textul lui 937

DOBANDIREA PRIN INTABULARE

885(1)-deroga de la regula din 1273,cerand inscrierea in CF

885(1)corelat cu 1244,ultimul e cerut pentru valabilitatea contractelor translative de proprietate,

e aplicabil si pt partajul imobiliar

1244 deroga de la 1178 si cere forma autentica

49    

885-dr asupra imobilelor cuprinse in cf,deci daca avem un imobil ce nu e cuprins in cf nu se

aplica acest text din 885. Cate vreme imob nu e inscris in cf se aplica reg din 1273 adica

proprietatea imob poate fi transferta prin acte juridice,iar din momentul inscrierii dr in cf transf

se face doar prin 885

O alta derogare de la 885 este in 887-mostenire,acces nat,vanz silita,exprop-sunt enumerate

limutativ-tot situatii in care proprietatea se poate dobandi tot extratabular

-887 se refera la o categorie aparte de imobile care sunt insa inscrise in CF!!

-891-si la acest art primul ce s-a inscris in cf are preferinta daca s-a inscris cu buna credinta.

Acest text este defapt 1275,dar pt bunuri imobile.

-in materie mobiliara conflictul e intre 2 proprietari. Ii vinde lui x si apoi lui y.

-in materie imobiliara degeaba i-a vandut terenul lui x si y, ei nu sunt proprietari,ei sunt doar

creditori si unul din ei va deveni proprietar atunci cand se inscriu in cf

-1274-cum se aplica la bunuri imobile? El intelege sa deroge de la 558 care e regula atat pt

bunuri mobile cat si imobile. Cata vreme nu s-a predat bunul riscurile sunt la cel ce are

corpusul,acest lucru fiind valabil si in materie imobiliara. Riscurile sunt la instrainator cate

vreme nu si-a indeplinit obligatia de predare. Se refera la remiterea materiala a bunului,nu la

inscrierea in cf!!!!!!!!!!!!

-poprietatea se transfera prin intabulare!!!

OCUPATIUNEA

-presupune numai bunuri fara proprietar,fie ca nu au avut niciodata proprietar fie ca prop le-

a abandonat. Abandonul se poate face atat pt bunuri mobile cat si pt imobile.

In cazul imobilelor abandonate ele intra in prop statului,asadar ocupatiunea vizeaza exclusiv

bunuri mobile.

Bunurile trebuie sa fie corporale,adica sa aiba existenta materiala pentru ca trebuie sa fie

susceptibile de posesie. Poti avea ocupatiunea doar asupra unui bun corporal

50    

-eroarea dobanditorului nu are nicio relevanta cu privire la calitatea de bun fara proprietar

-daca bunul are proprietar degeaba gasitorul s-a aflat in eroare legitima,scuzabila si a crezut ca

bunul nu are proprietar

Moduri de dobandire cu buna credinta

DOBANDIREA PROP MOBILIARE PRIN POS DE BUNA CREDINTA

-singura ipoteaza in care e aplicabil 937 este sit in care posesorul dobandeste bunul mobil printr-

un act juridic translativ de prop incheiat cu un neproprietar

-937 nu poate fi invocat de cel ce gaseste bunul sau il fura. Pt a-l invoca trb sa ajungi in posesia

bunului in urma unui act translativ de prop cu proprietarul bunului.

-in materie mobiliara posesoriul echivaleaza cu petitoriul,dar asta nu inseamna ca nu se poate

introduce actiune posesorie pt bunuri mobile

Ce intelegem prin buna credinta la 937? O eroare! In legatura cu calitatea de proprietar a celui de

la care se face dobandirea.

628(3)-e ciudat pt ca dobandirea se face de la proprietar. Aceste ne spune ca in cazul bunurilor

mobile daca eu sunt prop al bunului dar acesta e grevat de o clauza de inalienabilitate si eu o

incalc si vand bunul,devine aplicabil 937. In principiu 937 se aplica la ipoteze in care dob prop

sau a unui dezmembramant al ei se face de la un neprop,iar prin exceptie dobandirea se face de la

prop dar acesta nu poate la momentul respectiv sa instraineze prop,altfel proprietarul se afla

aproximativ in situatia unui neproprietar.

937 se intemeiaza asadar pe eroarea in care se gaseste dobanditorul,eroare care este cauzata de

posesia autorului sau pentru ca posesia prezuma proprietatea libera de sarcini!!!

Consecinta este ca nu poti invoca posesia de buna-credinta daca bunul acela mobil face obiectul

unui sistem de publicitate. Ex iau vaporul de la unul ce dirijeaza pe acolo prin port vapoarele si

zic ca eu cred ca este al sau.

-eroarea trebuie sa fie scuzabila si ea e legitimata de posesia autorului

51    

-eroarea avuta in vedere la 937 este exclusiv in legatura cu persoana instrainatorului. Ea nu

vizeaza titlul in sine. Inseamna ca 937 nu va putea fi invocat pentru a-l putea proteja pe posesor

de nulitatea sau orcie clauza de ineficacitate a titlului sau provenit de la adevaratul proprietar

-daca cumperi un bun mobil de la adev prop si ulterior se consttata ca contr de vanz cump e

nul,tu nu poti invica 937 ci acesta e intemeiat pe pers autorului sau

-937 nu poate fi invocat cand posesorul se intemeiaza pe un titlu putativ=titlu ce exista doar in

imaginatia posesorului

-buna credinta trebuie sa existe in momentul in care posesorul intruneste in propria persoana atat

elementul corpus cat si animusul. Iti vand azi b mobil si eu sunt neproprietar. Tu esti de buna

credinta. Maine afli ca eu sunt neprop,eu poimaine ti-l predau. Nu se aplica 937 pt ca tu treb sa

fii de buna-credinta atunci cand ai intrunit atat animus cat si corpus.

-situatii avute in vedere de 937: alin1-viz sit in care adev prop s-a desesizat in mod voluntar de

bunul sau

Ipoteza 2 e in alin 2 si 3 cand propr nu se desesizeaza ci bunul e pierdut sau furat

937 se aplica numai pt bunuri mobile,corporale dobandite in virtutea unui act juridic translativ de

prop sau translativ al altui drept real mobiliar,cu conditia ca actul respectiv sa fie un act juridic

cu titlu oneros

17(2)

Transmisiunea in baza careia posesorul de buna credinta stapaneste bunul trebuie sa fie facuta cu

titlu particular

937 este un efect al posesiei si presupune ca posesorul de buna credinta a intrat in posesia

bunului in baza unei transmisiuni cu titlu particular

-in masura in care desesizarea este voluntara din partea proprietarului, se apl al 1 de la 937 in

tem caruia dob prop se prod instantaneu in mom in care pos intra in posesia efectiva a bunului

fiind de buna credinta.

52    

Daca bunul a fost pierdut sau furat efectul achizitiv este amanat 3 ani!!937(2).term de 3 ani curge

de la momentul pierderii sau al furtului!!! Acest termen nu e termen de decadere cum zice

legiuitorul ci e un termen ce suspenda efectul achizitiv pe o perioada de 3 ani

-909(3)vizeaza bunuri imobile

937(3)-am un dr de retentie asupra bunului pana cel ce il revendica imi plateste pretul bunului si

dupaia nu are decat sa se certe cu cel ce mi l-a vandut mie

DOBANDIREA FRUCTELOR PRIN EFECTUL POSESIEI DE BUNA CREDINTA

948-NU SE REF LA SIT IN CARE POSESORUL ESTE SI PROPRIETAR

Se ref la sit in care posesorul nu e prop si nu are un alt dr real ce i-ar permite sa dobandeasca

fructele

-buna credinta in materia bunurilor imobile frugifere- buna credinta apreciata in conditiile art

901-in functie de cuprinsul cf

-daca bunul frugifer este mobil buna credinta va semnifica eroarea legitima,scuzabila a

posesorului in legatura cu calitatea de proprietar a autorului sau, sau eroarea posesorului in

legatura cu viciile titlului sau,vicii care atrag ineficacitatea acestui titlu. in consecinta buna

credinta poate fi intemeiata si pe un titlu putativ,imaginar.

-buna credinta trebuie sa existe la momentul perceperii fructelor.

-la fructele civile care sunt dr de creanta,buna credinta tebuia sa existe in momentul platii,pt ca fr

civile se percep prin plata

-fr civile percepute anticipat,revin posesorului in masura in care buna sa credinta se mentine la

data scadentei

-948(5)-o sa ai o actiune personala prescriptibila in 3 ani cu privire la fructele pe care bunul le-ar

fi produs in starea in care a fost dobandit bunul de catre posesor

UZUCAPIUNEA MOBILIARA

53    

939- SE aplica atunci cand nu se aplica nici ocupatiunea si nici dob prop bunurilor mobile prin

pos de buna-credinta

-se ref exclusiv la aceste ipoteze

-daca posesia este viciata intre timp,in acest interval cursul uzucapiunii se suspenda

-la uzucapiunea mobiliara posesia trebuie sa fie utila pe tot parcursul celor 10 ani!

CURS 14

Uzucap mobiliara este un mod de dobandire rezidual,ea produce efecte numai in ipoteza in care

nici accesiunea nici pos de bc nu sunt aplicabile ca mod de dob a prop

ACCESIUNEA IMOBILIARA ARTIFICIALA

-in esenta presupunea atasarea unui bun la alt bun

-proprietarul bunului principal dobandeste prin accesiune si bunurile accesorii

-cand discutam despre acces trebuie sa avem in vedere ca acest mod de dob a proprietatii nu

produce efecte automat. Produce efecte doar daca pers interesata,si nimeni altcineva, invoca

acest mod de dob a prop. Ocpatiunea,uzucapiunea,posesia mobiliara de buna-credinta nu produc

nici ele efecte de plin drept doar daca pers interesata alege sa se prevaleze de ele

-la accesiune anumite efecte totusi se produc ex lege. Ea prezint un anumit specific ce o

diferentiaza de celelealte moduri de dob a prop

54    

-ea e un mod de dobandire cu titlu oneros. In cazul ei beneficiarul ei va fi tinut sa il

despagubeasca pe prop anterior al bunului dob prin accesiune

-exista ipoteze in care efectele accesiunii sau o parte din efectele ei se produc ex lege

independent de dorinta beneficiarului acesteia

-accesiunea imobiliara artificiala nu este intotdeauna un mod autonom de dobandire a dr de prop.

887-vb de dobandirea unor dr reale fara inabulare-de principiu legiuitorul intelege sa enumere

doar accesiunea imobiliara naturala ca veritabil mod de dobandire a proprietatii nu si pe cea

artificiala. Concluzia ar putea fi ca acccesiunea mobiliara este intotdeauna un mod de dobandire

a proprietatii, imob naturala este un mod de dob a prop,iar cea imob arficiciala este si ea un mod

de dob a prop in anumite sit,iar in alte situatii ea se rezuma la a conferi titlul care justifica

intabularea proprietatii in cf

-579-avem 2 prezumtii- se prezuma ca daca esti prop al terenului esti si prop al lucrarii realizate

pe terenul respectiv,iar a doua prezumtie e legata de faptul ca lucrarea existenta pe un anumit

teren a fost realiz pe chelt prop acelui teren. Ne interes si a doua prezumtie pt ca in masura in

care un tert are pretentia de a fi despagubit pt lucrarea realizata pe terenul altuia,tertul e cel ce

trebuie sa rastoarne prez respectiva si sa demonstreze ca el e proprietarul acelei lucrari

-exista 2 ipoteze de accesiune arficiala. Prima e regl in 577(2) si se ref la sit in care prop unui

teren realizeaza pe acel teren cu materiale care nu ii apartin. Obs. In sit in care prop ar constr cu

materialele lui pe terenul sau el devine prop prin simplul fapt al constructiei si nu discutam de

accesiune. Pt a vb de aceasta din urma trebuie ca materialele si terenul sa aiba prop diferiti. Al 2

reprezinta o dobandire extratabulara si e un mod veritabil de dob a dr de prop.

Ipoteza 2 e in 581-582si 587 se ref la sit in care un tert construieste pe un teren care nu ii apartine

si realiz lucrarea cu materiale proprii. De aceasta data acces imob artificiala nu mai functioneaza

ca mod autonom de dob a prop.581,582 lit a-de aceasta data prin simplul fapt al constructiei prop

terenului nu devine proprietar al constructiei,doar dupa ce isi intabuleaza dr

589-prima parte-admite implicit ca in anumite sit ca dob in temeiul acces imob artificiala este

conditionata de intab in cf

55    

590-in mas in care un tert de buna sau rea credinta contruieste pe terenul altuia cu materiale

proprii si la un moment dat constata ca va fi dat in judecata, el poate dezafecta constr si sa isi ia

materialele,inseamna ca el ramane prop pana se produce intabularea in folosul proprietarului

terenului

-distinctia in functiet de buna sau reaua credinta a constructorului. La accesiune buna si reaua

credinta nu se analizeaza in persoana dobanditorului, a proprietarului terenului ci a celui ce

pierde propr adica a constructorului. 586 defineste buna sau reaua cred in materia acces.

-586 prezinta acceasi regula a bunei credinte gasite in 948(4)-(3).e de buna-credinta

constructorul carenu cunoaste faptul ca titlul in baza caruia a dob prop e viciat sau nu cunoaste

faptul ca autorul sau,cel de la care a dobandit prop, dintr-un motiv sau altul nu era proprietarul

bunului respectiv.

-este de buna credinta numai constr care are convingerea la mom in care incepe realizarea

lucrarii fie ca nu e proprietar si are alt dr ce ii da lui posibilitatea sa constr acel teren,de ex

superficia.

-daca constructorul incepe realizarea lucrarii in baza unei promisiuni de vanzare a terenului

respectiv-sunt un constructor de rea credinta pentru ca eu stiu ca nu am dr de proprietate asupra

terenului

-inclusiv in sit in care am incheiat contract si nu sunt intabul in cf, eu sunt tot un constructor de

rea cred

-daca prop terenului te vede ca tu construiesti pe terenul lui si nu zice nimic,iar la final el vine si

invoca accesiunea-prop nu are nicio obligatie sa vina sa te opreasca-nu are relevanta

comportamentul proprietarului terenului.593

-592(2)+2386(1)!!!

-583-582-lucrari adaugate-nu sunt ipoteze veritabile de accesiune pt ca lucr adaugata nu sunt

bunuri distincte care sa faca obiectul lui dr de prop distinct

-596+699. 596(1)-daca am un teren pe care nu vreau sa-l vand dar constitui in favoarea unui tert

un dr de superf icie asupra respectivului teren. Pana incepe ala sa construiasca vine o alte

56    

persoana si construieste pe teren. In sit asta cine anume se poate prevala de acces eu nudul prop

sau titluarul dr de superf-rasp e in 596(1)ce spune ca superficiarul dobandeste propriu zis dr de

accesiune

-daca ne referin la dezmembraminte art 716(4)-in materia dr de uzufruct-uzufructuarul e constr

de rea credinta in aceasta sit-597

Accesiunea presupune norme dispozitive ele sunt aplicabile in lipsa de stipulatie contrara intre

prop si constructor. Deci ele nu sunt imperative!,partile pot face cum vor ele

-acces cuprinde un set de norme conflictuale ce trebuie sa se aplice in ipoteza unui conflict intre

prop terenului si constructor

UZUCAPIUNEA IMOBILIARA

-UZUCAPIUNILE PE CODUL VECHI SA LE CITIM!!!!!

-erau doar 2 uzucapiuni imobiliare,mobiliara nu exista

-erau intemeiate pe faptul posesiei ca stapanire juridica

-era un mod de dobandire originar a proprietatii

Uzucapiunile din ncc 930,931-nu sunt uzucapiuni si nu sunt moduri de dobandire a proprietatii

Uzucapiunea extratabulara-presupune o durata de timp in care un neprop exercita posesia asupra

bunului altuia

-uzucap extratabulara-e independenta de cf,e bazata pe o posesie extratabulara-presupune in

esenta un imobil ce are proprietar si un tert ce ia in stapanire acel imobil si ia imob in posesie

utila,neviciata pe o perioada de 10 ani

-pe langa conditiile presupuse de 930(1) ni se mai spune ca ea se produce daca a,b,c. Alaturi de

cond posesiei si a termenului de 10 ani mai avem o a treia conditie ce se gaseste la literele a,b,c.

Enumerarea conditiilor este alternativa si nu cumulativa!

-de ce aceasta a treia conditie. Aceasta conditie suplimentara se justifica pe sit aparitiei unui

conflict intre posesia tabula,care va prevala si pos extratabulara.

57    

-daca uzucapiunea extratabulara ar putea functiona in contra celui inscris in cf ar insemna ca

posesia exercitata asupra bunului e mai puternica decat uzucap tabulara ccea ce nu e posibil!

Termenul de 10 ani incepe sa curga doar dupa ce posesia tabulara inceteaza!!!

Nu poate curge cate vreme o alta persoana exercita asupra aceluiasi imobil o posesie tabulara

-in masura in care nu exista nimeni care sa exercite posesia tabulara,zisa uzucap extratab nu duce

la dob dr de prop sau a dezmembramintelor sale in mod direct, ci la fel ca la accesiunea

imobiliara artificiala ,furnizeaza un titlu,un temei juridic in baza caruia uzucapantul poate cere

intabularea in cf,si doar dupa intabularea in cf el devine prop,asadar modul de dobandire este

intabularea

-devi proprietar pe viitor din momentul intabularii si prin efectul intabularii

Consecinta e regl in al2-

891-se solutioneaza in fct de ordinea de inscriere

UZUCAPIUNEA TABULARA

-931-dupa ce trec astia 5 ani ramai „la fel de proprietar cum ai fost la momentul

intabularii”,asadar nici ea nu e un mod de dobandire a proprietatii

-este defapt o varianta de prescriptie extinctiva a dreptului la actiunea in radierea din cartea

funciara a unei intabulari realizate fara titlu

-uzucapiunea tabulara prezinta relevanta exclusiv in raporturile dintre instrainator si dobanditorul

nemijlocit deoarece fata de subdobanditorii de buna credinta actiunea in rectificarea cartii

funciare se prescrie intr-un termen mai scurt in conditiile art 909.

Daca a ii vinde la b, b e dobanditor nemijlocit

Daca b ii vinde la c,c este subdobanditor

-conditii:-posesia tabulara care trebuie sa fie exercitata intr-un interval de timp de 5 ani

58    

-posesia propriu zisa inteleasa ca stapanire materiala asupra imobilului respectiv. Asadar

uzucap tabulara presupune ca ai simultan si posesie tabulara si ca post stap de fapt asupra

bunului respectiv,iar posesia trebuie sa fie neviciata

-buna credinta a posesorului

Ce intelegem prin buna cred? Eroarea scuzabila intemeiata pe titlul sau si nu pe cuprinsul cartii

funciare!!!eroare legitima cu privire la propriul titlu in baza caruia s-a facut intabularea. Vizeaza

o cauza de ineficacitate a propriului titlu.

Ce inseamna ca eroarea era scuzabila? Ca nu a cunoscut si nici nu putea sa cunoasca cauza de

ineficacitate.

Jonctiunea posesiilor-nu intereseaza la posesii tabulare doar la posesia inteleasa ca stapanire

asupra bunului. Intereseaza la uzucapiunea extratabulara. Proprietarul tabular e mort si ingropat,x

saptaneste bunul sau si la un moment dat desi e neprop ii cedeaza bunul la y. Y poate sa adune

posesia sa cu a vanzatorului si sa invoce uzucapiunea extratabulara

ACTIUNEA IN REVENDICARE

-ESTE ACT PETITORIE CARE PROTEJEAZA DREPTUL DE PROPRIETATE!!nu avem

revendicare la uzufruct

-echivalentul ei cand e vb de dezmembraminte sunt act confesorii

-ca o diferenta de regim juridic,in timp ce act in rev e de principiu imprescriptibila extinctiv,act

confesorii sunt prescriptibile exc. Act confesorie de superficie este singura imprescriptibila

extinctiv

-696-

-705-la prima vedere s-ar parea ca se preiau reg de la superficie,dar e vb de preluarea doar a alin

1. 2518 ne sp ca se prescr in 10 ani... pt toate dezmembramintele in afara de superficie se aplica

acest articol

59    

-prin prescriptia extinctiva se stinge dr de a invoca opozabilitatea dreptului real fata de parat,spui

ca dreptul ala real devine inopozabil fata de tert,ceea ce e o aberatie!

-nu se confunda act in revendicare cu act in granituire!!! Ultima nu poate fi exercitata simultan

cu act in revendicare!!!!

Act in granituire-inseamna ca nu se contesta calitatea de proprietar a celeialte parti

-act in revendicare este act proprietarului neposesor indreptata impotriva posesorului care nu

detine si dr de proprietate.

-cand ne referim la posesie in cuprinsul def ne referim la pos ca stapanire asupra bunului

-prin act in rev relamantul nu urmareste sa devina prop,el este deja prop, ci urmareste ca instanta

sa confirme dr sau de prop si sa-l oblige pe parat sa respecte acel dr

-in ce prin rev imobiliara in sintemului ncc,in principiu,act in revendicare va putea fi introdusa

doar de catre posesorul tabular al imobilului,pentru ca in principiu regl pe ncc este ca devi prop

al imobilului doar daca esti inscris in cf

-cand constati ca cineva e inscr in cf ca prop si doresti sa f tu inscris in cf,tu nu introduci act in

revendincare ci actiune in rectificare de cf!

CURS 15

ACTIUNEA IN REVENDICARE SI ACT DE CARTE FUNCIARA-distinctie

Act in revendicare si act in granituire-diferenta-important de stiut

Act in granituire se poate introduce si imptriva unui uzufructuar-sunt propr pe teren si terenul

alaturat e dat in uzufruct-pot introduce act in granituire si impotriva uzufructuarului. Tb sa il

chem in judecata si pe nudul proprietar-altfel hot instantei nu are autoritate de lucru judecat decat

pt uzufructuar. Daca introduc act in granituire impotriva nudului propr si ulterior el da terenul

respectiv in uzufruct.Uzufr. va fi tinut sa respecte hot pron intre mine si nudul propr?

60    

Art.563NCC alin 4-hot jud pron intre reclamant si parat va fi opozabila nu numai fata de parti ci

si fata avanzii lor cauza=succesorii in drepturi

Hot pron intr-o act in granituire/revendicare se impune atat partilor intre care s-a desfasurat

procesul cat si succesorilor in drepturi( avanzi cauza ai acestora) –aplicatia acestei reguli 563alin

4

Distinctie-act in revendicare act negatorie= art564

Act negatorie=act petitorie prin care proprietarul unui bun pretinde instantei obligarea paratului

sa inceteze exercitarea in lipsa oricarui titlu a unui dezmembramant al dreptului de proprietate

asupra bunului celui dintai.Act negatorie o voi introduce intot cand o terta pers incepe in fapt sa

exercite un dr real mai retsrans decat proprietatea asupra bunului meu.un tert trece peste terenul

meu-act negatorie.Daca tertul exercita in contra ta o posesie sub nume de proprietar=te

deposedeaza= 1.act posesorie si

2. act in revendicare

Daca tertul te tulbura in posesie= act posesorie sau act negatorie

Atat act in rendicare cat si act negatorie merg in paralel cu actiunile posesorii.

Pretentiile reclamantului, dupa modul in acre isi intemeiaza pretentiile-ne dam seama ce fel de

act este. Recl pretinde sa se inceteze deposedarea sau tl;burarea in posesie atat in act posesorii

cat si in cele petitorii.

Intr-o act negatorie, ce tb sa probeze reclamantul?-faptul ca el este proprietar. Nu tb sa probeze

ca celalalt nu are titlul.Daca reclamantul dovedeste ca e proprietar, se prezuma ca proprietatea e

libera de sarcini.

Toate act petitorii-revendicare, negatorie, confesorii merg in paralel cu act posesorii. Si act in

granituire are un echivalent in posesoriu si anume act in stramutare.vecinul muta gardul in

terenul tau, se pune intrebare ce act vei introduce?ai la disp fie act posesorie(act in stramutare de

hotare) pt ca te-a deposedat, fie act in revendicare=cele doua merg iar in paralel.

61    

Actiunea in revendicare-ce va putea sa pretinda reclamantu;? Ce se intampla daca bunul a fost

instrainat intre timp?

Daca bunul nu se mai gaseste in posesia paratului act in revendicare nu poate fi admisa. Recl tb

sa-l introduca in cauza pe cel care la mom respetiv are posesia bunului. Daca paratul nu mai are

posesia bun e irelevant s aintroduci act imp lui.

Obligarea paratului la restituirea fructelor-discutia cu b-r credinta

In act in rev se poate pretinde echivalentul lipsei de folosinta a bunului.daca e de buna cdredinta

cer restutuirea pe baza imbogatirii fara justa cauza

536 si urm NCC-Proba dreptului de propr. In sistem de cf pt imobile 565-proba se face prin

extras de cf.Daca bunul e extratabular-prin prezumtia data de posesie 919 alin 3 pt mobile si

imobile care nu figureaza in cf. Proba se face prin titlu-proba e relativa pt ca nu stim daca cel de

la acre provine titlul era proprietar

565corobrat cu 900 posesia tabulara prezuma proprietatea-prez relativa 887 ex.probez existenta

unei proceduri de executare silita

Materie mobiliara-proba se face prin posesie si titlu.

Art566 admiterea act in rev produce mai multe consecinte juridice. Obligarea de principiu a

paratului sa restituie bunul in natura, sa restituie fructele daca a fost de rea credinta.566 alin 2.

Pos de rea credinta sau detentorul precar(=care a fost de rea credinta si care detinea bunul in

virtutea unui dr care nu ii conferea posib de a culege fructele) va fi obligat si la restituirea

fructelor.

Det precar nu a detinut bunul pt reclamant ci pt o terta pers-va fi obligat la restituirea fructelor.

Fructele nu se restituie automat,ci doar in masura in care recl formuleaza un capat de cerere in

acest sens.

Fructele civile-daca pos a fost de rea credinta la data perceperii lor va fi obligat sa le restituie.

566 alin 6-paratul are un dr de retentie asupra produselor...547 ncc produse=produce si fructe

62    

In masura in are posesorul e de rea credinta, tb sa restituie si fructe si producte.

Productele se restituie intotdeauna indiferent daca pos e de buna sau rea credinta.

Dr de retentie al paratului pt cheltuielile facute-il exercita asupra fructelor nu asupra bunului

revendicat.Bunul il dau inapoi, fructele pot sa le retin pana posesorul am despagubeste pt chelt.

ACTIUNEA DE CARTE FUNCIARA

Act de carte funciara, fie ca e act in rectificare, prestatie tabulara sau act in rang, nu sunt act

petitorii ci sunt act personale si au regimul juridic specific tuturor actiunilor are protejeaza

drepturile de creanta.

Actiunea in prestatie tabulara-presupune doua variante

1.act in prestatie tabulara introdusa impotriva autorului reclamantului-acea act personala prin

care reclamantul pretinde obligarea autorului sau sa depuna diligentele necesare pentru a face

posibila inscrierea in cartea funciara a dreptului in favoarea reclamantului art 896 ncc

Aceasta actiune este un mijloc procesual acre va presupune un litigiu intre dobanditor si autorul

sau.

885ncc alin 1-intabularea se face in temeiul unui act juridic sau a faptului care a justificat

inscrierea consimtamantului titularului tabular al dreptului

885 alin 2 Radierea se face in temeiul consimt titularului dat prin inscris autentic-ex.radiez o

ipoteca am nevoie de actul care dovedeste ca am platit ipoteca si de consimtamantul creditorului

titlular al ipotecii.

Paratul a dob dr exratabular-nu figureaza in cf, cump se poate inscrie in cf doar daca mai intai

cere inscrierea autorului sau-prin efectului relativ. Pt a-l inscrie pe autorul sau are nevoie de titlul

in baza caruia autorul a dob proprietatea.

2. art 897 ncc –sit in care acelasi autor incheie doua acte juridice avand ca obiect dreptul de

proprietate asupra unui imobil tabular iar instrainarile se fac catre beneficiari/dobanditori

distincti.art 1275-in materie mobiliara. 891 materie imobiliara- e preferat primul care dob posesia

63    

Efectul act in prestatie tabulara regl la 897-intervine in ipoteza in care acelasi imobil tabular se

instraineaza catre 2 perss diferite si cel de-l doilea dob, cu rea credinta se inscrie in cf.Primul dob

va introduce act in prestatie tab proband ca are un titlu anterior si reaua credinta a celui de-al

doilea dobanditor-ca el a cunoscut existenta primei instrainari.

A instraineaza la 16.01.2012 prin contract de vanz-cump imobilul, lui B. A instraineaza la 23.01

acelasi imobil tot prin vanz cump lui C. La 30.02.2012 C, introduce o cerere de intabulare a dr in

favoarea sa in cartea funciara.B introduce aceeasi cerere insa la data de 17.03.2012.Solutia

acestui conflict s-ar rezolva pe 891 si ar avea castig de cauza C pt ac dob posesia tab mai intai.

Daca B probeaza ca are un titlu anterior si mai probeaza ca la mom la care a incheiat contr, C a

fost de rea credinta=a cunoscut existenta contr incheiat in 16 intre A si B. Reaua credinta se va

verifica prin informatii pe care el le-a obtinut pe alta cale.

897 alin 1 tertul dob tb sa fie de rea credinta cand incheie contractul in speta C in 23

Instanta va dispune intabularea dr reclamantului in contra paratului.in cf va apare A, c si b.

Act in prestatie tabulara, in ambele variante este o actiune personala prescriptibila in t general de

prescriptie de 3 ani.

Act in prestatia tab nu este act in revendicare-scopul final al reclamantului-sa fie inscris in cf.

Alaturi de act in prestatie tab din 897, ncc regl in art 892 si actiunea in rang- distinctie dintre

892-897-elemente comune= ambele sit am un autor comun care constituie proprietatea sau un

dezeambramant la 2 pers diferite care intra in conflict. Una se inscrie prima in cf. Daca s-a

inscris cu rea credinta e valabil 897. Pe 892 nu e suficient sa se fi inscrie cu rea credinta ci este

necesar ca cel acre s-a inscris in cf sa fi impiedicat prin violenta sau frauda inscrierea dr

concurent. A vinde lui b si lui C. Se inscrie C primul, si il impiedica pe B sa se inscrie prin

violenta sau frauda. B introduce act pe 892 si cere radierea si inscrierea dr sau. B poate sa ceara

acordarea de rang preferential-se refera la ipoteci.

Diferenta e ca paratul la 892 nu numai ca e de rea credinta ci si foloseste frauda sau violenta- in

892 ai incheiat fie act juridic transaltiv de proprietate fie s-au constituit dezmembraminte.

64    

ACTIUNEA IN RECTIFICARE

Art 907-911 ncc

Act in rectificare=acea act prin care reclamantul cere instantei corectarea cuprinsului cartii

funciare deoarece acesta nu este in concordanta cu situatia juridica reala a imobilului tabular.

Retineti!act in rectificare poate asadar sa fie exerciata numai cu privire la situatiile juridice

mentionate in cuprinsul cartii funciare.Daca mentiunile gresite se refera la stari de fapt,

ex>suprafata imobilului, corectarea acestora nu va face obiectul actiunii in rectificare, fiind

aplicabila procedura indreptarii erorilor materiale.

In principiu, act in rectificarea cuprinsului cartii funciare insoteste si este conditionata de

solutionarea actiunii de fond.Actiunea de fond este acea actiune prin care reclamantul invoca

nulitatea, rezolutiunea, caducitatea sau o alta cauza de ineficacitatea a titlului in temeiul caruia s-

a facut inscrierea in cartea funciara. Intotdeauna ea va insoti o alta actiune.

Aceasta neconcordanta nu se refera la existenta dr ci se refera la titlul in baza caruia ai fost

intabulat.De regula vor fi 2 act. Ex a vinde lui b, contr lovit de nulitate-introd act cu 2 capete de

cerere1. Nulitatea contract. 2. Rectificarea cartii in sensul radierii dr lui b.

!!!Act in rectificare insoteste intotdeauna o act de fond. Neconcordanta se refera intot la titlu!

Act in rectificare va insoti intot act prin acre contesti titlu!!!!cer desf titlului-act de fond si desf

inscrierii de carte funciara-act in rectificare.

Art 908ncc rectificarea intabularii

Art.911 rectificare notarii in cf

Obs!!! Rectificarea intabularii si a inscrierilor provizorii=cu priv la dr reale se face doar in

ipoteze regl la art 908

Rectificarea notarilor poate fi facuta in orice situatie de enconcordanta!!!!

Rectificarea intabularii, a inscrierii provizorii art 908:

1. Inscrierea nu e valabila-ex.registratorul nu erea competent

65    

Actul nu e valabil –desfiintarea actului pt cauze anterioare=nulitate

2.dr inscris a fost gresit calificat

3.nu se refera la nulitate-se refera la sit in care avem rezolutiune sau reziliere ori alte motive

ex caducitatea, motive acre au intervenit ulterior incheierii actului si acre afecteaza

eficacitatea acestuia

4.e perfect inutil

Rectificarea intabularii, respectiv a inscrierii rpovizorii introduse impotriva

dobanditorului nemijlocit=cel acre o dob bunul direct de la reclamant-are dr intabulat in

urma unui act incheiat cu reclamantul.In aceasta ipoteza act in rectificare e imprescriptibila

extinctiv fiind conditionata exclusiv de prescriptibilitatea actiunii de fond.ex. daca a vinde lui

b un teren si contractul e lovit de nulitatea bs-imprescrip-a introduce imp lui b act in

rectificare imprescrip extinctiv. Daca a vinde lui b si contr e locit de nulitatea relativa, a

introduce imp lui b dar dupa 3 ani nu mai poate introduce act de fond deoarece s-a depasit t

de prescriptie.

Act in rectificarea intab sau inscrierii provizorii introdusa imp tertului subdobanditor

de rea credinta.

In sit in care terii subdob sunt de rea credinta, act in rectificare introdusa impotriva lor este

imprescriptibila.Tertii subdob sunt de rea credinta=au cunosut viciu titlului autorului lor.

A vinde lui b b vinde lui c –c va fi de rea cred daca stie ac titlul in baza caruia s-a inscris

b e nul. Reaua cred a subd se refera la titlu. A va introduce 2 capete de cerere. Act in

nulitatea titl din b si c, si act in rectificarea lui b si a lui c. Act imp lui b e imprescriptibila pt

ca b e dob nemijlocit. Act imp lui c e imprescrip daca c e de rea credinta. Reauan cred se

verifica in mom in care c introduce cererea de intabulare a dr sau in cf.

Ultima ipoteza de rectificare-act in rectificare introdusa impotriva tertului

subdobanditor de buna credinta

Act lui a imp lui c va fi prescriptibil- doar daca c a dob de la b cu titlu particular. Altfel, c ar

prelua patrimoniul lui b, ar fi continuatorul lui b(cu titlu universal sau universal)

66    

1.Tert subdob prin act cu titlu gratuit si translativ cu titlu particular. C se inscrie in cf act-lui

A impotriva lui c va fi prescriptibila in t de 5 ani din mom in care s-a inscris C in cf(C

subdob fata de A)

Actiunea in rectificare introd imp tertului subdob de buna credinta care si-a inscris dr

in temeiul unui act cu titlu oneros si translativ cu titlu particular

Art 909 alin 3 A vinde la B, B la C si C vinde la D-toate vanzari, toti dob cu titlu oneros.

Daca A obtine desfiintarea titlului dintre A si B, de cand va curge t de 3 ani pt actiunea

introdusa de A impotriva lui D? De cand s-a inscris B.

Daca C e dob cu titlu oneros se aplica rectificarea pe nulitate si dr gresit calificat.

SUPERFICIA

ESTE UN DR REAL IMOBILIAR DEZMEMBRAMANT AL DR DE PROPRIETATE

ASUPRA UNUI TEREN, care are ca efect blocarea accesiunii imobiliare artificiale in

raporturile dintre proprietarul terenului si superficiar.Asadar prin constituirea dreptului de

superficie, proprietarul terenului renunta in favoarea superficiarului la beneficiul accesiunii

conferit de dreptul de proprietate asupra unui teren.In masura in care superficiarul

construieste etc pe terenul altuia, nu va functiona accesiunea, propr terenului nu va deveni

proprietar al plantatiilor.

Superficia este un dr imobiliar, dezmembreaza proprietatea unui teren-esenta superficiei-

blocheaza efectele accesiunii.(constit in fav unei pers)

Esenta uzufructului-uzufructul e un dr asupra b altuia-confera folosinta si perceperea

fructelor.(constit in fav unei pers)

Servitutile sunt constituite in favoarea unui imobil.

Superficia-dr de superficie nu poarta si asupra constructiei de pe terenul altuia-doar asupra

terenului.Se poate constitui in 2 ipoteze

1.exista teren neconstruit si cedeaza superficiarului dr de a construi

2.propr are teren si casa. Instraineaza doar casa fara a instraina terenul

67    

Superficia-fie pe teren viran, neconstruit, fie teren construit si se instraineaza doar

constructia, plantatia fara a se instraina proprietatea asupra terenului.

Art 693 alin 4 ncc 596 alin 1 ncc

693 alin 4-ipoteze de constituire a superficiei-2 ipoteze distincte.Am un teren pe acre un tert

a construit fara a fi proprietar.Propr poate:1 sa renunte la accesiune in fav constructorului-

constituindu-i dr de superficie. 2. Sa renunte la accesiune dar nu in fav constructorului ci in

fav unui tert care dob dr de superficie

596 alin 1- in materie de accesiune imobiliara artificiala-tu mi-ai dat superficie, vine un tert si

construieste=accesiune.In mom in care iti constitui un dr de superficie, eu propr al terenului

iti transmit beneficul accesiunii=efectul fundamental al constituirii dr de superficie.

Ipoteza 1. Superficie constituita asupra unui teren neconstruit-superficiarul are dr de a

construi in functie de optiunea proprie fara a exista limitari prin vointa nudului proprietar.

Pt aceasta ipoteza exista o singura restrictie 695 alin 1 ncc-consecinta-nu staibilim exact in

contract pe ce suprafata construiesti-poti construi oriunde si in orice conditii doresti.

Ipoteza 2. superficia e constiuita asupra unui teren deja construit instrainandu-se doar

constructia catre superficiar-superficiarul e mai limitat in dr sale 695 alin 2.De principiu

trebuie sa pastrezi cladirea, ai o singura posibilitate. O demolezi si o construiesti identic-

norme dispozitive. Soarta dr de superficie, daca constructia instrainata piere-dr de superficie

va supravietui, nu se stinge prin pieirea constructiei(pe ipoteza 2)

Ce se intampla in sit in care constructia instrainata catre superficiar piere fortuit? DR de

superficie nu se stinge art 698 lit c).Superficiarul va putea sa construiasca altceva?

1. Daca cladirea piere fortuit superficiarul nu are obligatia fata de nudul proprietar sa o

recladeasca.

2. Superficiarul are posib ca in locul imobilului distrus sa construiasca ce doreste el-In

masura in care constructia instrainata catre superficiar piere fortuit, ajungem intr-o

ipoteza identica cu ipoteza 1( ca si cum s-ar fi transmis teren viran)

68    

1274ncc-riscurile pieirii fortuite a bunului sunt suportate de toti titularii dr reale

constituite asupra b respectiv.Daca am un uzufruct pe o cladire, piere cladirea se pierde

uzufructul 1274 se refera la titularul obligatiei de remitere a bunului=la proprietar

699 –daca am dr de superficie pe 50 d ani. Cand se ajunge la final, beneficiul accesiunii

revine la proprietar.Se refera la constructii edificate de superficiar(la ipoteza 1).

Ipoteza de proprietate temporara pt superficiar-cat timp exista dr de superficie- exista o

transmisiune cu titlu temporar, cand expiora termenul bunul intra in proprietatea celui

care are si terenul in ipoteza 2.

Pt ipoteza 1, daca superfiarul construieste, la finalul superficiei se aplica regulile de la

accesiune si proprietarul tb sa il despagubeasca.

Daca ai depasit suprafata pe care trebuia sa construiesti-discutam despre ipoteza

lucrarilor adaugate din materia accesiunii-proprietarul va putea sa ceara art 583-585ncc.

Dreptul de servitute-prin servitute se intelege fie dreptul real imobiliar dezmembramant

al proprietatii asupra bunului altuia, fie obligatia reala propter rem care restrange

exercitiul dreptului de proprietate imobiliara.

1.Servitutea e intotdeauna un dr real imobiliar.

2.Servitutea nu presupune intotdeuna dezmembrarea de de proprietate

3.Servitutea implica in mod obligatoriu existenta a doua imobile avand proprietari

distincti. Cele doua imobile –fond dominant, fond aservit- dupa cum este vorba despre

imobilul in ebneficul caruia s-a constituit servitutea( fond dominant), respectiv despre

imobilul in sarcina caruia exista dr de servitute( fond aservit)

Spre deosebire de toate celelalte dr reale principale, servitutile sunt constituite in favoarea

unui bun imobil si nu in favoarea unei persoane!!!!

Ca o consecinta indirecta a acestei chestiuni, servitutile sunt alaturi de dr de proprietate

singurele care pot avea caracter perpetuu, celelalte fiind in mod esential temporare.

Ex, servitute de trecere-in fav unui teren , in sarcina unui alt teren se realiz un drum de

acees-proprietatea asupra fondului aservit e dezmembrata-avem propriu zis o

dezmembrare a proprietatii fondului aservit

69    

Servitute de a nu construi-proprietatea nu se dezmembreaza- prin servitute se instituie

o obligatie negativa de a nu construi- oblig propter rem care se va transmite la toti

proprietarii succesivi- toate atributele raman la proprietar.

Art 762ncc –servituti pozitive-veritabile dezmembraminte si negative

Art 763 ncc uzucapiune extratabulara-serv pozitive-ea se bazeaza doar pe efectul posesiei

efective. Pt a evita sit in care benef unui act de pura facultate care nu are posesie si

invoca posesia extratabulara.

765-769- raporturile dintre propr fondului dominant si aservit

Intotdeauna in raportul dintre nudul proprietar si titularul dezmembramintelor nu se

pune problema existenta unei ceante!!!Sunt raporturi reale!!!

Raporturile dintre propr fondului dominant si propr fondului aservit-765 alin 1 ncc

767-768ncc in rap dintre propr fondului dominant si cel aservit, proprietarul sau titularul

servitutii nu poate agrava situatia fondului dominant, nu poate sa-l prejudicieze prin

modul de exercitare a servitutii pe tiularult fondului aservit. La randul sau, titularul

fondului aservit e tinut de obligatia negativa de a nu face nimic prin care sa impiedice

exercitiul servitutii avand posibilitatea ca in masura in care exista riscul ca el sa fie

prejudiciat sau ca situatia terenului sau sa fie agravata, sa schimbe , sa inlocuiasca locul

prin acre se exercita servitutea, fara a ingreuna exercitiul acesteia. Ex. Am un teren i-am

dat vecinului o serv prin acre isi poate instala stalpi pe terenul meu pt curent. Doresc sa

construiesc o casa pe etrenul meu. Nu pot din cauza ca sunt aproape stalpii. Pot sa pretind

vecinului sau sa cer in instanta sa mut locul servitutii si stalpii sa fie pusi intr-o zona mai

indepartata.

769ncc- indivizibilitatea-fonsul aservit se divide in mai multe parcele distincte-toate

parcelele vor ramane fonduri aservite.

UZUFRUCTUL

1.Dr de uzufruct poate fi atat mobiliar cat si imobiliar este intotdeauna in mod esential un

dr temporar-daca ar fi perpetuu ar goli cu totul de continut nuda proprietate.

2.Dr de uzufruct poate sa poarte atat asupra unor bunuri corporale cat si asupra unor

bunuri incorporale. Este posibil sa existe uzufructul adupra unui dr de creanta!!!

70    

3.Dr de uzufruct e in principiu un dr transmisibil, el putand fi cesionat prin acte cu titlu

gratuit sau oneros

4.In principiu uzufructul confera folosinta bunului si posibilitatea de a-i culege fructele.

5.Uzufructul poarta asupra bunurilor neconsumptibile. In masura in acre se constituie un

dr de uzufruct asupra bunurilor consumptibile, discutam defapt despre transmiterea dr de

proprietate catre cvasiuzufructuarul cu obligatia acestuia de a restitui bunuri de acelasi fel

sau echivalentul lor valoric.

6.Uzufructul poarta in principiu asupra unor bunuri determinate dar poate purta si asupra

unor universalitati.

7.Raporturile juridice dintre nudul proprietar si uzufructuar nu sunt in mod esential

raporturi de creanta. In consecinta nudul proprietar nu are fata de uzufructuar obligatia

specifica locatiunii de a-i asigura folosinta corespunzatoare a bunului pe intreaga durata

de existenta a dreptului.

8.In principiu, uzufructuarul e tinut fata de proprietar exclusiv de cheltuielile legate de

intretinerea curenta a bunului.

9.Prin esenta dreptului de uzufruct, uzufructuarului ii revine obligatia de a conserva

substanta bunului si obligatia de a nu modifica destinatia bunului stabilita anterior de

catre nudul proprietar.

71    

72    

73