CURS 5Gruparea elementelor statisitce:1. se stabilesc nr de clase2. Se alege procedura de clasificare3. Se analizeaza precizia clasificarii

1. Stabilirea nr de clase alegerea nr de clase pt datele cantitatie este o decizie foarte importanta si trebuie facuta de un cartograf, deoarece pp stab nivelului de generalizare a datelor. Daca nr de clase ales este prea mare atunci clasificarea este prea complexa si poate fi confuza. Daca nr de clase este prea mic atunci datele vor fi mult simplificate, detaliile vor fi ascunse iar deosebirile calitative vor fi estompate. De obicei clasif datelor cartograficce se aleg 4-5 clase.Nu exista reguli care sa stab nr de clase in care sa fie grupate elementele unei pop sudiate. Posibilitatea de grupare a datelor sunt f variate. In general prin acest proces urmarim sa pune in aceleasi clase elem care se aseamana mai mult iar clasele rezultate sa fie diferite intre ele cat mai mult posibil.Diferenta dintre val fiecarui element si media clasei in care se afla, se evalueaza cu ajutorul dispersiei. Dispersia trebuie sa fie cat mai mica ai sa existe o similitudine intre obiectele din aceeasi clasa.Metodele de grupare a datelor: Cu ajutorul limitelor naturale Metoda de optimizare Jenks Cu ajutorul mediilor succesive Pe baza mediei si a abaterii medii patratice Gruparea cu intervale egale Gruparea cu frecvente egale Metoda definita de utilizator

1 Gruparea cu ajutorul limitelor naturale:Datele se ordoneaza functie de importanta lor (rang). Daca se reprez grafic aceste dase se obs intreruperi. Aceste intreruperi pot fi considerate limite naturale care separa clasele.Ex: 1,3,4(clasaI) 11,12,15,19(clasa II) 27,31,32(clasa III) 75(clasa IV) 101111 (Clasa V)Dezavantajul acestei clase este ca se pot crea clase care sa contina doar un singur element.2 Metoda de optimizare JenksAceasta metode este de fapt un algoritm de alegere optima a limitelor naturale propus de Walter Fisher in 1958 si implementat in 1977 de George jenksAceasta met de clasif este utiliz de toate GIS-urile si programele de intocmire a hartilor.Metoda consta in analizarea intercativa a tuturor solutiilor bazate pe suma abateriilor individuale absolute fata de mediana fiecarei clase.In prima iteratie se det suma abaterilor individuale absolute fata de mediana fiecarei clase.In a 2 interatie se muta o singura obs intr-o clasa adiacenta si se calc din noi abaterile individuale fata de mediana fiecarei clase si se insumeaza. Iteratiile se repeta pana cand aceasta suma atinge valoarea minima

3 Gruparea pe clase cu ajutorul mediilor succesiveImpartirea elem pe clase se face cu ajutorul medianie aritmetice astfel elem se impari in 2 clase, prima contine elemente mai mici decat media a 2 elemente mai mari, apoi elementele ficarei clase se impart din nou in cate 2 clase pe baza noilor medii aritmetice calculate pt fiecare clasa.Avantajul acestei metode este ca poate fi utiliz manual, dar nu se utiliz in GIS sau alte metode carto, iar inconvenientul metodei este ca nr de clase poate fi 2,3,8.4. Media si abaterea mediei patraticeMetoda se aplica pt seriile cu nr mare de elem si cu distrib normala. Se calc media si abaterea medie patratica si pe baza acestora se stab limitele claselor prin adunarea sau scaderea la medie a abaterii medii patratice. De obicei 6 clase sunt suficiente pt a impartii toate elementele cu ajutorul acestei metode.

Avantajul major al acestei met este ca in cazul seriei cu distrib poz si neg apar intervale de frecv inegale astfel:- in intervalul [x, +] se pot afla maj elementelor care sunt mai mari decat media iar pt a grupa elem mai mici decat media o sa fie nevoie de 3 intervale.Dezavantaj: utilizatorul trebuie sa aiba notiunii de statistica5. Gruparea pe interavale egaleAceasta metoda de calsificare pp ca intervalul tuturor claselor sa fie egal.

Rezultatlul se rotunjeste in plus ai sa nu ramana al in afara ultimului interval. In aceasta met frecenta variaza considerabil de la o clasa la alta. Dezavantaj: pot aparea calse cu frecventa zero in caz in care cea mai mare val este cu mult mai mare fata de cea cu rang inferior sau cea mai mica valoare este cu mult mai mica fata de cea cu rang superior. Aceasta prob se rezilva plasand aloarea aberanta intr o singura clasa. Celalate date se grupeaza apoi in datele ramase.6. Gruparea cu frecvente egaleNr total de obs este impartit in mod egal pe fiecare clasa. Deseori cartografii impart clasele in cuantile. Cuantile 25%, Cvintile 20%Avantaj: nu apar niciodata clase fara niciun element cum se poate intampla la metoda cu intervale egale. Se utilizeaza usor atunci cand nr elementelor este divizibil cu nr claselor, in caz contrar se mareste nr elementelor claselor cu aceasi cantitate incepnad de la calsa cu rangul cel mai mic pt ca valorile mari au o influenta.7. Sisteme de clasif definite de utilizator.Programe de cartografie si GIS permit utilizatorului sa defineasca propria metoda de clasificare. Cartograful poate specifica val pt identif limitelor claselor.Metoda de reprezentare pt hartile tematicePt reprez fenom sociale sau fizice pe harti tematice se pot utlizia metode statisitice si cartografice.Metodele statisticie reperez indicatori statistici sub forma de diagrame cartograme su cartodiagrame. Ampalsarea acestora pe harta se face in mod arbitrar independent de elemeentele geografice. Elem unui grafic statisitic: titlu, reteaua graficului, scara, note explicative. Titlul este numele tabelului reprezentat. Reteaua graficului este formata din linii ajutatoare utilizate pt ampalsarea corecta a punctelor de pe grafic, se traseaza cu linii subtiri.Sist XoY pe axa OX se trec variantele sau intervalele de variatie ale caracateristicii indepnedente, momentele sau intervale de timp. Pe axa OY se trec val caracateristicii sau frecvSe poate folosi si sistem de coord polare si avem o retea formata din cercuri concentrice si sectoare de cercScara se stabileste functie de nr indicativilor reprezentati si de marimea acestora.Nota explicativa legenda si provenienta datelor reperezentate.Diagramele sunt reprezentari grafice care se realizeaza cu ajutorul unor figuri geometrice. Se utilizeaza in special pt reprez fenomenelor economico geografice. Diagramele pot fi simple sau complexe.Diagrame simple1) Diagrame in coloane : aceasta permit vizualizarea rapida a diferentelor de marime dintre indicatori sau a evolutiei lor in timp. Se utilizeaza un sistem de axe Xo; pe OX se afla bazele coloanelor care sunt egale, inaltimea coloanelor este proportionala cu marimea indicatorului reprezentat.Coloanele pot fi lipite, egal distantate, sau partial suprapuse = diagrame in coloane in afluxDe asemenea coloanele pot fi orientate in sens poz sau negativ. Deasupra sau dedesubtul coloanei se poate trece marimea reprezentata. Coloane se utilizeaza pt serii de repartitie, cronologice, terioriale.

2) Diagramele in Benzi se aseamam cu diagramele in coloane doar ca nivelul indicatoriilor este reprezentat prin benzi orizontale egal distantate si cu bazele situate pe axa Oy. Se utilizeaza pt indicatori care pot fi structurari pe componente, pt serii de termeni care reprezinta lungimii(cai ferate, fluvii) si pt indicatori cu variatii foarte mariCronograma se utilizeaza pt a reprezenta evolutia elementelor in timp. Pe axa Ox se trece timpul si pe Oy se trec val caracteristice sau frecventa.Poate fi simpla sau combinata. Simpla- prezinta evolutia unui singur fenomen iar cea cobinata prezinta evolutia unor fenomene corelate.