Curs 5 Semiologie

55
SEMIOLOGIA APARATULUI SEMIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR RESPIRATOR Examinarea pacientului cu afecţiune Examinarea pacientului cu afecţiune respiratorie: respiratorie: Anamneza: date generale, Anamneza: date generale, simptome simptome Examenul fizic Examenul fizic Explorări specifice Explorări specifice

description

Medicine

Transcript of Curs 5 Semiologie

Page 1: Curs 5 Semiologie

SEMIOLOGIA APARATULUI SEMIOLOGIA APARATULUI RESPIRATORRESPIRATOR

Examinarea pacientului cu afecţiune respiratorie:Examinarea pacientului cu afecţiune respiratorie:

• Anamneza: date generale, simptomeAnamneza: date generale, simptome

• Examenul fizicExamenul fizic

• Explorări specificeExplorări specifice

Page 2: Curs 5 Semiologie

ANAMNEZA - DATE GENERALE ANAMNEZA - DATE GENERALE

Vârsta:Vârsta:

Sugar şi copil micSugar şi copil mic: infecţiile căilor aeriene superioare: : infecţiile căilor aeriene superioare: rinofaringite, traheobronşite, bronhpneumoniirinofaringite, traheobronşite, bronhpneumonii

CopiiCopii: pneumonii (virale, bacteriene), astm bronşic : pneumonii (virale, bacteriene), astm bronşic alergic, boli cu transmitere genetică (mucoviscidoza, alergic, boli cu transmitere genetică (mucoviscidoza, deficit de alfa 1-antitripsină, traheobronhomegalia)deficit de alfa 1-antitripsină, traheobronhomegalia)

Adulţi tineriAdulţi tineri: pneumonii (virale, bacteriene), tbc : pneumonii (virale, bacteriene), tbc pulmonară, astm bronşic, pleurezia tbc, sarcoidozapulmonară, astm bronşic, pleurezia tbc, sarcoidoza

Adulţi peste 50 aniAdulţi peste 50 ani: BPOC, neo bronhopulmonar, : BPOC, neo bronhopulmonar, pneumoconiozepneumoconioze

Sexul:Sexul:

BB: neo bronhopulmonar, bronşita cronică, emfizemul: neo bronhopulmonar, bronşita cronică, emfizemul

FF: HTP, boala venoocluzivă pulmonară: HTP, boala venoocluzivă pulmonară

Page 3: Curs 5 Semiologie

ANAMNEZA - DATE GENERALEANAMNEZA - DATE GENERALE

Istoricul bolii:Istoricul bolii:

DebutulDebutul: : – AcutAcut: pneumonii, abces pulmonar, embolie pulmonară, : pneumonii, abces pulmonar, embolie pulmonară,

pneumotoraxpneumotorax– Subacut/insidiosSubacut/insidios: tbc, bronşită cronică, bronşiectazie, neo: tbc, bronşită cronică, bronşiectazie, neo– InaparentInaparent: emfizem, fibroze, chist hidatic pulmonar: emfizem, fibroze, chist hidatic pulmonar

EvoluţiaEvoluţia: : – Ondulantă, cu perioade de acutizare separate de acalmie – Ondulantă, cu perioade de acutizare separate de acalmie –

astm bronşicastm bronşic– Cronică cu agravări intermitente – bronşita cronică, emfizem, Cronică cu agravări intermitente – bronşita cronică, emfizem,

bronşiectaziebronşiectazieAntecedente personale fiziologice:Antecedente personale fiziologice:

Risc crescut de infecţii respiratorii în sarcină şi lehuzie (prin imunitate redusă)Risc crescut de infecţii respiratorii în sarcină şi lehuzie (prin imunitate redusă)

Astmul bronşic se poate agrava sau ameliora la pubertate sau sarcinăAstmul bronşic se poate agrava sau ameliora la pubertate sau sarcină

Page 4: Curs 5 Semiologie

ANAMNEZA - DATE GENERALEANAMNEZA - DATE GENERALEAntecedentele personale patologice.Antecedentele personale patologice.

Teren atopic – frecvent prezent în astmul bronşic, cu manifestări ca urticarie, edem Teren atopic – frecvent prezent în astmul bronşic, cu manifestări ca urticarie, edem Quinke, conjunctivite alergice, rinita alergică, traheobronşita spasticăQuinke, conjunctivite alergice, rinita alergică, traheobronşita spastică

Afectarea pulmonară din IC stg (plămânul de stază), I renală (plămânul uremic) Afectarea pulmonară din IC stg (plămânul de stază), I renală (plămânul uremic) predispune la suprainfecţii pulmonarepredispune la suprainfecţii pulmonare

Organism imunodeprimat Organism imunodeprimat → infecții cu germeni oportunisti. Ex în stări de cașexie, → infecții cu germeni oportunisti. Ex în stări de cașexie, neoplazii, SIDA, etilism cronic, DZ, insuficiență hepatiă, renalăneoplazii, SIDA, etilism cronic, DZ, insuficiență hepatiă, renală

Deformațiile toracice (congenitale sau dobândite - posttraumatic, intervenții Deformațiile toracice (congenitale sau dobândite - posttraumatic, intervenții chirurgicale) → afectarea ventilației și perfuziei → CPCchirurgicale) → afectarea ventilației și perfuziei → CPC

Existența unui neoplasm (mamar, digestiv, hepatic, renal)Existența unui neoplasm (mamar, digestiv, hepatic, renal) → risc de MTS → risc de MTS pulmonare pulmonare

Efecte secundare ale unor terapii asupra funcției pulmonare: Efecte secundare ale unor terapii asupra funcției pulmonare: – Terapia imunosupresivă, chimioterapia Terapia imunosupresivă, chimioterapia → risc infecțios crescut→ risc infecțios crescut– Afectarea parenchimului pulmonar: amiodarona, radioterapiaAfectarea parenchimului pulmonar: amiodarona, radioterapia– Afectarea căilor aeriene: betablocante (bronhospasm), IECA (tuse)Afectarea căilor aeriene: betablocante (bronhospasm), IECA (tuse)

Page 5: Curs 5 Semiologie

ANAMNEZA - DATE GENERALEANAMNEZA - DATE GENERALE

Antecedentele heredocolateraleAntecedentele heredocolateralePrezența TBC în familie Prezența TBC în familie → risc de contaminare→ risc de contaminare

Boli cu transmitere genetică: mucoviscidoza deficitul de alfa1-Boli cu transmitere genetică: mucoviscidoza deficitul de alfa1-antitripsină, astmul bronșic, plămânul polichisticantitripsină, astmul bronșic, plămânul polichistic

Condiții de viață și de muncăCondiții de viață și de muncăFUMATUL - factor de risc major pentru neoplasm bronhopulmonar, bronșita cronică, emfizem pulmonarFUMATUL - factor de risc major pentru neoplasm bronhopulmonar, bronșita cronică, emfizem pulmonar

– De notat: numărul de ani de fumat, nr de țigarete pe zi, intervalul de abstinență la cei care au renunțat la fumat. De notat: numărul de ani de fumat, nr de țigarete pe zi, intervalul de abstinență la cei care au renunțat la fumat. – Renunțarea la fumat are efecte bune: scade riscul de cancer pulmonar proporțional cu nr de ani de la înterupere, Renunțarea la fumat are efecte bune: scade riscul de cancer pulmonar proporțional cu nr de ani de la înterupere,

afectarea funcțională pulmonară este mai redusă odată cu înaintarea în vârstăafectarea funcțională pulmonară este mai redusă odată cu înaintarea în vârstă– Fumatul pasivFumatul pasiv - factor de risc pentru aceleași afecțiuni - factor de risc pentru aceleași afecțiuni

Etilismul cronic, alimentația proastă, condiții rele de locuit cresc riscul de infecții tbc sau alți germeni oportuniști Etilismul cronic, alimentația proastă, condiții rele de locuit cresc riscul de infecții tbc sau alți germeni oportuniști

Page 6: Curs 5 Semiologie

ANAMNEZA - DATE GENERALEANAMNEZA - DATE GENERALECondiții de viață și muncăCondiții de viață și muncă

Medii de lucru favorizante, cu expunere la pulberi, mediu umed, Medii de lucru favorizante, cu expunere la pulberi, mediu umed, variații termice marivariații termice mari

Mediu de lucru Afecţiunea bronho-pulmonară

Pulberi anorganice

Industria azbestului Azbestoză (fibroză interstiţială difuză), cancer pulmonar, mezoteliom pleural

Lucrătorii din mine, cariere de piatră, siderurgie

Silicoză (boală fibronodulară pulmonară difuză)

Industria cărbunelui Pneumoconioză (afectare fibronodulară)

Industria aliajelor, ceramicii, electronicii (expunere la beriliu)

Berilioză (pneumonie interstiţială cronică)

Mediu cu solvenţi Astm bronşic, cancer pulmonar

Pulberi organice

Industria textilă (bumbac, in, cânepă) Astm bronşic, bronşite cronice

Zootehnie Alveolite alergice exogene („plămânul fermierilor”)

Page 7: Curs 5 Semiologie

ANAMNEZA - SIMPTOMEANAMNEZA - SIMPTOME

DUREREA TORACICĂDUREREA TORACICĂ

DISPNEEADISPNEEA

TUSEATUSEA

EXPECTORAȚIAEXPECTORAȚIA

HEMOPTIZIAHEMOPTIZIA

Page 8: Curs 5 Semiologie

DUREREA TORACICĂDUREREA TORACICĂSimptom foarte frecvent, cu cauze multiple: cardiacă, Simptom foarte frecvent, cu cauze multiple: cardiacă, vasculară, pulmonară, digstivă, parietală, neurologică vasculară, pulmonară, digstivă, parietală, neurologică

Cauza Afecţiuni

Cardiacă Boala coronariană, stenoza aortică, cardiomiopatia hipertrofică, pericardita

Vasculară Disecţia de aortă, embolismul pulmonar, hipertensiunea pulmonară.

Pulmonară Pneumonii, pleurezii, traheobronșită, pneumotorax, tumori, mediastinită sau emfizem mediastinal

Gastrointestinală Reflux gastroesofagian, spasm esofagian, sindrom Mallory-Weiss, boala ulceroasă, afecţiuni biliare, pancreatită

Musculoscheletică Artroză cervicală, artrită de umăr sau coloană, inflamaţia articulaţiilor condro-costale, crampe ale mușchilor intercostali, bursită subacromială

Alte cauze Afecţiuni ale sânului, tumori de perete toracic, herpes zoster, tulburări afective

Page 9: Curs 5 Semiologie

DUREREA TORACICĂDUREREA TORACICĂ

Durerea toracică de cauză pleuro-pulmonară poate fi:Durerea toracică de cauză pleuro-pulmonară poate fi:

AcutăAcută

Progresivă Progresivă

JUNGHIUL JUNGHIUL = durere acută, bruscă, de intensitate mare, localizată la nivelul toracelui, asemănată cu o ”lovitură de pumnal”, accentuată de inspir, tuse, strănut, palpare locală.= durere acută, bruscă, de intensitate mare, localizată la nivelul toracelui, asemănată cu o ”lovitură de pumnal”, accentuată de inspir, tuse, strănut, palpare locală.

Page 10: Curs 5 Semiologie

DUREREA TORACICĂDUREREA TORACICĂTipuri de junghi sau durere acută în diferite afecțiuni pleuropulmonareTipuri de junghi sau durere acută în diferite afecțiuni pleuropulmonare

Afecţiunea Caracteristici

Durerea din pneumonie

Durere transfixiantă, localizată submamelonar, precedată de frison unic, urmat de febră, polipnee, tuse cu expectoraţie ruginie

Durerea traheobronşică

Durere retrosternală difuză, puţin intensă, percepută ca arsură, accentuată de tuse. Apare în traheobronşite acute, corpi străini aspiraţi, tumori

Durerea pleurală

Durere intensă, transfixiantă (junghi pleural), bine delimitată, frecvent submamelonar, accentuată de mişcări respiratorii, tuse, presiune asupra toracelui; pacientul preferă decubitul de partea sănătoasă. Este prezentă în pleurite, pleurezii, boli pulmonare cu inflamaţie pleurală (pneumonii, infarct pulmonar, pneumotorax, cancer cu invazie a pleurei parietale)

Durerea diafragmatică

Durere la baza hemitoracelui, în semicentură, cu iradiere supraclaviculară (explicată de inervaţia senzitivă prin nervul frenic a pleurei diafragmatice)

Pleurezia interlobară

Durere în zona corespunzătoare proiecţiei scizurii (aspect „în eşarfă”)

Page 11: Curs 5 Semiologie

DUREREA TORACICĂDUREREA TORACICĂ

Dureri de intensitate medie sau lent progresiveDureri de intensitate medie sau lent progresive: neoplasm bronhopulmonar, bronhopneumonii, bronșite acute: neoplasm bronhopulmonar, bronhopneumonii, bronșite acute

Afecțiuni pulmonare care evoluează fără durere toracicăAfecțiuni pulmonare care evoluează fără durere toracică: astm bronșic, emfizem pulmonar, bronșite cronice, : astm bronșic, emfizem pulmonar, bronșite cronice, bronșiectazia, pneumoconioze, fibroze pulmonare, tbc, cancer bronhopulmonarbronșiectazia, pneumoconioze, fibroze pulmonare, tbc, cancer bronhopulmonar

Page 12: Curs 5 Semiologie

DUREREA TORACICĂDUREREA TORACICĂ

DUREREA TORACICĂ DE CAUZĂ CARDIOVASCULARĂ:DUREREA TORACICĂ DE CAUZĂ CARDIOVASCULARĂ:

D CORONARIANĂ: D CORONARIANĂ: cauză frecventă de D toracicăcauză frecventă de D toracică– D anginoasă: D anginoasă: retrosternală, sub formă de apăsare, constricție, gheară, arsură, este arătată cu toată palma sau pumnul; iradiază în mandibulă, mb superioare pe marginea cubitală; de tip retrosternală, sub formă de apăsare, constricție, gheară, arsură, este arătată cu toată palma sau pumnul; iradiază în mandibulă, mb superioare pe marginea cubitală; de tip

centrifug (retrosternal cu iradiere periferică) sau centripet (incepe la periferie și iradiază spre stern); decalnșată de efort fizic, stress, mese abundente; durata scurtă (2 - 5 min) , cedează la centrifug (retrosternal cu iradiere periferică) sau centripet (incepe la periferie și iradiază spre stern); decalnșată de efort fizic, stress, mese abundente; durata scurtă (2 - 5 min) , cedează la oprirea efortului sau la NG sublingual; simptome asociate: dispnee, palpitații, anxietate, senzație de moarte iminentăoprirea efortului sau la NG sublingual; simptome asociate: dispnee, palpitații, anxietate, senzație de moarte iminentă

– D din IMA: D din IMA: localizare retrosternală sau epigastrică, intensitate mare, apare în repaus sau după efort intens, durata peste 30 min, nu cedează la NG; simptome: transpirații, greață, vărsăturilocalizare retrosternală sau epigastrică, intensitate mare, apare în repaus sau după efort intens, durata peste 30 min, nu cedează la NG; simptome: transpirații, greață, vărsături

Page 13: Curs 5 Semiologie

DUREREA TORACICĂDUREREA TORACICĂ

DUREREA TORACICĂ DE CAUZĂ CARDIOVASCULARĂ:DUREREA TORACICĂ DE CAUZĂ CARDIOVASCULARĂ:

D AORTICĂ: D AORTICĂ: în disecția de aortă; intensitate mare, localizare anterioară, iradiere interscapulară, puls asimetric, în disecția de aortă; intensitate mare, localizare anterioară, iradiere interscapulară, puls asimetric, pierderea cunoștinței; ecg atipicăpierderea cunoștinței; ecg atipică

D DIN PERICARDITA ACUTĂD DIN PERICARDITA ACUTĂ: retrosternală, persistentă, accentuată de inspir, tuse, deglutiție, febră, dispnee: retrosternală, persistentă, accentuată de inspir, tuse, deglutiție, febră, dispnee

DUREREA TORACICĂ DE CAUZĂ DIGESTIVĂ:DUREREA TORACICĂ DE CAUZĂ DIGESTIVĂ:

D ESOFAGIANĂ: D ESOFAGIANĂ: arsură retrosternală, disfagie, regurgitații acide; accentuată de unele alimente, calmată de arsură retrosternală, disfagie, regurgitații acide; accentuată de unele alimente, calmată de antiacide. În RGE, HHantiacide. În RGE, HH

D DIN ULCER GD, boli ale căilor biliare, pancreatităD DIN ULCER GD, boli ale căilor biliare, pancreatită: mai rar dureri toracice: mai rar dureri toracice

Page 14: Curs 5 Semiologie

DUREREA TORACICĂDUREREA TORACICĂ

DURERILE TORACICE DE CAUZĂ PARIETALĂDURERILE TORACICE DE CAUZĂ PARIETALĂ: : accentuate accentuate de mișcări respiratorii, tuse, compresiune localăde mișcări respiratorii, tuse, compresiune locală

Originea dureriiOriginea durerii CaracteristiciCaracteristici

1. 1. Durerile tegumentareDurerile tegumentare Localizate; apar în traumatisme, furunculi, leziuni Localizate; apar în traumatisme, furunculi, leziuni cutanatecutanate

2. 2. Durerile musculareDurerile musculare Localizate în zona afectată, de intensitate variabilă, Localizate în zona afectată, de intensitate variabilă, iradiază în dermatoamele corespunzătoare. Apar iradiază în dermatoamele corespunzătoare. Apar posttraumatic, în unele infecţii generalizate (trichineloza) posttraumatic, în unele infecţii generalizate (trichineloza) sau în miozitesau în miozite

PleurodiniaPleurodinia Durere vie laterotoracică, accentuată de mişcări sau Durere vie laterotoracică, accentuată de mişcări sau palparepalpare

Pleurodinia epidemică Pleurodinia epidemică (boala Bornholm)(boala Bornholm)

Miozită febrilă determinată de virusul Coxsackie grup BMiozită febrilă determinată de virusul Coxsackie grup B

Sindromul MendlowitzSindromul Mendlowitz Durere de efort în micul pectoral, cu prinderea umărului, Durere de efort în micul pectoral, cu prinderea umărului, fără iradiere în braţfără iradiere în braţ

Page 15: Curs 5 Semiologie

DUREREA TORACICĂDUREREA TORACICĂ

DURERILE TORACICE DE CAUZĂ PARIETALĂ:DURERILE TORACICE DE CAUZĂ PARIETALĂ:

Originea dureriiOriginea durerii CaracteristiciCaracteristici

3. 3. Durerile osteoarticulareDurerile osteoarticulare Apar în condiţiile prinderii periostuluiApar în condiţiile prinderii periostului

Fracturi costaleFracturi costale Dureri localizate, în punct fix, cracmente osoase prin Dureri localizate, în punct fix, cracmente osoase prin mobilizarea capetelor osoasemobilizarea capetelor osoase

OsteomielitaOsteomielita Durere surdă, de lungă duratăDurere surdă, de lungă durată

Metastaze, leucemiiMetastaze, leucemii Durereri localizate, preced modificările radiologiceDurereri localizate, preced modificările radiologice

Sindrom TietzeSindrom Tietze Inflamaţia articulaţiilor condrocostale; dureri anterioare, Inflamaţia articulaţiilor condrocostale; dureri anterioare, accentuate de presiune, tumefacţia articularăaccentuate de presiune, tumefacţia articulară

SpondilozăSpondiloză Dureri cu caracter de nevralgie intercostalăDureri cu caracter de nevralgie intercostală

Page 16: Curs 5 Semiologie

DUREREA TORACICĂDUREREA TORACICĂ

DURERILE TORACICE DE CAUZĂ PARIETALĂ:DURERILE TORACICE DE CAUZĂ PARIETALĂ:

Originea dureriiOriginea durerii CaracteristiciCaracteristici

5. 5. Dureri radiculare Dureri radiculare (nevralgice)(nevralgice)

Iritarea sau inflamarea rădăcinilor sau nervilor intercostaliIritarea sau inflamarea rădăcinilor sau nervilor intercostali

NevritaNevrita Dureri iradiate pe traiectul nervilor, accentuate de Dureri iradiate pe traiectul nervilor, accentuate de compresia punctelor dureroase ale lui Valleix (spaţiile compresia punctelor dureroase ale lui Valleix (spaţiile intercostale paravertebral, pe linia axilară medie şi intercostale paravertebral, pe linia axilară medie şi paramedian). Durerile se accentuează la mişcarea paramedian). Durerile se accentuează la mişcarea coloanei, respiraţie, tusecoloanei, respiraţie, tuse

Zona ZosterZona Zoster Infecţia ganglionului spinal cu virusul varicela zoster; Infecţia ganglionului spinal cu virusul varicela zoster; erupţie veziculoasă pe traseul nervului, cu durere intensăerupţie veziculoasă pe traseul nervului, cu durere intensă

6. 6. Dureri mamareDureri mamare MastodiniaMastodinia

Mastite, tumoriMastite, tumoriDurere cu evoluţie lungă (ani), accentuată premenstrual, Durere cu evoluţie lungă (ani), accentuată premenstrual, în mastoza fibro-chisticăîn mastoza fibro-chistică

Page 17: Curs 5 Semiologie

DISPNEEADISPNEEA

DEFINIȚIE:DEFINIȚIE: percepția anormală a greutății în respirație. percepția anormală a greutății în respirație.

Termeni de descriere a senzației: Termeni de descriere a senzației: sete de aer, respirație grea, lipsă de aer, sufocare, obosealăsete de aer, respirație grea, lipsă de aer, sufocare, oboseală..

Diagnostic diferențial clinic cu ”Diagnostic diferențial clinic cu ”obosealaoboseala” care înseamnă oboseală musculară, astenie, fără dificultate în respirație. Oboseala apare în boli neuromusculare (ex miastenie), insuficiența ” care înseamnă oboseală musculară, astenie, fără dificultate în respirație. Oboseala apare în boli neuromusculare (ex miastenie), insuficiența corticosuprarenală, boli psihice, hepatice, prin scăderea debitului cardiac.corticosuprarenală, boli psihice, hepatice, prin scăderea debitului cardiac.

Page 18: Curs 5 Semiologie

DISPNEEADISPNEEAPATOGENIE:PATOGENIE:

Respirația este un act fiziologic reflex care nu se percepe în mod obișnuit, mișcările respiratorii fiind produse automat.Respirația este un act fiziologic reflex care nu se percepe în mod obișnuit, mișcările respiratorii fiind produse automat.Stimulii fiziologiciStimulii fiziologici: nivelul CO: nivelul CO22 din sânge, impulsurile de la pereții toracici și parenchimul pulmonar (reflexul Hering-Breuer), nivelul O din sânge, impulsurile de la pereții toracici și parenchimul pulmonar (reflexul Hering-Breuer), nivelul O 22 din sânge, impulsurile de la chemo și baroreceptorii cardioaortici din sânge, impulsurile de la chemo și baroreceptorii cardioaortici

și sinocarotidieni.și sinocarotidieni.

Centrii respiratoriCentrii respiratori: centrul inspirator și centrul expirator (situați în 1/3 inferioară a bulbului) și centrul pneumotaxic - în porțiunea superioară a punții.: centrul inspirator și centrul expirator (situați în 1/3 inferioară a bulbului) și centrul pneumotaxic - în porțiunea superioară a punții.

Căile eferenteCăile eferente: fibrele din cordoanele anterioare și porțiunea ventrală a cordoanelor laterale ale măduvei, nervii frenici și intercostali.: fibrele din cordoanele anterioare și porțiunea ventrală a cordoanelor laterale ale măduvei, nervii frenici și intercostali.

Page 19: Curs 5 Semiologie

DISPNEEADISPNEEAPATOGENIE:PATOGENIE:

Mecanismele de apariție a dispneii nu sunt clar elucidate. Mecanismele de apariție a dispneii nu sunt clar elucidate.

Factorii care declanșează D variaza în funcție de afecțiunea existentă.Factorii care declanșează D variaza în funcție de afecțiunea existentă.

Există o relație strânsă între severitatea D și severitatea afecțiunii subiacente.Există o relație strânsă între severitatea D și severitatea afecțiunii subiacente.

D apare ori de câte ori lucrul mecanic al respirației este excesiv.D apare ori de câte ori lucrul mecanic al respirației este excesiv.

Page 20: Curs 5 Semiologie

DISPNEEADISPNEEAForme clinice de dispnee:Forme clinice de dispnee:

DISPNEEA DE EFORTDISPNEEA DE EFORT: D care apare sau se accentuează în cursul efortului. Nivelul de efort la care apare D este proporțional cu severitatea afecțiunii:: D care apare sau se accentuează în cursul efortului. Nivelul de efort la care apare D este proporțional cu severitatea afecțiunii:– Efort mare: urcatul unor scări sau unei panteEfort mare: urcatul unor scări sau unei pante– Efort mediu: mers pe josEfort mediu: mers pe jos– Efort mic: activități de autoîngrijireEfort mic: activități de autoîngrijire

DISPNEEA DE REPAUSDISPNEEA DE REPAUS: D prezentă în repaus: D prezentă în repaus

DISPNEEA DE DECUBITDISPNEEA DE DECUBIT: D prezentă în poziția culcat: D prezentă în poziția culcat

ORTOPNEEAORTOPNEEA: D care determină adoptarea poziției șezând pentru ameliorarea efortului respirator: D care determină adoptarea poziției șezând pentru ameliorarea efortului respirator

DISPNEEA PAROXISTICĂDISPNEEA PAROXISTICĂ: dispnee nocturnă care trezește bolnavul și îl face să se ridice sau să adopte poziția șezând. După severitate:: dispnee nocturnă care trezește bolnavul și îl face să se ridice sau să adopte poziția șezând. După severitate:– Astmul cardiac = durata aprox 30 min, poate ceda spontanAstmul cardiac = durata aprox 30 min, poate ceda spontan– Edemul pulmonar acut = criză severă, cu tuse cu expectorație roz-aerată și insuficiență VSEdemul pulmonar acut = criză severă, cu tuse cu expectorație roz-aerată și insuficiență VS

Page 21: Curs 5 Semiologie

DISPNEEADISPNEEA

Forme clinice de dispnee:Forme clinice de dispnee:

TAHIPNEEATAHIPNEEA: creșterea frecvenței respiratorii (frecvența normală = 15 - 18/min): creșterea frecvenței respiratorii (frecvența normală = 15 - 18/min)

HIPERPNEEAHIPERPNEEA: creșterea amplitudinii respiratorii: creșterea amplitudinii respiratorii

BRADIPNEEABRADIPNEEA: scăderea frecvenței respiratorii: scăderea frecvenței respiratorii

Hiperpnee Hiperpnee Tahipnee Tahipnee

Bradipnee Bradipnee

Page 22: Curs 5 Semiologie

DISPNEEADISPNEEA

Forme clinice de dispnee:Forme clinice de dispnee:

TREPOPNEEATREPOPNEEA: D care care apare în decubit lateral: pleurezi cu cantitate mare de lichid, insuficiență cardiacă congestivă: D care care apare în decubit lateral: pleurezi cu cantitate mare de lichid, insuficiență cardiacă congestivă

PLATIPNEEAPLATIPNEEA: dispnee în ortostatism ameliorată de decubit: boli neurologice, ciroză hepatică, după rezecții pulmonare, stări de hipovolemie: dispnee în ortostatism ameliorată de decubit: boli neurologice, ciroză hepatică, după rezecții pulmonare, stări de hipovolemie

BLOCPNEEABLOCPNEEA: respitație sacadată, neregulată, amplitudine inegală; cauze: dureri date de fracturi costale sau nevralgii toracice: respitație sacadată, neregulată, amplitudine inegală; cauze: dureri date de fracturi costale sau nevralgii toracice

Page 23: Curs 5 Semiologie

DISPNEEADISPNEEA

Cauze de dispnee:Cauze de dispnee:

1.1. Boli respiratoriiBoli respiratorii: obstrucții de căi aeriene, boli ale parenchimului, boli vasculare ocluzive, afecțiuni ale peretelui toracic, ale mușchilor respiratori: obstrucții de căi aeriene, boli ale parenchimului, boli vasculare ocluzive, afecțiuni ale peretelui toracic, ale mușchilor respiratori

2.2. Boli cardiaceBoli cardiace: insuficiență cardiacă stângă, stenoză mitrală, MCC cianogene: insuficiență cardiacă stângă, stenoză mitrală, MCC cianogene

3.3. Boli psihiceBoli psihice

4.4. Anemie Anemie

5.5. Expunere la altitudine înaltăExpunere la altitudine înaltă

Page 24: Curs 5 Semiologie

DISPNEEADISPNEEADispneea din bolile respiratorii:Dispneea din bolile respiratorii:

1. Obstrucția căilor aeriene extrapulmonare1. Obstrucția căilor aeriene extrapulmonare: caracteristici:: caracteristici:– BBradipnee inspiratorieradipnee inspiratorie:: dificultate în inspir şi respiraţie mai rară. dificultate în inspir şi respiraţie mai rară. Se asociază cuSe asociază cu– TirajTiraj = = aspirarea părţilor moi toracice în cursul inspirului aspirarea părţilor moi toracice în cursul inspirului ( (depresia fosei suprasternale, a foselor supra şi subclaviculare, a spaţiilor intercostale şi a zonei epigastricedepresia fosei suprasternale, a foselor supra şi subclaviculare, a spaţiilor intercostale şi a zonei epigastrice). Cauze: ). Cauze: presiunpresiuneaea negativ negativăă intratoracic intratoracicăă în timpul inspirului în timpul inspirului – CornajCornaj = = zgomot caracteristic aspirativ în cursul inspirului. zgomot caracteristic aspirativ în cursul inspirului. Cauze:Cauze: vibraţi vibraţiaa coloanei de aer care trece prin zona aeriană parţial obstruată coloanei de aer care trece prin zona aeriană parţial obstruată

Se întâlnește înSe întâlnește în– Boli acute: edemul glotic, laringita acută, aspirație de corpi străiniBoli acute: edemul glotic, laringita acută, aspirație de corpi străini– Boli cronice: neoplasm laringian, compresiuni extrinseci ale traheii sau unei bronșii principale Boli cronice: neoplasm laringian, compresiuni extrinseci ale traheii sau unei bronșii principale

Page 25: Curs 5 Semiologie

DISPNEEADISPNEEADispneea din bolile respiratorii:Dispneea din bolile respiratorii:

2. Obstrucția căilor aeriene mijlocii și mici: caracteristici:2. Obstrucția căilor aeriene mijlocii și mici: caracteristici:– Bradipnee de tip expiratorBradipnee de tip expirator (expir prelungit), în situații severe - polipnee (expir prelungit), în situații severe - polipnee– WheezingWheezing = zgomot șuierător caractersitic = zgomot șuierător caractersiticExplicații: scăderea calibrului bronșiilor (prin edem, hipersecreție, spasm), mai accentuată în expir Explicații: scăderea calibrului bronșiilor (prin edem, hipersecreție, spasm), mai accentuată în expir → accentuarea expirului și wheezing.→ accentuarea expirului și wheezing.

Poate apare: Poate apare: – Acut: criza de astm bronșicAcut: criza de astm bronșic– Cronic: BPOCCronic: BPOC

Page 26: Curs 5 Semiologie

DISPNEEADISPNEEA

Dispneea din bolile respiratorii:Dispneea din bolile respiratorii:

3. Bolile pulmonare parenchimatoase: caracteristici:3. Bolile pulmonare parenchimatoase: caracteristici:– Dispnee de tip mixt sau inspiratorie, cu/fără polipneeDispnee de tip mixt sau inspiratorie, cu/fără polipnee

Poate apare în: Poate apare în: – Boli acute: pneumonii, bronhopneumonii, pneumotorax, embolii pulmonareBoli acute: pneumonii, bronhopneumonii, pneumotorax, embolii pulmonare– Boli cronice: fibroze pulmonare, pneumonii interstițialeBoli cronice: fibroze pulmonare, pneumonii interstițiale

Page 27: Curs 5 Semiologie

DISPNEEADISPNEEADispneea din bolile cardiace:Dispneea din bolile cardiace:

Afecțiuni: Afecțiuni: insuficiența VS, stenoza mitrală, tahiaritmii cu frecvență mareinsuficiența VS, stenoza mitrală, tahiaritmii cu frecvență mare

Mecanism: Mecanism:

Insuficiența VS:Insuficiența VS:

↓ ↓ forței de contracție a forței de contracție a VS → ↑ PTDVSVS → ↑ PTDVS

Tahiaritmii:Tahiaritmii:

Scurtarea diastoleiScurtarea diastolei

Stenoza mitralăStenoza mitrală::

Îngustarea orificiului Îngustarea orificiului mitralmitral

Creșterea presiunii AS Creșterea presiunii AS

Transudare lichidiană în spațiul interstițial Transudare lichidiană în spațiul interstițial pulmonar pulmonar → scăderea complianței pulmonare→ scăderea complianței pulmonare

Exudare în alveolele pulmonare (în situații severe) Exudare în alveolele pulmonare (în situații severe) → edem pulmonar acut→ edem pulmonar acut

Creșterea presiunii hidrostatice în venele pulmonare Creșterea presiunii hidrostatice în venele pulmonare

Page 28: Curs 5 Semiologie

DISPNEEADISPNEEADispneea din bolile cardiace:Dispneea din bolile cardiace:

Mecanism: Mecanism:

Extravazarea lichidiană scade complianța pulmonarăExtravazarea lichidiană scade complianța pulmonară

HTP prelungită determină îngroșarea pereților vaselor pulmonare mici și constituirea fibrozei perivasculare HTP prelungită determină îngroșarea pereților vaselor pulmonare mici și constituirea fibrozei perivasculare → scădere mai accentuată a complianței pulmonare și creșterea rezistenței căilor aeriene →→ scădere mai accentuată a complianței pulmonare și creșterea rezistenței căilor aeriene → DISPNEEA DISPNEEA

Caracteristica clinică: dispnee de tip inspirator cu polipneeCaracteristica clinică: dispnee de tip inspirator cu polipnee

Page 29: Curs 5 Semiologie

DISPNEEADISPNEEA

Dispneea din bolile cardiace:Dispneea din bolile cardiace:

Clasificarea NYHA a dispneii (după Asociația de Cardiologie din New York): Clasificarea NYHA a dispneii (după Asociația de Cardiologie din New York): – GGradul Iradul I: dispnee la eforturi mari (urcat o pantă sau mai : dispnee la eforturi mari (urcat o pantă sau mai multe trepte);multe trepte);– GGradul IIradul II: dispnee la eforturi medii (mers pe jos);: dispnee la eforturi medii (mers pe jos);– GGradul IIIradul III: dispnee la eforturi mici (îngrijire personală : dispnee la eforturi mici (îngrijire personală obişnuită);obişnuită);– GGradul IVradul IV: dispnee în repaus.: dispnee în repaus.

Page 30: Curs 5 Semiologie

DISPNEEADISPNEEADispneea din bolile cardiace:Dispneea din bolile cardiace:

Alte forme de dispnee cardiacă: Alte forme de dispnee cardiacă:

ORTOPNEEAORTOPNEEA

DISPNEEA PAROXISTICĂDISPNEEA PAROXISTICĂ = la eforturi mari, prin creșterea bruscă a presiunii venoase pulmonare = la eforturi mari, prin creșterea bruscă a presiunii venoase pulmonare

DISPNEEA PAROXISTICĂ NOCTURNĂDISPNEEA PAROXISTICĂ NOCTURNĂ = apare noaptea și trezește brusc pacientul; mecanism: rezorbția edemelor declive și împingerea în sus a diafragmului = apare noaptea și trezește brusc pacientul; mecanism: rezorbția edemelor declive și împingerea în sus a diafragmului

Page 31: Curs 5 Semiologie

DISPNEEADISPNEEADispneea din bolile cardiace:Dispneea din bolile cardiace:

Alte forme de dispnee cardiacă: Alte forme de dispnee cardiacă:

ASTMUL CARDIACASTMUL CARDIAC = formă particulară de dispnee paroxistică, cu wheezing, ascultație similară astmului, dar cu polipnee. = formă particulară de dispnee paroxistică, cu wheezing, ascultație similară astmului, dar cu polipnee. – MecanismMecanism: la creșterea presiunii venoase pulmonare se asociază bronhospamul și edemul peretelui bronșic.: la creșterea presiunii venoase pulmonare se asociază bronhospamul și edemul peretelui bronșic.– Dg diferențial cu D din bronșita cronică și astmul bronșic:Dg diferențial cu D din bronșita cronică și astmul bronșic:

BCBC: acumularea în somn a secrețiilor, producând dispnee și wheezing, cu ameliorare la tuse și expectorație: acumularea în somn a secrețiilor, producând dispnee și wheezing, cu ameliorare la tuse și expectorație

ABAB: obstrucție severă la 1 - 2 noaptea, prin bronhospasm, ameliorat la bronhodilatatoare: obstrucție severă la 1 - 2 noaptea, prin bronhospasm, ameliorat la bronhodilatatoare

Page 32: Curs 5 Semiologie

DISPNEEADISPNEEADispneea din bolile cardiace:Dispneea din bolile cardiace:

Alte forme de dispnee cardiacă: Alte forme de dispnee cardiacă:

EDEMUL PULMONAR ACUTEDEMUL PULMONAR ACUT = cea mai severă formă de dispnee de cauză cardiacă. = cea mai severă formă de dispnee de cauză cardiacă. – MecanismMecanism: creșterea bruscă și severă a presiunii venoase pulmonare (prin efort brusc sau prin scădere bruscă a contractilității miocardice): creșterea bruscă și severă a presiunii venoase pulmonare (prin efort brusc sau prin scădere bruscă a contractilității miocardice)– Clinic: Clinic: dispnee intensă, cu ortopnee, anxietate, expectorație cu spută spumoasă alb-rozie. Ascultație: raluri subcrepitante la baze, cu ascensiune progresivă odată cu agravarea crizei.dispnee intensă, cu ortopnee, anxietate, expectorație cu spută spumoasă alb-rozie. Ascultație: raluri subcrepitante la baze, cu ascensiune progresivă odată cu agravarea crizei.– Este urgență medicală!Este urgență medicală!

Dispnee de efort în alte afecțiuni cardiace, fără HTP: stenoza pulmonară, tetralogia Fallot. Mecanism: scăderea DC și hipoxie datorită șuntului dr-stg Dispnee de efort în alte afecțiuni cardiace, fără HTP: stenoza pulmonară, tetralogia Fallot. Mecanism: scăderea DC și hipoxie datorită șuntului dr-stg

Page 33: Curs 5 Semiologie

DISPNEEADISPNEEA

Dispneea de acuză psihică:Dispneea de acuză psihică:– Nelegată de efort, în context emoționalNelegată de efort, în context emoțional– Clinic: respirații ample, in absența unor afecțiuni cardiace sau pulmonareClinic: respirații ample, in absența unor afecțiuni cardiace sau pulmonare

Dispneea din anemii:Dispneea din anemii:– În anemii severeÎn anemii severe– Dispnee de efort cu polipneeDispnee de efort cu polipnee– Prin creșterea circulației pulmonare datorită hipoxieiPrin creșterea circulației pulmonare datorită hipoxiei

Page 34: Curs 5 Semiologie

DISPNEEADISPNEEA

Tipuri particulare de dispnee:Tipuri particulare de dispnee:

RESPIRAȚIA CHEYNE-STOKESRESPIRAȚIA CHEYNE-STOKES (respirația periodică):(respirația periodică): crestere progresivă a amplitudinii respiratorii, apoi descreștere progresivă, urmată de crestere progresivă a amplitudinii respiratorii, apoi descreștere progresivă, urmată de apnee și reluarea ciclului respirator. apnee și reluarea ciclului respirator.

– Cauza: dereglarea sensibilității centrului respirator pontinCauza: dereglarea sensibilității centrului respirator pontin– La n.n. (uneori), bătrâni aparent sănătoși; IC, leziuni cerebrale (tumori, hemoragii), uremie, droguri deprimante respiratorii (opiacee) La n.n. (uneori), bătrâni aparent sănătoși; IC, leziuni cerebrale (tumori, hemoragii), uremie, droguri deprimante respiratorii (opiacee)

Page 35: Curs 5 Semiologie

DISPNEEADISPNEEATipuri particulare de dispnee:Tipuri particulare de dispnee:

RESPIRAȚIA KUSSMAUL:RESPIRAȚIA KUSSMAUL: respirație amplă în patru timpi: inspir - pauza - expir - pauză. respirație amplă în patru timpi: inspir - pauza - expir - pauză.– În acidoze metabolice: cetoacidoza din DZ, acidoza din uremie, intoxicația În acidoze metabolice: cetoacidoza din DZ, acidoza din uremie, intoxicația

salicilică și cu alcool metilicsalicilică și cu alcool metilic

RESPIRAȚIA BIOT:RESPIRAȚIA BIOT: respirație neregulată, cu perioade lungi de apnee respirație neregulată, cu perioade lungi de apnee– Stări agonice, leziuni cerebrale (tumori, hemoragii)Stări agonice, leziuni cerebrale (tumori, hemoragii)

APNEEA:APNEEA: oprirea respirației oprirea respirației– In stopul cardiacIn stopul cardiac

Page 36: Curs 5 Semiologie

TUSEATUSEADefiniție: expir exploziv urmat de eliminarea secrețiilor sau corpilor străini de la nivelul tractului traheobronșic. Definiție: expir exploziv urmat de eliminarea secrețiilor sau corpilor străini de la nivelul tractului traheobronșic.

Mecanism: Mecanism: tusea este inițiată voluntar sau reflextusea este inițiată voluntar sau reflex

– Zona senzitivă: Zona senzitivă: receptori respiratori extratoracici (nas, orofaringe, laringe, trahee cervicală) și intratoracici (trahee distală, bronșii mari,pleura, mediastin), alte zone extratoracice (peritoneu, ficat, splina)receptori respiratori extratoracici (nas, orofaringe, laringe, trahee cervicală) și intratoracici (trahee distală, bronșii mari,pleura, mediastin), alte zone extratoracice (peritoneu, ficat, splina)

– Calea aferentă: Calea aferentă: trigemen, glosofaringian, laringian superior, vagtrigemen, glosofaringian, laringian superior, vag

– Centru tusigen - Centru tusigen - bulbbulb

– Calea eferentă: Calea eferentă: nervi spinali tortacoabdominali, n frenic (ce determină contracția musculaturii respiratorii și abdominale și relaxarea diafragmului), n laringeu inferior (închiderea și deschiderea glotei), n laringian (ridică vălul nervi spinali tortacoabdominali, n frenic (ce determină contracția musculaturii respiratorii și abdominale și relaxarea diafragmului), n laringeu inferior (închiderea și deschiderea glotei), n laringian (ridică vălul palatin)palatin)

Page 37: Curs 5 Semiologie

TUSEATUSEAStimulii:Stimulii:

– inflamatori: inflamatori: otite, laringite, traheobronșite, pneumonii, pleureziiotite, laringite, traheobronșite, pneumonii, pleurezii– mecanici: mecanici: praf, fum, corpi străini mici, tumori mediastinale sau pulmonare, revărsate lichidiene intraalveolarepraf, fum, corpi străini mici, tumori mediastinale sau pulmonare, revărsate lichidiene intraalveolare– Chimici: Chimici: gaze iritante (clor, amoniac, acid sulfuric, clorhidric), substanțe volatile mirositoare, fumul de țigarăgaze iritante (clor, amoniac, acid sulfuric, clorhidric), substanțe volatile mirositoare, fumul de țigară– termici: termici: aer foarte cald sau foarte receaer foarte cald sau foarte rece– Psihici: simulanțiPsihici: simulanți

Page 38: Curs 5 Semiologie

TUSEATUSEA

Secvența procesului de tuse:Secvența procesului de tuse:– Inspir profund inițial, apoi închiderea glotei, relaxarea diafragmului și contracția muculaturii contra glotei închise Inspir profund inițial, apoi închiderea glotei, relaxarea diafragmului și contracția muculaturii contra glotei închise → creșterea presiunii intratoracice cu → creșterea presiunii intratoracice cu

îngustarea traheii.îngustarea traheii.– La deschiderea glotei, diferența de presiune dintre căile aeriene și atmosferă determină viteză mare de expulzie a aerului prin traheea îngustată (50 La deschiderea glotei, diferența de presiune dintre căile aeriene și atmosferă determină viteză mare de expulzie a aerului prin traheea îngustată (50

m/s) care stimulează detașarea mucusului și materialului de pe peretele bronșic și eliminarea în exteriorm/s) care stimulează detașarea mucusului și materialului de pe peretele bronșic și eliminarea în exterior

Page 39: Curs 5 Semiologie

TUSEATUSEA

Clasificare după prezența sau absența expectorațieiClasificare după prezența sau absența expectorației : : – Tuse productivă (umedă), Tuse productivă (umedă), cu eliminare de spută. Afecțiuni: traheobronșite, bronșită cronică, bronșiectazii, abces pulmonar în faza cu eliminare de spută. Afecțiuni: traheobronșite, bronșită cronică, bronșiectazii, abces pulmonar în faza

de supurație deschisă, tbc cavitară; la vârstnici și copii expectorația poate fi înghițităde supurație deschisă, tbc cavitară; la vârstnici și copii expectorația poate fi înghițită– Tusea uscată (iritativă): Tusea uscată (iritativă): compresiuni laringiene, traheale, bronșice, tbc infiltrativă, adenopatii mediastinale, pleurezii, pneumotoraxcompresiuni laringiene, traheale, bronșice, tbc infiltrativă, adenopatii mediastinale, pleurezii, pneumotorax

Page 40: Curs 5 Semiologie

TUSEATUSEAClasificare după caracteristicile accesului de tuse (timbru)Clasificare după caracteristicile accesului de tuse (timbru) : :

– Tusea voalată: Tusea voalată: edem laringian (alergic, viral)edem laringian (alergic, viral)– Tusea răgușită: Tusea răgușită: laringite, laringotraheitelaringite, laringotraheite– Tusea stinsă: Tusea stinsă: boli de laringe, cașexie, vârstniciboli de laringe, cașexie, vârstnici– Tusea afonă: Tusea afonă: edem Quinke (caracter temporar), neo laringian (permanentă)edem Quinke (caracter temporar), neo laringian (permanentă)– Tusea lătrătoare (sonoră): Tusea lătrătoare (sonoră): compresii traheobronșice (tumori, adenopatii, anevrism aortic, dilatare AS)compresii traheobronșice (tumori, adenopatii, anevrism aortic, dilatare AS)– Tusea cavitară: Tusea cavitară: timbru metalic dat de om cavernă ce comunică cu bronșia de drenajtimbru metalic dat de om cavernă ce comunică cu bronșia de drenaj– Tusea amforică: Tusea amforică: timbru metalic dat de o cavitate peste 7 cm diametrutimbru metalic dat de o cavitate peste 7 cm diametru– Tusea bitonală: Tusea bitonală: un ton înalt și unul grav; prin pareză de recurent (compresiune, invazie)un ton înalt și unul grav; prin pareză de recurent (compresiune, invazie)– Tusea convulsivă sau chintoasă: Tusea convulsivă sau chintoasă: accese de tuse formate dintr-un inspir profund, zgomotos și apoi sacade de tuse repetate. În: tusea convulsivă, compresiuni traheobronșice, neoplasmaccese de tuse formate dintr-un inspir profund, zgomotos și apoi sacade de tuse repetate. În: tusea convulsivă, compresiuni traheobronșice, neoplasm

Page 41: Curs 5 Semiologie

TUSEATUSEA

Clasificare după momentul apariției tuseiClasificare după momentul apariției tusei: : – Tusea matinală: Tusea matinală: bronșiectazii, bronșită cronică, prin mobilizarea secrețiilor acumulate peste noapte (”toaleta bronșiilor”)bronșiectazii, bronșită cronică, prin mobilizarea secrețiilor acumulate peste noapte (”toaleta bronșiilor”)– Tusea vesperală: Tusea vesperală: tbc, pe perioada de ascensiune termicătbc, pe perioada de ascensiune termică– Tusea nocturnă: Tusea nocturnă: IC stg, uneori în RGEIC stg, uneori în RGE– Tusea continuă: Tusea continuă: tbc cu laringită, MTS pulmonare, compresiune traheobronșicătbc cu laringită, MTS pulmonare, compresiune traheobronșică

Page 42: Curs 5 Semiologie

TUSEATUSEA

Tipuri particulare de tuseTipuri particulare de tuse: : – Tusea pozițională: Tusea pozițională: pleurezii, abces pulmonar, bronșiectaziipleurezii, abces pulmonar, bronșiectazii– Tusea de efort: Tusea de efort: insuficiență VS, astm de efortinsuficiență VS, astm de efort– Tusea alergică: Tusea alergică: astm bronșic alergicastm bronșic alergic– Tusea semnal: Tusea semnal: la toracenteză, la înțeparea pleurei parietalela toracenteză, la înțeparea pleurei parietale– Tusea la pseudo-bulbari: Tusea la pseudo-bulbari: prin ajungerea salivei sau alimentelor pe căile aeriene datorită tulburărilor de deglutițieprin ajungerea salivei sau alimentelor pe căile aeriene datorită tulburărilor de deglutiție– Tusea corticală: Tusea corticală: istericiisterici– Tusea voliționalăTusea volițională: simulanți: simulanți

Page 43: Curs 5 Semiologie

TUSEATUSEA

Complicațiile tuseiComplicațiile tusei: : – Vărsătura (tuse emetizantă): Vărsătura (tuse emetizantă): după crize prelungite sau violente de tuse; în tbc cavitară, fistule eso-bronșicedupă crize prelungite sau violente de tuse; în tbc cavitară, fistule eso-bronșice– Sincopa: Sincopa: în accese prelungite, prin scădere de debit cardiac ca urmare a scăderii întoarcerii venoaseîn accese prelungite, prin scădere de debit cardiac ca urmare a scăderii întoarcerii venoase– Complicații mecanice: Complicații mecanice: ruperea unei bule de emfizem cu pneumotorax, emfizem mediastinal sau subcutanat, fracturi costaleruperea unei bule de emfizem cu pneumotorax, emfizem mediastinal sau subcutanat, fracturi costale

Page 44: Curs 5 Semiologie

EXPECTORAȚIA (SPUTA)EXPECTORAȚIA (SPUTA)

Definiție: secreție patologică eliminată pe cale orală din tractul respirator.Definiție: secreție patologică eliminată pe cale orală din tractul respirator.

Analiza sputei:Analiza sputei:– Examinare macroscopicăExaminare macroscopică– Examinare microscopicăExaminare microscopică– Examinare chimicăExaminare chimică– Examinare bacteriologicăExaminare bacteriologică

Recoltarea: în vase de sticlă transparentă, în 24 oreRecoltarea: în vase de sticlă transparentă, în 24 ore

Page 45: Curs 5 Semiologie

EXPECTORAȚIA (SPUTA)EXPECTORAȚIA (SPUTA)Examenul macroscopicExamenul macroscopic: cantitatea și aspectul (vâscozitate, transparență, culoare): cantitatea și aspectul (vâscozitate, transparență, culoare)

CantitateaCantitatea: sub 100 ml/24 ore.: sub 100 ml/24 ore.– Scăderea cantității Scăderea cantității → semn de ameliorare sau de retenție a secrețiilor cu agravare→ semn de ameliorare sau de retenție a secrețiilor cu agravare– Peste 100 ml/24 ore: bronșiectazii, abces, vomicăPeste 100 ml/24 ore: bronșiectazii, abces, vomică

VOMICAVOMICA = eliminare prin tuse a conținutului unei colecții prin bronșia de drenaj. Sediul colecției: pulmonar - = eliminare prin tuse a conținutului unei colecții prin bronșia de drenaj. Sediul colecției: pulmonar - vomica pulmonarăvomica pulmonară (abces, chist hidatic) sau extrapulmonar: (abces, chist hidatic) sau extrapulmonar: vomica pleuralăvomica pleurală (colecție pleurală), (colecție pleurală), vomica mediastinală, vomica diafragmaticăvomica mediastinală, vomica diafragmatică. . – Secvența: acces de tuse, durere toracică intensă (prin lezarea bronșiei), apoi expectorația unei cantități mari de spută (câteva sute de ml).Secvența: acces de tuse, durere toracică intensă (prin lezarea bronșiei), apoi expectorația unei cantități mari de spută (câteva sute de ml).– Uneori poate fi fracționată: eliminare succesivă a unor cantități mai reduse de sputăUneori poate fi fracționată: eliminare succesivă a unor cantități mai reduse de spută– Conținutul vomicii: puroi, lichid hidatic, sângeConținutul vomicii: puroi, lichid hidatic, sânge– PseudovomicaPseudovomica: eliminarea brucă a unei cantități mari de spută, fără efracția peretelui bronșic: bronșietazii, bronșite cronice: eliminarea brucă a unei cantități mari de spută, fără efracția peretelui bronșic: bronșietazii, bronșite cronice

Page 46: Curs 5 Semiologie

EXPECTORAȚIA (SPUTA)EXPECTORAȚIA (SPUTA)

AspectulAspectul: variază în funcție de afecțiune. : variază în funcție de afecțiune. Clasic se descriu 4 mari tipuri de spută:Clasic se descriu 4 mari tipuri de spută:– Sputa seroasăSputa seroasă: aspect transparent, spumos: aspect transparent, spumos– Sputa mucoasăSputa mucoasă: albicioasă, vâscoasă, aderentă la pereții vasului: albicioasă, vâscoasă, aderentă la pereții vasului– Sputa purulentăSputa purulentă: opacă, galbenă sau verzuie, uneori stratificată: opacă, galbenă sau verzuie, uneori stratificată– Sputa hemoragicăSputa hemoragică: sânge amestecat cu alte secreții (hemoptizie) sau conținut sanguinolent (sputa hemoptoică: sânge amestecat cu alte secreții (hemoptizie) sau conținut sanguinolent (sputa hemoptoică))

Page 47: Curs 5 Semiologie

EXPECTORAȚIA (SPUTA)EXPECTORAȚIA (SPUTA)Cauze de tuse și tipuri de spută Cauze de tuse și tipuri de spută

CauzaCauza CaracteristiciCaracteristici

Boli pleuro-pulmonareBoli pleuro-pulmonare

Faringite acuteFaringite acute Tuse seacă iritativăTuse seacă iritativă

Laringită acutăLaringită acută Tuse seacă, răguşealăTuse seacă, răguşeală

Traheobronşita acutăTraheobronşita acută Tuse seacă, ulterior cu spută redusă cantitativ, purulentăTuse seacă, ulterior cu spută redusă cantitativ, purulentă

Bronşită cronicăBronşită cronică Tuse productivă minim trei luni pe an, doi ani consecutivi; Tuse productivă minim trei luni pe an, doi ani consecutivi; tuse matinală; spută mucoasă în perioadele intercritice sau tuse matinală; spută mucoasă în perioadele intercritice sau purulentă în suprainfecţiepurulentă în suprainfecţie

BronşiectazieBronşiectazie Tuse permanentă, accentuată matinal, spută abundentă, Tuse permanentă, accentuată matinal, spută abundentă, mucopurulentă, ce stratifică (strat aerat, mucos, mucopurulentă, ce stratifică (strat aerat, mucos, mucopurulent, grunjos), cu leucocite intacte sau distruse, mucopurulent, grunjos), cu leucocite intacte sau distruse, floră microbiană variată, absenţa fibrelor elasticefloră microbiană variată, absenţa fibrelor elastice

Abces pulmonarAbces pulmonar Tuse seacă în faza de colecţie închisă, ulterior vomică cu Tuse seacă în faza de colecţie închisă, ulterior vomică cu spută abundentă, mucopurulentă, stratificată, cu fibre spută abundentă, mucopurulentă, stratificată, cu fibre elastice, floră microbiană, striuri de sângeelastice, floră microbiană, striuri de sânge

Pneumonia Pneumonia pneumococicăpneumococică

Spută vâscoasă, aderentă, ruginieSpută vâscoasă, aderentă, ruginie

Pneumonia stafilococicăPneumonia stafilococică Spută purulentă, galbenăSpută purulentă, galbenă

Pneumonia cu BGNPneumonia cu BGN Spută purulentă, cu striaţii sanguineSpută purulentă, cu striaţii sanguine

Page 48: Curs 5 Semiologie

EXPECTORAȚIA (SPUTA)EXPECTORAȚIA (SPUTA)Cauze de tuse și tipuri de spută Cauze de tuse și tipuri de spută

CauzaCauza CaracteristiciCaracteristiciBoli pleuro-pulmonareBoli pleuro-pulmonarePneumonia tuberculoasăPneumonia tuberculoasă Spută purulentă densă, alb-gălbuie – cazeum (în formele cu Spută purulentă densă, alb-gălbuie – cazeum (în formele cu

escavare), hemoptizieescavare), hemoptiziePneumoniile viralePneumoniile virale Tuse iritativă, neproductivăTuse iritativă, neproductivăPneumonii micoticePneumonii micotice Spută purulentă, cu micelii, uneori negricioasă (în Spută purulentă, cu micelii, uneori negricioasă (în

actinomicoză)actinomicoză)Boli parazitareBoli parazitare Tuse iritativă (prin compresiune) sau productivă (vomică Tuse iritativă (prin compresiune) sau productivă (vomică

hidatică)hidatică)Pleurezii, pleuritePleurezii, pleurite Tuse iritativăTuse iritativăTumori pleuraleTumori pleurale Tuse iritativăTuse iritativăAstmul bronşicAstmul bronşic Spută mucoasă, perlată, redusă cantitativ, cu cristale Spută mucoasă, perlată, redusă cantitativ, cu cristale

Charcot-Leyden (depuneri cristaline de proteină bazică din Charcot-Leyden (depuneri cristaline de proteină bazică din eozinofile), spirale Curschmann (mulaje bronşice) şi corpi eozinofile), spirale Curschmann (mulaje bronşice) şi corpi Creola (celule epiteliale bronşice)Creola (celule epiteliale bronşice)

Cancer bronho-pulmonarCancer bronho-pulmonar Tuse seacă sau productivă; spută hemoptoică sau Tuse seacă sau productivă; spută hemoptoică sau hemoptizie, “în jeleu de coacăze”hemoptizie, “în jeleu de coacăze”

Boli pulmonare Boli pulmonare interstiţialeinterstiţiale

Tuse iritativăTuse iritativă

Granulomatoza Granulomatoza WegenerWegener

Tuse cu spută hemoptoicăTuse cu spută hemoptoică

Page 49: Curs 5 Semiologie

EXPECTORAȚIA (SPUTA)EXPECTORAȚIA (SPUTA)Cauze de tuse și tipuri de spută Cauze de tuse și tipuri de spută

CauzaCauza CaracteristiciCaracteristici

Boli cardio-vasculareBoli cardio-vasculare

Insuficienţa cardiacă Insuficienţa cardiacă stângăstângă

Tuse seacă iritativă, de efort sau nocturnă; în edemul Tuse seacă iritativă, de efort sau nocturnă; în edemul pulmonar acut: tuse productivă cu spută seroasă, aerată, alb-pulmonar acut: tuse productivă cu spută seroasă, aerată, alb-rozatărozată

Stenoza mitralăStenoza mitrală Tuse hemoptoică, hemoptizieTuse hemoptoică, hemoptizie

Anevrismul aorticAnevrismul aortic Tuse iritativă; rar se deschide în bronhii şi determină Tuse iritativă; rar se deschide în bronhii şi determină hemoptizie masivă fatalăhemoptizie masivă fatală

Embolia pulmonarăEmbolia pulmonară Tuse cu spută hemoptoicăTuse cu spută hemoptoică

Page 50: Curs 5 Semiologie

HEMOPTIZIAHEMOPTIZIA

Definiție: eliminarea prin tuse și expectorație a unei cantități de sânge de la nivelul subglotic al tractului respirator.Definiție: eliminarea prin tuse și expectorație a unei cantități de sânge de la nivelul subglotic al tractului respirator.

Cantitatea eliminată - variabilă: spută amestecată cu striuri de sg (sputa hemoptoică) Cantitatea eliminată - variabilă: spută amestecată cu striuri de sg (sputa hemoptoică) → cantități mari de sg (hemoptizia)→ cantități mari de sg (hemoptizia)

ClinicClinic: : – senzație inițială de gâdilitură faringiană, căldură retrosternală, sputa cu gust metalic. senzație inițială de gâdilitură faringiană, căldură retrosternală, sputa cu gust metalic. – Alte simptome: anxietate, dispneeAlte simptome: anxietate, dispnee– Aspectul: roșu-aerat, pH alcalin, microscopic: macrofage încărcate cu hemosiderinăAspectul: roșu-aerat, pH alcalin, microscopic: macrofage încărcate cu hemosiderină– La finalul hemoptiziei apare o spută cu sg închis la culoare și parțial coagulat - coada hemoptiziei.La finalul hemoptiziei apare o spută cu sg închis la culoare și parțial coagulat - coada hemoptiziei.

Page 51: Curs 5 Semiologie

HEMOPTIZIAHEMOPTIZIA

Clasificare cantitativă a HClasificare cantitativă a H::– H mici: striuri de sgH mici: striuri de sg– H mijlocii: 50 - 200 mlH mijlocii: 50 - 200 ml– H mari: peste 200 ml H mari: peste 200 ml

Dg diferențial cu sângerările de alte localizăriDg diferențial cu sângerările de alte localizări::– Din cavitatea bucală și orofaringe = Din cavitatea bucală și orofaringe = sialoragiesialoragie sau sau hemosialemezăhemosialemeză: eliminare de sg fără tuse, cantitate mică, amestecat cu salivă; la examinarea cavității bucale: gingivite, ulcerații, telangiectazii: eliminare de sg fără tuse, cantitate mică, amestecat cu salivă; la examinarea cavității bucale: gingivite, ulcerații, telangiectazii– Sângerarea nazală = Sângerarea nazală = epistaxisepistaxis: poate fi eliminat în cavitatea bucală sau înghițit: poate fi eliminat în cavitatea bucală sau înghițit– Sîngerarea din tractul digestiv superior = Sîngerarea din tractul digestiv superior = hemtemezahemtemeza: precedată de vărsătură, sg cu aspect închis la culoare, digerat, în ”zaț de cafea”; în H mari, sg poate fi roșu, dar neaerat: precedată de vărsătură, sg cu aspect închis la culoare, digerat, în ”zaț de cafea”; în H mari, sg poate fi roșu, dar neaerat

Page 52: Curs 5 Semiologie

HEMOPTIZIAHEMOPTIZIA

Cauze de HCauze de H::– Boli ale traheii, bronșiilor, parenchimului, vasculareBoli ale traheii, bronșiilor, parenchimului, vasculare– Cele mai frecvente cauze: bronșite, cancer bronșicCele mai frecvente cauze: bronșite, cancer bronșic– Cauze mai frecvente de H masive: tbc, bronșiectaziaCauze mai frecvente de H masive: tbc, bronșiectazia– H fără cauză precizată: bronhoscopiaH fără cauză precizată: bronhoscopia

Page 53: Curs 5 Semiologie

HEMOPTIZIAHEMOPTIZIA

Cauze de hemoptizieCauze de hemoptizie

LocalizareaLocalizarea CaracteristiciCaracteristici

TraheobronşicăTraheobronşică

•Neoplasm bronşicNeoplasm bronşic Hemoptizia se datorează ruperii vaselor de Hemoptizia se datorează ruperii vaselor de neoformaţie, iar sputa are aspectul de “jeleu de neoformaţie, iar sputa are aspectul de “jeleu de coacăze”coacăze”

•Bronşite acute, croniceBronşite acute, cronice Hemoptizii minimeHemoptizii minime

•BronşiectazieBronşiectazie

•BronholitiazăBronholitiază

•Traumatisme ale căilor Traumatisme ale căilor aerieneaeriene

•Corpi străiniCorpi străini

Page 54: Curs 5 Semiologie

HEMOPTIZIAHEMOPTIZIA

Cauze de hemoptizieCauze de hemoptizie

LocalizareaLocalizarea CaracteristiciCaracteristici   

PulmonarăPulmonară   

•Abces pulmonarAbces pulmonar   

•PneumoniePneumonie Spută sanguinolentă ruginie (pneumococ) sau Spută sanguinolentă ruginie (pneumococ) sau hemoptoică (Klebsiella)hemoptoică (Klebsiella)   

•TuberculozăTuberculoză Hemoptizie prin ruperea unor anevrisme RassmusenHemoptizie prin ruperea unor anevrisme Rassmusen  

•Sindrom GoodpastureSindrom Goodpasture   

•Hemosideroza pulmonară Hemosideroza pulmonară idiopaticăidiopatică   

•Granulomatoza WegenerGranulomatoza Wegener   

•Traumatisme pulmonareTraumatisme pulmonare   

Page 55: Curs 5 Semiologie

HEMOPTIZIAHEMOPTIZIA

Cauze de hemoptizieCauze de hemoptizie

LocalizareaLocalizarea CaracteristiciCaracteristici   

Boli vasculare primitiveBoli vasculare primitive

•Malformaţii arteriovenoaseMalformaţii arteriovenoase   

•Embolism pulmonarEmbolism pulmonar În infarctul pulmonar: hemoptizie fracţionată În infarctul pulmonar: hemoptizie fracţionată prelungită 2-4 zileprelungită 2-4 zile   

•Hipertensiune veno-capilară Hipertensiune veno-capilară pulmonară (stenoza mitrală)pulmonară (stenoza mitrală)   

Alte cauzeAlte cauze   

•Tulburări de coagulareTulburări de coagulare   

•AnticoagulanteAnticoagulante