Comunis Mull l

7/27/2019 Comunis Mull l

1/52


2/52

Ce este Comunismul?

Ca sistem social, comunismuleste un tip de societateegalitarista n care nu existaproprietate privata si nici clasesociale. n comunism toate

bunurile apartin societatii cantreg, si toti membrii acesteiase bucura de acelasi statutsocial si economic. Probabilcel mai cunoscut principiu alunei societati comuniste este

: Fiecare dupa puteri,fiecaruia dupa nevoi.

Ca miscare politica,comunismul este oramura a miscariisocialiste, de care se

diferentiaza n principalprin dorinta comunistilorde a instaura un sistemcomunist n locul unuiacapitalist, de multe ori

prin metode revolutionarearmate.


3/52

Scoli ale comunismului

Marxism Leninism Stalinism

Trokism

Franklinism Maoism Comunism religios

Anarho-comunism


4/52

Partidele Comuniste

Partidul Bolevic Partidul Muncii din Albania Partidul Comunist Bulgar

Partidul Comunist alUniunii Sovietice Partidul Comunist din Iugoslavia Partidul Muncitoresc Unit Polonez

Partidul Comunist Romn Partidul Comunist Ungar
http://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Comunist_al_Uniunii_Sovieticehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Comunist_al_Uniunii_Sovietice


5/52

Statele Comuniste

Uniunea Sovietic Bulgaria Cehoslovacia Germania de Est Iugoslavia Polonia

Romnia Ungaria

State actuale: China Coreea de Nord Cuba Laos Vietnam


6/52

Caracterizarea generala a

procesului

Dupa al II-lea razboi mondial lumea a fost impartita dupa expresialui Jdanov in doua lagare: lagarul comunist si cel capitalist.In fiecarelagar exista o super putere: SUA si URSS.In mai putin de cinci ani(1945-1949), sistemul comunist inregistreaza un avans extraordinarin lume. In 1939, numai URSS-ul si protectoratul sau, Mongolia

exterioara, se puteau revendica de la ideologia marxista. Imediatdupa Revolutia bolsevica din 1917, comunistii au incercat sa punamana pe putere in Finlanda, Germania, Ungaria, Slovacia siBulgaria, dar incercarile lor au esuat. Iar in tarile unde partidelecomuniste erau bine implantate- ca in Franta-, speranta declansariirevolutiei se diminuase treptat, ca urmare a insasi politiciiKominternului. Insa dupa zece ani de la izbucnirea celui de-al doilearazboi mondial, comunistii se aflau nu numai in fruntea UniuniiSovietice si Mongoliei, dar si la conducerea a opt state din Europade Est si meridionala ( Albania, Germania de Est, Bulgaria, Ungaria,Polonia, Romania, Cehoslovacia, Iugoslavia) si, in Asia, in frunteaChinei populare si a Republicii Democrate Coreene.


7/52

Comunismul in Europa Europa de Est cunoaste la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial

o perioada de transformari profunde in special in privinta sistemuluipolitic, trecnd n doar ctiva ani la forme de conducere autoritare,prin impunerea unui sistem politic total strain de valorile democratieoccidentale, de catre armatele sovietice victorioase. Noul regimaducea cu sine un sistem de guvernare comunist -importat dinUniunea Sovietica- ale carui valori de tip sovietic vor guverna deacum nainte viata politica si sociala din tarile respective. Impunerea

noilor norme in politica tarilor est-europene are similitudini dar sideosebiri, datorate situatiei politice la momentul de incheiere al celuide-al doilea razboi mondial precum si a rolului real sau fictiv altrupelor sovietice in procesul de eliberare a tari respctive de subocupatia germana.


8/52

Referindu-ne la similitudiniintre procesul de impunere acomunismului in tarile EuropeiCentrale si de sud-est putem

alcatui trei categori: Primaformata din Iugoslavia siAlbania deoarece aceste tarisi-au obtinut eliberarea faraajutor sovietic, comunisti localiavand astfel un atu in fata

propriului electorat, iar rusi nuau putut spune ca in cazulRomaniei ca ei au eliberat tarade germani.

A doua categorie este formatadin tari precum Romania,Polonia, Bulgaria, avand ca sicaracteristica comuna sprijinulputernic primit de catrecomunisti locali din parteaMoscovei in actiunea lor depreluarea a puterii in aceste

tari. O a treia categorie seconstituie din Ungaria,Cehoslovacia si RDG, undeprocesul de trecere la ,,unregim democratic" in fapt unulde democratie populara se

realizeaza mai lent.
http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7/ro.wikipedia.org/wiki/Comunism


9/52

Modalitatea efectiva de preluarea puteri si de impunere anoului regim politic s-a realizat prin intermediulformatiunilor politice de tip front, precum si a guvernelorde coalitie prin intermediul carora comunisti preiaucontrolul sectoarelor-cheie, fiind vizate in special

aramata, justitia si internele. Trebuie mentionat faptul caaceste actiuni au avut loc sub directa indrumare a UniuniSovietice, iar pentru a putea ajunge in cadrul unorguverne comunisti pe langa faptul ca s-au prezentat inalegerile locale pe liste unice dar au si fraudat aceste

alegeri, asigurandu-si in acest fel o pozitie dominanta incadrul noilor structuri politice. Pentru a exemplifica celeamintite anterior vom face o parelala intre situatiaexistenta in Europa de Est in perioada anilor 1944-1948 .


10/52

Polonia

In ceea ce priveste Polonia,interesul sovieticilor s-a concentratasupra chestiunilor considerate deei strategice si cu valabilitate petot cuprinsul Europei Orientale, sianume asigurarea victoriei

comunistilor si punerea in practicaa unui tip de politica interna denatura sa corespunda intereselorURSS. Guvernul comunistinstaurat aici intr-o formaincipienta la 22 iunie 1944 uzurpaguvernul aflat in exil la Londra,

printr un manifest dat publicitatii siadresat poporului polonez in careguvernul din exil era declaratilegal.

In anul 1947 au avut loc alegeri in carea invins Blocul Partidelor Democraticedominat de comunisti.Presedinte alnoului parlament a fost ales liderulcomunist Boleslaw Bierut, iar guvernuldemocrat popular era condus de JosefCyrankiewicz. Se propunea si unprogram de renastere nationala deinspiratie socialista, in care seprevedea reforma agrara, iar bazapoliticii externe poloneze era prieteniasi colaborarea cu tarile coalitiei

antihitleriste, in special cu URSS.


11/52

Cehoslovacia

In Cehoslovacia guvernul cu care s-aintors presedintele Edward Benis inluna mai 1945, fusese modelat laMoscova cu toate ca avea incomponenta sa ministriinecomunisti.Rezultatele alegerilordesfasurate pe data de 26 mai 1946au dat castig de cauza comunistilor

dar insuficient pentru a guvernasinguri.Postul de premier va fi ocupatde comunistul Klement Gottwald.Constienti de modesta lor influenta insocietatea cehoslovaca in toamnaanului 1947,pe fondul unor lipsurialimentare in tara si a unor tensiuniinternationale Est-Vest,comunistii audeclansat un atac asupra tuturorcelor suspectati de a nu fi de acordcu calea comunista de evolutie.

Alegerile urmau sa se desfasoare inluna mai 1948.Toata lumea se asteptala un recul a extremeistangi.Comunistii ajutati de Moscovaau trecut la ofensiva.Pe fondul unortulburari sociale dirijate de Kremlinpremierul Gottwald l-a somat pepresedintele Bernes sa acceptedemisia ministrilor necomunisti si sa seformeze un guvern fara reactionari.La30 mai au avut loc alegerile dupasistemul listei unice.La 8 iunie 1947Bernes a carui sanatate fragila fusesedefinitiv marcata de drama vademisiona.Va numi in luna septembriea aceluiasi an.Astfel ei comunistii

cehoslovaci care parusera sa fie ceimai blanzi din Europa Centrala si deEst, aveau sa se releve in anii 50 capartidul cel mai stalinist probabil dinzona.


12/52

Bulgaria

In Bulgaria a doua zi dupa patrunderea Armatei Rosii, a avut loc o

insurectie cu un caracter comunist.In urma acestor evenimente s-aformat un cabinet in care alaturi de comunisti au intrat si membrii aialtor formatiuni politice.Pentru asi consolida pozitiile in vedereainstaurarii unui regim totalitarist stalinist,comunistii s-au grabit saorganizeze alegeri(18 noiembrie 1945)pe care le-au castigat.Dupaaceea a urmat un lung sir de activitati initiate de P.C.B.menite a dasubstanta regimului instituit.La 8 septembrie in urma unuireferendum,a fost abolita monarhia si Bulgaria proclamataRepublica Populara.La 22 noiembrie 1946,dupa alte alegeri seformeaza un cabinet condus de un vechi cominternist GheorghiDimitrov iar la 4 decembrie 1947 a fost adoptata o constitutie care alegiferat instituirea regimului dictaturii proletariatului.


13/52

Germania

Decizia Comisiei Consultative Europene din 1944 in definireazonelor de ocupatie, a plasat Berlinul adanc in zona de estsovietica. Desi in primavara anului 1945 anglo-americanii au avutposibilitatea de a ajunge la Berlin inainte de sosirea rusilor,nu aufacut-o.Trupele aliate occidentale au tranversat Rinul si au patrunsin Germania,Churchill dorind sa asedieze si sa captureze Berlinulinaintea rusilor.Eisenhower a refuzat insa datorita prioritatii

intelegerilor dintre aliati (privind viitoarele zone de ocupatie)pentruBerlin,incalcarea lor putand avea ca rezultat accidente politice. Cutoate ca primul ministru britanic a incercat sa-l determine pe Trumansa modifice decizia luata de Roosvelt,presedintele a refuzat sareconsidere problema.Ca urmare,Berlin,Praga si Viena au cazut inmainile sovieticilor.


14/52

Iugoslavia

Regimul comunist din Iugoslaviabeneficia de cea mai buna pozitiedintre toate guvernele socialistedin Europa de Est.Fortelepartizanilor , care numarau

800000 de oameni , detineaucontrolul militar total.Nu existasenici o ocupatie sovietica sau aliata, astfel ca nu se punea problemavreunui amestec strain.Pe langafaptul ca guvernul central se aflain mainile AVNOJ, fusese instituita

inca din timpul razboiului ostructura administrativa eficientacare acoperea tot teritoriul tarii.

Unica limitare a puterii acestuiaconsta in acordul semnat intre Titosi Subarnic in privinta includeriiguvernului lui si a catorva membriai guvernului in exil de laLondra.La 1 noiembrie 1944imediat dupa ocupareaBelgradului, o a doua intelegere afost incheiata intre acesti 2

oameni care defineau maiamanuntit viitoarelearanjamente.S-a cazut de acordca regale Petru sa nu revina intara.


15/52

Ungaria La 1 februarie 1946,Ungaria afost proclamata republicaavand pe Tildi Zoltan

presedinte si pe agrarianulNagy Ferenc sef alguvernului.La alegerilegenerale din 31 august 1947,prin falsuri si inselaciuni,comunistii grupati in Frontul

Independentei au obtinutmajoritatea parlamentara.S-aconstituit un guvern de coalitiein care comunistii eraupredominanti.

In Ungaria s-a constituit,indecembrie 1944 FrontulNational de independenta(alcatuit din reprezentantiimicilor proprietari,din national-taranisti,socialisti si comunisti)care la 21 decembriedesemneaza un guvernprovizoriu aflat sub controlulunei comisii militare condusede maresalul sovietic

Voroilov.


16/52

Albania

In Albania partizanii s-au folosit de multa abilitate, de infrangerilecatastrofale suferite de fortele naziste in Balcani, si la 23-24octombrie 1944 Barat hotaraste instaurarea unui guvern condus deliderul lor Enver Hodja.La 1 decembrie 1944au loc alegeri pentru

Adunarea Constituanta, fara adversari, comunistii au obtinut 93,88%din totalul sufragiilor.Noul lor guvern a proclamat la 11 februarie1946 Albania republica populara cu o constitutie imprumutata de la

Iugoslavia. In concluzie, principalul actor al instaurarii comunismuluia fost U.R.S.S. Regimul aplicat de acesta a fost unul totalitarist incare toate domeniile erau conduse de un grup de oameni deseorimembrii ai unui partid comunist. Masurile aplicate de rusi in Europade Est difera de la o tara la alta rezultatul fiind in fiecare dintre eleinstalarea unui regim comunist totalitarist dominat de UniuneaSovietica.


17/52

Instaurarea regimului comunist. Perioada1944-1948

Actul de la 23 August 1944 a fost urmat de eliberareateritoriului nationalsi, apoi,de participarea larazboiul antihitlerist. Desi s-a voit un act cevarepuneprincipiile democratiei in drepturi,cu acordul tacit al Marii BritaniisiStatelorUnite, Romania a evoluat intr-o directiecontrara intereselor sale,instaurandu-se,treptat, un regim politic si economic aservit Uniunii Sovietice. Unasemenea regima fost instaurat in tara noastra in patru etape, cu alte douarepere ulterioareimportante in cadrul unuistat comunist:a)6 martie 1945 impunerea guvernului Petru Groza, controlat de P.C.R.

sisustinut de sovieticib)19 noiembrie 1946 falsificarea alegerilor in favoarea comunistilorc)iulie octombrie 1947 dizolvarea P.N.T. si procesul liderilor said)30 decembrie 1947 abdicarea silita a regeluiMihaisie)30 august 1948 infintareaD.S.S. (Securitatea)f)22 ianuarie 1949 infintarea D.G.M. (Militia)Acapararea puterii de catre comunisti s-a realizat in mare parte datoritaprezentei.


18/52

In perioada 1944-1945,Romania, la fel ca si celelalte tari ocupate, afost supusa unuiprocesdepre-comunizare. Acestproces s-a realizat prin patru obiective:

a)Sindicatele s-a urmarit politizarea lor, atragerea liderilor in partidulcomunist sau promovareacomunistilor de increderela conducerea acestororganizatii. Cu precadere doua aufost sindicatelevizate de catre comunisti:cel al lucratorilor din CFR(cu ajutorul lor putand fiparalizata, dacainteresulPCR ar fi cerut-o, intreaga activitate din

tara) si al tipografiilor (care aveau sablochezetiparirea ziarelorburgheze, privandu-iastfel peadversari deposibilitatea a-si expune punctele de

vedere).b)Partidele democratice s-a cautatspargerea lor si creareade disidente alecaror sefi sa fie

castigati, defaimarea si compromiterealiderilor si a istorieiacestor partide (indeosebi PNT si PNL).Inclimatul de teroare creat, aufostoameni politici care s-au gandit ca oactivitate normala nu se poateducesi caeste mai bine sa plecein Occident pentru a aducela cunostinta opiniei publicegraveleatentate ce savarsesc in Romania autoritatile comuniste. Numai cafruntsii PNT ce au voitsaparaseasca tara (1947) au fost arestati la Tamadau,fiind tradati de pilotul care urma sa-itransporte. Acesta a fost pretextulfolosit pentru a scapade cei mai seriosi adversari ai politicii lor.Unrasunatorprocesa fost organizat, Iuliu Maniu si ceilalti lideri fiind acuzati de tradare si spionajinfavoarea puterilor capitaliste, partidul desfintat si lideriisai condamnati ladiferite asprepedepse(Maniu a fost condamnat la inchisoare pe viata; aveasa moara in 1953 in inchisoarea de laSighet). Nici liberalii nuau mai rezistatmult timp, liderul lor, G.Bratianu, murind in inchisoare.Acestor fapte seadauga executarea maresalului Antonescu la 1 iunie1946.

c)Armata multe dintre unitati au fost trecute in mod abuziv sub comandasovietica, mii deofiteri au fostdati afara sub pretextul colaborarilor trecutecunazistii si inlocuiti cu tineri faraexperienta, usorde manipulat si indoctrinat.Regimentul 22 Garda si Protocol, garda personala aregelui, a fost dezarmat.Interventia regelui a facut saintarzie deznodamantul.

d)Fasificarea alegerilor - o trasatura a perioadei 1945-1947 este amestecul demanipulare siactiuni legale. Se observa o grija deosebita pentru salvareaaparentelor, fie prin pastrarea secretuluiactiunilor ilegale, fie dand un aspectlegal presiunilor sau interventiilor in forta. Aceasta explica de cecomunistii s-au straduit sa castige alegerile, prin orice mijloace. Frauda electorala a jucatun roldeosebit, dar atunci nu a putut fi dovedita formal. Era aplicat principiullui Stalin comform caruia nuconteaza cine si cum voteaza, ci cine numaravoturile. Alegerile de la 19 0ctombrie 1946 s-audesfasurat int-o atmosferade tensiune maxima. Rezultatele indicau o victorie a comunistilor si aacolitilorlor, tovarasii de drum ce au fost indepartati ulterior, cu aproximativ 70% dinvoturi.Dovezile descoperite dupa 1989 arata ca in realitate alegerile au fost castigate de PNT.


19/52

Regimul Gheorghe

Gheorghiu-Dej (1948-

1965).

Gheorge Gheorghiu-Dej, ales prim-secretar al partidului comunistinoctombrie 1945, ulterior conducator al partidului unic pana lamoartea sa in 1965,a fost, dupa modelul politic reprezentat deStalin, un conducator autoritar,intolerant cu orice forma de opozitie.Regimul Dej a cunoscut trei etape principaleale luptei in interiorulpartidului, trei ocazii pe care le-a folosit, dupa modelulstalinist,pentru impunerea echipei sale fidele si pentru eliminarea(epurarea)adversarilor reali sau potentiali.Prima etapa a epurarilorintrepinse de Dej a inceput in 1945, prinlichidarea grabita a luiStefan Foris, fost conducator al partidului comunist intimpulrazboiului, si a culminat cu arestarea, in 1948, a liderului departidLucretiu Patrascanu, un comunist cu o buna pregatireintelecuala si foarteambitios, in care Dej vedea un adversar politicpersonal. Patrascanu a fost inchissi supus la diverse presiuni fizicesi psihice, pentru a recunoaste colaborarea cuservicii secreteoccidentale. Dupa moartea lui Stalin (5 martie 1953),noulconducator al Uniunii Sovietice, Nikita Hrusciov, a datsemnalul innoirii echipelorconducatoare din tarile-satelit. Temandu-se ca Hrusciov va dori inlocuirea sa cuLucretiu Patrascanu, Dej adecis in 1954 lichidarea adversarului sau in urma unuiproces regizatin culise.A doua etapa a epurarii intrepinse la varful propriului partidi-a avut dreptvictime principale pe Ana Pauker si pe colaboratoriiacesteia, Vasile Luca siTeohari Georgescu (gruparea moscovita,Dej si colaboratorii sai fiind fractiuneainterna). Cele doua fractiuni

au colaborat atata vreme cat au avut de luptatimpotriva dusmanilorcomuni. In 1952, avand consimtamantul lui Stalin, gruparealui Dej apornit ofensiva deschisa impotriva gruparii Anei Pauker, acuzand-ode politica de stanga, impaciuitorism, etc.


20/52

Regimul Nicolae Ceausescu

(1965-1989). Venirea noului lider la conducerea partidului

unic a fost bine primita desocietatearomaneasca: Ceasusescu era recunoscut caunul dintre cei mai fidelidiscipoli ai lui Dej siera de asteptat continuarea procesului deliberalizare aregimului; pe de alta parte,Ceausescu simboliza si o alta generatie

ajunsa laputere (in varsta de 47 de ani, eracel mai tanar lider comunist). In iulie 1965,laCongresul al 9-lea al Partidul ComunistRoman (redenumit astfel, dinPartidulMuncitoresc Roman), Ceausescupune bazele propriului sau program depolitic,foarte promitator in conditiile epocii:se distinge, mai ales, principiulconducerii colective, menit sa impiedice-potrivit versiunii oficiale-acumularea puteriiinmainile unei singure persoane.

Nicolae Ceausescu a atins apogeulpopularitatii saleinterne cat, mai ales, siexterne in 1968 cand,vorbind in numelepartidului si statului, dar sial natiuniiromane, condamnand in termeniduriinterventia trupelor Tratatului de la Varsoviaimptriva reformelor politice in cursdin Cehoslovacia(interventie la care Romania nu participa). Aceastaopozitie(manevra abila ce-i asigura dominatia

interna pentru 25 de ani), ca si alte deciziide politicaexterna opuse liniei comune a statelor comuniste l-au transformat peviitorul dictator , din perspectivatarilor occdidentale, intr-un lider regionalimportant, ofisura in monolitul comunist est-eurpean. In urmaunei viziteintrepinse in iunie 1971 in cateva tariasiatice comuniste (in special China siCorea deNord), Ceausescu va pune capat relativei liberalizariincepute deGheorghiu-Dej. Asa numitele Teze din

iulie 1971 lanseaza o revolutie culturala alcareibilant, in deceniul urmator, va transforma Romaniaintr-o exceptie nefericitachiar si-n randurile tarilorsocialiste. In martie 1974, NicolaeCeausescu devineprimul presedinte din istoriarepublicii, cu un ceremonial ce aminteste maimultde incoronarea unui rege.


21/52

Regimul Ceausescu a devenit din ce in ce mainepopular pe plan intern inanii 80, pe masura

deprecierii conditiilor de trai oferite populatiei sipunerii inpractica a unor proiecte costisitoare,precum achitarea in termen scurt adatorieiexterne a tarii (realizata, cu mari sacrificiiale populatiei, in martie 1989),sistematizareasatelor, construirea noilor centre civice ale

oraselor, etc. Inparalel, pe plan extern, prestigiullui Ceasescu a intrat in declin, mai alesdupa1985, o data cu reformele incurajate inEuropa de Est de noul lider sovieticMihailGorbaciov. Refuzul lui de a admitereformarea politica a partidului, ca si hotarareasade a izola din ce in ce mai mult Romania derestul lumii l-au transformat, inpreajma caderiiregimului sau, in ultimul lider de tip stalinist alEuropei.


22/52

Contradictiile industrializarii, realizari si

esecuri (1948-1989).

Industrializarea a fost o problema esentiala pentru regimul comunist.Planulde stat lansat la 24 decembrie 1948 urmarea realizarea a cinciobiective:dezvoltarea extensiva, autarhia economica, planul central siplanificarea, investitiimasive in industria grea in defavoarea celei de consumsi sovietizarea industrieiromanesti.Nationalizarea proprietatilor in iunie 1948

si inceputul procesului decolectivizare in martie 1949 au facut din statsingurul detinator de resurse, careputeau fi astfel directionate spreaccelerarea dezvoltarii industriale.

In primii anide democratie populara, subordonarea economica fata deURSS a impiedicatstatul sa dispuna eficient de resurse. Ocupatiaeconomica sovietica consta in:plata datoriilor de razboi si existenta

Sovromurilor, companii mixte romano-sovietice care intre anii 1945 si 1956functionau exclusiv in profitul URSS. Inconsecinta, programul demodernizare rapida, lansat dupa 1948, a fost un esec.Realitatea de lasfarsitul anilor 50 indica persistenta acelorasi probleme:inapoierea, inprincipal, apoi o structura sociala predominent agrara, cu oeficientascazuta.Declinul economic si teama de revolte sociale au impus schimbari

manageriale semnificative.


23/52

Dupa 1970, Ceasuescu a accentuat rata de dezvoltare aindustriei fara atine cont de indicatorii economici reali.Acestia au fost supliniti de undirijismeconomic absolut.Cresterea prevederilor planului cincinal 1976-1980 a

fostprimul esec al acestei politici. Ca urmare, pentruprima data in istoriacomunismului romanesc,

prevederile cincinalului urmator au fostreduse.Petermen scurt, acest permanent salt inainteindomeniul economic s-a resimtitpozitiv pe plan social:debusee pentru forta de munca, urbanizarea localitatior,

obunastare relativa. Pe termen lung, s-a dovedit a fi opolitica falimentara, care apromovat specializareaindustriala a unor regiuni intregi, fara a oferi alternative

sio depopulare a satelor.Autoritatile au investit intreidomenii: industrie grea, infrastructura siproiecte cu

caracter mai multpropagandistic decat economic.Administrariidefectuoase si investitiilor industriale i s-au

adaugat datoriiexterneimpovaratoare si o severa crizade energie. Dupa 1980, economia romaneascaproduceamarfuri scumpe si decalitate slaba. In plus, efortul urias

din ultimuldeceniu al regimului de a rambursa datoriaexterna a uzat tehnologic principaleleramuri economice

si a acutizat lipsa deresurse

Colectivizarea si impactul asupra satului romanesc


24/52

Colectivizarea si impactul asupra satului romanesc(1948-1962).

Regimul comunist a reusit intre 1945 si 1949 sa

aduca sub controlul saupopulatia urbana. Lumea

rurala, reprezentand 76,5% din populatie, se afla

insarelativ in afara limitelor acestui control.Metodele uzitate pentru infiintareaGospodariilor

Agricole Colective mergeau de la brutalitati,

confiscari, arestari,deportari pana la corupere,

campaniide presa si izolare. Primele GAC s-

auinfiintat in iulie 1949. In 1953, totaulatingea abia

10% din suprafata arabilaa tarii iar productia

agricola nu acrescut, dimpotriva. Dupa

1953,metodele au fost schimbate dar scoulnu. Locul

arestarilor in masa, alconfiscarilor de inventar

agricol sirecolta l-au luat mjloaceleadministrative,

restrictiile comerciale siinterdictiile.Anul 1958 a

marcat insa revenirea in forta la modelul economic

stalinist inagricultura. In 1958, gospodariile agricolenu cultivau decat 17,5% din pamantularabil. In 1962,

deci numai dupa patru ani, procentajul a urcat la

96%!Rezistenta taraneasca s-a manifestat pe

parcursul intregii perioade 1948-1962 si s-a

concretizat intr-un lung sir de rascoale, in toate

zonele tarii.


25/52

Politica demografica (1957-1989).

Ca in orice sistem totalitar, anularea solidaritatilor traditionale,distrugereaindividualitatii in vafoarea colectivitatii a insemnat confiscarea vietii privateingeneral si a celei de famiie in particular. Liberalizarea avorturilor s-a incadratinaceasta dimensiune, ca o forma de laicizare a practicilor juridice si sociale. Inanul1957, Romania s-a liniat si ea aceste practici, adoptand o legislatie liberaasupraavorturilor. Decizia a favorizat intr-un anume fel familia, care trecea printr-

operioada in care situatia economica si indepsebi nivelul de trai erau deficitare. Pedealta parte, avortul devenise singura metoda de planificare familiala, in lipsa femeilealtor metode de contraceptie. Situatia precara din punct de vedere socio-economic afavorizat insa scaderea natalitatii: daca in 1956 existau 24 nou-nascuti la mia delocuitori, in 1966 s-a ajunsla 14 la mie, situand Romania pe ultimul locin Europa,alaturi de Ungaria. Drept urmare ,dintr-o societate unde avorturile erau liberesi relativieftine, Romania ceausista sesingularizeaza in 1966, prin politica eidemografica, inintreg lagarul socialist. Intoamna lui 1966 se interzice prin legeintreruperea deliberataa sarcinii pentrufemeile avand mai putin de patru copii si 45de ani. Penalitatileprevazute comportauprivarea de libertate atat pentru incauza si pentu persoaneleimplicate in operatie, cat si pentru tatal ce se faceavinovat de omisiune de denunt


26/52

Represiunea si Securitatea (1949-1989).

Intre 1949 si 1953, un numar imposibil de stabilit de detinuti politici,multe zeci de mii in orice caz,dupa unele surse peste 100.000 de persoane inperioada 1950-1954, au trudit pana la exterminarepe santierul Dunare-MareaNeagra sau in celebrele inchisori Sighet, Ghierla, Ramnicu-Sarat sauMalmaison.Dupa 1950, partidul a incurajat, vreme de cativa ani, in unele inchisori,metodareeducarii prin violenta fizica si psihica, devenita celebra mai alesdatoritaexperimentului de la Pitesti. Represiunea, care in aceasta perioada a imbracatpoate

formele cele mai violente din intreaga Europa de Est, s-a indulcit intrucatvamoartea lui Stalin . Intre 1956-1959 insa, de frica exemplului unguresc sipolonez, ea a lovit din nou, mai ales

intelectualitatea si studentimea.Nu se poate stabili desigur nici macar cu aproximatie numarulpersoanelorarestate intre 1949 si 1964, cand s-a renuntat la inchisorile politice.

. Aceasta eficienta teroare explica in buna parte neputinta organizariiunei rezistente active, desigrupuri izolate de partizani au continuat sa actionezein munti pana in anul 1956.Inchisorile politiceau inceput sa se deschida in 1962, o data cu noul curspolitic al regimului de la Bucuresti, cand aufost eliberati, dupa cifreleoficiale, 1304 detinuti, urmati in 1963 de alti 2892 si, in primele luni ale

lui 1964,de ultimii 464. Aceste eliberari simbolice arata clar ca in anii 60 regimul nu maiaveadusmani interni, ca detinea controlul absolut asupra tuturor aspectelorsocio-economice dinRomania.Dupa 1964, regimul inchisorilor si extenuarea fizica au fost inlocuite demetode maisubtile de supraveghere a societatii in ansamblu: o puternica reteade informatori si incurajareadelatiunii, ascultarea convorbirilor telefonice,violarea mesajelor postale, domiciliul obligatoriu saudosarul personal.


27/52

Securitatea

Apare ca politie politica la 30 august 1948 sub denumireade Directia Generala aSecuritatii Poporului (avea sa fie redenumita ulterior inDirectia Securitatii StatuluiDSS, denumire sub care avea sa se consacre), avandca prim director pe Gheorghe

Pintilie, cu rang de ministru (ultimul director,generalul Iulian Vlad, avea sa fie destituitprintr-un decret al FSN in ianuarie1990, iar Securitatea desfiintata formal caci

majoritatea cadrelorau trecut incomponenta noului SRI).Rolul sau era de a aparacuceririle democratice si de a asigura securitateRPR impotriva uneltirilor dusmanilor

interni si externi. Dupa 1964 chiar daca nus-au mai inregistrat perioade de teroarecomparabile cu cele din timpul lui Dej,treptat Securitatea a devenit si ea o institutiedepinzand de capriciile dictatorului.Pentru a putea sustine, pe plan extern, ca

Romania comunista nu mai are detinutipolitici, regimul Ceausescu a gasit forme maisubtile de terorizare a populatiei: unloc aparte, printre acestea, l-au ocupat internarile

opozantilor in azile si spitalepsihiatrice sau amestecarea lor cu detinuti de dreptcomun, sub acuzatii false. Inanii 80, in mentalitatea colectiva a romanilorse instalase

o adevarata psihoza aSecuritatii: ochii si urechile dictaturii pareau a patrunde in celemai intime detaliiale vietii de zi cu zi.In timpul regimului Ceausescu, cifrele disponibile

referitoare la numarulangajatilor Securitatii sunt contradictorii: generalul VictorStanculescu, ministru alApararii in 1990, declara ca toate cele 6 directii ale Securitatiicuprindeau in anul1989, 15 000 de angajati. Ion Iliescu avansa cifra de 38 000 (si, se

pare, ca estecea mai apropiata de adevar), iar alte surse vorbesc de 70 000 deangajati.


28/52

Viata cotidiana in Romania


29/52

Viata cotidiana in Romania

comunista. In Romania comunista a existat o adevarata revolutie a moravurilor,societatea modernizandu-se

intr-un ritm alert, a schimbat complet viatacotidiana. Populatia consuma acum mai multe produse,au aparut obiecteleelectrocasnice, cum ar fi: radioul, frigiderul si aragazul - in anii 50, decarepropanganda regimului Dej facea mare caz; automobilul proprietatepersonala( Aro in ani 50,Dacia in anii 70 si, mai tarziu, Oltcitul si Lastunul plusmarci provenite, in special, dinlagarul comunist cum ar fi Trabant, Skoda, Volga,Lada si altele), aparatele TV , concediile la maresi la munte, servicii telefonicepentru marea majoritate a populatiei, electrificarea satelor siconstructia denumeroase sosele, revistele mondene, filmele autohtone siinflorireacinematografelor, accesul la scolarizare mai liber ca oricand, Transfagarasanul,metroul

bucurestean si, inspe sfarsitul regimului, primele computere personaleromanesti replici ale celoroccidentale (in afara celor de proiectie proprie, Coral,inca din anul 1972 dar destinate doarinstitutelor), compatibile Spectrum (HC-85,in anul 1985 si CIP-03, in anul 1987) si compatibileIBM-PC (Felix PC, in anul1988) si destinate publicului larg. Ca o comaparatieedifcatoare,statisticile RAR arata ca in noiembrie 1989, in Bucuresti si Ilfov,existau 150.000 de automobile lao populatie de 2,5 milioane de locuitori, iar inluna august 2003 numai numarul automobilelor dinBucuresti situandu-se la cifrade 978.000 de unitati la o populatie (numai!) a Bucurestiului, ce a

scazut cu300.000 de persoane.Revolutia romana din decembrie 1989 (sau lovitura de stat caci nuvomafla prea curand) a redat libertatea romanilor creindu-le premise promitatoareintr-un viitor maibun. Intr-un timp relativ scurt, Romania va adera la majoritateastructurilor militare si economicedemocratice occidentale si, cu toata impotrivireafostilor securisti si membrii ai nomenclaturiicomuniste infiltrati in toate structurilestatului, deveniti baroni locali si miliardari decarton, taranoastra isi va regasilocul pierdut in 1938, va deveni o tara prospera, unde drepturile sidemnitateaumana vor fi respectate. Acesta este crezul meu, caci in noi cei tineri sta putereade a-limplini; sa fim increzatori, deci, deoarece dupa o noapte de aproape 50 deani soarele a rasarit

iarasi pe strada noastra!


30/52

Dup Revoluia din februarie 1917 din Rusia arist, care arsturnat monarhia i produs o republic democrat, a urmat nOctombrie puciul comunist(spus pe atunci bolevic i ulteriorRevoluia din Octombrie) care a produs un regim dictatorialtotalitar inspirat de marxism i de diversele ideologii derivate, cea

mai notabil fiind a Marxism-Leninismului. Potrivit concepieimarxist-leniniste aprogresului n istorie, exist patru faze aledezvoltrii economice a societii: sclavia, feudalismul, capitalismuli comunismul. Aceast concepie materialist-istoric acomunismului, arat c din sistemul economic deriv toatecelelalte sisteme (social, juridic, cultur...).


31/52

De asemeni dezvolt conceptia determinismului, potrivit creiafiecare individ dintr-o clas are un gen de comportament indus, nude gndirea acelui individ ci de clasa la care apartine, i de aceea eltrebuie reeducatn lumina noii societati comuniste. Acest conceptdeterminist este cel care a folosit la justificarea lagrelor dereeducare, n care au murit milioane de oameni n decursul secoluluiXX, n Rusia sovietic a lui Stalin, China, i n celelalte state fratesti.De asemenea, comunistii au nationalizat propriettile private prinprocesul de colectivizare.


32/52

Dictaturi de stat odioase, teroriste i criminale, regimurilecomuniste, cu puine excepii, au chinuit i omort cuperfidie, n spatele unui paravan de ideologie, zmislitchipurile, spre a oferi oamenilor planetei, o via mai buni mai echitabil social. A lipsit deci aproape ntotdeauna

nregistrarea oficial corect a crimelor, n contrast curegimul nazist. Criminalele regimuri comuniste "i-au tersurmele" deliberat, ferindu-se cu profesionalism deverdictul necrutor al istoriei. Degradarea morala sispirituala in mare parte este un rezultat direct alcomunismului. Atacul asupra bisericilor, a normelormorale, a fost dus cu inversunare.


33/52

Istoria consemneaz noi mecanisme deucidere n mas sau reluarea unora dejapracticate (nfometri dirijate de tipulcelei cunoscute n Ucraina sau nlagrele speciale ale nazitilor preluate ifolosite ulterior i n mod intensiv de ctresovietici), sau generate de incompetenaeconomic a sistemului. ntre acestea senumr de pild:

nfometarea la scar naional apopulaiei din Coreea de Nord;

avorturile septice provocate n Romnian timpul regimului Ceauescu soldate cucirca 10000 victime;

Contaminri endemice cu SIDA, ce numai pot fi acoperite de presa de stnga nactuala Zimbabwe;

Un numr de victime estimaterecent la 60000, notate tot ntimpul regimului dictatorial allui Ceauescu, generate printr-o asociere de factori socio-

economici (nfometare, lipsde medicamente, frig iasisten medical deficitar);

Catastrofa nuclear de laCernobl, datorit mistificriioficiale a numrului real alvictimelor ce au decedatimediat sau n urmtorii 10 ani,permite numai apreciericantitative marcate derelativitate.


34/52

Statistici referitoare la numarul victimelor


35/52

Statistici referitoare la numarul victimelor

produse de comunism :

Pozitia Tara Nr. de victime1. Rusia (fosta U.R.S.S.) 148.015.000

2. China 114.000.000

3. Ucraina 29.012.500

4. Vietnam 7.250.000

5. Congo 4.000.000

6. Evrei 3.500.000

7. Germania 3.250.000

8. Polonia 2.700.000

9. Romnia 2.451.400


36/52


37/52

Anticomunism Anticomunismul este o ideologie a

opozitiei fat de organizatiile,guvernele si ideologiile comuniste.Deseori, anticomunismul se opunesi altor politici si ideologii careamenint ntr-o oarecare msurproprietatea privat, sau carepromoveaz radicalismul destnga (de exemplu: socialismul

sau sindicalismul).

Termenul a cptat o folosireglobal n timpul rzboiuluirece, cnd puterile occidentaleau nceput s-si coordonezeopozitia fat de politica

expansionist a UniuniiSovietice. ntre 1950 si 1991,anticomunismul a fost unadintre componentele majoreale rzboiului rece, iar lideriiSUA au pretins c

anticomunismul se confundcu politica lor de ngrdire acomunismului.


38/52

Cronologie sumar a disidenei romneti

14 noiembrie 1946 - ntr-o cuvntare precedndalegerile, Gheorghe Gheorghiu-Dej, viitor lider departid i de stat, avertizeaz c "programul lui nureprezint o soluie de continuitate cu tradiiiculturale". Vor urma, pe msura acaparrii puterii,confiscri i arderi de biblioteci, avalane de brouricu Publicaii scoase din circulaie pn la data de...,trimise ritmic directorilor de biblioteci din toat ara,

ediii succesive ale Codului Penal, coninndprevederi privind "propaganda mpotriva ordiniisociale", apoi, cnd societatea i revine dup oc iriposteaz, episoade represive produse de

nclcarea programului anunat.

1948-1953 -Arestarea unui mare numr de oamenide toate categoriile socio-profesionale. Dinexperiena lor carceral vor rezulta lucrri care n-au

vzut lumina tiparului dect dup 1989, dintre carecea mai complet i notorie este nchisoareanoastra cea de toate zilele a luiIon Ioanid, socotitpe drept cuvnt sinteza literar-memorialistic agulagologiei romneti, dar i alte numeroaselucrri.

1953 - Unicul gest notoriu al momentului privinddestalinizarea schiat n lumea romneasc,ntreprins de un vechi ilegalist, Alexandru Jar, estecriticat aspru i sancionat prin marginalizarearebelului. Despre epoc, numit de unul dintreprotagonitii ei "obsedantul deceniu", s-au scrisulterior cri de memorialistic, de cutat nbibliografia unor: Nina Cassian, Maria

Banu, Alexandru George, NicolaeCarandino, Marin Preda, rmase n sertare, dar iromane, parial "adevrate", atent controlate decenzur, publicate toate ntre 1965-1989.

Aprilie 1954 - Procesul lui Lucreiu Ptrcanu,cunoscut lider comunist, fost ministru al Justiiei.

Acuzatul principal e condamnat la moarte iexecutat, iar alii vor ispi pedepse grele. Ulterior,

ei vor da lucrri de sertar, foarte cunoscute dup1989: Lena Constante, Evadarea tcut, BelluZilber, Monarhia de drept dialectic, ediia I, Actor

n procesul Ptrcanu, ediia a II-a


39/52

1956-1961 - Ca urmare a Revoluiei din Ungaria, un numr de intelectuali, n majoritatestudeni, compun i difuzeaz texte de adeziune. Sunt condamnai la nchisoare (PaulGoma,Alexandru Ivasiuc,Alexandru Mihalcea). Alte valuri de arestri, sub acuzaii variate,preced sau urmeaz acelai eveniment, cuprinzndu-i pe unii membri ai fostului "Cerc de laSibiu" (Ion Negoiescu,Nicolae Balot,Ion Desideriu Srbu), sau oameni fr o apartenen

politic anume (Teohar Mihada,Adrian Marino). Toi vor scrie ulterior cri, meditnd asupraexperienei de nchisoare.12 februarie 1959 - Condamnarea, n baza articolului 209 CP, ulterior 167, a peste 20 de

intelectuali, printre care Ecaterina Blcioiu-Lovinescu, profesoar, Dumitru Banu, ziarist,IonCaraion, poet, pentru difuzarea de "nscrisuri dumnoase": poeme sosite din strintate,scrisori etc. Va relata experiena de nchisoare, din exilul lui de mai trziu, Ion Caraion.1 martie 1960 - Sentina n procesul Noica-Pillat, judecat de Regiunea a II-a Militar

Bucureti, n care principalele capete de acuzare fuseser legate de producerea irspndirea a ceea ce ulterior s-a numit samizdat (Povestiri despre om, eseu filozoficde Constantin Noica, i Ateptand ceasul de apoi, roman al lui Dinu Pillat) i a scrierilordumnoase ale romnilor din exil Emil Cioran, Mircea Eliade, Vintil Horia etc.

1971 - Nicolae Ceauescuenun "Tezele din iulie", ansamblu de directive reglementndstrict activitatea de creaie din Romania, i declaneaz, dup model asiatic, minirevoluia

cultural.

1972 -n lumina acestor teze, piesa Revizorul, pus n scen la Bucureti deregizorul Lucian Pintilie, este interzis. Urmarea este c pn n 1989 artistul i va continuacreaia aproape exclusiv n strintate, cu un scurt episod cnd realizeaz, spre a fi iacesta oprit, filmul De ce trag clopotele, Mitic? (1981)

Martie 1975 - Securitatea din Cluj l avertizeaz peTeohar Mihada(deinut politic ntre1949-1956) c difuzarea spre lectur a manuscrisului su Memoriile unui deinut politic, cu

coninut ostil, constituie infraciune. Cartea va aprea n 1990 cu titlul Pe muntele Ebal.


40/52

1979-nfiinarea Sindicatului Liber alOamenilor Muncii la Bucureti i TurnuSeverin i alte orae din ar de catredr. Ionel Cani ing. GheorgheBraoveanu. Iniiatorii micrii i

membrii ei sunt arestai i izolai.Subiectul n-a fost nc valorificatistoriografic i nici memorialistic, ntoat anvergura lui.

1980 - Prsete definitiv ara OanaOrlea, scriitoare, fost deinut politic

(1952-1954), autoare a unor cri desertar aparute n Frana, iar n ardup 1989.

1980 - Corneliu Vadim Tudor a fostprima personalitate cultural care areinviat mitul lui Iuliu Maniu, in timpulregimului comunist, fapt remarcat deliderii supravietuitori ai partidului. La 5septembrie 1980, el scria pe paginaintai a revistei "Saptamana" editorialul"Idealuri", in care cerea publicareadiscursurilor lui Iuliu Maniu. A urmat unscandal urias.

.

August 1980 - Plecarea din ar alui Ion Caraion, poet, fost deinut politic

27 ianuarie 1982 - Romanul Micelii allui Alexandru Papilian, elaborat ntre1976-1978, este oprit n tipografie

pentru a i se inlocui, la cerereaConsiliului Culturii i EducaieiSocialiste i a seciei de pres a CC,dou pagini. Difuzarea unei cantitidin tiraj fr nlocuirea necesar aprovocat o anchet a Securitii.

Februarie-mai 1982 - Scandalul"Meditaia transcendental", vastrepresiune ideologic ndreptat

mpotriva intelectualilor.

1982-1989 -i ncepe disidenadoamna Doina Cornea, profesoar laFacultatea de Filologie din Cluj.

Textele ei vor aprea n cele ctevacri publicate de autoare dup 1989.

Alte scrisori sunt adresate periodic luiN. Ceauescu de Ion (Oni) Bratianu,fiul ultimului preedinte al PNL,Constantin I.C. Brtianu.


41/52

Aprilie 1988- Liviu Cangeopol iDan Petrescu, intelectuali ieeni, sunt semnalai de Securitatealocal pentru "atitudini anarho-contestatare" i faptul c lucrau la un material "cu coninutdumnos privind comunismul", n care sunt sprijinii printre alii de la Bucureti de Mariana Marin,poet. Cartea va aprea dup 1989, sub titlul Ce-ar mai fi de spus.

Iulie 1988 - Doamnei Tia erbnescu, ziarist la Romnia liber, i se confisc la aeroport nmomentul cnd pleca ntr-o excursie, un caiet cu notaii critice la adresa regimului. Este nlturatdin ziaristic, anchetat de Securitate. Continua notaiile i ntreaga experien va fi povestit ncartea Femeia din fotografie, Editura Compania, 2002. StudentiiMarius Oprea, Sorin AdamMatei, Caius Dobrescu, Marius Ungureanu sunt anchetati de Securitate pentru organizarea unuigrup de discutii anti-comunist la Universitatea Bucuresti.Sorin Adam Matei si Caius Dobrescu sunttorturati timp de doua zile si eliberati dupa ce figuri din lumea literara (Alexandru Musina, MirceaNedelciu, etc.) ameninta cu anuntarea publica a celor intimplate.

30 august 1988 - Interzicerea de a publica pentruAna Blandiana. Crile poetei sunt scoase dinbiblioteci, iar n faa casei este plasat o main de supraveghere.

1988 - Cartea lui Stelian Tnase, Corpuri de iluminat, este respins de cenzur pentru "viziuneasumbr asupra realitii actuale, totul aprnd ca supus degradrii morale, civice i politice".Cartea Smarandei Cosmin, Atept provincia, unde apar "frecvente trimiteri la lipsuri naprovizionare, cldur etc." respinsa i ea, a fost refcut integral, de conducerea redaciei.Volumul Ioanei Ieronim, Poezii, "lipsit de mesaj contemporan i cu numeroase carene

ideologice", a fost respins. Au aprut, "cu intervenii considerabile, pentru a deveni publicabile":Drumul cenuii, deAugustin Buzura, Semnul ochiului de Petre Slcudeanu, Scaunulsingurtii, deFnu Neagu, Cderea n lume deConstantin oiui Clopotul scufundatde Livius Ciocrlie.

26 ianuarie 1989 - Arestarea a trei redactori de la ziarul Romnia liber (Petre Mihai


42/52

26 ianuarie 1989 Arestarea a trei redactori de la ziarul Romnia liber (Petre MihaiBcanu,Mihai CreangiAnton Uncu), a unui inginer automatist (tefan Niculescu Maier) i aunui tipograf (Alexandru Chivoiu) care pregtiser o publicaie ilegal, Romnia, cu articoleanticeauiste. Cazul a fost considerat unul dintre cele mai mari succese ale poliiei politice iarmembrii grupului "R", cu excepia iniiatorului, Petre Mihai Bacanu au fost eliberai conditionat idispersai n diferite orae din provincie.

februarie 1989 - Corneliu Vadim Tudor si-a depus carnetul de membru PCR direct pe adresapresedintelui Ceausescu. 2 martie 1989 - TnrulLiviu Babedin Braov i d foc pe o prtie de schi de la Poiana Braov,

lasand scrisa in urma sa lozinca anticomunista "Stop morder! Brasov =Auschwitz"

6 martie 1989 - Scrisoarea ctre N. Ceauescu a ase foti membri ai nomenclaturii de partid(Silviu Brucan, Constantin Prvulescu, G.I. Rceanu,Corneliu Mnescu, Gheorghe

Apostol,Alexandru Brldeanu). Primul dintre ei va publica o memorialistic plin de omisiuni i

puternic ideologizat, dup 1989. 17 martie 1989 - Publicarea n ziarul francez Liberation a unei scrisori-pamflet la adresa luiCeauescu semnat deMircea Dinescu. Poetul este exclus din partid, dat afar din serviciu iarestat la domiciliu. n 20 martie apte intelectuali au semnat o scrisoare de solidarizare cuel: Octavian Paler, Dan Haulic,Andrei Pleu, Alexandru Paleologu, tefan AugustinDoina,Mihai orai Geo Bogza.

Iulie 1989 - Publicarea n Occident a unei scrisori a poetului Dan Deliu, care este i el arestat la

domiciliu. n vara anului 1989 sunt arestai sau anchetai scriitoriiDan Petrescu,Liviu

Antonesei i Liviu Cangeopol din Iai, care s-au manifestat prin scrisori i interviuri contradictaturii lui N. Ceauescu, i fizicianul Gabriel Andreescu din Bucureti. Acesta din urma fcuses circule, ajungnd i la Securitate, o lucrare intitulat Pentru o filozofie a disidenei.

17 Septembrie 1989 - Moare I.D. Srbu (deinut politic ntre 1957-1963), autor al unora dintre celemai valoroase lucrri de sertar, Adio Europa i Jurnalul unui jurnalist fr jurnal, ale crormanuscrise se afla azi n Biblioteca LIBRI PROHIBITI de la Praga.


43/52

22decembrie 1984, are loc vizionarea intern la Casa Scnteii a filmuluiSezomul pescruilor,scenariul Constantin Munteanu (romancier, dramaturg, scenarist, fizician la Svineti), regia

Nicolae Opriescu; un film despre furtul tezelor de doctorat n Chimie, avnd ca plan doi(supratem) Romnia vzut ca un vast sanatoriu. Filmul este interzis, iar scenaristul Constantin

Munteanu este anunat de Dumitru Matal, director al casei de Filme 3, c urmtorul scenariu,Urgena, care trebuia s intre n producie avndu-l ca regizor tot pe N. Opriescu, i poatecontinua drumul dac scenaristul accept un alt regizor. Scenaristul nu accept. Din 1985,filmul Sezonul pescruilorare o istorie zbuciumat, dou romane ale lui C. Munteanu -

TeonaiSfritul nserrii - sunt oprite personal de Dulea. Filmul este salvat de la macelrireprintr-o aciune judectoreasc, avocat fiind Yolanda Eminescu, i este pus sub sechestru la

Buftea. Iese pe ecrane n septembrie 1990, ia Marele Premiu al Cinematografiei Romne pe anul

1990, i este uitat complet, cauza fiind ostracizarea regizorului, care a deranjat pe foarte muli, pecare i-a tot invitat s semneze alturi de el i de scenarist memorii pentru salvgardareacinematografiei romne, pn n 1988, cnd a plecat n Frana, renunnd chiar s mai fac

vizionarea la piesa de teatru erifii sau nimic despre snzienea lui Constantin Munteanu, pusn scen la Teatrul Tineretului din Piatra Neam (mai-iunie 1977) cu Maia Morgenstern i Claudiu

Istudor.

Dup 1990ncep s apar o serie de lucrri valoroase, documente etc. privind cele doucomunisme prin care a trecut Romnia. Notabil este Jurnalul fericiriial lui Nicolae Steinhardt,monahul de la Rohia, o capodoper aliteraturii romne confiscat de Securitate i rescris din

memorie, la care se adaug o serie de memorii i jurnale (ca, de pild,Jurnalulintim alscriitoareiAlice Voinescu, cu numeroase referiri la instaurarea regimului comunist i ororile

sistemului.


44/52

?


45/52

Mrturiintmpinarea

Prin1937-38, Mihail Munteanu, tatal meu, era liderul studentilor de la Politehnica din Iasi. Pustiitoarea aparitiea razboiului l-a obligat sa se refugieze la Brasov. Aici s-a casatorit, a avut un singur fiu si a cunoscut, dupa 1944,teroarea anchetelor securitatii. Aici a fost arestat si condamnat sub auzatia de uneltire impotriva ordinii de stat .Ridicat la cateva zile dupa ce am aparut pe lume, a rezistat timp de cinci ani regimului de exterminare de lacanalul Dunare Marea Neagra. S-a reintors acasa pentru trei ani si a fost din nou arestat, primind o condamnarede zece ani, dintre care a facut opt ani de carcera, pentru nesupunere, in inchisoarea de la Aiud, cimitirulintelectualitatii romanesti.

Ros de suferinte fizice si morale pentru un destin, personal si national, ce nu si-a gasit implinirea jinduita, MihailMunteanu s-a stins in 1990, la cateva luni dupa ce incoltise speranta unor reale schimbari democratice inRomania. Apucase sa devina membru al Asociatiei Fostilor Detinuti Politici. Prea tanar pentru a intelege exact, latimpul potrivit, rostul deplin al marturisirilor pe care mi le facea, adevarata si dramatica dimensiune a suprimariiunor deveniri, pentru vina de a nu fi facut concesii inregimentarilor comuniste, abia dupa moartea tatalui meu aminceput sa pun cap la cap fragmente de marturii orale si sa inteleg de ce, la prima intalnire de dupa intoarcerea dinpuscarie, imi strangea bratul intr-un gest ce mi s-a parut de spaima si nesiguranta, de haituire. Bratul fiului sau pecare nu-l vazuse de la nastere. Acest gest m-a urmarit intreaga viata, ca si cum din intunericul din care venea s-aufurisat limbi de foc, rupand furibund din carnea prigonitului, recompunand marasmul unor suferinte inimaginabile,lupta cu moartea, supravietuirea si speranta.

Din fericire, tatal meu mi-a lasat un caiet cu amintirile sale din anii puscariilor comuniste. Abia acum imagineaacelor pustiitoare decenii s-a lamurit. Mai mult decat atat, am inteles ca orice marturie despre suferintele unuineam nu ai voie sa o tii numai pentru tine. Ea trebuie destainuita, rostita sau strigata, pentru a ne impregna detensiunea, de dramatismul unor veacuri de prabusire, pentru a indeparta, cat ne va sta in putinta, pericolulrecrudescentei unor asemenea monstruozitati. Abia dupa ce am citit marturiile continute in acest caiet am realizatca am avut in preajma, veghindu-mi inaltarea, asa cum i-au permis vremea si vremurile, un parinte care si-a

probat in timpul tineretii sale anulate, o verticalitate pilduitoare


46/52

Fuga Se decretase nationalizarea in 1948. Uzinele Astra din Brasov (ulterior devenite

uzinele Steagul Rosu n.m.) erau in toiul inventarierii, iar eu eram numit intr-ocomisie la magazia centrala. Atmosfera in birouri si ateliere era de groaza. Se faceauzilnic arestari. Un autobuz mare astepta pe Calea Bucuresti, iar o masina mica cusecuristi intra la sindicat, unde era chemat cel vizat, era ridicat si dus la autobuz, iarde acolo in beciurile de ancheta. Ora dupa ora dispareau cunoscuti si prieteni.

A venit si randul meu. Cautandu-ma la birou si negasindu-ma au mers la magaziacentrala. Controlam materialele pentru automotoare care se gaseau la ultimul etaj.De jos ma zaresc si striga sa cobor. Am simtit atunci un gol in suflet ce prevesteasirul lung al anilor de suferinta. Caut sa scap si ma furisez printre raioane,escaladand balustrade si acoperisuri, ajungand in curte, unde se gaseau stive maride scanduri. Cu respiratia aproape intretaiat, ma adapostesc in golurile dintrescanduri. Stau nemiscat aproape o ora, cu spaima in suflet, gandindu-ma ce este de

facut. M-au cautat, au blocat toate portile uzinei, intarind paza.

Dupa un timp am iesit si m-am indreptat, cu mare prudenta, spre zidurile exterioareale uzinei pe care le-am sarit ajungand in padure. Incepea viata aspra de fugar.

Am anuntat familia despre situatia mea, cautand sa le dau sperante ca lucrurile suntnumai un provizorat. In sinea mea ma cutremuram ca ii voi lipsi mult timp de ajutorulmeu si cine stie daca ii voi mai vedea. Domnul sa fie cu noi ! La El este nadejdea.


47/52

Prbuirea comunismului

Comunismul s-a dovedit un experiment istoric predestinat prbuirii.Modelul teoretic al lui Marx era utopic, att prin schematism, ct,mai ales, prin iluzia c ar putea crea o societate mai dreaptdesfiinnd proprietatea privat, adic nclcnd unul dintredrepturile fundamentale ale oamenilor. Eecul sistemului socialist

vine, ns, i din contradicia dintre modelul teoretic i condiiileconcrete de punere n practic: n ri aflate n faze incipiente alecapitalismului, cu un proletariat restrns i nematurizat, cu oeconomie subdezvoltat, predominant agrar. Schematismulmodelului lui Marx a lsat loc pentru numeroase improvizaii, care,

n contextele socio-economice amintite, au dus la nclcri grave aledrepturilor omului, la adevrate drame umane. Majoritatea autorilor care s-au pronunat asupra colapsului puterii

comuniste au identificat drept cauze majore ale acestuia eeculeconomic, competiia cu Occidentul, Gorbaciov, rolul forelor de

opoziie.


48/52

1. Eecul economic

Economiile comuniste au cunoscut n primele lor etape ritmuri rapide de dezvotare,ns la sfritul anilor 80 intr ntr-un rapid proces de ncetinire. Devenise evident clumea comunist nu numai c nu reuete s ajung din urm economiaOccidentulului, ci se ndrept n direcia invers, excepie fcnd China. Problemaritmurilor globale de dezvoltare era dublat de capacitatea tot mai redus a acestoreconomii de a satisface nevoile consumatorilor. Aceste aspecte erau manifestri ale

limitelor de esen ale economiei comuniste; planificarea centralizat a omort ritmulde dezvoltare, iar dezvoltarea cu prioritate a industriei grele - modelul stalinist alanilor 30 - s-a fcut n detrimentul industriilor de consum. Un factor important cetrebuie avut n vedere este incapacitatea economiilor comuniste de a se detaa de deo industrie greoaie, costisitoare, puin rentabil, ntr-un context n care peste tot nlume ponderea industriilor scdea n favoarea serviciilor.

n anii 80 a aprut criza economic, cu deosebire n URSS i Polonia, unde scdereanivelului de trai a atins proporii dramatice. Decderea economic a Rusiei a fostresimit n toate statele comuniste care erau legate de schimburile cu aceast arprin intermediul CAER, schimbul n natur. Aceste state au fost aduse n situaia de anu mai avea piee de desfacere pentu produsele lor n condiiile n care economiasovietic devenea tot mai puin solvabil. Criza petolier din 1973, scderea cereriide produse din partea lumii capitaliste au transformat problemele economice n criz

ecomic.


49/52

2. Competiia cu Occidentul

Sovieticii au cooperat ndeaproape cu aliaii occidetali n timpul celui de al dolearzboi mondial, ns odat cu nfrngerea Germaniei au renscut vechile tensiunidintre Occidentul capitalist i URSS-ul comunist. Anticomunismul declarat al lideriloroccidentali l-a determinat pe Stalin, care nu uitase experiena interveniei occidentaledin timpul rzboiului civil, s i fixeze dou obiective fundamentale: s asiguresecuritatea rii sale prin izolare de Occident (intervenia german n perioada

interbelic i-a demonstrat c premisa era fals) i s ajung din urm i sdepseasc Occidentul. "Rzboiul rece", cu deosebire criza cubanez, a adugat competiiei dimensiunea

militar sub forma unei furibunde curse a narmrilor. Retragerea sovietic din Cubaa fost vzut ca o umilin nu doar pentru conductor, ci i pentru ntregul poporsovietic. Succesorii lui Hruciov au hotrt ca URSS s nu mai fie niciodat pus ntr-o asemenea situaie umilitoare. Dup acest eveniment cheltuielile militare au crescut

ntr-un asemenea ritm nct capacitatea militar rus a devenit sensibil egal cu ceaamerican. La cursa de narmare s-a adugat competiia spaial, la fel decostisitoare. n acest climat de competiie militar , liderii est europeni au urmatexemplul Rusiei, cursa narmrilor nghiind mare parte din resursele necesaredezvoltrii n rile comuniste.

3 Mih il S h i i i


50/52

3. Mihail Sergheievici

Gorbaciov Mihail Sergheievici Gorbaciov, ajuns

Secretar General al Comitetului Central alPCUS n martie 1985, a iniiat un programde ample reforme - perestroica neconomie, glasnost n organizarea statal -

, menit s amelioreze sistemul sovietic aflatn precriz, dup cum chiar el defineasituaia. Lipsit de viziune i de fermitate, afcut ca procesele pe care le-a declanats aib, n cel mai bun caz, efecte minore,

dac nu inverse. Din salvatorul sistemuluisovietic s-a tranformat n groparul su. Prinideile i atitudinea a dat impuls rilor est-europene spre ndeplinirea elurilor lor,chiar dac acest lucru nsemna i

rsturnarea comunismului.


51/52

4. Rolul forelor de opoziie

Regimurile comuniste au fost contestate nc de la instalare: bolevicii aufost obligai s fac fa unui rzboi de tre ani cu forele fidele arului, iar nEuropa de est regimurile comuniste au fost obligate s fac fa , n unelelocuri pn n 1958, unei rezistene armate (lupte de partizani).

Opoziia fa de regimurile comuniste a mbrcat diferite forme, ntre care

se detaeaz prin ecou revoltele, care care au mers de la greve idemonstraii de strad (RDG, Bulgaria, Cehoslovacia n 1953, URSS n1962, Polonia n 1956 i 1970, Iugoslavia n 1971 i 1981, Romnia n 1977i 1987) pn la adevrate manifestaii cu caracter revoluionar (cum au fostcele din Ungaria n 1956 i Cehoslovacia n 1968). Este de reinut nlegtur cu aceste micri sociale de protest rolul nefast pe care l-au jucat

armatele sovietice de ocupaie (excepie - Romnia), care n aciunile dereprimare au uzat inclusiv de tancuri. O alt form de opoziie a fost micarea de diziden, form de protest a

intelectualilor de marc. Prin scrieri i aciuni publice, acetia au criticat durpracticile comuniste, contribuind la discreditarea sistemului i la natereasocietii civile.


52/52

Concluzii

Dificultile ntmpinate de statele din estul Europei,foste comuniste, n procesul de tranziie, au transformatproblematica comunismului n tem predilect aflat ndezbaterea public. Pe baza experienei acestor state,

se poate concluziona c ieirea din comunism este multmai dificil dect ieirea din orice alt form de dictatur.

Efectele comunismului au fost att de perverse iprofunde nct pentru regsirea lumii normale vor mai

plti cteva generaii. Comunismul a dus laautonstrinare (Marx acuza capitalismul pentruaceasta), i-a nvat pe oameni s mint, s

supravieuiasc oricum.

Comunis Mull l

Documents

Transcript of Comunis Mull l