chirurgicale_part7

Rezidentiat 20041393 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Tema nr. 49Fibromul uterin

BIBLIOGRAFIE:1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1349001. Precizati care dintre metodele enumerate reprezinta o metoda paleativa utilizata in tratamentul fibromului uterin?

MiomectomiaA. Chiuretajul uterinB. Embolizarea arterei uterineC.MiometrectomiaD.Histerectomia subtotalaE.

(pag. 3067)

C1349002. In diagnosticul pozitiv al fibromului uterin care este cel mai important semn functional?LeucoreeaA. DurereaB. Hemoragia genitalaC.Tulburari vezicaleD.Tulburari rectaleE.

(pag. 3063)

C1349003. Indicatiile tratamentului chirurgical in fibromul uterin sunt urmatoarele, exceptand:Fibroamele voluminoaseA. Fibroamele care determina stari de urgentaB. Fibroamele asociate cu alte stari patologiceC.Fibroamele mici, in menopauzaD.Fibroamele care nu au beneficiat de tratament medicamentosE.

(pag. 3066)

C1349004. Care este principala indicatie pentru miometrectomia sagitala Aburel?Fibromul subseros la femeia sub 30 aniA. Fibromul intramural la femeia sub 30 de aniB. Fibromatoza difuza la femeia tanara in care miomectomia nu poate fi realizataC.Fibromul intramural sub 3 cm diametruD.Fibromatoza difuza la femeia fara copiiE.

(pag. 3067)

C1349005. Caracteristicile macroscopice si microscopice ale fibromioamelor uterine cuprind urmatoarele cu exceptia:

Fibre musculare netede dispuse in vartejuriA. Fibre conjunctiveB. Filete nervoaseC.Capsula bine definita de tesut fibrosD.Vase sanguineE.

(pag. 3062)

1393 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004


C1349006. In patogenia fibromiomului uterin, estrogenii actioneaza la nivelul miometrului prin intermediul:

Actinei si miozineiA. InterleukinelorB. Ionilor de calciuC.Factorilor de crestereD.Celulelor tinere si nediferentiate din miometruE.

(pag. 3061)

C1449007. Din punct de vedere al patogeniei, in cazul fibromului uterin, estrogenii actioneaza la nivelul miometrului prin intermediul:

ActineiA. Ionilor de calciuB. MiozineiC.Celulelor tinere si nediferentiate din miometruD.Factorilor de crestereE.

(pag. 3061)

C1449008. Forma histologica cea mai frecvent intalnita in degenerescenta maligna a fibromului uterin la femeia in postmenopauza este:

adenocarcinomA. epiteliomB. sarcomC.leiomiosarcomD.toate acesteaE.

(pag. 3065)

C1449009. In ce proportie (%) este intalnit fibromul uterin in populatia feminina:Sub 20%A. 20%B. 50%C.peste 50%D.1%E.

(pag. 3061)

C1449010. Teoria cea mai acceptata privind etiopatogenia fibromului uterin este:Teoria hormonalaA. Teoria colagenozeiB. Teoria infectioasaC.Teoria vascularaD.Teoria congenitalaE.

(pag. 3061)

C1449011. Care este varsta de electie de aparitie a fibromului uterin:sub 30 de aniA. 30-35 de aniB. 35-50 de aniC.50- 55 de aniD.peste 60 de aniE.

(pag. 3061)

C1449012. Cel mai important semn functional intalnit in cazul diagnosticului prezentei de fibrom uterin este:



leucoreeaA. hemoragiaB. durereaC.tulburari vezicale si rectaleD.toate aceste semneE.

(pag. 3063)

C1449013. Dintre varietatile anatomice de fibrom uterin, cel mai hemoragic si expus riscului infectios este:

fibromul submucosA. fibromul interstitialB. fibromul subserosC.fibromul de istmD.fibromul de colE.

(pag. 3062)

C1449014. In fibromul uterin corporeal asociat cu sarcina, conduita obstetricala este:nasterea prin operatie cezarianaA. nasterea pe cai naturaleB. nasterea prin operatie cezariana urmata de miomectomieC.nasterea prin aplicatie de vaacumextractorD.nasterea prin aplicatie de forcepsE.

(pag. 3064)

C1549015. Hormonoterapia in fibromul uterin este indicata in:Fibroamele mici (sub 6 cm. diametru) necomplicate;A. Fibroamele degenerate malign;B. Fibroamele in menopauza;C.Fibroamele complicate;D.Suspiciunea de diagnostic a fibromului.E.

(pag. 3066)

C1549016. Chiuretajul biopsic cu examen histopatologic in fibromul uterin, poate evidentia o hiperplazie de endometru. Este util pentru diagnosticul diferentiat cu:

Ginandroblastomul;A. Teratoamele;B. Adenocarcinomul de endometru;C.Tumora Brenner;D.Tumora Krukenberg.E.

(pag. 30663)

C1549017. Degenerescenta maligna a unui fibrom uterin este:Foarte frecventa;A. Un cancer de corp uterin;B. O afectiune cu prognostic foarte bun;C.O afectiune care nu necesita tratament;D.un tip de degenerescenta care nu se intalneste la fibromul uterin.E.

(pag. 3065)

C1549018. Teoria hormonala privind cauza si geneza fibromului uterin pare a fi cea mai valabila pentru ca:

Fibromul uterin se dezvolta, practic, totdeauna in perioada de activitate genitala;A. Fibromul uterin apare si se dezvolta cel mai frecvent dupa instalarea menopauzei;B.



Fibromul uterin apare cel mai frecvent prepubertarC.Este o afectiune comuna ambelor sexeD.Fibromul uterin este stationar ca volum in sarcina.E.

(pag. 3061)

C1549019. Simptomatologia fibromului uterin cuprinde printre altele si unele semne functionale. in ordinea importantei acestea pot fi:

Leucoree, durere, hemoragie;A. Durere, leucoree, hemoragie;B. Hemoragie, leucoree, durere;C.Leucoree, hemoragie, durere;D.Durere, hemoragie, leucoree.E.

(pag. 3063)

C1649020. Care este cea mai actuala teorie care explica etiopatogenia fibromului uterin:teoria congenitalaA. teoria hormonalaB. teoria ereditara a lui ConheimC.teoria vasculara a lui Klebs-PillotD.teoria infectioasa a lui VirchowE.

(pag. 3061)

C1649021. Care este rata de malignizare sau de degenerescenta sarcomatoasa a unui fibrom uterin:1/500A. 1/5000B. 1/10.000C.1/15.000D.1/20.000E.

(pag. 3065)

C1649022. Care dintre afectiunile de mai jos intra in diagnosticul diferential al fibromului uterin:sarcina normalaA. avortulB. endometriozaC.sarcina extrauterinaD.toate de mai susE.

(pag. 3064)

C1649023. Care este incidenta fibromului uterin in populatia feminina dupa majoritatea statisticilor:50%A. 60%B. 20%C.10%D.5%E.

(pag. 3061)

C1649024. Pentru diagnosticul unui fibrom uterin submucos care este combinatia de explorari diagnostice cea mai adecvata:

ecografia +coelioscopia +histerosalpingografiaA. coelioscopia+histerometria+rectosigmoidoscopiaB. chiuretajul biopsic+ecografia+coelioscopiaC.histeroscopia+ecografia+dozari hormonaleD.



histerosalpingografia+ecografia+histeroscopiaE.

(pag. 3063)

C1649025. Semnul ecografic tipic al necrobiozei aseptice a fibromului uterin, este:imaginea in cocardaA. imagini hiperecogene periferice de calcificariB. imagini hiperecogene centrale de calcificariC.imagine hipoecogena globalaD.niciunul din acesteaE.

(pag. 3065)

C1649026. Care dintre variantele de mai jos fac parte din indicatiile tratamentului chirurgical al fibromului uterin (dupa P. Sirbu):

fibroame asociate cu stari patologice (endometrioza, chist de ovar)A. fibroame complicate (dureri, tulburari urinare, avorturi repetate)B. fibroamele care determina stari de urgenta (hemoragii, torsiune, necrobioza)C.fibroamele voluminoaseD.toate de mai susE.

(pag. 3066)

C1649027. La o pacienta de 48 de ani cu un fibrom de 8 cm diametru, care vi se pare cel mai potrivit act chirurgical:

miomectomiaA. miometrectomiaB. histerectomia subtotalaC.histerectomia totalaD.histerectomia largita WerteimE.

(pag. 3067)

C1649028. In cadrul fibromului uterin care localizare este cunoscuta ca fiind cea mai hemoragica:fibromul istmicA. fibromul subserosB. fibromul interstitialC.fibromul submucosD.fibromul intramuralE.

(pag. 3062)

C2249029. Care este incidenţa fibromului uterin în populaţia feminină:15%A. 25%B. 20%C.sub 10%D.10%E.

(pag. 3061)

C2249030. Care este vârsta de elecţie la care apare fibromul uterin :35-40 aniA. 30-50 aniB. 35-50 aniC.40-60 aniD.după 50 aniE.

(pag. 3061)



C2249031. Care dintre fibroamele uterine este cel mai hemoragic şi cel mai ameninţat de infecţie :fibromul intracervicalA. fibromul submucosB. fibromul intraligamentarC.fibromul pediculatD.fibromul fundicE.

(pag. 3062)

C2249032. În care dintre complicaţiile fibromului uterin apare imaginea ecografică “ în cocardă” – zonă centrală de necroză înconjurată de o coroană hipoecogenă de edem, limitată de un miometru de ecogenitate normală :

necrobioza asepticăA. necrobioza edematoasăB. degenerescenţa teleangiectaticăC.degenerescenţa sarcomatoasăD.torsiunea unui nodul subserosE.

(pag. 3065)

C2249033. Care este durata maximă a tratamentului cu analogi Gn – RH pentru fibromul uterin :2 luniA. 5 – 6 luniB. 10 luniC.12 luniD.9 luniE.

(pag. 3066)

C2249034. În caz de fibrom uterin şi sarcină, dacă naşterea se rezolvă prin operaţie cezariană, conduita asupra fibromului va fi :

miomectomie obligatorieA. nu se va practica miomectomie datorită riscului hemoragicB. histerectomie subtotală de hemostazăC.histerectomie totală de hemostazăD.pensarea şi ligaturarea arterelor uterineE.

(pag. 3064)

C2249035. Ce reprezintă miomectomia :extirparea unui nodul fibromatos prin chiuretaj uterinA. enucleerea nodulilor fibromatoşi prin decapsulare, după incizia unui fibrom pediculat subserosB. extirparea nodulilor şi a unei părţi din musculaturăC.extirparea corpului uterinD.extirparea porţiunii supraistmice a uteruluiE.

(pag. 3066)

C2249036. Ce reprezintă miometrectomia :extirparea unui nodul fibromatos prin histeroscopieA. extirparea unuin nodul intraligamentarB. extirparea unui nodul torsionatC.extirparea nodulului şi a unei părţi din musculaturăD.extirparea unui nodul de la nivelul colului uterinE.

(pag. 3067)

C2249037. Histerectomia totală constă în :



extirparea uterului în totalitateA. extirparea supraistmică a uteruluiB. extirparea interligamentară a uteruluiC.extirparea uterului deasupra inserţiei ligamentelor rotundeD.extirparea uterului, menţinând colul pe locE.

(pag. 3067)

C2249038. Care este semnul major decelat la tuşeul vaginal combinat cu palparea abdominală în diagnosticul fibromului uterin :

formaţiune tumorală voluminoasă situată retrovezicalA. formaţiune tumorală voluminoasă situată anterectalB. masă care face corp comun cu uterul, fără şansă de separare între aceasta şi uterC.masă dură, neregulată, cu mobilitate redusă, localizată în pelvisD.masă moale, păstoasă, aderentă de uter, cu mobilitate redusăE.

(pag. 3063)

C2249039. Care este aspectul ecografic decelat în cazul necobiozei septice a fibromului uterin :creşterea ecogenităţii nodululuiA. zone lichidiene cu contur netB. creşterea în volum a uteruluiC.devierea laterală a uteruluiD.delimitarea mai exactă a unui nodul intramuralE.

(pag. 3063)

C2349040. Care dintre urmatoarele afirmatii privind fibromul uterin este adevarataCea mai plauzibila teorie patogenica in fibromul uterin este teoria ereditaraA. Incidenta fibromului uterin este de 10% in populatia femininaB. Varsta de electie este de 35-50 aniC.Originea fibromului se afla in celulele endometriale de rezervaD.Torsiunea se produce frecvent in cazul fibromului submucosE.

(pag. 3061)

C2349041. Metodele chirurgicale radicale in tratamentul fibromului uterin sunt:Histerectomia totalaA. Histerectomia subtotalaB. MiomectomiaC.MiometrectomiaD.Histerectomia supraistmicaE.

(pag. 3067)

C2349042. Care dintre urmatoarele afirmatii privind examenele complementare utilizate in diagnosticul fibromului uterin sunt adevarate

Histeroscopia confirma diagnosticul fibroamelor subseroase si precizeaza numarul, localizarea si diametrul acestora

A.

Chiuretajul uterin biopsic este util pentru diagnosticul histopatologic de certitudine al fibromului uterinB. Explorarile endocavitare sunt contraindicate in prezenta unei hemoragiiC.Dozarile hormonale sunt utile pentru diagnosticul de fibromD.Histerosalpingografia este obligatorieE.

(pag. 3063)

C2349043. In cazul necrobiozei aseptice, complicatie a fibromului uterin, se pot intilni urmatoarele, cu exceptia:

Hemoragie cu sange rosu, proaspatA.



Febra 38-38,5 °CB. Dureri pelvine paroxisticeC.Facies subictericD.Ecografic - imagine in cocardaE.

(pag. 3065)

C2349044. Tratamentul hormonal al fibromului uterin:Se adreseaza metroragiilor si durerilor, producand involutia procesului proliferativA. Are ca indicatie toate fibroamele mai mici de 10 cm, hemoragiceB. Se bazeaza pe folosirea preparatelor estroprogestative intre a 15-25-a zi a ciclului menstrual, timp de 3-6 luni

C.

Se poate folosi pentru prevenirea recidivelor postoperatoriiD.Linestrenolul are activitate progestativa puternica si nu are efecte androgeniceE.

(pag. 3066)

C2549045. Vârsta de electie la care apare fibromul uterin este:Sub 30 de aniA. Sub 35 de aniB. Între 35 – 50 de aniC.Dupã menopauzãD.PrepubertarE.

(pag. 3061)

C2549046. Vârsta de electie la care apare fibromul uterin este:Sub 30 de aniA. Sub 35 de aniB. Între 35 – 50 de aniC.Dupã menopauzãD.PrepubertarE.

(pag. 3061)

C2549047. Fibromul uterin este una dintre cele mai frecvente tumori. Statistici numeroase din regiuni diferite aratã cã fibromul se întâlneste în rândul populatiei feminine într-un procent de:

40 %A. 45 %B. 20 %C.0,01 %D.25 %E.

(pag. 3061)

C2549048. Factorul etiopatogenic determinant al fibromului uterin este:congenitalA. ereditarB. vascularC.necunoscutD.infectiosE.

(pag. 3061)

C2549049. Cea mai viabilã teorie etiopatogenicã a fibromului uterin este:teoria cromozomialãA. teoria hormonalãB. teoria carcinogeneticãC.



teoria multiplicativãD.teoria dispersieiE.

(pag. 3061)

C2549050. Consistenta fermã (durã) a fibromului uterin este determinatã de predominenta în structura sa a:

tesutului conjunctivA. tesutului muscularB. tesutului vascularC.tesutului nervosD.tesutului limfaticE.

(pag. 3062)

C2549051. În timpul operatiei cezariene este interzisã:miomectomiaA. histerorafiaB. sectionarea cordonului ombilicalC.extractia manualã de placentãD.controlul cavitãtii uterineE.

(pag. 3064)

C2549052. Miomectomia este tipul de interventie indicat la femeile tinere, dar comportã urmãtoarele riscuri:

endometriozaA. recidivaB. chistul ovarianC.apendicita acutãD.litiaza biliarãE.

(pag. 3067)

C2549053. Interventiile chirurgicale pe cale vaginalã se efectueazã în caz de:polipi fibrosi acusati în colA. fibroame voluminoaseB. fibroame subseroaseC.la vârste tinereD.fibrom asociat cu sarcinãE.

(pag. 3067)

C2549054. Imaginea ecograficã "în cocardã”, cu zona centralã de necrozã înconjuratã de o coroanã hipoecogenã de edem, limitatã de un miometru de ecogenitate normalã, semnificã:

compresia ureteralãA. necrobioza asepticãB. degenerescenta edematoasãC.degenerescenta calcarãD.fenomene de compresiune vascularãE.

(pag. 3065)

C2649055. Care este proporţia în care se întâlneşte fibromiomul la populaţia feminină?5%A. 17%B. 30%C.20%D.25%E.



(pag. 3061)

C2649056. Care este valoarea histerometriei care pledează în favoarea originii fibromiomatoase a unei mase pelviene sau abdominale?

peste 7 cmA. peste 6,5 cmB. peste 8,5 cmC.peste 8 cmD.peste 6 cmE.

(pag. 3063)

C2749057. Contraindicatiile miometrectomiei sunt urmatoarele, cu exceptia:infectie utero-anexialaA. fibromatoza uterina difuza la femei tinereB. pacinte cu varsta peste 40-42 aniC.prezenta unei sarciniD.leziune suspectata de malignizare la nivelul anexelorE.

(pag. 3067)

C2849058. Varsta de electie la care apare fibromul uterin este:sub 35 aniA. intre 50 si 60 de aniB. intre 35 si 50 de aniC.intre 45 si 50 de aniD.dupa instalarea menopauzeiE.

(pag. 3061)

C2849059. Teoria valabila in etiopatogenia fibromului uterin esteteoria congenitalaA. teoria vascularaB. teoria hormonalaC.teoria infectioasaD.nici una din varianteE.

(pag. 3061)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1349060. La examenul clinic vaginal combinat cu palparea abdominala diagnosticul de fibromiomul uterin se stabileste pe urmatoarele semne:

Formatiuni rotunde, de consistenta dura facand corp comun cu uterulA. Formatiuni mobile, cu sant de delimitare intre acestea si uterB. Modificari de corp uterinC.Masa unica cu suprafata neregulata si consistenta fermaD.Bombare a regiunii suprapubieneE.

(pag. 3063)

C1349061. Tulburarile antrenate de tratamentul fibromului uterin cu analogi de GnRH sunt:OsteoporozaA. TahicardieB. Atrofia genitalaC.Greturi si varsaturiD.



BufeuriE.

(pag. 3066)

C1349062. Indicatiile tratamentului medicamentos in fibromiomul uterin sunt:Fibroame mici, necomplicateA. Fibroame submucoaseB. Fibroame subseroaseC.Prevenirea recidivelor post-operatorii dupa chirurgie conservatoareD.Fibroame la persoane sub 30 de aniE.

(pag. 3066)

C1349063. Necrobioza aseptica a unui nodul fibromatos se traduce prin:Hemoragie intraperitoneala putand evoca o sarcina ectopica complicataA. Febra 38-38,5 °C, cu facies subictericB. Dureri pelviene paroxistice pe fond durerosC.Modificari locale ale fibromului care devine foarte dureros, ramolitD.Accidente tromboemboliceE.

(pag. 3065)

C1349064. Macroscopic, varietatile anatomice ale fibromului se clasifica:in raport cu micul bazinA. in raport cu diferite parti ale uteruluiB. in raport cu raportul tesut conjunctiv/tesut muscularC.in raport cu dimensiunea fibromuluiD.in raport cu diferitele straturi ale uteruluiE.

(pag. 3062)

C1449065. In ultimele luni de sarcina, fibromul uterin asociat cu sarcina, cele mai frecvente complicatii sunt, cu exceptia:

degenerescenta calcaraA. ruperea unei vene superficiale cu hemoragie intraperitonealaB. distocia de dinamica si hemoragie de delivrentaC.indice ridicat de nasteri prematureD.prezentatii distocice, anormaleE.

(pag. 3064)

C1449066. Fibromul uterin are urmatoarele indicatii de tratament chirurgical:Fibroame mici, necomplicate, avand hemoragia ca simptom principalA. Fibroame mici, in apropierea menopauzeiB. Fibroame complicate si care determina stari de urgentaC.Fibroame voluminoaseD.Fibroame asociate cu alte stari patologiceE.

(pag. 3066)

C1449067. Complicatiile mecanice – compresiunea in fibromul uterin se datoreaza:fibroamelor incluse in ligamentul largA. fibroamelor inclavate in fundul de sac DouglasB. fibroamelor de corp uterinC.fibroamelor de col uterinD.fibroamelor submucoaseE.

(pag. 3064)



C1449068. Tratamentul hormonal modern al fibromului uterin este reprezentat de tratamentul cu:TestosteronA. EstrogeniB. Estro-progestativeC.ProgestativeD.Analogi de GnRHE.

(pag. 3066)

C1449069. Care dintre investigatiile paraclinice sunt utile pentru diagnosticul unui fibrom uterin:ecografiaA. examen cito-hormonal vaginalB. chiuretajul uterin biopsicC.explorari hormonaleD.celioscopia si histeroscopiaE.

(pag. 3064)

C1449070. Tratamentul medicamentos in fibromul uterin are urmatoarele indicatii, cu exceptia:Fibroame complicateA. Fibroame asociate cu alte stari patologiceB. Fibroame mici avand hemoragie ca simptom principalC.Diagnostic cert, sigurD.Prevenirea recidivelor postoperatoriiE.

(pag. 3066)

C1449071. La tactul vaginal combinat cu palparea abdominala, diagnosticul de fibrom uterin se stabileste pe semnele urmatoare:

modificari ale colului uterinA. formatiuni mobile cu sant de delimitare dintre ele si uterB. formatiuni rotunde, dure ca si consistenta, fara sant de separare cu uterulC.masa unica cu suprafata neregulata fermaD.toate acesteaE.

(pag. 3063)

C1549072. In raport cu micul bazin, dupa sediul de dezvoltare, fibroamele uterine pot fi:Fibroame cu dezvoltare abdominala;A. Fibroame cu dezvoltare pelvina;B. Fibroame cu dezvoltare abdomino-toracica;C.Fibroame cu dezvoltare inghinala;D.Fibroame cu dezvoltare mediastinala.E.

(pag. 3062)

C1549073. In raport cu diferite segmente ale uterului, se intalnescFibroame de corp uterin;A. Fibroame de trompa uterina;B. Fibroame de istm uterin;C.Fibroame de col uterin;D.Fibromul nuchal.E.

(pag. 3062)

C1549074. Celioscopia, ca examen complementar in diagnosticul fibromului uterin, permite:Evidentierea unui eventual fibrom subseros;A. Evidentierea unui eventual fibrom submucos;B.



Evidentierea situatiei anexelor uterine;C.Evidentierea leucoreei;D.Diagnosticul unei endometrioze asociate.E.

(pag. 3063)

C1549075. Din punct de vedere microscopic, fibromul uterin poate fi:Miom;A. Fibromiom;B. Fibrom;C.Schwanom;D.Epiteliom.E.

(pag. 3062)

C1549076. In raport cu diferitele straturi (tunici) ale uterului, fibroamele pot fiDe col uterin;A. Subseros;B. Interstitial;C.in ligamentul larg;D.Submucos.E.

(pag. 3062)

C1549077. Din punct de vedere macroscopic fibroamele uterine pot fi:Unice;A. Consistenta moaleB. Multiple;C.Rotunde sau polilobate;D.Niciunul din raspunsurile de mai sus nu este exact.E.

(pag. 3062)

C1549078. Ecografia, ca examen complementar pentru diagnosticul fibromului uterin, permite:Diagnosticul si masurarea fibromului;A. Supravegherea cresterii si diagnosticul unei eventuale complicatii;B. Stabilirea gradului anemiei postemoragice;C.Diagnosticul unei eventuale asocieri cu sarcina;D.Aceasta investigatie este contraindicata in fibromul uterin.E.

(pag. 3063)

C1649079. Care dintre semnele clinice de mai jos fac parte din semnele functionale importante ale fibromului uterin:

durereaA. sterilitateaB. constipatiaC.hemoragiaD.leucoreea, uneori hidroree intermitentaE.

(pag. 3063)

C1649080. Care dintre explorarile de mai jos fac parte din examenele complementare ptr. confirmarea diagnosticului de fibrom uterin:

histerosalpingografiaA. ecografiaB. rezonanta magnetica si nuclearaC.rectosigmoidoscopiaD.



dozarile hormonaleE.

(pag. 3063)

C1649081. Care sunt metodele care fac parte din arsenalul de terapie medicamentoasa a fibromului uterin:

terapia progesteronicaA. terapia estrogenicaB. terapia estro-progestativaC.terapia cu analogi de LH-RH (Gn-RH)D.toate cele de mai susE.

(pag. 3066)

C1649082. Care dintre semnele de mai jos traduc o necrobioza aseptica a fibromului uterin:dureri pelviene paroxistice pe fond durerosA. complicatii la nivelul aparatului digestiv (dispepsii, constipatie)B. febra 38-38,5 oCC.modificari locale ale fibromului care devine dureros, ramolitD.toate din aceste posibilitatiE.

(pag. 3065)

C1649083. In cadrul tratamentului chirurgical al fibromului uterin, care dintre procedurile chirurgicale de mai jos fac parte din clasa histerectomiilor partiale:

histerectomia fundicaA. histerectomia subtotalaB. miometrectomiaC.histerectomia supraistmicaD.histerectomia largitaE.

(pag. 3067)

C2249084. Care au fost teoriile propuse în etiopatogenia fibromului uterin:teoria congenitală, ereditarăA. teoria malformativăB. teoria vascularăC.teoria imunosupresivăD.teoria infecţioasăE.

(pag. 3061)

C2249085. Care sunt ipotezele incriminate în patogenia fibromului uterin :originea celulelor generatoare ale tumoriiA. hiperplazia glandulo – chistică a endometruluiB. stimulul declanşator al proliferăriiC.procesul intim local de dezvoltare a fibromuluiD.compresiunea pediculilor vasculariE.

(pag. 3061)

C2249086. Care sunt aspectele incluse în terenul fibromatos :femei obezeA. femei hipertensiveB. femei purtătoare ale unei distrofii mamareC.femei cu diabet zaharatD.femei cu tumori ovarieneE.

(pag. 3061)



C2249087. Care sunt varietăţile anatomice ale fibromului uterin în raport cu micul bazin :fibroame cu dezvoltare intraligamentarăA. fibroame anterioareB. fibroame cu dezvoltare abdomino – pelvinăC.fibroame posterioareD.fibroame cu dezvoltare pelvinăE.

(pag. 3062)

C2249088. Care sunt varietăţile anatomice ale fibromului uterin în raport cu diferitele părţi ale uterului :fibrom de corp uterinA. fibrom de istmB. fibrom de colC.fibrom subserosD.fibrom intramuralE.

(pag. 3062)

C2249089. Care sunt varietăţile anatomice ale fibromului uterin în raport cu diferitele straturi ale uterului :

fibrom intraligamentarA. fibrom subserosB. fibrom interstiţialC.fibrom istmicD.fibrom submucosE.

(pag. 3062)

C2249090. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate :fibromul subseros este localizat în baza ligamentului largA. fibromul subseros este localizat la suprafaţa uteruluiB. fibromul interstiţial se dezvoltă în plin miometruC.fibromul submucos este localizat sub endometruD.fibromul interstiţial se dezvoltă intracervicalE.

(pag. 3062)

C2249091. Care sunt semnele funcţionale ale fibromului uterin :sindromul inflamatorA. hemoragia de tipul menoragiei şi metroragieiB. leucoreeaC.hipomenoreeaD.durereaE.

(pag. 3063)

C2249092. Care sunt explorările endocavitare utilizate în diagnosticul fibromului uterin :histerometriaA. celioscopiaB. histerosalpingografiaC.ecografiaD.colposcopiaE.

(pag. 3063)

C2249093. Care sunt metodele endoscopice utilizate în diagnosticul fibromului uterin :celioscopiaA. histeroscopiaB.



colposcopiaC.ecografiaD.histerometriaE.

(pag. 3063)

C2249094. Care sunt complicaţiile locale ale fibromului uterin :complicaţii hemoragiceA. complicaţii infecţioaseB. complicaţii mecaniceC.modificări de structurăD.transformări maligneE.

(pag. 3064-3065)

C2249095. Care dintre complicaţiile enumerate mai jos nu sunt complicaţii mecanice ale fibromului uterin :

fenomene de compresiune ureteralăA. fenomene de compresiune vezicalăB. fenomene de compresiune vulvo – vaginalăC.fenomene de comprsiune nervoasăD.fenomene de necrobioză asepticăE.

(pag. 3064-3065)

C2249096. Care sunt modificările de structură ale fibromului uterin :necrobioza asepticăA. necrobioza septicăB. torsiuneC.degenerescenţa edematoasăD.degenerescenţa calcarăE.

(pag. 3065)

C2249097. Care sunt indicaţiile hormonoterapiei în fibromul uterin:fibroamele submucoase acuşateA. fibroamele mici (sub 6 cm. diametru), necomplicate, a căror principală manifestare este hemoragiaB. prevenirea recidivelor postoperatoriiC.fibroamele subseroase fundice nehemoragiceD.fibroamele subseroase fundice cu fenomene de compresiuneE.

(pag. 3066)

C2249098. Care sunt preparatele hormonale utilizate în tratamentul fibromului uterin :estroprogestativeleA. progestativeleB. estrogenii în doze miciC.analogii de LH – RH (Gn – RH)D.androgeniiE.

(pag. 3066)

C2249099. Care sunt dezideratele pe care trebuie să le îndeplinească progestativele utilizate în tratamentul fibromului uterin :

să aibă o activitate progestativă redusăA. să aibă o activitate progestativă puternicăB. să aibă o bună activitate antiestrogenicăC.să nu aibă efecte androgeniceD.



să prezinte efecte androgeniceE.

(pag. 3066)

C2249100. Care sunt mecanismele prin care acţionează analogii Gn –RH în tratamentul fibromului uterin :

stimulează secreţia de FSH şi LHA. blochează secreţia de FSH şi LHB. pun ovarul în repausC.suprimă secreţia de estrogeniD.stimulează secreţia de progesteronE.

(pag. 3066)

C2249101. Care sunt efectele terapeutice ale analogilor de Gn – RH în tratamentul fibromului uterin :opresc evoluţia spre necrobiozăA. reduc riscul torsionăriiB. opresc sângerareaC.reduc volumul fibromuluiD.reduc riscul infecţiosE.

(pag. 3066)

C2249102. Care sunt factorii care se iau în considerare în tratamentul chirurgical al fibromului uterin :vârstaA. paritateaB. dimensiunea fibromuluiC.complicaţiile existenteD.raportul fibromului cu pelvisul femininE.

(pag. 3066)

C2249103. Care dintre aspectele enumerate mai jos constituie indicaţii pentru tratamentul chirurgical al fibromului uterin :

fibroamele voluminoaseA. fibroamele acuşate în colB. fibroamele complicateC.fibroamele care determină stări de urgenţă (hemoragii masive, torsiune, necrobioză)D.fibroamele uterine decelate cu ocazia naşterii prin operaţie cezarianăE.

(pag. 3066)

C2249104. Care sunt cele mai frecvente complicaţii în lăuzie în cazul asocierii fibromului uterin:necrobioza asepticăA. degenerescenţa calcarăB. accidentele tromboemboliceC.acuşarea în colD.degenerescenţa teleangiectaticăE.

(pag. 3064)

C2249105. Care sunt metodele chirurgicale paleative aplicate în tratamentul fibromului uterin :miomectomiaA. chiuretajul uterinB. tamponamentul vaginalC.tratamentul progestativD.columnizareaE.

(pag. 3067)



C2249106. Care sunt metodele chirurgicale conservatoare utilizate în tratamentul fibromului uterin :miomectomiaA. miometrectomiaB. castrarea chirurgicalăC.histerectomiile parţialeD.chiuretajul uterinE.

(pag. 3067)

C2249107. Care sunt tipurile de histerectomie parţială :miometrectomiaA. histerectomia fundicaB. histerectomia subistmicăC.histerectomia supraistmicăD.histerectomia subtotalăE.

(pag. 3067)

C2249108. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate :în histerectomia subtotală se extirpă nodulii fibromatoşi cu localizare fundicaA. în histerectomia subtotală se extirpă corpul uterin în întregimeB. în histerectomia subtotală se extirpă un nodul fibromatos localizat intraligamentarC.în histerectomia subtotală se extirpă uterul în totalitateD.în histerectomia subtotală se extirpă şi anexeleE.

(pag. 3067)

C2249109. Care este perioada ciclului menstrual în care se utilizează progestativele în tratamentul fibromului uterin :

ziua 10-20A. ziua 15 – 25B. ziua 5-15C.ziua 5-20D.ziua 1-28E.

(pag. 3066)

C2249110. Care sunt riscurile utilizării estroprogestativelor în tratamentul fibromului uterin :creşterea volumului tumoriiA. necrobioza asepticăB. degenerescenţa sarcomatoasăC.torsionareaD.hemoragiaE.

(pag. 3066)

C2249111. Care sunt aspectele patogenetice ale hemoragiilor în fibromul uterinmodificări ale endometrului (hipoplazie sau atrofie)A. modificari ale endometrului( hiperplazie)B. compresiuni pe vasele mariC.alterări mecanice ale endometrului prin compresiune, cu congestie şi ischemieD.torsionarea pediculului vascular al fibromuluiE.

(pag. 3064)

C2249112. Care sunt complicatiile generale ale fiibromului uterin:complicaţii la nivelul sistemului osteo-articularA. complicaţii la nivelul aparatului cardio-vascularB.



complicaţii la nivelul aparatului respiratorC.complicaţii de compresiune vezicală sau rectalăD.complicaţii la nivelul aparatului digestivE.

(pag. 3065)

C2249113. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate în legătură cu aspectele microscopice ale fibromului uterin :

miomul are consistenţă crescută, dur, cu predominenţă muscularăA. miomul are consistenţă diminuată, moale, cu predominenţa ţesutului conjunctivB. fibromul are consistenţă fermă, predominând ţesutul conjunctivC.fibromul are consistenţă fermă, cu predominenţă muscularăD.miomul are consistenţă diminuată, moale, cu predominenţă muscularăE.

(pag. 3062)

C2249114. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate în legătură cu ipoteza originii celulelor generatoare ale tumorii în fibromul uterin :

fibromul uterin se dezvoltă din tunica musculară a vaselorA. fibromul uterin se dezvoltă din celulele glandelor endometrialeB. fibromul uterin se dezvoltă din fibroblastele perivasculareC.fibromul uterin se dezvoltă din celulele de rezervă, tinere şi puţin diferenţiateD.fibromul uterin se dezvoltă din celulele zonei de joncţiune istm-corp uterinE.

(pag. 3061)

C2249115. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate în legătură cu ipoteza stimulului declanşator al proliferării în fibromul uterin :

factorul hormonal stimulator este hiperestrogeniaA. factorul hormonal stimulator este hipoestrogeniaB. receptorii de estrogeni sunt crescuţi în ţesutul fibromatosC.receptorii progesteronici sunt crescuţi în ţesutul fibromatosD.receptorii de estrogeni sunt scăzuţi în ţesutul fibromatosE.

(pag. 3061)

C2249116. Care sunt datele furnizate de histeroscopie în caz de fibrom uterin :se confirmă diagnosticul fibroamelor subseroaseA. se confirmă diagnosticul fibroamelor submucoaseB. se precizează numărul, localizarea şi diametrul fibroamelor submucoaseC.se evidenţiază nodulii fibromatoşi intraligamentariD.se evidenţiază nodulii fibromatoşi istmiciE.

(pag. 3063)

C2249117. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate în legătură cu examenul histopatologic realizat în urma chiuretajului uterin pentru fibrom :

examenul histopatologic al mucoasei evidenţiază o hiperplazie glandulo – chisticăA. examenul histopatologic evidenţiază un endometru atroficB. examenul histopatologic permite diagnosticul diferenţiat cu un adenocarcinom de endometruC.examenul histopatologic evidenţiază fibroblaştii hipertrofiaţiD.examenul histopatologic evidenţiază nodulii fibromatoşi interstiţialiE.

(pag. 3063)

C2249118. Care sunt informaţiile furnizate de urografia intravenoasă efectuată în cazul fibroamelor incluse în ligamentul larg :

decelează volumul tumoriiA. apreciază starea rinichiului subiacentB.



apreciază traiectul ureterului pelvinC.apreciază raportul nodulului cu marile vaseD.apreciază raporturile nodulului cu uretraE.

(pag. 3064)

C2249119. Care sunt aspectele care nu se iau în considerare în ceea ce priveşte diagnosticul diferenţial al fibromului uterin :

tumorile anexialeA. sarcina normalăB. endometrioza circumscrisă pe faţa externă a uteruluiC.placenta praevia cu hemoragieD.dezlipirea prematură de placentă normal inseratăE.

(pag. 3064)

C2249120. Care sunt complicaţiile pe care le poate determina fibromul uterin în ultimele luni de sarcină:necrobioza asepticăA. compresiuneaB. ruptura uterului în zona fibromuluiC.tulburări de acomodaţie a fătuluiD.prezentaţii anormale, distociceE.

(pag. 3064)

C2249121. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate :în caz de fibrom şi sarcină riscul de avort nu înregistrează o creştereA. în caz de fibrom uterin şi sarcină creşte frecvenţa naşterii prematureB. în caz de fibrom uterin şi sarcină creşte incidenţa sarcinii extrauterineC.în caz de fibrom uterin şi sarcină pot apărea distocii de dinamică uterinăD.în caz de fibrom uterin şi sarcină creşte riscul hemoragiilor în delivrenţăE.

(pag. 3064)

C2249122. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate :în menopauză fibromul uterin creşte în volumA. în menopauză fibromul uterin se poate atrofia până la dispariţieB. unele fibroame uterine au evoluţie silenţioasă fiind perfect tolerate de bolnaveC.în menopauză există risc de hemoragie crescutD.în menopauză riscul de torsiune este mai mare din cauza sclerozei vasculareE.

(pag. 3064)

C2349123. Diagnosticul diferential al fibromului uterin se face cu:Sarcina normalaA. EndometriozaB. Fibromul de ovarC.AnexitaD.Cancerul de col uterinE.

(pag. 3064)

C2349124. Urmatoarele afirmatii priviind fibromul uterin sunt adevarate:Fibromul poate creste foarte mult in dimensiuni dupa menopauzaA. Durerea semnaleaza de obicei prezenta unei complicatiiB. Hemoaragia complica frecvent fibroamele subseroaseC.Ecografia usureaza diagnosticul necrobiozei asepticeD.In cazul unui fibrom corporeal asociat sarcinii se impune operatia cezarianaE.



(pag. 3063)

C2349125. Urmatoarele afirmatii privind fibromul uterin sunt false:Fibromul uterin are un mare risc de degenerare malignaA. Derivatii de 17-OH progesteron au o activitate androgenica puternicaB. Estroprogestativele sunt recomandate in tratamentul medical al fibromului uterinC.Tratamentul medical al fibromului uterin nu va depasi 5-6 luniD.Tratamentul hormonal se poate administra si preoperatorE.

(pag. 3066)

C2349126. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tratamentul chirurgical al fibromului uterin sunt adevarate:

Tratamentul chirurgical este tratamentul de electie la pacientele peste 50 de ani, chiar asimptomaticeA. Interventiile chirurgicale se fac pe cale abdominala sau vaginalaB. Compromite functia de gestatie a uteruluiC.La pacientele intre 45-50 ani interventia indicata este histerectomia totala, cu sau fara anexectomieD.Poate fi urmat de tratament hormonalE.

(pag. 3066-3067)

C2349127. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate priviind tratamentul medical al fibromului uterin?

Reprezinta tratamentul de electie in fibroamele asimptomaticeA. Hormonoterapia reprezinta tratamentul etiologic al fibroamelorB. Utilizeaza progestativele de sinteza si analogi de Gn-RHC.Poate stopa hemoragiileD.Are avantajul ca poate fi folosit pentru o perioada foarte lunga de timp (citiva ani)E.

(pag. 3066)

C2349128. Terenul fibromatos include:Hipertensiunea arterialaA. ObezitateaB. Diabetul zaharatC.Distrofia mamaraD.Antecedente familiale de fibrom uterinE.

(pag. 3061)

C2349129. Varietatile anatomice ale fibromului uterin includ:Fibromul de istmA. Fibromul de colB. Fibromul de ovarC.Fibromul cu dezvoltare abdominalaD.Fibromul subserosE.

(pag. 3062)

C2349130. Urmatoarele afirmatii cu privire la fibromul uterin sunt adevarate:Fibromul prezinta la periferie o capsula conjunctiva bine vascularizata care permite enucleereaA. Fibromul interstitial se dezvolta in plin miometru, din acest motiv fiind cel mai hemoragicB. Microscopic, fibromul prezinta pe sectiune fibre musculare netede, vase sangvine, filete nervoase, fibre conjunctive

C.

Hiperestrogenia este o conditie necesara pentru dezvoltarea fibromuluiD.De obicei tumora contine numai fibre conjunctive, nu si musculareE.

(pag. 3062)



C2349131. Cele mai frecvente semne functionale ale fibromului uterin sunt:DurereaA. Tulburari vezicaleB. LeucoreeaC.HemoragiaD.FebraE.

(pag. 3063)

C2349132. Alegeti afirmatiile adevarate cu privire la diagnosticul fibromului uterin:In cadrul examenului obiectiv se poate constata la palpare o bombare a regiunii suprapubieneA. Histeroscopia confirma diagnosticul fibroamelor submucoaseB. Circa o treime din fibroame sunt asimptomaticeC.Ecografia permite diagnosticul unor complicatii ale fibromuluiD.Dozarile hormonale sunt foarte utile pentru diagnosticarea fibromuluiE.

(pag. 3063)

C2349133. In diagnosticul fibromului uterin explorarile endocavitare:Sunt indicatia de electie in cazurile cu hemoragii abundenteA. Sunt contraindicate in cazul unei sarcini in evolutieB. Permit stabilirea topografiei exacteC.Sunt reprezentate de histerometrie si histerosalpingografieD.Se indica in toate cazurile care necesita sanctiune chirurgicalaE.

(pag. 3063)

C2349134. Semnele functionale ale fibromului uterin pot fi:Durerea care semnaleaza, de obicei o complicatieA. Leucoree, frecvent izolata, de obicei inainte de menstruatieB. PolakiurieC.Metroragie (in 3/4 din cazuri)D.Menoragie (frecvent izolata)E.

(pag. 3063)

C2349135. Miometrectomia are urmatoarele contraindicatii:Displazii severe ale colului uterinA. Fibromatoza uterina difuza la femei tinereB. Asocierea unei sarcini in evolutieC.Infectii uteroanexialeD.Leziune suspecta de malignizare a endometruluiE.

(pag. 3067)

C2349136. In diagnosticul fibromului uterin examinarea ecografica:Permite diagnosticarea si masurarea fibromuluiA. Fibroamele subseroase sunt mai dificil de evidentiatB. Permite supravegherea evolutie fibromuluiC.Evidentiaza fibromul ca o formatiune transonica, cu pereti subtiriD.Permite diagnosticul unei eventuale sarciniE.

(pag. 3063)

C2349137. In raport cu diferitele straturi ale uterului, fibromul poate fi:InterstitialA. Subseros (pediculat sau sesil), cel mai hemoragicB. Fibrom de corp uterinC.



Fibrom de istm, cu dezvoltare in ligamentul largD.SubmucosE.

(pag. 3062)

C2549138. În stadiul actual al cunostintelor noastre patogenia fibromului uterin se rezumã la trei ipoteze:

originea celulelor generatoare ale tumoriiA. cresterea androgenilor circulantiB. stimulul declansator al proloferãriiC.necrobioza tisularãD.procesul intim, local de dezvoltareE.

(pag. .3061)

C2549139. Originea celulelor generatoare ale fibromului uterin este în:celulele uterine propriu-ziseA. celulele de rezervã tinere, putin diferentiateB. celulele cu potential de maturare si proliferare pe seama cãrora se produce în cursul sarcinii hiperplazia miometrului

C.

citotrofoblastulD.osteoblasteleE.

(pag. 3061)

C2549140. Stimulul declansator al proliferãrii celulelor generatoare ale fibromului uterin este:hiperandrogeniaA. hiperestrogeniaB. hiperaldosteronismulC.hipogonadismulD.insuficienta panhipofizarãE.

(pag. 3061)

C2549141. Procesul intim local de dezvoltare al fibromului uterin cuprinde:hiperemia indusã de estrogeniA. depunerile de calciu în celuleB. organizarea fibroasã si reactia fibromiomatoasã a tesuturilorC.vasoconstrictia uterinãD.depunerea de urat amorfE.

(pag. 3061)

C2549142. Experienta clinicã a demonstrat cã existã un teren fibromatos caracterizat prin:obezitateA. hipertensiuneB. distrofie mamarãC.gusaD.sindromul ovarelor polichisticeE.

(pag. 3061)

C2549143. Macroscopic fibromioamele uterine au urmãtoarele caracteristici:pot fi unice sau multipleA. au coloratie albãB. sunt înconjurate de o capsulã sãracã în vaseC.au consistentã fermãD.nu se dezvoltã niciodatã la nivelul ismuluiE.



(pag. 3062)

C2549144. Varietãtile anatomice ale fibromului se clasificã în functie de raportul cu:micul bazinA. diferite pãrti ale uteruluiB. diferite straturi ale uteruluiC.ureterulD.artera uterinãE.

(pag. 3062)

C2549145. În raport cu micul bazin, dupã dezvoltare se descriu:fibroame cu dezvoltare pelvinãA. fibroame cu dezvoltare abdomino-pelvinãB. fibroame interstitialeC.fibroame subseroaseD.fibroame submucoaseE.

(pag. 3062)

C2549146. În raport cu diferitele pãrti ale uterului se întâlnesc:fibroame de corp uterinA. fibroame de istm cu tendinta de dezvoltare în ligamentul largB. fibroame de col cu dezvoltare în portiunea supravaginalãC.fibroame de col cu dezvoltare în portiunea intravaginalãD.fibroame cu dezvoltare abdomino-pelvinãE.

(pag. 3062)

C2549147. În raport cu diferitele straturi (tunici) ale uterului se întâlnesc:fibroame de corp uterinA. fibroame cu dezvoltare pelvinãB. fibrom subserosC.fibrom interstitialD.fibrom submucosE.

(pag. 3062)

C2549148. Care dintre urmãtoarele varietãti de fibroame poate fi pediculat:fibromul interstitialA. fibromul submucosB. fibromul subserosC.fibromul intramuralD.fibromul malignizatE.

(pag. 3062)

C2549149. Microscopic, în structura fibromului uterin se observã:fibre musculare netede dispuse în vârtejuriA. fibre conjunctive - corectB. vase sanguine - corectC.vase limfatice - corectD.lanugoE.

(pag. 3062)

C2549150. Semnele functionale prezente în cazul fibromului uterin sunt:hemoragiaA.



leucoreeaB. durereaC.vãrsãturiD.icterE.

(pag. 3063)

C2549151. Semnele obiective constatate în cazul fibromului uterin sunt:bombarea regiunii suprapubieneA. prezenta unei mase de talie variabilã situatã median sau lateral, de formã rotundã sau ovoidã, de consistentã fermã, regulatã sau neregulatã

B.

fibrom intravaginal de col sau polip acusat în colC.tumorã care face corp comun cu uterul, fãrã sant de separare între tumorã si corpul uterinD.ruptura de perineuE.

(pag. 3063)

C2549152. Explorãrile endocavitare necesare pentru diagnosticul fibromului uterin sunt:radiografia abdominalã simplãA. histerometriaB. histerosalpingografiaC.dozãrile hormonaleD.urografiaE.

(pag. 3063)

C2549153. Frotiurile cervico-veginale si colposcopia se efectueazã sistematic atunci când:se decide o interventie conservatoareA. în scopul verificãrii integritãtii coluluiB. pentru profilaxia cancerului de bont restantC.pentru diagnosticul diferential cu sarcinaD.pentru ameliorarea simptomatologieiE.

(pag. 3063)

C2549154. Examenul ecografic al fibromului uterin evidentiazã:o formatiune cu ecouriA. cu pereti grosi si densiB. cu limite usor de identificatC.ovare tumoralee. lichid în fundul de sac DouglasD.lichid în fundul de sac DouglasE.

(pag. 3063)

C2549155. Diagnosticul diferential al fibromului uterin va elimina:ulcerul gastro-duoddenalA. avortulB. endometrioza circumscrisãC.adenocarcinomul de corp uterinD.tumorile anexialeE.

(pag. 3064)

C2549156. Coexistenta fibromului cu sarcina poate determina:avort spontanA. sarcinã gemelarãB. prezentatii distociceC.nastere prematurãD.



izoimunizare RhE.

(pag. 3064)

C2549157. Lehuzia dupã o nastere asociatã cu fibrom uterin este grevatã de urmãtoarele pericole:necrobioza asepticã a fibromuluiA. accidente tromboemboliceB. mastita acutãC.apendicita acutãD.colecistita acutãE.

(pag. 3064)

C2549158. Complicatiile locale ale fibromului uterin sunt:HemoragiceA. MecaniceB. modificãri de structurãC.transformãri maligneD.insuficienta cervico-istmicãE.

(pag. 3065)

C2549159. Complicatiile generale ale fibromului uterin sunt:la nivelul aparatului circulator: algii precodiale, HTAA. la nivelul aparatului respirator: dispneea în tumorile voluminoaseB. la nivelul aparatului digestiv: dispepsii, constipatieC.la nivelul sistemului nervosD.la nivelul sistemului ososE.

(pag. 3065)

C2549160. Tratamentul fibromului uterin este:profilacticA. etiologicB. simptomaticC.hormonoterapiaD.chirurgicalE.

(pag. 3066)

C2549161. Tratamentul hormonal al fibromului uterin cuprinde:progestative de sintezãA. analogi de GnRHB. estroprogestativeC.sedativeD.ACtE.

(pag. 3066)

C2549162. Indicatiile tratamentului chirurgical al fibromului uterin dupã P. Sârbu sunt:fibroamele care nu au beneficiat de tratament medicamentosA. fibroamele miciB. fibroamele care determinã stãri de urgentã (hemoragii, torsiuni, necrobiozã, etc.)C.fibroamele complicateD.fibroame asociate cu alte stãri patologice (endometriozã, chist de ovar, cancer de corp uterin)E.

(pag. . 3066)

C2549163. Tehnica chirurgicalã adoptatã pentru fibromul uterin depinde de vârsta bolnavei, astfel:



între 35-45 de ani se indicã histerectomie totalã cu anexectomie bilateralãA. între 35-45 de ani se indicã interventii chirurgicale conservatoare - corectB. între 45-50 de ani se indicã histerectomie totalã cu sau fãrã anexectomie bilateralã – corectC.peste 50 de ani se indicã interventii chirurgicale conservatoareD.peste 50 de ani se indicã histerectomie totalã cu anexectomie bilateralãE.

(pag. 3067)

C2549164. Metodele chirurgicale conservatoare aplicate în cazul fibromului uterin sunt:MiomectomiaA. MiometrectomiaB. histerectomiile partialeC.limfadenocolpohisterectomia lãrgitãD.anexectomia unilateralãE.

(pag. 3067)

C2549165. Histerectomiile partiale conservã partial uterul, vascularizatia si functionalitatea genitalã:HormonalãA. MenstrualãB. SexualãC.statica pelvinãD.gestativãE.

(pag. 3067)

C2549166. Histerectomia subtotalã presupune:extirparea în întregime a corpului uterinA. reconstituirea cavitãtii uterineB. extirparea nodulilor fibromatosi cu localizare fundicãC.extirparea nodulilor si a unei pãrti din musculaturãD.extirparea corpului si a colului uterinE.

(pag. 3067)

C2549167. Miometrectomia este contraindicatã:peste 40-42 de ani - corectA. în cursul unei sarciniB. în infectii utero-anexialeC.în leziuni suspecte de malignizare la col, anexe, endometruD.în sarcina ectopicãE.

(pag. 3067)

C2549168. Degenerescenta malignã dupã Ducuing este totdeauna un cancer de corp uterin si poate fi:degenerescenta sarcomatoasãA. tumora Brenner malignãB. degenerescenta leiomiosarcomatoasãC.osteosarcomulD.disgerminomulE.

(pag. 3065)

C2649169. Care sunt ipotezele ale patogeniei fibromului uterin acceptate în stadiul actual de cunoştinţe?

teoria congenitalăA. originea celulelor generatoare ale tumoriiB. teoria infecţioasă a lui VIRKHOWC.



stimulul declanşator al proliferăriiD.procesul intimE.

(pag. 3061)

C2649170. Cum se împart varietăţile anatomice ale fibromului uterin?în raport cu micul bazinA. în raport cu poziţia uteruluiB. în raport cu diferitele părţi ale uteruluiC.în raport cu fundul de sac DouglasD.în raport cu diferitele straturi (tunici ale uterului)E.

(pag. 3062)

C2649171. Care sunt varietăţile anatomice ale fibromului uterin întâlnite în raport cu diferitele părţi ale uterului?

fibroame de col, cu dezvoltare în porţiunea supravaginală sau intravaginală al coluluiA. fibroame de corp uterin, frecvente spre fundul uteruluiB. fibroame cu dezvoltare pelvinăC.fibrom interstiţial, cu dezvoltare în plin miometruD.fibroame de istm, cu tendinţa de a se include în ligamentul largE.

(pag. 3062)

C2649172. Ce elemente se observă microscopic, pe secţiune, la fibromul uterin?celule epitelialeA. fibre musculare netede dispuse în vârtejuriB. celule puţin diferenţiateC.fibre conjunctiveD.limfatice (Dupuytren)E.

(pag. 3062)

C2649173. Care sunt semnele obiective întâlnite la femeile cu fibrom uterin?la palpare se constată o masă de talie variabilă, situată median sau lateral de formă rotundă sau ovoidă, uneori perfect regulată, alteori neregulată şi de consistenţă fermă

A.

examenul cu valvele poate evidenţia un fibrom intravaginal de col sau un polip acuşat prin colB. la inspecţie se poate observa, la femeile slabe, o bombare a regiunii suprapubieneC.la palpare se constată o masă de talie variabilă situată median sau lateral de consistenţă redusăD.tactul vaginal combinat cu palparea abdominală evidenţiază fie o masă unică cu suprafaţă neregulată şi consistenţă fermă, fie formaţiuni rotunde indolore de consistenţă dură, făcând corp comun cu uterul

E.

(pag. 3063)

C2649174. Care sunt contraindicaţiile explorările endocavitare în diagnosticul fibromului uterin?fibroame voluminoaseA. sarcina în evoluţieB. chist ovarianC.infecţie localăD.hemoragieE.

(pag. 3063)

C2649175. Care sunt afecţiunile cu care se face diagnosticul diferenţial al fibromului uterin?cancerul de col uterinA. adenocarcinomul de corp uterinB. tumorile anexialeC.polipul cervicalD.endometrioza circumscrisă pe faţa externă a uteruluiE.



(pag. 3064)

C2649176. Care sunt simptomele care apar în necrobioza aseptică a fibromului uterin?febră 38-38.5 CA. febră 39-39.5 CB. pierderi de sânge roşuC.pierderi de sânge negriciosD.facies subictericE.

(pag. 3065)

C2649177. Care sunt indicaţiile tratamentului chirurgical al fibromului uterin după P. Sîrbu?fibroamele voluminoaseA. fibroamele care determină stări de urgenţă (hemoragii masive, torsiune, necrobioză)B. fibroamele asociate cu alte stări patologice (endometrioză, chist de ovar, cancer de corp uterin)C.fibroamele care au beneficiat de tratament medicamentosD.fibroamele complicate (dureroase, cu tulburări urinare, tulburări venoase, avorturi repetate)E.

(pag. 3066)

C2649178. Care sunt complicaţiile locale ale fibromului uterin?complicaţii mecaniceA. disuria, polakiuriaB. complicaţii hemoragiceC.modificări de structură a fibromuluiD.transformările maligneE.

(pag. 3064-3065)

C2649179. Care sunt indicaţiile hormonoterapiei în fibromul uterin?fibroamele mariA. fibroamele submucoaseB. fibroamele mici (sub 6 cm diametru)C.fibrom uterin asociat cu sarcinaD.prevenirea recidivelor post-operatorii (când s-a practicat o chirurgie conservatoare)E.

(pag. 3066)

C2649180. Care sunt metodele conservatoare de tratament chirurgical în fibromul uterin?histerectomiile parţialeA. histerectomia totalăB. miomectomiaC.miometrectomiaD.histerectomia totală cu anexectomia bilateralăE.

(pag. 3067)

C2649181. Care sunt semnele în necrobioza septică a fibromului uterin?alterarea stării generaleA. ascensiunea stării febrileB. absenţa dureriiC.metroragii fetideD.eliminări de sfaceluriE.

(pag. 3065)

C2749182. Selectati afirmatiile adevarate referitoare la tratamentul hormonal in fibromul uterin:este indicat in fibroame mici (diametru < 6 cm), necomplicateA.



utilizarea analogilor GnRH pot determina reducerea in volum a fibroamelor uterineB. preparatele estroprogestative sunt indicate in cazul degenerescentei calcare a fibroamelor uterineC.se bazeaza pe folosirea progestativeleor intre a 15-a si a 25-a zi a ciclului menstrualD.este indicat in prevenirea recidivelor postoperatorii dupa practicarea unui procedeu conservatorE.

(pag. 3066)

C2749183. Necrobioza aseptica a fibromului uterin se traduce prin urmatoarele manifestari:febra 38 - 38.5 °CA. dureri pelvine paroxistice pe un fond durerosB. metroragii fetideC.stare generala ce se altereaza rapidD.hematurieE.

(pag. 3065)

C2749184. Precizati care din urmatoarele afirmatii referitoare la fibromul uterin sunt adevarate:fibromul interstitial are o dezvoltare in plin miometruA. fibromul submucos poate fi numai pediculatB. fibromul subseros poate fi si sesil si pediculatC.fibromul submucos are potentialul hemoragic cel mai mare dintre cele 3 forme prezentate anteriorD.histeroscopia ajuta la diagnosticul numarului si localizarii fibroamelor subseroaseE.

(pag. 3062)

C2749185. Selectati afirmatiile adevarate referitoare la asocierea fibromului uterin si sarcina:in primele luni de sarcina poate apare avortul spontanA. in ultimele luni de sarcina exista riscul necrobiozei asepticeB. in lauzie dispare riscul unor eventuale complicatii legate de fibromul uterinC.fibromul uterin poate fi cauza unor prezentatii distociceD.in cazul nasterii prin operatie cezariana se poate practica miomectomie dupa extragerea fatuluiE.

(pag. 3064)

C2849186. Varietatile anatomice ale fibromului in raport cu diferitele straturi - tunici ale uterului - sunt:fibromul subserosA. fibromul de colB. fibromul cu dezvoltare abdominalaC.fibromul interstitialD.fibromul submucosE.

(pag. 3062)

C2849187. La examenul microscopic al unui fibrom pe secţiune se observăfibre musculare netedeA. fibre elasticeB. celule endometrialeC.vase sanguineD.limfaticeE.

(pag. 3062)

C2849188. Semnele functionale ale prezentei fibromului sunt:hemoragiaA. marirea de volum a abdomenuluiB. durereaC.leucoreaD.dismenoreaE.



(pag. 3063)

C2849189. Complicatiile mecanice ale fibromului se datorescfibroamelor incluse in ligamentul largA. fibroamelor submucoaseB. fibroamelor inclavate in DouglasC.polipului acuşat prin colD.degenerescenţei calcareE.

(pag. 3065)

C2849190. Indicatiile hormonoterapiei in tratamentul fibromului uterin sunt:fibromul asociat cu sarcinaA. fibroamele mici, sub 6 cm, necomplicateB. fibromul asociat cu chistul ovarianC.prevenirea recidivelor postoperatorii după chirurgie conservatoareD.fibromul uterin indiferent de mărime sau localizare in menopauzaE.

(pag. 3066)

C2849191. Tratamentul hormonal al fibromului se bazeaza pe folosireaderivatilor de 17-OH progesteronA. estroprogestativelorB. analogilor de LH-RHC.derivaţilor de nortestosteronD.toate varianteleE.

(pag. 3066)

C2849192. Indicatiile tratamentului chirurgical ale fibromului sunt:fibroamele voluminoaseA. fibroamele care determina stari de urgenta (hemoragie masiva)B. fibromul la femeia peste 50 de aniC.fibromul care nu a beneficiat de tratamentul medicamentosD.fibroamele asociate cu stari patologice (endometrioza, chist de ovar)E.

(pag. 3066)

C2849193. Metodele conservatoare ale tratamentului chirurgical pentru fibromul uterin sunt:miomectomiaA. histerectomia supraistmicaB. miometrectomiaC.histerectomie totala cu conservarea anexelorD.histerectomia fundicaE.

(pag. 3067)



Tema nr. 50Cancerul de col uterin



C1250001. In cadrul stadializarii cancerului de col uterin (FIGO), carui stadiu ii corespunde definitia de invazie stromala de 3-5 mm de la membrane bazala si nu mai larga de 7 mm:

carcinoma in situA. stadiul Ia1B. stadiul Ia2C.stadiul Ib1D.stadiul Ib2E.

(pag. 3070)

C1250002. Definirea entitatii de carcinom pe col restant reprezinta:aparitia neoplaziei cervicale imediat dupa executarea histerectomiei subtotaleA. aparitia neoplaziei cervicale in primul an dupa executarea histerectomiei subtotaleB. aparitia neoplaziei cervicale in primii 2 ani dupa executarea histerectomiei subtotaleC.aparitia neoplaziei cervicale la 3 ani sau mai mult dupa executarea histerectomiei subtotaleD.in orice interval de timp dupa executarea histerectomiei subtotaleE.

(pag. 3070)

C1250003. In tratamentul cancerului de col uterin, decizia terapeutica este luata de catre:ginecologA. anatomopatologB. radioterapeutC.chimioterapeutD.o echipa complexa formata din ginecolog, anatomopatolog, radioterapeut, oncolog si chimioterapeutE.

(pag. 3073)

C1250004. La examenul clinic al unei paciente cu cancer de col uterin se constata prezenta tumorii la nivelul colului cu invazia parametrelor, dar nu pina la peretele excavatiei. In ce stadiu clinic (FIGO) se incadreaza pacienta:

I aA. IbB. II aC.II bD.IIIbE.

(pag. 3072)

C1250005. Diagnosticul pozitiv al cancerului de col uterin poate fi stabilit prin:examen cu valveA. testul Lahm-SchillerB. citologieC.este numai anatomo-patologicD.cistoscopieE.

(pag. 3071)



C1250006. In cadrul tratamentului cancerului de col uterin, conizatia larga sau amputatia de col cu dispansarizare continua si atenta este indicate in urmatoarea situatie:

stadiul II aA. stadiul 0 la pacientele peste 40 de aniB. stadiul 0 la pacientele sub 40 de ani, care isi doresc o sarcinaC.stadiul Ia2D.stadiul II bE.

(pag. 3076)

C1350007. Screening-ul pentru cancerul de col uterin se realizeaza prin:examen bacteriologicA. examen citologicB. examen ecografic cu sonda vaginalaC.examen RMND.examen clinicE.

(pag. 3071)

C1350008. Tratamentul cancerului de col uterin in stadiul 0 la bolnavele peste 40 ani este:histerectomia totala largita tip WerteimA. histerectomia totala cu conservarea anexelorB. histerectomia totala cu anexectomie bilateralaC.histerectomia totala cu anexectomie unilateralaD.histerectomia subtotala joasaE.

(pag. 3076)

C1350009. Adenocarcinomul reprezinta o forma particulara a cancerului de col uterin ce se intilneste cu o frecventa de:

20%A. 10-15%B. 5%C.7-9%D.peste 20%E.

(pag. 3071)

C1350010. Tratamentul chirurgical al cancerului de col uterin stadiul I a1 la bolnavele sub 40 ani este:histerectomia totala cu pastrarea anexelorA. histerectomia totala cu anexectomia bilateralaB. histerectomia subtotala joasaC.histerectomia totala largita tip WerteimD.histerectomia totala cu anexectomia unilateralaE.

(pag. 3076)

C1350011. Literatura anglo-saxona indica o rata a cancerului de col uterin de:15/100.000/anA. 9/100.000/anB. 8-10/100.000/anC.12/100.000/anD.12-14/100.000/anE.

(pag. 3069)

C1450012. Tratamentul chirurgical in stadiul II B al neoplasmului de col uterin este reprezentat de:histerectomie totala cu conservarea anexelorA.



hemipelvectomieB. limfadenocolpohisterectomia totala largitaC.histerectomia totala cu anexectomie bilateralaD.limfadenectomie iliaca externa, interna si obturatorieE.

(pag. 3076)

C1450013. Stadiul Ia2 in cazul neoplasmului de col uterin semnifica:epiteliul neoplazic invadeaza stroma pe o adancime de 3 mmA. leziunea neoplazica nu depaseste 5 mm in adancime de la membrana bazala si pe orizontala nu mai mare de 7 mm

B.

leziunea neoplazica nu depaseste 7 mm in adancime si 5 mm pe orizontalaC.leziune neoplazica vizibila cu ochiul liberD.toate acesteaE.

(pag. 3072)

C1450014. Strategia terapeutica in stadiul 0 al neoplasmului de col uterin la bolnave peste 40 de ani cuprinde:

brahiterapie utero-vaginala si/sau interventie chirurgicala de tip oncologic la 5 – 6 saptamani postiradiereA. teleterapie si/sau interventie chirurgicalaB. chimioterapie si/sau interventie chirurgicalaC.radioterapieD.histerectomie totala cu conservarea anexelorE.

(pag. 3076)

C1450015. Ce investigatii sunt necesare pentru a indica un tratament chimioterapic la bolnavele cu cancer de col uterin:

functia digesticaA. functie renalaB. metabolismC.irigografieD.mamografieE.

(pag. 3075)

C1450016. Diagnosticul de certitudine in cancerul de col uterin se pune printest Lahm – SchillerA. citologia Babes – PapanicolauB. colposcopieC.examen anatomo-patologicD.examen cu valveleE.

(pag. 3071)

C1450017. Care este cea mai frecventa forma a cancerului genito-mamar in Romania?cancerul mamarA. cancerul ovarianB. cancerul de colC.cancerul de corp uterinD.cancerul de endocolE.

(pag. 3069)

C1450018. Ce tip de virus herpes simplex este incriminat in etiologia cancerului de col?tip 1A. tip 2B. tip 3C.



tip 4D.tip 5E.

(pag. 3069)

C1450019. Cancerul de col uterin cu invazia parametrelor pana la peretele excavatiei inseamna:stadiul II AA. stadiul II BB. stadiul III AC.stadiul III BD.stadiul IVE.

(pag. 3072)

C1450020. Ce factori infectioasi sunt incriminati in etiologia cancerului de col uterin:chlamidiaA. human papiloma virusB. candida albicansC.trichomonas vaginalisD.haemophilus vaginalisE.

(pag. 3069)

C1450021. Ce cuprinde strategia terapeutica in cazul cancerului de col uterin asociat cu sarcina in trimestrul III?

operatie cezariana in momentul in care fatul este apreciat viabilA. brahiterapie intravaginala la 8 – 10 zile dupa cezarianaB. teleterapieC.interventie chirurgicala de tip oncologic la 4 – 5 saptamani postteleterapieD.toate acesteaE.

(pag. 3077)

C1550022. Care tip histo - patologic de cancer de col uterin da recidive locale mai frecvent:carcinomul epidermoid cu celule mici;A. carcinomul cu celule mari cu cheratinizare;B. adenocarcinomul;C.carcinomul epidermoid cu celule mari;D.carcinomul verucos sau papilar.E.

(pag. 3073)

C1550023. In cancerul de col uterin, in ce cazuri este recomandata aceeasi atitudine terapeutica postoperatorie in stadiul II b, Ib si IIa?

in caz de metastaze in statia a II-a ganglionara;A. in functie de examenul histopatologic sau in cazul imposibilitatii extirparii unuia sau mai multor ganglioni;B. daca tumora s-a extins la vezica;C.daca tumora s-a extins la ovare si ligamentele largi;D.daca pacienta este operata de urgenta pentru hemoragie nestapanita.E.

(pag. 3076)

C1550024. Stadializarea cancerului de col uterin asociat cu sarcina este mai dificila datorita:hormonilor de sarcina;A. ascensiunii uterului in abdomen;B. constipatiei;C.imbibitiei hidrice din parametre;D.prezentei hemoroizilor.E.



(pag. 3073)

C1550025. Care este conduita terapeutica in stadiile Ib si IIa in cancerul de col uterin?limfadenocolpohisterectomie totala largita, teleterapie, chimioterapie;A. chimioterapie, hormonoterapie, histerectomie radicala;B. brahiterapie utero - vaginala, teleterapie, limfadenocolpohisterectomie largita (cu colpectomie pentru II a);C.teleterapie, chimioterapie, histerectomie radicala;D.brahiterapie, limfadenocolpohisterectomie largita (cu colpectomie larga pentru II a).E.

(pag. 3076)

C1650026. Care este frecventa de aparitie a cancerului de col uterin dupa literatuta anglo-saxona:6-8/100.000/anA. 8-10/100.000/ anB. 12-14/100.000/anC.16-18/100.000/anD.20-22/100.000/anE.

(pag. 3069)

C2250027. In cancerul de col uterin, din punct de vedere histologic, tumori epiteliale maligne sunt:carcinomul scuamosA. sarcomul stromal adenocervicalB. carcinosarcomulC.adenosarcomulD.leiomiosarcomulE.

(pag. 3070)

C2250028. In cancerul de col uterin, din punct de vedere histologic, tumori nonepiteliale maligne sunt:carcinomul scuamosA. adenocarcinomulB. carcinomul adenoscuamosC.carcinosarcomulD.Glassy cell carcinomaE.

(pag. 3070)

C2250029. In cancerul de col uterin, care este cea mai frecvent întâlnită cale de extensie:din aproape în aproape, ca o “pată de ulei”A. calea limfaticăB. calea hematogenăC.calea limfatică şi hematogenăD.nici una din cele de mai susE.

(pag. 3070)

C2250030. In cancerul de col uterin, în fază avansată apare:o scurgere redusă, nemirositoare cu striuri sangvine ce apare după microtraumatismeA. sângerare abundentă, uneori urât mirositoareB. durere în membrele inferioareC.hematurieD.sângerări rectaleE.

(pag. 3071)

C2250031. Pentru stadializarea corectă a cancerului de col uterin sunt obligatorii următoarele examinări:

examenul cu valve şi tact vaginalA.



tact rectalB. urografia intravenoasă, cistoscopie, rectoscopieC.toate examinările de mai susD.sunt suficiente examinările paracliniceE.

(pag. 3071)

C2250032. Diagnosticul pozitiv, în stadiile incipiente ale cancerului de col uterin, se realizează prin:examen cu valve, citologieA. testul Lahm-SchillerB. colposcopia şi biopsia ţintităC.toate cele 4 examinări anterioareD.este suficient testul Lahm-SchillerE.

(pag. 3071)

C2250033. Diagnosticul pozitiv al cancerului de col uterin se stabileşte astfel:pe baza examenului clinicA. pe baza anamnezei şi examenului clinicB. numai pe baza examenului anatomo-patologicC.este suficient examenul citologic Babeş-PapanicolauD.nu se poate stabili cu certitudine decât prin testul Lahm-SchillerE.

(pag. 3071)

C2250034. Screening-ul pentru cancerul de col uterin se face prin:biopsie ţintită sub colposcopA. rezecţie cu ansa diatermică LLETZB. conizaţieC.examen citologicD.examen cu valveE.

(pag. 3071)

C2250035. Tratamentul cancerului de col uterin se realizează prin:numai prin iradiereA. numai prin intervenţie chirurgicalăB. numai prin chimioterapieC.iradiere, chirurgie, chimioterapieD.numai prin mijloace paleativeE.

(pag. 3073)

C2250036. Strategia terapeutică în cancerul de col uterin stadiul II asociat cu sarcina este:în trimestrul I chiuretajul uterinA. în trimestrul I brahiterapia intravaginală, intervenţie chirurgicală, teleterapie postoperatorie asociată cu polichimioterapie

B.

în trimestrul I citostatice şi chiuretaj uterinC.în trimestrul I declanşarea terapeutică a avortuluiD.în trimestrul I brahiterapie şi apoi sarcina se lasă să evolueze la termenE.

(pag. 3077)

C2250037. Conform clasificării FIGO stadiul Ia în cancerul de col uterin semnificarcinom in situA. cancer invaziv macroscopicB. cancer invaziv identificat numai microscopicC.invadeaza la o adâncime mai mare de 5 mm de la membrana bazalăD.



generează invazie vascularăE.

(pag. 3072)

C2350038. Grupul ganglionar primar in cancerul de col cuprinde urmatorii ganglioni, cu exceptia:ganglionii obturatori;A. ganglionii hipogastrici;B. ganglionii iliaci comuni;C.ganglionii presacrati;D.ganglionii parametrului;E.

(pag. 3070)

C2350039. Stadiul II b (stadializarea FIGO) a cancerului de col reprezinta:invazia 1/3 caudale a vaginului, fara atingerea peretilor excavatiei, in caz de invazie a parametrelor;A. invazia vaginului fara interesarea parametrelor;B. invazia parametrelor pana la peretele excavatiei si / sau hidronefroza sau rinichi nefunctional;C.invazia parametrelor, dar nu pana la peretele excavatiei;D.leziune mai mare de 4 cm;E.

(pag. 3072)

C2350040. Stadiile III(III a si III b) cu hemoragii importante din cancerul de col vor beneficia ca prim act terapeutic de:

interventie chirurgicala;A. brahiterapie intravaginala;B. teleterapie;C.polichimioterapie 4-6 saptamani;D.polichimioterapie 3 luni;E.

(pag. 3076)

C2350041. Rolul factorului infectios in etiologia cancerului de col uterin este sustinut de prezenta:virusul Epstein - Barr;A. HIV;B. virus herpes simplex tip 2;C.virusul rubeolic;D.virus herpes simplex tip 1;E.

(pag. 3069)

C2350042. Carcinomul de col restant reprezinta:un carcinom aparut la mai putin de 3 ani de la histerectomie;A. un carcinom aparut la 3 ani sau mai mult de la histerectomie;B. un carcinom concomitent histerectomiei;C.un rest al unui carcinom ce nu a putut fi extirpat in totalitate;D.toate raspunsurile sunt false;E.

(pag. 3070)

C2350043. Dintre tumorile non-epiteliale maligne in cancerul de col fac parte urmatoarele, cu exceptia:leiomiosarcomul;A. adenocarcinomul adenoid chistic;B. carcinosarcomul;C.adenosarcom;D.sarcomul stromal adenocervical;E.

(pag. 3070)



C2550044. O pacienta de 42 ani diagnosticata cu tumora renala dreapta si cu ureterohidronefroza de gradul II este investigata ginecologic, diagnosticandu-se la examenul histopatologic al colului uterin o leziune neoplazica de 7 mm adincime de la membrana bazala ce se intinde pe orizontala pe 8 mm. In ce stadiu (stadializarea FIGO) se afla pacienta?

Stadiul IIIA. Stadiul IA1B. Stadiul IA2C.Stadiul IBD.Stadiul IVE.

(pag. 1100)

C2550045. Cancerul de col uterin stadiul Ib2 se caracterizeazã princancer limitat la col cu metastaze ganglionareA. invazie stromalã între 5-7 mmB. leziune de pânã la 4 cmC.leziune mai mare de 4 cmD.extindere în endocolE.

(pag. 3072)

C2550046. Care este conduita postoperatorie în stadiul IIb în cancerul de col uterin dacã a fost imposibilã extirparea unor ganglioni?

2 – 3 cure polichimioterapieA. aceeasi atitudine terapeuticã ca si în stadiul Ib si IiaB. reinterventie chirurgicalã la 6 sãptãmâni dupã teleterapieC.brahiterapie dupã metoda PARISD.aceeasi atitudine terapeuticã ca în IIIaE.

(pag. 3076)

C2550047. Care tip histo - patologic de cancer de col uterin dã recidive locale mai frecvent?arcinom epidermoid cu celule mici;A. Carcinom cu celule mari cu cheratinizare;B. Adenocarcinomul;C.Carcinomul epidermoid cu celule mari;D.Carcinomul verucos sau papilar.E.

(pag. 3073)

C2550048. Stadializarea cancerului de col uterin asociat cu sarcina este mai dificilã, datoritã:Hormonilor de sarcinãA. Ascensiunii uterului în abdomen;B. Constipatiei;C.Imbibitiei hidrice din parametre;D.Prezentei hemoroizilor.E.

(pag. 3073)

C2550049. Care este conduita terapeuticã în stadiile Ib si IIa în cancerul de col uterin?Limfadenocolpohisterectomie totalã lãrgitã, teleterapie, chimioterapie;A. Chimioterapie, hormonoterapie, histerectomie radicalã;B. Brahiterapie utero - vaginalã, teleterapie, limfadenocolpohisterectomie lãrgitã (cu colpectomie pentru II a);C.Teleterapie, chimioterapie, histerectomie radicalã;D.Brahiterapie, limfadenocolpohisterectomie lãrgitã (cu colpectomie largã pentru II a)E.

(pag. 3076)

C2550050. În ce cazuri, este recomandatã atitudinea terapeuticã postoperatorie identicã în stadiul II b



(în cancerul de col uterin) cu cea din stadiile Ib sI IIa?n caz de metastaze în statia a II-a ganglionarã;A. În functie de examenul histopatologic sau în cazul imposibilitãtii extirpãrii unuia sau mai multor ganglioni;B. Dacã tumora s-a extins la vezicãC.Dacã tumora s-a extins la ovare sI ligamentele largi;D.Dacã pacienta este operatã de urgentã pentru hemoragie nestãpânitã.E.

(pag. 3076)

C2550051. În ce împrejurãri este indicat tratamentul cu citostatice în cancerul de col uterin?În prezenta metastazelor ovariene;A. În stadiul I si II, fãrã interventie chirurgicalã;B. În stadiul II înainte de operatie, pentru a restrânge procesul neoplazic;C.Dacã sunt invadate ansele intestinale;D.Dupã sau concomitent cu tratament radioterapic.E.

(pag. 3075)

C2550052. Care este strategia terapeuticã la un cancer de col în stadiul O la o femeie sub 40 de ani?ElectrocauterizareaA. Diatermocoagularea;B. Criocauterizarea;C.Conizatie largã sau amputatie de col, cu dispensarizare continuã;D.Histerectomie totalã cu conservarea anexelor.E.

(pag. 3076)

C2650053. Care din urmatoarele grupe ganglionare aparţin grupului ganglionar primar de extensie a cancerului de col uterin?

ganglioni iliaci comuniA. ganglioni femurali profunziB. ganglioni periaorticiC.ganglioni presacratiD.ganglioni femurali superficialiE.

(pag. 3070)

C2650054. Ce procent reprezintă adenocarcinomul între tipurile histopatologice de cancer de col uterin?

15-20%A. 20-25%B. 5-10%C.10-15%D.25-30%E.

(pag. 3071)

C2650055. Precizaţi adâncimea maximă a invaziei de la membrana bazală în cazul unui cancer de col uterin în stadiul 1

1 mmA. 2 mmB. 3 mmC.4 mmD.5 mmE.

(pag. 3070)

C2650056. Care este lărgimea maximă a invaziei la un cancer de col uterin în stadiul 2?3 mmA.



3-5 mmB. 6 mmC.7 mmD.10 mmE.

(pag. 3070)

C2650057. Enumeraţi posibilele complicaţii tardive postoperatorii în chirurgia cancerului de col uterin:leziuni ureteraleA. disfuncţia vezicalăB. leziuni ale vaselor iliaceC.leziuni ale vaselor obturatoriiD.tromboflebiteleE.

(pag. 3074)

C2650058. Cât reprezintă durata expunerii în cazul sistemului Stokholm de tratament radiologic în cazul cancerului de col uterin?

6-8 zileA. 2-3 zileB. 27-30 oreC.12-18 oreD.6-8 oreE.

(pag. 3074)

C2650059. Precizaţi care din următoarele intervenţii nu reprezintă contraindicaţii pentru tratamentul cancerului de col uterin asociat sarcinii:

ablactareaA. chiuretajul cavităţii uterineB. brahiterapia intrauterinăC.naşterea pe căi naturaleD.alăptareaE.

(pag. 3076)

C2650060. Câte cure de polichimioterapie pot fi efectuate în cazul tratamentului asociat al sarcomului de col uterin?

2-4A. 4-6B. 6-8C.8-10D.10-12E.

(pag. 3078)

C2650061. De câte ori creşte fumatul riscul apariţiei unui cancer de col uterin?2-3 oriA. 3-4 oriB. 4-5 oriC.5-6 oriD.nu are nici un efectE.

(pag. 3069)

C2650062. Precizaţi care din următoarele elemente nu reprezintă un factor de risc pentru dezvoltarea unui cancer de col uterin:

fumatulA. condiţiile socio-economice precareB.



numărul de parteneri sexualiC.aportul scăzut de vitamina CD.debutul precoce al activităţii sexualeE.

(pag. 3069)

C2650063. Precizaţi care din următoarele tumori maligne de col uterin au origine nonepitelială:sarcomul stromal adenocervicalA. adenosarcomulB. adenocarcinomul mezonefroidC.carcinosarcomulD.leiomiosarcomulE.

(pag. 3070)

C2650064. Care din următoarele tipuri histologice de cancer de col uterin aparţine carcinoamelor scuamoase:

carcinomul bazocelularA. carcinomul adenoscuamosB. adenoidul chisticC.adenocarcinomul papilarD."Glassy cell carcinoma"E.

(pag. 3070)

C2650065. Care din următoarele grupuri ganglionare nu aparţin grupului ganglionar primar de extensie a cancerului de col uterin?

ganglionii parametruluiA. ganglionii obturatoriB. ganglionii iliaci externiC.ganglionii iliaci comuniD.ganglionii hipogastriciE.

(pag. 3070)

C2650066. Care din următoarele metode nu contribuie la diagnosticul precoce al cancerului de col uterin?

testul Lahm-SchillerA. examenul cu valveB. citologiaC.urografia i.v.D.colposcopiaE.

(pag. 3071)

C2650067. Ce procent între cancerele de col uterin este ocupat de adenocarcinom?5-10 %A. 10-15 %B. 15-20 %C.20-25 %D.1-2 %E.

(pag. 3071)

C2650068. Frecvenţa de apariţie a cancerului de col uterin cervical indicată în literatura anglo-saxonă este:

8-10/1000.000 /anA. 6-8/1000.000 /anB. 10-12/1000.000 /anC.



8-/1000.000 /anD.10/1000.000 /anE.

(pag. 3069)

C2650069. Căile de extensie ale cancerul de col uterin în ordinea frecvenţei, sunt:din aproape în aproape, limfatică, hematogenăA. din aproape în aproape, hematogenă, limfaticăB. limfatică, din aproape în aproape, hematogenăC.limfatică, hematogenă, din aproape în aproapeD.din aproape în aproape, hematogenăE.

(pag. 3070)

C2650070. În cancerul de col şi sarcină, stabilirea stadialităţii este:facilăA. facilă în prezenţa computer tomografieiB. dificilă datorită îmbibaţiei hidriceC.dificlă în funcţie de prezentaţieD.dificilă la prima sarcinăE.

(pag. 3073)

C2750071. Contraindicatiile majore in tratamentul cancerului de col uterin asociat cu sarcina sunt urmatoarele, cu exceptia:

chiuretajul cavitatii uterineA. nasterea pe cai naturaleB. polichimioterapieC.alaptareD.brahiterapie intrauterinaE.

(pag. 3077)

C2850072. Cancerul de col uterin cu invazia parametrelor pana la peretele excavatiei inseamna:stadiul IIAA. stadiul IIIBB. stadiul IIIAC.stadiul IIBD.stadiul IVE.

(pag. 3072)

C2850073. Ce factori infectiosi sunt incriminati in etiologia cancerului de col uterin:chlamidiaA. haemophilus vaginalisB. candida albicansC.trichomonas vaginalisD.human papiloma virusE.

(pag. 3069)

C2850074. Ce cuprinde strategia terapeutica in cazul cancerului de col uterin stadiul I asociat cu sarcina in trimestrul III?

operatie cezariana in momentul in care fatul este apreciat viabilA. brahiterapie intravaginala la 8-10 zile dupa cezarianaB. teleterapieC.interventie chirurgicala de tip oncologic la 4-5 saptamani postteleterapieD.toate acesteaE.



(pag. 3077)


C1250075. Care dintre urmatoarele semne si simptome se intilnesc in cadrul diagnosticului de cancer de col uterin:

greturileA. scurgerea vaginala cu striuri sangvine dupa contact sexualB. hemoragie digestive superioaraC.hematurie in stadii avansateD.incontinenta analaE.

(pag. 3071)

C1250076. Care dintre urmatoarele modalitati reprezinta cai de extensie in cancerul de col uterin:din aproape in aproapeA. calea limfaticaB. prin insamintare peritonealaC.calea hematogenaD.calea perineuralaE.

(pag. 3070)

C1250077. In cadrul tratamentului radiologic prin brahiterapie a cancerului de col uterin se utilizeaza si sistemul Manchester. Definirea punctului A in acest sistem include urmatoarele caracteristici:

este situat la 1 cm. lateral de linia mediana a sondei intrauterineA. este situat la 2 cm. lateral de linia mediana a sondei intrauterineB. este situat la 1 cm. cranial de mucoasa fundurilor de sac vaginale lateraleC.este situat la 2 cm. cranial de mucoasa fundurilor de sac vaginale lateraleD.este situat la 5 cm. de axa uteruluiE.

(pag. 3074)

C1250078. Care dintre urmatorii factori sunt considerati ca fiind favorizanti pentru aparitia cancerului de col uterin

debutul activitatii sexuale al femeii la virsta tinaraA. parteneri sexuali multipliiB. nasterea prin operatie cezarianaC.prima sarcina la virsta foarte tinaraD.virginitateaE.

(pag. 3069)

C1250079. Care dintre urmatoarele situatii reprezinta contraindicatii majore in strategia terapeutica a cancerului de col asociat cu sarcina:

chiuretajul cavitatii uterineA. nasterea pe cai naturaleB. nasterea prin operatie cezarianaC.brahiterapia intrauterinaD.alaptareaE.

(pag. 3077)

C1250080. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt valabile in cazul adenocarcinomului de col uterin:se intilneste mai frecvent decit carcinomul scuamos(epidermoid)A. reprezinta 10 – 15% dintre cancerele de col uterinB. semnele si simptomele apar mai precoce decit in cancerul exocervicalC.



semnele si simptomele apar mai tardiv decit in cancerul exocervicalD.recidivele locale sunt mai frecvente decit in carcinomul scuamosE.

(pag. 3071, 3073)

C1250081. In cadrul tratamentului chirurgical al cancerului de col uterin, care dintre urmatoarele gesturi chirurgicale sunt cuprinse in tehnica de histerectomie radicala (limfadenocolpohisterectomia totala largita):

extirparea uteruluiA. extirparea 1/3 craniale a vaginuluiB. extirparea rectuluiC.extirparea vezicii urinareD.extirparea statiilor ganglionare ureterale, obturatorii, hipogastrice si iliace externeE.

(pag. 3073)

C1250082. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt valabile in cazul tratamentului citostatic al cancerului de col uterin:

este tratamentul de electie in aceasta localizareA. are numai un rol adjuvantB. se indica in formele incipiente de boala, facind inutile celelalte metode terapeuticeC.este indicat in formele avansate de boala in asociere cu radioterapiaD.citostaticul de electie este 5-FluorouracilulE.

(pag. 3075)

C1250083. Care dintre urmatoarele virusuri sunt incriminate ca factor infectios in etiologia cancerului de col uterin:

herpes simplex virus tip 2A. virusul hepatitei BB. virusul hepatitei CC.human papiloma virusD.virusul Epstein-BarrE.

(pag. 3069)

C1350084. Simptomele ce se adauga in fazele avansate ale cancerului de col uterin sunt:durerea in membrele inferioare sau in flancuriA. disuriaB. durere in etajul superior al abdomenuluiC.hematuriaD.singerari rectaleE.

(pag. 3071)

C1350085. Complicatiile postoperatorii ale tratamentului chirurgical in cancerul de col uterin sunt:infectiileA. hematoameleB. necroza localaC.tromboflebiteleD.recidive precoceE.

(pag. 3074)

C1350086. Tratamentul citostatic are urmatoarele indicatii in cancerul de col uterin:in formele avansate de boalaA. in tratamentul recidivelorB. in formale de cancer de col asociat cu sarcinaC.in tratamentul metastazelorD.



intratamentul cancerului de col pe bont restant de prima intentieE.

(pag. 3075)

C1350087. Tratamentul cancerului de col uterin este complex si se realizeaza prin:cura chirurgicalaA. iradiereB. antibioticoterapieC.chimioterapieD.tratament adjuvantE.

(pag. 3073)

C1350088. In cancerul de col uterin asociat cu sarcina exista urmatoarele contraindicatii majore:chiuretajul cavitatii uterineA. nasterea pe cale naturalaB. brahiterapia intrauterinaC.cezariana in trimestrul III de sarcinaD.alaptareaE.

(pag. 3077)

C1350089. Sunt considerati factori favorizanti pentru aparitia cancerului de col uterin:debutul activitatii sexuale a femeii la virsta tinaraA. parteneri sexuali multipliB. cervicita cronicaC.fumatulD.statusul socio-economicE.

(pag. 3069)

C1450090. Cele mai frecvente forme histologice ale adenocarcinomului de col sunt:papilarA. mucosB. endometroidC.carcinom bazocelularD.carcinom verucosE.

(pag. 3070)

C1450091. Care sunt contraindicatiile majore in cazul cancerului de col uterin asociat cu sarcina?chiuretajul cavitatii uterineA. mica cezarianaB. nasterea pe cai naturaleC.brahiterapia intrauterinaD.alaptareaE.

(pag. 3077)

C1450092. Care sunt factorii favorizanti in aparitia cancerului de col uterin?debutul precoce al vietii sexuale, inainte de 17 aniA. parteneri sexuali circumscrisiB. rapoarte sexuale frecventeC.nasteri multipleD.fumatulE.

(pag. 3069)

C1450093. Grupul ganglionar primar cuprinde:



ganglionii presacratiA. ganglionii periaorticiB. ganglionii parametruluiC.ganglionii obturatoriD.ganglionii hipogastriciE.

(pag. 3070)

C1450094. Echipa de medici care elaboreaza strategia terapeutica in cancerul de col uterin trebuie sa fie formata din:

ginecologA. anatomo-patologB. oncologC.urologD.radioterapeutE.

(pag. 3073)

C1550095. Precizati care sunt factorii favorizanti in etiologia cancerului de col uterin:multiparitatea;A. debutul vietii sexuale la varsta tanara;B. status socio-economic scazut;C.bacilul DÖDERLEIN;D.circumcizia partenerului sexual.E.

(pag. 3069)

C1550096. Pentru stadializarea cancerului de col uterin sunt obligatorii:tuseul rectal;A. histeroscopia;B. histerosalpingografia;C.cistoscopia;D.rectoscopia.E.

(pag. 3071)

C1550097. Precizati care sunt grupele ganglionare primare in extensia pe cale limfatica a cancerului de col uterin:

ganglionii obturatori;A. ganglionii presacrati;B. ganglionii iliaci comuni;C.ganglionii preaortici;D.ganglionii femurali superficiali.E.

(pag. 3070)

C1550098. Care sunt complicatiile intraoperatorii ale histerectomiei radicale:lezarea radacinilor sacrate ale marelui nerv sciatic;A. leziuni ureterale;B. leziuni ale anselor intestinale;C.hemoragii din arterele hemoroidale;D.leziuni ale vezicii urinare.E.

(pag. 3073)

C1550099. In stadiile incipiente cancerul de col uterin prezinta urmatoarele simptome:dispareunie;A. metroragie;B.



secretie vaginala apoasa;C.dismenoree;D.secretie vaginala cu striuri sanghine.E.

(pag. 3071)

C1550100. Diagnosticul pozitiv de cancer de col uterin in stadii incipiente se precizeaza cu ajutorul:testului LAHM SCHILLER;A. testului LUGOL;B. biopsia tintita colposcopic;C.screening citologic;D.frotiului citohormonal vaginal.E.

(pag. 3071)

C1550101. Care sunt obiectivele operatiei de histerectomie radicala in cancerul de col uterin:extirparea 1/3 craniale a vaginului;A. extirparea trigonului vezical;B. extirparea ligamentelor utero-sacrate;C.extirparea parametrelor;D.extirparea ganglionilor iliaci externi.E.

(pag. 3073)

C1550102. Care sunt factorii implicati in etiologia infectioasa a cancerului de col uterin?gonococul;A. bacilul DUCREY;B. virusul papiloma (HPV);C.virusul herpes simplex tip I;D.virusul herpes simplex tip II.E.

(pag. 3069)

C1650103. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:pentru curieterapie sursa de iradiere este in contact cu tumoraA. in cazul brahiterapiei, sursele de iradiere sunt la distanta de tumoareB. brahiterapia High Dose Rate - HDR consta in iradieri cu activitate mare si timp de expunere foarte lungC.teleterapia utilizeaza fascicole de radiatii gamma foton x, electroniD.1 Gray este egal cu 10 radE.

(pag. 3074, 3075)

C1650104. Care sunt metodele utilizabile pentru diagnosticul cancerului de col uterin in stadiile incipiente:

citologiaA. CTB. colposcopiaC.limfografiaD.urografia i.v.E.

(pag. 3071)

C1650105. Care sunt posibilitatile terapeutice ale unei paciente cu cancerul de col uterin in stadiul IV:histerectomie totala cu anextectomie bilateralaA. polichimioterapiaB. teleterapia pelvisuluiC.brahiterapiaD.limfadenohisterocolpectomie totala largitaE.



(pag. 3077)

C1650106. Ce chimioterapice pot fi utilizate in cancerul de col uterin:CiclofosfamidaA. TaxolB. VincristinaC.MetotrexatD.CisplatinE.

(pag. 3075)

C1650107. Care sunt aspectele macroscopice ale cancerului de col uterin:leziune ulcerativaA. leziune exofitica, conopidiformaB. leziune polipoasaC.leziune nodularaD.adenoidul chisticE.

(pag. 3070)

C2250108. Frecvenţa de apariţie a cancerului cervical este:nu este cunoscută cu precizieA. literatura anglo-saxonă indică o rată de 8-10/100.000/anB. este cunoscută cu precizieC.diferă de la o zonă la alta, de la o ţară la alta în funcţie de programele de screeningD.este în funcţie de gradul de educaţie şi nivelul socio-economicE.

(pag. 3069)

C2250109. Etiologia cancerului de col uterineste cunoscută cu precizieA. nu este cunoscutăB. există factori favorizanţi incriminaţiC.nu există factori favorizanţiD.este urmărită prin studii epidemiologice efectuate pe loturi populaţionale cu mare valabilitate statisticăE.

(pag. 3069)

C2250110. Activitatea sexuală a femeii este un factor favorizant în apariţia cancerului de col uterin. Care din următoarele afirmaţii este corectă:

debutul activităţii sexuale la vârstă tânărăA. prima sarcină apărută la vârstă foarte tânărăB. prima sarcină după vârsta de 39 aniC.parteneri sexuali multipliD.partener sexual unicE.

(pag. 3069)

C2250111. Partenerul sexual ca factor favorizant în apariţia cancerului de col uterinpartenerul sexual are un rol importantA. riscul de îmbolnăvire este mai mare la femeile cu parteneri circumcişiB. riscul de îmbolnăvire este mai mic la femeile cu parteneri circumcişiC.riscul de îmbolnăvire este mai mic la femeile cu un singur partenerD.riscul de îmbolnăvire este mai mare la femeile cu mai mulţi parteneriE.

(pag. 3069)

C2250112. Factorii favorizanţi implicaţi în apariţia cancerului de col uterin sunt:fumatulA.



statusul socio-economic scăzutB. partener unicC.debutul activităţii sexuale tardivD.nivele plasmatice scăzute ale vitaminei A, caroten, şi acid folicE.

(pag. 3069)

C2250113. Factorii infecţioşi incriminaţi în etiologia cancerului de col uterin sunt:herpes simplex virus tip 1 (HSV-1)A. herpes simplex virus tip 2 (HSV-2)B. human papiloma virus (HPV)C.parvo virusD.HIV (SIDA)E.

(pag. 3069)

C2250114. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte:herpes simplex virus tip 2 (HSV-2) este “iniţiatorul” ce acţionează ca factor mutagenA. human papiloma virus (HPV) este “promotorul” apariţiei leziuniiB. posibilitatea biologică a rolului HPV în oncogeneza cervicală este evidenţiată prin faptul că acesta determină infecţie persistentă a epitelilui metaplastic în zona scuamo-columnară

C.

toate afirmaţiile de mai sus sunt corecteD.nici una din afirmaţiile de mai sus nu sunt corecteE.

(pag. 3069)

C2250115. In cancerul de col microinvaziv leziunea este:leziunea este vizibilăA. leziunea nu se vizualizează, colul putând să apară macroscopic normalB. în stadiul de invazie stromală leziunea este mai mare de 3 mm de la membrana bazalăC.în stadiul de invazie stromală leziunea este mai mică de 3 mm de la membrana bazală şi nu mai largă de 7 mm

D.

în stadiul a2 invazia în adâncime este de 3-5 mm de la membrana bazală şi nu mai largă de 7 mmE.

(pag. 3070)

C2250116. Cancerul de col microinvaziv stadiul 1a se defineşte prininteresarea vasculară venoasă sau limfatică nu este prezentăA. interesarea vasculară venoasă sau limfatică este prezentăB. sunt metastaze ganglionareC.nu sunt metastaze ganglionareD.necesită o intervenţie radicalăE.

(pag. 3070)

C2250117. Macroscopic, leziunea din cancerul de col uterin poate fi:exofiticăA. ulcerativăB. nodularăC.toate răspunsurile de mai sus sunt corecteD.nici un răspuns nu e corectE.

(pag. 3070)

C2250118. Leziunea din cancerul de col uterin poate fi:unifocalăA. multifocalăB. circumferenţialăC.



toate răspunsurile de mai sus sunt corecteD.nici un răspuns de mai sus nu e corectE.

(pag. 3070)

C2250119. Clasificarea histologică a cancerului de col uterin se face astfel:tumori epiteliale benigneA. tumori epiteliale maligneB. tumori nonepiteliale maligneC.tumori secundareD.tumori nonepiteliale benigneE.

(pag. 3070)

C2250120. In cancerul de col uterin, din punct de vedere histologic, tumori nonepiteliale maligne sunt:sarcomul stromal adenocervicalA. carcinosarcomulB. carcinomul scuamosC.adenosarcomulD.leiomiosarcomulE.

(pag. 3070)

C2250121. In cancerul de col uterin, extinderea pe cale limfatică, se face printr-un grup ganglionar primar şi unul secundar. In grupul ganglionar secundar sunt incluşi:

ganglionii hipogastriciA. ganglionii iliaci externiB. ganglionii iliaci comuniC.ganglionii periaorticiD.ganglionii femurali profunzi şi superficialiE.

(pag. 3070)

C2250122. In cancerul de col uterin, semnele şi simptomele sunt caracterizate de următoarele afirmaţii:apariţie tardivăA. apariţie precoceB. cancerul microinvaziv este complet asimptomaticC.în fazele incipiente apare o secreţie apoasă subţireD.primul semn este o scurgere redusă, nemirositoare, cu striuri sangvine ce survine după microtraumatismeE.

(pag. 3071)

C2250123. Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate, privitor la screening-ul cancerului de col uterin:

se face prin examen citologicA. este greu de realizatB. este costisitorC.se face prin colposcopieD.permite diagnosticul în stadii incipienteE.

(pag. 3071)

C2250124. Care din următoarele afirmaţii privind adenocarcinomul de col uterin sunt adevărate:reprezintă 10-15% din cancerele colului uterinA. este forma cea mai frecventă de cancer de col uterinB. are originea în glandele endocervicaleC.are originea în epiteliul scuamos al exocoluluiD.se manifestă mai repede decât cancerul exocervicalE.



(pag. 3071-3072)

C2250125. Adenocarcinomul de col uterin se caracterizează prin următoarele aspecte:se manifestă precoce comparativ cu cancerul exocervicalA. apare ca o leziune exuberantă pe suprafaţa exocoluluiB. dă colului o formă de “butoiaş”C.ulterior apar metroragii spontane sau la traumatisme ale coluluiD.determină o secreţie sangvino-purulentă, dureriE.

(pag. 3073)

C2250126. Adenocarcinomul de col uterin se caracterizează prin următoarele aspecte:are aceleaşi căi de diseminare ca şi carcinomul scuamosA. dă frecvent recidive locale datorită radiosensibilităţii reduseB. nu dă recidive localeC.nu disemineazăD.se vindecă prin aplicaţii locale antisepticeE.

(pag. 3073)

C2250127. Următoarele afirmaţii privind interrelaţia cancer de col-sarcină:apare în 0,8% din numărul de naşteriA. apare în 0,02-0,07% din numărul de naşteriB. diagnosticul este facil în formele incipienteC.diagnosticul este dificil în formele incipiente, necesită experinţă şi acurateţeD.stadializarea bolii este uşurată de imbibiţia hidrică din sarcinăE.

(pag. 3073)

C2250128. Tratamentul chirurgical al cancerului de col uterin:este doar paleativA. urmăreşte în primul rând prognosticul vitalB. sacrifică funcţionalitatea în favoarea radicalităţiiC.urmăreşte păstrarea funcţionalităţii, nu este radicalD.extirpă dincolo de limitele aparente ale leziunii tumorale cu extirparea în bloc a căilor de propagareE.

(pag. 3073)

C2250129. In tratamentul cancerului de col uterin, în momentul de faţă, marea majoritate a autorilor sunt adepţii histerectomiei radicale care urmăreşte:

extirparea uteruluiA. extirparea 1/3 craniale a vaginuluiB. extirparea ligamentelor utero-sacrate, utero-vezicale şi paramentrelorC.extirparea staţiilor ggl. ureterale, obturatorii, hipogastrice şi iliace externeD.vulvectomiaE.

(pag. 3073)

C2250130. In tratamentul chirurgical al cancerului de col uterin pot apare următoarele complicaţii imediate:

hemoragii prin leziuni ale vaselor iliaceA. leziuni ale ureterelorB. leziuni ale vezicii urinareC.leziuni ale anselor intestinaleD.nici una din acesteaE.

(pag. 3074)

C2250131. Complicaţiile tardive postoperatorii, în tratametul chirurgical al cancerului de col sunt:



fistulele tractului urinarA. hemoragiile prin leziuni ale vaselor iliaceB. tromboflebiteleC.limfedem ale membrelor inferioareD.leziuni ale anselor intestinaleE.

(pag. 3074)

C2250132. In tratamentul radiologic al cancerului de col uterin se folosesc:radionuclidul cesiu ( 137Cs )A. radionuclidul iridiu ( 192Ir )B. nici unul dintre aceştiaC.radionuclidul stronţiuD.fototerapia bioptronE.

(pag. 3074)

C2250133. Având la vedere experienţa clinică în tratamentul radiologic al cancerului de col uterin, astăzi sunt utilizate diverse sisteme de iradiere ce derivă din cele trei sisteme clasice. Care sunt acestea?

sistemul Lahm-SchillerA. sistemul ParisB. sistemul WertheimC.sistemul StockholmD.sistemul ManchesterE.

(pag. 3074)

C2250134. In tratamentul radiologic al cancerului de col uterin sistemul Paris este alcătuit din:sondă radiferă intrauterinăA. sondă radiferă cu aplicare pe regiunea suprasimfizarăB. trei surse plasate intravaginalC.sondă radiferă în anusD.sondă radiferă externă în regiunea vulvarăE.

(pag. 3074)

C2250135. Teleterapia folosită în cancerul de col uterin:utilizează fascicule de radiaţii gammaA. constituie tratamentul de bază în tratamentul cancerului de col uterinB. utilizează fotonii XC.utilizează electroni ( accelerator liniar şi betatron)D.nu se utilizează în cancerul de col uterinE.

(pag. 3075)

C2250136. Tratamentul citostatic în cancerul de col uterin are următoarele indicaţii:adjuvant în terapia complexă radiochirurgicalăA. prezenţa metastazelor ganglionare, ovariene sau în ţesutul parametrialB. poate fi asociat cu o cură scurtă de iradiereC.se aplică în formele incipiente ale boliiD.în cazul recidivelor sau metastazelor la distanţăE.

(pag. 3075)

C2250137. Chimioterapia în cancerul de col uterin:utilizează cel puţin trei droguri pe curăA. asociază citostatice cu acţiuni în diferitele faze ale mitozeiB.



se indică în formele incipiente ale boliiC.nu se indică în formele cu metastaze la distanţăD.nu se administreză în formele avansate ale boliiE.

(pag. 3075)

C2250138. In tratamentul cancerului de col uterin stadiul 0 se indică:două – trei cure de polichimioterapieA. teleterapie pe întreg pelvisul cu 50 GyB. brahiterapie 10 – 20 Gy la bontul vaginalC.histerectomie totală cu conservarea anexelor la bolnavele peste 40 aniD.la pacientele sub 40 ani ce doresc o sarcină se va practica conizaţie largă sau amputaţia de colE.

(pag. 3076)

C2250139. Tratamentul cancerului de col uterin pentru stadiul Ia1 cuprinde:cure de polichimioterapieA. histerectomie totală cu păstrarea anexelor la bolnavele sub 40 aniB. histerectomie totală cu anexectomie bilaterală la bolnavele peste 40 aniC.limfadenocolpohisterectomie totală lărgităD.numai radioterapie, cazul fiind “depăşit” chirurgicalE.

(pag. 3076)

C2250140. Strategia de tratament în cancerul de col uterin asociat cu sarcina prezintă câteva contraindicaţii majore:

chiuretajul cavităţii uterineA. naşterea pe căi naturaleB. brahiterapia intrauterinăC.alăptareaD.nici una din cele patru situaţii de mai susE.

(pag. 3077)

C2250141. In cancerul de col uterin stadiile III şi IV asociate cu sarcina se va proceda în felul următor:chimioterapieA. rezolvarea statusului gravidic este pe primul planB. în trimestrul I şi II de sarcină se indică histerectomia totalăC.în trimestrul III de sarcină se indică naşterea prin operaţie cezariană în momentul în care fătul este viabilD.nu se indică operaţia cezariană, ci naşterea pe cale vaginalăE.

(pag. 3077)

C2250142. In timpul sarcinii pentru tratamentul cancerului de col uterin stadiul I se indică:în trimestrul I de sarcină brahiterapie 45 Gy, intervenţie chirugicală oncologică după 15 zile, urmată de teleterapie 50 Gy la trei săptămâni

A.

în trimestrul II declanşarea terapeutică a avortuluiB. în trimestrul II se va practica mica cezariană, urmată de brahiterapie la 8 – 10 zile de la cezariană, teleterapie, iar după 4 – 5 săptămâni intervenţie chirurgicală oncologică

C.

în trimestrul III naşterea va fi pe cale vaginală, urmată de terapia complexă onco-radio-chimioterapieD.în trimestrul III se va practica operaţie cezariană, urmată de terapia complexă brahiterapie, teleterapie, intervenţie chirurgicală oncologică

E.

(pag. 3077)

C2250143. Tratamentul cancerului de col restant necesită câteva menţiuni:doza administrată prin curieterapie se va diminuaA. doza administrată prin curieterapie va creşteB. teleterapia nu se modificăC.



nu se mai foloseşte teleterapiaD.chirurgia are aceleaşi indicaţii ca şi în cancerul de col cu uter intactE.

(pag. 3077)

C2250144. Tratamentul sarcomului de col uterin:impune o atenţie specialăA. se practică brahiterapia preoperatorie în scop hemostaticB. se practică polichimioterapia postoperatorieC.nu se practică cura chirurgicalăD.nu impune atenţie specialăE.

(pag. 3078)

C2250145. Care sunt afirmaţiile corecte privind stadializarea FIGO a cancerului de col uterin:stadiul 0 este carcinom in situA. în stadiul Ib1 leziunea este mai mare de 4 cmB. în stadiul Ib1 leziunea este mai mică de 4 cmC.în stadiul IV extensia este înafara aparatului genitalD.în stadiul IVb invazia interesează mucoasa vezicală şi/sau rectalăE.

(pag. 3072)

C2250146. Pentru stadializarea cancerului de col uterin:se folosesc două stadializări, TNM şi FIGOA. se foloseşte doar stadializarea FIGOB. se foloseşte doar stadializarea TNMC.stadializarea FIGO permite o foarte corectă codificare terapeuticăD.stadializarea FIGO este cea folosită cu predilecţie de ginecologi şi radioterapeuţiE.

(pag. 3071)

C2350147. Simptomele din faza initiala a cancerului de col sunt:secretia apoasa;A. disurie;B. hematurie;C.durere in flancuri sau membre inferioare;D.scurgere redusa, nemirositoare, de obicei cu striuri sangvinolente, aparute de regula dupa microtraumatisme;

E.

(pag. 3071)

C2350148. Extinderea cancerului de col din "aproape in aproape" are loc spre urmatoarele organe:parametre;A. vagin;B. colon;C.rect;D.vezica urinara;E.

(pag. 3070)

C2350149. Aspectul macroscopic al leziunii din cancerul de col poate fi:exofitic;A. ulcerativ;B. chistic;C.nodular;D.schiros;E.

(pag. 3070)



C2350150. Adenocarcinomul de col are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:reprezinta cea mai frecventa forma histologica a cancerului de col uterin;A. are manifestari si simptome mai precoce decat cancerul exocervical;B. se caracterizeaza prin marirea portiunii intravaginale a colului;C.are radiosensibilitate crescuta fata de carcinomul scuamos;D.origine in glandele endocervicale;E.

(pag. 3071+3073)

C2350151. Sistemul Manchester:are activitate mare si durata de expunere scurtata la 27-30 ore;A. este o varianta a sistemului PARIS;B. introduce definitia punctelor A si B din parametre;C.activitatea surselor este medie;D.durata iradierii este de aproximativ 70 ore, repetata la 5 zile;E.

(pag. 3074+3075)

C2350152. Bilantul general din cancerul de col pentru stabilirea strategiei terapeutice cuprinde:laparoscopie diagnostica;A. radiografie pulmonara;B. EKG;C.glicemie;D.numar de trombocite;E.

(pag. 3073)

C2350153. In cancerul de col uterin stadiul II la o gravida in trimestrul II de sarcina se indica:mica cezariana;A. brahiterapia intrauterina;B. brahiterapie intravaginala;C.teleterapie;D.interventie chirurgicala de tip oncologic;E.

(pag. 3077)

C2350154. Despre tratamentul citostatic in cancerul de col se pot afirma urmatoarele:este un tratament adjuvant;A. utilizeaza astazi cel putin trei droguri pe cura;B. indicatia chimioterapiei nu depinde de varsta;C.se asociaza cu radioterapia in formele avansate de boala;D.se asociaza cu radioterapia in cazul MTS la distanta;E.

(pag. 3075)

C2350155. In stadiile avansate de cancer de col, bilantul terapeutic cuprinde:urografie i.v.;A. cistoscopie;B. rectoscopie;C.limfografie;D.colposcopie;E.

(pag. 3073)

C2350156. Brahiterapia in cancerul de col:foloseste 137Cs si 192Ir;A. sursa de iradiere este in contact cu tumora;B. sursa radifera se introduce intrauterin si intravaginal;C.



sistemul PARIS are activitatea cea mai scazuta din toate sistemele;D.sistemul PARIS implica o distanta fixa intre sursele vaginale;E.

(pag. 3074)

C2350157. In tratamentul cancerului pe col restant:teleterapia nu sufera modificari esentiale;A. brahiterapia se aplica in punctele standard;B. chirurgia are aceleasi indicatii ca in cancerul de col cu uter intact;C.presupune 10-12 cure de polichimioterapie;D.se va insista pe iradierea endocervicala;E.

(pag. 3078)

C2350158. Urmatoarele examene clinice sunt obligatorii pentru stadializarea corecta a cancerului de col:

tuseul rectal;A. cistoscopia;B. examenul cu valvele;C.ecografie transvaginala;D.tactul vaginal;E.

(pag. 3071)

C2350159. Extensia cancerului de col pe cale hematogena determina metastaze la distanta la urmatoarele organe:

uter;A. os;B. plaman;C.rinichi;D.creier;E.

(pag. 3070)

C2550160. Rolul oncogen al virusurilor HPV în cancerul de col uterin este evidentiat de:existenta condiloamelor acuminate cervicale.A. infectia persistentã.B. infectia mucoasei vaginale si a coluluiC.infectia mucoasei endocervicaleD.infectia epiteliului metaplazic în zona scuamo-columnarã.E.

(pag. 3070)

C2550161. Invazia venoasã sau limfaticã din stadiul I a1 (FIGO- 1994) a cancerului de col uterin înseamnã:

nu modificã stadialitateaA. modificã stadialitatea în b.B. se recomandã tratament ca în stadiul I bC.justificã o conduitã conservatoareD.dã metastaze ganglionare.E.

(pag. 3070)

C2550162. Invazia venoasã sau limfaticã din stadiul I a1 (FIGO- 1994) a cancerului de col uterin înseamnã

nu modificã stadialitateaA. modificã stadialitatea în b.B. se recomandã tratament ca în stadiul I bC.justificã o conduitã conservatoareD.



dã metastaze ganglionareE.

(pag. 3070)

C2550163. Care sunt cãile de extensie ale cancerului de col uterin?ligamentele rotundeA. epiteliul vaginalB. parametreC.vezica urinarãD.ligamentele utero-ovarieneE.

(pag. 3070)

C2550164. Care sunt manifestãrile clinice tardive ale cancerului de col uterin?dureri lombo-sacrateA. disurieB. piurieC.dureri în membrele inferioareD.dureri în flancuriE.

(pag. 3071)

C2550165. Precizati care sunt formele particulare de cancer de col uterinadenocarcinomulA. cancerul de col asociat cu fibrom uterinB. cancerul de col asociat cu sarcinaC.blastomul de col uterinD.microcarcinomul.E.

(pag. 3071, 3073)

C2550166. Cancerul de col uterin stadiul IVa invadeazã:uretereleA. vezica.B. rectul.C.vulva.D.ovarele.E.

(pag. 3072)

C2550167. Bilantul general înaintea stabilirii strategiei terapeutice în cancerul de col uterin cuprinde:examen clinic generalA. radiografie pulmonarãB. test de sarcinã la tinereC.arteriografiaD.scintigramã hepaticãE.

(pag. 3073)

C2550168. Mijloacele terapeutice folosite în cancerul de col uterin sunt:iradiereaA. fizioterapia localãB. chirurgiaC.hormonoterapiaD.chimioterapiaE.

(pag. 3073)

C2550169. Complicatiile tardive postoperatorii în cancerul de col uterin pot fi:



fistule rectovaginaleA. fistule ale tractului urinarB. limfedem suprapubianC.formatiuni limfochisticeD.tromboflebitãE.

(pag. 3074)

C2550170. Care sunt sistemele clasice de iradiere folosite în cancerul de col uterin?sistemul LONDRA.A. Sistemul PARISB. sistemul ROMAC.sistemul STOCKHOLMD.sistemul MANCHESTERE.

(pag. 3074)

C2550171. Precizati care sunt particulele folosite pentru teleterapie:raze XA. radiatii gammaB. fotonii XC.neutronD.electroniE.

(pag. 3075)

C2550172. Investigarea bolnavei cu cancer de col uterin în vederea tratamentului cu chimioterapice trebuie sã cuprindã:

indici hematologiciA. investigarea functiei pancreaticeB. investigarea aparatului respiratorC.investigarea aparatului cardiovascularD.investigarea aparatului digestivE.

(pag. 3075)

C2550173. Conduita terapeuticã în stadiul Ia1 este urmãtoarea:histerectomie radicalã la femeile peste 50 de anA. conizatie la femeile pânã la 50 de aniB. histerectomie totalã cu conservarea anexelor la femeile sub 40 de aniC.histerectomie totalã cu anexectomie bilateralã la femeile peste 40 de aniD.iradiere si amputatie de col indiferent de vârstãE.

(pag. 3076)

C2550174. Care sunt interventiile chirurgicale în stadiile IIIa si IIIb ale cancerului de col uterin?histerectomia subtotalã cu limfadenectomieA. laparotomie exploratorieB. histerectomie subtotalã cu anexectomieC.interventii chirurgicale limitate de necesitateD.histerectomie radicalã cu extirparea vaginului în totalitateE.

(pag. pag 3076)

C2550175. Care sunt interventiile chirurgicale în stadiile IIIa si IIIb ale cancerului de col uterin?histerectomia subtotalã cu limfadenectomieA. laparotomie exploratorieB. histerectomie subtotalã cu anexectomieC.



interventii chirurgicale limitate de necesitateD.histerectomie radicalã cu extirparea vaginului în totalitateE.

(pag. 3076)

C2550176. Care sunt secventele terapeutice în cancerul de col uterin stadiul I asociat cu sarcina în trimestrul I?

interventie chirurgicalã oncologicã la 15 zile dupã brahiterapieA. teleterapie dupã brahiterapieB. interventie chirurgicalã oncologicã dupã teleterapieC.teleterapie la 3 sãptãmâni dupã interventie chirurgicalã oncologicãD.polichimioterapie, interventie chirurgicalã oncologicã la 6 sãptãmâniE.

(pag. 3077)

C2550177. Tratamentul cancerului de col restant are urmãtoarele particularitãtiprimul gest terapeutic este cel chirurgicalA. doza de curieterapie este diminuatãB. teleterapia se efectueazã ca si în prezenta corpului uterinC.conduita chirurgicalã impune cistostomia suprapubianãD.polichimioterapia se efectueazã în 6-8 cureE.

(pag. 3078)

C2550178. Care sunt secventele terapeutice acceptate în sarcomul de col uterin?interventia chirurgicalã, teleterapia, chimioterapiaA. brahiterapia, interventia chirurgicalã, teleterapie, chimioterapieB. brahiterapie, chimioterapie, interventie chirurgicalã, teleterapieC.teleterapie, interventie chirurgicalã, chimioterapieD.chimioterapie, interventie chirurgicalã, teleterapieE.

(pag. 3068)

C2550179. Precizati care sunt factorii favorizanti în etiologia cancerului de col uterin:MultiparitateaA. Debutul vietii sexuale la vârstã tânãrã;B. Statut socio-economic scãzut;C.Bacilul DÖDERLEIN;D.Circumcizia partenerului sexual.E.

(pag. 3069)

C2550180. Care sunt agentii infectiosi implicati în etiologia cancerului de col uterin?Gonococul;A. Bacilul DUCREY;B. Virusul papylloma (HPV);C.Virusul herpes simplex tip I;D.Virusul herpes simplex tip II.E.

(pag. 3069)

C2550181. Stadiul Ia2 (în cancerul microinvaziv) semnificã:Stadiu cu col macroscopic normal;A. Interesare vascularã si limfaticã;B. nvazie în adâncime pânã la 3 mm.;C.Invazie în adâncime pânã la 5 mm.;D.Cancerul s-a extins de la exocol la endocol.E.

(pag. 3070)



C2550182. Precizati care este grupul ganglionar primar în cancerul de col uterin:Ganglionii obturatori;A. Ganglionii presacrati;B. Ganglionii iliaci comuni;C.Ganglionii preaortici;D.Ganglionii femurali superficiali.E.

(pag. 3070)

C2550183. În stadiile incipiente, cancerul de col uterin prezintã urmãtoarele simptome:Dispareunie;A. Metroragie;B. Secretie vaginalã apoasã;C.Dismenoree;D.Secretie vaginalã cu striuriE.

(pag. 3071)

C2550184. Pentru stadializarea cancerului de col uterin sunt obligatorii:Pentru stadializarea cancerului de col uterin sunt obligatorii:A. Tactul rectal;B. Histerosalpingografia;C.Cistoscopia;D.Urografia inravenoasã (sau rectoscopia).E.

(pag. 3071)

C2550185. Diagnosticul pozitiv de cancerul de col uterin în stadii incipiente se precizeazã cu ajutorul:Testului LAHM SCHILLER;A. Testului LUGO;B. Biopsiei tintite colposcopic;C.Screeningului citologic;D.Frotiului citohormonal vaginal.E.

(pag. 3071)

C2550186. Care sunt timpii operatori care fac parte din histerectomia radicalã?Extirparea 1/3 craniale a vaginului;A. Extirparea trigonului vezical;B. Extirparea ligamentelor utero-sacrate;C.Extirparea parametrelor;D.Extirparea ganglionilor iliaci externi.E.

(pag. 3073)

C2550187. Care sunt complicatiile intraoperatorii ale histerectomiei radicaleLezarea rãdãcinilor sacrate ale marelui nerv sciatic;A. Leziuni ureterale;B. Leziuni ale anselor intestinale;C.Hemoragii din arterele hemoroidale;D.Leziuni ale vezicii urinare.E.

(pag. 3073)

C2650188. Factorii favorizanţi ai apariţiei cancerului de col uterin sunt:debutul la vârstă tânără a vieţii sexuale a femeiiA. femei căsătorite cu bărbaţi circumciziB. fumatulC.



nivelul crescut plasmatic de vitamina A, caroten, acid folicD.consumul de alcoolE.

(pag. 3069)

C2650189. Apariţia cancerului de col uterin este favorizată de:partener sexual cu multiple partenereA. infecţia cu herpes simplex virus tip 2B. consumul de cafeaC.nivelul scăzut plasmatic de vitamina A, caroten, acid folicD.infecţia cu human papiloma virusE.

(pag. 3069)

C2650190. Statusul socio-economic arată incidenţa mai mare a cancerului de col uterin la populaţia săracă, datorită:

deficienţelor de igienă intimăA. deficienţelor de dietăB. deficienţelor de contracepţieC.deficienţelor de informareD.deficienţelor de vitamina A, caroten, acid folicE.

(pag. 3069)

C2650191. Pentru cancerul de col uterin, următoarele afirmaţii sunt adevărate:macroscopic, leziunea devine vizibilă în cancerul franc invazivA. în cancerul microinvaziv colul poate să apară macroscopic normalB. stadiul 1 are invazie stranală mai mare de 3 mmC.stadiul A2 are invazie în adâncime de 3-5 mm de la membrana bazalăD.interesarea vasculară, venoasă sau limfatică modifică stadialitatea cancerului microinvazivE.

(pag. 3070)

C2650192. Formele macroscopice ale cancerului de col uterin sunt:ulcerativăA. nodularăB. zmeurieC.exofiticăD.concentricăE.

(pag. 3070)

C2650193. Ca număr, leziunea canceroasă de col uterin poate fi:unifocalăA. circumferenţialăB. multifocalăC.totdeauna unicăD.totdeauna multiplăE.

(pag. 3070)

C2650194. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre cancerul de col uterin:în oncogeneza cervicală are rol HPVA. carcinomul pe col restant apare la 3 ani sau mai mult de la histerectomieB. carcinoamele pe col restant apar sub 3 ani de la histerectomieC.stadiul a1 al cancerului microinvaziv are de regulă şi metastaze ganglionareD.etiologia cancerului de col uterin a fost complet elucidatăE.

(pag. 3070)



C2650195. Din tumorile epitaliale maligne ale colului uterin fac parte:carcinomul scuamosA. carcinomul epidermoid cu celule mari cheratinizateB. carcinomul epidermoid cu celule fuziformeC.carcinomul bazocelularD.carcinomul verucosE.

(pag. 3070)

C2650196. Tumorile nonepiteliale maligne de col uterin sunt:sarcom stromal adenocervicalA. carcinosarcomB. adenosarcomC.leiomiosarcomD.adenocarcinom cu celule clareE.

(pag. 3070)

C2650197. Căile de extensie al cancerului de col uterin sunt:din aproape în aproapeA. limfaticăB. hematogenăC.ca o "pată de ulei"D.doar limfaticăE.

(pag. 3070)

C2650198. Grupul ganglionar secundar al căii de extensie limfatice din cancerul de col uterin cuprinde:ganglioni iliaci comuniA. ganglioni periarticiB. ganglioni femurali profunzi şi superficialiC.ganglioni presacraţiD.ganglioni hipogastriciE.

(pag. 3070)

C2650199. Metsatazele la distanţă ale cancerul de col uterin, sunt:osoaseA. pulmonareB. cerebraleC.vezica urinarăD.rectE.

(pag. 3070)

C2650200. Clasificarea histologică a cancerului de col uterin, cuprinde:tumori epiteliale maligneA. tumori nonepiteliale maligneB. tumori secundareC.tumori terţiareD.adenocarcinoameE.

(pag. 3070)

C2650201. Adenocarcinoameme de col uterin, sunt:papilarA. carcinom verucosB. mucosC.



"Glassy cell carcinoma"D.carcinoma bazocelularE.

(pag. 3070)

C2650202. Carcinomul scuamos de col uterin cuprinde:carcinomul epidermoid cu celule mari necheratinizateA. carcinomul epidermoid cu celule mici necheratinizateB. adenosarcomulC.leiomiosarcomulD.carcinomul bazocelularE.

(pag. 3070)

C2650203. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre cancerul de col uterin:semnele şi simptomele sunt precoceA. semnele şi simptomele sunt tardiveB. cancerul microinvaziv este complet asimptomaticC.în fazele incipiente apare o secreţie apoasă, subţireD.durerea apare în fazele incipienteE.

(pag. 3071)

C2650204. Primul semn, caracteristic, în cancerul de col uterin este:o scrugere redusă, nemirositoareA. durereaB. însoţit de apariţia de regulă după microtraumatisme (contact sexual, irigaţii vaginale)C.însoţit de striuri sangvineD.disuriaE.

(pag. 3071)

C2650205. Semnele şi simptomele cancerului de col uterin cuprind:sângerare abundentăA. sângerare uneori mirositoareB. sângerare amestecată cu puroiC.sângerare amestecată cu detritusuri tisulareD.secreţie apoasăE.

(pag. 3071)

C2650206. Tardiv, în fazele avansate ale cancerului de col uterin se adaugă semne şi simptome:durerea în flancuriA. durere în membrele inferioareB. disuriaC.hematuriaD.sângerări rectaleE.

(pag. 3071)

C2650207. Pentru stadializarea corectă a cancerului de col uterin sunt obligatorii:examenul cu valveA. tactul vaginalB. tactul rectalC.urografia intravenoasăD.cistoscopia şi rectoscopiaE.

(pag. 3071)



C2650208. În diagnosticul pozitiv al cancerului de col uterin, sunt esenţiale:testul Lahm-SchillerA. biopsia ţintită sub colposcopB. diagnosticul anatomo-patologicC.computer tomografia sau rezonanţa magnetică nuclearăD.exmaneul cu valveE.

(pag. 3071)

C2650209. În cazurile suspecte de cancer de col uterin, sunt foarte importante:conizaţia diagnosticăA. limfografiaB. ecografiaC.rezecţia cu ansa diatermică (LLETZ)D.computer tomografiaE.

(pag. 3071)

C2650210. Screening-ul pentru cancerul de col uterin este:efectuat prin examen citologicA. bun pentru diagnosticul stadiilor incipienteB. realizat prin ecografieC.foarte costisitorD.greu de realizatE.

(pag. 3071)

C2650211. Pentru stadializarea corectă a cancerului de col uterin, sunt necesare următoarele examene paraclinice:

radioscopie abdominală urografie intravenoasăA. urografie intravenoasăB. cistoscopieC.rectoscopieD.computer tomografieE.

(pag. 3071)

C2650212. Adenocarcinomul de col uterin are următoarele caractere:reprezintă 10-15% din cancerele de col uterinA. îşi are originea în endometruB. îşi are originea în glandele endocervicaleC.reprezintă 80-90% din cancerule de col uterinD.îşi are originea în porţiunea exocervicalăE.

(pag. 3071)

C2650213. Stadiul IV al cancerului de col uterin, cuprinde:extensia în afara aparatului genitalA. ureterohidronefrozăB. invazia mucoasei vezicale şi/sau rectaleC.metastaze la distanţă sau în afara pelvisuluiD.invazia parametrelorE.

(pag. 3072)

C2650214. Adenocarcinomul de col uterin are particularităţi:manifestarea lui prin semne şi simptome e mai tardivă decât a cancerului exocervicalA. se manifestă clinic prin mărirea porţiunii intravaginale a coluluiB.



forma de "butoiaş" a coluluiC.manifestarea lui prin semne şi simptome mai e precoce decât a cancerului exocervicalD.durerea apare de la începutE.

(pag. 3073)

C2650215. Adenocarcinomul de col uterin are ca particularităţi:metroragii spontane sau la traumatisme ale coluluiA. disuriaB. rectorgiaC.recidive locale rareD.recidive locale mai frecvente, comparativ cu carcinomul scuamosE.

(pag. 3073)

C2650216. Tratamentul cancerului de col uterin este:monoterapeuticA. complex, folosind multiple mijloace terapeuticeB. succedat şi combinat cu iradiere, chirurgie, chimioterapie, tratament adjuvantC.decis de o echipă complexă formată din ginecolog, anatomopatolog, radioterapeut, oncolog şi chiomioterapeut

D.

aplicat în funcţie de decizia ginecologuluiE.

(pag. 3073)

C2650217. Înainte de stabilirea strategiei terapeutice în cancerul de col uterin sunt necesare:examenul genital complet cu stadializare clinicăA. radiografie pulmonarăB. ECGC.probele sferei hepaticeD.proteina C reactivăE.

(pag. 3073)

C2650218. Înainte de stabilirea strategiei terapeutice în cancerul de col uterin, în stadiile avansate, sunt necesare:

urografie intravenoasăA. cistoscopieB. rectoscopieC.limfografieD.computer tomografE.

(pag. 3073)

C2650219. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre tratamentul chirurgical al cancerului de col uterin?

urmăreşte în primul rând prognosticul vitalA. urmăreşte funcţionalitatea organelor genitaleB. sacrifică funcţionalitatea în favoarea radicalităţii oncologiceC.sacrifică doar căile de propagareD.tehnica este aceeaşi indiferent de stadiuE.

(pag. 3073)

C2650220. Limfadenocolpohisterectomia totală lărgită urmăreşte extirparea:uteruluiA. 1/3 cervicală a vaginuluiB. ligamentele uterosacrate şi uterovezicaleC.parametreleD.



staţiile ganglionare inghinaleE.

(pag. 3073)

C2650221. În stadiile incipiente ale cancerului de col uterin:metastazele ovariene sunt frecventeA. matestazele ovariene sunt rareB. actualmente se acceptă păstrarea ovarelor la femeile tinere şi în stadiile incipienteC.actualmente ovarele se extirpăD.se extirpă porţiunea distală a ureterelor şi a vezicii urinareE.

(pag. 3073)

C2650222. Complicaţiile imediat ale tratamentului chirurgical al cancerului de col uterin includ:hemoragiiA. leziuni ale ureterelorB. leziuni ale vezicii urinareC.leziuni ale anselor intestinaleD.fistulele tractului urinarE.

(pag. 3074)

C2650223. Complicaţiile postoperatorii în cadrul tratamentului chirurgical al cancerului de col uterin, includ:

infecţiileA. hematoameleB. tromboflebiteleC.boala tromboembolicăD.disfuncţia sfincterului analE.

(pag. 3074)

C2650224. Complicaţiile tardive în cadrul tratamentului chirurgical ale cancerului de col uterin, sunt dominate de:

disfuncţia vezicalăA. fistule ale tractului urinarB. formaţiuni limfochistice şi limfedemC.hemoragii prin leziuni ale vaselor iliaceD.hemoragii ale vaselor din fose obturativeE.

(pag. 3074)

C2650225. Tratamentul radiologic al cancerului de col uterin este compus din:brahiterapie sau curieterapieA. administrare de CysplatinB. administrare de metotrexatC.teleterapiaD.administrare de adriamicinăE.

(pag. 3074-3075)

C2650226. Curieterapia în cancerul de col uterin foloseşte cel mai frecvent:CesinA. IridiuB. surse radifere introduse intrauterin şi intravaginalC.alcalcizi vegetaliD.antimetaboliţiE.

(pag. 3074-3075)



C2650227. Sistemele de iradiere utilizate în tratamentul radiologic al cancerului de col uterin sunt derivate din sistemele clasice:

ParisA. LondraB. StockholmC.VienaD.ManchesterE.

(pag. 3074)

C2650228. Brahiterapia în cancerul de col uterin utilizează:tehnici "after loading"A. radiografiile în vederea calcululului dozimetricB. introducerea prin comandă, de la distanţă, a surselor radifereC.iradiere cu activităţi mari şi timp de expunere foarte scurtD.fascicule de radiaţii GammaE.

(pag. 3075)

C2650229. Brahiterapai în cancerul de col uterin trebuie să acopere cu doză tumoricială "volumul ţintă":

uterulA. partea proximală a parametrelor (punctul A)B. treimea superioară a vaginuluiC.treimea inferioară a vaginuluiD.ovareleE.

(pag. 3075)

C2650230. Teleterapia cancerului de col uterin utilizează:fascicule de radiaţii Gamma (telecobaltoterapia)A. fotoni XB. electroni (acceleratori liniari şi betatron)C.iradieri cu activităţi mari şi timp de expunere foarte scurtD.sistemul ParisE.

(pag. 3075)

C2650231. Următoarele afirmaţii sunt adevărate în tratamentul radiologic al cancerului de col uterin:teleterapia constituie tratamentul de bazăA. brahiterapia şi teleterapia se asociază în mod obişnuitB. brahiterapia vizează sterilizarea leziunii primitiveC.brahiterapia nu acoperă cu doza tumoricidă "volumul ţintă": uter, partea proximalăa parametrelor şi treimea superioară a vaginului

D.

teleterapia se poate realiza pe întreg pelvisulE.

(pag. 3075)

C2650232. Indicaţiile tratamentului citostatic a cancerului de col uterin sunt:prezenţa metastazelor ganglionare diagnosticată histologic după radio-chirurgieA. în formele avnasate ale bolii, în asociere cu radioterapiaB. cancerul stadiul IA1C.în cazul recidivelor sau metastazelor la distanţă, în asociere cu radioterapiaD.cancerul stadiul IVa şi IvbE.

(pag. 3075-3077)

C2650233. Chimioterapia în cancerul de col uterin utilizează asocieri cu:



CyclofosfamidaA. CysplatinB. MetotrexatC.BleomicinaD.CesinE.

(pag. 3075)

C2650234. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu privire la tratamentul cancerului de col uterin în stadiul 0:

histerectomie totală cu păstrarea anexelor la bolnave peste 40 de aniA. conizaţia largă sau amputaţia de col cu dispensarizare continuă şi atentă, la paciente sub 40 de ani şi care îşi doresc o sarcină

B.

histerectomie totală cu anexectomie bilateralăC.brahiterapie utero-vaginală 59-60 GyD.teleterapie pe întreg pelvisul 20 GyE.

(pag. 3076)

C2650235. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu privire la tratamentul cancerului de col uterin în stadiul I a1:

histerectomie totală cu păstrarea anexelor la bolnavele sub 40 de aniA. histerectomie totală cu anexectomie bilaterală la bolnavele peste 40 de aniB. postoperator, dacă leziunea se dovedeşte histologic mai avansată, limfadectomie şi brahiterapie sau teleterapie

C.

polichimioterapieD.conizaţia de col uterin la bolnavele peste 50 de aniE.

(pag. 3076)

C2650236. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu privire la tratemtnul cancerului de col uterin în stadiul Ia2:

brahiterapie 60 Gy în punctele A din parametre, limfadenocolpohisterectomie totală lărgită la 5-6 săptămâniA. polichimioterapieB. postoperator în funcţie de rezultatul examenului histologic: brahiterapie şi/sau teleterapieC.conizaţie de col uterin la pacientele care doresc sarciniD.amputaţie de col uterin la pacientele care doresc sarciniE.

(pag. 3076)

C2650237. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu privire la tratamentul cancerului de col uterin în stadiul Ib şi Iia:

necesită brahiterapie utero-vaginală, teleterapie, limfadenocolpohisterectomie totală lărgităA. necesită doar limfadenocolpohisterectomie lărgităB. necesită postoperator în funcţie de prezenţa histologică a tumorii reziduale - brahiterapie la mucoasa bontului vaginal

C.

la pacientele tinere operaţia se poate limita la histrectomie totalăD.la pacientele care mai doresc sarcini, se poate tenta o conizaţie de col uterinE.

(pag. 3076)

C2650238. În stadiul IIb al cancerului de col uterin, tratamentul corect este:brahiterapie, teleterapia, intervenţia chirurgicală de tip oncologicA. histerectomie totală cu păstrarea anexelor la pacientele sub 40 de aniB. teleterapia până la 20 Gy, brahiterapia utero-vaginală 58 Gy, reluarea teleterapiei până la DT=48-50 Gy, apoi intervenţie chirurgicală de tip oncologic, dacă este oportună

C.

când actul chirurgical nu se consideră oportun, după teleterapie şi brahiterapie se indică polichimioterapie 4-6 cure

D.

histerectomie totală cu anexectomie bilaterală, indiferent de vârsta pacienteiE.



(pag. 3076)

C2650239. Tratamentul corect al cancerului de col uterin stadiul IIIa şi IIIb este:teleterapie, brahiterapie, polichimioterapieA. 2-3 cure de polichimioterapie, teleterapie, brahiterapie şi reluarea curelor de citostatice până la 8-10 cure în totalitate

B.

histerectomie totală cu coleret vaginalC.limfadenohisterocolpectomieD.brahiterapie intravaginală în scop hemostatic, în hemoragii importanteE.

(pag. 3076-3077)

C2650240. În stadiul IIIa şi IIIb, a cancerului de col uterin, actul chirurgical de tip oncologic:creşte rata supravieţuirilorA. creşte rata complicaţiilor postoperatoriiB. nu creşte rata supravieţuirilorC.nu creşte rata complicaţiilor postoperatoriiD.este absolut necesarE.

(pag. 3076)

C2650241. În stadiul IVa şi IVb a cancerului de col uterin, tratamentul cuprinde:polichimioterapie şi teleterapie pe întreg pelvisul 60 Gy cea a metastazelor la distanţăA. brahiterapie numai în scop hemostaticB. intervenţii chirurgicale radicaleC.intervenţii chirurgicale de strictă necesitateD.brahiterapie cu doze mici şi fracţionateE.

(pag. 3077)

C2750242. Selectati afirmatiile false legate de tratamentul citostatic in cancerul de col:este indicat in formele precoce de boalaA. indicatia si initierea chimioterapiei nu necesita investigatii cardiovasculare si renaleB. este indicat in cazul recidivelor si metastazelor la distanta, in asociere cu radioterapieC.taxanii se pot utiliza in monoterapie secventialaD.este indicat in prezenta metastazelor ganglionare, ovariene sau in tesutul parametrial diagnosticate dupa radio-chirurgie

E.

(pag. 3075)

C2750243. In aparitia cancerului de col sunt implicati urmatorii factori favorizanti, cu exceptia:debutul vietii sexuale la varsta tanara (adolescenta):A. nuliparitateaB. fumatulC.carenta alimentare de vitamina AD.antecedente obstetricale incarcateE.

(pag. 3069)

C2750244. Extensia limfatica a cancerului de col uterin se face prin grupul ganglionar primar si secundar, acesta din urma fiind reprezentat de urmatoarele grupe ganglionare:

ganglioni iliaci comuniA. ganglioni obturatoriB. ganglioni femurali profunzi si superficialiC.ganglioni iliaci externiD.ganglioni periaorticiE.

(pag. 3070)



C2750245. Tratamentul in cancerul de col stadiul Ia2 include urmatoarele, cu exceptia:brahiterapie 60 Gy in punctele A din parametreA. histerectomie totala cu anexectomie bilaterala la 5-6 saptamani dupa radioterapieB. momochimioterapie cu taxaniC.brahiterapie 10-20 Gy postoperator la bontul vaginalD.teleterapie 60 GyE.

(pag. 3076)

C2850246. Pentru stadializarea cancerului de col uterin sunt obligatorii:examen cu valve, tuseu vaginal, tuseu rectalA. rectoscopiaB. cistoscopiaC.histerosalpingografiaD.histeroscopiaE.

(pag. 3071)

C2850247. Precizati care sunt grupele ganglionare secundare in extensia pe cale limfatica a cancerului de col uterin:

ganglionii obturatoriA. ganglionii presacratiB. ganglionii iliaci comuniC.ganglionii periaorticiD.ganglionii femurali profunzi si superficialiE.

(pag. 3070)

C2850248. Operatia de histectomie radicala in cancerul de col uterin consta in urmatoarele etape, cu exceptia:

extirparea 1/3 craniale a vaginuluiA. extirparea vaginului in totalitateB. extirparea ligamentelor utero-sacrateC.extirparea parametrelorD.extirparea ganglionilor periaorticiE.

(pag. 3073)

C2850249. Care este schema terapeutica aplicata in cancerul de col uterin stadiul 0limfadenocolpohisterectomie largitaA. iradiere profunda externa si locala urmata la 2 saptamani de limfadenocolpohisterectomie largitaB. conizatie sau amputatie de col la pacientele sub 40 de ani si care doresc sa procreezeC.histerectomie totala cu pastrarea anexelor la paciente peste 40 de aniD.iradiere locala si externa pelvianaE.

(pag. 3083)

C2850250. Simptomele ce se adauga in fazele avansate ale cancerului de col uterin sunt urmatoarele, cu exceptia:

durerea in membrele inferioare sau in flancuriA. striuri sangvinolente vaginale la contact sexualB. durere in etajul superior al abdomenuluiC.hematuriaD.sangerari rectaleE.

(pag. 3071)

C2850251. Complicatiile tardive ale tratamentului chirurgical in cancerul de col uterin sunt:infectiileA.



hematoameleB. fistule vezico-vaginaleC.tromboflebiteleD.disfunctia vezicalaE.

(pag. 3074)

C2850252. Precizati care sunt factorii favorizanti in etiologia cancerului de col uterin:multiparitateaA. debutul vietii sexuale la varsta tanaraB. anticonceptionaleleC.status socio-economic scazutD.circumcizia partenerului sexualE.

(pag. 3069)



Tema nr. 51Cancerul ovarian



C1251001. Diagnosticul final de cancer ovarian este stabilit prin:ecografie transvaginala cu Doppler colorA. tomografie computerizataB. punctie cu examen citologicC.examen histopatologicD.anamneza, antecedente familiale, examen ginecologicE.

(pag. 3104)

C1351002. Care dintre urmatoarele metode detine rolul major in tratamentul cancerului ovarian?hormonoterapiaA. stimulatorii ovulatieiB. tratamentul antiinflamatorC.chirurgiaD.radioterapiaE.

(pag. 3105)

C1351003. Care dintre urmatorii markeri este cel mai studiat la ora actuala in cancerul ovarian?alfafetoproteinaA. antigenul carcinoembrionarB. fosfataza alcalina placentara umanaC.urokinazaD.CA 125E.

(pag. 3104)

C1351004. In ce situatii poate fi recomandata ooforectomia unilaterala in cancerul ovarian?capsula tumorala ruptaA. tumora bilaterala si ascitaB. femei tinere cu stadiul I si grading 1-2C.stadiul IVD.diseminari epiplooiceE.

(pag. 3105)

C1351005. Care este virsta medie a aparitiei cancerului ovarian?46 aniA. 62 aniB. 65 aniC.70 aniD.peste 70 aniE.

(pag. 3099)

C1351006. Care este cea mai eficienta combinatie citostatica folosita pina in prezent in cancerul ovarian?



metotrexat - 5-fluorouracilA. etoposide - ciclofosfamidaB. asocierea taxol - carboplatinC.cisplatin - ciclofosfamidaD.metotrexat - cisplatinE.

(pag. 3109)

C1451007. Incidenta cancerului ovarian are urmatoarele caracteristici cu exceptia uneia singure:reprezinta 5% din totalul malignitatilor aparute la femeiA. reprezinta 20% din malignitatile tractului genitalB. varsta medie de aparitie a bolii este de 62 aniC.cea mai inalta incidenta se constata la rasa alba din nordul Europei si AmericiiD.varsta medie de aparitie a bolii este de 35 aniE.

(pag. 3099)

C1451008. Care este stadiul in clasificarea FIGO a cancerului ovarian in care apare prima oara ruperea capsulei

stadiul I AA. stadiul IBB. stadiul ICC.stadiul II AD.stadiul II BE.

(pag. 3106)

C1451009. Ooforectomia unilaterala se recomanda in urmatoarele stadii ale cancerului de ovarstadiul II AA. stadiul II BB. stadiul IIIC.stadiul I – grading histologic 1-2D.stadiul IVE.

(pag. 3105)

C1451010. Cel mai important factor de risc in etiologia cancerului ovarian este:sarcinaA. anticonceptionaleleB. istoria familiala a rudelor de gradul I (mama, sora, fiica)C.infertilitateaD.dieta bogata in grasimiE.

(pag. 3100)

C1451011. Care este markerul tumoral cel mai studiat in scopul depistarii cit mai precoce a cancerului ovarian

antigenul carcino-embrionar (CEA)A. CA 125B. alfa - fetoproteinaC.fosfataza alcalina placentara umanaD.gonadotropina ovariana umanaE.

(pag. 3104)

C1451012. Valoarea normala serica a antigenului CA 125 este de35 U/mlA. 60 U/mlB.



70 U/mlC.80 U/mlD.10 U/mlE.

(pag. 3102)

C1451013. Tumora la unul sau ambele ovare cu micrometastaze peritoneale confirmate in afara pelvisului, si/sau metastaze ganglionare este caracteristica urmatorului stadiu al cancerului ovarian

stadiul IA. stadiul IIB. stadiul IIIC.stadiul IVD.nici unuiaE.

(pag. 3106)

C1551014. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la terapia cancerului ovarian este adevarata:necesita un tratament complex, secvential;A. chimioterapia nu este tratament adjuvant nici in primul stadiu al bolii, nici in stadiile avansate:B. tratamentul chirurgical este cel mai important in stadiile avansate ale bolii;C.efectele chimioterapiei sunt mai bune in prezenta tumorilor de dimensiuni mari;D.30% din pacienti se prezinta la prima consultatie in stadii incurabile chirurgical.E.

(pag. 3109)

C1551015. Pentru cancerul ovarian, cea mai buna metoda de screening este:examinarea pelvina;A. markerii tumorali serici;B. sonografia abdominala;C.sonografia transvaginala asociata cu determinarea CA-125;D.citologia vaginala.E.

(pag. 3103)

C1551016. In cancerul de ovar, reziduul tumoral optim postchirurgical care asigura cea mai buna rata de supravietuire trebuie sa aiba dimensiuni cuprinse intre:

1-2 cm;A. 1,5-2 cm;B. 2-5 cm;C.5-10 cm;D.sub 10 cm.E.

(pag. 3107)

C1551017. Dupa stadializarea FIGO a cencerului ovarian, stadiul IIIA inseamna,tumora ovariana cu metastaza macroscopica in afara pelvisului, sub 2 cm;A. extensie la tesuturile pelvine, cu celule maligne in ascita, dar fara metastaze peritoneale in afara pelvisului sau ganglionare;

B.

tumora ovariana cu micromestaza peritoneala in afara pelvisului;C.tumora ovariana cu metastaza la distanta;D.tumora ovariana fara extensie in pelvis.E.

(pag. 3106)

C1551018. In cancerul ovarian tumorile de granuloasa apar mai frecvent in,pubertate;A. perioada fertila;B. premenopauza;C.postmenopauza;D.



perioada senila.E.

(pag. 3101)

C1551019. Care din urmatoarele asocieri chimioterapice este considerata cea mai eficienta in cancerul ovarian:

carboplatin si ciclofosfamida;A. metotrexat si ciclofosfamida;B. taxol si cisplatin;C.doxirubicin si dacarbazona;D.ifosfamida si cisplatin.E.

(pag. 3109)

C1651020. Efect profilactic antitumoral in cancerul de ovar are:anticonceptionaleleA. antihipertensiveleB. infertilitateaC.sterilizarea tubaraD.inductorii de ovulatieE.

(pag. 3099)

C1651021. Care dintre tumorile ovariene secreta estrogeni:coriocarcinomulA. teratomulB. chistadenocarcinomul mucinosC.tecoameleD.chistadenocarcinomul serosE.

(pag. 3101)

C1651022. Alegeti tumora cu origine din structuri germinale:teratoameleA. chistadenocarcinomul serosB. coriocarcinomulC.tumorile cu celule granuloaseD.ginandroblastomulE.

(pag. 3101)

C1651023. Cea mai frecventa tumora ovariana epiteliala maligna este reprezentata de:carcinomul serosA. carcinomul mucinosB. carcinomul endometrioidC.tumora cu celule clareD.tumori nediferentiateE.

(pag. 3101)

C2251024. Vârsta medie de apariţie a cancerului ovarian este :42 aniA. 50 aniB. 62 aniC.75 aniD.79 aniE.

(pag. 3099)



C2251025. Administrarea de medicamente ovulatorii :creşte riscul de apariţie a cancerului ovarian de 2 – 3 ori, dacă este utilizată mai mult de 12 cicluriA. scade riscul apariţiei cancerului ovarian de 2 -3 oriB. reduce riscul apariţiei cancerului până la nivelul riscului din populaţia generalăC.creşte riscul de apariţie a cancerului ovarian de 2 -3 ori dacă este utilizată mai puţin de 3 cicluriD.nu influenţează riscul de apariţie a cancerului ovarianE.

(pag. 3100)

C2251026. Tumorile ovariene celulare germinale :sunt tumori ale vârstei tinere (20-30 ani)A. nu metastazează în ganglionii limfaticiB. sunt bilateraleC.dau LDH seric scăzutD.valorile crescute ale AFP şi BCG serice cu LDH seric scăzut, diferenţiază disgerminoamele pure de cele mixte

E.

(pag. 3101)

C2251027. În tratamentul chirurgical al cancerului ovarian, ooforectomia unilaterală se recomandă :numai la femeile în vârstă, cu cancer avansatA. numai la femeile tinere în stadii avansateB. numai la femeile tinere în stadiul II de boală, indiferent de gradingul histologicC.la femei tinere în stadiul I de boală, grading histologic I-II, tumora având capsula intactăD.la tumori bilaterale, cu ascităE.

(pag. 3105)

C2251028. Cel mai utilizat regim de primă linie în chimioterapia cancerului ovarian este:carboplatin 700 mg/m², în 3 cicluriA. carboplatin 100 mg/m², în 3 cicluriB. carboplatin 300-350 mg/m², ciclofosfamidă 500-750 mg/ m², în 6 cicluriC.ciclofosfamidă 300-350mg/m² în 3 cicluriD.carboplatin 100mg/m², ciclofosfamidă 300mg/m² în 3 cicluriE.

(pag. 3109)

C2251029. Cea mai eficace combinaţie citostatică în cancerul ovarian este :cisplatin şi doxorubicinA. taxol şi adriamicinăB. ciclofosfamidă şi doxorubicinC.taxol şi ciclofosfamidăD.taxol şi cisplatinE.

(pag. 3109)

C2251030. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tumorile sinusului endodermal ovarian nu este adevărată :

sunt tumori maligne ale celulelor germinale ovarieneA. sunt rar întâlniteB. au pronostic rezervatC.sunt bilaterale întotdeaunaD.chimioterapia postoperatorie oferă ameliorarea ratei de supravieţuireE.

(pag. 3101)

C2251031. Tumorile Brenner ovariene fac parte din :carcinoamele seroase ovarieneA.



tumori provenite din epiteliul germinal (tumori epiteliale)B. tumorile celulare germinale ovarieneC.adenocarcinoame cu celule clareD.tumorile stromei gonadale ovarieneE.

(pag. 3101)

C2251032. Stadiul I C în clasificarea FIGO a cancerului ovarian presupune :micrometastaza peritoneală în afara pelvisuluiA. extensie la alte ţesuturi pelviene fără celule maligne în ascită sau lichidul de spălareB. tumoră la unul sau ambele ovare cu una din următoarele cazuri : capsula ruptă, tumoră pe suprafaţa ovariană, celule maligne în ascită sau lichidul de spălare

C.

tumoră limitată la un ovar, capsula intactă, fără celule maligne în ascită sau lichidul de spălareD.tumora invadează unul sau ambele ovare cu extensie în pelvisE.

(pag. 3106)

C2251033. Stadiul III A al cancerului ovarian defineşte :tumoră la unul sau ambele ovare cu micrometastază peritoneală în afara pelvisuluiA. tumora invadează unul sau ambele ovare cu extensie în pelvisB. metastază la distanţă (sunt excluse metastazele peritoneale)C.tumora limitată la ovar (unul sau ambele ovare )D.metastază macroscopică în afara pelvisului sub 2 cm şi/sau metastază ganglionarăE.

(pag. 3106)

C2251034. Carcinomul mucinos ovarian :reprezintă 15% din carcinoamele epitelialeA. face parte din tumorile celulare germinaleB. face parte din tumorile stromei gonadale ovarieneC.este obligatoriu bilateralD.este estrogenosecretantE.

(pag. 3101)

C2251035. Care din următoarele forme histologice fac parte din tumorile stromei gonadale ovariene :carcinomul endrometroidA. tumorile BrennerB. disgerminoameleC.tecoameleD.tumorile sinusului endodermalE.

(pag. 3101)

C2351036. Varsta medie a manifestarii bolii ovariene maligne este:62 aniA. peste 70 aniB. postmenopauzaC.dupa 40 de aniD.perimenopauzaE.

(pag. 3099)

C2351037. Care dintre urmatorii factori are un efect protector fata de riscul cancerului ovarian ?istoricul familialA. fumatulB. contraceptia oralaC.sarcinile ectopiceD.



substantele stimulatoare ale ovulatieiE.

(pag. 3099)

C2351038. Care este operatia optima in cancerul ovarian ?histerectomia subtotala si anexectomia unilateralaA. colpohisterectomia tip WertheimB. limfadenectomia periaorticaC.histerectomia totala abdominala, anexectomia bilaterala si omentectomiaD.anexectomia bilateralaE.

(pag. 3107)

C2351039. Care dintre urmatoarele substante poate fi utilizata in terapia hormonala a cancerului ovarian ?

clomifenA. danazolB. tamoxifenC.salbutamolD.parlodelE.

(pag. 3110)

C2551040. Asocierea carcinomului ovarian cu cel endometrial :Nu este posibilãA. Este foarte rarãB. Este frecventãC.Posibilã în 50% cazuriD.Posibilã în 15 % cazuriE.

(pag. 3101)

C2551041. Neoplasmul ovarian stadiul III are ganglionii invadati în proportie de :24%A. 50%B. 74%C.73%D.82%E.

(pag. 3102)

C2551042. Conceptul de “reziduu minimal optim” în cancerul de ovar se referã la:Chirurgia citoreductivã primarãA. Chirurgia citoreductivã secundarãB. ChimioterapieC.RadioterapieD.ImunoterapieE.

(pag. 3107)

C2551043. Care din urmãtoarele afirmatii referitoare la terapia cancerului ovarian sunt adevãrate?Necesitã un tratament complex, secvential;A. Chimioterapia nu este tratament adjuvant, nici în primul stadiu al bolii, nici în cele avansate;B. Tratamentul chirurgical este cel mai important în stadiile avansate ale bolii;C.Efectele chimioterapiei sunt mai bune în prezenta tumorilor de dimensiuni mari;D.30% din pacienti se prezintã la prima consultatie în stadii incurabile chirurgical.E.

(pag. 3109)



C2551044. În cancerul ovarian, tumorile de granuloasã apar mai frecvent în:Pubertate;A. Perioada fertilã;B. Premenopauzã;C.Postmenopauzã;D.Perioada senilã.E.

(pag. 3101)

C2551045. Dupã stadializarea FIGO a cancerului ovarian, stadiul IIIA înseamnã:Tumoarã ovarianã, cu metastazã macroscopicã în afara pelvisului, sub 2 cm.;A. Extensie la tesuturile pelvine, cu celule maligne în ascitã, dar fãrã metastaze peritoneale în afara pelvisului sau ganglionare;

B.

Tumoarã ovarianã cu micrometastazã peritonealã în afara pelvisului;C.Tumoarã ovarianã cu metastazã la distantã;D.Tumoarã ovarianã fãrã extensie în pelvis.E.

(pag. 3106)

C2551046. Care din urmãtoarele asocieri chimioterapice este consideratã cea mai eficientã în cancerul ovarian:

Carboplatin si ciclofosfamidãA. Metotrexat si ciclofosfamidã;B. Taxol si cisplatinC.Doxorubicin si dacarbazona;D.Ifosfamida si cisplatin.E.

(pag. 3109)

C2551047. În cancerul de ovar,reziduul optim postchirurgical care asigurã cea mai bunã ratã de supravietuire trebuie sã aibã dimensiuni cuprinse între:

1-2 cm.A. 1,5-2 cm.;B. 2-5 cm.;C.5-10 cm.D.Sub 10 cm.E.

(pag. 3107)

C2551048. Pentru cancerul ovarian, cea mai bunã metodã de screening este:Examinarea pelvinã;A. Markerii tumorali serici;B. Sonografia abdominalã;C.Sonografia transvaginalã, asociatã cu determinarea CA-125;D.Citologia vaginalã.E.

(pag. 3103)

C2651049. Cea mai frecventa tumoră ovariană epitelială malignă este reprezentată de:carcinomul serosA. chistadenocarcinomul mucinosB. carcinomul endometroidC.tumora cu celule clareD.tumori nediferenţiateE.

(pag. 3101)

C2651050. Alegeţi tumora cu origine dun structuri embrionare:teratoameleA.



chistadenocarcinomul serosB. coriocarcinomulC.tumorile cu celule granuloaseD.ginandroblastomulE.

(pag. 3101)

C2651051. Care dintre tumorile ovariene secretă estrogeni?coriocarcinomulA. teratomulB. chistadenocarcinomul mucinosC.tumorile cu celule granuloaseD.chistadenocarcinomul serosE.

(pag. 3101)

C2651052. Care din tumorile ovariene se caracterizează prin celule sub formă de "cui cu floare mare"?adenofibromulA. teratomulB. tecomulC.adenocarcinomul cu celule clareD.tumora BrennerE.

(pag. 3101)

C2651053. Alegeţi tumora ovariană de origine epitelială:coriocarcinomA. ginandroblastomB. teratomC.tumora cu celule Sertoli-LeydigD.tumora BrennerE.

(pag. 3101)

C2751054. Stabiliti stadiul cancerului de ovar la o pacienta la care tumora invadeaza un ovar si este depistata o micrometastaza peritoneala in afara pelvisului:

II BA. II CB. III AC.III BD.IVE.

(pag. 3106)

C2851055. In cancerul ovarian, tecoamele apar mai frecvent in:pubertateA. perioada fertilaB. copilarieC.peri si postmenopauzaD.perioada senilaE.

(pag. 3101)

C2851056. In ce situatii poate fi recomandata ovarectomia unilaterala in cancerul ovarian?capsula tumorala ruptaA. tumora bilaterala si ascitaB. femei tinere cu stadiul I si grading 1-2C.stadiul IVD.



diseminari epiplooiceE.

(pag. 3105)

C2851057. Care este stadiul în clasificarea FIGO a cancerului ovarian in care apare prima oara ruperea capsulei?

stadiul IAA. stadiul IBB. stadiul IIBC.stadiul IIAD.stadiul ICE.

(pag. 3106)


C1251058. In timpul interventiei chirurgicale pentru cancerul ovarian, se extirpa de rutina:ovarul controlateralA. trompele uterineB. uterulC.epiploonulD.sigmoidulE.

(pag. 3105)

C1251059. Care dintre urmatoarele informatii cu privire la cancerul ovarian sunt FALSE:este cel mai frecvent cancer la femeieA. este un cancer rar si putin importantB. mortalitatea prin cancer ovarian este ridicataC.prognosticul cancerului ovarian este destul de bun, majoritatea cazurilor fiind curabile prin tratamentele moderne (chimioterapie, terapie genica, imunoterapie)

D.

rata globala de supravietuire este scazutaE.

(pag. 3099, 3102)

C1251060. Ascita in cancerul ovarian:este intotdeauna prezenta in cantitate mare, fiind caracteristicaA. contine celule tumorale viabile, care se pot implanta pe peritoneuB. este datorata inflamatiei peritoneale (exudat)C.se datoreaza hiperpresiunii vasculare generata de tumora (transudat)D.este rezultatul obstructiei tumorale a limfaticelor diafragmaticeE.

(pag. 3101)

C1251061. Cancerul ovarian este o tumora:epitelialaA. mezenchimala (sarcomatoasa)B. mezotelialaC.malignaD.benignaE.

(pag. 3100)

C1251062. Chimioterapia intraperitoneala in cancerul ovarian:este singura eficientaA. ofera rezultate foarte slabeB. se indica doar la cazurile inoperabileC.



se foloseste in cazul unui reziduu tumoral redus, ca o componenta a terapieiD.se poate folosi si ca terapie de linia a 2-aE.

(pag. 3109)

C1251063. Chimioterapia (tratamentul cu medicamente citostatice) in cancerul ovarian:este tratamentul principal, citostaticele reprezentind terapia de baza a canceruluiA. are o eficienta foarte redusa, aproape nulaB. se utilizeaza numai la cazurile avansateC.se utilizeaza ca tratament adjuvant chiar la cazurile incipienteD.este importanta, acest neoplasm avind o mare sensibilitate la drogurile citotoxiceE.

(pag. 3109)

C1251064. Principalele cai de diseminare a cancerului ovarian epitelial sunt:hematogena, spre creier, oase, plaminiA. portala, spre ficatB. limfaticaC.peritonealaD.genitalaE.

(pag. 3101)

C1251065. Factori de risc pentru cancerul ovarian sunt:nuliparitatea sau sarcini putine si aparute la virste relativ inaintateA. numarul mare de sarcini si avorturi, mai ales la virste tinereB. folosirea de medicamente ovulatoriiC.folosirea de medicamente anticonceptionaleD.prezenta cancerului ovarian la rudele de gradul unu (mama, sora, fiica)E.

(pag. 3099, 3100)

C1251066. Antigenul tumoral CA-125:stabileste in mod specific diagnosticul de cancer ovarianA. are valoare crescuta in cancerele ovariene avansateB. are valoare crescuta in cancerele ovariene incipiente, fiind marker specificC.prezinta valori ridicate in multe alte conditii normale sau patologiceD.este util in urmarirea postterapeutica a pacientelor cu cancer ovarianE.

(pag. 3104)

C1351067. Ce metode utilizate in screening-ul cancerului ovarian pot fi retinute din urmatoarele:examenul clinic vaginal si rectalA. tuboscopiaB. markerii tumorali sericiC.biopsia endometruluiD.sonografia transabdominalaE.

(pag. 3102)

C1351068. Care dintre modalitatile chirurgicale urmatoare se pot utiliza in tratamentul cancerului ovarian?

splenectomiaA. rezectia tumorii primare, a marelui epiplon si a ganglionilor pelviniB. chirurgia citoreductiva primaraC.gastrectomiaD.chirurgia citoreductiva secundaraE.

(pag. 3106)



C1351069. Care dintre urmatoarele teorii etiologice sunt valabile pentru cancerul ovarian?teoria viralaA. ovulatia "continua"B. prezenta unor chisturi ovariene de incluziuneC.hiperestrogeniaD.cresterea timpului de expunere la gonadotrofinele hipofizareE.

(pag. 3099)

C1351070. Cancerele ovariene pot avea caracteristici ereditare distincte. Care sunt acestea?cancer ovarian plus cancer mamarA. cancer ovarian si cancer pulmonarB. cancer ovarian singularC.cancer ovarian si cancer tubarD.cancer ovarian si cancer de colonE.

(pag. 3100)

C1351071. Care dintre urmatoarele cai de administrare sunt utilizate in chimioterapia cancerului ovarian?

per osA. calea sistemicaB. subcutanatC.calea intraperitonealaD.intramuscularE.

(pag. 3109)

C1351072. In care dintre urmatoarele stari CA-125 prezinta valori crescute?uterul dubluA. endometriozaB. sarcina ectopicaC.sarcina normala (trimestrul I)D.mioame uterineE.

(pag. 3104)

C1451073. Care sunt factorii de prognostic favorabil a cancerului de ovarvirsta tinaraA. prezenta receptorilor hormonaliB. stadiul incipient al boliiC.conditia sociala bunaD.CA 125 determinat in momentul diagnosticuluiE.

(pag. 3102)

C1451074. Carcinomul seros din punct de vedere al malignitatii poate ficarcinom cu potential malign redus (borderline)A. adenocarcinomB. chistadenocarcinom papilarC.adenofibrom si chistadenofibrom malignD.teratomulE.

(pag. 3101)

C1451075. Tumorile stromei gonadale ovariene sunttumorile de granuloasaA. tecoameleB.



androblastoameleC.tumorile sinusului endodermalD.carcinomul embrionarE.

(pag. 3101)

C1451076. Cele mai vizate locuri ale diseminarii in cancerul ovarian epitelial sunt:diafragmulA. epiplonulB. gutierele colonice lateraleC.uterulD.seroasa intestinului subtireE.

(pag. 3101)

C1451077. Laparoscopia este utilizata in diagnosticul cancerului ovarian pentru caidentifica tumorile pelvineA. permite inspectarea pelvisuluiB. face distinctia intre tumorile benigne si cele maligneC.permite inspectarea diafragmuluiD.permite detectarea invaziei ganglionareE.

(pag. 3104)

C1451078. Care sunt testele de depistare (screening) ale cancerului ovarianexaminarea pelvinaA. laparoscopiaB. ultrasonografia intravaginalaC.testarea markerilor sericiD.chiuretajul uterin biopsicE.

(pag. 3102)

C1451079. Tratamentul chirurgical radical se poate efectua in urmatoarele stadii ale cancerului de ovarIAA. IIAB. IibC.IBD.IvE.

(pag. 3105)

C1451080. La examenul clinic al pelvisului, in cancerul de ovar, se pot gasi urmatoarele simptomeascitaA. dismenoreeaB. dureri pelvineC.metroragiiD.dispareunieE.

(pag. 3103)

C1551081. Care din urmatorii factori contribuie la stabilirea unui prognostic favorabil in cazul cancerului ovarian:

varsta tanara;A. conditia sociala buna;B. forma mucinoasa cu celule clare;C.diferentiere celulara redusa;D.volum tumoral mic.E.



(pag. 3102)

C1551082. Androblastoamele:sunt tumorile celulelor Sertoli-Leyding;A. reprezinta 20% din tumorile ovariene;B. apar intre 45-50 de ani;C.sunt cunoscute ca tumori virilizante;D.sunt localizate doar unilateral.E.

(pag. 3101)

C1551083. In momentul diagnosticului cancerului ovarian proportia ganglionilor invadati este,15% in stadiul 0;A. 24% in stadiul I;B. 30% in stadiul II;C.74% in stadiul III;D.90% in stadiul IV;E.

(pag. 3102)

C1551084. In terapia cancerului ovarian, administrarea intraperitoneala a citostaticelor este superioara celei pe cale sistemica, in urmatoarele situatii:

in cazul remisiei complete, demonstrata chirurgical;A. in cazul unui reziduu tumoral foarte redus;B. dupa terapia sistemica fara raspuns;C.in stadiile depasite chirugical;D.ca prima intentie terapeutica.E.

(pag. 3109)

C1551085. Modalitatile terapeutice in cancerul ovarian sunt:terapia chirurgicala;A. radioterapia intracavitara;B. chimioterapia;C.terapia genetica;D.terapia hormonala.E.

(pag. 3109 - 3110)

C1551086. In teoriile etiologice ale cancerului ovarian intra:ovulatia continua;A. cresterea timpului de expunere la gonadotropina hipofizara;B. tratament prelungit cu anticonceptionale;C.prezenta unor chisturi de incluziune;D.multiparitatea.E.

(pag. 3099)

C1651087. Care dintre urmatoarele reprezinta factor de risc in aparitia cancerului ovarian:expunerea la talcA. istoria familiala de grad unuB. sarcinaC.contraceptivele oraleD.administrarea de tratament ovulatorE.

(pag. 3100)

C1651088. Markerii frecvent utilizati in depistarea cancerului ovarian sunt urmatoarele:CA 125A.



HCGB. CEAC.PRLD.AFPE.

(pag. 3104)

C1651089. Valori crescute de CA-125 in afara de cancerul ovarian epitelial se mai pot evidentia:in sarcinaA. in endometriozaB. in boala inflamatorie pelvinaC.litiaza biliaraD.apendicitaE.

(pag. 3104)

C1651090. Stadiul IB in cancerul ovarian se caracterizeaza prin:tumoare limitata la cele 2 ovareA. capsula intactaB. celule maligne in scitaC.extensie la trompaD.extensie la uterE.

(pag. 3106)

C1651091. Intre simptomele cancerului de ovar se regasesc:leucoreeaA. dispareuniaB. metroragiileC.dureri pelvineD.disuriaE.

(pag. 3103)

C1651092. Tabloul clinic al cancerului de ovar prezintatulburari gastro-intestinaleA. dureri abdominaleB. frecvent hematurieC.casexieD.diareeE.

(pag. 3103)

C2251093. Care din următoarele afirmaţii privind epidemiologia cancerului ovarian sunt adevărate :în ultimii 50 ani se observă scăderea incidenţei acestei boliA. reprezintă 5% din totalul malignităţilor apărute la femeiB. reprezintă 20% din malignităţile tractului genital femininC.cea mai redusă incidenţă se constată la rasa albă din nordul Europei şi AmericiiD.cea mai redusă incidenţă se constată în JaponiaE.

(pag. 3099)

C2251094. Teoriile etiologice ale cancerului ovarian sunt :ovulaţia “continuă” (incessant ovulation)A. scăderea numărului de ovulaţiiB. creşterea timpului de expunere la gonadotropina hipofizară circulantăC.menopauza precoceD.prezenţa unor chisturi ovariene de incluziune, posibil secundare unor traume sau a creşterii nivelului de E.



proliferare epitelială

(pag. 3099)

C2251095. Care dintre următoarele afirmaţii privind cancerul de ovar nu sunt adevărate :o incidenţă crescută a cancerului ovarian este găsită la nulipareA. o incidenţă crescută este găsită la femeile cu multe sarciniB. administrarea profilactică a anticoncepţionalelor pare să exercite un efect profilactic antitumoralC.riscul de dezvoltare a cancerului este corelat cu numărul de ovulaţii din viaţa reproductivă a femeiiD.sarcinile puţine, apărute la vârste înaintate conferă protecţie antitumoralăE.

(pag. 3099)

C2251096. Pentru cele 5-10% dintre cancerele ovariene cu caracter familial, identificaţi cele 3 caracteristici ereditare distincte din următoarele :

cancer ovarian singularA. cancer ovarian plus cancer mamarB. cancer ovarian şi de endometruC.cancer ovarian şi de colonD.cancer ovarian şi de colE.

(pag. 3100)

C2251097. Pentru cele mai multe familii afectate de cancerul ovarian şi/sau mamar sunt adevărate afirmaţiile :

au fost făcute corelaţii genetice cu locusul (gena) BRCA 1 şi BRCA 2 situate pe cromozomul 17 şi respectiv 13

A.

genele BRCA 1 şi BRCA 2, când funcţionează normal, au rol de gene supresoare, inhibând dezvoltarea tumorală

B.

purtătorii liniilor mutante BRCA 1 au o profundă predispoziţie la dezvoltarea cancerului de sân şi ovarC.bărbaţii purtători ai locusului BRCA 1 au risc crescut de apariţie a cancerului testicularD.purtătorii de gene mutante BRCA 2 au un risc crescut în dezvoltarea cancerului de sân şi mai redus în apariţia cancerului de ovar

E.

(pag. 3100)

C2251098. Tumorile ovariene cu potenţial redus de malignitate (borderline malignancy ) sunt caracterizate de :

prezenţa unor ciorchine de celule epiteliale papilate care conţin atipii celulareA. atipii ale stratificării celulareB. atipii nucleareC.creşterea indicelui de activitate mitoticăD.incidenţă de 85%E.

(pag. 3100)

C2251099. Tumorile ovariene provenite din epiteliul germinal cuprind următoarele subtipuri histologice:

carcinomul serosA. carcinomul mucinosB. carcinomul endometrioidC.tecoameD.androblastoameE.

(pag. 3101)

C2251100. Tumorile stromei gonadale ovariene :însumează 6% din toate tumorile ovarieneA. majoritatea sunt endocrinosecretanteB.



sunt toate tumori virilizanteC.au pronostic foarte rezervat, nefiind radiosensibileD.nu necesită tratament chirurgicalE.

(pag. 3101)

C2251101. Diseminarea cancerului ovarian epitelial se face :pe cale peritonealăA. producând metastaze difuze pe suprafaţa peritoneului parietal şi visceralB. vizând diafragmul, în special porţiunea sa posterioarăC.rezultând ascita, în urma obstrucţiei tumorale a limfaticelor diafragmaticeD.fără să fie implicate limfaticele ce insoţesc vasele ovariene şi fără invazia tumorală a ganglionilor paraaortici

E.

(pag. 3101)

C2251102. Prognosticul cancerului ovarian este influenţat favorabil de :vârsta tânărăA. condiţia socială bunăB. histologia (alta decât mucinoasă şi cu celule clare)C.stadiul incipientD.prezenţa receptorilor hormonaliE.

(pag. 3102)

C2251103. Antigenul CA 125 (pentru cancerul de ovar) :nu are semnificaţie prognostică în momentul diagnosticuluiA. pare corelat cu supravieţuirea (determinat la o lună după a III – a cură de chimioterapie în stadiul III – IV)B. se menţine la valori scăzute în decursul tratamentului pentru cancerul de ovarC.normalizarea valorilor înseamnă un pronostic favorabilD.nu are nici o importanţă clinică în prognosticul cancerului ovarianE.

(pag. 3102)

C2251104. Un studiu multivariat al factorilor de pronostic al cancerului ovarian a demonstrat că predicţia cea mai bună o oferă asocierea dintre :

număr de sarciniA. stadiul boliiB. vârsta pacienteiC.valoarea preoperatorie a LDHD.valoarea preoperatorie a CA 125E.

(pag. 3102)

C2251105. Cele mai utilizate teste de depistare a cancerului ovarian sunt :examinarea pelvianăA. testarea markerilor sericiB. ultrasonografia intravaginalăC.detecţia citologică (intr-o mai mică măsură)D.CTME.

(pag. 3102)

C2251106. Pentru femeile cu risc foarte ridicat de a dezvolta un cancer ovarian, screeningul recomandat asociază

examinarea clinică recto-vaginală anualăA. dozarea CA 125 sericB. ecografia transvaginalăC.culdocentezaD.



CTME.

(pag. 3103)

C2251107. Următoarele semne şi simptome pot fi sugestive pentru un cancer ovarian :dureri pelvieneA. metroragieB. caşexieC.creşterea în volum a abdomenuluiD.palpitaţiiE.

(pag. 3103)

C2251108. Markerii tumorali care ar putea depista precoce cancerul de ovar sunt :antigeni viraliA. antigeni trofoblasticiB. antigeni embrioniciC.enzimeD.antigeni ovarieniE.

(pag. 3104)

C2251109. În următoarele stări normale sau patologice antigenul CA125 prezintă valori crescute :boli inflamatorii pelvineA. pancreatiteB. mastităC.sarcoidozăD.menstruaţiaE.

(pag. 3104)

C2251110. În diagnosticarea cancerului ovarian, laparoscopia :este folosită pentru identificarea tumorilor pelvieneA. permite stadializarea preoperatorieB. permite inspectarea pelvisului şi diafragmuluiC.face distincţia între tumorile benigne şi cele maligneD.obligă la biopsia chistelor ovariene încapsulate, chiar dacă poate cauza trimiterea în cavitatea peritoneală de celule tumorale

E.

(pag. 3104)

C2251111. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate în ceea ce priveşte chirurgia citoreductivă primară :se adresează cazurilor a căror tumoare primară a depăşit stadiul IIBA. recomandarea acestei proceduri derivă din constatarea că dimensiunea recidivei tumorii are impact asupra supravieţuirii

B.

rezultatele favorabile se datoresc ameliorării statusului metabolic şi nutriţional al pacienteiC.volumul tumoral rămas nu este susceptibil la agenţii citotoxiciD.diametrul masei tumorale reziduale de maxim 6 cm. creşte de trei ori supravieţuireaE.

(pag. 3105)

C2251112. În chirurgia cancerului ovarian, sunt considerate tumori inoperabile:metastazele parenchimatoase hepaticeA. metastazele parenchimatoase spleniceB. metastazele celiaceC.metastaze ale ganglionilor arterei mezenterice superioareD.metastazele epiploiceE.

(pag. 3107)



C2251113. Carvitron Ultrasonic Surgical Aspirator (CUSA) folosit în chirurgia citoreductivă pentru cancerul ovarian are următoarele avantaje :

distruge ţesutul tumoral, aspiră reziduurile, păstrând intacte vasele şi peretele normal al organuluiA. poate fi folosit în arii relativ inaccesibileB. rezultatele sunt cele mai bune pentru ţesuturile fibroaseC.toate cazurile pot beneficia de o reducţie optimalăD.nu ameliorează evoluţia ulterioară a pacienteiE.

(pag. 3107)

C2251114. În tratamentul chirurgical al cancerului de ovar se poate vorbi de chirurgie citoreductivă secundară

la paciente cu chirurgie citoreductivă suboptimală şi cu 2 – 3 cicluri de chimioterapie efectuateA. în timpul second-look la care intraoperator s-au depistat mase tumoraleB. în timpul chimioterapiei la pacientele cu boală în evoluţie sau recidivă rapideC.în cazul recidivelor apărute peste 6 luni după chimioterapieD.în cazul recidivelor apărute sub 3 luni după chimioterapieE.

(pag. 3107)

C2251115. În cadrul operaţiei "second-look” pentru cancerul ovarian se efectuează :explorarea chirurgicală în acelaşi fel ca la prima intervenţie operatorieA. se spală peritoneulB. se recoltează material biopsic pentru examenul citologicC.nu se recomandă histero-ooforectomia (dacă nu s-a efectuat deja)D.nu se recomandă limfadenectomiaE.

(pag. 3108)

C2251116. Chimioterapia în tratamentul cancerului de ovar se aplică după următoarele idei :necesitatea unui tratament complex, secvenţialA. se impune ca tratament adjuvant chiar în primul stadiu al boliiB. devine preponderentă în stadiile avansateC.efectele sale sunt mai bune în prezenţa tumorilor mariD.nu este eficace pentru tumorile de dimensiuni miciE.

(pag. 3109)

C2251117. Interesul actual crescut pentru chimioterapia din cancerul ovarian se datoreşte:sensibilitaţii scăzute a acestui neoplasm la citotoxiceA. prezentării a 2/3 din paciente în stadii incurabile chirurgicalB. opţiunii terapeutice de chimioterapie şi pentru cazurile la care s-a efectuat chirurgie radicală,la care recidivele sunt de 40%

C.

incompatibilităţii chimioterapiei cu alte proceduri terapeuticeD.eficienţei superioare a chimioterapiei iniţiale raportat la tratamentul chirurgicalE.

(pag. 3109)

C2251118. Administrarea intraperitoneală a agentului citostatic în cancerul ovarian este superioară celei sistemice în următoarele situaţii :

în cazul remisiei incompleteA. în cazul remisiei complete dovedite chirurgicalB. în cazul unui reziduu tumoral de peste 70% din tumora iniţialăC.în cazul unui reziduu tumoral foarte redus sub 30% din tumora iniţialăD.după terapia sistemică fără răspunsE.

(pag. 3109)

C2251119. Calea de administrare intraperitoneală a chimioterapicului pentru cancerul ovarian :



conduce la acumularea locală a unui titru mai mare de substanţă activă decât prin administrarea sistemică

A.

nu este recomandată ca tratament în cancerul ovarian timpuriu şi nici ca o componentă a terapiei de linia I la pacientele cu boală reziduală minimă

B.

asigură distribuţia completă a citostaticului în cavitatea peritonealăC.are mare toxicitate sistemicăD.se obţine o relaţie bună doză/răspunsE.

(pag. 3109)

C2251120. Radioterapia în cancerul ovarian :este extrem de eficientăA. are o evaluare a rezultatelor aproape imposibilă datorită diferenţelor mari raportateB. eficacitatea tratamentului nu poate fi demonstratăC.nevoia de a iradia întreaga arie abdominală în aceeaşi şedinţă cere mărirea dozelor utilizateD.nu e posibilă administrarea izotopilor radioactivi intraperitonealE.

(pag. 3110)

C2251121. Terapia hormonală în cancerul ovarian :nu se recomandă în nici o situaţieA. se limitează la pacientele la care boala persistă în timpul chimioterapieiB. este indicată la pacientele la care boala nu recidivează după chimioterapieC.este indicată la pacientele la care boala nu recidivează după chimioterapieD.este indicată la pacientele la care boala nu recidivează după chimioterapie 5 – tratamentul începe cănd în urmărirea cazurilor apare o creştere progresivă a titrului CA 125 înainte de apariţia clinică a tumorii

E.

(pag. 3110)

C2251122. Prin “imunoterapia adaptativă” în cancerul ovarian :se încearcă potenţarea răspunsului imun specific al tumoriiA. mecanismele potenţate includ activarea limfokinelor killer celulareB. sunt favorizate acţiunile citotoxice ale T-lymphocitelor antitumoraleC.este indusă activarea secundară a altor citokine precum factorul alpha de necroză (TNF-α ) sau gama interferonul

D.

are o eficienţă de 80% în terapia cancerului ovarianE.

(pag. 3110)

C2251123. Care dintre următoarele situaţii cresc riscul de apariţie a cancerului ovarianadministrarea de medicamente ovulatorii mai mult de 12 cicluriA. administrarea anticoncepţionalelor la nulipareB. folosirea frecventă a talcului la nivel perinealC.inhalarea particulelor de azbestD.apariţia frecventă a episoadelor de boală inflamatorie pelvinăE.

(pag. 3100)

C2251124. Antigenul CA 125 ca marker tumoral seric pentru cancerul ovarian :este un antigen lipidic de pe suprafaţa epiteliului tumoralA. valoarea sa serică normală este de 85U/mlB. este corelat cu statutul de boală avansată în 90% din cazuriC.este pozitiv în stadiul I numai la 50% din cazuriD.CA 125 singur nu poate oferi o specificitate adevărată în cancerul de ovarE.

(pag. 3102)

C2251125. Morbiditatea postoperatorie în cancerul ovarian include :embolia pulmonarăA.



infecţia plăgiiB. ileus prelungitC.abcese pelvieneD.virilizareaE.

(pag. 3107)

C2251126. Multe paciente purtătoare de cancer ovarian avansat pot fi operate optimal prin :histerectomie totală abdominală cu anexectomie bilaterală şi omentectomieA. o mare parte din cazuri necesită proceduri chirurgicale specializate (chirurgie pelviană radicală)B. ooforectomie contralateralăC.histerectomie subtotală cu conservarea anexelorD.anexectomie bilateralăE.

(pag. 3107)

C2251127. Tecoamele ovariene :reprezintă 50% din totalitatea tumorilor ovarieneA. sunt producătoare de estrogeniB. de cele mai multe ori sunt maligneC.apar în peri şi postmenopauzăD.sunt tumori provenite din epiteliul germinalE.

(pag. 3101)

C2251128. Adenocarcinomul ovarian cu celule clare :este compus din celule ce conţin glicogenA. sunt caracteristice celulele”cui cu floare mare” (ţintă)B. prognosticul este foarte bunC.supravieţuirea globală la 5 ani este 94%D.face parte din carcinoamele endometroideE.

(pag. 3101)

C2251129. Carcinomul seros ovarian :reprezintă 5% din malignităţile epiteliale ale ovaruluiA. este obişnuit solidB. rareori se constată bilateralitateaC.valorile markerului Ca 125 depăşesc 35U/ml la 82% din cazuriD.face parte din tumorile ovariene provenite din epiteliul germinal (tumori epiteliale )E.

(pag. 3101)

C2251130. Tumorile de granuloasă ovariene :sunt întâlnite cel mai frecvent în postmenopauzăA. se pot asocia cu adenocarcinomul de endometruB. apariţia lor la pubertate se însoţeşte de pseudoprecocitate sexualăC.fac parte din tumorile celulare germinaleD.reprezintă 85% din totalul tumorilor ovarieneE.

(pag. 3101)

C2351131. Urmatoarele teorii etiopatogenice au fost propuse pentru cancerul ovarian:prezenta chisturilor ovariene de incluziuneA. hiperplaziile atipice simpleB. ovulatia neintreruptaC.expunerea prelungita la gonadotrofinele hipofizare sericeD.hiperestrogenia nebalansata de o secretie progesteronica normalaE.



(pag. 3099)

C2351132. Urmatoarele gene au fost implicate in dezvoltarea cancerului ovarian:p53A. gena angiotensinogenuluiB. BRCA1C.BRCA2D.erb1E.

(pag. 3100)

C2351133. Tumorile epiteliale au urmatoarele caracteristici:reprezinta 80% dintre malignitatile ovarieneA. pot avea potential malign redusB. aproximativ 50% dintre malignitatile epiteliale sunt seroaseC.se insotesc de valori crescute ale CA 125D.sunt frecvente la multipareE.

(pag. 3101)

C2351134. In functie de substratul histologic, neoplasmele ovariene mai pot fi:tumori cu origine in celulele germinaleA. tumori nediferentiateB. tumori ale trofoblastuluiC.tumori necrozateD.tumori ale stromei gonadaleE.

(pag. 3101)

C2351135. Urmatoarele cai de diseminare sunt posibile in cancerul ovarian:calea peritonealaA. calea limfaticaB. transcapsularC.prin marele epiploonD.prin flora exogenaE.

(pag. 3101)

C2351136. Urmatorii factori pot influenta prognosticul:varstaA. tipul histologicB. gradul diferentieriiC.stadiul in momentul aplicarii tratamentuluiD.altitudineaE.

(pag. 3102)

C2351137. Metodele utilizate in screeningul cancerului ovarian:markerii tumorali sericiA. testul Babes PapanicolaouB. sonografiaC.punctia cu ac fin si examenul citologicD.examenul pelvin clinicE.

(pag. 3102)

C2351138. Realizarea diagnosticului clinic al cancerului ovarian se caracterizeaza prin:absenta simptomelor in stadiile incipienteA.



detectarea unei mase tumorale pelvineB. prezente unor vagi simptome abdominaleC.metroragiaD.durerea intensa in hipocondrul stangE.

(pag. 3103)

C2351139. Urmatoarele metode pot fi utilizate in realizarea diagnosticului cancerului ovarian:cistoscopiaA. sonografiaB. tomografia computerizataC.mamografiaD.culdocentezaE.

(pag. 3104)

C2351140. Care este cel mai utilizat marker si ce caracteristici prezinta ?OCAA-1A. CEAB. CA-125C.cresterea valorii poate fi observata in cancerele avansateD.prezinta valori ridicate si in conditii normale sau patologice de alta naturaE.

(pag. 3104)

C2351141. Care este principala metoda de tratament si prin ce se justifica acest tip curativ in cancerul ovarian ?

balneofizioterapieA. chirurgiaB. stabilirea extinderii leziunilorC.absenta complicatiilorD.efectuarea rezectiei tumoraleE.

(pag. 3105)

C2351142. Care sunt variantele terapiei chirurgicale ?chirurgia citoreductiva primaraA. histerectomia subtotalaB. ligamentopexiaC.chirurgia citoreductiva secundaraD.operatia "second look"E.

(pag. 3105)

C2351143. Cum se explica interesul actual pentru chimioterapie ?lipsa efectelor secundareA. 2/3 din cazuri sunt incurabile chirurgical la prima examinareB. costul scazutC.marea sensibilitate la citostaticeD.posibilitatea recidivelor chiar in cazurile in care s-a efectuat o chirurgie radicalaE.

(pag. 3107)

C2351144. Care sunt caile de administrare a tratamentului citostatic ?sublingualA. intrauterinB. transcutanC.calea sistemicaD.



intraperitonealE.

(pag. 3109)

C2351145. Care dintre urmatoarele metode pot fi incluse in protocolul terapeutic al cancerului ovarian ?terapia geneticaA. reflexoterapiaB. radioterapiaC.terapia hormonalaD.imunoterapiaE.

(pag. 3110)

C2351146. In ce stadii poate fi efectuat tratamentul chirurgical radical ?IAA. IBB. IIAC.IIICD.IVE.

(pag. 3110)

C2551147. Tumora Brenner este o tumorã:UterinãA. OvarianãB. BenignãC.DureroasãD.VirilizantãE.

(pag. 3101)

C2551148. Adrenoblastomul este o tumorã ovarianã:de granuloasãA. malignãB. virilizantãC.feminizantãD.border-lineE.

(pag. 3101)

C2551149. Pentru depistarea precoce a cancerului de ovar se folosesc urmãtorii markeri tumorali embrionici:

Antigenul carcino-embrionarA. Antigenul oncofetalB. HPLC.Alfa-feto-proteinaD.hCGE.

(pag. 3104)

C2551150. CA-125 are valori crescute în:Cancer de sânA. Cancer de ovarB. Boli renaleC.Tumori renaleD.Boala inflamatorie pelvinãE.

(pag. 3104)



C2551151. În neoplasmul de ovar laparoscopia permite:Stadializarea boliiA. Diagnosticul de tumoareB. Examinarea pelvinãC.Diagnosticul de malignitateD.Examinarea diafragmeiE.

(pag. 3104)

C2551152. Interventia chirurgicalã pentru cancerul de ovar presupune:OvarectomieA. AnexectomieB. HisterctomieC.ApendicectomieD.OmentectomieE.

(pag. 3104)

C2551153. Tratamentul chirurgical radical în cancerul de ovar se aplicã pentru stadiile:I AA. II AB. I BC.II BD.III AE.

(pag. 3105)

C2551154. Ooforectomia unilarealã se recomandã în cancerul de ovar în situatiile urmãtoare:Stadiu IA. Grading histologic 1-2B. Stadiul IIC.Capsulã tumoralã intactãD.cu invazie capsularãE.

(pag. 3105)

C2551155. Tratamentul chirurgical radical în cancerul de ovar se aplicã pentru stadiile:I AA. II AB. IC.II BD.III AE.

(pag. 3105)

C2551156. Ooforectomia unilarealã se recomandã în cancerul de ovar în situatiile urmãtoare:Stadiu IA. Grading histologic 1-2B. Stadiul IIC.Capsulã tumoralã intactãD.cu invazie capsularãE.

(pag. 3105)

C2551157. Cele mai frecvente complicatii postoperatorii în cancerul de ovar sunt:Infectia plãgiiA. Embolia pulmonarãB. Infectiile urinareC.



IleusulD.HemoragiaE.

(pag. 3107)

C2551158. Administrarea intraperitonealã de droguri citostatice este superioarã cãii sistemice în:Remisie tumoralã completãA. Reziduu tumoral sub 30%B. Terapie sistemicã ineficientãC.Tumori inoperabileD.Reziduu tumoral peste 50%E.

(pag. 3109)

C2551159. Imunoterapia adaptativã ca metodã nouã de tratament al cancerului de ovar activeazã:Limfocitele killer -LAKA. Limficitele antitumorale –TB. Factorul alfa de necrozãC.Gama interferonulD.TP 53E.

(pag. 3110)

C2551160. Tumora cu celule de granuloasã este:MalignãA. VirilizantãB. FeminizantãC.BenignãD.Apare în menopauzãE.

(pag. 3117)

C2551161. Teratomul malign ovarian :Este o tumorã bliateralãA. Apare în postmenopauzãB. Este o tumorã rarãC.Este format din celule germinaleD.Apare sub 20 de aniE.

(pag. 3119)

C2551162. Cele mai frecvente tumori metastatice ovariene provin din:Tractul gastrointestinalA. SânB. UterC.FicatD.CreerE.

(pag. 3120)

C2551163. Urmãtoarele chimioterapice se utilizeazã în tratamentul cancerului de ovar:TaxolA. CarboplatinB. CiclofosfamidãC.MetrotrexatD.CisplatinE.

(pag. 3109)



C2551164. conform clasificãrii TNM, cancerul de ovar stadiul T1 b este definit de:Tumorã limitatã la cele douã ovareA. Capsulã intactãB. Celule maligne în ascitã prezenteC.Extensie la alte tesuturi pelvieneD.Tumorã limitatã la un ovarE.

(pag. 31o6)

C2551165. Care din urmãtorii factori contribuie la stabilirea unui prognostic favorabil în cancerul ovarian:

Vârsta tânãrã;A. Conditia socialã bunã;B. Forma mucinoasã cu celule clare;C.Diferentiere celularã redusã;D.Volum tumoral micE.

(pag. 3102)

C2551166. În momentul diagnosticului cancerului ovarian proportia ganglionilor invadati este:15% în stadiul 0;A. 24% în stadiul I;B. 30% în stadiul II;C.74% în stadiul III;D.90% în stadiul IV.E.

(pag. 3102)

C2551167. În teoriile etiologice ale cancerului ovarian intrã:Ovulatia continuã;A. Cresterea timpului de expunere la gonadotropina hipofizarã;B. Tratament prelungit cu anticonceptionale;C.Prezenta unor chisturi de incluziune;D.MultiparitateaE.

(pag. 3099)

C2551168. Androblastoamele:Sunt tumorile celulelor Sertoli-Leyding;A. Reprezintã 20% din tumorile ovariene;B. Apar între 45-50 de ani;C.Sunt cunoscute ca tumori virilizante;D.Sunt localizate doar unilateral.E.

(pag. 3101)

C2551169. Care din urmãtoarele investigatii sunt utile în diagnosticul cancerului ovarian:Tomografia computerizatã;A. Rezonanta magneticã nuclearã;B. Colposcopia;C.Limfografia;D.Histeroscopia.E.

(pag. 3104)

C2551170. Care din urmãtoarele antigene ovariene se pot folosi ca markeri tumorali în cancerul ovarian?

Ca-125;A.



Ovarian cancer antigen A (OCA-A);B. Alfafetoproteina (AFP);C.Urokinaza;D.Antigenul oncofetal (OFA).E.

(pag. 3104)

C2551171. În cancerul ovarian tratamentul radical chirurgical se poate efectua în stadiile:I A;A. I B;B. II A;C.II B;D.IV.E.

(pag. 3105)

C2551172. Modalitãtile terapeutice în cancerul ovarian sunt:Terapia chirurgicalã;A. Radioterapia intracavitarã;B. Chimioterapia;C.Terapia geneticã;D.Terapia hormonalã.E.

(pag. 3109 - 3110)

C2551173. În terapia cancerului ovarian, administrarea intraperitonealã a citostaticelor este superioarã celei pe cale sistemicã, în urmãtoarele situatii:

În cazul remisiei complete, demonstratã chirurgical;A. n cazul unui reziduu tumoral foarte redus;B. Dupã terapia sistemicã fãrã rãspuns;C.În stadiile depãsite chirugical;D.Ca primã intentie terapeuticã.E.

(pag. 3109)

C2651174. Factorii de protecţie în etiologia cancerului ovarian sunt următoarele:sarcinaA. contraceptivele oraleB. sterilizare tubarăC.infertilitateaD.antecedentele de parotidita epidemicaE.

(pag. 3099)

C2651175. Stadiul III în cancerul ovarian se caracterizează prin:tumora limitată la unul sau ambele ovare cu ascită cu celule maligneA. tumora interesând unul sau ambele ovare cu implant metastatic peritoneal în afara pelvisuluiB. metastazehepatice supeficialeC.tumora limitată la pelvis dar cu dovada histologică de metastaze la nivel intestinal sau epiploonD.tumora uni sau bilaterală cu extensie pelvinăE.

(pag. 3106)

C2651176. Chistadenomul mucinos se caracterizează prin următoarele:este mai frecvent la femeile în vârstăA. este rar bilateralăB. 15% din carcinoamele epitelialeC.este căptuşit cu celule secretoare de estrogeniD.



nu este frecvent asociat cu tumori BrennerE.

(pag. 3101)

C2651177. Laparoscopia în cancerul ovarian permite:identificarea tumorilorA. stadializarea preoperatorieB. inspectarea pelvisuluiC.inspectarea diafragmuluiD.inspectarea nodulilor limfatici invadaţiE.

(pag. 3104)

C2651178. Care din următoarele reptezintă factor de risc în apariţia cancerului ovarian:expunerea la talc şi azbestA. dieta bogată în grăsimi animaleB. sarcinaC.contraceptivele oraleD.infertilitateaE.

(pag. 3100)

C2651179. Tabloul clinic al cancerului ovarian prezintă:tulburări gastro-intestinaleA. dureri abdominaleB. frecvent hematurieC.greţuri, vărsături, creştere ponderală bruscăD.diareeE.

(pag. 3103)

C2651180. Markerii frecvent utilizaţi în depistarea cancerului ovarian sunt următoarele:CA 125A. Beta-HCGB. DBPC.HPLD.AFPE.

(pag. 3104)

C2651181. Valori crescute de CA-125 în afară de cancerul ovarian epiteliat se mai pot evidenţia:în sarcinăA. în endometriozăB. în boala inflamatorie pelvinăC.litiaza biliarăD.apendicităE.

(pag. 3104)

C2651182. În cancerul ovarian examenul ecografic ne evidenţiază:existenţa de formaţiuni chisticeA. proliferările intrachisticeB. metastaze ganglionareC.metastaze hepaticeD.ascităE.

(pag. 3104)

C2651183. Tratamentul chirurgical radical se poate efectua în stadiul:



IAA. IBB. IIAC.IIBD.IIIAE.

(pag. 3105)

C2751184. Selectati afirmatiile corecte legate de terapia hormonala in cancerul de ovar:se recomanda la pacientele la care boala persista in timpul chimioterapieiA. se indica la pacientele la care boala recidiveaza rapid dupa tratamantul cu derivati de platinumB. rata de raspuns la administrarea de Tamoxifen ajunge pana la 25%C.se poate efectua la paciente cu varsta sub 35 ani, imediat dupa tratamentul chirurgicalD.debutul tratamentului poate fi influentat de valorile CA 125E.

(pag. 3110)

C2751185. Factorii de risc implicati in aparitia cancerului de ovar sunt urmatorii, cu exceptia:utilizarea prelungita a preparatelor hormonale de tip contraceptivA. un numar crescut de nasteri si de avorturi in antecedenteB. administrarea de medicamente stimulatoare a le ovulatieiC.utilizarea foarte frecventa a talcului la nivelul perineuluiD.prezenta unui istoric familial (rude de gradul I) de cancer de ovar, san sau colonE.

(pag. 3099)

C2751186. La examenul clinic general, in cancerul de ovar se pot intalni urmatoarele manifestari:dispepsieA. metroragiiB. sindrom subocluzivC.hemoptizieD.dureri pelvineE.

(pag. 3103)

C2751187. Identificati afirmatiile adevarate legate de markerul antigenic CA 125 si cancerul de ovar:valoarea serica normala a CA 125 este de 100 U/mlA. normalizarea valorilor CA 125 dupa tratamentul chirurgical si citostatic reprezinta un factor prognostic favorabil

B.

in std I de boala prezinta valori crescute in 50% din cazuriC.dozarea CA 125 asociata cu ultrasonografia vaginala este considerata cea mai buna metoda de screening in cancerul ovarian

D.

valori crescute ale CA 125 pot apare in insuficienta cardiacaE.

(pag. 3102)

C2851188. Chimioterapia (tratamentul cu medicamente citostatice) in cancerul ovarianeste tratamentul principal, citostaticele reprezentand terapia de baza a cancerului ovarianA. se utilizeaza ca tratament adjuvant chiar in cazurile incipienteB. se utilizeaza numai in cazurile avansateC.este importanta, acest neoplasm avand o mare sensibilitate la drogurile citotoxiceD.are o eficienta foarte redusa, aproape nulaE.

(pag. 3109)

C2851189. Laparoscopia in cancerul ovarian:diferentiaza tumorile benigne de cele maligneA. este utila in diagnosticB.



este cea mai moderna metoda de tratament chirurgicalC.este contraindicataD.este utila in stadializareE.

(pag. 3104, 3108)

C2851190. Urmatoarele afirmatii despre antigenul tumoral CA-125 sunt adevărate, cu excepţia:stabileste in mod specific diagnosticul de cancer ovarianA. are valoare crescuta in cancerele ovariene avansateB. are valoare crescuta in cancerele ovariene incipiente, fiind marker specificC.prezinta valori ridicate in multe alte conditii normale sau patologiceD.este util in urmarirea postterapeutica a pacientelor cu cancer ovarianE.

(pag. 3104)

C2851191. Care din urmatoarele metode sunt utilizate in realizarea diagnosticului cancerului ovarian?examenul clinicA. tomografia computerizataB. cistoscopia si pielografiaC.markerii tumoraliD.histeroscopiaE.

(pag. 3104)

C2851192. Care dintre urmatoarele teorii etiologice sunt valabile pentru cancerul ovarian?cresterea timpului de expunere la gonadotrofinele hipofizareA. hiperestrogeniaB. prezenta unor chisturi ovariene de incluziuneC.ovulatia "continua"D.teoria viralaE.

(pag. 3099)

C2851193. La examenul clinic al pelvisului, in cancerul de ovar, se pot gasi urmatoarele simptome:dureri pelvineA. dispareunieB. ascitaC.metroragiiD.sindrom ocluzivE.

(pag. 3103)

C2851194. Modalitatile terapeutice in cancerul ovarian sunt:radioterapia intracavitaraA. terapia chirurgicalaB. chimioterapiaC.terapia geneticaD.terapia hormonalaE.

(pag. 3109-3110)



Tema nr. 52Sarcina ectopica



C1352001. Hematosalpinxul din sarcina ectopica inseamna:colectie sanghina la nivelul ampulei tubareA. colectie sanghina in cavitatea uterinaB. colectie sanghina in fundul de sac DouglasC.sange in pelvisD.sange in cavitatea peritonealaE.

(pag. 3144)

C1352002. Avortul tubar poate avea loc atunci cand localizarea sarcinii este la nivelul:ampulei tubareA. a pavilionului tubarB. a colului uterinC.a portiunii interstitiale a trompeiD.a istmului tubarE.

(pag. 3144)

C1352003. Cea mai frecventa localizare a sarcinii extrauterine este:sarcina cervicalaA. sarcina abdominalaB. sarcina intramuralaC.sarcina tubaraD.sarcina ovarianaE.

(pag. 3142)

C1352004. In mod normal, fecundatia are loc:in 1/3 externa a trompeiA. in portiunea istmica a trompeiB. in cavitatea uterinaC.in cavitatea peritonealaD.pe suprafata ovaruluiE.

(pag. 3143)

C1452005. Semnele ecografice care permit excluderea unei sarcini extrauterine suntPrezenta unei mase laterouterinA. Colectie lichidiana retrouterinaB. Uterul gol, fara sac gestationalC.Evidentierea unui sac gestational intrauterinD.Aspectul de pseudosac intrauterinE.

(pag. 3145)

C1452006. Cel mai frecvent accident evolutiv in cazul sarcinii extrauterine localizate la nivelul portiunii interstitiale sau istmice tubare este



avortul tubarA. constituirea hematocelului pelvinB. evolutia sarcinii pana in trimestrul IIC.evolutie lenta spre hematosalpinx fara ruptura brutala a trompeiD.inundatie peritoneala prin ruptura tubaraE.

(pag. 3144)

C1552007. Bifati afirmatia corecta privind explorarea paraclinica in diagnosticul sarcinii ectopice necomplicate:

radiografia abdominala este indispensabila;A. rezonanta magnetica nucleara precizeaza cauzele hemoragiei;B. laparotomia exploratorie este cel mai specific mod de diagnostic;C.fractiunea beta a HCG > 10 m UI/ml semnifica certitudinea sarcinii ectopice;D.celioscopia este contraindicata.E.

(pag. 3146)

C1552008. In diagnosticul clinic al sarcinii ectopice, semnul Solovij reprezinta:durere in fundul de sac anterior;A. senzatie imperioasa de mictiune;B. senzatia de zapada la tactul fundului de sac Douglas;C.durere in anus;D.durere provocata la mobilizarea colului.E.

(pag. 3145)

C1552009. Bifati afirmatia corecta privind sarcina ectopica:localizarea abdominala reprezinta 10% din sarcinile ectopice;A. in evolutie, regresia spontana este posibila;B. localizarea ovariana este foarte frecventa;C.in localizarea cervicala colul are aspect conopidiform;D.in localizarea intramurala diagnosticul este facil.E.

(pag. 3147)

C1552010. Bifati afirmatia corecta privind tratamentul sarcinii ectopice,tratamentul clasic este salpingectomia;A. interventia de electie este histerectomia;B. tratamentul conservator este contraindicat;C.inundatia peritoneala impune incizia tip Pfannenstiel;D.nu exista tratament medicamentos.E.

(pag. 3150)

C1552011. Triada sipmtomatica evocatoare pentru sarcina ectopica este:amenoree, greata, dureri;A. dismenoree, metroragii, dureri;B. amenoree, metroragii, dureri;C.dureri, greata, varsaturi;D.metroragii, dureri, febra.E.

(pag. 3145)

C1552012. Cauze anatomice de nidatie ectopica sunt urmatoarele, cu exceptia:stenoze tubare inflamatorii;A. tumori uterine;B. endometrioza;C.



tumori ovariene;D.sechele ale chirurgiei plastice tubare.E.

(pag. 3143)

C1652013. Frecventa sarcinii extrauterine variaza intre:0,7% din totalul nasterilorA. 0,58 -1,3% din totalul nasterilorB. 1,2 – 1,8% din totalul nasterilorC.2,1 – 2,5% din totalul nasterilorD.2,5 – 3,5% din totalul nasterilorE.

(pag. 3142)

C1652014. La examenul local, colul cu aspect de "butoias” este caracteristic pentru:Sarcina tubaraA. Sarcina ovarianaB. Sarcina abdominalaC.Sarcina intramuralaD.Sarcina cervicalaE.

(pag. 3149)

C1652015. Singurul tratament logic al sarcinii extrauterine este:Repausul la pat.A. MetotrexatB. Ru 486C.ChirurgicalD.AntibioticE.

(pag. 3150)

C1652016. Cea mai frecventa localizare a sarcinii extrauterine este:OvarianaA. IntramuralaB. TubaraC.AbdominalaD.CervicalaE.

(pag. 3142)

C1652017. Cel mai sigur mijloc de diagnostic al sarcinii extrauterine este:Testele imunologice de sarcinaA. Rezonanta magnetica nuclearaB. CuldocentezaC.CelioscopiaD.EcografiaE.

(pag. 3146)

C1652018. Cel mai frecvent semn clinic in sarcina extrauterina este:AmenoreeaA. Durerea pelvinaB. MetroragiaC.Masa latero- uterinaD.Durerea provocata la mobilizarea colului uterinE.

(pag. 3145)



C2252019. Localizarea cea mai frecventă a sarcinii extrauterine este :la nivelul colului uterinA. în grosimea miometruluiB. la nivelul ovaruluiC.la nivelul trompeiD.în cavitatea abdominalăE.

(pag. 3142)

C2252020. Care este procentul de nulipare care vor rămâne sterile după o sarcină ectopică :10%A. 50%B. 25%C.75%D.100%E.

(pag. 3142)

C2252021. Fecundaţia are loc :în 1/3 internă a trompeiA. în 1/3 mijlocie a trompeiB. la mijlocul trompeiC.în 1/3 externă a trompeiD.la nivelul ovaruluiE.

(pag. 3143)

C2252022. Oul ajunge în cavitatea uterină în :2-3 zileA. 3-4 zileB. 4-5 zileC.5-6 zileD.6-7 zileE.

(pag. 3143)

C2252023. Care din următoarele afirmaţii referitoare la sarcina abdominală este adevărată :în mod excepţional poate depăşi 5 luniA. depăşeşte frecvent 5 luniB. depăşeşte frecvent 7 luniC.depăşeşte frecvent 8 luniD.ajunge întotdeauna la termenE.

(pag. 3148-3149)

C2252024. Semnul lui Proust reprezintă :durere la micţiune, în fundul de sac anteriorA. durere vie la tactul fundului de sac DouglasB. senzaţie imperioasă de micţiuneC.durere în anusD.hipertermie rectală matinalăE.

(pag. 3145)

C2252025. Semnul Cullen reprezintă :hipertermie rectală matinalăA. durere vie la tactul fundului de sac DouglasB. senzaţie imperioasă de micţiuneC.



durere în fundul de sac anterior, mai ales la micţiuneD.culoarea violacee a cicatricei ombilicaleE.

(pag. 3145)

C2252026. Semnul Banki reprezintă :durere în anusA. durere provocată la mobilizarea coluluiB. senzaţia de zăpadă la tactul fundului de sac DouglasC.senzaţia imperioasă de micţiuneD.hipertermie rectală matinalăE.

(pag. 3145)

C2252027. Semnul Meylan şi Mosadegh reprezintă :durere în anusA. creşterea tumorii de la un examen la altulB. senzaţia imperioasă de micţiuneC.hipertermie rectală matinalăD.culoarea violacee a cicatricei ombilicaleE.

(pag. 3145)

C2252028. Semnul Ody reprezintă :matitate deplasabilă pe flancuriA. hipertermie rectală matinalăB. durere în fundul de sac anterior, în regiunea vezicală, mai ales la micţiuneC.durere provocată la mobilizarea coluluiD.durere în anusE.

(pag. 3145)

C2252029. Semnul lui Nard reprezintă :durere în anusA. hipertermia rectală matinalăB. senzaţie de zăpadă la tactul fundului de sac DouglasC.creşterea tumorii de la un examen la altulD.durere provocată la mobilizarea coluluiE.

(pag. 3145)

C2252030. Semnul lui Mordor reprezintă :senzaţia de plutire a uterului în pelvisA. matitate deplasabilă pe flancuriB. culoare violacee a cicatricei ombilicaleC.meteorism abdominalD.durere bruscă, sincopală, “în pumnal”E.

(pag. 3147)

C2352031. Sarcina extrauterina are localizarea cea mai frecventa:la nivelul trompeiA. la colB. in grosimea miometruluiC.pe ovarD.in cavitatea abdominalaE.

(pag. 3142)



C2352032. Fecundatia are loc:in portiunea interstitiala a trompeiA. pe ovarB. in fundul de sac DouglasC.in 1/3 externa a trompeiD.in portiunea infundibularaE.

(pag. 3143)

C2352033. Cea mai frecventa localizare a sarcinii extrauterine este:in trompaA. pe ovarB. in colC.in fundul de sac DouglasD.pe epiplonE.

(pag. 3143)

C2352034. Complicatia cea mai importanta a sarcinii ectopice este:abdomenul acutA. ocluzia intestinalaB. peritonitaC.hemoragiaD.amenoreeaE.

(pag. 3143)

C2352035. Avortul tubar se datoreaza:rupturii pavilionului tubarA. rupturii portiunii interstitiale a trompeiB. evacuarii oului in cavitatea peritonealaC.transformarii deciduale a endometruluiD.hematosalpinxuluiE.

(pag. 3144)

C2352036. Cel mai sigur mijloc de a diagnostica sarcina extrauterina este:culdocentezaA. ecografiaB. rezonanta magnetica nuclearaC.testul imunologic de sarcinaD.celioscopiaE.

(pag. 3146)

C2552037. Localizarea cea mai frecventã a sarcinii ectopice este:ovarianãA. abdominalãB. tubarãC.intramuralãD.cervicalãE.

(pag. 3142)

C2552038. Cauze anatomice de nidatie ectopicã sunt urmãtoarele, cu exceptia:stenoze tubare inflamatoriiA. tumori uterineB. endometriozaC.



tumori ovarieneD.sechele ale chirurgiei plastice tubareE.

(pag. 3143)

C2552039. Triada simptomaticã evocatoare pentru sarcina ectopicã este:amenoree, greatã, dureriA. dismenoree, metroragii, dureriB. amenoree, metroragii, dureriC.dureri, greatã, vãrsãturiD.metroragii, dureri, febrãE.

(pag. 3145)

C2552040. În diagnosticul clinic al sarcinii ectopice semnul Solovij reprezintã:durere în fundul de sac anteriorA. senzatie imperioasã de mictiuneB. senzatia de zãpadã la tactul fundului de sac DouglasC.durere în anusD.derere provocatã la mobilizarea coluluiE.

(pag. 3145)

C2552041. Bifati afirmatia coretã privind explorarea paraclinicã în diagnosticul sarcinii ectopice necomplicate:

radiografia abdominalã este indispensabilãA. rezonanta magneticã nuclearã precizeazã cauzele hemoragieiB. laparotomia exploratorie este cel mai specific mod de diagnosticC.fractiunea beta a HCG > 10 m UI/ ml semnificã certitudinea sarcinii ectopiceD.celioscopia este contraindicatãE.

(pag. 3146)

C2552042. Bifati afirmatia corectã privind sarcina ectopicã:localizarea abdominalã reprezintã 10% din sarcinile ectopiceA. în evolutie regresia spontanã este posibilãB. localizarea ovarianã este foarte frecventãC.în localizarea cervicalã colul are aspect conopidiformD.în localizarea intramuralã diagnosticul este facilE.

(pag. 3147)

C2552043. Bifati afirmatia corectã privind taratamentul sarcinii ectopice:tratamentul clasic este salpingectomiaA. interventia de electie este histerectomiaB. tratamentul conservator este contraindicatC.inundatia peritonelã impune incizia de tip PfannenstielD.nu existã tratament medicamentosE.

(pag. 3150)

C2552044. Bifati afirmatia corectã privind taratamentul medicamentos al sarcinii ectopice:perfuzia cu oxitocin este indispensabilãA. Metotrexatul si Mifepristonul se utilizeazã pentru tratamentB. Se utilizeazã de electie CytotecC.Se utilizeazã în formele complicate de sarcinã ectopicãD.Este contraindicatã administrarea Metotrexatului pe cale generalãE.

(pag. 3150)



C2552045. Bifati afirmatia corectã privind sarcina ectopicã:nu influenteazã viitorul obstetrical al femeiiA. compromite grav viitorul obstetrical al femeiiB. 90% din femeile cu sarcinã ectopicã rãmân sterileC.1/3 din nidatiile ectopice survin la multipareD.nu este o afectiune gravãE.

(pag. 3142)

C2552046. Inundatia peritonealã în sarcina ectopicã:reprezintã posibilitatea evolutivã cea mai putin gravãA. apre deosebit de frecventB. este o mare urgentã chirurgicalãC.nu necesitã niciodatã transfuzie de sângeD.antibioterapia este obligatorieE.

(pag. 3147)

C2652047. Frecvenţa sarcinii extrauterine din totalul naşterilor variază între:0,1 - 0,5 %A. 0,58 - 1,3 %B. 0,84 - 1,8 %C.1,22 - 1,95 %D.2,12 - 3,1 %E.

(pag. 3142)

C2652048. Cea mai frecventă localizare a sarcinii ectopice este:intramuralăA. cervicalăB. tubarăC.ovarianăD.abdominalăE.

(pag. 3142)

C2652049. Cel mai frecvent semn clinic întâlnit în sarcina ectopică este:amenoreeaA. metroragiileB. durerea pelvinăC.durere la mobilizarea coluluiD.masa uterină lateralăE.

(pag. 3145)

C2652050. Dintre explorările radiologice în sarcina extrauterină cele mai importante sunt:radiografia abdominalăA. rezonanţa magnetică nuclearăB. histerosalpingografiaC.ultrasonografiaD.tomografia computerizatăE.

(pag. 3145)

C2652051. Cel mai sigur mijloc de diagnostic în sarcina extrauterină este oferit de:chiuretajul biopsic urmat de examen histopatologicA. dozarea cantitativă, radioimunologică a subunităţii beta cu HCGB. celioscopiaC.



puncţia fundului se sac DouglasD.Laparotomia exploratorieE.

(pag. 3146)

C2752052. Specificati care din urmatoarele investigatii reprezinta cel mai sigur mijloc diagnostic in cazul sarcinii extrauterine:

punctia fundului de sac DouglasA. chiuretajul biopsicB. explorarile hormonaleC.celioscopiaD.ultrasonografiaE.

(pag. 3140)

C2852053. Localizarea cea mai frecventa a sarcinii ectopice, se intalneste la nivelul:colului uterinA. cornului uterinB. trompeiC.ovaruluiD.in cavitatea abdominalaE.

(pag. 3142)

C2852054. Durerea iradianta din sarcina extrauterina este mai frecvent spre:rect cu tensiune rectalaA. fata interna a coapseiB. hipocondru sau umarC.fosa iliaca stangaD.zonele anexialeE.

(pag. 3144)

C2852055. In cazul sarcinii cervicale tratamentul de electie este:conizatia colului uterinA. chiuretajul uterinB. administrare de metotrexatC.histerectomia total cu conservarea anexelorD.radioterapiaE.

(pag. 3149)

C2852056. Prognosticul pentru alta sarcina extrauterina este de:50%A. 75%B. 30%C.15%D.9%E.

(pag. 3151)




C1352057. Cauzele cele mai frecvente ale sarcinii ectopice sunt:varsta foarte tanara a femeiiA. incidenta ridicata a salpingitelor acuteB. multiparitateaC.cresterea numarului de interventii de chirurgie tubaraD.folosirea dispozitivului intrauterinE.

(pag. 3142)

C1352058. Semnele ecografice din sarcina extrauterina necopmplicata sunt:imaginea de pseudo-sac gestational intrauterinA. masa latero-uterina continand un embrion viuB. cantitate mare de lichid retrouterinC.uter gol - absenta sacului gestationalD.imaginea de sac gestational intrauterinE.

(pag. 3145)

C1352059. Diagnosticul sarcinii extrauterine complicate (rupte) se stabileste in prezenta urmatoarelor semne clinice:

durere sincopala in abdomenul inferiorA. strigatul Douglas-uluiB. contractura musculara abdominalaC.tensiune arteriala scazutaD.meteorism abdominalE.

(pag. 3147)

C1352060. Sarcina ectopica se poate intalni in urmatoarele situatii:dupa ablatia unui dispozitiv intrauterin (DIU)A. ovulatii multipleB. un ou mareC.in toate cazurile de tratament cu HMG-HCG pentru inductia ovulatieiD.administrarea de estroprogestativeE.

(pag. 3143)

C1352061. Tratamentul medicamentos in formele precoce ale sarcinii ectopice consta in administrarea de:

metotrexatA. mifepristonB. progesteronC.estroprogestativeD.analogi de GnRhE.

(pag. 3150)

C1352062. Care din afirmatiile privitoare la sarcina ectopica este adevarata?nu este o afectiune gravaA. nu influenteaza viitorul obstetrical al femeiiB. poate determina ulterior sterilitateC.diagnosticul necesita examene complementareD.50% din nidatiile ectopice survin la nulipareE.

(pag. 3142)



C1352063. Care din localizarile urmatoare ale sarcinii sunt ectopice?in cavitatea uterinaA. in afara endometruluiB. la colC.tubaraD.in grosimea miometruluiE.

(pag. 3142)

C1352064. Nidatia ectopica poate fi explicata de:stenozele inflamatorii tubareA. endometrioza interstitialaB. o oprire sau incetinire in migrarea ouluiC.absenta completa a uneia din trompeD.existenta unui diverticul tubarE.

(pag. 3143)

C1352065. Celioscopia in sarcina ectopica necomplicata:poate evita laparotomiaA. are risc anestezicB. este cel mai sigur mijloc de diagnosticC.poate da frecvent rezultate fals negativeD.poate da frecvent rezultate fals pozitiveE.

(pag. 3146)

C1452066. Sarcina extrauterina complicata cu hematosalpinx prezinta urmatoarele simptomeTriada simptomatica a lui CrossenA. O anemie mai importanta, deoarece hematosalpinxul este totdeauna pe cale de fisurare a trompei sau de avort tubar

B.

Este asimptomaticaC.Prezenta unei mase laterouterine mai mariD.Durere brusca sincopala “in pumnal” localizata in abdomenul inferiorE.

(pag. 3148)

C1452067. Asocierea sarcina intrauterina si sarcina extrauterina esteClasic frecventaA. Mai rara in urma inducerii ovulatiei in cadrul noilor metode de reproducere umana asistataB. Caracterizata clinic prin semnele unei amenintari de avort cu o masa anexiala dureroasaC.Intalnita frecvent in urma inducerii ovulatiei prin HMG si HCGD.Exclusa ca varietate de sarcina ectopicaE.

(pag. 3149)

C1452068. Tratamentul medicamentos al sarcinii ectopiceEste aplicabil in formele precoce ale sarcinii ectopiceA. Este utilizat ca tratament de rutinaB. Este indicat in sarcina extrauterina rupta cu inundatie peritonealaC.Consta in administrarea de Ru 486 cu rol in oprirea dezvoltarii trofoblastuluiD.Se face actualmente cu metotrexatE.

(pag. 3150)

C1452069. Atipiile Arias-Stella se caracterizeaza prin:Celule epiteliale mari, cu nuclei hipertrofici, hipercromaticiA. Celule cu citoplasma crescuta cantitativ, cu aspect vacuolar, spumosB.



Tubi glandulari dilatati, disparitia lumenuluiC.Faptul ca sunt sugestive pentru sarcina ectopicaD.Faptul ca sunt patognomonice pentru sarcina ectopicaE.

(pag. 3144)

C1452070. Laparoscopia (celioscopia) trebuie luata in considerareIn tratamentul conservator al sarcinii extrauterine nerupteA. In tratamentul sarcinii cervicaleB. In tratamentul sarcinii extrauterine rupte cu inundatie peritonealaC.In tratamentul sarcinii abdominaleD.Ca mijloc de diagnostic al sarcinii extrauterine, mai ales in cazurile dubioaseE.

(pag. 3150)

C1452071. Tratamentul radical curativ al sarcinii ectopice consta inSalpingectomieA. Salpingotomie liniara cu enuclearea ouluiB. Expresia trompei in scopul evacuarii oului prin pavilionul tubarC.Salpingectomie partiala cu anastomozaD.Salpingectomie cu rezectia cuneiforma a portiunii interstitiale a trompeiE.

(pag. 3150)

C1452072. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecteViitorul obstetrical al femeilor operate de sarcina extrauterina este sumbruA. Viitorul obstetrical al femeilor operate de sarcina extrauterina nu este influentat de aceastaB. 50% din femeile care au avut o sarcina extrauterina raman cu sterilitateC.30% din femeile care au avut o sarcina extrauterina vor avea unul sau mai multi copiiD.15% din femeile care au avut o sarcina extrauterina vor face o noua sarcina ectopicaE.

(pag. 3151)

C1452073. Urmatoarele afirmatii despre sarcina extrauterina complicata cu hematocel sunt falseLa examenul clinic se prezinta o masa pelviana fara limite nete, de consistenta inegala, deplasand uterul anterior

A.

Ecografia arata o tumora pelvina bine delimitata, de aspect omogen transonicB. La punctia vaginala se extrage sange incoagulabil si are o importanta diagnostica fundamentalaC.Celioscopia evidentiaza doar o ampula tubara dilatata fie o masa anexiala acoperita de epiploonD.Prezenta durerii pelviene mai mult sau mai putin vii, asociata cu tulburari de compresiune rectala sau vaginala

E.

(pag. 3148)

C1452074. Oprirea sau incetinirea in migrarea oului este produsa de o serie de cauze anatomice, printre care

tumori uterineA. un ou anormal (mare), ca ipoteza neconfirmata incaB. dispozitivele intrauterineC.endometriozaD.o intarziere in captarea ouluiE.

(pag. 3143)

C1452075. Sarcina abdominala reprezinta 1% din sarcinile ectopice siLocalizarea poate fi primara sau secundaraA. Evolueaza intotdeauna spre termenB. Ca evolutie in mod exceptional poate depasi 5 luniC.Interventia chirurgicala este tratamentul de electie si consta in ovariectomie partiala sau totalaD.



Postoperator se administreaza metotrexat sau dactinomicina, daca locul de insertie al placentei este pe ansele intestinale si aceasta se lasa pe loc

E.

(pag. 3148, 3149)

C1452076. Urmatoarele afirmatii despre sarcina cervicala sunt falseEste relativ rara, ca un “leu albastru”A. Frecventa sa variaza intre 1/151.000 – 1/161.000B. Mortalitatea materna este foarte scazutaC.Cea mai sigura conduita este histerectomia totala cu conservarea anexelorD.La examenul clinic colul este dilatat, cu aspectul caracteristic de “butoias”E.

(pag. 3149)

C1452077. Sarcina extrauterina se defineste caprezenta oului la nivelul trompei uterineA. prezenta oului in afara endometruluiB. nidatia si dezvoltarea oului in afara endometruluiC.nidatia si dezvoltarea oului in afara cavitatii uterineD.sarcina oprita in evolutieE.

(pag. 3142)

C1452078. Iritatia peritoneului pelvin prin hemoragii tubare limitate determina si urmatoarele semne secundare:

“tipatul Douglasului”A. durerea provocata la mobilizarea colului uterinB. durerea colicativa in punct fixC.senzatia imperioasa de mictiuneD.senzatia de zapada la tactul fundului de sac DouglasE.

(pag. 3145)

C1552079. In sarcina ectopica, la examenul fizic se constata:tumora laterouterina de dimensiuni variabile;A. colul uterin violaceu;B. semnul Proust prezent;C.facies vultuos;D.epistaxis.E.

(pag. 3145)

C1552080. In etiologia sarcinii ectopice pot interveni:multiparitatea;A. malformatii tubare;B. tratamentul cu progestative microdozate;C.infectiile vaginale;D.stenozele tubare inflamatorii.E.

(pag. 3143)

C1552081. Semnele clinice ale sarcinii ectopice sunt:durerea cu caracter de colica, localizata intr-o fosa iliaca;A. metroragia mica, cu sange negricios "sepia”;B. tulburari neuro-vegetative de sarcina accentuate;C.semnul Cullen prezent;D.semnul Palmer prezent.E.

(pag. 3145)



C1552082. Alegeti afirmatiile corecte privind sarcina ectopica:se defineste ca localizarea ectopica a oului care este nidat si se dezvolta in afara cavitatii uterine;A. localizarea cea mai frecventa este cea ovariana;B. compromite grav viitorul obstetrical al femeii;C.localizarea cea mai frecventa este cea tubara;D.dispozitivele intrauterine cresc riscul sarcinii ectopice.E.

(pag. 3142)

C1552083. Examenul local abdominal in sarcina ectopica complicata, poate arata:meteorism abdominal;A. semnul Cullen prezent;B. matitate deplasabila pe flancuri;C.tumora abdominala dura;D.abdomen excavat.E.

(pag. 3147)

C1652084. Cele mai frecvente posibilitati de evolutie ale sarcinii extrauterine sunt:Regresia spontanaA. HematosalpinxB. Ruptura tubaraC.SuprainfectiaD.Avortul tubo-abdominalE.

(pag. 3147)

C1652085. Salpingectomia este indicata in sarcina extrauterina in urmatoarele situatii:Leziuni tubare anterioareA. Ruptura tubara cu soc hemoragicB. Fibrom uterinC.Pacienta nu mai doreste sarciniD.Sarcina intramuralaE.

(pag. 3150)

C1652086. Intre cauzele anatomice ale nidatiei ectopice care pot perturba peristaltismul tubar, avem:Stenozele inflamatorii – sechele ale salpingitelor banale sau tuberculozei inaparenteA. Retroversia uterinaB. Tumori uterineC.Malformatii tubareD.Septurile vaginaleE.

(pag. 3143)

C1652087. Tratamentul medicamentos al sarcinii extrauterine necomplicate consta in administrarea de:Analogi de GnRHA. ClomifenB. MetotrexatC.ProgestativeD.Ru 486E.

(pag. 3150)

C1652088. Cresterea frecventei sarcinii extrauterine este datorata:Incidentei ridicate a salpingitelor acuteA. Folosirii mai frecvente a dispozitivelor intrauterine contraceptiveB. Cresterii numarului de operatii cezarieneC.



Cresterii numarului de interventii de chirurgie tubaraD.Folosirii din ce in ce mai mult a contraceptivelor orale estroprogestative.E.

(pag. 3142)

C1652089. Cele mai importante semne clinice functionale in sarcina extrauterina sunt:intirzierea menstruatieiA. Tulburari neurovegetative de sarcinaB. Metroragii putin abundente cu singe negriciosC.Durerea cu caracter de colica, de obicei in punct fix, localizata in abdomenul inferior sau intr-o fosa iliacaD.Sensibilitate abdominala fixa la intoarcerea bolnavei de pe o parte pe alta.E.

(pag. 3144, 3145)

C2252090. Creşterea frecvenţei sarcinii extrauterine în ultimii 20 de ani se datorează :incidenţei ridicate a salpingitelor acuteA. folosirii din ce în ce mai mult a contraceptivelor estroprogestativeB. folosirii din ce în ce mai mult a dispozitivelor intrauterineC.folosirii din ce în ce mai mult a dispozitivelor intrauterineD.creşterii incidenţei chistelor ovariene funcţionaleE.

(pag. 3142)

C2252091. Cauzele anatomice ale nidaţiei ectopice sunt :stenozele inflamatoriiA. tumori uterineB. întârziere în captarea ouluiC.malformaţii tubareD.endometriozaE.

(pag. 3143)

C2252092. Atipiile Arias Stella se caracterizează prin :celule epiteliale mari, cu nuclei hipertrofici, hipercromaticiA. celule epiteliale mici, cu nuclei hipotrofici, hipocromaticiB. citoplasmă crescută cantitativ, cu aspect vacuolar, spumosC.citoplasmă redusă cantitativD.tubi glandulari dilataţiE.

(pag. 3144)

C2252093. Atipiile Arias Stella sunt :sugestiveA. patognomoniceB. apar şi în procese inflamatoriiC.apar şi în endometriozăD.apar şi în fibromul uterinE.

(pag. 3144)

C2252094. Triada simptomatică principală în sarcina extrauterină cuprinde :o întârziere a menstruaţieiA. metroragie puţin abundentă cu sânge negriciosB. durere cu caracter de colică, de obicei în punct fixC.tulburări neuro-vegetative accentuateD.cianoză perifericăE.

(pag. 3144-3145)



C2252095. Examenul fizic local genital în sarcina tubară, necomplicată relevă :col uterin, violaceuA. uter mărit de volum corespunzător vârstei sarcinii apreciată după durata amenoreeiB. uter mărit de volum, dar necorespunzător vârstei de sarcină apreciată după durata amenoreeiC.latero-uterin, se palpează o tumoră de dimensiuni variabile, dureroasă, cu contur neprecis, consistenţă moloasă

D.

col uterin cu orificiu cervical deschisE.

(pag. 3145)

C2252096. Care din următoarele afirmaţii referitoare la fracţiunea beta a HCG sunt adevărate :limita de detecţie este de 5mUI/ml.A. în prima lună de sarcină îşi dublează valoarea din 48 în 48 de oreB. îşi dublează valoarea din 48 în 48 de ore până la sfârşitul sarciniiC.se decelează în sângele matern la 10 zile post-ovulatorD.se decelează în urina maternă la 10 zile post-ovulatorE.

(pag. 3146)

C2252097. Celioscopia constitue mijlocul de diagnostic cel mai sigur al sarcinii extrauterine prezentând următoarele avantaje esenţiale :

evită o laparotomie inutilă în 60% din cazuriA. nu necesită spitalizareB. riscul anestezic este neglijabilC.creşte procentul de diagnostic al sarcinii extrauterine nerupteD.riscul operator este neglijabilE.

(pag. 3146)

C2252098. Selectaţi din următoarele varietăţi de sarcină ectopică doar formele rare, de cele mai multe ori diagnosticate intraoperator :

sarcina ampularăA. sarcina angularăB. sarcina cornualăC.sarcina intraligamentarăD.sarcina istmicăE.

(pag. 3149)

C2252099. Care din următoarele afirmaţii referitoare la sarcina cervicală sunt adevărate :reprezintă o localizare relativ frecventăA. reprezintă o localizare rarăB. sarcina poate ajunge frecvent la termenC.întrerupera sarcinii are loc de obicei în primele 2-3 luniD.conduita terapeutică e reprezentată de histerectomia totală cu conservarea anexelorE.

(pag. 3149)

C2252100. Care din următoarele localizări ale sarcinilor extrauterine sunt localizări tubare :pavilionarăA. interstiţialăB. intramuralăC.istmicăD.ampularăE.

(pag. 3142-3143)

C2252101. Explicaţia nidaţiei ectopice poate fi :o întârziere în captarea ouluiA.



fecundarea ovulului în trompăB. accelerarea migrării ouluiC.oprirea migrării ouluiD.încetinirea migrării ouluiE.

(pag. 3143)

C2252102. Chiuretajul biopsic urmat de examenul histopatologic al mucoasei uterine întăreşte un diagnostic prezumtiv de sarcină extrauterină prin :

absenţa vilozităţilor corialeA. prezenţa vilozităţilor corialeB. prezenţa decidueiC.absenţa decidueiD.prezenţa eventualelor atipii Arias – StellaE.

(pag. 3146)

C2252103. Care din următoerele afirmaţii sunt adevărate :beta HCG > 10mUI/ml. + uter gol = sarcină ectopică în 76% din cazuriA. beta HCG > 10mUI/ml. + uter gol + masă latero-uterină =sarcină ectopică în 90% din cazuriB. beta HCG > 10mUI/ml. + sac intrauterin = sarcină normalăC.valorile beta HCG între 5 şi 10 mUI/ml nu permit excluderea unei sarcini ectopiceD.beta HCG < 10 mUI/ml permit excluderea unei sarcini ectopice practic în 100% din cazuriE.

(pag. 3146)

C2252104. Hemoragia distilantă Pozzi este caracterizată prin :sângerare micăA. sângerare abundentăB. sânge negricios “sepia”C.sânge roşu fără cheaguriD.sânge roşu, abundent, cu cheaguriE.

(pag. 3144)

C2252105. Care din următoarele semne se decelează la examenul fizic local genital în caz de sarcină extrauterină :

semnul CullenA. semnul ProustB. semnul SolovijC.semnul BankiD.semnul NardE.

(pag. 3145)

C2252106. Triada simptomatică principală a sarcinii extrauterine este completată de următoarele simptome inconstante :

semnul AdlerA. semnul CullenB. semnul GuyotC.semnul BankiD.semnul PalmerE.

(pag. 3145)

C2252107. Culdocenteza în caz de sarcină extrauterină :se practică în fundul de sac vaginal anteriorA. se practică în fundurile de sac vaginale lateraleB.



se practică în fundul de sac DouglasC.este pozitivă când se extrage sânge lacat, negricios cu microcheaguriD.exclude diagnosticul de sarcină extrauterină când este negativăE.

(pag. 3146)

C2252108. Sarcina ectopică ovariană are următoarele caracteristici :este o varietate topografică frecventă din totalul sarcinilor ectopiceA. este o varietate topografică foarte rarăB. evoluţia ei nu depăşeşte 7-8 săptămâniC.evoluţia ei depăşeşte frecvent 20 de săptămâniD.tratamentul este medicamentosE.

(pag. 3148)

C2252109. Care din următoarele afirmaţii referitoare la sarcina abdominală sunt adevărate :reprezintă 1% din sarcinile ectopiceA. depăşeşte excepţional 5 luni de evoluţieB. depăşeşte frecvent 5 luni de evoluţieC.placenta se inseră pe ansele intestinale sau alte viscereD.localizarea abdominală poate fi primară sau secundarăE.

(pag. 3148-3149)

C2252110. Sarcina extrauterină tubară poate evolua în următoarele moduri :regresia spontană este frecventăA. regresia spontană este excepţionalăB. ruptura sau fisurarea trompeiC.mobilizarea oului şi reimplantarea în cavitatea uterinăD.avort tubo-abdominalE.

(pag. 3147)

C2252111. Semnele generale ale hemoragiei interne consecutive rupturii unei sarcini tubare sunt :tensiunea arterială scăzutăA. tensiunea arterială crescutăB. bradicardiaC.tahicardiaD.paloare intensă, lizereu cianotic perioralE.

(pag. 3147)

C2252112. Care sunt cele două elemente diagnostice suplimentare pe care le prezintă hematosalpinxul faţă de sarcina extrauterină necomplicată :

durereaA. metroragiileB. prezenţa unei mase latero-uterine mai mariC.o întârziere menstrualăD.o anemie mai importantăE.

(pag. 3148)

C2252113. Bolnava cu hematocel prezintă următoarele semne diagnostice :metroragii apărute în ultimele 24 oreA. metroragii persistând de câteva săpămâniB. durere pelviană asociată cu tulburări de compresiune rectală sau vaginalăC.masă pelviană cu limite nete, de consistenţă egalăD.masă pelviană fără limite nete de consistenţă inegalăE.



(pag. 3148)

C2252114. Explorările de laborator nespecifice în sarcina extrauterină complicată cu hemoragie intraperitoneală arată :

scăderea numărului de hematiiA. scăderea hemoglobineiB. scăderea amilazei sericeC.scăderea numărului de leucociteD.hiperbilirubinemieE.

(pag. 3147)

C2252115. Examenul abdominal local în inundaţia peritoneală consecutivă rupturii unei sarcini tubare arată :

culoare violacee a cicatricei ombilicaleA. meteorism abdominal moderatB. contractură muscularăC.sensibilitate la palpareD.matitate deplasabilă pe flancuriE.

(pag. 3147)

C2252116. În tratamentul medicamentos al sarcinii extrauterine sunt utilizate :etinilestradiolulA. progesteronulB. metotrexatulC.RU 486 (mifepriston)D.HMG şi HCGE.

(pag. 3150)

C2252117. Care din următoarele explorări hormonale nu sunt concludente pentru diagnosticul sarcinii extrauterine :

hormonul lactogen placentarA. fracţiunea alfa a HCGB. fracţiunea beta a HCGC.estrogeniiD.progesteronulE.

(pag. 3146)

C2252118. Tehnicile chirurgicale utilizate în tratamentul sarcinii extrauterine tubare sunt :salpingectomia cu rezecţie cuneiformăA. salpingotomia laparoscopicăB. histerectomia totală cu păstrarea anexelorC.salpingectomia linearăD.histerectomia subtotală cu anexectomie bilateralăE.

(pag. 3150)

C2252119. Femeile operate de extrauterină pot avea următorul pronostic :50% rămân sterileA. 30% vor avea unul sau mai mulţi copiiB. 100% rămân sterileC.15% vor face o nouă sarcină ectopicăD.extrauterina operată nu are implicaţii asupra viitorului reproductiv al femeiiE.

(pag. 3151)



C2252120. Factorii funcţionali, factori spasmodici care pot modifica peristaltismul tubar sunt :estroprogestativeleA. FSH-ulB. LH-ulC.progestativele microdozateD.inducţia ovulaţiei cu HMG-HCGE.

(pag. 3143)

C2252121. Inducţia ovulaţiei prin gonadotropine umane (HMG-HCG) :este cauză de extrauterină în 3% din cazuriA. este cauză de extrauterină în 25% din cazuriB. asociază sarcina intrauterină cu cea extrauterinăC.poate determina perturbarea transportului primului ovocitD.poate determina perturbarea transportului ovulelor suplimentareE.

(pag. 3143)

C2252122. Care din următoarele afecţiuni pot fi frecvent confundate cu sarcina extrauterină :avortul uterinA. apendicita acutăB. colica renalăC.colica biliarăD.salpingita acutăE.

(pag. 3147)

C2252123. Elementele care pot pune probleme de diagnostic în forma pseudosalpingitică a sarcinii extrauterine sunt :

febraA. trombocitopeniaB. hiperleucocitozaC.absenţa metroragieiD.hematuriaE.

(pag. 3147)

C2252124. Următoarele examinări tranşează diagnosticul în suspiciunea de sarcină extrauterină :dozările hormonaleA. ecografiaB. celioscopiaC.citologia Babeş-PapanicolauD.puncţia vaginalăE.

(pag. 3147)

C2252125. Forma pseudo-apendiculară a sarcinii extrauterine evoluează cu :durere în fosa iliacă dreaptăA. creşterea tonusului uterinB. febrăC.vărsăturiD.dureri lombareE.

(pag. 3148)

C2252126. Semnul lui Proust cuprinde :strigătul Douglas-uluiA. senzaţia de plutire a uterului în pelvisB.



durere în anusC.durere vezicalăD.absenţa contracturii musculareE.

(pag. 3147)

C2252127. Care din următoarele afirmaţii referitoare la sarcina intramurală sunt adevărate :reprezintă 0,2% din sarcinile extrauterineA. grefarea oului se face în grosimea peretului tubarB. grefarea oului se face în grosimea muşchiului uterinC.diagnosticul este stabilit numai după apariţia complicaţiilorD.confirmarea diagnosticului se face de obicei intraoperatorE.

(pag. 3149)

C2352128. Sarcina extrauterina este o afectiune grava deoarece:este foarte frecventaA. pune in pericol viata femeiiB. constituie cauza de sterilitateC.pot exista erori de diagnosticD.nu poate fi tratataE.

(pag. 3142)

C2352129. Frecventa sarcinii extrauterine a crescut datorita:salpingitelor acuteA. folosirii dispozitivelor intrauterineB. folosirii tratamentului antiinflamatorC.debutului precoce al vietii sexualeD.folosirii contraceptiei estroprogestativeE.

(pag. 3142)

C2352130. Varietatile de sarcina tubara sunt, in ordine:pavilionaraA. cervicalaB. ampularaC.istmicaD.interstitialaE.

(pag. 3143)

C2352131. Premizele unei nidatii ectopice pot fi create:de modificarile mecanice ale trompeiA. de fecundatia tardivaB. de modificari ale procesului de dezvoltare a ouluiC.de anomalii ale ovulatieiD.de varsta femeiiE.

(pag. 3143)

C2352132. Cauzele anatomice ale nidatiei ectopice care pot tulbura peristaltismul tubar sunt:malformatiile uterineA. stenozele inflamatorii tubareB. sechele ale tuberculozei tubareC.salpingectomia unilateralaD.endometriozaE.

(pag. 3143)



C2352133. Factorii functionali care pot modifica peristaltismul tubar sunt:spasmul muscular la nivelul istmului tubarA. inhibarea contractiilor musculare ale trompei de progestativele microdozate administrate in priza continuaB. ovulatiile multipleC.oul de dimensiuni mariD.oul de dimensiuni miciE.

(pag. 3143)

C2352134. Durerea din sarcina ectopica poate fi:localizata in lombeA. localizata in zonele anexialeB. localizata in fosele iliaceC.localizata in hipocondruD.localizata spre rectE.

(pag. 3144)

C2352135. Atipiile Arias-Stella se caracterizeaza prin:corion citogenA. prezenta vilozitatilor placentareB. celule epiteliale mari, cu nuclei hipertrofici, hipercromaticiC.citoplasma crescuta cantitativ, cu aspect vacuolar, spumosD.tubi glandulari dilatati, cu disparitia lumenului datorita hipertrofiei celulareE.

(pag. 3144)

C2352136. Semnele clinice functionale ale sarcinii tubare necomplicate sunt:tulburari de tranzit intestinalA. durerea in epigastruB. intirzierea menstruatieiC.metroragiiD.durerea in abdomenul inferiorE.

(pag. 3145)

C2352137. Frecventa semnelor clinice ale sarcinii extrauterine este:dureri la mobilizarea colului 1%A. amenoree 63%B. dureri pelviene 100%C.metroragii 83%D.masa uterina laterala 49%E.

(pag. 3145)

C2352138. Examenele paraclinice folosite in diagnosticul sarcinii extrauterine sunt:ultrasonografiaA. colonoscopiaB. rezonanta magnetica nuclearaC.reactie imunologica de sarcinaD.explorari radilogiceE.

(pag. 3145)

C2352139. Diagnosticul clinic diferential al sarcinii extrauterine se face cu:avortul uterinA. cancerul tubarB.



apendicita acutaC.chist de ovar torsionatD.colica renalaE.

(pag. 3147)

C2352140. Semnele functionale ale hematocelului sunt:oprirea tranzitului intestinalA. durere pelviana asociata cu tulburari de compresiune rectalaB. semne de iritatie peritonealaC.metroragii persistenteD.singe incoagulabil extras la punctia vaginalaE.

(pag. 3148)

C2352141. Tratamentul medicamentos al sarcinii extrauterine necomplicate consta in administrarea de:antiinflamatorii nesteroidieneA. clomifenB. metotrexatC.analogi de GnRhD.RU 486E.

(pag. 3150)

C2552142. Alegeti afirmatiile corecte privind sarcina ectopicã:se defineste ca localizarea ectopicã a oului care este nidat si se dezvoltã în afara cavitãtii uterineA. localizarea cea mai frecventã este cervicalãB. compromite grav viitorul obstetrical al femeiiC.localizarea cea mai frecventã este cea tubarãD.dispozitivele intrauterine cresc riscul sarcinii ectopiceE.

(pag. 3142)

C2552143. În etiologia sarcinii ectopice intervin:cancerul ovarianA. malformatiile tubareB. tratamentul cu progestative microdozateC.infectiile vaginaleD.stenozele tubare inflamatoriiE.

(pag. 3143)

C2552144. Semnele clinice ale sarcinii ectopice sunt4.durerea cu caracter de colicã localizatã intr-o fosã iliacãA. metroragie micã, cu sânge negricios “sepia”B. tulburãri neurovegetative de sarcinã accentuateC.semnul Cullen prezentD.semnul Palmer prezentE.

(pag. 3145)

C2552145. În sarcina ectopicã, la examenul fizic se constatãtumorã laterouterinã de dimensiuni variabileA. colul uterin violaceuB. semnul Proust prezentC.facies vultuosD.epistaxisE.

(pag. 3145)



C2552146. Alegeti afirmatiile corecte privind explorarea paraclinicã în sarcina ectopicãradiografia abdominalã este obligatorieA. rezonanta magneticã nuclearã nu poate preciza cauza hemoragieiB. ultrasonografia exclude sarcina ectopicã prin evidentierea sacului gestational în uterC.fractiunea beta HCG cu valori de 600 mUI pledezã pentru sarcina ectopicãD.sacul embrionar este vizibil ecografic din a doua sãptãmânã de amenoreeE.

(pag. : 3145, 3146)

C2552147. Alegeti afirmatiile corecte privind sarcina ectopicã complicatãinundatia peritonelã reprezimtã forma clinicã cea mai gravãA. bolnava prezintã durere sincopalã în abdomenul inferior sau fosa iliacãB. paloarea tegumentarã intensã este prezentãC.tensiunea arterialã este scãzutãD.semnul Stor absentE.

(pag. 3147)

C2552148. Examenul local abdominal în sarcina ectopicã complicatã poate arãtameteorism abdominalA. semnul Cullen prezentB. matitate deplasabilã pe flancuriC.tumorã abdominalã gigantãD.abdomen excavatE.

(pag. : 3147)

C2552149. În sarcina ectopicã complicatã examenul genital decelezãdurere atroce la palparea fundului de sac DouglasA. semnul lui Mordor prezentB. punctia vaginalã pozitivãC.colul de aspect conopidiformD.scurgere vaginala galben verzuieE.

(pag. : 3147)

C2552150. Care dintre urmãtoarele afirmatii privind hematocelul sunt adevãratebolnava prezintã metroragii ce persistã de câteva sãptãmâni apãrute dupã o iregularitate menstrualãA. existã durere pelvinãB. se palpeazã o masã pelvinã, fãrã limite nete, deplasând uterul anteriorC.ecografia aratã o tumorã pelvinã prost delimitatãD.punctia vaginalã este nesemnificativãE.

(pag. 3148)

C2552151. Alegeti afirmatiile corecte privind sarcina cervicalãintreruperea sarcinii are loc de obicei în primele 2-3 luniA. colul are aspect de butoiasB. prin orificiul extern al colului se scurg pungi cu fragmente de tesut negriciosC.ecografia evidentiazã caracteristicile colului dilatatD.interventia chirurgicalã de electie este colpectomiaE.

(pag. 3149)

C2552152. Care din urmãtoarele afirmatii privind tratamentul sarcinii ectopice sunt adevãrate:tratamentul de electie este cel chirurgicalA. tratamentul chirurgical este reprezentat de histerectomieB.



tratamentul chirurgical este reprezentat de salpingectomieC.laparoscopia este contraindicatã în inundatia peritonealãD.celipscopia este interventia de electie în sarcina ectopicã ruptãE.

(pag. 3150)

C2552153. Bifati afirmatiile corecte privind sarcina extrauterinãoul este nidat si se dezvoltã în afara cavitãtii uterineA. oul este nidat si se dezvoltã în afara endometruluiB. nidarea oului se face în cavitatea uterinãC.localizarea cea mai frecventã este cea abdominalãD.evolutia în trimestrul doi este frecventãE.

(pag. 3142)

C2552154. Clasic varietãtile anatomice ale sarcinii ectopice sunttubarãA. ovarianãB. cervicalãC.hepaticãD.abdominalãE.

(pag. 3142)

C2552155. Dupã portiunea în care s-a implantat oul, sarcina tubarã poate fipavilionarãA. ovarianãB. ampularãC.istmicãD.interstitialãE.

(pag. 3143)

C2552156. Accidentele evolutive obisnuite ale sarcinii ectopice tubare suntruptura tubarãA. avortul tubo-abdominalB. icterul colestaticC.ocluzia intestinalãD.peritonita acutãE.

(pag. 3144)

C2552157. În functie de localizarea oului accidentele evolutive ale sarcinii ectopice suntperitonita acutãA. ocluzia intestinalãB. avortul tubarC.hematosalpinxD.hematocelulE.

(pag. 3144)

C2552158. În sarcina ectopicã durerea poate fi de urmãtoarele tipuridurere abdominalã sau adbomino-pelvinãA. cu caracter de colicã în punct fixB. durere permanentã de slabã intensitateC.durere iradiatã interscapulovertebralD.durere iradiatã spre hipocondru sau umãrE.

(pag. 3144)



C2552159. În sarcina ectopicã apar urmãtoarele modificãri macroscopiceîn locul de implantare a oului trompa este mãritã de volumA. trompa este dilatatã, rosie sau violaceeB. în celelalte segmente trompa este anormal vascularizatã, congestionatãC.pe ovar nu se constatã prezenta corpului galben normalD.trompa apare de aspect normalE.

(pag. 3144)

C2552160. În sarcina tubarã necomplicatãnu existã nici un simptom specificA. febra dominã tabloul clinicB. tulburãrile neuro-vegetative sunt predominanteC.pulsul este bradicardicD.existã o combinatie de manifestãri si explorãri paraclinice sugestiveE.

(pag. 3144)

C2552161. În sarcina ectopicã pot fi prezente urmatoarele semne secundare:semnul ProustA. semnul SolovijB. semnul ChvostekC.semnul BankiD.semnul BabinskiE.

(pag. 3145)

C2552162. În sarcina ectopicã ultrasonografia este folositoare numai în prezenta urmãtoarelor semne:uter cu sac gestational prezentA. masã latero-uterinã, eventual cu embrion viuB. uter gol – absenta sacului gestationalC.micã colectie lichidianã retrouterinãD.chist ovarian bilateralE.

(pag. 3145)

C2552163. Diagnosticul diferential în sarcina ectopicã se face cu:avort uterinA. apendicitã acutãB. salpingitã acutãC.chist de ovar torsionatD.cancer vulvarE.

(pag. 3147)

C2552164. În inundatia peritonealã din sarcina ectopicã complicatã apar urmãtoarele semne clinicedurere bruscã, sincopalã “în pumnal” localizatã în abdomenul inferiorA. durere abdominalã cu iradiere “în barãB. durere în punct fix localizatã sacratC.durere bruscã în fosa iliacã cu iardiere înaltãD.durere bruscã cu iradiere în umãrul drept urmatã de lipotimieE.

(pag. 3147)

C2552165. În sarcina ectopicã complicatã examenul genital furnizeazã urmãtoarele semnestrigãtul Douglas-uluiA. semnul lui Mordor prezentB.



semnul lui Solovij prezentC.leucoree galben-verzuie fetidãD.tumorã conopidiformã la nivelul colului uterinE.

(pag. 3147)

C2552166. În hematosalpinx diagnosticul diferential cu sarcina extrauterinã necomplicatãprezenta unei mase laterouterine mai mariA. anemie mai importantãB. uter marit de volum considerabilC.amenoree secundarã obligatoriu prezentãD.vãrsãturi incoercibileE.

(pag. 3148)

C2552167. Sarcina ovarianãeste o varietate de sarcinã implantatã normalA. nu evolueazã niciodatã cu hemoperitoneuB. este foarte rarãC.incidenta este între 0,4-1%D.evolueazã asimptomaticE.

(pag. : 3148)

C2552168. Sarcina abdominalãreprezintã 1% din sarcinile ectopiceA. localizarea poate fi primarã, secundarã sau tertiarãB. implantarea primarã poate fi trompa, ovarul sau uterulC.evolueazã frecvent spre termenD.nu reprezintã o urgentã chirurgicalãE.

(pag. 3148)

C2552169. Afirmatiile corecte despre sarcina cervicalã sunteste foarte frecventãA. examenul local aratã colul dilatat cu aspect “de buB. ecografia evidentiazã colul dilatatC.histerectomia totalã cu conservarea anexelor este cea mai sigurã conduitãD.mortalitatea maternã prin sarcinã cervicalã este intre 25-60%E.

(pag. : 3149)

C2552170. Afirmatiile corecte despre sarcina intramuralã suntmai este denumitã si intramuscularãA. grefarea oului se face in afara muschiului uterinB. diagnosticul este extrem de facilC.confirmarea diagnosticului se face intraoperator si histopatologicD.tratamentul nechirurgical este regulaE.

(pag. : 3149)

C2652171. Creşterea incidenţei sarcinii extrauterine se datorează:incidenţei ridicate a salpingitelor acuteA. folosirii din ce în ce mai mult a contraceptivelor estroprogestative şi dispozitivelor intrautrerineB. creşterii incidenţei endometriozeiC.creşterii numărului de intervenţii de chirurgie tubarăD.folosirii pe scară tot mai largă a inductorilor de ovulaţieE.

(pag. 3142)



C2652172. Explicaţia nidaţiei ectopice este:o întârziere în captarea ouluiA. o întârziere în captarea ovululuiB. ovulaţie controlateralăC.o oprire sau încetinire în migrarea ouluiD.o întârziere în înaintarea spermatozoizilor prin canalul cervicalE.

(pag. 3143)

C2652173. Cauzele anatomice ale nidaţiei ectopice care pot perturba peristaltismul tubar, sunt:stenozele inflamatorii tubareA. tumori ovarieneB. malformaţii tubareC.endometriozaD.sechele ale chirurgiei plastice tubareE.

(pag. 3143)

C2652174. În sarcina extrauterină, la examenul fizic local, genital, se poate evidenţia:colul uterin violaceu, cu orificiul cervical închis şi cu grad redus de ramolisment cervicalA. uter mărit de volum, mai mare însă decât durata amenoreeiB. latero - uterin se palpează o tumoră de dimensiuni variabile, dureroasă, cu contur imprecis şi consistenţă maloasă

C.

orificiu cervical deschis prin care se scurge sânge şi mase tisulareD.uter mărit de volum, dar nu corespunzător cu durata amenoreeiE.

(pag. 3145)

C2652175. Cea mai frecventă evoluţie a sarcinii tubare este spre:regresie spontanăA. ruptura sau fisurarea trompeiB. migrarea în cavitatea uterinăC.avort tubo-abdominalD.evoluţia la termen a sarciniiE.

(pag. 3147)

C2652176. Cele mai importante semne funcţionale în hematocelul din sarcina extrauterină sunt:metroragii apărute după iregularitate menstruală, persistentă de câteva săptămâniA. durere pelviană asociată cu tulburări de compresie rectală sau vaginalăB. vărsături şi meteorism abdominalC.masă pelviană fără limite nete, de consistenţă inegală deplasând uterul anteriorD.durere bruscă, sincopală şi tendinţa la lipotimieE.

(pag. 3148)

C2652177. Particularităţile sarcinii cervicale la examenul local constă în:col închisA. col dilatatB. col cu aspect de "butoiaş", violaceuC.masă anexială bine delimiatăD.scurgeri negricioase ce conţin fragmente tisulare, prin colul dilatatE.

(pag. 3149)

C2652178. Tratamentul profilactic al sarcinii extrauterine constă în:tratamentul BIP trebuie să fie precoce şi agresivA. folosirea estroprogestativelor şi inductorilor de ovulaţie cu mai mult discernământB.



sterilizarea chirurgicalăC.inserţia DIU cu respectarea strictă a contraindicaţiilorD.folosirea diafragmelor vaginale cu metode contraceptiveE.

(pag. 3149)

C2652179. Tratamentul medicamentelor în sarcina ectopică se efectuează cu:progestative în doze mariA. MetrotrexatB. PremarinC.Ru 486 (Mifepriston)D.DexametozonE.

(pag. 3150)

C2652180. Tratamentul radical (salpingectomia) în sarcina tubară este indicat în următoarele situaţii:bolnave cu leziuni tubare anterioareA. ruptura tubară cu inundaţie peritonealăB. pacienta nu mai doreşte sarciniC.când tratamentul medicamentos nu a dat rezultateD.când sarcina se regăseşte în porţiunea ampularăE.

(pag. 3150)

C2752181. Triada simptomatica principala in diagnosticul sarcinii tubare necomplicate este reprezentata de:

Intarzierea menstruatieiA. Eliminarea de caduca uterina sub forma de mulaj al cavitatiiB. Sangerare mica, putin abundenta, cu sange negricios, "sepia", ciocolatiuC.Durerea cu caracter de colica, de obicei in punct fix, localizata in abdomenul inferior sau intr-o fosa iliaca, cu iradieri lombare, perineale, rectale

D.

Tulburari neurovegative de sarcina estompate insa de implantarea anormala a ouluiE.

(pag. 3144)

C2752182. Care din urmatoarele elemente ultrasonografice sunt utile in diagnosticul sarcinii extrauterine:

Uter gol - absenta sacului gestationalA. Colectie lichidiana retrouterina absentaB. Masa latero-uterina continand eventual un embrion viuC.Aspect de pseudosac, in raport cu decolarea caducii uterineD.Toate cele de mai susE.

(pag. 3146)

C2752183. In inundatia peritoneala, complicatie a sarcinii ectopice, examenul abdominal arata:Contractura musculara evidentaA. Meteorism abdominalB. FebraC.Culoare violacee a cicatricei ombilicaleD.Matitate deplasabila pe flancuriE.

(pag. 3147)

C2752184. Specificati care dintre urmatoarele conditii nu reprezinta factori de risc pentru sarcina ectopica:

Malformatii tubareA. Hiperplazia endomerialaB. Stenoze inflamatorii salpingieneC.



EstroprogestativeleD.Chiste ovariene functionaleE.

(pag. 3143)

C2852185. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:sarcina ectopica compromite grav viitorul obstretical al femeiiA. examinarile complementare sunt esentiale pentru diagnosticul sarcinii extrauterine complicateB. 1/3 din nidatiile ectopice survin la nulipareC.50% din femeile ce au prezenta o sarcina extrauterina raman sterileD.frecventa sarcinii extrauterine variaza intre 0,58-1,3% din totalul nasterilorE.

(pag. 3142)

C2852186. Cauzele anatomice ale nidatiei ectopice ce pot perturba peristaltismul tubar sunt:stenozele inflamatoriiA. tumori uterineB. malformatii tubareC.ovulatie sporadicaD.endometriozaE.

(pag. 3143)

C2852187. Semnele clinice ale sarcinii extrauterine sunt:intarzierea menstruatieiA. stare lipotimicaB. metroragii cu sange negricios "sepia"C.somnolentaD.sangerari la 2-3 zile dupa un chiuretaj hemostatic si biopsicE.

(pag. 3144)

C2852188. Sarcina ectopica poate fi confundata mai frecvent cu:apendicita acutaA. salpingita acutaB. ulcerul gastricC.chist ovarian torsionatD.chist endometriozic ovarianE.

(pag. 3147)

C2852189. Examenul abdominal local in sarcina extrauterina complicata arata:facies vultuosA. matitate deplasabila pe flancuriB. meteorism abdominal moderatC.culoare violacee a cicatricei ombilicaleD.petractie epigastricaE.

(pag. 3147)

C2852190. Varietatile sarcinii intramurale sunt:sarcina angularaA. sarcina cornualaB. sarcina in corn rudimentalC.sarcina intraligamentalaD.sarcina in saculatie uterinaE.

(pag. 3149)



C2852191. Tratamentul chirurgical conservator se va efectua cand:trompa opusa este extirpata de o interventie anterioaraA. trompa opusa este compromisa functionalB. ne aflam in fata unui avort tubalC.sarcina este interstitialaD.femeia isi doreste un copilE.

(pag. 3150)

C2852192. Tratamentul medicamentos al sarcinii extrauterine consta inadministrarea de antimitoticeA. administrarea de metrotrexatB. administrarea de mifepristonC.administrare de agenti alchilatiD.administrarea de saruri de aur intratubarE.

(pag. 3150)



Tema nr. 53Complicatiile nasterii

BIBLIOGRAFIE:2. V. Ancar, Crangu Ionescu - Obstetrica, Ed. National, 1999


C1253001. Placenta increta reprezinta:placenta inserata la fundul uteruluiA. placenta inserata pe peretele anterior al uteruluiB. placenta care penetreaza in portiunea superficiala a miometruluiC.placenta care invadeaza miometrul in toata grosimea saD.placenta care invadeaza miometrul ajungand la seroasaE.

(pag. 203)

C1253002. Bazinul cifotic este un:bazin viciat prin exces de maleabilitateA. bazin viciat prin leziuni ale coloanei vertebraleB. bazin viciat prin leziuni ale membrelor inferioareC.bazin viciat prin anomalii de dezvoltare localizata ale oaselorD.bazin acoperitE.

(pag. 171)

C1253003. Fatul marit global (macrosom) implica, prin definitie, o greutate:mai mare de 3500 gA. mai mare de 3800 gB. mai mare de 4000 gC.mai mare de 4500 gD.mai mare de 5000 gE.

(pag. 160)

C1253004. Ruptura perineala de gradul II intereseaza urmatoarele elemente anatomice, cu exceptia:comisura vulvara posterioaraA. tegumentul perinealB. peretele rectalC.muschii transversi perinealiD.fascia perinealaE.

(pag. 189-190)

C1253005. Se considera hemoragie in postpartum, la o nastere pe cale vaginala a unui singur fat, o sangerare, prin definitie, mai mare de:

250 mlA. 500 mlB. 750 mlC.1000 mlD.1500 mlE.

(pag. 199)

C1353006. Care este atitudinea obstetricala in caz de sarcina la termen, fat viu unic, prezentatie



transversa, odata cu instalarea travaliului?Versiunea externa pentru a realiza prezentatie craniana si nastere naturalaA. Operatia cezarianaB. Versiunea interna si marea extragereC.Administrarea de oxitocinaD.Versiunea externa pentru a realiza prezentatie pelvina si nastere naturalaE.

(pag. 187)

C1353007. In travaliul, care este limita peste care se considera prelungirea anormala a fazei de latenta, la primipare, pe curba Friedman?

14 oreA. 20 oreB. 24 oreC.36 oreD.48 oreE.

(pag. 156)

C1353008. Factori de risc responsabili de aparitia prezentatiei pelvine sunt urmatorii cu exceptia.HidrocefaliaA. Hipoplazia uterinaB. MacrosomiaC.HidramniosulD.Placenta praeviaE.

(pag. 181)

C1353009. Prelungirea fazei active a travaliului la primipare se caracterizeaza prin progresiunea dilatatiei in faza activa mai mica de:

0.5 cm/oraA. 1.2 cm/oraB. 1.5 cm/oraC.2.0 cm/oraD.2.5 cm/oraE.

(pag. 156)

C1353010. Cezariana este indicata in caz de prezentatie pelvina in urmatoarele situatii cu exceptia:Craniu fetal in hiperextensieA. Distocii de dinamicaB. Bazin osos normalC.Fat prematurD.Hipotrofie fetala severaE.

(pag. 182)

C1453011. Cate grade are inversiunea uterina:2 gradeA. 5 gradeB. 10 gradeC.3 gradeD.nici unulE.

(pag. 205)

C1453012. Placenta acreta se defineste ca fiind:o placenta cu aderenta normalaA.



o placenta care adera insuficient la peretii uteriniB. orice implantare placentara in care exista aderenta anormala a placenteiC.invadarea miometruluiD.cotiledoane aberanteE.

(pag. 203)

C1453013. Factorul care determina aderenta anormala a placentei este in majoritatea cazurilor este:primiparitateaA. multiparitateB. varsta inaintate a pacienteiC.transformarea deciduala deficitaraD.localizarea joasaE.

(pag. 203)

C1453014. Hemoragia in postpartum se defineste ca:sangerare minimaA. sangerae sub 1000ml in operatia cezarianaB. sangerare peste 500ml la o nastere pe cale vaginala cu un singur fatC.sangerare sub 500ml in cazul unei sarcini gemelareD.hemoragia aparuta la 10 zile postpartumE.

(pag. 199)

C1553015. Paralizia de plex brahial la nastere se poate produce la fat:in prezentatie transversa;A. Prin rasucirea brutala a gatului la degajarea umerilor;B. La aplicarea incorecta a forcepsului;C.La nasterile complicate cu inversiune uterina;D.La extractia fatului cu vidextractorul.E.

(pag. 196)

C1553016. Ruperea precoce a membranelor apare in:Sarcina extrauterina;A. Prezentatie transversala;B. Moarte fetala ”in utero” in antecedente;C.Tahicardie fetala;D.Lupus eritematos sistemic matern.E.

(pag. 187)

C1553017. Solutiile de continuitate cervicale aparute intrapartum se pot complica cuRuptura precoce a membranelor;A. Soc septic;B. Hematom de ligament larg;C.Hemoperitoneu;D.Stenoza vaginala.E.

(pag. 192)

C1553018. Care dintre urmatoarele reprezinta complicatii ale hemoragiilor din delivrenta si perioada a IV-a a nasterii:

Socul septic;A. Insuficienta hepatica;B. Insuficienta cardio-respiratorie;C.Necroza ischemica a lobului anterior al hipofizei;D.



Inversiunea uterina.E.

(pag. 201)

C1553019. Cauza obstetricala de hipotonie uterina postpartum este,Travalii lungi si obositoare;A. Plagi vaginale;B. Coagulare intravasculara diseminata;C.Placenta inserata la nivelul segmentului inferior;D.Hipertensiune arteriala indusa de sarcina.E.

(pag. 199)

C1553020. Fractura de clavicula la fat se diagnosticheaza prin:Crepitatii osoase;A. Ruptura de periost;B. Soc neonatal;C.Noduli de citosteatonecroza supraclaviculara;D.Torticolis.E.

(pag. 195)

C1653021. In caz de inversiune uterina administrarea de oxitocina sau derivati de prostaglandina se face:

doar in inversiunea uterina gradul 1A. doar in inversiunea uterina gradul 2B. doar daca placenta este partial dezlipitaC.doar daca placenta este nedezlipitaD.doar dupa repunerea uterului in pozitie normalaE.

(pag. 206)

C2253022. Distociile de dinamică uterină sunt:anomalii de evoluţie a sarciniiA. anomalii ale evoluţiei travaliuluiB. anomalii ale prezentaţieiC.disfuncţii sexualeD.anomalii de poziţieE.

(pag. 154)

C2253023. Diagnosticul diferenţial al prelungirii fazei de latenţă a travaliului se face cu:prelungirea fazei de deceleraţieA. prelungirea fazei activeB. falsul travaliuC.lipsa angajării prezentaţieiD.prelungirea coborârii prezentaţieiE.

(pag. 156)

C2253024. In cazul lipsei angajării prezentaţiei, din cadrul distociilor de dinamică uterină, singura conduită corectă este:

administrarea de betamimeticeA. administrarea de sedativeB. repausul terapeuticC.operaţia cezarianăD.aplicarea de forcepsE.

(pag. 159)



C2253025. In cazul prelungirii prelungirii perioadei de latenţă, din cadrul distociilor de dinamică uterină, nu se practică:

repausul terapeuticA. stimularea cu ocitocinăB. aplicarea de forcepsC.operaţia cezarianăD.ruptura artificială a membranelorE.

(pag. 159)

C2253026. Bazine viciate prin exces de maleabilitate sunt:bazinul rahiticA. bazinul infantilB. bazinul oblic ovalarC.bazinul acondroplazicD.bazinul coxalgicE.

(pag. 171)

C2253027. Care dintre următoarele afirmaţii sunt corecte:naşterea la termen pe căi naturale în prezentaţia frontală nu este posibilăA. naşterea pe cale vaginală în prezentaţia bregmatică este posibilă în toate cazurileB. în prezentaţia facială, naşterea pe căi naturale nu este posibilă, chiar dacă bazinul este eutocicC.proba de travaliu se începe de la o dilataţie de 2 cm, când membranele sunt rupteD.pentru naşterea capului din urmă, în prezentaţia pelviană, este utilizată manevra BrachtE.

(pag. 179, 178, 176, 184)

C2253028. Plăgile colului, ca leziuni traumatice ale canalului de naştere, se situează ca frecvenţă:pe locul trei după plăgile perinealeA. pe locul patru după plăgile perinealeB. pe locul doi după rupturile uterineC.pe locul doi după plăgile perinealeD.pe locul trei după rupturile uterineE.

(pag. 191)

C2253029. Rupturile colului sunt plasate:mai frecvent la orele 4 şi 6A. mai frecvent la orele 6 şi 12B. mai frecvent la orele 3 şi 9C.mai rar la orele 3 şi 9D.mai rar la orele 4 şi 6E.

(pag. 192)

C2253030. Citosteatonecroza, ca traumatism obstetrical la nou-născut, constă în:hemoragii punctiforme pe tegumenteA. noduli duri, cu tegumente suprajacente roşii-violaceeB. tumefacţie rezultată prin edem şi sângerareC.tumefacţie determinată de acumularea de sânge subperiostalD.ruptură de fibre musculareE.

(pag. 194)

C2253031. Paralizia brahială proximală apărută la naştere se produce prin:lezarea rădăcinilor nervoase C7-T1A. lezarea rădăcinilor nervoase C5-C6B.



lezarea rădăcinilor nervoase C7-C9C.lezarea rădăcinilor nervoase C2-C4D.lezarea rădăcinilor nervoase T2-T5E.

(pag. 196)

C2253032. Placenta increta se caracterizează prin:aderenţă anormală a placentei în porţiunea superficială a miometruluiA. orice implantare joasă a placenteiB. invadarea miometrului în toată grosimea saC.invadarea miometrului şi depăşirea luiD.orice implantare placentară vicioasăE.

(pag. 203)

C2253033. Care dintre următoarele aspecte reprezintă semnul dominant în placenta acreta, increta şi percreta:

durereaA. sângerareaB. starea de şocC.dispneeaD.inversiunea uterinăE.

(pag. 204)

C2253034. Bazinul acondroplazic este un bazin viciat prin:exces de maleabilitateA. leziuni ale coloanei vertebraleB. leziuni ale membrelor inferioareC.anomalii de dezvoltare localizată a oaselorD.anomalii de dezvoltare a oaselor în totalitateE.

(pag. 171)

C2353035. In patogenia excesului de volum fetal pot fi implicati mai multi factori, cu exceptia:Factorul ereditarA. Obezitatea maternaB. PrimiparitateaC.Diabetul maternD.Sarcina prelungitaE.

(pag. 160)

C2353036. Indicatiile epiziotomiei profilactice sunt cu exceptiaDegajarea in occipito-sacrataA. Prezentatia pelvinaB. Fat hipotroficC.Fat prematurD.MultipareE.

(pag. 190)

C2353037. Plagile vaginale pot aparea in urmatoarele situatii, cu exceptia:Primipare in varstaA. Prezenta unor septuri vaginaleB. Aplicatia de forcepsC.Prezentatia pelvinaD.Existenta unor cicatrici de la nasterea anterioaraE.



(pag. 191)

C2353038. Complicatiile fetale si neonatale in cazul nasterii in prezentatia pelvina sunt, cu exceptia:Elongatia de plex brahialA. Leziuni ale cortului cerebelosB. Fracturi ale arcurilor costaleC.Hemoragie meningo-cerebralaD.Mortalitate si morbiditate neonatala crescuteE.

(pag. 182)

C2353039. Tratamentul hemoragiilor postpartum nu include:Extractia manuala de placentaA. HisterectomiaB. Administrarea i.v. de prostaglandine F2 alfaC.Administrarea de Oxitocina si Ergomet prin injectarea in colD.Sutura solutiilor de continuitate de la nivelul tractului genitalE.

(pag. 202, 204)

C2553040. Leziunile periuretrale si periclitoridiene post-partum se sutureazã:Dacã au peste un centimetruA. Indiferent de dimensiunea lorB. Numai dacã sângereazãC.Peste 2 centimetriD.Sub un centimetruE.

(pag. 190)

C2553041. Diagnosticul plãgilor colului uterin post-partum se realizeazã prin examinare:digitalãA. echograficãB. radiologicãC.cu valveleD.histeroscopicãE.

(pag. 193)

C2553042. Hematomul de ligament larg este complicatie a:Plasãrii oarbe a unor suturi de hemostazãA. Solutiilor de continuitate laterale ale colului uterinB. Rupturilor de vaginC.Plãgilor periclitoridieneD.Plãgilor vaginaleE.

(pag. 192)

C2553043. Hematoamele perineale si vulvare se pot complica cu :SuprainfectieA. Disectia spatiului rectovaginalB. Disectia spatiului retroperitonealC.Disectia spatiului presacratD.ªoc hipovolemicE.

(pag. 193)

C2553044. Sângerarea în post-partum este datã de laceratii ale tractului genital dacã:Uterul este bine contractatA.



Uterul este flascB. Sîngerarea este în valuriC.TA sistolicã este sub 100D.TA sistolicã este sub 80mmHgE.

(pag. 200)

C2553045. Hemoragia datoratã retentiei de fragmente placentare impune:Administrare de analogi de prostaglandineA. Administrare intravenoasã de oxitocinB. Controlul manual si/sau instrumental al cavitãtii uterineC.Mesajul cavitãtii uterineD.eAdministrare de sângeE.

(pag. 202)

C2553046. Placenta acreta este definitã de insertia vilozitãtilor în :Portiunea superficialã a miometruluiA. Invazia miometrului în totalitateB. Invazia miometrului plus seroasãC.Cavitatea peritonealãD.Organe pelvineE.

(pag. 202)

C2553047. Diagnosticul ante-partum al aderentelor anormale placentare se poate face prin:AmniocentezãA. Biopsie placentarãB. EcografieC.AnamnezãD.Examen clinicE.

(pag. 204)

C2653048. În caz de inversiune uterină administrarea de oxitocină sau derivaţi de prostaglandină se face:

doar în inversiunea uterină gradul IA. doar în inversiunea uterină gradul IIB. doar dacă placenta este parţial dezlipităC.doar dacă placenta este nedezlipităD.doar după repunerea uterului în poziţie normalăE.

(pag. 206)

C2653049. Naşterea pe cale vaginală pe uter cicatriceal poate fi permisă dacă:cicatricea uterină este transversalăA. fătul este prematurB. pacienta este multiparăC.membranele amniotice sunt intacte la internareD.travaliul nu este declanşatE.

(pag. 261)

C2653050. Abruptio placentae este iniţiată de:inserţia placentei pe segmentul inferiorA. hemoragia apărută în decidua bazalăB. hemoragia apărută în decidua corialăC.hemoragia sinusului marginalD.



ruperea prematură a membranelor amnioticeE.

(pag. 261)

C2653051. Corectarea tulburărilor de coagulare care apar în abruptio placentae implică:administrare de heparinăA. administrare de acid epsilon aminocaproicB. administrare de sânge proaspătC.administrare de vitamina KD.administrare de Dextran 70E.

(pag. 263)

C2653052. Cel mai caracteristic simptom în placenta praevia este:hemoragia vaginală indolorăA. moartea fătului în uterB. ruperea prematură a membranelor amnioticeC.contracţii uterine subintranteD.tahicardie fetală între 160-180 bătăi pe minutE.

(pag. 265)

C2653053. Atitudinea terapeutică în placenta praevia depinde de următoarele, cu excepţia:severitatea hemoragieiA. varietatea anatomicăB. vârsta gestaţionalăC.starea membranelor amnioticeD.existenţa travaliuluiE.

(pag. 266)

C2653054. Formarea calculilor urinari, în cadrul teoriei matriceale, presupune existenţa unei matrici organice precursoare. Aceasta este compusă doar din:

albumineA. globulineB. albumine şi globulineC.albumine, globuline şi glicozaminoglicaniD.albumine, globuline, glicozaminoglicani şi mucoproteineE.

(pag. 2826)

C2653055. Litiaza urinară secundară recunoaşte drept una din cauze ca fiind:cistinuriaA. uricozuriaB. hiperparatiroidismul hipercalcemicC.obstrucţii de tract urinarD.sindroame mieloproliferativeE.

(pag. 2827)

C2653056. Din punct de vedere al relaţiei densitate calcul urinar - radioopacitate, cea mai mare densitate şi cel mai intens radioopac este calculul compus din:

fosfat de calciuA. oxalat de calciuB. fosfat amoniaco-magnezianC.cistinăD.acid uricE.

(pag. 2827)



C2653057. Care dintre următoarele tipuri de calculi urinari este radiotransparent:fosfat de calciuA. oxalat de calciuB. fosfat amoniaco-magnezianC.xantinăD.nici unul din calculii enumeraţi mai susE.

(pag. 2827)

C2653058. În litiaza cistinică, pe lângă restricţia dietetică faţă de metionină şi alcalinizarea urinii, se administrează chelatori de cistină cum ar fi:

captoprilulA. cyproterone acetatB. D-penicilaminaC.vitamina DD.hidroclorotiazideE.

(pag. 2839)

C2653059. Cea mai importantă şi în acelaşi timp eficientă măsură profilactică generală în prevenţia litiazei urinare este:

regim alimentar sărac în oxalaţiA. reducerea aportului alimentar proteicB. cura de diurezăC.evitarea imobilizărilor prelungiteD.evitarea deshidratăriiE.

(pag. 2838)

C2853060. Placenta increta reprezinta:placenta inserata la fundul uteruluiA. placenta inserata pe peretele anterior al uteruluiB. placenta care penetreaza in portiunea superficiala a miometruluiC.placenta care invadeaza miometrul in toata grosimea saD.placenta care invadeaza miometrul ajungand la seroasaE.

(pag. 203)

C2853061. Punctul de reper in prezentatia bregmatica este:mentonulA. frunteaB. nasulC.occiputulD.fontanela bregmaticaE.

(pag. 178)




C1253062. Administrarea de Ergomet sau Oxitocin in caz de hemoragii in delivrenta si periodul IV se poate face:

intravenosA. subcutanatB. intramuscularC.intrauterinD.in colul uterinE.

(pag. 202)

C1253063. Care din urmatoarele conditii sunt necesare cand incepe proba de travaliu:membranele sunt rupteA. dilatatia este de 4 - 5 cmB. dilatatia este de 2 cmC.dinamica uterina este corespunzatoareD.membranele sunt intregiE.

(pag. 176)

C1253064. Complicatiile hemoragiilor din delivrenta si periodul IV ale nasterilor sunt:socul hemoragicA. insuficienta renala acutaB. infectii locale in lauzieC.sindrom SheehanD.boala von WillebrandE.

(pag. 201)

C1253065. Principalele indicatii ale epiziotomiei profilactice sunt:primiparitateaA. fat prematurB. prezentatie pelvianaC.manevre obstetricaleD.degajare in occipitopubianaE.

(pag. 190)

C1253066. Cauzele cele mai frecvente care pot duce la aparitia hematoamelor vulvare, perineale si paravaginale sunt:

manevrele obstetricaleA. nasterea precipitataB. macrosomia fetalaC.primiparitateaD.hipotrofia fetalaE.

(pag. 193)

C1253067. Prezentatiile distocice sunt:frontalaA. occipitalaB. transversalaC.pelvianaD.bregmaticaE.

(pag. 176)



C1253068. Cauzele majore de traumatism obstetrical la nou-nascut sunt:operatia cezarianaA. travaliul prelungitB. aplicatia de forcepsC.macrosomiaD.extractia dificila a fatuluiE.

(pag. 194)

C1253069. Care din urmatoarele cauze sunt mai frecvent responsabile de aparitia prezentatiei transverse:

multiparitateaA. primiparitateaB. malformatiile uterineC.fibroamele uterineD.placenta praeviaE.

(pag. 186)

C1353070. In cadrul curbei Friedman, care sunt componentele fazei active?Faza de latentaA. Faza de acceleratieB. Faza de expulzieC.Faza de panta maximaD.Faza de deceleratieE.

(pag. 153)

C1353071. Care sunt complicatiile care pot apare in cursul travaliului in cazul prezentatiei faciale:Rotarea posterioara a craniului cu inclavarea craniului in excavatieA. Ruptura prematura de membraneB. Lipsa de angajare a craniului fetal la dilatatie completaC.Moarte fetala in uteroD.intarzierea rotatiei anterioare a craniului fetalE.

(pag. 178)

C1353072. Precizati care sunt conditiile, in care, in cazul prezentatiei pelvine nasterea pe cale vaginala este relativ sigura:

Bazinul osos normalA. Fatul este apreciat ecografic cu o greutate mai mica de 3600gB. Craniu fetal in hiperextensieC.Nastere prematuraD.Travaliul determina modificari ale colului si coborarea prezentatiei.E.

(pag. 183)

C1353073. Care sunt manevrele care pot fi folosite pentru rezolvarea distociei humerale?Flectarea exagerata a coapselor mamei pe abdomenA. Rotarea umarului posterior cu 180 de gradeB. Fracturarea voluntara a claviculeiC.Operatia cezarianaD.Nasterea umarului posteriorE.

(pag. 161)

C1353074. Dintre situatiile obstetricale enumerate care se pot insoti de coagulare intravasculara diseminata?

EclampsiaA.



Decolarea prematura de placentaB. Embolia amnioticaC.Diabetul zaharat asociat sarciniiD.Moartea sI retentia fatului in uteroE.

(pag. 200)

C1353075. Care din conditiile enumerate sunt necesare pentru a realiza versiunea interna in caz de prezentatie transversa?

Dilatatia colului sa fie completaA. Membrane intacteB. Prezentatie transversa dorsoposterioaraC.Relaxare uterina asigurata prin anestezie generalaD.Prezentatie transversa dorsoanterioaraE.

(pag. 188)

C1353076. Care sunt semnele indirecte pentru a pune diagnosticul de disproportie fetopelvina?Manevra Hillis-Muller pozitivaA. Craniul depaseste simfiza pubianaB. Craniul nu se aplica pe colC.Craniul nu se angajeaza stationand deasupra spinelor sciatice si stramtorii superioareD.incalecarea oaselor craniuluiE.

(pag. 154)

C1353077. Care sunt cauzele cele mai frecvente care determina prelungirea fazei active a travaliului conform curbei Friedman?

Prezentatiile distociceA. Disproportiile cefalopelviceB. PrematuritateaC.Anestezia regionalaD.PrimiparitateaE.

(pag. 156)

C1453078. Factorii responsabili de aparitia inversiunii uterine sunt:placenta cu aderenta normalaA. relaxare fundului uterinB. manevre de apasare a fundului uterinC.placenta acretaD.tractiunea pe fundul uterin prin greutatea placenteiE.

(pag. 205)

C1453079. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate in legatura cu extractia manuala de placenta:se practica fara anestezieA. nu are o tehnica specialaB. se practica in anestezie generalaC.se practica in post-partum imediatD.se practica obismuit la fiecare nastereE.

(pag. 202)

C1453080. Complicatiile care pot aparea in inversiunea uterina sunt:infectia generalizataA. socul hemoragicB. socul neurogenC.



nu apar complicatiiD.exitus daca masurile terapeutice nu sunt instituite imediatE.

(pag. 205)

C1453081. Una din cauzele hemoragiilor in post-partum sunt tulburarile de coagulare. Care din afirmatii este corecta in acest context:

Sunt cele mai frecvente cauze.A. Sunt din fericire destul de rare.B. Pot apare ca urmare a unor tulburari de coagulare preexistente.C.Pot apare secundar coagularii intravasculare diseminate.D.Nu pot apare secundar coagularii intravasculare diseminate.E.

(pag. 200)

C1453082. Printre complicatiile hemoragiilor din delivrenta si periodul IV a nasterilor se numara:socul hemoragicA. meningitaB. encefalitaC.insuficienta reanala cronicaD.infectii locale in lauzieE.

(pag. 201)

C1453083. Alte cauze ale hemoragiei post-partum sunt:coagulare normalaA. ruptura uterinaB. epiziotomia largaC.epiziotomia minimaD.atonia uterinaE.

(pag. 199)

C1453084. Complicatiile frecvent intalnite in cazul placentelor cu aderenta anormala sunt:infectiaA. socul hemoragicB. inversiunea uterinaC.sangerare minimaD.ruptura uterinaE.

(pag. 204)

C1453085. Conditiile frecvent asociate cu o aderenta anormala a placentei ar fi:uter fara cicatriciA. implantare la nivelul segmentului inferiorB. endometriteC.chiuretajul obisnuit al cavitatii uterineD.chiuretajul abraziv al cavitatii uterineE.

(pag. 203)

C1453086. Investigarea paraclinica in cazul hemoragiilor postpartum trebuie sa includa:hemogramaA. examenul sumar de urinaB. numar de trombociteC.determinarea grup de sange RhD.VSHE.

(pag. 201)



C1453087. Cauzele cele mai frecvente in hemoragia in post-partum sunt:infectiaA. atonia uterinaB. defecte de coagulareC.laceratia vaginului si a coluluiD.socul hemoragicE.

(pag. 199)

C1453088. Placenta percreta se caracterizeaza prin:o aderenta normala a placenteiA. o localizare anormala a placenteiB. invadarea miometruluiC.depasirea miometrului, ajungand pana la seroasaD.pot fi aderente un cotiledon sau mai multiE.

(pag. 203)

C1453089. Care din afirmatiile urmatoare este corecta:Inversiunea uterina necesita terapie imediata.A. Inversiunea uterina nu este o urgenta si poate fi amanata terapia.B. Prima masura in inversiunea uterina este reducerea imediata a inversiunii partiale.C.In inversiunea uterina reducerea se realizeaza fara anestezie.D.In terapia inversiunii uterine se practica si corectarea hipovolemiei.E.

(pag. 205)

C1453090. Atonia uterina este favorizata de:travaliu care decurge normal nedeclansatA. anestezia generala cu compusi halogenatiB. hipotensiunea arterialaC.travaliu prelungitD.travaliu precipitatE.

(pag. 199)

C1453091. In investigatia paraclinica in hemoragiile post-partum nu se practica:hemogramaA. determinarea de grup sangvin, RhB. fibrinogenulC.ecografia abdominala de rutinaD.radiografie toracicaE.

(pag. 201)

C1453092. Care din afirmatiile urmatoare legate de retentia de placenta sunt adevarate:Se caracterizeaza prin absenta sangerariiA. Se caracterizeaza prin sangerare discontinua, cand se apasa pe fundul uterin sau in contractieB. Retentia de placenta se datoreaza decolarii partialeC.O aderenta anormala a placentei poate fi cauza de retentie placentaraD.Se poate datora decolarii totale dar retentiei prin contractia inelului BandlE.

(pag. 200)

C1553093. Elementele de diagnostic in "lipsa de angajare a prezentatiei" sunt,Prezentatia se palpeaza in escavatia pelvina;A. Palpeul mensurator Pinard pozitiv;B. Craniu mobil;C.



intre prezentatie si curbura sacrului se interpun trei degete;D.Travaliu hipoton – hipochinetic.E.

(pag. 157)

C1553094. Condilomatoza vulvo-perineala poate complica nasterea prin:Laceratii perineale extinse;A. Transmitere la fat;B. Dehiscenta plagii perineale;C.Rotatie posterioara a craniului;D.Decolare de placenta normal inserata.E.

(pag. 164)

C1553095. Macrosomia fetala poate determina:Distocie de dinamica uterina;A. Corio-amniotita;B. Diabet zaharat;C.Distocia umerilor;D.Traumatismul partilor moi materne.E.

(pag. 161)

C1553096. Complicatiile ce pot apare in cursul travaliului in cazul prezentatiei transversale sunt:Ruperea precoce a membranelor;A. Ruptura uterina;B. Prolabare de cordon;C.Infectie amniotica;D.Ruptura de perineu.E.

(pag. 187)

C1553097. Complicatiile ce pot apare in cursul travaliului in cazul prezentatiei faciale sunt:Rotarea posterioara a craniului cu inclavarea craniului in escavatie;A. Edemul fetei;B. Lipsa angajarii craniului;C.Cresterea diametrului de angajare al craniului;D.Hidramnios.E.

(pag. 178)

C1653098. Complicatiile hemoragiilor din delivrenta si din periodul IV al nasterilor sunt:socul hemoragicA. insuficienta renala acutaB. infectii locale in lauzieC.insuficienta multipla de organD.sindromul SheehanE.

(pag. 201)

C1653099. Conditiile frecvent asociate cu aderenta placentara anormala sunt:sterilitatea secundaraA. cicatrici uterineB. sarcina extrauterinaC.chiuretajul abraziv al cavitatii uterineD.endometriteleE.

(pag. 203)



C1653100. Singerarea in post-partum prin coagulopatie de consum necesita o terapie agresiva care are la baza:

administrarea de singe proaspatA. sustinerea functiei respiratorii prin respiratie asistataB. inlocuirea trombocitelorC.inlocuirea fibrinogenuluiD.inlocuirea factorilor de coagulareE.

(pag. 203)

C1653101. Factorii responsabili de aparitia inversiunii uterine in post-partum sunt:multiparitateaA. tractiunea puternica asupra cordonului ombilicalB. placenta acretaC.manevre de apasare a fundului uterinD.uterul cicatricealE.

(pag. 205)

C1653102. Complicatiile frecvent intilnite in placenta acreta sunt:socul hemoragicA. inversiunea uterinaB. ruptura uterinaC.endometrita puerperalaD.pelviperitonitaE.

(pag. 204)

C2253103. Distociile de dinamică uterină pot fi cauzate de:macrosomia fetalăA. prezentaţii distociceB. viciaţii ale bazinuluiC.absenţa perfuziei ocitociceD.prezenţa disproporţiei între diametrele craniului fetal şi dimensiunile pelvisuluiE.

(pag. 154)

C2253104. Diagnosticul disproporţiei feto-pelvine se pune pe următoarele elemente:diametrul util mai mic de 9,5 cmA. diameterul util mai mic de 8,5 cmB. arcul pubian lărgitC.arcul pubian micşoratD.craniul nu se angajeazăE.

(pag. 154)

C2253105. Anomaliile de dinamică uterină în faza activă se constituie în următoarele:prelungirea fazei de latenţăA. prelungirea fazei activeB. prelungirea fazei de deceleraţieC.oprirea secundară a dilataţieiD.prelungirea coborârii prezentaţieiE.

(pag. 155)

C2253106. Anomaliile de dinamică uterină în expulzie se constituie în următoarele:lipsa angajării prezentaţieiA. oprirea coborârii prezentaţieiB.



oprirea secundară a dilataţieiC.travaliul precipitatD.prelungirea fazei de deceleraţieE.

(pag. 155)

C2253107. Excesul de volum fetal recunoaşte ca etiologie următorii posibili factori:diabetul maternA. condilomatoza maternăB. multiparitateaC.nuliparitateaD.sarcina prelungităE.

(pag. 160)

C2253108. In cazul unui făt macrosom, operaţia cezariană este indicată fără probă de travaliu prealabilă când:

fătul este apreciat ca având peste 4500 gA. mama este diabeticăB. aşezarea este o prezentaţie cranianăC.aşezarea este o prezentaţie pelvianăD.lipseşte suferinţa fetală la începutul travaliuluiE.

(pag. 161)

C2253109. Efectele materne care pot apărea în cursul naşterii la un bazin distocic sunt:ruptura întârziată a membranelorA. distocia de dilataţie secundarăB. hiperkinezii uterineC.hipokinezii uterineD.corioamniotităE.

(pag. 174-175)

C2253110. Complicaţiile fetale care pot apărea în cursul naşterii la un bazin distocic sunt:corioamniotitaA. infecţie fetală intrapartumB. prezenţa bosei serosanguinolenteC.prolabare de cordonD.ruptura prematură de membraneE.

(pag. 175)

C2253111. Printre complicaţiile naşterii în prezentaţie pelviană se numără:angajarea precoce în pelviana completăA. angajarea precoce în pelviana decompletăB. ridicarea braţelorC.blocarea capului în excavaţieD.progresiunea rapidă a dilataţieiE.

(pag. 182)

C2253112. Rupturile perineale de gradul 2 cuprind:comisura vulvară posterioarăA. tegumentul perinealB. muşchii transverşi perinealiC.fascia perinealăD.sfincterul anal externE.



(pag. 189)

C2253113. Care dintre următoarele afirmaţii privitoare la hematoamele vulvare, perineale şi paravaginale sunt adevărate:

sunt complicaţii relativ frecvente ale sarciniiA. sunt complicaţii relativ frecvente ale perioadei puerperaleB. în 80% cazuri apar imediat după delivrenţăC.în 50% cazuri apar imediat după delivrenţăD.în 50% cazuri apar la 24-72 ore de la naştereE.

(pag. 192)

C2253114. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:fracturile oaselor craniului fetal la naştere sunt rareA. fracturile simple, fără înfundare, ale oaselor craniului fetal la naştere pot să se complice cu deficit neurologic

B.

fracturile simple, fără înfundare, ale oaselor craniului fetal la naştere sunt “în lemn verde”C.fracturile oaselor membrelor fetale se produc de obicei în naşterile pelvieneD.fracturile cu înfundare ale oaselor craniului fetal la naştere se vindecă spontan, fără secheleE.

(pag. 195)

C2253115. Administrarea de Ergomet sau Oxitocin în caz de hemoragii în delivrenţă şi periodul IV al naşterii se poate face:

intravenosA. subcutanatB. intramuscularC.intrauterinD.în colul uterinE.

(pag. 202)

C2253116. Printre complicaţiile hemoragiilor din delivrenţă şi periodul IV al naşterilor se numără:insuficienţa renală acutăA. infecţii locale în lăuzieB. sindromul SheehanC.inversiunea uterinăD.prolapsul genitalE.

(pag. 201)

C2253117. Care dintre următoarele afirmaţii legate de inversiunea uterină sunt false:în gradul 1 se constată depresiunea fundului uterinA. în momentul producerii sale apare durere, stare de şoc şi sângerareB. este contraindicată terapia imediatăC.în cazul inversiunii incomplete, diagnosticul se face la inspecţieD.manevra de apăsare a fundului uterin nu poate fi cauză de inversiune uterinăE.

(pag. 205)

C2253118. Printre factorii responsabili de apariţia inversiunii uterine se numără:sângerarea abundentăA. contractura fundului uterinB. manevre de apăsare a fundului uterinC.placenta acretaD.naşterea în prezentaţie transversăE.

(pag. 205)



C2253119. Printre complicaţiile inversiunii uterine se numără:şocul hemoragicA. şocul anafilacticB. şocul neurogenC.dezlipirea prematură de placentă normal inseratăD.perforaţia uterinăE.

(pag. 205)

C2253120. Intre cauzele de hemoragie în postpartum se numără:retenţia de placentăA. atonia uterinăB. infecţii localeC.naşterea în prezentaţie pelvianăD.traumatismele tractului genitalE.

(pag. 200)

C2253121. In cazul unei hemoragii în postpartum, investigaţia paraclinică cuprinde determinarea:grupului sanguin şi a Rh-uluiA. creatininei şi azotuluiB. hemogrameiC.glicemieiD.transaminazelorE.

(pag. 201)

C2253122. Tratamentul paraliziei de plex brahial al nou-născutului cuprinde:imobilizare în timpul alimentaţieiA. mişcări pasive la 7-10 zile de la naştereB. tratamentul neurochirurgical după vârsta de 3 aniC.mişcări pasive în timpul somnuluiD.imobilizare în timpul somnului şi între momentele de alimentaţieE.

(pag. 196)

C2253123. Tratamentul paraliziei de nerv frenic a nou-născutului cuprinde:nou-născutul va fi culcat pe partea indemnăA. oxigenoterapieB. perfuzie cu ser glucozatC.antibioterapieD.tratamentul chirurgical este contraindicatE.

(pag. 197)

C2253124. Cauze majore de traumatism obstetrical la nou-născut sunt:travaliul prelungitA. operaţia cezarianăB. aplicaţia de forcepsC.macrosomia fetalăD.hipotrofia fetalăE.

(pag. 194)

C2253125. Principalele indicaţii ale epiziotomiei profilactice sunt:multipareleA. fătul hipotroficB. naşterea în prezentaţie cranianăC.



manevre obstetricaleD.degajarea în occipitopubianăE.

(pag. 190)

C2253126. Care sunt cauzele care pot determina plăgile perineale şi vulvare la naştere:naşterea prelungităA. hipotrofia fetalăB. degajări pelvieneC.manevre obstetricaleD.naşterea în prezentaţie transversăE.

(pag. 190)

C2253127. Pentru a se realiza versiunea internă, ca manevră obstetricală, trebuie indeplinite următoarele condiţii:

dialataţie completăA. membrane rupteB. bazin osos normalC.primiparăD.relaxare uterinăE.

(pag. 188)

C2253128. Diagnosticul diferenţial al prezentaţiei transverse se face cu:prezentaţia facialăA. prezentaţia pelviană completăB. prezentaţia pelviană decompletăC.craniana occipitală cu procidenţă de braţD.prezentaţia bregmaticăE.

(pag. 186-187)

C2253129. Diagnosticul diferenţial al prezentaţiei frontale se face cu:prezentaţia facialăA. prezentaţia transversăB. prezentaţia pelvianăC.prezentaţia bregmaticăD.malformaţii fetale ca hidrocefalia şi anencefaliaE.

(pag. 180)

C2253130. Alegeţi afirmaţiile corecte privitoare la diametrele de angajare în diferite prezentaţii ale fătului:

prezentaţia bregmatică cu diametrul occipitomentonierA. prezentaţia bregmatică cu diametrul occipitofrontalB. prezentaţia frontală cu diametrul occipitomentonierC.prezentaţia facială cu diametrul suboccipitobregmaticD.prezentaţia facială cu diametrul submentobregmaticE.

(pag. 177-178-179)

C2253131. Proba de travaliu se efectuează pe bazine limită şi se începe când:membranele sunt întregiA. membranele sunt rupteB. dilataţia este de 4-5 cmC.dilataţia este de 2 cmD.dinamica uterină este corespunzătoareE.



(pag. 176)

C2253132. Prezentaţii cu potenţial distocic sunt:prezentaţia facialăA. prezentaţia transversalăB. prezentaţia bregmaticăC.prezentaţia frontalăD.prezentaţia pelvianăE.

(pag. 176)

C2253133. Intre cauzele materne ale prezentaţiei faciale se numără:multiparitateaA. macrosomiaB. hidramniosulC.tumori praeviaD.placenta praeviaE.

(pag. 177)

C2253134. Alegeţi tipurile de bazine viciate prin anomalii de dezvoltare ale oaselor în totalitate:bazinul infantilA. bazinul oblic ovalarB. bazinul coxalgicC.bazinul acondroplazicD.bazinul juxtominorE.

(pag. 171)

C2253135. Oprirea coborârii este o anomalie de dinamică uterină între ale cărei cauze se numără:hipotonia uterinăA. hipertonia uterinăB. prezentaţii distociceC.anestezia regională epiduralăD.distocie de strâmtoare mijlocieE.

(pag. 158)

C2253136. Complicaţiile fibromului în sarcină sunt:degenerescenţă asepticăA. hemoragie intracapsularăB. prezentaţie distocicăC.avortD.placenta praevia, placenta acretaE.

(pag. 167)

C2253137. Diagnosticul diferenţial al tumorilor ovariene benigne asociate sarcinii se face cu:corpul galben gestaţionalA. mola hidatiformăB. miomul pediculatC.hidrosalpinxulD.sarcina ectopicăE.

(pag. 170)

C2253138. Operaţia cezariană este indicată în prezentaţia pelviană în următoarele situaţii:orice modificare de bazinA.



făt prematurB. prezentaţia pelviană completăC.placenta praeviaD.făt apreciat ecografic cu o greutate mai mică de 3500 gE.

(pag. 182-183)

C2353139. Pentru diagnosticul anomaliilor bazinului osos se pot utilizaPelvimetria externaA. Pelvimetria internaB. Ecografia transabdominalaC.Ecografia transvaginalaD.Examenul clinic generalE.

(pag. 172)

C2353140. Proba de travaliuEste o proba mecanica ce urmareste angajarea craniului in bazinele limitaA. Necesita membrane intacte, dilatatia de 4-5 cm si o dinamica corespunzatoareB. Daca este pozitiva, se indica operatie cezarianaC.Necesita monitorizare cardiotocograficaD.Este negativa daca la dilatatie completa, craniul nu s-a angajat in 15-20 minuteE.

(pag. 176)

C2353141. Prezentatiile cu potential distocic suntFrontalaA. FacialaB. PelvinaC.TransversaD.BregmaticaE.

(pag. 176)

C2353142. In cazul hemoragiilor in post-partum:Atonia uterina produce o sangerare discontinua, cu sange rosuA. Placenta inserata la nivelul segmentului inferior determina o sangerare continua, cu sange rosuB. Retentia de placenta determina o sangerare discontinua, in valuriC.Cele mai frecvente cauze sunt ruptura uterina si defectele de coagulareD.Hemoragia aparuta dupa primele 4 ore se numeste hemoragie in postpartum tardivaE.

(pag. 199-200)

C2353143. Alegeti afirmatiile incorecte:In cazul placentei acreta partiale cea mai sigura atitudine este histerectomiaA. Gravitatea sangerarii in cazul unei placente acreta depinde de gradul de maturare a placenteiB. Factorul determinant pentru placenta acreta este transformarea deciduala exagerataC.In cazul placentei acreta totale, sangerarea este masiva imediat dupa nastereD.Placenta increta se caracterizeaza prin invadarea miometrului in toata grosimea saE.

(pag. 203-204)

C2353144. Despre inversiunea uterina sunt false urmatoarele afirmatii:Simptomatologia este insidioasaA. Apare frecvent asociata cu placenta praeviaB. Necesita administrarea de oxitocina sau derivati de prostaglandine din momentul diagnosticuluiC.In gradul 3 de inversiune uterina, exista invaginarea totala a corpului uterin, istmul si colul constituind un inel

D.



Poate avea drept complicatie socul neurogenE.

(pag. 205)

C2353145. Plagile colului in cursul nasterii:Sunt cele mai frecvente leziuniA. Sunt favorizate de prezenza unor cicatriciB. Apar in nasterile precipitateC.Necesita inspectia intregii circumferinte a coluluiD.Plasarea "oarba" a suturilor nu implica nici un riscE.

(pag. 191-192)

C2353146. Conditiile pentru realizarea versiunii externe in cazul prezentatiei transverse sunt:Gravida la debutul travaliuluiA. MultiparaB. Membrane intacteC.Varsta gestationala 36-38 saptamaniD.Sarcina unicaE.

(pag. 187)

C2353147. In prezentatia frontala care dintre urmatoarele afirmatii, sunt adevarate:Este o prezentatie distocicaA. Diametrul de angajare este occipitomentonier de 13,5 cmB. Punctul de reper este nasulC.Nu se palpeaza fontanela mareD.Cezariana se impune si in cazul blocarii craniului in excavatieE.

(pag. 179)

C2353148. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la evolutia travaliului:In mod normal faza de latenta dureaza 5-8 ore la nulipare si 3-5 ore la multipareA. Faza activa debuteaza la 2-3 cm dilatatieB. Prelungirea coborarii prezentatiei poate aparea in cazul anesteziei regionale periduraleC.Distocia de stramtoare superioara poate cauza oprirea coborariiD.Prelungirea fazei de latenta implica riscuri majore pentru fatE.

(pag. 156-159)

C2353149. Complicatiile distociilor de dinamica sunt:Infectii materne si fetaleA. Hipoxia fetalaB. Operatia cezarianaC.Traumatismele fetaleD.EclampsiaE.

(pag. 158-159)

C2353150. Cauzele cele mai frecvente ale prelungirii coborarii prezentatiei sunt:Hipotonia uterinaA. Sedarea in excesB. Anestezia rahidianaC.Prezentatiile distociceD.Travaliul precipitatE.

(pag. 158)

C2353151. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false:



Mioamele uterine cresc mult in dimesiuni in trimestrul III de sarcinaA. In trimestrul III de sarcina trebuie facut diagnosticul diferential intre fibromul uterin si sarcina gemelaraB. Prezenta fibroamelor uterine asociate sarcinii obliga la nastere prin operatie cezarianaC.Operatia cezariana in cazul fibroamelor asociate sarcinii are si avantajul efectuarii in cursul aceleiasi interventii si a miomectomiei

D.

Fibromul uterin creste riscul aparitiei unei sarcini ectopice tubareE.

(pag. 166-168)

C2353152. Alegeti afirmatiile adevarate:Prezentatia frontala este o prezentatie cu potential distocicA. Diagnosticarea unei prezentatii distocice impune efectuarea probei de travaliuB. Placenta praevia creste incidenta prezentatiei pelvinaC.Una din complicatiile prezentatiilor distocice o constituie blocarea craniului in excavatieD.Nasterea pe cale vaginala in prezentatie pelvina are un prognostic mai bun la fetii prematuri, volumul fetal fiind mai mic

E.

(pag. 176, 179, 181,182)

C2353153. Cele mai frecvente cauze de prezentatie transversa sunt:MultiparitateA. Malformatii uterineB. OligoamniosC.Sarcina gemelaraD.Cordon ombilical lungE.

(pag. 186)

C2353154. In cazul inversiunii uterine care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte:Reprezinta o complicatie rara in perioada a 4-a a nasteriiA. Exista 3 grade de inversiune uterinaB. Numai in inversiunea uterina de gradul 3 se observa uterul inversat inafara vulveiC.Complicatiile sunt socul hemoragic si socul cardiogenD.Tratamentul de electie este interventia chirurgicalaE.

(pag. 204-206)

C2553155. Sutura plãgilor perineale post-partum presupune:Tehnicã asepticãA. Hemostazã eficientãB. Apropierea tesuturilor în tensiuneC.Nu se lasã spatii moarte.D.Anestezie generalãE.

(pag. 190)

C2553156. Postoperator în cazul rupturilor perineale de gradul IV se recomandã:Antibiotice profilacticA. Igienã localã corespunzãtoareB. Regimuri care determinã constipatieC.Reluarea precoce a tranzitului intestinalD.HemostaticeE.

(pag. 190)

C2553157. Plãgile vaginale postpartum apar cel mai frecvent datoritã:Aplicatiei de forcepsA. Prezentei unor septuri vaginaleB.



La primipareC.La multipareD.Unor cicatrici anterioareE.

(pag. 191)

C2553158. Tratamentul plãgilor vaginale postpartum presupune:Sutura chirurgicalãA. Reechilibrarea hemodinamicãB. Tamponament strâns vaginalC.Administrare de sângeD.AntibioterapieE.

(pag. 191)

C2553159. Cauzele cele mai frecvente ale rupturilor de col post- partum sunt:PrimiparitateaA. Nasterea precipitatãB. Aplicatia de forcepsC.Degajarea pelvianãD.Fãtul macrosomE.

(pag. 191)

C2553160. Cele mai frecvente rupturi ale colului uterin sunt plasate:La orele 3A. La orele 9B. PosteriorC.AnteriorD.La orele 6E.

(pag. 192)

C2553161. Cele mai frecvente rupturi ale colului uterin sunt plasate:La orele 3A. La orele 9B. PosteriorC.AnteriorD.La orele 6E.

(pag. 192)

C2553162. Conduita terapeuticã în cazul hematoamelor vulvare largi constã în :EvacuareA. Toaletã cu apã oxigenatãB. Controlul hemostazeiC.SuturãD.HemostaticeE.

(pag. 193)

C2553163. Petesiile traumatice post-partum ale nou-nãscutului apar:pe gîtA. pe toraceB. la nivelul extremitãtii cefaliceC.în regiunile inghinaleD.pe trunchiE.

(pag. 194)



C2553164. Cefalhematomul reprezintã o leziune traumaticã a nou nãscutului caracterizatã de :Acumulare de sânge subperiostalA. Acumulare de sânge în tesutul subcutanatB. Rezorbtie în 48 oreC.Rezorbtie lentã, 1-3 luniD.Posibilã asociere cu fracturi cranieneE.

(pag. 194)

C2553165. Hematomul fibrozat al sterno-cleido-mastoidianului nou nãscutului este:BilateralA. UnilateralB. Apare la o lunã de viatãC.Apare la 10-14 zile de viatãD.Poate determina torticolisE.

(pag. 194)

C2553166. Paralizia brahialã Erb se caracterizeazã prin:Afectarea rãdãcinilor nervoase C5-C6A. Afectarea rãdãcinilor nervoase C7-T1B. Afectarea membrului superior în totalitateC.Conservarea miscãrilor degetelorD.Conservarea miscãrilor de extensie a mâiniiE.

(pag. 196)

C2553167. Hemoragiile prin CID apar în :Decolarea de placentã normal inseratãA. Embolia amnioticãB. Moartea fãtului în uterC.CorioamniotitaD.PreeclampsiaE.

(pag. 200)

C2553168. Placenta inseratã la nivelul segmentului inferior determinã sângerãri:Cu sânge rosuA. Cu sânge negriciosB. ContinueC.DiscontinueD.Cu sânge maroniuE.

(pag. 200)

C2553169. Complicatiile hemoragiilor de delivrentã si din periodul IV sunt:ªocul hemoragicA. IRAB. Infectii locale în lãuzieC.Sindrom SheehanD.Psihoze postpartumE.

(pag. 201)

C2553170. Extractia manualã de placentã se practicã:Sub anestezie localãA. Fãrã anestezieB.



Sub anestezie generalãC.În post-partumul imediatD.La 2 ore de la nastereE.

(pag. 202)

C2553171. Enumerati manevre pentru stoparea hemoragiei în perioadul III:mesajul vaginuluiA. exprimarea placenteiB. masaj uterinC.transfuzie de sânge si perfuzie de substituentiD.fire hemostatice în x pe comisuriE.

(pag. 202)

C2553172. Tratamentul sângerãrii prin CID impune:Administrarea de sânge proaspãtA. Administrarea de concentrate trombocitareB. Administrare de crioprecipitatC.Administrare de antibioticeD.Administrare de vitamineE.

(pag. 203)

C2553173. Inversiunea uterinã de gradul 2 se caracterizeazã prin:Invaginarea totalã a corpului uterinA. Invaginarea totalã a corpului uterin, inclusiv a colului uterinB. Durere violentãC.Stare de socD.SângerareE.

(pag. 205)

C2553174. Tratamentul inversiunii uterine necesitã :Reducerea inversiuniiA. Corectarea hipovolemieiB. Anestezie generalãC.Administrarea de antibioticeD.Administrarea de hemostaticeE.

(pag. 204)

C2553175. Distociile de dinamicã pot determina:hipoxie fetalãA. complicatii infectioase materneB. prerupturã uterinãC.traumatism fetalD.HTA maternãE.

(pag. 158)

C2653176. Complicaţiile hemoragiilor din delivrenţă şi din perioada IV al naşterilor sunt:şocul hemoragicA. insuficienţa renală acutăB. infecţii locale în lăuzieC.insuficienţă multiplă de organD.sindrom SHEEHANE.

(pag. 201)



C2653177. Sângerarea în postpartum prin coagulopatii de consum necesită o terapie agresivă care are la bază:

administrarea de sânge proaspătA. susţinerea funcţiei respiratorii prin respiraţie asistatăB. înlocuirea trombocitelorC.înlocuirea fibrinogenuluiD.înlocuirea factorilor de coagulareE.

(pag. 203)

C2653178. Condiţiile frecvent asociate cu aderenţa placentară anormală sunt:sterilitate secundarăA. cicatrici uterineB. sarcina extrauterinăC.chiuretajul abraziv al cavităţii uterineD.endometriteleE.

(pag. 203)

C2653179. Complicaţiile frecvent întâlnite în placenta acreta sunt:şocul hemoragicA. inversiunea uterinăB. ruptura uterinăC.endometrita puerperalăD.pelviperitonitaE.

(pag. 204)

C2653180. Factorii responsabili de apariţia inversiunii uterine în postpartum sunt:multiparitateaA. tracţiunea puternică asupra cordonului ombilicalB. placenta acretaC.manevre de apăsare a fundului uterinD.uterul cicatricealE.

(pag. 205)

C2653181. Factorii care favorizează apariţia rupturii uterului indemn sunt:multiparitateaA. anomalii uterineB. infecţii intrauterineC.macrozomia fetală, hidrocefalia, gemelaritateaD.anomalii ovulareE.

(pag. 258)

C2653182. În ruptura uterină pe uter cicatriceal examenul obiectiv evidenţiază:durere intensă la palparea cicatriciiA. sângerare vaginală minimă sau absentăB. tonus uterin normalC.sângerare vaginală moderată sau abundentăD.dureri intense abdominale suprasimfizareE.

(pag. 259)

C2653183. Diagnosticul diferenţial al rupturii uterine se face cu:placenta praeviaA. decolarea prematură a placentei normal inserateB.



placenta percretaC.embolia amnioticăD.boala trofoblastică gestaţionalăE.

(pag. 260)

C2653184. Diagnosticul diferenţial a formelor moderate sau uşoare de abruptio placentae se face cu:placenta praeviaA. hidramniosB. embolia amnioticăC.travaliul hiperkineticD.placenta percretaE.

(pag. 262-263)

C2653185. Hipercalcemiile pot fi cauzate de către:hiperparatiroidismul primarA. hipertiroidismul primarB. sarcoidozăC.sindromul CushingD.sindroamele mieloproliferativeE.

(pag. 2826-2827)

C2653186. Care dintre următoarele tipuri de calculi urinari sunt radiotransparente:cistinăA. acid uricB. xantinăC.fosfat amoniaco-magnezianD.oxalat de calciuE.

(pag. 2827)

C2653187. Corespunzător teoriei inhibitorilor cristalizării urinare, care dintre următoarele substanţe face parte din această

magneziulA. zinculB. sodiulC.potasiulD.citraţiiE.

(pag. 2826)

C2653188. Ecografia, în litiaza urinară, decelează:atât calculii radioopaci cât şi cei radiotransparenţi situaţi în rinichiA. atât calculii radioopaci cât şi cei radiotransparenţi situaţi în ureterB. atât calculii radioopaci cât şi cei radiotransparenţi situaţi în vezica urinarăC.modificările funcţionale renaleD.răsunetul obstructiv al litiazeiE.

(pag. 2831)

C2653189. În diagnosticul litiazei aparatului urinar, urografia intra-venoasă este:utilă în diagnosticul calculilor radiotransparenţi mai alesA. utilă în diagnosticul calculilor radioopaci mai alesB. un test pur morfologicC.un test pur funcţionalD.un test morfo-funcţionalE.



(pag. 2831)

C2653190. În litiaza aparatului urinar superior, printr-un canal de lucru percutanat sunt posibile:nefrolitotomia percutanatăA. nefrotomiaB. litotriţia ureteroscopică anterogradăC.ureterotomiaD.nefrotomia anatroficăE.

(pag. 2832)

C2653191. Nefrostomia percutanată "a minima" se efectuează:în anestezie localăA. numai în anestezie de conducereB. numai în anestezie generalăC.sub control ecograficD.sub control fluoroscopicE.

(pag. 2833)

C2653192. Extragerea chirurgicală deschisă a unui calcul renal se face:prin toracotomie posterioarăA. prin lombotomieB. incizie anterioară pararectală retroperitonealăC.în anestezie de conducereD.în anestezie generală cu intubaţie oro-trahealăE.

(pag. 2833)

C2653193. Abordul chirurgical deschis al unui calcul vezical se face:pe cale perinealăA. prin talie hipogastricăB. în rahianestezieC.în anestezie generală cu intubaţie oro-trahealăD.pe cale transuretralăE.

(pag. 2833)

C2753194. Conditiile frecvent asociate cu aderenta placentara anormala sunt:Implantarea la nivelul segmentului inferiorA. MultiparitateaB. Cicatrici uterineC.Sarcina gemelaraD.EndometriteE.

(pag. 203)

C2753195. Tocoliza, in cazul simptomatologiei premonitorii de nastere prematura se realizeaza cu:Agenti betamimeticiA. Blocanti ai canalelor de CaB. Saruri de magneziuC.EstrogeniD.Inhibitori ai sintezei prostaglandinelorE.

(pag. 237)

C2753196. Examenul clinic al gravidei cu sarcina suprapurtata evidentiaza:Fundul uterin este mult asecnsionat, ajungand la nivelul apendicelui xifoidA.



Segmentul inferior este bine formatB. Fatul este agitat si se palpeaza cu usurintaC.Lichidul amniotic este in cantitate crescutaD.La tuseul vaginal suturile craniene fetale sunt aproape disparuteE.

(pag. 242)

C2753197. Macrosomia fetala este asociata cu un risc crescut de:Travaliu prematurA. Distocii de dinamicaB. Prezentatii distociceC.Distocie de umeriD.Leziuni ale plexului brahialE.

(pag. 161)

C2753198. Cei mai fideli parametri ecografici pentru estimarea existentei macrosomiei fetale sunt:Diametrul biparietalA. Circumferinta abdominalaB. Lungimea femuruluiC.Circumferinta craniuluiD.Circumferinta toracicaE.

(pag. 161)

C2753199. In cazul asocierii fibromului uterin cu sarcina, in cursul travaliului pot apare:Anomalii de dinamicaA. Prolabare de cordonB. Prezentatii distociceC.Decolare prematura de placentaD.Ruptura uterinaE.

(pag. 168)

C2753200. Complicatiile condilomatozei acuminate in sarcina si nastere sunt:Travaliu prematurA. Laceratii perineale intinseB. Ruptura prematura de membraneC.Dehiscenta epiziotomieiD.Transmiterea la fatE.

(pag. 164)

C2753201. Factorii defavorabili nasterii pe cale vaginala in distociile osoase sunt:Diametrul util mai mic de 10 cmA. Varietati posterioare ale prezentatiei occipitaleB. Prezentatia craniana occipitala in varietate anterioaraC.Diametrul bituberozitar mai mic de 8,5 cmD.Distocia de dinamicaE.

(pag. 175)

C2753202. La pelvimetria interna in cazul bazinelor viciate prin micsorarea stramtorii superioare se constata:

Promontoriul se atingeA. Redresarea sacruluiB. Spine sciatice proeminenteC.Micsorarea unghiului pubianD.



Liniile nenumite se urmaresc in totatlitateE.

(pag. 172)

C2753203. In prezentatia faciala:Diametrul de angajare submentobregmatic este de 9,5 cmA. Diametrul de angajare occipitomentonier este de 13,5 cmB. Craniul este in hiperextensieC.Nasterea pe cale naturala este posibilaD.Nasterea pe cale naturala este imposibila, fiind cea mai distocica dintre prezentatiiE.

(pag. 177)

C2753204. Conduita in travaliu si nastere in prezentatia pelviana presupune:Stimularea travaliului prin perfuzie ocitocicaA. Ruperea artificiala a membranelor la dilatatie 4-5 cmB. Monitorizare cardiotocografica continua sau la un interval de cel putin 15 minuteC.Utilizarea de rutina a extractiei pelviene totaleD.Montarea perfuziei ocitocice in expulzieE.

(pag. 183)

C2753205. In cazul prezentatiei transverse examenul obstetrical evidentiaza urmatoarele elemente:La inspectie uterul are axul mare transversal sau oblicA. Palparea segmentului inferior nu constata prezenta unui pol fetalB. Focarul de auscultatie maxima este la jumatatea distantei spinoombilicale, de partea craniuluiC.La tactul vaginal membranele sunt groase, rugoaseD.Daca membranele sunt rupte se palpeaza grilajul costal, acromionul,axila, omoplatul sau manaE.

(pag. 186)

C2753206. Optiunile terapeutice in prezentatia transversa sunt:Ajutorul manual BrachtA. Versiunea externaB. Versiunea internaC.Operatia cezarianaD.EmbriotomiaE.

(pag. 187)

C2753207. Bosa serosanguina a nou-nascutului:Se mai numeste si cefalhematomA. Este o tumefactie determinata de acumularea de sange subperiostalB. La palpare e fluctuenta, delimitata de suturiC.Este o tumefactie rezultata prin edem si sangerare in tesutul subcutanatD.Se resoarbe in 48 de oreE.

(pag. 194)

C2753208. Cauzele cele mai frecvente ale hemoragiei in post-partum sunt:Ruptura uterinaA. Epiziotomia largaB. Atonia uterinaC.Laceratiile vaginului si coluluiD.Retentia de tesut placentarE.

(pag. 199)

C2853209. Care din urmatoarele conditii sunt necesare cand incepe proba de travaliu:



membranele sunt rupteA. dilatatia este de 4-5 cmB. dilatatia este de 2 cmC.dinamica uterina este corespunzatoareD.membranele sunt intregiE.

(pag. 176)

C2853210. Care din urmatoarele cauze sunt mai frecvent responsabile de aparitia prezentei transverse:multiparitateaA. primiparitateaB. malformatii uterineC.fibroamele uterineD.placenta praeviaE.

(pag. 186)

C2853211. Complicatiile care pot apare in cursul travaliului in cadrul prezentatiei pelvine sunt:hemoragie genitalaA. ruperea prematura si precoce a membranelorB. hipertensiunea indusa de sarcinaC.distocia de dinamicaD.progresiunea lenta a dilatatieiE.

(pag. 182)

C2853212. Dintre situatiile obstetricale enumerate care se pot insoti de coagulare intravasculara diseminata?

eclampsiaA. decolarea prematura de placentaB. embolia amnioticaC.diabetul zaharat asociat sarciniiD.moartea si retentia fatului in uteroE.

(pag. 200)

C2853213. Cauzele cele mai frecvente in hemoragia in post-partum sunt:infectiaA. atonia uterinaB. defecte de coagulareC.laceratia vaginului si a coluluiD.socul hemoragicE.

(pag. 199)

C2853214. Fibromul uterin asociat sarcinii complica nasterea prin:placentatie deficitaraA. prezentatii distociceB. hemoragii in postpartum imediatC.ruptura vaginalaD.ruptura uterinaE.

(pag. 168)

C2853215. Complicatiile ce pot apare in cursul travaliului, in cazul prezentatiei pelvine sunt:eclampsiaA. tulburari in dinamica travaliului cu hipokinezie si hipodinamieB. ridicarea bratelor fatului in dreptul fetei sau la ceafaC.



hipertensiunea arteriala indusa de sarcinaD.ruperea precoce a membranelorE.

(pag. 182)

C2853216. Factorii care favorizeaza aparitia rupturii uterului indemn sunt:multiparitateaA. anomalii uterineB. infectii intrauterineC.macrosomia fetala, hidrocefalia, gemelaritateaD.anomalii ovulareE.

(pag. 258)



Tema nr. 54Sarcina normala si dispensarizarea gravidei

BIBLIOGRAFIE:2. V. Ancar, Crangu Ionescu - Obstetrica, Ed. National, 1999


C1254001. Care din urmatoarele afirmatii este falsa?bazinul osos este format din doua oase iliace unite posterior prin sacru si coccisA. liniile nenumite imaprt bazinul osos in 2 segmente, bazinul mare si bazinul micB. bazinul mic nu intervine in procesul nasteriiC.bazinul mare nu intervine in procesul nasteriiD.de conformatia bazinului mic depinde mecanica nasteriiE.

(pag. 91)

C1254002. In ansamblu, nevoile energetice zilnice ale unei gravide sunt de:1000 cal/ ziA. 1150 cal/ ziB. 2500- 3000 cal/ ziC.2000 cal/ ziD.peste 3000 cal/ ziE.

(pag. 88)

C1254003. Diametrul retro-pubian, sau diametrul util, sau promonto-pubian minim, sau conjugata vera este de:

11 cmA. 11,5 cmB. 10,8 cmC.9,5 cmD.10 cmE.

(pag. 92)

C1254004. Dupa luarea in evidenta, o gravida va fi urmarita periodic:trimestrialA. bilunar in trimestrul IB. lunar in primele doua trimestreC.saptamanal in trimestrul ID.ocazionalE.

(pag. 77)

C1254005. Modificarile de forma, volum si consistenta a uterului sunt semnedecelabile prin inspectieA. decelabile prin tact vaginal combinatB. decelabile doar ecograficC.fetale de sarcinaD.ce nu pot deveni de certitudine a prezentei sarciniiE.

(pag. 75)

C1254006. In ansamblu, toate diametrle stramtorii medii ale bazinului osos sunt de aproximativ:



10 cmA. 11 cmB. 12 cmC.10,5 cmD.9 cmE.

(pag. 92)

C1254007. Structurile embrionare sunt vizualizabile ecografic cu sondele transabdominalede la 4 saptamani de amenoreeA. de la 8 saptamani de amenoreeB. de la 6 saptamani de amenoreeC.doar in trimestrul II de sarcinaD.de la 9 saptamani de amenoreeE.

(pag. 85)

C1354008. Focarul maxim de ascultatie a batailor cordului fetal, in timpul sarcinii, in prezentatia craniana este localizat:

SupraombilicalA. Pe linia spino-ombilicala la unirea treimii superioare cu doua treimi inferioare, de partea spatelui fetalB. ParaombilicalC.Subombilical, de partea opusa spatelui fetalD.Deasupra simfizei pubieneE.

(pag. 81)

C1354009. Ritmicitatea consultatiei prenatale in primele doua trimestre a gravidei normale este urmatoarea:

LunarA. O data la doua luniB. O data la trei luniC.O data la doua saptamaniD.O data pe saptamanaE.

(pag. 77 si 95)

C1354010. Prin pelvimetrie interna se vor masura urmatoarele diametre:Diametrul bispinosA. Diametrul bicrestB. Diametrul promonto-subpubianC.Diametrul antero-posterior al lui BeaudeloqueD.Rombul lui MichaelisE.

(pag. 83)

C1354011. Frecventa normala medie a batailor cordului fetal este:90 batai pe minutA. 100 batai pe minutB. 110 batai pe minutC.140 batai pe minutD.170 batai pe minutE.

(pag. 82)

C1354012. Dintre semnele subiective pentru diagnosticul de sarcina in trimestrul I, cel mai important este:

Amenoreea la o femeie cu ciclul regulatA. SialoreeaB.



Modificari ale gustuluiC.ConstipatiaD.PolachiuriaE.

(pag. 73)

C1354013. Segmentul inferior uterin provine din urmatoarele parti ale uterului:Cornul uterin dreptA. Cornul uterin stangB. Istmul uterinC.Corpul uterinD.Colul uterinE.

(pag. 90)

C1354014. Tehnica palparii obstetricale, descrisa de Leopold, comporta:1 timpA. 2 timpiB. 3 timpiC.4 timpiD.5 timpiE.

(pag. 78)

C1454015. Diametrul biparietal al craniului fetal la o sarcina la termen are valoarea normala:7 cmA. 7,5 cmB. 8 cmC.9,5 cmD.10 cmE.

(pag. 94)

C1454016. Nevoile energetice in timpul sarcinii sunt de1800-2000 calA. 2000-2400 calB. 2500-3000 calC.3000-3500 calD.peste 3500 calE.

(pag. 88)

C1454017. Intre 12-28 saptamini de sarcina consultatia prenatala trebuie sa fielunareA. bilunareB. saptaminaleC.TrimestrialeD.semestrialeE.

(pag. 95)

C1454018. Strimtoarea superioara la bazinele normale are formaovalaA. rotundaB. eliptoidaC.dreptunghiularaD.romboidaE.

(pag. 91)



C1454019. Durata gestatiei pentru specia umana este de aproximativ de200-210 zileA. 220-230 zileB. 230-240 zileC.250-260 zileD.270-280 zileE.

(pag. 76)

C1454020. Care sunt valorile normale ale diametrului antero-posterior al bazinului osos ?20 cmA. 19 cmB. 32 cmC.28 cmD.24 cmE.

(pag. 83)

C1454021. Pelvimetria interna se efectueaza prinEcografieA. radiografia bazinuluiB. histerometrieC.cu pelvimetrulD.tact vaginalE.

(pag. 83)

C1454022. Care este frecventa medie a zgomotelor cordului fetal ?100 b/minA. 110 b/minB. 110 b/minC.140 b/minD.130 b/minE.

(pag. 82)

C1454023. Care este inaltimea segmentului inferior la termen ?5-6 cmA. 7-8 cmB. 9-10 cmC.10-11 cmD.11-12 cmE.

(pag. 90)

C1454024. Care din urmatoarele scoruri incadreaza gravidele cu risc obstetrical crescut ?scor BischopA. scor ManingB. scor PapiernicC.scor CooplandD.scor APGARE.

(pag. 98)

C1554025. Colul uterin examinat prin tuseu vaginal la o gravida are consistenta:Scazuta;A. Crescuta;B.



Elastica;C.Dura;D.Chistica.E.

(pag. 74)

C1554026. Urmarirea periodica a gravidei in primele doua trimestre se face:Bilunar;A. Lunar;B. La doua luni;C.Bilunar si saptamanal;D.Saptamanal.E.

(pag. 77)

C1554027. Tehnica palparii obstetricale, descrisa de Leopold, comporta un numar de timpi-cati?2;A. 3;B. 4;C.6;D.5.E.

(pag. 78)

C1554028. Daca la tuseul vaginal prezentatia are circumferinta de angajare coborata sub planul stramtorii superioare prezentatia este:

Angajata;A. Mobila;B. Aplicata;C.Fixata;D.Indiferenta.E.

(pag. 82)

C1554029. Prin pelvimetria externa gasim diametrul bitrohanterian masoara:20 cm;A. 24 cm;B. 32 cm;C.28 cm;D.30 cm.E.

(pag. 83)

C1554030. Inaltimea uterului gravid la o sarcina normala in luna a 5-a este de:10 cm;A. 15 cm;B. 20 cm;C.28 cm;D.32 cm.E.

(pag. 76)

C1654031. Care din urmatoarele situatii nu pot constitui cauze posibile ale amenoreeilactatiaA. malformatii genitaleB. climacterulC.colecistita acutaD.casexieE.



(pag. 73)

C1654032. La sfarsitul lunii a III-a de sarcina fundul uterului se palpeaza:la nivelul ombiliculuiA. la nivelul xifoiduluiB. la jumatatea distantei pubo-ombilicaleC.la jumatatea distantei xifo-ombilicaleD.la nivelul simfizei pubieneE.

(pag. 74)

C1654033. Necesarul de fier in sarcina este de:10-15 mg/ziA. 15-20 mg/ziB. 30 mg/ziC.45-60 mg/ziD.100 mg/ziE.

(pag. 88)

C1654034. Care din urmatoare semne clinice de sarcina (de probabilitate) reprezinta semnul Hegar:mobilitatea accentuata a corpului uterin fata de istm/colA. inmuierea istmului uterinB. umplerea fundurilor de sac vaginale de catre corpul uterin globulosC.consistenta pastoasa a corpului uterinD.uterul gravid scapa greu din mina fata de cel negravid care aluneca intre degete ca simburele de cireasaE.

(pag. 75)

C1654035. Durata gestatiei pentru specia umana este de aproximativ:250-270 de zileA. 255-265 de zileB. 275-280 de zileC.280-300 de zileD.270-280 de zileE.

(pag. 76)

C1654036. Frecventa medi a ritmului cardiac fetal este:100 batai/minutA. 140 batai/minutB. 190 batai/minutC.180 batai/minutD.nici una din variantele de mai susE.

(pag. 82)

C2254037. Semnul Hegar,în cadrul informaţiilor obţinute prin tuşeu vaginal combinat se traduce prin:mobilitatea acentuată a corpului uterin faţă de istm/colA. înmuierea istmului uterinB. consistenţa păstoasă a corpului uterinC.dezvoltarea mai accentuată a unui corn uterinD.umplerea fundurilor de sac vaginale de către corpul uterinE.

(pag. 75)

C2254038. Semnul Budin-Noble constă în:umplerea fundurilor de sac vaginale de către corpul uterinA.



mobilitatea accentuată a corpului uterin faţă de istm/colB. consistenţa păstoasă a uterului gravid ce scapă cu greu din mâna examinatoruluiC.consistenţa păstoasă a corpului uterin ce poate fi deprimat cu uşurinţăD.înmuierea istmului uterinE.

(pag. 75)

C2254039. Semnul Mc-Donald (balamalei) constă în următoarea modificare:mobilitatea accentuată a corpului uterin faţă de istm/colA. înmuierea istmului uterinB. mobilitatea diminuată a corpului uterin faţă de istmC.consistenţa păstoasă a corpului uterinD.dezvoltarea mai accentuată a unui corn uterin la locul nidaţieiE.

(pag. 75)

C2254040. La palparea abdominală a gravidei în luna V-a, uterul gravid se situează la:două laturi de deget deasupra simfizei pubieneA. jumătatea distanţei ombilic-simfiză pubianăB. nivelul ombiliculuiC.nivelul apendicelui xifoidD.jumătatea distanţei ombilic-apendice xifoidE.

(pag. 76)

C2254041. Palparea prin manoperele Leopold a abdomenului unei gravide la termen, defineşte ca timpul V:

palparea înălţimii fundului uterinA. palparea conţinutului segmentului inferiorB. palparea flancurilorC.palparea conţinutului fundului uterinD.acomodarea gravidei cu palparea blândă superficialăE.

(pag. 79)

C2254042. La palparea spatelui fetal se descriu următoarele caractere:plan dur,convex,relativ regulatA. formaţiune moale,depresibilăB. formaţiune dură,nedepresibilăC.formaţiune dură,regulată,rotundăD.formaţiune neregulată,durăE.

(pag. 80)

C2254043. La auscultaţia cu stetoscopul obstetrical, focarul BCF-urilor în prezentaţia craniană se află situat:

paraombilical la cîţiva cm pe linia medianăA. de partea spatelui, pe linia spino-ombilicală, la unirea 1/3 superioare cu 2/3 mediiB. pe linia spino-ombilicală de partea opusă spatelui fetalC.supraombilical şi paraombilical de partea spatelui fetalD.paraombilical de partea spatelui fetalE.

(pag. 81)

C2254044. Care din enunţurile de mai jos privind caracteristicile miometrului este fals:este alcătuit din 3 straturiA. stratul mijlociu este alcătuit din fibre circulare şi fascicule medianeB. stratul extern este alcătuit din fibre circulare şi fascicule medianeC.



stratul intern este format din fibre circulare şi longitudinaleD.fibrele musculare suferă fenomene de hipertrofie, hiperplazie, metaplazieE.

(pag. 89-90)

C2254045. Legat de elementele bazinului osos matern, termenul de conjugata vera defineşte:diametrul promonto-subpubianA. diametrul promonto-pubian minimB. diametrul promonto-suprapubianC.diametrul transvers medianD.diametrul oblic stângE.

(pag. 92)

C2254046. Cel mai mic diametru al craniului fetal este:diametrul suboccipito-bregmaticA. diametrul occipito-mentonierB. diametrul occipito-frontalC.diametrul suboccipito-mentonierD.diametrul supraoccipito-mentonierE.

(pag. 94)

C2354047. Pentru diagnosticul clinic de sarcina in trimestrul I, semnul subiectiv cel mai important este:amenoreea la o femeie cu cicluri regulateA. greturileB. varsaturileC.iritabilitateaD.labilitatea psihicaE.

(pag. 73)

C2354048. Pentru diagnosticul clinic de sarcina in trimestrul I, examenul vaginal cu valvele culege urmatoarele informatii:

colul uterin cu orificiul extern in fanta transversalaA. colul uterin cu orificiul extern circularB. mucoasa vaginala de coloratie violaceeC.colul uterin cu orificiul extern intredeschisD.mucoasa exocervicala prezinta cateva oua NabothE.

(pag. 74)

C2354049. Pentru diagnosticul pozitiv de sarcina, prin tuseu vaginal se evidentiaza urmatoarele semne:colul uterin orientat in axul vaginuluiA. colul uterin orientat posteriorB. colul uterin ramolit, inmuiat, de consistenta scazutaC.colul uterin de consistenta cartilaginoasaD.colul uterin cu orificiul extern intredeschisE.

(pag. 74)

C2354050. Diagnosticul paraclinic al sarcinii in trimestrul I beneficiaza de urmatoarele metode:termografiaA. termoviziuneaB. ecografiaC.radiografia abdominala simplaD.cistoscopiaE.

(pag. 75)



C2354051. Pentru calculul varstei sarcinii in saptamani reperul de calcul este:prima zi a ultimei menstruatii normaleA. a 10-a zi de la prima zi a ultimei menstruatii normaleB. a 14-a zi de la prima zi a ultimei menstruatii normaleC.data perceperii de catre examinator a miscarilor fatuluiD.data ultimei zile a menstruatieiE.

(pag. 76)

C2354052. Valoarea datelor anamnestice pentru diagnosticul de varsta a sarcinii este edificatoare in urmatoarele procente:

70-80%A. 10-20%B. 30-40%C.20-30%D.40-50%E.

(pag. 76)

C2354053. Uterul gravid (fundul uterin) la termen depaseste marginea superioara a simfizei pubiene cu:33 cmA. 30 cmB. 28 cmC.26 cmD.24 cmE.

(pag. 77)

C2354054. Cresterea ponderala normala a unei gravide normoponderale in cele 9 luni de sarcina va fi de:

10-12 kgA. 8-9 kgB. 7-8 kgC.5-6 kgD.20 kgE.

(pag. 78)

C2354055. In saptamanile 36-40 cresterea ponderala normala pe saptamana este de:200 gA. 300 gB. 500 gC.800 gD.1000 gE.

(pag. 78)

C2354056. Diametrul antero-posterior (Beaudeloque) al bazinului osos masoara in mod normal:14 cmA. 16 cmB. 18 cmC.20 cmD.22 cmE.

(pag. 83)

C2554057. Dezvoltarea mai accentuatã a cornului uterin în care s-a nidat oulconstituie semnul:HegarA.



Mc. DonaldB. Budin-NobleC.PiscacekD.BonnaireE.

(pag. 75)

C2554058. La sfârsitul lunii a III-a de sarcinã uterul gravid se palpeazã :SuprasimfizarA. RetrosimfizarB. La jumãtatea distantei pubo-ombilicaleC.La 2 cm suprasimfizarD.La ombilicE.

(pag. 76)

C2554059. Gravida se examineazã în primele douã trimestre de sarcinã:LunarA. SãptãmânalB. BilunarC.La douã luniD.TrimestrialE.

(pag. 77)

C2554060. Diametrul bitrohanterian la un bazin normal mãsoarã în cm:32A. 28B. 24C.20D.peste 35E.

(pag. 83)

C2554061. Necesarul de fier în sarcinã este de:30 mg pe ziA. 10-15 mg pe ziB. 50 mg pe ziC.sub 10D.sub 30E.

(pag. 88)

C2554062. Diametrul de angajare este de obiceiantero-posteriorA. transversB. transvers maximC.oblic dreptD.oblic stângE.

(pag. 92)

C2554063. Cel mai mare diametru al craniului fetal -13, 5 cm –este:suboccipito-bregmaticA. occipito-mentonierB. submento-bregmaticC.biparietalD.bitemporalE.



(pag. 94)

C2554064. Complicatiile urinare în sarcinã sunt favorizate de :consumul de alcool,A. constipatiaB. staza ureteralãC.fumatulD.regimul hiposodatE.

(pag. 92)

C2654065. Tulburările digestive apărute în cursul sarcinii sunt:iritabilitate, emotivitateA. polakiurieB. greţuri, vărsături, sialoreeC.tensiune mamarăD.senzaţie de gonflare generalăE.

(pag. 73)

C2654066. Tulburările neuropsihice în sarcină sunt:pirozisA. modificări ale gustului şi apetituluiB. dereglarea orarului somn-veghe, labilitate psihicăC.sialoreeD.polakiurieE.

(pag. 73)

C2654067. Semnul Hegar decelat la tactul vaginal combinat în cadrul examenului local din sarcină constă în:

consistenţa păstoasă a corpului uterin, care poate fi deprimat digital cu uşurinţăA. umplerea fundurilor de sac vaginale de către corpul uterin globulosB. înmuierea istmului uterinC.mobilitatea accentuată a corpului uterin faţă de istm/colD.datorită consistenţei păstoase uterul gravid scapă greu din mână faţă de cel negravid care alunecă între degete ca sîmburele de cireaşă

E.

(pag. 75)

C2654068. Durata gestaţiei pentru specia umană este de aproximativ:270-280 zileA. 260-275 zileB. 280-290 zileC.260-295 zileD.270-300 zileE.

(pag. 76)

C2654069. Înălţimea fundului uterin în luna a VII-a se află:la jumătatea distanţei dintre pube şi ombilicA. la jumătatea distanţei dintre ombilic şi apendicele xifoid (28-30 cm la înălţime)B. atinge apendicele xifoidC.depăşeşte înălţimea simfizei pubieneD.atinge nivelul cicatricei ombilicale (înăltimea sa fiind de 20 cm)E.

(pag. 76)

C2654070. Amenoreea se instalează în cursul sarcinii datorită:



tulburărilor digestiveA. suprimării ovulaţiei şi a menstrelorB. emotivităţiiC.labilităţii psihiceD.lactaţieiE.

(pag. 73)

C2654071. Care din următoarele afirmaţii în amenoree nu sunt adevărate:poate apare în lactaţieA. poate apare în malformaţii genitaleB. poate apare în climacteriuC.poate apare în boli comsumptive grave, caşexie, anemii severeD.poate apare în fibromatoză uterinăE.

(pag. 73)

C2654072. Care din următoarele tulburări neuropsihice în sarcină nu sunt adevărate?sialoreeA. pirozisB. iritabilitate, emotivitateC.dereglarea orarului somn-vegheD.labilitate psihicăE.

(pag. 73)

C2654073. Care din următoarele semne materne de sarcină (de probabilitate) obţinute prin tactul vaginal combinat reprezintă semnul Budin-Noble?

mobilitatea accentuată a corpului uterin faţă de istm/col (semnul balamalei)A. înmuierea istmului uterinB. consistenţa păstoasă a corpului uterin care poate fi deprimat digital cu uşurinţăC.umplerea fundurilor de sac vaginale de către corpul uterin globulosD.uterul gravid scapă cu greu din mână, faţă de cel negravid care alunecă între degete ca sâmburele de cireaşă

E.

(pag. 75)

C2654074. Semnul Holzapfel obţinut prin tactul vaginal combinat în sarcină, constă în:înmuierea istmului uterinA. semnul balamaleiB. datorită consistenţei păstoase uterul gravid scapă cu greu din mână faţă de cel negravid care alunecă între degete ca sâmburele de cireaşă

C.

consistenţa păstoasă a corpului uterinD.umplerea fundurilor de sac vaginale de către corpul uterin globulosE.

(pag. 75)

C2654075. Datele anamnestice nu sunt edificatoare în sarcină într-un procent de:0-20% din cazuriA. 20-30% din cazuriB. 35-40% din cazuriC.50% din cazuriD.40-50% din cazuriE.

(pag. 76)

C2654076. Uterul gravid atinge apendicele xifoid:la începutul lunii a II-a de sarcinăA. la sfârşitul lunii a V-a de sarcinăB.



în luna a VIII-a de sarcinăC.în luna a IX-a de sarcinăD.în luna a VII-a de sarcinăE.

(pag. 76)

C2654077. Ascultarea BCF-urilor este posibilă:după luna a II-a de sarcinăA. după luna a III-a de sarcinăB. după luna a IV-a de sarcinăC.după luna a V-a de sarcinăD.după data concepţieiE.

(pag. 77)

C2654078. Uterul gravid se află la jumătatea distanţei dintre pube şi ombilic:în luna a VII-aA. în luna a V-aB. la începutul lunii a III-aC.la începutul lunii a II-aD.la începutul lunii a VIII-aE.

(pag. 76)

C2654079. Timpul al III-ea în cadrul tehnicii palpării obstetricale descrise de Leopold constă în:palparea bimanuală a conţinutului fundului uterinA. palparea flancurilor şi stabilirea situării spatelui fetal şi deci diagnosticul de poziţieB. palparea conţinutului segmentului inferior şi permite stabilirea prezentaţieiC.acomodarea gravidei cu mâinile obstetricianului printr-o palpare blândă, superficialăD.delimitatea înălţimii fundului uterin cu marginea cubitală a mâinii stângi, examinatorul fiind aşezat în dreapta gravidei

E.

(pag. 78-79-80)

C2654080. Timpul al V-lea în cadrul tehnicii palpării obstetricale descrise de Leopold constă în:palparea flancurilorA. acomodarea gravidei cu mâinile obstetricianuluiB. delimitarea înălţimii fundului uterinC.palparea conţinutului segmentului inferiorD.palparea bimanuală a conţinutului fundului uterinE.

(pag. 78-79)

C2654081. Înălţimea uterului gravid la termen este de:28-30 cmA. 32-35 cmB. 35-40 cmC.26-32 cmD.30 cmE.

(pag. 80)

C2654082. Circumferinţa uterului gravid la termen este de:80-90 cmA. 92-94 cmB. 96-100 cmC.86-92 cmD.99-102 cmE.



(pag. 80)

C2654083. Ogiva pubiană, în mod normal, măsoară:40-60 gradeA. 40-50 gradeB. 60-90 gradeC.80-120 gradeD.90-120 gradeE.

(pag. 83)

C2654084. Pentru a afla lungimea diametrului promonto-mipubian (conjugata vera, diametrul util) din cifra care reprezintă diametrul promonto-subpubian scădem:

2 cmA. 1,5 cmB. 1 cmC.2,5 cmD.0,5-1,5 cmE.

(pag. 84)

C2654085. La 5 săptămâni de amenoree diametrul mediu al sacului gestaţional (DMS) detectat cu ajutorul sondelor ecografice transabdominale, măsoară:

3 mmA. 2-3 mmB. 5 mmC.10 mmD.6-8 mmE.

(pag. 85)

C2654086. La 6 săptămâni de amenoree, sacul gestaţional atinge dimensiuni de:25 mm DMSA. 10 mm DMSB. 30 mm DMSC.15 mm DMSD.20 mmDMSE.

(pag. 85)

C2654087. Planul promonto-pubian ale strâmtorii superioare formează cu orizontala la femeia în picioare un unghi de:

60 grade, unghiul nefiind mai mare de 45 gradeA. 50 grade, unghiul nefiind mai mare de 60 gradeB. 40 grade, unghiul nefiind mai mare de 45 gradeC.50 grade, unghiul nefiind mai mare de 45 gradeD.60 grade, unghiul nefiind mai mare de 60 gradeE.

(pag. 92)

C2654088. Conform anatomiei zonale a prostatei (modelul McNeal), adenomul de prostată se dezvoltă din:

zona perifericăA. zona centralăB. zona tranziţionalăC.zona fibro-muscularăD.zona apicalăE.

(pag. 2906)



C2654089. Din punct de vedere fiziologic prostata este o glandă cu secreţie:exclusiv externăA. exclusiv internăB. atât externă cât şi internăC.nu are secreţie externăD.nu are secreţie internăE.

(pag. 2907)

C2654090. În mod normal, lungimea uretrei supramontanale este de:1-2 cmA. 2-3 cmB. 3-5 cmC.5-6 cmD.6-7 cmE.

(pag. 2098)

C2654091. Din punct de vedere clinic, adenomul de prostată evoluează în trei faze succesive:prostatism, retenţie incompletă de urină fără distensie vezicală, retenţie incompletă de urină cu distensie vezicală

A.

prostatism, retenţie incompletă de urină fără distensie vezicală, insuficienţă renală cronicăB. retenţie incompletă de urină fără distensie vezicală, hematurie, insuficienţă renală cronicăC.retenţie incompletă de urină cu distensie vezicală, insuficienţă renală cronică, prostatismD.polakiurie nocturnă, disurie iniţială, micţiune în doi timpiE.

(pag. 2908)

C2654092. Răsunetul urografic al adenomului de prostată asupra aparatului urinar superior este întodeauna:

absentA. unilateral şi asimetricB. bilateral şi simetricC.vizibil doar la nivelul segmentelor ureterale pelvineD.nici una din afirmaţiile de mai sus nu este adevăratăE.

(pag. 2913)

C2654093. Uretrocistoscopia este obligatorie la pacienţii cu:adenom de prostată şi disurieA. adenom de prostată şi calcul vezicalB. adenom de prostată şi hematurieC.adenom de prostată şi micţiuni în doi timpiD.nici una din afirmaţiile de mai sus nu este adevăratăE.

(pag. 2914)

C2754094. Cu ajutorul sondelor endovaginale sacul gestational poate fi depistat de la:3 saptamani de amenoreeA. 4 saptamani de amenoreeB. 5 saptamani de amenoreeC.6 saptamani de amenoreeD.7 saptamani de amenoreeE.

(pag. 85)

C2854095. Sarcina induce amenoree prin:anemia care insoteste sarcinaA.



prin aparitia chistelor lutealeB. prin suprimarea ovulatiei si menstrelorC.prin atrofie de endometruD.prin hipertrofia de endometruE.

(pag. 73)

C2854096. Semnul Hegar, in sarcina reprezinta:mobilitatea accentuata a corpului uterin fata de istmA. consistenta pastoasa a corpului uterin care poate fi deprimat digital cu usurintaB. dezvoltarea mai accentuata a unui corn uterinC.inmuierea istmului uterinD.umplerea fundurilor de sac vaginale de catre corpul uterin voluminosE.

(pag. 75)

C2854097. In trimestrul III de sarcina focarul de ascultatie maxima a batailor cordului fetal, pentru prezentatia craniana este:

de partea spatelui, paraombilical si supraombilicalA. paraombilical, la cativa centimetrii de linia medianaB. in partea opusa spatelui fetal, pe linia spinoombilicala, la unirea treimii superioare cu cele doua treimi inferioare

C.

de partea spatelui fetal, pe linia spinoombilicala, la unirea treimii superioare cu cele doua treimi inferioareD.doua focare de ascultatie, de fiecare parte a fatuluiE.

(pag. 81)

C2854098. Axul stramtorii superioare urmeazalinia pubo-cocigianaA. linia nenumitaB. linia medianaC.linia ombilico-cocigianaD.un arc curb in jurul sinfizei pubieneE.

(pag. 93)


C1254099. In stabilirea diagnosticului de sarcina in primul trimestru elementele subiective relatate de femeia gravida:

sunt de intensitati invariabileA. sunt de intensitati variabileB. sunt patognomoniceC.sunt nepatognomoniceD.nu se evalueaza in contextul examenului clinicE.

(pag. 73)

C1254100. Cu ocazia consultatiilor prenatalesumarul de urina nu se efectueazaA. sumarul de urina se efectueaza de fiecare dataB. nu se practica examenul clinic generalC.se efectueaza un examen obstetricalD.examenul ecografic nu are valoare in determinarea varstei gestationale.E.

(pag. 100)



C1254101. Auscultatoric zgomotele cordului fetal sunt:neregulateA. bine batuteB. aritmiceC.regulateD.cu o frecventa medie de 60 batai/ minutE.

(pag. 82)

C1254102. Luarea in evidenta a gravideloreste imposibilaA. este posibila doar in trimestrul II de sarcinaB. este de preferat sa se faca in trimestrul I de sarcinaC.nu implica depistarea celor cu riscD.implica depistarea celor cu riscE.

(pag. 95)

C1254103. Prin palparea obstetricala craniul fetal apare ca:o tumora neregulataA. o tumora rotundaB. o tumora depresibilaC.o tumora nedepresibilaD.o tumora regulataE.

(pag. 80)

C1254104. Structurile de baza fetale identificate si masurate ecogarfic in trimestrul II- III de sarcina sunt:

lungimea craniu- pelvisA. diametrul biparietalB. lungimea coloanei vertebraleC.circumferinta cranianaD.lungimea femuruluiE.

(pag. 86)

C1254105. La examenul local al unei gravide de prim trimestrucolul este ramolitA. colul este durB. colul este de consistenta scazutaC.colul este inmuiatD.colul nu se palpeazaE.

(pag. 74)

C1354106. In cadrul pelvimetriei externe se vor masura:Diametrul promonto-retropubianA. Diametrul biischiaticB. Rombul lui MichaelisC.Diametrul bispinosD.Diametrul bicrestE.

(pag. 83)

C1354107. Pentru diagnosticul clinic de sarcina normala se cauta urmatoarele semne:Semnul Bonnaire: consistenta pastoasa a corpului uterinA. Semnul Piscacek: dezvoltarea mai accentuata a cornului uterin in care s-a nidat oulB.



Semnul Lafort: durere abdominala iradiata in umarC.Semnul Norris: subicter (uneori numai subconjunctival)D.Semnul Holzapfel: datorita consistentei pastoase, uterul scapa cu greu din manaE.

(pag. 75)

C1354108. La consultatiile prenatale periodice ale gravidei normale nu trebuie omis:Masurarea tensiunii arterialeA. Masurarea inaltimii uteruluiB. Ascultatia batailor cordului fetalC.AmnioscopiaD.Masurarea greutatii gravideiE.

(pag. 78)

C1354109. Pentru diagnosticul de sarcina in trimestrul I, la inspectie au valoare orientativa urmatoarele semne:

Masca de sarcinaA. Pigmentarea liniei albeB. Vergeturile de culoare alb-sidefieC.Pigmentarea organelor genitaleD.Hiperpigmentarea areolelor mamareE.

(pag. 73 si 74)

C1354110. Pentru diagnosticul de sarcina normala in trimestrul I, la tuseul vaginal se constata urmatoarele semne:

Colul uterin moale, ramolitA. Istmul uterin suplu, inmuiatB. Formatiune parauterina de peste 10 cm diametruC.Corpul uterin globulos, umple fundurile de sac lateraleD.Consistenta dura a uteruluiE.

(pag. 75)

C1354111. In trimestrul III de evolutie a sarcinii, tactul vaginal va examina:Colul uterinA. Segmentul inferiorB. PrezentatiaC.Bazinul moaleD.Diametrul bicrestE.

(pag. 82)

C1354112. Pentru diagnosticul clinic de sarcina normala in trimestrul I, principalele semne locale sunt:Semnul Hegar: inmuierea istmului uterinA. Semnul McDonald (al balamalei): mobilitatea accentuata a corpului uterin fata de istm si colB. Semnul Budin - Noble: umplerea fundurilor de sac vaginale de catre corpul uterin globulosC.Semnul Prous: "tipatul" fundului de sac Douglas la presiuneD.Semnul Ody: "strigatul" vezical la presiuneE.

(pag. 75)

C1354113. In cadrul gravidelor cu risc se vor incadra:Gravide cu boli preexistente sarciniiA. Gravide cu uter cicatricialB. Marile multipareC.Gravidele a caror talie depaseste 1,55 mD.



Gravidele a caror greutate depaseste 45 kgE.

(pag. 96, 97)

C1454114. Care din urmatoarele categorii sunt gravide cu risc obstetrical crescut ?secundipara peste 35 aniA. primipara sub 20 aniB. alcoolismulC.tabagismulD.boli autoimuneE.

(pag. 96-97)

C1454115. Care din urmatoarele semne sunt semne de probabilitate materne de sarcina ?semnul HegarA. semnul McDonaldB. semnul BonnairC.semnul PiscacekD.semnul BabinskiE.

(pag. 75)

C1454116. Care din urmatorii parametri ecografici apreciaza varsta gestationala in trimestrul II si III de sarcina ?

lungimea sacului ovularA. diametrul biparietalB. circumferinta cranianaC.circumferinta abdominalaD.lungimea femuruluiE.

(pag. 86)

C1454117. Care din urmatoarele elemente formeaza micul bazin ?marginea superioara a simfizei pubieneA. corpul pubeluiB. liniile nenumiteC.cavitatea cotiloidaD.articulatiile sacroiliaceE.

(pag. 91)

C1454118. Care sunt testele biofizice utilizate in supravegherea starii fatului ?roll over – testA. EKGB. EEGC.cardiotocografia antepartumD.ecografiaE.

(pag. 100)

C1454119. Cand se dozeaza anticorpii in incompatibilitatile ABO/Rh ?12-14 saptaminiA. 18-20 saptaminiB. 24-28 saptaminiC.32-33 saptaminiD.antepartumE.

(pag. 100)



C1554120. La prima consultatie prenatala determinarea starii de sanatate a gravidei se face prin:Anamneza;A. Examen clinic general;B. Examen obstetrical;C.Examen cardiologic;D.MRF.E.

(pag. 96)

C1554121. Diametrele craniului fetal sunt:Anterioare;A. Antero-posterioare;B. Transverse;C.Laterale;D.Posterioare.E.

(pag. 94)

C1554122. La incadrarea gravidelor in categoria celor cu risc obstetrical crescut, dintre factorii generali se va tine cont de urmatorii:

inaltime sub 1,70 cm;A. Greutate sub 60 kg;B. Hipotrofie genitala;C.Volum cardiac redus;D.Izoimunizare Rh sau de grup.E.

(pag. 96)

C1554123. Suturile craniului fetal sunt:Sagitala (antero-posterioara);A. Frontala (metopica);B. Fronto-parietala (coronara);C.Occipito-parietala;D.Occipito-frontala.E.

(pag. 95)

C1554124. Bolta craniana la fat este alcatuita din urmatoarele oase,Etmoid;A. Doua parietale;B. Doua temporale;C.Frontal;D.Occipital.E.

(pag. 93)

C1654125. La examinarea sanilor in timpul sarcinii se constata:aparitia tuberculilor MontgomeryA. marirea in volum, turgescenta si durerea sanilorB. hiperpigmentatia areolei mamareC.infiltratia "in coaja de portocala” a tegumentelor mamareD.infiltratia edematoasa "in sticla de ceasornic” a areolei mamareE.

(pag. 74)

C1654126. Care din urmatoarele antecedente gincologice obstetricale includ gravida in categoria celor cu risc obstetrical crescut:

uter cicatricealA.



sterilitate tratataB. alcoolismC.nefropatiiD.avort, nastere prematuraE.

(pag. 97)

C1654127. Care din urmatoarele tulburari digestive reprezinta elemente subiective in sarcina:pirozisulA. greturiB. varsaturiC.hematemezaD.constipatiaE.

(pag. 73)

C1654128. Data ultimei menstruatii normale ne serveste la calcularea:duratei sarcinilorA. numarul sarcinilorB. datei probabile a nasteriiC.varstei gestationaleD.instalarii menopauzeiE.

(pag. 73)

C1654129. Structurile de baza care trebuie identificate si masurate ecografic in trim. II si III de sarcina sunt:

diametrul biparietalA. circumferinta cranianaB. lungimea femuruluiC.circumferinta abdominalaD.nici una din variantele de mai susE.

(pag. 86)

C1654130. Diametrul promonto-subpubian are urmatoarele caracteristici:11 cmA. este diametrul util (conjugata vera)B. este un diametru antero-posterior al strimtorii superioareC.este un diametru transvers al strimtorii superioareD.10,8 cmE.

(pag. 92)

C1654131. La examenul cu valve in timpul sarcinii putem observa:coloratia violacee a peretilor vaginaliA. corpul uterin marit de volumB. fanta vulvara mai dehiscenta cu orificiul vulvar laxC.umectare mai intensa a vaginuluiD.colul ramolit, inmuiat, de consistenta scazutaE.

(pag. 74)

C2254132. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate privitoare la amenoreea de sarcină:se caracterizează prin suprimarea ovulaţieiA. constă în suprimarea menstrelorB. poate apare la o femeie tânără,normal menstruatăC.apare la o femeie cu menstre neregulate, aflată în perioada climactericăD.



se asociază cu semne subiective digestive, neuropsihice, urinareE.

(pag. 73)

C2254133. Data ultimei menstruaţii normale în context de amenoree serveşte la:calcularea vârstei gestaţionaleA. calcularea datei probabile a naşteriiB. precizarea diagnosticului de sarcinăC.identificarea unor cauze de amenoreeD.calcularea perioadei ovulatoriiE.

(pag. 73)

C2254134. În cadrul examenului obiectiv efectuat în primul trimestru de sarcină, informaţii utile pentru stabilirea diagnosticului sunt furnizate de:

inspecţia generalăA. inspecţia sânilorB. palparea sânilor şi abdomenuluiC.percuţia abdominalăD.auscultaţiaE.

(pag. 73-74)

C2254135. La inspecţia clinică a unei gravide în primul trimestru se pot decela:masca de sarcinăA. pigmentaţia liniei albe abdominaleB. apariţia de variceC.pigmentaţia organelor genitaleD.fundul uterin situat la cîteva laturi de deget suprasimfizarE.

(pag. 73-74)

C2254136. La sfîrşitul lunii a 3-a de sarcină, fundul uterin se palpează:la nivel suprasimfizarA. la mijlocul distanţei ombilic-simfiză pubianăB. la nivelul ombiliculuiC.nu se poate palpaD.la câteva laturi de deget suprapubianE.

(pag. 74)

C2254137. În cadrul examenului local, palparea uterului prin tuşeu vaginal combinat relevă următoarele modificări la sfârşitul trimestrul întâi:

consistenţă scăzută,moale chisticăA. consistenţă păstoasă la locul de inserţie al ouluiB. contracţii uterine datorită reactivităţii miometruluiC.sensibilitate uterinăD.forma globuloasă a uteruluiE.

(pag. 75)

C2254138. Noţiunea de vârstă gestaţională se asociază cu următoarele afirmaţii adevărate:se calculează din momentul concepţieiA. se adaugă la prima zi a ultimei menstruaţii 10 zile şi apoi se numără lunileB. se calculează de la mijlocul ultimei menstruaţiiC.este egală cu durata amenoreeiD.se exprimă în săptămâni de gestaţieE.

(pag. 76)



C2254139. Calcularea vârstei sarcinii se poate face asfel:prima zi a ultimei menstruaţii plus 10 zile şi numărarea în continuare a lunilorA. luarea ca reper a coitului fecundant dacă este unic în perioada respectivăB. în funcţie de data primelor mişcări fetale percepute de gravidăC.prima zi a ultimei menstruaţii plus 10 zile şi scăzînd 3 luniD.socotind numărul săptămânilor de la prima zi a ultimei menstruaţiiE.

(pag. 76)

C2254140. Vârsta gestaţională poate fi greşit calculată în următoarele condiţii:menstruaţii neregulateA. notarea greşită a datei ultimei menstruaţiiB. lipsei de luare în evidenţă a gravidei (absenţa primei consultaţii prenatale)C.măsurare a parametrilor ecograficiD.măsurarea înălţimii fundului uterinE.

(pag. 76)

C2254141. La termen înălţimea fundului uterin se palpează la:nivelul apendicelui xifoidA. doi cm sub apendicele xifoidB. jumătatea distanţei ombilic-apendice xifoidC.la 33 cm de simfiza pubianăD.două laturi de deget deasupra ombiliculuiE.

(pag. 76-77)

C2254142. Examenul obstetrical efectuat cu ocazia consultaţiilor periodice din cursul sarcinii constă în:palparea transabdominală a uterului gravidA. auscultarea BCF după lunaV-aB. examenul cu valvele pentru depistarea unor leziuni ale coluluiC.examen ecografic cu măsurarea dimensiunilor fetaleD.tuşeul vaginal cu precizarea stării coluluiE.

(pag. 77)

C2254143. Următoarele recomandări privind igiena sarcinii sunt corecte:purtarea jartierelor şi centurilor abdominaleA. evitarea exceselor alimentareB. suprimarea tutunului şi alcooluluiC.evitarea muncii în ture de noapteD.utilizarea de îmbrăcăminte şi încălţăminte comodeE.

(pag. 77)

C2254144. Următoarele semne necesită de urgenţă consult de specialitate în cazul unei sarcini:hiperpigmentarea areolei mamare şi liniei albe abdominaleA. contracţii uterine dureroaseB. sângerare uterinăC.pierderi de lichid amnioticD.edeme importanteE.

(pag. 77)

C2254145. Dispensarizarea corectă a unei gravide presupune:consult lunar în primele două trimestreA. bilunar şi săptămânal în ultimul trimestruB. efectuarea examinării ecografice trimestrialC.



examinarea clinică cu măsurarea TAD.cântărirea gravideiE.

(pag. 77-78)

C2254146. Examinarea gravidei în trimestrul trei ne permite:aprecierea stării fătuluiA. stabilirea poziţiei şi prezentaţieiB. aprecierea greutăţii fetale la termenC.estimarea evoluţiei naşteriiD.depistarea complicaţiilor survenite în cursul sarciniiE.

(pag. 78)

C2254147. La palparea abdominală în trimestrul trei, timpul III Leopold se defineşte prin:palparea conţinutului segmentului inferiorA. stabilirea prezentaţieiB. palparea cu stabilirea înălţimii fundului uterinC.palparea conţinutului fundului uterinD.palparea flancurilor uterineE.

(pag. 79)

C2254148. Următoarele caractere ale BCF sunt adevărate:regulate,ritmiceA. caracter pendular (ritm embriocardic)B. au frecvenţa cuprinsă între 120-160/minC.sunt sincrone cu pulsul maternD.au durată şi intensitate egaleE.

(pag. 82)

C2254149. Prin tactul vaginal efectuat la o gravidă la termen se pot preciza următoarele date:starea colului (situaţia,consistenţa,lungimea)A. dezvoltarea segmentului inferiorB. starea membranelorC.raportul prezentaţiei cu strâmtoarea superioarăD.pelvimetria externăE.

(pag. 82)

C2254150. În cadrul măsurării pelvimetriei externe a bazinului obstetrical, diametrul antero-posterior se defineşte ca măsurînd:

distanţa între punctele cele mai îndepărtate ale crestelor iliaceA. distanţa între cele două spine iliace antero-superioareB. distanţa între faţa anterioară a simfizei pubiene şi vârful apofizei spinoase a vertebrei 5 lombareC.20 cmD.24 cmE.

(pag. 83)

C2254151. În cadrul pelvimetriei interne, elementele urmărite prin tuşeul vaginal sunt:atingerea sau nu a promontoriuluiA. simetria rombului MichaelisB. palparea concavităţii sacro-coccigiene cu depistarea falselor promontoriiC.faţa posterioară a simfizei pubiene şi arcul pubianD.cele 2/3 anterioare ale liniilor nenumiteE.

(pag. 83)



C2254152. Ecografia în primul trimestru de sarcină măsoară:diametrul mediu al sacului gestaţionalA. lungimea ecoului embrionarB. diametrul biparietalC.circumferinţa abdominalăD.lungimea femuruluiE.

(pag. 84-85)

C2254153. Ecografia în trimestrul II şi III de sarcină poate aprecia vîrsta gestaţională prin următorii parametri:

diametrul biparietalA. circumferinţa cranianăB. circumferinţa abdominalăC.lungimea cranio-caudalăD.lungimea femuruluiE.

(pag. 86-87)

C2254154. Normele de igienă a sarcinii presupun pentru femeia gravidă un regim alimentar caracterizat de următoarele:

echilibrat,diversificatA. hipercaloric,hiperproteicB. normocaloric,uşor hiperproteicC.bogat în vitamineD.hiposodat, desodat în ultimele luni de sarcinăE.

(pag. 88)

C2254155. Igena sarcinii presupune măsuri profilactice pentru protecţia mamei şi copilului. Care din următoarele recomandări sunt corecte în acest sens:

interzicerea consumului de alcool şi tutun în sarcinăA. combaterea constipaţiei cu laxativeB. permiterea raporturilor sexuale cu frecvenţă moderatăC.evitarea expunerii gravidei la stress, emoţiiD.evitarea eforturilor fizice mariE.

(pag. 88-89)

C2254156. Fontanela mare, bregmatică a craniului fetal este caracterizată de următoarele elemente:este dispusă anterior, în lungul suturii sagitaleA. este situată la extremitatea posterioară a suturii sagitaleB. are formă rombicăC.se află la delimitarea oaselor parietale cu cele frontaleD.prezintă o porţiune anterioară, interfrontală (sutura metopică)E.

(pag. 94)

C2254157. Fontanela mică, lambdoidă se caracterizează prin următoarele elemente:este situată la extremitatea posterioară a suturii sagitaleA. are formă triunghiularăB. este situată la extremitatea suturii coronareC.este delimitată de oasele parietale şi occiputD.are formă rombicăE.

(pag. 94)

C2254158. Diametrele antero-posterioare ale craniului fetal:



occipito-mentonierA. suboccipitobregmaticB. occipitofrontalC.biparietalD.bitemporalE.

(pag. 94)

C2254159. Care dintre suturile craniului fetal au o direcţie antero-posterioară:sutura sagitalăA. sutura frontală sau metopicăB. sutura coronarăC.sutura occipito-parietalăD.suturile temporaleE.

(pag. 95)

C2254160. Următoarele afirmaţii privind consultaţia prenatală sunt adevărate:constituie un element major în scăderea riscului matern şi fetalA. are ca scop verificarea funcţională a organismului maternB. depistează factorii de risc pentru prevenirea complicaţiilor sarcinii şi naşteriiC.are ca primă etapă depistarea şi dispensarizarea gravidelorD.ritmul consultaţiilor după săptămîna 28-a este lunarE.

(pag. 95)

C2254161. Scopul consultaţiei prenatale constă în:verificarea funcţională a organismului matern, solicitat de sarcinăA. supravegherea sarciniiB. depistarea factorilor de riscC.profilaxia primarăD.luarea în evidenţă a gravidelor oricând până în trimestrul IIIE.

(pag. 95)

C2254162. Prima consultaţie prenatală, în cadrul determinării stării de sănătate a gravidei, cuprinde:anamneza completă,cu date de antecedente personale fiziologice şi patologiceA. stabilirea vârstei gestaţionale în funcţie de data ultimei menstruaţiiB. examenul clinic generalC.examenul obstetricalD.examinarea ecograficăE.

(pag. 96)

C2254163. În cadrul circumstanţelor psiho-sociale privind selecţionarea gravidelor cu risc obstetrical crescut, se încadrează următorii factori:

sarcina nedorităA. familie dezorganizatăB. paritateaC.domiciliul gravidei în zone greu accesibile transportului de urgenţăD.nerespectarea normelor legislative de protecţie a gravidei la locul de muncăE.

(pag. 96)

C2254164. Factorii ginecologici-obstetricali ce încadrează o gravidă în grupa de risc obstetrical crescut sunt:

uter cicatricialA. sterilitate tratatăB.



avort, naştere prematurăC.vîrsta sub 20 ani şi peste 35 aniD.paritatea (marile multipare)E.

(pag. 97)

C2254165. Care dintre următoarele condiţii se încadrează la factori intranatali în vederea depistării gravidelor cu risc:

hemoragie în primul trimestruA. hemoragie recentăB. membrane rupte de peste 6 ore fără declanşarea contracţiilorC.procidenţă de cordonD.travalii de peste 12 ore la primipareE.

(pag. 98)

C2254166. Bolile preexistente sarcinii, ce impun încadrarea gravidei în grupele de risc obstetrical crescut, sunt:

cardiopatiiA. HTAB. anemiiC.uter cicatricialD.avort, naştere prematurăE.

(pag. 97)

C2254167. În cadrul analizelor de laborator efectuate cu ocazia primei consultaţii prenatale, sunt obligatorii următoarele:

determinarea hemoglobinei şi hematocrituluiA. determinarea VSHB. determinarea glicemieiC.determinarea serologiei pentru sifilisD.determinarea grupei de sînge şi RhE.

(pag. 99)

C2254168. Analizele obligatorii efectuate cu ocazia primei consultaţii prenatale sunt:hemogramaA. VSHB. transaminazeleC.glicemiaD.examenul sumar de urinăE.

(pag. 99)

C2254169. În cadrul primei consultaţii prenatale ecografia este indicată în următoarele condiţii:de rutinăA. dacă datele de anamneză sunt incerteB. dacă mărimea uterului este discordantă cu vârsta sarciniiC.la primipare sub 20 aniD.la pacientele cu sterilitate tratatăE.

(pag. 99)

C2254170. Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate privind consultaţiile prenatale ulterioare:frecvenţa lor este de o dată pe lună în trimestrul II şi bilunar în trimestrul IIIA. ritmul consultaţiilor depinde de complicaţiile ce pot apare în cursul sarciniiB. cu ocazia lor se realizează profilxia rahitismului şi pregătirea psihologică a naşteriiC.cardiotocografia se efectuează în trimestrul IIID.



în incompatibilitate de Rh sau de grup sanguin se dozează anticorpii între săpt.24-28 şi antepartumE.

(pag. 100)

C2254171. Consultaţiile ulterioare în dispensarizarea gravidei cuprind următoarele:examenul clinic generalA. examenul obstetrical cu măsurarea înălţimii uterine şi circumferinţei abdominaleB. măsurarea TAC.dozarea estrioluriei şi alfafetoproteinei pentru determinarea stării fetale la gravidele cu riscD.după săptămîna 20 se va efectua tuşeul vaginal la fiecare consultaţieE.

(pag. 100)

C2354172. Pentru diagnosticul de sarcina, existenta amenoreei are valoare daca:femeia este tanaraA. femeia este sanatoasaB. femeia are menstruatia normalaC.femeia nu alapteazaD.femeia urmeaza un tratament cu PenicilinaE.

(pag. 73)

C2354173. Varsta sarcinii, obiectivata ecografic in trimestrele II si III, se poate aprecia dupa urmatorii parametri:

diametrul biparietalA. circumferinta cranianaB. circumferinta abdominalaC.lungimea femuruluiD.velocimetria Doppler a vaselor cordonului ombilicalE.

(pag. 86)

C2354174. Pentru diagnosticul de sarcina in trimestrul I, examenul sanilor furnizeaza urmatoarele semne:

hiperpigmentarea areolei primareA. retea venoasa subcutanataB. prezenta tuberculilor MontgomeryC.mameloane ombilicateD.infiltratia edematoasa a areolei in "sticla de ceasornic"E.

(pag. 74)

C2354175. Pentru diagnosticul pozitiv de sarcina in trimestrul I, prin tuseu vaginal, pledeaza urmatoarele semne:

marirea de volum a uteruluiA. inmuierea istmului uterin (semnul Hegar)B. umplerea fundurilor de sac vaginale de catre corpul uterin globulos (semnul Noble)C.retroversia uterinaD.alunecarea uterului in axul vaginuluiE.

(pag. 75)

C2354176. Diagnosticul diferential ecografic al sarcinii incipiente se face cu:chistul endometrialA. sacul pseudogestational al unei sarcini ectopiceB. stenoza cervicalaC.fibromiomul uterin submucosD.endometritaE.



(pag. 85)

C2354177. In trimestrul II-III de evolutie a sarcinii, ecografia aduce urmatoarele contributii:diametrul biparietalA. dimensiunile sacului gestationalB. circumferinta cranianaC.circumferinta abdominalaD.lungimea femuruluiE.

(pag. 86)

C2354178. Nevoile energetice ale unei gravide in trimestrul III sunt de:1500 cal/ziA. 2000 cal/ziB. 2500 cal/ziC.3000 cal/ziD.4000 cal/ziE.

(pag. 88)

C2354179. Greutatea uterului la termen este de:500 gA. 700 gB. 900 gC.1200 gD.1500 gE.

(pag. 89)

C2354180. In cursul sarcinii, fibra musculara uterina sufera urmatoarele modificari histologice:hipertrofieA. hiperplazieB. displazieC.metaplazieD.distrofieE.

(pag. 90)

C2354181. Explorarile paraclinice si de laborator "de rutina" la prima consultatie prenatala sunt:determinarea hemoglobinei si hematocrituluiA. reactia Bordet-Wasserman sau alt test serologic pentru luesB. radioscopia pulmonaraC.examenul sumar al uriniiD.determinarea grupului sanguin si al Rh-ului partenerilorE.

(pag. 99)

C2554182. În mod normal uterul gravid este:Dureros la palpareA. Nedureros la palpareB. PiriformC.GlobulosD.ElasticE.

(pag. 75)

C2554183. Examenul clinic în primul trimestru de sarcinã oferã date despreColA.



Istm uterinB. Corp uterinC.AnexeD.Vulvã si vaginE.

(pag. 74-75)

C2554184. Uterul gravid în luna a V-a :Are înãltimea de 20 cmA. Atinge cicatricea ombilicalãB. Are 28-30 cm înãltimeC.E la jumãtatea distantei ombilic-apendice xifoidD.E suprasimfizar.E.

(pag. 76)

C2554185. Alimentatia recomandatã femeii gravide este :RationalãA. NormocaloricãB. EchilibratãC.HiperproteicãD.HiposodatãE.

(pag. 77)

C2554186. Cresterea ponderalã normalã a unei gravide este de :10-12 Kg, totalãA. 1,5-2 Kg, pe lunãB. 500 gr.pe sãptãmânãC.15 kg.D.Sub10 kg.E.

(pag. 78)

C2554187. Timpul II al manevrei Leopold constã înDelimitarea fundului uterinA. Mãsurarea IU.B. Palparea continutului segmentului inferiorC.Palparea flancurilorD.Palparea fundului uterinE.

(pag. 79)

C2554188. BCF-urile se ascultã în prezentatia pelvinã:Pe linia spino-ombilicalã stângãA. SupraombilicalB. ParaombilicalC.SuprapubianD.De partea spatelui fetalE.

(pag. 81)

C2554189. La fãtul de 11 sãptãmâni se evidentiazã ecograficcordon ombilicalA. muguri ai membrelorB. centrii de osificareC.nasulD.degeteleE.



(pag. 85)

C2554190. Diagnosticul diferential ecografic al sarcinii se fece cu:endometritãA. chist endometrialB. sarcinã molarãC.sarcinã ectopicãD.sângerãriE.

(pag. 85)

C2554191. Colul uterin al multiparelor la termen este:mai lung de 2,5 cmA. cu orificiul intern închisB. ramolitC.cu orificiul extern dehiscentD.cilindricE.

(pag. 90)

C2554192. Care diametre apartin strâmtorii inferioare a bazinului:subcocci-subpubianA. bi-ischiaticB. promonto-subpubianC.promonto-retropubianD.bi-sciaticE.

(pag. 92)

C2554193. Prima consultatie prenatalã depisteazã :boli geneticeA. sexul fãtuluiB. antededente medicaleC.antecedente chirurgicaleD.istoricul sarciniiE.

(pag. 96)

C2654194. Inspecţia gravidei în ultimul trimestru de sarcină va evidenţia:prezenţa modificărilor pigmentare caracteristice sarciniiA. modificările sânilorB. decelarea bătăilor cardiace fetaleC.apariţia vergeturilor violaceeD.apariţia varicelor şi prezenţa sau absenţa edemelorE.

(pag. 78)

C2654195. După luarea în evidenţă, gravida va fi urmărită periodic, astfel:bilunar în primele două trimestreA. lunar în primele două trimestreB. săptămânal în primele două trimestreC.bilunar şi săptămânal în ultimul trimestru de sarcinăD.lunar în fiecare lună de sarcinăE.

(pag. 77)

C2654196. Pelvimetria externă oferă următoarele date asupra bazinului obstetrical:diametrul bispinos (24 cm)A.



diametrul bicrest (28 cm)B. diametrul promonto-subpubian (11 cm)C.diametrul bitrohanterian (32 cm)D.diametrul antero-posterior al lui Baudeloque (20 cm)E.

(pag. 83)

C2654197. Care din următoarele afirmaţii, în cadrul ecografiei din primul trimestru de sarcină, sunt corecte:

cu ajutorul sondelor endovaginale sacul gestaţional poate fi depistat de la 2-3 mm DMS (aproximativ 4 săptămâni de amenoree)

A.

cu sondele transabdominale detectarea sacului gestaţional se face la 5 mm DMS (adică 5 săptămâni de amenoree)

B.

depistarea sacului gestaţional cu ajutorul ecografiei transvaginale corespunde la un nivel al HCG-ului de 500-1500 ui/l

C.

ecoul embrional poate fi depistat la 5-6 săptămâni de amenoree, când lungimea acestuia este de 2-4 mmD.embrionul atinge o lungime de 12 mm la 11 săptămâni de amenoreeE.

(pag. 85)

C2654198. Care din următoarele afirmaţii, în ceea ce priveşte regimul alimentar în sarcină, sunt adevărate:

nevoile energetice sunt de 2500-3000 calorii/ziA. necesarul protidic este de 1,5 grame/kg corp din care jumătate sub formă de proteine animaleB. nevoile de fier sunt crescute la 30 miligrame/zi, faţă de 10-15 miligrame/ziC.glucidele trebuie să atingă nivelul de 500-1000 grame/ziD.glucidele trebuie să atingă nivelul de 350-400 grame/ziE.

(pag. 88)

C2654199. Uterul gravid la termen are următoarele caracteristici:ajunge de la o greutate de 50 grame pe care o are înainte de graviditate, la 500 grameA. ajunge de la o greutate de 50 grame pe care o are înainte de graviditate, la 1200-1500 grameB. are o capacitate de 3-4 litriC.are o capacitate de 5 litriD.grosimea pereţilor este de 8 mm la nivelul corpului şi 4 mm la nivelul segmentului inferiorE.

(pag. 89)

C2654200. Diametrele strâmtorii superioare sunt:diametrul promonto-subpubian = 10 cmA. diametrul transvers median, util = 12,5-13 cmB. diametrul retro-pubian (util sau conjugata vera) = 10,8 cmC.diametrul transvers maxim = 13,5 cmD.diametrele oblice (stâng şi drept) = 11-12 cmE.

(pag. 92)

C2654201. Circumstanţele psiho-sociale care includ gravidele în grupul cu risc obstetrical crescut sunt:sarcina nedorităA. climat afectiv neprielnic, familii dezorganizateB. tabagismulC.stupefianteD.domiciliu în zone geografice greu accesibileE.

(pag. 96)

C2654202. Factorii generali care includ gravidele în grupul cu risc obstetrical crescut sunt:alcoolism, tabagism, medicamenteA.



paritatea- marile multipareB. anemia, HTA, cardiopatii preexistente sarciniiC.vârsta - primipare sub 20 ani şi peste 35 aniD.înălţimea sub 1,55 m, greutatea sub 45 kg, hipotrofie genitalăE.

(pag. 96)

C2654203. Antecedentele ginecologice-obstetricale care includ gravidele în grupul cu risc obstetrical crescut sunt:

hipotrofia genitalăA. uter cicatricealB. malformaţii sau tumori genitaleC.hepatita cronică, tuberculoză, toxoplasmozăD.avorturi sau naşteri prematureE.

(pag. 97)

C2654204. Care din următoarele semne decelate la inspecţia gravidei reprezintă modificări gravidice generale?

creşterea în greutateA. pigmentaţia organelor genitale şi a liniei albeB. masca de sarcinăC.apariţia tuberculilor Montgomery şi a areolei mamare secundareD.semnul HolzapfelE.

(pag. 73-74)

C2654205. La palparea sânilor în sarcină se pot decela următoarele:exprimarea mamelonului poate exterioriza o picătură de colostruA. hiperpigmentaţia areolei mamareB. apariţia tuberculilor MontgomeryC.glanda mamară este mărită global în volumD.turgescenţa glandei mamare şi sensibilitatea dureroasăE.

(pag. 74)

C2654206. Care din următoarele afirmaţii la examenul cu valve în sarcină sunt adevărate:colul este ramolit, înmuiat, de consistenţă scăzutăA. pereţii vaginali sunt de coloraţie violacee, turgescenţi, uneori cu mici varicozităţiB. colul este violaceu cu orificiu fără glerăC.vulva şi vaginul sunt suple, hiperumectate, catifelateD.colul are consistenţa buzelorE.

(pag. 74)

C2654207. La tactul vaginal combinat, în sarcină se constată:pereţi vaginali supli, hiperumectaţi, catifelaţiA. colul este ramolit, înmuiat, cu consistenţă scăzutăB. pereţii vaginali de coloraţie violacee, turgescenţiC.după Tarnier, la femeia negravidă, colul are consistenţa vârfului nasului, iar la femeia gravidă are consistenţa buzelor

D.

colul uterin este fără glerăE.

(pag. 74)

C2654208. La tuşeul vaginal istmul uterin este:suplu, înmuiatA. hiperumectat, catifelatB. are consistenţa buzelorC.



permite apropierea în această zonă a degetului intravaginal de cel transabdominal în timpul palpăriiD.permite hipermobilizarea corpului uterin faţă de colE.

(pag. 75)

C2654209. În calcului datei probabile a naşterii şi a vârstei sarcinii putem utiliza:prima zi a ultimei menstruaţiiA. coitul fecundant dacă este unic în perioada respectivăB. coloraţia violacee a pereţilor vaginaliC.apariţia greţurilor, vărsăturilor şi tuberculilor MontgomeryD.data perceperii primelor mişcări ale fătului de către gravidăE.

(pag. 76)

C2654210. Parametrii furnizaţi de către ultrasonogramă în stabilirea vârstei sarcinii sunt:ritmul cordului fetalA. dimensiunile sacului gestaţional până la 13 săptămâniB. diametrul biparietalC.lungimea femuruluiD.circumferinţa abdominalăE.

(pag. 76)

C2654211. Creşterea ponderală a unei gravide în cele IX luni de sarcină este:de aproximativ 10-12 kgA. de 1,5-2 kg pe lunăB. de aproximativ 8-10 kgC.de 5 kg pe lunăD.să nu depăşească 500 gr pe săptămână în luna a IX-aE.

(pag. 78)

C2654212. Care din următoarele afirmaţii privind focarul de auscultaţie maximă a BCF-urilor sunt adevărate:

în prezentaţia craniană, de partea spatelui fetal, pe linia spino-ombilicală, la unirea treimii superioare cu cele două treimi inferioare

A.

în prezentaţia facială focarul este foarte aproape de urechea noastră, în acelaşi punct, dar de partea opusă spatelui fetal

B.

în prezentaţia transversă BCF se ascultă paraombilical, la câţiva cm, pe linia mediană, aproape de extremitatea cefalică a fătului

C.

în prezentaţia pelviană, de partea spatelui, supraombilical şi paraombilical (într-un punct situat pe prelungirea liniei spino-ombilicale ce pleacă din fosa opusă spatelui fătului)

D.

în sarcina gemelară nu putem decela două focare de auscultaşie distincte, la o oarecare distanţă unul de altul

E.

(pag. 81)

C2654213. Care din următoarele afirmaţii obţinute prin pelvimetrie externă sunt adevărate:diametrul bispinos uneşte spinele iliace antero-superioareA. diametrul bicrest uneşte punctele cele mai îndepărtate ale crestelor iliaceB. diametrul bitrohanterian măsoară în medie 32 cmC.diametrul antero-posterior a lui Baudeloque măsoară 20 cmD.diametrul antero-posterior a lui Baudeloque măsoară 24 cmE.

(pag. 83)

C2654214. Care din următoarele afirmaţii privind rombul lui Michaelis sunt adevărate:ne furnizează date asupra formei, simetriei şi mărimii excavaţiei pelvieneA. cele patru puncte care definesc acest romb sunt: apofiza spinoasă a vertebrei lombare a 5-a, fosetele care B.



corespund spinelor iliace postero-superioare şi punctul din care începe şanţul interfesiercele patru puncte care definesc acest romb sunt: apofiza spinoasă a vertebrei lombare a 4-a,fosetele care corespund spinelor iliace postero-superioare şi punctul din care începe şanţul interfesier

C.

cele patru puncte care definesc acest romb sunt: apofiza spinoasă a vertebrei lombare a 5-a,fosetele care corespund spinelor iliace antero-superioare şi punctul din care începe şanţul interfesier

D.

cele patru puncte care definesc acest romb sunt: apofiza spinoasă a vertebrei lombare a 4-a,fosetele care corespund spinelor iliace anttero-superioare şi punctul din care începe şanţul interfesier

E.

(pag. 83)

C2654215. Care din următoarele afirmaţii privind embrionul cu o lungime de 30-35 mm, sunt adevărate:acesta se transformă în fătA. corespunde la 11 săptămâni de amenoreeB. se pot vizualiza mugurii membrelor, cordonul ombilicalC.se pot vizualiza centrii de osificare ai mandibulei, claviculei şi maxilaruluiD.se diferenţiază extremitatea cefalică de restul structurilor, craniul embrionului reprezentând jumătate din volumul total al acestuia

E.

(pag. 85)

C2654216. Care din următoarele afirmaţii privind modificările histologice ale fibrei musculare miometriale, sunt adevărate?

fibra musculară suferă hipertrofie, hiperplazie, metaplazieA. fibra musculară capătă un aspect foarte asemănător cu fibrele striate şi cu fibrele muşchiului cardiacB. fibrele cresc în lungime de la 10 la 50 microniC.fibrele cresc în lungime de la 50 la 500 microniD.fibrele cresc în înălţime de la 2,5 la 8-10 microniE.

(pag. 90)

C2654217. Care din următoarele afirmaţi privind segmentul inferior, sunt adevărate?are o înălţime de 10-11 cm, la termen şi o grosime de 2-4 mmA. provine din istmul uterinB. în travaliu, concomitent cu dilataţia, va deveni canalul cervico-segmentarC.are o înălţime de 6-8 cm la termen şi o grosime de 4-8 mmD.este sărac în fibre elastice şi bogat în fibre musculareE.

(pag. 90)

C2654218. Axele bazinului obsterical, sunt:axul strâmtorii superioare sau axul de angajareA. axul excavaţiei sau axul de coborâreB. axul strâmtorii inferioare sau axul de coborâreC.axul strâmtorii inferioare sau axul de degajareD.axul strâmtorii superioare sau axul de coborâreE.

(pag. 93)

C2654219. Diametrele antero-posterioare ale craniului fetal sunt:diametrul occipito-mentonier (13,5 cm)A. diametrul biparietal (9,5 cm)B. diametrul occipito-frontal (12 cm)C.diametrul suboccipito-bregmatic (9, 5 cm)D.diametrul submento-bregmatic (9,5 cm)E.

(pag. 94)

C2654220. Diametrele transverse ale craniului fetal, sunt:diametrul suboccipito-bregmatic (9,5 cm)A.



diametrul biparietal (8 cm)B. diametrul biparietal (9,5 cm)C.diametrul bitemporal (8 cm)D.diametrul bitemporal (9 cm)E.

(pag. 94)

C2654221. Indicaţiile absolute pentru instaurarea unei forme de tratament, în adenomul de prostată, sunt:

simptomatologie de tip "prostatism"A. hematurie macroscopică episodicăB. litiaza vezicală secundarăC.retenţie incompletă de urină cu rezidiu vezical > 50 mlD.retenţia completă de urinăE.

(pag. 2915)

C2654222. Indicaţiile relative pentru tratamentul adenomului de prostată sunt următoarele:litiaza vezicală secundarăA. retenţia completă de urinăB. simptomatologie de tip "prostatism"C.hematurie macroscopică episodicăD.infecţiile urinare persistenteE.

(pag. 2915)

C2654223. Pentru adenomul de prostată necomplicat, protocolul de examinare minim cuprinde:Examenul clinic complet + tuşeul rectal + scorul obstructiv/iritativA. Radiografia renovezicală simplăB. Volumetria prostateiC.UroflowmetriaD.Urografia intra-venoasăE.

(pag. 2914)

C2654224. În cadrul simptomatologiei adenomului de prostată, semnele iritative sunt următoarele:polakiuria nocturnăA. polakiuria diurnăB. imperiozitatea micţionalăC.micţiune în doi timpiD.disconfortul micţionalE.

(pag. 2909)

C2654225. În cadrul simptomatologiei adenomului de prostată, semnele obstructive sunt următoarele:disurie iniţialăA. polakiurie diurnăB. disconfortul micţionalC.senzaţia de evacuare vezicală incompletăD.micţiune în doi timpiE.

(pag. 2909)

C2654226. Complicaţiile infecţioase, în cadrul adenomului de prostată, sunt secundare:bacteriemiei episodiceA. obstacolului subvezicalB. stazei urinareC.manevrelor de sondaj efectuateD.



micţiunii în doi timpiE.

(pag. 2909)

C2654227. În tratamentul medicamentos al adenomului de prostată au indicaţie următoarele clase de medicamente:

alfa-blocanteA. beta-blocanteB. inhibitori de 5 alfa reductazăC.inhibitori de colinesterazăD.inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensineiE.

(pag. 2916)

C2654228. Adenomectomia deschisă, ca tratament chirurgical al adenomului de prostată, se poate efectua:

transvezicalA. transuretralB. retropubianC.pararectalD.perinealE.

(pag. 2917)

C2654229. In cadrul transuretrorezecţiei prostatei (TUR-P), "sindromul post TUR-P" are următoarele semne care-l caracterizează:

bradicardieA. tahicardieB. hipotensiune arterialăC.hipertensiune arterialăD.edem cerebralE.

(pag. 2917)

C2754230. Uterul gravid:Depaseste simfiza la inceputul lunii a II-aA. Se afla la jumatatea distantei dintre pube si ombilic la inceputul lunii a III-aB. Atinge nivelul cicatricei ombilicale in luna a IV-aC.Se afla la jumatatea distantei dintre ombilic si apendicele xifoid in luna a VII-aD.Atinge inaltimea maxima (apendicele xifoid) la termenE.

(pag. 76)

C2754231. Urmarirea periodica a gravidei presupune:Consultatii lunare in primele 2 trimestre, bilunare si saptamanale in ultimul trimestruA. Urmarirea cu ocazia fiecarei consultatii a TA, inaltimii fundului uterin, auscultatia BCF,determinarea greutatii

B.

Efectuarea examenului sumar de urina lunar in ultimul trimestruC.Repetarea hemogramei si RBW in trimestrul IIID.toate de mai susE.

(pag. 78)

C2754232. La pelvimetria interna se pot aprecia:Diametrul anteroposterior al lui BaudeloqueA. Conturul stramtorii superioareB. Curbura sacruluiC.Proeminenta spinelor sciaticeD.Diametrul biischiaticE.



(pag. 83)

C2754233. Segmentul inferior al uterului:Provine din istmul uterinA. Are o inaltime de 4-5 cm la termenB. Este format din fibre circulare care se prelungesc in canalul cervical si vaginC.Peritoneul care-l acopera e lax, se decoleaza usor in timpul operatiei cezarieneD.Este bogat in fibre musculare si sarac in fibre elasticeE.

(pag. 90)

C2754234. Analizele obligatorii efectuate cu ocazia primei consultatii prenatale includ:Determinarea hemoglobinei si hematocrituluiA. Determinarea grupei sanguine si Rh-ului (si la sot)B. Determinarea ureei, creatininei,acidului uric si transaminazelorC.Determinarea glicemiei, calcemiei, magnezemieiD.Teste serologice pentru bolile infectioaseE.

(pag. 99)

C2854235. Data ultimei menstruatii normale poate servi la:aprecierea inaltimii fundului uterinA. la calcularea varstei gestationaleB. la determinarea cauzelor amenoreeiC.la calcularea datei probabile a naşteriiD.la stabilirea datei conceptieiE.

(pag. 73)

C2854236. La examenul cu valve, in timpul sarcinii putem constataperetii vaginali de culoare albaA. peretii vaginali de coloratie violacee, turgescentiB. mici leziuni ulcerative, fara semnificatie patologicaC.uneori apare leucoree abundentaD.leucoree de aspect sanghinolentE.

(pag. 74)

C2854237. Pentru calculul varstei sarcinii, in trimestrul III pot fi utilizate:se adauga 10 zile la data primei zile a ultimei menstruatii si socotim in continuare 9 luniA. data primului control prenatalB. data perceperii primelor miscari ale fatului de catre gravidaC.varsta sarcinii la luarea in evidenta a gravideiD.parametrii furnizati de ultrasonogramaE.

(pag. 76)

C2854238. Diagnosticul diferential ecografic, la sarcina in primul trimestru trebuie facut cu:endometritaA. sacul pseudogestational alal sarcinii ectopiceB. cancerul de corp uterinC.stenoza cervicalaD.chistul ovarianE.

(pag. 85)

C2854239. In trimestrul II si III de sarcina structurile care vor fi identificate masurate sunt:diametrul biparietalA.



circumferinta cranianaB. lungimea humerusuluiC.circumferinta toraceluiD.lungimea femuruluiE.

(pag. 86)

C2854240. Regimul alimentar in timpul sarcinii se caracterizeaza prin:glucidele trebuie sa atinga nivelul de 350-400 grame pe ziA. glucidele trebuie sa atinga nivelul de 500-600 grame pe ziB. nevoile energetice sunt de 4000-5000 de calorii pe ziC.nevoile energetice sunt de 2500-3000 de calorii pe ziD.alcoolul si tutunul nu au efecte daunatoare asupra sarciniiE.

(pag. 88)

C2854241. Diametrele stramtorii superioare sunt:diametrul promonto-subpubianA. diametrul subcocci-subpubianB. diametrul biischiaticC.conjugata veraD.diametrul bispinosE.

(pag. 92)

C2854242. Din analizele obligatorii efectuate cu ocazia primei consultatii prenatale fac parte:hemoglobina si hematocritulA. reactia serologica pentru luesB. transaminazeleC.acidul uricD.glicemiaE.

(pag. 99)


chirurgicale_part7

Documents

Transcript of chirurgicale_part7