Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative

Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană

Atacurile cu Antrax din 2001

Proiect semestrial la cursul

Decizie în Criză

Stănescu Toma-Călin,

Anul I studii master,

ASC 2 ani

2009

Atacurile cu antrax din Statele Unite ale Americii din 2001, cunoscute şi sub numele de

Amerithrax, sunt evenimente ce s-au petrecut în decursul a câteva săptămâni, începând la data de

18 septembrie 2001. Scrisori care conţineau o pulbere albă, care, în urma analizării în laborator ,

s-au dovedit a fi a spori de antrax, au fost trimise pe adresele unor senatori ai Partidului

Democrat, la birourile acestora din Dealul Capitoliului, precum şi mai multor birouri media, în

urma cărora au fost ucişi cinci americani, iar alţi 17 au fost infectaţi. Aceste atacuri au provocat

panica în rîndul populaţiei traumatizate emoţional de evenimentele din 11 septembrie şi au

determinat diferite reacţii ale autorităţilor. Măsurile luate pentru rezolvarea problemei au dus la

perturbarea activitaţilor poştale şi la sistarea temporară a activitaţii unor instituţii cum ar fi

Congresul, Curtea Supremă de Justiţie, Ambasade ale SUA. Au fost catalogate drept cele mai

periculoase atacuri teroriste biologice pe teritoriul american.1

Terorismul poate fi definit ca folosirea sau ameninţarea cu folosirea violenţei împotriva

unui mic număr de indivizi, pentru a crea frica în cadrul unei societăţi/comunităţi mai largi.

Ideologia fricii, pe care se construieşte orice mişcare de tip terorist, a fost sintetizată foarte bine

de un filosof chinez: ucide unul şi vei înspăimînta 10.000 de oameni. Spre deosebire de acestea,

terorismul politic foloseşte ameninţarea Ordinii şi frica de tip colectiv pentru a constrînge

oficialii şi opinia publică să facă lucruri sau să ia anumite decizii, ori să se reţină în a face lucruri

împotriva voinţei grupurilor teroriste.2

Bioterorismul constă în eliberarea sau ameninţarea diseminării de agenţi patologici –

precum viruşi, bacterii, ciuperci sau toxine – cu intenţia declarată de a provoca o maladie sau

decesul fiinţelor umane, animalelor şi plantelor. Aceşti agenţi pot fi găsiţi în natură, sau pot fi

modificaţi genetic pentru a le fi potenţate caracteristicile patologice – rezistenţa sau capacitatea

de proliferare. Micro-organismele cele mai periculoase pentru sănătatea publică sunt: variola

(Variola major), antraxul (Bacillus anthracis), ciuma (Yersinia pestis), botulismul (Toxina

botulinica), tularemia (Francisella tularensis) şi febrele hemoragice (arenaviruşii).3

Antraxul se manifestă sub mai multe forme: cutanat – caracterizat de leziuni ale pielii;

respirator – prin inhalarea sporilor; orofaringian şi gastro-intestinal – ambele prin ingestia de

alimente contaminate cu antrax. Dintre cele patru forme, antraxul respirator duce cel mai

frecvent la deces.4

1 Federal Bureau of Investigations, Amerithrax Investigations, 20 septembrie 20072 Suport curs Teorii ale Revoluţiilor, curs Terorismul şi Violenţa Politică, Facultatea de Ştiinţe Politice, SNSPA3 Center for Disease Control and Prevention4 Sfatul Medicului, Antraxul, 4 aprilie 2006

1

Constituie atacurile cu antrax din 2001 o criză?

Managementul crizelor necesită o bună formulare a priorităţilor, autorităţile fiind nevoite

să determine care din aspectele crizei trebuie să se ocupe întâi de toate. De obicei, crizele nu cad

în jurisdicţia strictă a unei organizaţii sau unui guvern, ceea ce înseamnă că prioritizarea acestor

aspecte necesită implicarea şi cooperarea mai multor organizaţii şi instituţii, fiecare cu funcţiile

şi atribuţiunile proprii.5 Atacurile cu antrax sunt cel mai bun exemplu. Mai multe instituţii şi

organizaţii au fost implicate în procesul de management al crizei: spitale, servicii secrete, poliţia,

armata, serviciul federal de poştă şi organizaţiile care au primit scrisori cu praf alb. Decidentul

este „coaliţia” formată din FBI, CDC şi US Postal Services (USPS), ca instituţii implicate în

„Amerithrax Task Force”.

Inceputul crizei poate fi considerat ce în care primele persoane au fost declarate ca

infectate, pe 22 septembrie 2001, deşi primul set de scrisori a fost expediat pe data de 18

septembrie 2001. În ceea ce priveşte momentul de sfârşit al crizei, acesta nu poate fi definit,

datorită naturii atacului: „nivelul general de indispoziţie, frica şi anxietatea pot rămâne la nivel

ridicat mulţi ani”.6 Unul din posibilele momente de declin l-a reprezentat campania de vaccinare

a funcţionarilor poştali şi a celor din birourile de corespondenţă din clădirile guvernamentale,

care a dat populaţiei un semnal ţn sensul că situaţia se află sub control.

Atacurile cu antrax au reprezentat o ameninţare a mai multor valori fundamentale, dintre

care cele mai importante sunt viaţa, sănătatea, securitatea personală şi naţională.

Antraxul este o boală cu un grad de letalitate foarte ridicat, cauzată de bacteria Bacillus

Anthracis. Deşi este întâlnită în natură şi poate fi tratată cu antibiotice, autorităţile americane nu

erau pregătite pentru un atac bioterorist, deşi criza începută în septembrie poate fi considerat ca

al doilea de acest gen de pe teritoriul SUA.

Încercări de folosire a armelor biologice în scop terorist au existat şi înainte de 2001.

Astfel, în anul 1972, poliţia din Chicago a arestat doi membri ai organizaţiei Rising Sun (grupare

de extremă dreaptă), asupra cărora s-au găsit culturi de bacterii care provoacă tifosul. Intenţia

acestor extremisti era de a contamina rezervoarele de apa potabila din Chicago cu aceste bacterii.

În anul 1984, o grupare religioasă, de origine orientală, numită Rajneeh, a încercat impiedicarea

participării la vot a electoratului din Oregon prin infectarea cu Salmonella a aperitivelor şi

automatelor de cafea din mai multe restaurante, înregistrându-se 751 de cazuri de îmbolnavire.7

Atacurile cu antrax au generat o panică generalizată, care a fost potenţată de mai multe

elemente. Proximitatea temporală faţă de Atacurile de la 11 septembrie 2001, incertitudinea

5 Arjen B., The Politics of Crisis Management, 20056 British Medical Journal, citat de BBC, în seria Anthrax Alert, mai 20037 Lloyd A. & Mathews P., Bioterorismul, 2002

2

legată de cine este în spatele scrisorilor contaminate şi incapacitatea de a determina care este şi

când va fi infectată următoarea ţintă, apariţia scrisorilor false au potenţat criza. Implicarea presei,

ca ţintă a scrisoilor, a generat o mediatizare extremă, fapt care a întreţinut criza.

Faptul că s-a înregistrat decesul unei persoane care nu intrase în contact nici cu plicurile

contaminate, nici cu mediul infectat, a fost un moment care a sporit anxietatea populaţiei.

Conform dr. Jeffrey Koplan de la CDC, care admite o contaminare încrucişată, mii de scrisori

pot avea antrax sau au luat urme de antrax prin contactul cu scrisorile contaminate.

Contextualizarea

În momentul declanşării crizei atacurilor cu antrax, societatea americană încă nu îşi

revenise în urma atacurilor teroriste de pe 11 septembrie 2001. Aceste atacuri au reprezentat un

şoc puternic, prin faptul că siguranţa teritoriului propriu, până atunci sacrosanctă, a fost violată.

Din punct de vedere istoric, atacurile de la 11 septembrie 2001, deşi au fost direcţionate spre

ţinte civile, sunt un echivalent simbolic al atacurilor asupra marinei americane de la Pearl Harbor

din 1941. Ambele evenimente au fost urmate de percepţia unui val de insecuritate la nivel

naţional şi ambele au servit drept pretext pentru intrarea Statelor Unite ale Americii în războaie:

Pearl Harbor – cel de-Al Doilea Război Mondial; Atacurile de la 11 septembrie – Războiul

împotriva Terorismului.

Agenda crizei8

Atacurile cu antrax au avut loc în două valuri – cele două seturi de scrisori. Primul set a

fost expediat pe data de 18 septembrie 2001, cele cinci scrisori fiind adresate unor trusturi de

ştiri: patru în New York - ABC News, CBS News, NBC News şi New York Times - şi unul în

Florida - National Enquierer (American Media Inc.).

În perioada 22 septembrie - 1 octombrie, nouă persoane sunt infectate cu antrax, fapt

dovedit mai târziu. Primele investigaţii medicale nu au indicat infectarea acestora, pacienţii fiind

trataţi pentru diagnostic de boli respiratorii.

Pe 1 octombrie, un funcţionar de la serviciul poştal al American Media Inc. este

spitalizat, fiind diagnosticat cu pneumonie. Mai târziu, doctorii au anunţat că angajatul trustului

AMI, Ernesto Blanco, a inhalat antrax. Este primul caz de antrax pe teritoriul SUA din 1976.

Pe 2 octombrie, un alt angajat al AMI, editorul fotografic Robert Stevens, este internat cu

febră ridicată, tulburări de vorbire, dezorientat şi având greţuri şi vărsături. Pe 4 octombrie,

doctorii confirmă că editorul a inhalat antrax. Autorităţile sunt de părere că Stevens ar fi

contractat antrax bând apă dintr-un izvor şi, deci, nu este cauză de îngrijorare a publicului

8 Firul epic al evenimentelor a fost reconstruit prin compilarea mai multor surse, citate în bibliografie.

3

american. Ziua următoare, Stevens moare. Pe 7 octombrie, se găsesc urme de antrax pe tastatura

din biroul acestuia, iar sediul AMI este închis şi angajaţii investigaţi medical pentru posibilă

expunere. Medicii de la Institutul pentru Combatere a Bolilor din Florida exclud posibilitatea de

a fi contaminare naturală.

Al doilea set de plicuri este expediat pe 9 octombrie. Cele două scrisori, care conţineau

antrax, sunt adresate senatorilor democraţi Tom Daschle, din South Dakota, şi Patrick Leahy, din

Vermont.

Pe 12 octombrie, o scrisoare adresată lui Tom Brokaw, jurnalist al postului NBC News,

este găsită şi predată FBI-ului. În aceeaşi zi, jurnalista Judy Miller, de la New York Times,

primeşte o scrisoare falsă. Pe 13 octombrie, FBI confirmă prezenţa sporilor de antrax în

scrisoarea de la NBC. În aceeaşi zi, ziarul The Guardian este prima publicaţie care înaintează

ipoteza că antraxul ar fi provenit din Iraq.

Pe 16 octombrie, FBI publică rezultatele preliminare ale testării probelor prelevate:

tulpina este una dintre cele mai puternice forme, o formă sofisticată care denotă un nivel superior

de implicare în producerea ei. Directorul FBI, Robert Muller, declară că nu a fost identificată nici

o legătură cu vreo organizaţie teroristă, dar nici nu exclud o astfel de legătură.9 Directorul

Homeland Security Tom Ridge declară că se acţionează sub premiza că acest caz este legat de

Osama Bin Laden.

Pe data de 15 octombrie, scrisoarea adresată senatorului Daschle este deschisă. Pe 17

octombrie, cinci poliţişti, 23 de membrii ai staffului lui Daschle şi trei membrii ai staffului

senatorului Russ Feingold sunt testaţi pozitiv pentru urme de antrax. Biroul lui Feingold se află

lângă cel al lui Daschle în Clădirea Hart a Senatului. Urme de antrax sunt găsite în biroul de

corespondenţă al Senatului, ceea ce determină închiderea clădirii, pentru decontaminare cu

dioxid de clor. A doua zi, senatorul republican din Arizona John McCain leagă atacurile cu

antrax de Irak.

Pe 21 şi 22 octombrie, doi angajaţi ai poştei din Washington D.C. cad victime în urma

expunerii la spori de antrax, după cum susţine şi Tom Ridge. Tot pe 21 octombrie, senatorul Joe

Liebermann afirmă că antraxul trimis senatorului Daschle este mult mai rafinat decât cel trimis

posturilor media din New York şi Florida şi că este posibil ca atacurile cu antrax să fie opera

unui alt stat.

Pe 22 octombrie, Serviciul Secret raportează că au fost descoperite urme de antrax în

biroul de corespondenţă al Casei Albe.

Pe data de 25 octombrie, David Hose, angajat al Departamentului de Stat, este spitalizat

cu diagnosticul antrax respirator.

9 BBC, Tracking the Anthrax spores, 16 octombrie 2001

4

Pe 27 octombrie, FBI recunoaşte lipsa de progrese în descoperirea vinovatului.

Pe 29 octombrie, o angajată a unui spital din New York este internată cu antrax

respirator. Aceasta moare pe 31 octombrie.

Tot pe 31 octombrie, sunt închise birourile de corespondenţă ale clădirilor guverna-

mentale din Washington şi trei sferturi dintre centrele de sortare ale poştei sunt sigilate.

Pe 1 noiembrie, este dispusă dotarea cu echipament de protecţie a persoanelor care îşi

desfăşoară activitatea în poştă.

Pe 7 noiembrie, Ridge a anunţat că nu s-au detectat alte surse şi că pericolul a trecut.

Scrisoarea adresată senatorului Leahy este găsită de abia pe data de 16 noiembrie, în

aceeaşi locaţie în care a fost infectat şi David Hose.

În data de 20 noiembrie, o bătrână de 94 de ani din Connecticut este diagnosticată cu

antrax respirator. În opinia autorităţilor, sursa infecţiei este corespondenţa infectată, deşi nu a

fost găsită nici o urmă de antrax în locuinţa acesteia. O zi mai târziu, aceasta este ultima

persoană care a decedat în urma expunerii la antrax, ceea ce a marcat sfârşitul de facto al crizei.

Pe 5 decembrie, scrisoarea adresată senatorului Leahy este deschisă la Institutul Armatei

Statelor Unite pentru Cercetarea Bolilor Infecţioase, la Fort Detrick, Maryland. Institutul este

preocupat de dezvoltarea apărării împotriva mai multor agenţi patogeni, printre care şi antrax.

Pe 19 decembrie se decide vaccinarea împotriva antrax a celor implicaţi în activitatea de

livrare a poştei în Washington, iar pe 22 ianuarie 2002, clădirea Senatului este redeschisă.

Deciziile luate

Deşi implicarea în managementul crizei a fost individuală pentru fiecare dintre membrii

„coaliţiei”, deciziile luate au fost în sensul – stopării atacurilor, reducerii efectelor contaminării,

restrângerii cercului de suspecţi şi determinarea vinovaţilor, reducerea panicii în rândurile

populaţiei. Totuşi, majoritaea acestor decizii fie nu au fost luate la timpul potrivit, fie au fost

eronate faţă de scopul în care au fost luate.

Deciziile corecte, în funcţie de obiectul acestora, pot fi împărţite în două categorii –

decizii adresate populaţiei generale, unele dintre ele luate cu întârziere, şi decizii care vizează

obiective guvernamentale, luate mult mai prompt.

În cadrul deciziilor adresate populaţiei generale, din punct de vedere al sănătăţii, au fost

indicate procedurile de urmat în cazurile primirii unei scrisori posibil contaminate, suspiciunii

sau contaminării cu antrax. Firma Roche şi Clinica Mayo au elaborat, iar CDC a aprobat teste

medicale de o oră pentru determinarea infectării cu antrax în mod specific, mult mai rapide decât

cele utilizate la momentul respectiv. Cei care ar fi putut veni în contact cu sursa de contaminare

au fost trataţi preventiv cu antibiotice şi, mai târziu, vaccinaţi. Anunţul că antraxul nu se

5

transmite de la om la om şi că nu există risc de infectare decât dacă este inhalat, dacă se intră în

contact cu praful sau dacă este ingerat, a venit foarte târziu.

USPS a decis ca angajaţii săi care intră în contact cu scrisorile să poarte măşti şi mănuşi

de protecţie. De asemenea, a decis dotarea spaţiilor de sortare a poştei cu instalaţii de detectare şi

neutralizare a scrisorilor contaminate.10

Procesul de carantinare şi decontaminare a focarelor detectate a avut ca prioritate

obiectivele guvernamentale. Decontaminarea oficiilor poştale din Washington a început cu

întârziere faţă de decontaminarea clădirii Senatului. Deşi ideal ar fi fost ca procesul să fie

desfăşurat concomitent în ambele locaţii, prioritatea acordată obiectivelor guvernamentale este

de înţeles.

La mai mult de o lună de la primul deces cauzat de antrax, FBI cere laboratoarelor să

elibereze liste cu cercetătorii şi angajaţii vaccinaţi împotriva antraxului. Tot acum, agenţii

federali pun la punct o interfaţă electronică, pentru ca membrii comunităţii ştiinţifice să poată

ajuta investigatorii. Pe 10 noiembrie, FBI a făcut public profilul psiho-lingvistic al autorului

atacului şi decis restrângerea ariei de cercetare în spaţiul american, în privinţa sursei de

producere şi expediere, eliminând suspiciunea de terorism extern, ceea ce a servit la scăderea

nivelului de panică, prin disocierea de atacurile de la 11 septembrie 2001.

Abia pe 28 februarie 2002, FBI decide inventarierea laboratoarelor care aveau în posesie

bacterii letale, susceptibile de a fi folosite ca arme, solicitându-le să furnizeze eşantioane, pentru

a determina sursa antraxului folosit. Hotărârea a venit în urma declaraţiilor date de personalul de

la Fort Detrick, că securitatea laxă de la laboratoarele lor ar fi putut permite sustragerea tulpinei,

în condiţiile în care stocurile nu au fost monitorizate.

De asemena, FBI a cerut sprijinul publicului, oferind o recompensă de 2,5 mil. $, pentru

informaţii care servesc la deconspirarea persoanei sau persoanelor vinovate.

Deciziile greşite au fost luate, în mare măsură, de FBI, care s-a dovedit incapabil de o

adaptare rapidă la o situaţie de bioterorism. La început, FBI s-a axat pe preconcepţia că aceste

atacuri sunt opera unui actor extern, ceea ce a influenţat percepţia problemei, direcţia anchetei,

precum şi deciziile luate.

Pe 12 octombrie, Universitatea de Stat din Iowa, cu permisiunea FBI şi cu susţinerea

CDC, distruge rezervele proprii de antrax, tulpina Ames, utilizate în cercetări pentru armata

americană. Decizia FBI de a permite distrugerea rezervelor de antrax ale universităţii a avut în

vedere considerente de securitate. Totuşi, oamenii de ştiinţă au atras atenţia că respectivele

rezerve ar fi conţinut informaţii genetice care ar fi servit investigaţiei. Deci, decizia FBI de a

permite distrugerea antraxului a fost una cu dublu tăiş – în timp ce s-a eliminat una din posibilele

10 United States Postal Services, How We’re making the public and our employees safe, 29 octombrie 2001

6

surse a atacurilor, s-a pus o piedică în descoperirea vinovatului. James A. Roth, microbiolog al

universităţii, a afirmat că presupuse că cele două instituţii aveau deja toate tulpinele de antrax.11

O altă decizie a FBI-ului, care a avut un efect negativ, a fost aceea de a-şi conduce

investigaţiile prin interviuri, din care au aflat puţine date utile, în detrimentul concentrării

cercetărilor asupra „armei”, a companiilor, laboratoarelor sau instituţiilor academice care ar fi

avut capacitatea tehnologică şi informaţională de a produce forma foarte potentă de antrax care a

fost trimisă senatorului Tom Daschle.12

Analize tematice

Unităţi de decizie, Leadership şi Cooperare instituţională

Criza generată de atacurile cu antrax s-a încadrat în aria de jurisdicţie a trei instituţii,

nevoite să coopereze în această conjunctură: Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor

(Center for Disease Control and Prevention - CDC), Serviciul Poştal al Statelor Unite (United

States Postal Service - USPS) şi Biroul Federal de Investigaţii (Federal Bureau of Investigations

- FBI).

CDC este o agenţie a Departamentului de Sănătate şi Servicii Umane, din cadrul

guvernului Statelor Unite. Misiunea sa este de a proteja sănătatea şi siguranţa publică prin

furnizarea de informaţii privind ameninţările la adresa sănătăţii şi moduri de combatere a acestor

ameninţări, şi prin parteneriate cu departamentele de stat şi alte organizaţii. CDC îşi

concentrează eforturile către dezvoltarea şi aplicarea metodelor de prevenire şi control a bolilor,

în special a celor infecţioase.13 Pe 19 noiembrie 2001, CDC instituie, împreună cu Academia

Americană de Dermatologie, un Task Force pentru Bioterrorism.

USPS este o agenţie independentă a guvernului american, care asigură primirea,

transportul şi distribuirea corespondenţei în interiorul Statelor Unite. Una din atribuţiile sale este

aceea de a asigura siguranţa corespondenţei.14 Pe 17 octombrie 2001, USPS crează un Task

Force pentru Siguranţa Corespondenţei.

FBI este cea mai mare agenţie a Departamentului Justiţiei din cadrul guvernului SUA,

având dublu rol: corp de investigaţii la nivel federal şi serviciu intern de informaţii. Printre

principalele sale misiuni se numără antiterorismul, contraspionajul, securitatea şi investigaţiile

activităţilor criminale stipulate în Codul Penal al Statelor Unite, secţiunea 533.15

11 National Desk, A Nation Challenged: The Inquiry, 9 noiembrie 200112 Idem 13 CDC, Goals, 200914 USPS, What We Are Doing, 200915 FBI, FBI Priorities, 2001

7

Din punctul de vedere al priorităţii misiunilor celor trei instituţii, în cazul atacurilor cu

antrax, „coaliţia” acestora este condusă de FBI, fără a se pune problema unei cooperări

defectuoase între elementele acesteia: Task Force-urile CDC-ului şi USPS-ului şi FBI.

Pregătiri, prevenire şi diminuarea efectelor

Convenţia privind Interzicerea Dezvoltării, Producţiei şi Stocării de Arme Bacteriologice

şi Toxice şi Distrugerea acestora interzice utilizarea agenţilor patologici ca armă. Bazele acestei

convenţii au fost puse în 1972. Deşi 146 de state care au adoptat Convenţia erau de acord cu

implementarea unui sistem de control care să supravegheze respectarea acesteia, Statele Unite s-

a opus, ceea ce reprezintă un aspect foarte important în cadrul atacurilor cu antrax. Armata

Statelor Unite şi-a menţinut Unitatea pentru Război Chimic şi Biologic, precum şi programele de

cercetare privind agenţii patogeni. Deci, autorităţile statului aveau acces la date privind agentul

patogen utilizat în atacuri.

Totuşi, nu exista o infrastructură care să asigure securitatea în domeniul biologic, întrucât

autorităţile nu au mai fost confruntate cu o astfel de criză.

Sistemul medical al Statelor Unite era slab pregătit şi incapabil să reacţioneze în

consecinţă. Protocoalele medicale emise de CDC anterioare atacului erau focalizate pe

diagnosticări comune, posibilitatea unui atac biologic nefiind luată în considerare.

Ultimul atentat bioterorist pe teritoriul Statelor Unite ale Americii a avut loc în 1984 şi

agentul patogen folosit a fost Salmonela. În timp ce acel atentat a avut o arie de acţiune relativ

restrânsă, atacurile cu antrax au avut o arie mult mai largă, fiind afectate ţinte din trei state aflate

la o distanţă considerabilă unul de altul – Florida, New York şi Washington –, şi un pattern mult

mai imprevizibil. O altă diferenţă între cele două atacuri cu agenţi patogeni este mortalitatea – în

timp ce atacul din 1984 a avut peste 700 de persoane infectate şi nici un deces, în urma atacurilor

cu antrax din 2001 s-au înregistrat 5 decesuri şi 17 persoane infectate şi mii de oameni expuşi.

Nici una dintre cele trei instituţii decidente nu au avut capacitatea de a preveni atacurile

cu antrax şi au reacţionat cu întârziere în cazul acestora.

Măsurile luate de „coaliţie” pentru diminuarea şi lichidarea efectelor atacurilor cu antrax

au fost: izolarea, localizarea şi decontaminarea zonelor contaminate – atât sediile organizaţiilor

media, cât şi oficiile poştale şi birourile senatoriale au trecut prin acest proces; intervenţia

autorităţilor pentru tratarea populaţiei – elaborarea de teste rapide, tratarea preventivă cu

antibiotice a peste 10.000 de persoane, şi campania de vaccinare a celor cei implicaţi în

activitatea de livrare a poştei în Washington.

8

Percepţia asupra problemei

Întreaga investigaţie a celor trei instituţii a fost orientată în sensul prezumpţiei de

terorism extern, atât privind autorul atacului, cât şi provenienţa bacteriei. Acest fapt are două

motivaţii – proximitatea temporală faţă de atacurile de la 11 septembrie, care a creat o psihoză

generală privind activităţile teroriste ale fundamentaliştilor islamişti, dar şi intervenţiei, la nivel

discursiv, a preşedintelui George Bush, care a catalogat atacurile antrax ca o continuare a

acţiunilor teroriste din 11 septembrie şi care cere FBI să investigheze legături între antrax şi

Orientul Mijlociu.

Indicarea ca posibili autori a fundamentaliştilor islamişti a fost susţinută de conţinutul

textelor din scrisorile sursă de contaminare. Acestea aveau un mesaj care purta marca

fundamentalismului islamic. Textul primei scrisori, adresată postului NBC, era „09-11-01, THIS

IS NEXT, TAKE PENACILIN NOW, DEATH TO AMERICA, DEATH TO ISRAEL, ALLAH

IS GREAT”, iar textul celui de-al doilea set de scrisori, adresate senatorilor Leahy şi Daschle, a

fost „09-11-01, YOU CAN NOT STOP US. WE HAVE THIS ANTHRAX. YOU DIE NOW.

ARE YOU AFRAID? DEATH TO AMERICA. DEATH TO ISRAEL. ALLAH IS GREAT.”

Declaraţiile oficialităţilor au fost de multe ori contradictorii în privinţa dimensiunii

pericolului, respectiv a crizei. Ideea că atacul ar fi fost plănuit de un actor din Orient este

sugerată şi de media americană, care citează surse din Fort Detrick care susţin că antraxul

analizat a fost îmbunătăţit prin adaosul de bentonită, implicând programul armelor biologice

dezvoltat de Irak, informaţie negată în mod oficial de Casa Albă.

General-Maior John Parker neagă prezenţa bentonitei, dar susţine că în scrisoarea

adresată senatorului Daschle s-ar fi evidenţiat prezenţa unor urme de silicon care ar servi la

potenţarea antraxului. La scurt timp, directorul Homeland Security Ridge susţine opinia lui

Parker.

John Ashcroft, Avocatul General al Statelor Unite, declară că se crează o alarmă

nelegitimă într-o perioadă de legitimă îngrijorare.

Transnaţional şi internaţional

Confirmarea cazurilor de antrax în statele unite a stârnit panică peste tot în lume şi a

urmat un val de false ameninţări. Au existat astfel de alarme false în Mexic, Malaezia, Africa de

Sud şi în Anglia.

La toate ambasadele Statelor Unite s-a întrerupt activitatea de corespondenţă, după

suspiciunea de antrax de la ambasada din Viena.

9

Efectele în timp

Unul din efectele majore ale celor două atacuri teroriste de pe teritoriul Statelor Unite a

fost adoptarea USA PATRIOT Act, considerat lege anti-terorism, care oferă noi puteri forţelor

de poliţie şi agenţiilor. Numele său este un acronim al Uniting and Strengthening America by

Providing Appropriate Tools Required to Intercept and Obstruct Terrorism Act.

Actul permite interceptarea poştei, comunicaţiilor telefonice şi electronice, accesul la

dosarele medicale şi financiare ale cetăţenilor; permite ca străinii suspectaţi de teroare să fie

expulzaţi în decurs de 7 zile; stabileşte crearea unei baze de date care să faciliteze urmărirea a

mai mult de 600.000 de studenţi străini în SUA. De asmenea, Actul extinde definiţia terorismului

pentru a o include şi pe cea de terorism intern.

Motivaţia preşedintelui Bush a fost că legislaţia urmăreşte urgentarea desfăşurării

cercetărilor şi pedepsirii cercetării teroriştilor, dar scopul ei este de a preveni şi mai multe

atrocităţi. „Acest guvern va aplica legea cu toată urgenţa unei naţiuni în război.”16

Acest pachet de legi a fost aprobat, pe 26 octombrie, cu eludarea normelor şi procedurilor

de legificare şi cu sprijinul opoziţiei democrate, invocată fiind situaţia de criză. Totuşi, societatea

civilă a reclamat încălcarea evidentă a Constituţiei şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului.

Lecţii învăţate

S-a crezut, la un moment dat, că, în această epocă a supertehnologiilor, armele nucleare,

chimice şi cele biologice nu mai prezintă o ameninţare majoră. S-a încheiat, în acest sens, un

tratat de neproliferare a armelor chimice, semnat de 146 de state, alături de Statele Unite, care,

însă, n-au acceptat crearea unui organism de control. Arma biologică a fost considerată ca

nesemnificativă în cazul unei confruntări, fie chiar şi ca ripostă simetrică, datorită, pe de o parte,

lipsei de precizie în actul întrebuinţării şi, pe de altă parte, efectelor ei colaterale (unele chiar

asupra forţelor proprii) greu de controlat şi de prevenit.

Atacurile cu antrax a arătat au arătat că reuşita în acţiunile împotriva terorismului depinde

în mare măsură de cunoaşterea acestui fenomen în dinamica şi cauzalitatea lui. Criza declanşată

în Statele Unite a impus verificarea şi adaptarea strategiilor folosite în combaterea ameninţării

terorismului biologic.

Iniţiativa Globală pentru Siguranţa Sănătăţii (Global Health Security Initative), a fost

lansată în noiembrie 2001, în timpul crizei atacurilor cu antrax, de către Canada, Uniunea

Europeană, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Mexic, Marea Britanie şi Statele Unite, şi este un

parteneriat international care are în vedere elaborarea unei strategii globale de pregătire şi

16 BBC, New Counter Terrorism Laws for the US, 26 octombrie 2001.

10

răspuns la ameninţările biologice, chimice, nucleare. Are sprijinul Organizaţiei Mondiale a

Sănătăţii, care acţionează în calitate de expert.

Concluzii

Atacurile cu antrax au reprezentat o criză de natură teroristă, ce s-a desfăşurat de facto în

perioada dintre datele 4 octombrie 2001 – ziua în care prima persoană este diagnosticată cu

antrax contractat pe o cale nenaturală – şi cea de 21 noiembrie – ziua în care ultima persoană

infectată a decedat.

De iure, criza poate fi socotită ca fiind încheiată doar în condiţiile în care cel responsabil

pentru atacuri este identificat, întrucât panica şi incertitudinea continuă atâta timp cât acesta se

află în libertate. Dacă acest lucru este considerat ca fiind adevărat, atunci se ridică întrebarea „de

ce s-au oprit atacurile cu antrax?”. Cel mai probabil răspuns este acela că vinovatul a fost

descurajat de investigaţia pe scară largă efectuată de FBI.

Criza nu a fost manageriată optim, din cauza lacunelor în pregătirea instituţiilor pentru o

astfel de situaţie.

11

Bibliografie

Arjen B., ’t Hart P. & Stern E., 2005, The Politics of Crisis Management, Cambridge University

Press, New York

Chifu I. & Ramberg B., 2007, Crisis Management in Transitional Societies, Swedish National

Defence College

Lloyd A. & Mathews P., 2002, Bioterorismul, Editura Hiparion, Bucureşti

American College of Physicians, Bioterrorism Resources

http://www.acponline.org/clinical_information/resources/bioterrorism/

Bell R., Amerithrax 2001

http://www.trutv.com/library/crime/terrorists_spies/terrorists/anthrax/index.html

CDC, Bioterrorism

http://www.bt.cdc.gov/bioterrorism

CDC, Goals

http://www.cdc.gov/osi/goals/goals.html

Council on Foreign Relations, The Anthrax Letters

http://www.cfr.org/publication/9555/

Colecţia BBC Anthrax Alert

http://news.bbc.co.uk/2/hi/in_depth/world/2001/war_on_terror/anthrax_alert/default.stm

Dipity, 2001 Anthrax Attacks Timeline

http://www.dipity.com/myfoxdc/2001_Anthrax_Attacks_Timeline

Dipity, Anthrax Timeline

http://www.dipity.com/bvicarious/Anthrax_Timeline

EmptyWheel, Anthrax Attacks Timeline

http://emptywheel.firedoglake.com/2008/08/04/anthrax-timeline/

FBI, Amerithrax

http://www.fbi.gov/anthrax/amerithraxlinks.htm

Frerichs R.R., American Anthrax Outbreak of 2001

http://www.ph.ucla.edu/epi/Bioter/detect/antdetect_intro.html

George Washington University, US Anthrax Attacks 2001

http://www.gwu.edu/~cih/anthraxinfo/public/publicthreat_attacks.htm

Guardian, Anthrax

12

http://www.guardian.co.uk/world/anthrax

Hatch Rosenberg B., Analysis of the Anthrax Attacks

http://www.anthraxinvestigation.com/anthraxreport.htm

History Commons, 2001 Anthrax Attacks

http://www.historycommons.org/project.jsp?project=2001anthraxattacks

Mayer T.W., Did the FBI rush to make the judgement

http://www.ph.ucla.edu/epi/bioter/fbirushjudgement.html

National Desk, A NATION CHALLENGED: THE INQUIRY Experts See F.B.I. Missteps

Hampering Anthrax Inquiry

http://www.wanttoknow.info/011109nytimes

Petrescu D., Bioterorismul – o ameninţare reală

http://www.presamil.ro/SMM/2004/10/pag%2028-30.htm

Olberman K., Countdown: Anthrax Attacks, inside job?

http://www.youtube.com/watch?v=92Syc1agCBk&feature=related

Sfatul Medicului, Antraxul

http://www.sfatulmedicului.ro/articole/Infectioase/Antraxul_631.html

Sherwood R., 2001 Anthrax attacks on US Congress made by scientists and covered by FBI

http://www.globalresearch.ca/index.php?context=va&aid=4129

Smith R. M., Why did the Anthrax Attacks stop?

http://www.computerbytesman.com/anthrax/whystop.htm

Sunshine Project, US Army Patents Biological Weapons Delivery System, Violates BioWeapon

Convention

http://www.sunshine-project.org/publications/pr/pr080503.html

United Nations Office at Geneva, Biological Weapons Convention

http://www.unog.ch/80256EE600585943/(httpPages)/

04FBBDD6315AC720C1257180004B1B2F?OpenDocument

US Department of Health & Human Services, Questions and Answers about Anthrax Prevention

and treatment

http://www.hhs.gov/news/press/2001pres/20011010a.html

US Food and Drug Administration, Counterterrorism

http://www.fda.gov/oc/opacom/hottopics/bioterrorism.html

US Postal Services, How We’re making the public and employees safe

http://www.usps.com/news/2001/press/pr01_1029steps.htm

US Postal Services, What to do if you recieve an Anthax Threat

http://www.usps.com/news/2001/press/pr01_1010tips.htm

13