Boala cardiaca ischemica

Etiologie

- ateroscleroza coronara 90% cazuri

- puntea musculara ADA - 4-5%cazuri

- arteriopatii - boli de tesut conjunctiv

- boala Takaiasu

- embolia coronara

- anomalii congenitale – a coronara din a pulmonara

- HVS- stenoza aortica

- boala vaselor subepicardice – artere de conductanta

- boala vaselor mici – artere de rezistenta

- ischemie miocardica – “cornare normale” angiografic

Ischemia miocardica – mecanism al BCI

- flux scazut

anomalii circulatia coronara

- flux crescut

conditii de hipoxemie

Determinanti ai ischemiei miocardice

Rezistenta vasculara

Fluxul sanguin coronar

transportor O2

Compresie extravasculara

Control metabolic

Control neuro-humoral

Autoreglare

FURNIZARE

O2

NECESAR

O2

Faza diastolica

AV Contractilitate

Tensiune de prete

II. Anomalii electrofiziologice:

I. Anomalii metabolice:

Consecintele ischemiei miocardice

III. Anomalii mecanice:

- ph intraceular scazut- ATP -scazut

- Scaderea K intracelular

- Contractie si relaxare

II. Anomalii electrofiziologice:

- neomogenitati in electorofiziologie cu dispersia refractaritaii - aritmii

- ischemia sist. de conducere cu tulburari de conducere AV si intraventriculare

III. Mecanice:

Ischemia miocardica

20-30% masa VS – IVS> 40% masa VS - Soc cardiogen

I. Disfunctie contractila ischemica - hipokinezie, akinezie, diskinezie

1. ACUT: Miocardul siderat - disfunctia

contractila miocardica ce apare si se mentine (ore-zile) dupa ischemie acuta si prelungita urmata de reperfuzie

- cauza: boala coronara (post efort, postrevascularizare - tromboliza, angioplastie,

cardioplegie, etc)

Miocardul siderat

- baza moleculara

- radicalii liberi de oxigen

ATP- aza Na+K+

- incarcarea cu Ca si reducerea sensibilitatii miofibrilelor la calciu

- pierderea de miofibrile (proteoliza troponinei)

Miocardul siderat

- tratament

- antioxidanti

- IEC, Atg Ca

- nitrati

- suport inotrop (betasimpaticomimetice)

- clinic – manifestari de IVS

2. CRONIC: Miocardul hibernant - disfunctia

contractila miocardica prin ischemie cronica, reversibila prin revascularizatie

Miocardul siderat repetat

- comportament ca miocardul hibernant

- histopatologic:

- dediferentierea miocitelor

- apoptoza

- fibroza - necroza

- baza moleculara:

- hipoxie

inhibitie de citocrom oxidaza

limitare utilizare ATP si O2

2. Miocardul hibernant

2. Miocardul hibernant -

- tratament: revascularizare precoce

- contractie segmentului akinetic post dobutamina =

= viabilitate miocardica

ECO - dobutamina (doza mica)

- diagnostic: disfunctie sistolica si diastolica loco- regionala cu miocard viabil

- clinic: IVS

- cauza: boala coronara

- angina pectorala

- echivalente de angina

- dispnee, oboseala – la varstnici

- tulburari de ritm si conducere

Manifestarile ischemiei

- fara angina -

- cardiomegalie

- IVS

- MS

Clasificarea Societăţii Canadiene de Boli

Cardiovasculare a severităţii anginei pectorale

Clasa I

• Activităţile zilnice obişnuite nu produc angina.Angina aparedoar la efort mare sau rapid sau prelungit

Clasa II

• Limitarea uşoară la activităţile zilnice obişnuite Angină la merssau urcatul rapid al scărilor, urcare în pantă sau postprandial,la temperaturi scăzute, la stres emoţional sau în primele oredupă trezire

Clasa III

• Limitare marcată a activităţilor zilnice obişnuite

• Angină la urcatul a două etaje (echivalentul a 100-200 m)

Clasa IV

• Incapacitatea de a efectua orice activitate zilnică sau angină derepaus

Boala cardiaca ischemica cronica

Manifestari clinice

- angina pectorala de efort, stress, frig,

- angina pectorala secundara: anemie, infectii,etc..

- APP: dislipidemie, diabet, HTA, fumat

- AHC: istoric familial de stroke, IMA la <45ani la barbati, <55 ani la femei

Boala cardiaca ischemica cronica

Ex. fizic

- xantelasme, gerontoxon

- episod ischemic: tahicardie, galop, suflu IM,

-TA

- arteriopatie periferica?

- Sufluri carotidiene? AVC in antecedente

Clasa de recomandare şi nivelul de

evidenţă în ghiduri

• Nivel de evidenţă A: date derivând din multiple

trialuri clinice randomizate sau meta-analize.

• Nivel de evidenţă B: date derivând dintr-un singurtrial randomizat sau din studii non-randomizate.

• Nivel de evidenţă C: opinie prin consens al experţilor

• Clasa I: situaţii pentru care există dovezi că oterapie dată este utilă şi eficientă

• Clasa II: situaţii pentru care există dovezicontradictorii şi/sau divergenţe despreeficacitatea/utilitatea unui tratament dat

• Clasa III: contraindicaţii.

Diagnosticul Anginei Stabile

Recomandări pentru investigaţiile de laborator în evaluarea iniţială a

anginei stabile:

• Clasa I

• 1. Profilul lipidic, incluzând CT, LDL, HDL si trigliceridele (nivel de evidenţă B)

• 2. Glicemia a jeun (nivel de evidenţă B)

• 3. Hemoleucograma completă, cu hemoglobină si număr de leucocite (nivel de

evidenţă B)

• 4. Creatinină (nivel de evidenţă C)

• 5. Markeri de necroză miocardică dacă sunt dovezi de instabilitate clinică sau

sindrom coronarian acut (nivel de evidenţă A)

• 6. Determinări hormonale tiroidiene (nivel de evidenţă C)

• Clasa IIa

• Test de toleranţă orală la glucoză (nivel de evidenţă B)

• Clasa IIb

• 1. Proteina C reactivă (nivel de evidenţă B)

• 2. Lipoproteina a, ApoA si ApoB (nivel de evidenţă B)

• 3. Homocisteina (nivel de evidenţă B)

• 4. HBA1C (nivel de evidenţă B)

• 5. NT-BNP (nivel de evidenţă B)

Examene paraclinice

- ECG de repaus

- modificari

- sub- sau supradenivelare ST

- T negative

- T ascutite simetrice

- tulb de conducere AV, intreventriculare

pot apare si in: miocardite, pericardite HVS,

ECGExamene paraclinice

- ECG repaus:

- normala la 1/2 pacienti

- modificari ST si T coreleaza cu prognostic mai putin bun

- ECG in criza de angina :

-modificata la 50% din pacienti cu ECG normala inrepaus prin

- modificari ST si T,

- pseudonormalizari T

- ECG efort:

-informatii - diagnostic - prognostic, gradul limitarii functionale

-indicata ECG repaus normala

-test pozitiv- subdenivelare orizontala ST>1mm >0,08sec

- tulburari de conducere - aritmii ventriculare - angina de efort - dispnee, hTA

- ECG efort:

-prognostic grav

- subdenivelare ST > 1mm treapta II Bruce

- subdenivelare ST > 2mm - persistenta subdenivelarii ST la 5 min de la intereuperea efortului

- scaderea TA

- tahicardia ventriculara

- test pozitiv - aproape constant

- tricoronarieni

- obstructie pe ADA

- ECG efort:

- valoarea diagnostica predictiva pozitiva

- 90% ST subdeniv + angina de efort

- 70% - ST subdeniv 1mm

- 98% ST subdeniv + angina de efort, barbati > 50 ani

- rezultate fals pozitive

- femei premenopauza

- barbati < 40 ani

- digitala, chinidina

- HVS

- tulb conducere AV

- anomalii potasiu seric

- ECG efort:

- IMA < 4-5 zile, angor instabila < 48 ore

- arterite, tromboflebite

- SA severa

- insuficienta cardiaca

- Contraindicatii

- miocardite, endocardite

- gonartroze, boli musculare

- ECG efort:

-intrerupere test de efort

- TV nesustinuta si sustinuta

- tulburare de conducere

- IVS

- HTA>200mmHg

- scaderea TA cu 10mmHg

- Ecocardiografia de repaus :

Evaluarea - zonelor de ischemie miocardica

- functiei VS

- leziunilor valvulare asociate

- Ecocardiografia de stress: - efort, dobutamina

• mai sensibila si specifica decat ECG efort

Achizitie buna a imaginii in 85% cazuri

• mai sensibila in diagnosticul BCI cu leziuni multivasculare decat cu leziuni univasculare

• hipokinezie, diskinezie

- Scintigrafia de perfuzie miocardica - in repaus (thalium 201 si technetium 99 - sestambi SPECT )

• indicatii

- modificari ECG

- subdenivelare ST <1mm in repaus

- HVS, BRS, WPW, digitala,

- test ECG efort negativ la persoane cu factori de risc in zone cu mare prevalenta a BCI

- ritm de pacemaker

- Scintigrafia de perfuzie miocardica la efort (thalium 201

si technetium 99 - sestambi SPECT)

• zone de hipoperfuzie reversibila - ischemie

• injectarea substantei la pick de efort sau in criza de angor

• zone de hipoperfuzie ireversibila - fibroza

• “redistributia” trasorului in zonele ischemice pe scintigrafia cu Thallium

- Sensibilitate diagnostica de 85-90% in BCI

- mai sensibilă decat ECG efort in diagnosticulleziunilor unicoronare

- mai acurată la pacienti cu revascularizare si modificari ECG de repaus cu mai mare sensibilitate in evaluarea localizarii si cuantificarea ischemiei

• limite

- rezultate fals pozitive - obezi, femei, “scar”

• avantaje

- Scintigrafia de perfuzie miocardica

- indicaţie

- angor de efort cu factori de risc pentru BCV şi ECG de repaus şi efort nediagnostică

- valoare predictiv negativă > 90%, exclude leziuni semnificative

-nu are sensibilitate în evaluarea gradului de stenoză şi nu substituie angiografia invazivă

- este sensibilă în diagnosticul anomaliilor coronariene congenitale

- CT cu substanţă de contrast şi reconstrucţie tridimensională

CT cu substanţă de contrast - angiografia coronariană neinvazivă

Angiografia coronariana

• Angina stabila de efort

- indicatie – angor la prag mic de efort

- angor de efort cu teste paraclinice de prognostic grav

- angina tipica, factori de risc, teste de efort neconcludente

- angina + insuficienta cardiaca

- angina + aritmii severe, sau cu supravietuire dupa MS

- SA cu angina pectorala

- VM, > 40 ani, indicatie de protezare valvulara

Teste neinvazive - valoare prognostica

- anomalii multiple, reversibile de perfuzie

• Ecocardiografia de stress

- severitatea si intinderea anomaliilor (scor global de motilitate)

- disfunctie de VS la repaus

- dilatatie tranzitorie postefort a VS

Teste neinvazive - valoare prognostica

- defecte multiple de perfuzie in mai mult decat un teritoriu vascular

• Scintigrafia de perfuzie

- defecte mari si hipoperfuzie severa

- captare pulmonara atrasorului (thalliu)

- dilatatie tranzitorie postefort a VS

CT coronarian multislice fara substanta de contrast

Scorul de calciu:

- evaluează încărcătura lezională coronariană

Depunerea de calciu pe arterele coronare

- semnifică leziuni cu risc de ruptură şi evenimente aterotrombotice (IM, angina instabila si moartea subita)

- nu apreciază severitatea unei stenoze

• Scor 0: probabilitate minima de stenoza coronariana

• Score pozitiv < 100: evaluarea factorilor de risc si strategie corespunzatoare de investigare

• Score pozitiv 101 - 400: risc crescut de evenimente cardiovasculare, strategie corespunzatoare de investigare

• Score pozitiv > 400: leziuni extensive, poate cu stenoze semnificative, risc crescut de evenimente cardiovasculare, strategie corespunzatoare de investigare

- Mortalitate2, 8, 11 %/an: angina + stenoza 70% 1 vas, 2, 3 vase cu functie normala de VS15%/an - stenoza left main, tricoronarieni

- risc mic

- teste de efort negative - fara modificari paraclinice ale perfuziei micardice

PROGNOSTICUL BCI STABILA

PROGNOSTICUL BCI STABILA

- grav - disfunctia VS

- severitatea ischemiei - prognstic grav la teste de efort

- severitatea si localizarea obstructiei (ADA, left main)

- calcificari coronare

- varsta > 75 ani

- diabet

- boala vasculara periferica, stroke in antecedente

- PCR >

Stratificarea riscului BCI stabila

- înalt – mortalitate >3% pe an

- disfunctie de VS in repaus sau la efort cu FE <35%

- ECG de efort cu scor ≤ - 11

- ecocardiografic ≥ 2 defecte de perfuzie la repaus sau la eort cu AV<120/min sau la dobtamina in doza mica (10g/kg/min)

- scintigrafia de perfuzie:

- defecte multiple

- dilatatie de VS la efort

- captarea pulmonara a trasorului

Stratificarea riscului BCI stabila

- mic – mortalitate < 1 % pe an

- ECG de efort cu scor ≥ 5)

- ecocardiografia de repaus fara defecte de perfuzie sau cu mic defect de perfuzie in repaus si la ecocardiografia de stress

- scintigrafia de perfuzie:

- defect mic de perfuzie

- fara dilatatie de VS la efort

- fara captarea pulmonara a trasorului

Tratament

Factori de risc coronarian

- pacientii fumatori cu BC angiografic au la 5 ani mai mare risc de IMA si deces decat nefumatorii

• fumat – STOP !

- creste tonusul alfa adrenergic, scad eficienta medicatiei antiischemice

- factor de risc pentru progresia leziunilor aterosclerotice

- reducerea TA reduce evenimentele cardiovasculare, cu efect mai mare la varstnici decat la tineri

• HTA -

- controlul TA este esential la pacientii coronarieni

- HVS creste riscul de IMA si MS

- TA “tinta” < 140/90 mmHg si ≤135/85 mmHg la diabetici, bola renala, insuficienta cardiaca

• Dislipidemia

- LDL c < 100 mg/dl

- HDL c >40 mg/dl,

- non HDL-c (colesterol total-HDLc) <130mg/dl

- colesterol total < 175 mg/dl

- trigliceride < 150 mg/dl

- “tinte terapeutice”

• aspirina 75 – 350 mg/zi

• clopidogrelul

-in angina stabila nu are beneficii versus aspirina si nici in asociere cu aspirina

- indicat in contraindicatiile aspirinei

-reduce riscul de IMA , stroke

- indicatie indefinita în angina de efort

Medicamente antiagregante plachetare

• Nitrati

- mecansm de actiune

presupune endoteliu functional, patrundere in FMN

- cresc NO sau nitrosothioli

- activeaza GMP - reduc patrunderea Ca in celule

- vasodilatatie

Medicamente antiischemice

• Nitrati

- vasodilatatie venoasa si arteriala

- reduc consumul de oxigen

- reduc pre si post sarcina

- coronarodilatatie

- cresc rezerva flux coronarian

- redistributia fluxului in zona subendocardica

- mecansm de actiune

- nitroglicerina 0,4mg , tablete, spray

- isosorbid 5 mononitrat

- isosorbid dinitrat 10-40mg

- preparate

- nitroglicerina “topica”

• Nitrati

- toleranta la nitrati

frecventa la “patch” nitoglicerina

mecanism : depletia grupari SH

“down” reglarea receptori

nu apare la nitoglicerina sub lingual

profilaxie : administrare la intervale 12 ore, vitamine antioxidante

radicali liberi de oxigen

- sindromul de intrerupere

angina pectorala

• Nitrati - efecte secundare

• Betablocantele

- descresc mortalitatea post IMA

- nu sunt studii la angina stabila, nu sunt argumente pentru a nu considera aceste efecte posibile si la angina de efort

Medicamente antiischemice

• BETABLOCANTE

- beta1 blocante cardioselective

- metoprolol

- preparate

- atenolol

- bisoprolol

- acebutolol, pindolol

- activitate simpaticomimetica intrinseca

• betablocante -proprietati

- antiaritmice - sotalol, acebutolol

- potenta - inhiba tahicardia indusa de isoproterenol

- solubilitate in lipide - liposolubil - metoprolol,

- hidrosolubil - atenolol

- propranolol=1, cei mai potenti - pindolol, timolol

- alfa si beta blocante - labetalol `

- antiischemice - sotalol, acebutolol

- efecte lipidice

- nu influenteaza LDL-c

- dozaj/eficienta

- cresc trigliceridele

- scad HDL-c

- dozele se introduc pri “titrare”

- efect antianginos la 48 ore

- efecte adverse

- bradicardie, bloc AV

- disfunctie de VS

- bronhoconstrictie

- disfunctie sexuala

- astenie, depresie

- accentuarea hipoglicemiei prin insulina

- tulburarai digestive, reactii cutanate

- “sindr de intrerupere” - angina pectorala

( blocarea 2 inhiba glicogenoliza prin catecolamine)

( intreruperea blocantelor in 2- 3 saptamani !!)

• betablocante - contraindicatii

- astm - si pentru 1- cardioselective

- arterite cu simptome agravate sub betablocante

- sindr. Raynaud

- boala de nod sinusal

- blocuri AV gr II, III si I cu PR>0,24

- atentie la titrare in disfunctia de VS !!!!!!!

- stari depresive severe

- ANTAGONISTII DE CALCIU

- blocarea canalelor L de calciu -voltaj dependente

- dihidropiridine-nifedipina,amlodipina,felodipina,lercanidipina,lacidipina

- diltiazem

- fenylalkylamine

- verapamil

- benzotiazepine

- reduc “refacerea” canalelor de calciu -bradicadizante, tulburari de conducere

- dihidropiridine-nu influenteaza refacerea canalelor de calciu, redominant reduc contractilitatea fmn

- fenylalkylamine

- Mecanisme de actiune

- coronarodilatatie

- vasodilatatie sistemica

- reduc forta de contractie miocardica

- reduc consumul de oxigen

- efecte antiaterogene – dihidropiridine studii morfologice

experimentale

- corectia disfunctiei endoteliale

- tahicardie reactiva !!!! Reactie simpatica!!!!

- dihidropiridine

- verapamil

- reduce agregarea plachetara

- diltiazem

- actiuni intre verapamil si dihidropiridine

- mai inotrop negativ decat DHP

- mai putin vasodilatator decat DHP

- bradicardie

- creste fluxul sanguin subendocardic

- 30-60mg X 3-4 ori /zi

- 40-80mg X 3 ori /zi

- 240 mg doza unica /zi

-mai putin inotrop negativ, bradicardizant decat verapamil

Alegerea intre betablocante si antagonisti de calciu nonDHP

- diltiazem, verapamil

- betablocantele par sa aiba o mai buna eficacitate in angorul de efort

- indicatii:

- post IM

- insuficienţa cardiacă

- indicatie: angorul fara raspuns la betablocante

Alegerea intre betablocante si antagonisti de calciu nonDHP

- diltiazem, verapamil

- antagonistii de calciu

- astm, BPOC, arterita, contraindicatii betablocante

- HTA, bradicardie, boala nod sinusal

- DHP

- HTA, tahicardie

- angina Prinzmetal

- betablocante si DHP

- betablocante + nonDHP - contraindicat

- terapie in angina de efort

- vasodilatata poate fi foarte puternica

- DHP + nitrati

Terapia combinata

• IEC in BCI

- reduc riscul de evenimente post IMA

- perindopril asupra evenimentelor cardiovasculare majore la pacientii cu angina stabila : trial EUROPA -

perindopril

- reduc progresia disfunctiei VS post IMA

- reduc disfunctia endoteliala, remodelarea vasculara

- reduc evenimente cardiovasculare majore la pacienti cu BCI – HOPE-ramipril

• IEC

- HTA

- diabet

- indicaţii în angina stabilă cu

- disfuncţie de VS

- boală vasculară extinsă: AVC, BVP

- 1. Identificarea factorilor precipitanti

- aspirina + betablocante

Abordarea pacientului cu angina stabila

- 2. Identificarea si tratamentul factorilor de risc

- 3. Initierea terapiei

- aspirina + betablocante + antagonisti de calciu

nu controleaza angina

Recomandări în terapia farmacologică a pacienţilor cu

angină pectorală stabilă pentru a le îmbunătăţi

prognosticul

Clasa I

• 1. Aspirină 75 mg în fiecare zi la pacienţii fără contraindicaţii specifice (sângerare gastrointestinalăactivă, alergie la aspirină, sau toleranta anterioară la aspirină

• 2. Terapie cu statine la toţi pacienţii cu boală coronariană

• 3. Terapie cu IECA la pacienţii cu indicaţii clare pentru inhibarea enzimei de conversie, cum ar fihipertensiunea, insuficienţa cardiacă, disfuncţia VS, infarct miocardic mai important cu disfuncţie VSsau diabet

• 4. Terapie orală cu beta-blocante la pacienţi post infarct miocardic sau cu insuficienţă cardiacă

Clasa IIa

• 1. Terapie cu IECA la toţi pacienţii cu angină sau boală coronariană dovedită

• 2. Clopidogrel ca alternativă a agenţilor antiplachetari la pacienţii cu angină stabilă care nu pot luaaspirină (de ex. alergici la aspirină)

• 3. Statine în doze mari la pacienţii cu risc crescut (2% risc de moarte cardiovasculară anual), pacienţicu boală coronariană dovedită .

• Clasa IIb

• 1. Terapie cu fibraţi la pacienţii cu HDL scăzut şi cu trigliceride crescute care au diabet sau sindrommetabolic .

• 2. Fibraţi sau acid nicotinic ca terapie adjuvantă la statine la pacienţii cu HDL scăzut şi trigliceridecrescute, ce au risc crescut (2% risc de moarte cardiovasculară anual).

Recomandări în terapia farmacologică a pacienţilor

cu angină pectorală stabilă pentru a le îmbunătăţi

simptomatologia şi/sau reducerea ischemiei

• Clasa I

• 1. Administrarea de nitroglicerină pentru simptome acute şi profilaxie

• 2. Testare a efectelor beta-blocantelor, şi titrare până la doza maximă;considerate a avea protecţia pe ischemie pe 24 ore

3. În caz de intoleranţă la beta-blocante, sau eficacitate slabă în monoterapie,BCC , nitraţi cu durată de acţiune lungă sau nicorandil

• 4. Dacă efectele beta-blocantelor sunt insuficiente în monoterapie se adaugăBCC

• Clasa IIa

• 1. În caz de intoleranţă la beta-blocante, administram inhibitor de nod sinusal

• 2.Dacă monoterapia cu BCC sau terapia combinată este ineficientă, nitraţi cudurată de acţiune lungă sau nicorandil

• Clasa IIb

• 1. Agenţi metabolici, când sunt disponibili, ca medicaţie adiţională sau cândunele medicamente nu sunt tolerate.

Tratament Sindromul X şi Angina vasospastică

Recomandările în terapia farmacologică a sindromului X pentru

îmbunătăţirea simptomatologiei

Clasa I

• 1. Terapie cu nitraţi, beta-blocante şi BCC, singure sau în asociere

• 2. Terapie cu statine la pacienţii cu hiperlipidemie

• 3. IECA la pacienţii cu hipertensiune

Clasa IIa

• 1. Terapie cu alte anginoase inclusiv nicorandil şi agenţi antimetabolici

Clasa IIb

• 1. Aminofilina pentru dureri continue, ignorând măsurile din clasa I

• 2. Imipramina pentru dureri continue, ignorând măsurile din clasa I

• Tratamentul anginei vasospastice.

• Recomandările pentru tratamentul farmacologic la anginei vasospastice

Clasa I

• 1. Tratamentul cu BCC şi, dacă este necesar, nitraţi, la pacienţii ale căror

arteriografii sut normale sau nu arată nici o leziune obstructivă.

Revascularizarea coronariana

Bypass

aorto-coronar

- extinsa de la boala univasculara la trivasculara

Terapia de revascularizare

- severitatea leziunii - lungime, localizare, tortuozitate, calcificare

Revascularizarea percutana : angioplastia cu balon, aterectomia, stent

- indicatia:

- nevoia de revascularizare completa - disfunctia VS

- preferinta pacientului

- riscul de restenoza

Terapia de revascularizare

- stenoza 50%, - pierderea 50% din diametrul obtinut

Revascularizarea percutana : angioplastia cu balon, aterectomia,

stent metalic - restenoza:

- ingrosare intimala, proliferarea neointimei

- remodelare maladaptativa

- preventia restenozei

- rapamicina, (Sirolimus) paclitaxel

- stent, Rx intracoronar beta, gamma + stent

- incidenta 40% la 6 luni

- tricoronarieni, leziuni multiple

Bypass aortocoronarian :

- indicatia:

- artera mamara interna -(rezultate mai bune patentei grefei pe termen lung)

- FE% scazuta, IVS

- tehnica chirurgicala

- vena safena

- circultie extracorporeala + solutii cardioplegice

- cord batand

- nu are benefcii fata de terapia medicamentoasa

- PCI:

Revascularizarea interventionala in angina stabila la efort :

- indicatii

- boala cu simptome necontrolate de terapia medicamentoasa

- leziuni ce pot fi interventionate la pacienti cu stenoze >70% bi sau trivasculare si functie cardiaca normala (FE%)

- Bypass aorto-coronarian:

Revascularizarea interventionala in angina stabila la efort :

- indicatii

- stenoze >70% in leziuni bi sau trivasculare si functie cardiaca alterata (FE% <)

- leziuni de left main, LAD

- diabetici cu stenoze >70% si leziuni bi sau trivasculare

Concluzii tratament interventional si chirurgical

• Coronarografia ar trebui luată în considerare când simptomele nusunt controlate satisfăcător prin mijloace medicale si pentru apregăti revascularizarea.

• PCI este un tratament eficient în angina pectorală stabilă si esteindicat pacienţilor cu simptome anginoase necontrolate terapeuticşi care au o anatomie coronariană pretabilă.

• Nu există nici o dovadă că PCI ar reduce riscul de moarte subită lapacienţii cu angină stabilă comparativ cu terapia medicamentoasăsau chirurgicală.

• CABG este foarte eficientă în ameliorarea simptomelor angineistabile şi reduce riscul de moarte subită la subgrupuri de pacienţiurmărite timp îndelungat, precum cei cu stenoza de left main,stenoză proximală de LAD si boală trivasculară, în special dacăfuncţia ventriculară stângă este afectată.