Languages
Pages
Legal
173
strategică și de urbanism, iar acțiunile de comunicare și consultare cu cetățenii vor fi
intensificate, inclusiv în mediul virtual, prin lansarea unui nou portal WEB.
2. „Carei investitorilor”: pol investițional de importanță regională, cu o creștere
economică inteligentă
La orizontul anului 2020, Municipiul Carei își va consolida poziția de pol investițional de
importanță regională, prin valorificarea superioară a avantajelor sale competitive
(disponibilitatea forței de muncă calificate și a terenurilor extinse pentru investiții, cu acces
la rețelele de utilități, la costuri mai reduse în comparație cu marile centre urbane, poziția
geografică strategică, de oraș de graniță, proximitatea față de marile piețe central și est-
europene, accesul rapid la rețeaua majoră de comunicații din Europa Centrală, dimensiunea
multi-etnică și multi-lingvistică a orașului, deschiderea autorităților locale față de investitori
și facilitățile fiscale acordate acestora, etc.). Aceste avantaje vor fi consolidate prin
construcția unui centru de afaceri (parc industrial), care va dispune de facilități și servicii
complexe de afaceri pentru investitorii străini și autohtoni din domeniul agricol, al
producției, logisticii, serviciilor și energiei, care vor putea beneficia inclusiv de finanțări
nerambursabile pentru realizarea de investiții productive și dezvoltarea afacerilor.
O atenție deosebită se va acorda valorificării durabile a resurselor agricole și energetice din
zona Carei, cu precădere a celor de energie geotermală, prin facilitarea parteneriatelor de
tip public-privat de care să beneficieze toți locuitorii comunității.
De asemenea, vor fi continuate investițiile în domeniul infrastructurii și a serviciilor
educaționale și de formare profesională continuă, cu accent pe componenta tehnică și
vocațională, care vor asigura necesarul de forță de muncă calificată pentru companiile
instalate în parcul industrial și cele deja existente în zonă.
Totodată, va fi sprijinită integrarea companiilor locale în rețelele de clustere, în lanțurile de
furnizare și în grupurile de producători de la nivel regional, care vor furniza actorilor din
domeniu servicii de afaceri complexe și profesioniste (informare, consultanță, promovare,
networking, transfer tehnologic, training, etc.). În paralel, întreprinzătorii agricoli din jurul
municipiului vor beneficia de sprijin financiar pentru extinderea și modernizarea fermelor, a
spațiilor de depozitare a produselor agro-alimentare, a unităților de procesare primară,
instalarea tinerilor fermieri, etc.
174
3.„Careiul turiștilor”: destinație turistică și culturală atractivă, de importanță
transfrontalieră
La orizontul anului 2020, municipiul Carei va deveni o destinație pentru turismul cultural,
religios, balnear și de agrement, rural și ecologic, gastronomic și viniviticol de importanță
transfrontalieră, ca urmare a continuării investițiilor deja realizate și a îmbunătățirii
activităților de promovare pe piețele internă și externă. Astfel, vor fi continuate investițiile
pentru reabilitarea și punerea în valoare a clădirilor de patrimoniu și cu o valoare
arhitecturală deosebită din centrul orașului, pentru modernizarea instituțiilor de cultură,
pentru crearea de spații publice moderne, atractive pentru turiști, pentru valorificarea
patrimoniului natural și dezvoltarea infrastructurii turistice, va fi sprijinită dezvoltarea
sectorului de hotelărie și alimentație publică, prin investiții private și vor fi derulate acțiuni
integrate de informare și promovare turistică, prin conceperea unor circuite regionale și
transfrontaliere, a unor site-uri WEB de promovare, organizarea de evenimente culturale,
participarea la târguri și expoziții interne și internaționale, etc.
De asemenea, autoritățile locale vor sprijini integrarea operatorilor turistici locali în
organizații asociative (clustere, organizații profesionale și sectoriale, etc.), precum și în
dezvoltarea resurselor umane din domeniu, în scopul creșterii calității serviciilor turistice
oferite.
3.5. Obiective strategice. Obiective Operaționale. Măsuri.
Obiectivul strategic 1. Creșterea atractivităţii municipiului Carei pentru locuitori:
Justificare:
În perioada de programare 2007-2013, s-au realizat investiții importante din fonduri publice
(cu precădere din Programul Operațional Regional) pentru reabilitarea și modernizarea
infrastructurii urbane, a celei de transport, tehnico-edilitare, educaționale, sanitare și de
servicii sociale. Cu toate acestea, Municipiul Carei se confruntă cu dificultăți în asigurarea
accesului tuturor cetățenilor la astfel de infrastructuri și servicii publice de calitate:
175
infrastructura de servicii sociale (locuințe, centre sociale rezidențiale și de zi, întreprinderi
sociale, etc.) este insuficientă, în contextul în care numărul persoanelor supuse riscului de
excluziune este în creștere; multe dintre unitățile de învățământau o infrastructură deficitară,
învechită, și un grad redus de dotare; infrastructura sportivă și culturală este uzată fizic și
moral; unitățile medicale necesită dotarea cu echipamente moderne, etc. De asemenea,
spațiile publice urbane sunt reduse ca suprafață și sunt lipsite de dotări adecvate, iar cea
mai mare parte a populației locuiește în cartiere de blocuri construite în perioada
comunistă, care se confruntă cu un deficit de locuri de parcare, spații verzi, locuri de joacă,
spații de socializare, trasee pietonale și velo, etc. Toate acestea vor reprezenta priorități de
investiții integrate ale municipalității în următoarea perioadă de programare.
În pofida dificultăților cu care se confruntă (migrația personalului, nivelul scăzut de
salarizare, resursele financiare limitate, etc.), administrația publică locală a înregistrat
performanțe semnificative în perioada 2007-2013, mai ales din perspectiva absorbției de
fonduri europene și a îmbunătățirii politicilor publice. Cu toate acestea, sondajele de opinie
indică faptul că încrederea populației în administrația publică locală se menține la cote
scăzute, cei mai mulți dintre respondenți invocând birocrația excesivă și lipsa de
transparență. Accesarea de noi finanțări nerambursabile, creșterea veniturilor la bugetul
local pentru realizarea de investiții și asigurarea cofinanțării, precum și formarea continuă
a personalului din administrația locală vor continua să rămână priorități ale administrației
locale și în perioada 2014-2020. De asemenea, sunt necesare investiții suplimentare pentru
amenajarea unui nou sediu al Primăriei, care să fie adecvat volumului de activitate și a
numărului de angajați al acesteia, precum și în informatizarea și implementarea unui sistem
de tip ”e-administrație”. O atenție deosebită se va acorda dezvoltării colaborării și a
parteneriatelor interne (cu precădere în cadrul ADI Zona Metropolitană Satu-Mare) și
transfrontaliere cu alte unități administrativ-teritoriale, pentru implementarea de proiecte de
interes comun, schimbul de experiență și de bune practici, atragerea de investitori și turiști,
etc.
176
Obiectivul operațional 1.1. Asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori
➢ Măsura 1.1.1. Asigurarea infrastructurii tehnico-edilitare si
eficientizarea acesteia
Aceasta masura se va implementa prin actiuni de tipul: reabilitare/
extindere/modernizare utilitatilor publice, extindere/reintregirea
sistemului de iluminat public, eficientizarea acestuia prin inlocuirea
sistemelor de iluminat public prin incandescenta cu iluminat prin
utilizarea lampilor cu eficienta energetica ridicata si durata mare de viata
si asigurarea confortului corespunzator inclusiv prin reabilitarea
instalatiilor electrice-stalpi, retele etc, achizitionarea/instalarea de
sisteme de telegestiune a iluminatului public.
➢ Măsura 1.1.2. Asigurarea unor spaţii urbane de calitate şi oportunităţi
de petrecere a timpului liber
Această măsură se va implementa prin acțiuni de tipul: reabilitarea
infrastructurii urbane - spații publice, scuaruri, alei pietonale și piste de
bicicletă, spații verzi, locuri de parcare, locuri de joacă pentru copii,
spații de informare și socializare; amenajarea, extinderea și
modernizarea zonelor de agrement (aquapark-uri, plaje, spații de
promenadă),constructia/reabilitare/modernizarea cladirilor pentru a
gazdui activitati sociale, comunitare, infrastructură sportivă (stadioane,
săli polivalente și de sport, bazine de înot), recreere etc.
➢ Măsura 1.1.3. Asigurarea accesului la infrastructură şi servicii de
educaţie și formare profesională de calitate pentru toţi locuitorii
comunității
Această măsură se va implementa prin acțiuni de tipul: extinderea,
reabilitarea, modernizarea și dotarea unităților de învățământ,
construcția de campusuri educaționale, extinderea transportului
școlar, tranziția de la școală la viața activă, programe de formare
177
profesională continuă, promovarea adaptabilității și flexibilității forței
de muncă, îmbunătățirea serviciilor publice de ocupare,
implementarea de măsuri active de ocupare, burse doctorale,
programe de practică și mentorat, adaptarea ofertei educaționale la
nevoile mediului educațional, orientarea spre meserii, imbunatatirea
relevantei si calitatii invatamantului profesional si tehnic, creșterea
accesului la educației și reducerea abandonului școlar, organizarea
de activitati de tipul „after school” etc.
➢ Măsura 1.1.4. Asigurarea accesului la infrastructură şi servicii de
sănătate de calitate pentru toţi locuitorii comunității
Această măsură se va implementa prin acțiuni de tipul: construcția,
extinderea, modernizarea crearea de noi servicii medicale si de
sanatate și dotarea unităților medicale publice(ambulatoriu, Spital
municipal si Serviciul de Urgente), dotarea cu autosanitare a
serviciilor de ambulanță, etc.
➢ Măsura 1.1.5. Asigurarea accesului la infrastructură şi servicii sociale
de calitate şi combaterea sărăciei
Această măsură se va implementa prin acțiuni de tipul: construcția,
extinderea, modernizarea și dotarea de unități de asistență socială
(centre de zi pentru adulți și copii, centre de tip rezidențial pentru
copii, vârstnici și persoane cu dizabilități, etc.), construcția de
locuințe sociale și pentru tineri, întreprinderi sociale, Centre sociale
pentru grupuri dezavantajate, etc.
➢ Măsura 1.1.6. Dezvoltare locala plasata sub responsabilitatea
comunitatii
Această măsură se va implementa prin acțiuni care sa promoveze
incluziunea activa şi reducerea incidenţei sărăciei în rândul
minorităţii rome şi a altor comunităţi dezavantajate din zonele urbane,
Dezvoltarea economiei sociale şi promovarea antreprenoriatului
social, imbunătăţirea accesului la servicii de asistenţă medicală şi
178
sociale, precum şi la servicii sociale de interes general, caracterizate
de costuri moderate şi de calitate, prin promovarea tranziţiei către
servicii integrate la nivelul comunităţii, imbunătăţirea accesului şi
nivelului de participare la programe de educaţie a copiilor preşcolari
şi la învăţământ primar şi secundar de calitate, creşterea relevanţei şi
îmbunătăţirea accesului la educaţie şi formare profesională pe tot
parcursul vieţii.
➢ Măsura 1.1.7. Asigurarea accesului la infrastructură şi servicii
culturale de calitate
Această măsură se va implementa prin acțiuni de tipul: construcția,
extinderea, reabilitare, modernizarea și dotarea institutiilor culturale,
monumentelor (muzee, biblioteci, centre multimedia, centre
culturale/case comunitare, institutii de spectacol), sustinerea
industriilor culturale si creative etc.
➢ Măsura 1.1.8. Asigurarea sigurantei cetatenilor
Această măsură se va implementa prin acțiuni de tipul:
implementarea de sisteme de monitorizare video a spatiilor publice, dotari
specifice in vederea imbunatatirii capacitatii de actiune si prevenire in
situatii de urgenta
➢ Măsura 1.1.9. Interferenta domeniilor educatie, cercetare, economie
Această măsură se va implementa prin acțiuni de tipul: organizare de
seminarii, conferinte, grupuri de lucru, crearea de parteneriate public-
private la nivel local pe diverse tematici .
➢ Măsura 1.1.10. Sustinerea activitatilor de preventie in domeniile
sanatate, educatie si social
Această măsură se va implementa prin acțiuni de tipul: informare si
educare pentru sanatate adresate diferitelor grupuri de populatie( tineri,
179
parinti, persoane varstnice etc), activitati de preventie a abandonului scolar
si de integrare a elevilor provenind din grupuri dezavantajate si/sau cerinte
educationale speciale.
➢ Măsura 1.1.11. Cresterea calificarii si adaptabilitatii fortei de munca
Această măsură se va implementa prin acțiuni de tipul: cursuri de
calificare si orientare profesionala, campanii de informare si promovare a
culturii antreprenoriale in randul tinerilor si/sau somerilor, sustinerea
activitatilor de tipul „ a doua sansa”
Obiectivul strategic 2. Creșterea atractivităţii municipiului Carei pentru investitori:
Justificare:
Municipiul Carei a înregistrat, după 1990, un declin economic semnificativ, concretizat în
închiderea sau restructurare masivă a unor mari unități industriale (de ex. MOBICRASNA
S.A., TRUM S.A., CARPIC S.A., ZAHĂRUL CAREI S.A., etc.) și la scăderea considerabilă a
producției industriale, ceea ce a condus, în final, la creșterea șomajului și migrarea,
ulterioară, a unei părți din forța de muncă locală (cu precădere cea tânără) în străinătate
sau către alte orașe din România. În prezent, economia locală se bazează, în mare parte, pe
sectoare industriale cu o valoare adăugată scăzută (industria alimentară și a băuturilor,
industria componentelor auto, industria ușoară, etc.), care utilizează extensiv forța de muncă
ieftină și excedentară de la nivel local sau resursele agricole din zonă, aceste industrii fiind
și vulnerabile la diferitele cicluri economice globale, după cum a indicat și criza globală
care a debutat în 2008 și a agravat climatul economic local. De asemenea, în jurul
municipiului Carei, se practică pe scară largă agricultura de subzistență pentru autoconsum,
în pofida apariției unor ferme moderne, cu suprafețe mari. Pe de altă parte, volumul
investițiilor străine din Carei se menține la un volum redus în comparație cu avantajele
competitive ale orașului, în condițiile în care acesta se află în competiție cu alte orașe din
țară și străinătate pentru atragerea investitorilor, multe dintre acestea dispunând de parcuri
industriale moderne, de mari dimensiuni.
Asigurarea unei creșteri economice inteligente și durabile a Municipiului Carei poate fi
asigurată doar prin valorificarea avantajelor competitive de care dispune aceasta:
potențialul agricol deosebit și tradiția în acest domeniu, resursele însemnate de producere a
180
energiei regenerabile (geotermale, solare, eoliene, din biomasă agricolă, etc.),turism,
disponibilitatea forței de muncă calificate, la costuri foarte competitive, statutul de oraș de
graniță, proximitatea față de piața central europeană și spațiul ex-sovietic, una dintre cele
mai mari piețe de desfacere din lume, deschiderea autorităților locale față de investitori,
prețul scăzut al terenurilor,etc. Prin urmare, în perioada 2014-2020, sunt necesare investiții
în realizarea de noi structuri de sprijinirea afacerilor (parc industrial/centru de afaceri) și
diversificarea ofertei de servicii de afaceri oferite întreprinzătorilor din municipiu,
valorificarea potențialului de producere a energiei regenerabile, integrarea companiilor
locale în clustere și rețele de afaceri (de ex. grupuri de producători agricoli), încheierea de
parteneriate între unitățile de învățământ și mediul de afaceri, realizarea de investiții în
modernizarea competitivității IMM locale pentru a concura pe piețele externe, stimularea
inovării la nivelul întreprinderilor din zonă, etc.
Obiectivul operațional 2.1. Crearea unui mediu afaceri atractiv, competitiv și
inovativ:
➢ Măsura 2.1.1. Sprijinirea competitivităţii întreprinderilor
Această măsură se va implementa prin acțiuni de tipul: investiții
productive pentru creșterea competitivității IMM, dezvoltarea
antreprenoriatului, sprijinirea accesului IMM la finanțare, înființarea
de clustere și integrarea firmelor în lanțurile de furnizare, servicii de
consultanță pentru IMM, implementarea standardelor internaționale,
sprijinirea accesului întreprinderilor pe piața internă și externă, etc.
➢ Măsura 2.1.2. Dezvoltarea infrastructurii de sprijin a mediului de
afaceri (infrastructură de afaceri, infrastructura de CDI şi TIC)
Această măsură se va implementa prin acțiuni de tipul: înființarea,
extinderea, modernizarea și dotarea structurilor de sprijinire a
afacerilor (parcuri industriale și logistice, parcuri științifice și
tehnologice, incubatoare de afaceri, etc.), investiții în infrastructura
publică și privată de CDI, promovarea inovării în cadrul
întreprinderilor, parteneriate între mediul de afaceri și cel de
cercetare, sprijinirea utilizării TIC, dezvoltarea e-economiei, etc.
181
➢ Măsura 2.1.3. Diversificarea economiei bazate pe agricultura si resurse
naturale
Această măsură se va implementa prin acțiuni de tipul: creșterea
valorii adăugate a produselor agricole, investiții pentru procesarea
produselor agricole, crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi,
încurajarea activităților turistice, etc.
Obiectiv strategic 3. Dezvoltarea durabila a turismului si creșterea atractivităţii
municipiului Carei pentru turisti:
Justificare
Patrimoniul natural și construit din municipiu poate fi valorificat de o manieră durabilă,
pentru dezvoltarea turismului cultural sau de sănătate, prin includerea sa în circuite
integrate, județene, regionale și transfrontaliere. În acest sens, vor continua investițiile
pentru reabilitarea și introducerea în circuitul turistic a clădirilor de patrimoniu din
municipiu, va fi dezvoltată infrastructura turistică pentru valorificarea patrimoniului natural
și cultural local, va fi sprijinită înființarea de noi unități de cazare și de alimentație publică
și, nu în ultimul rând, vor fi intensificate acțiunile integrate de informare și promovare
turistică.
In acelasi context, existenta si valorificarea resurselor naturale, cum ar fi apa termala
constituie un avantaj in dezvoltarea turismului si promovarea orasului pentru practicarea
turismului de tip recreere, spa, intretinere.
Obiectivul operațional 3.1. Valorificarea patrimoniului natural, antropic și
cultural:
➢ Măsura 3.1.1. Restaurarea si valorificarea patrimoniului cultural,
introducerea acestuia in circuitul turistic
Această măsură se va implementa prin acțiuni de tipul: restaurarea,
consolidarea si conservarea monumentelor istorice; achizitia dotarilor
de specialitate, activitati specifice de marketing crearea, dezvoltarea
182
și modernizarea infrastructurii turistice; promovarea potențialului
turistic;
➢ Măsura 3.1.2. Promovarea turismului tip recreere, spa, intretinere
Această măsură se va implementa prin acțiuni de tipul: decolmatari,
construirea de spatii pentru gazduirea diferitelor activitati de
agrement, recreere sport si intretinere cu utilizarea resurselor
naturale
Obiectivul operațional 3.2.: Dezvoltarea turismului de evenimente
➢ Măsura 3.2.1. Dezvoltarea infrastructurii necesare in vederea
organizarii de evenimente
Această măsură se va implementa prin acțiuni de tipul: Construire scene,
achizitionare dotari specifice( instalatii de sonorizare, nocturne, etc.)
➢ Masura 3.2.2. Promovarea evenimentelor cu impac turistic
Această măsură se va implementa prin acțiuni de tipul: Organizarea
periodica de evenimente cu impact turistic (festivaluri, targuri,
simpozioane etc.) avand caracter cultural, gastronomic, echitatie, etc.
Obiectivul operațional 3.3. Marketing turistic
➢ Măsura 3.3.1. Diversificarea si promovarea ofertelor turistice la nivel
local
Identificarea unor branduri locale si folosirea acestora in scopul
promovarii turistice, crearea de pachete turistice si distribuirea in cadrul
agentiilor de turism judetene, nationale sau internationale , participarea
la targuri turistice nationale si internationale.
➢ Masura 3.3.2. Imbunatatirea infrastructurii de semnalizare turistica
Această măsură se va implementa prin acțiuni de tipul:creare, tiparire
harti turistice, ghiduri turistice si de calatorie, materiale promotionale,
indicatoare turistice, panouri informative.
183
Obiectiv strategic 4. Asigurarea conectării municipiului Carei
Justificare:
Deși are o poziție geografică strategică, fiind amplasată la granița de vest a României cu
Ungaria și cu Europa Centrală, dar și în apropierea graniței de est a U.E. cu spațiul ex-
sovietic, și a beneficiat de investiții semnificative în infrastructura de transport rutier
(reabilitarea E 671 și construcția unei variante de ocolire),Municipiul Carei întâmpină încă
probleme de accesibilitate și mobilitate a mărfurilor și persoanelor. Conexiunile existente la
axele prioritare TEN-T, la polii urbani majori din regiune și la zonele rurale polarizate sunt
îngreunate de calitatea deficitară a infrastructurii rutiere și feroviare, ceea ce îngreunează
accesibilitatea la locurile de muncă, serviciile sociale, educaționale, culturale, de sănătate,
etc., concentrate în zonele urbane. În altă ordine de idei, străzile urbane au fost modernizate
doar parțial, iar locurile de parcare sunt încă insuficiente. Sistemul de transport în comun și
inter-urban trebuie extins în întreaga Zonă Metropolitană Satu-Mare, pentru a asigura
dezvoltarea echilibrată a acesteia și a funcționa integrat, coerent. În acest context, se impune
modernizarea infrastructurii de transport (de toate tipurile) ce asigură legătura zonei la
rețeaua TEN-T centrală și globală, modernizarea drumurilor județene care asigură
legăturile cu zona rurală polarizată de municipiu și conectarea sa la ceilalți poli urbani din
regiune, în parteneriat cu aceștia, modernizarea străzilor orășenești, înființarea de piste de
biciclete și înființarea unui sistem de transport în comun metropolitan.
Obiectivul operațional 4.1. Îmbunătăţirea mobilităţii şi accesibilității
➢ Măsura 4.1.1. Asigurarea accesibilităţii la polii naţionali şi
internaţionali şi la principalele reţele de transport
Această măsură se va implementa prin acțiuni de tipul: modernizarea
și dezvoltarea axelor prioritare TEN-T (rutiere, feroviare, aeriene,
fluviale), a infrastructurii de transport naționale și regionale din afara
TEN-T, promovarea transportului intermodal, etc.
➢ Măsura 4.1.2. Asigurarea mobilității în interiorul municipiului
Această măsură se va implementa prin acțiuni de tipul: reabilitarea și
modernizarea rețelei de străzi urbane, inclusiv a șoselelor de centură
urbane, pasaje, parcări, sisteme de management și monitorizare a
184
traficului, investitii in sistemul de transport în comun, inclusiv in
dotarea cu mijloace de transport ecologice, dezvoltarea unui trafic
urban adaptat la necesitati, piste de biciclete, modernizarea statiilor
de transport public, crearea de zone si trasee pietonale inclusiv
masuri de reducere a traficului auto in anumite zone etc.
➢ Măsura 4.1.3. Asigurarea conexiunii cu zonele peri-urbane şi rurale
înconjurătoare
Această măsură se va implementa prin acțiuni de tipul: reabilitarea și
modernizarea arterelor de penetrare, a rețelei de drumuri județene și
comunale, extinderea și modernizarea sistemului de transport în
comun și interurban, inclusiv cu dotarea cu noi mijloace de transport,
etc.
Obiectiv strategic 5. Asigurarea unei creşteri sustenabile a Municipiului Carei
Justificare:
În pofida unei evidente îmbunătățiri a condițiilor de mediu, ca urmare a reducerii activității
industriale și a realizării de investiții de mediu, Municipiul Carei se confruntă cu o serie de
provocări majore: o bună parte din locuințele din municipiu sunt amplasate în blocuri de
locuințe, construite în perioada comunistă din panouri prefabricate din beton și alte soluții
constructive învechite, care au o eficiență energetică redusă și reprezintă principala sursă de
emisii de carbon din zonă. În plus, acestea influențează negativ estetica urbană, prin gradul
ridicat de degradare a fațadelor. Pe de altă parte, o mare parte dintre clădirile publice
(unități de învățământ, sanitare, sedii ale diferitelor instituții și servicii aflate în subordinea
administrației locale, etc.) se află în clădiri cu performanță energetică la fel de redusă,
generând, pe lângă emisiile cu efect de seră, și costuri ridicate cu încălzirea și asigurarea
apei calde menajere, suportate de bugetul locale.
Potențialul extrem de ridicat de producere a energiei din resurse regenerabile (geotermal,
solar, eolian, biomasă agricolă, etc.) este valorificat în mică măsură, inclusiv pentru
consumul public.
În acest sens, se impune reabilitarea termică a clădirilor publice și private, în corelare cu
proiectele de regenerare urbană de la Obiectivul strategic 1, inclusiv cu implementarea de
soluții pentru asigurarea necesarului de energie electrică și termică pe bază de resurse
185
regenerabile (de ex. prin instalarea de panouri solare, etc.), extinderea sistemelor de
colectare selectivă și valorificare a deșeurilor, creșterea suprafețelor împădurite, elaborarea
și implementarea planurilor de management a siturilor Natura 2000.
Obiectivul operațional 5.1. Creşterea eficienţei energetice şi promovarea energiilor
alternative
➢ Măsura 5.1.1. Reabilitarea termică a clădirilor
Această măsură se va implementa prin acțiuni de tipul: reabilitarea
termică a clădirilor de locuit și a celor de interes public.
➢ Măsura 5.1.2. Stimularea producerii şi utilizării energiilor regenerabile
Această măsură se va implementa prin acțiuni de tipul: valorificarea
resurselor energetice regenerabile, a biomasei, a resurselor solare,
eoliene, geotermale, a biocombustibilului, creșterea eficienței
energetice a instalațiilor industriale (co-generare), etc
➢ Măsura 5.1.3. Eficientizarea sistemului de iluminat public
Această măsură se va implementa prin acțiuni de tipul: inlocuirea
sistemelor de iluminat public prin incandescenta cu iluminat prin
utilizarea lampilor cu eficienta energetica ridicata si durata mare de
viata si asigurarea confortului corespunzator inclusiv prin
reabilitarea instalatiilor electrice-stalpi, retele, utilizand si energii
regenerabile, controlul inteligent al consumului, transportul energiei
electrice prin cabluri subterane conform reglementarilor europene etc.
Obiectivul operațional 5.2. Asigurarea unui management durabil al mediului
➢ Măsura 5.2.1. Protejarea biodiversităţii, peisajului şi asigurarea
calităţii factorilor de mediu
Această măsură se va implementa prin acțiuni de tipul: dezvoltarea
infrastructurii și a planurilor de management în vederea protejării
biodiversității și Natura 2000, reabilitarea siturilor poluate istoric,
împădurirea terenurilor degradate și neproductive, înființarea de
perdele forestiere, spații verzi, etc.
186
➢ Măsura 5.2.2. Implementarea managementului riscurilor
Această măsură se va implementa prin acțiuni de tipul: prevenirea
eroziunii solului, dotarea cu echipamente a inspectoratelor și
serviciilor voluntare pentru situații de urgență, etc.
➢ Măsura 5.2.3. Implementarea managementului deşeurilor
Această măsură se va implementa prin acțiuni de tipul: extinderea
sistemelor de management al deșeurilor, implementarea sistemului de
colectare selectivă a deșeurilor, creșterea capacității de valorificare a
deșeurilor, etc.
Obiectiv strategic 6. Asigurarea bunei guvernanțe la nivel local
Justificare
Pentru atingerea scopului perioadei de programare 2014-2020, Unitatea Administrativ
teritoriala Municipiul Carei doreste sa creeze o administratie publica transparenta si
deschisa, care sa favorizeze si sa sustina o dezvoltare economico-sociala la nivel local,
respectiv national, o administratie eficienta si responsabila in relatia sa cu cetatenii si
mediul de afaceri, capabila sa implementeze politici publice in interesul cetatenilor.
Administratia publica locala trebuie sa se concentreze asupra eficientizarii nevoilor publice,
prin corecta punere in aplicare a legilor si furnizarii de servicii publice, printr-o abordare
moderna si inovatoare. Astfel, este nevoie de un management eficient, o transparenta a
cheltuielilor publice, bazata pe procese decizionale coerente, o atitutine si cultura
organizationala axate pe promovarea interesului public, toate realizate cu ajutorul unor
resurse umane compenete si bine gestionate.
O astfel de administratie trebuie sa stie sa anticipeze, sa se adapteze si sa raspunda prompt
nevoilor societatii aflate in continua dezvoltare, sa fie accesibila beneficiarilor si
responsabila in fata acestora.
Obiectiv operational 6.1. Dezvoltarea capacitatii administrative
187
➢ Măsura 6.1.1. Dezvoltarea si modernizarea administratiei publice
locale
Această măsură se va implementa prin acțiuni de tipul: extinderea si
modernizarea cladirilor destinate furnizarii serviciilor publice
➢ Măsura 6.1.2. Apropierea administraţiei publice de cetăţeni
(dezvoltarea capacităţii instituţionale, acces îmbunătăţit al locuitorilor
la informaţiile de interes public şi dezvoltarea cooperării)
Această măsură se va implementa prin acțiuni de tipul:
elaborarea/revizuirea de strategii de dezvoltare, planuri urbanistice și
de amenajare a teritoriului, formarea personalului din administrație,
înființarea și dezvoltarea capacității administrative a structurilor
asociative, schimburi de experiență, cooperare teritorială,
implementarea sistemelor informatice integrate de tip e-administrație,
implementarea sistemelor de management, etc. dezvoltarea,
introducerea si sustinerea utilizarii instrumentelor TIC si a
conceptului de date deschise etc.
Obiective strategice Obiective
operaționale
Măsuri Corelarea cu
obiectivele tematice
ale Strategiei
EUROPA 2020
1. Creșterea
atractivităţii
municipiului Carei
pentru locuitori
1.1. Asigurarea unui
mediu atractiv
pentru locuitori
1.1.1. Asigurarea
infrastructurii tehnico-
edilitare si eficientizarea
acesteia
1.1.2. Asigurarea unor
spatii urbane de calitate si
oportunitati de petrecere a
timpului liber
1.1.3. Asigurarea
Promovarea ocupării
forței de muncă și a
mobilității forței de
muncă de muncă
Promovarea
incluziunii sociale și
combaterea sărăciei
Investițiile în
educație, competențe
188
accesului la infrastructură
şi servicii de educatie si
formare profesionala de
calitate pentru toţi
locuitorii comunității
1.1.4. Asigurarea
accesului la infrastructură
şi servicii de sanatate de
calitate pentru toti
locuitorii comunitatii
1.1.5. Asigurarea
accesului la infrastructură
şi servicii sociale de
calitate şi combaterea
sărăciei
1.1.6. Dezvoltare locala
plasata sub
responsabilitatea
comunitatii
1.1.7. Asigurarea
accesului la infrastructură
şi servicii culturale de
calitate
1.1.8. Asigurarea
sigurantei cetatenilor
1.1.9. Interferenta
domeniilor educatie,
cercetare, economie
1.1.10. Sustinerea
activitatilor de preventie
in domeniile sanatate,
educatie si social
1.1.11. Cresterea
calificarii si adaptabilitatii
fortei de munca
și învățarea pe tot
parcursul vieții
2. Creșterea
atractivităţii
2.1. Crearea unui
mediu de afaceri
2.1.1. Sprijinirea
competitivităţii
Promovarea ocupării
forței de muncă și a
189
municipiului Carei
pentru investitori
atractiv, competitiv
și inovativ
o
p
e
r
1
t
întreprinderilor
2.1.2. Dezvoltarea
infrastructurii de sprijin a
mediului de afaceri
(infrastructură de afaceri,
infrastructura de CDI şi
TIC)
2.1.3. Diversificarea
economiei bazate pe
agricultura si resurse
naturale
mobilității forței de
muncă de muncă
Protecția mediului și
promovarea utilizării
eficiente a resurselor
Consolidarea
cercetării, a
dezvoltării
tehnologice și a
inovării
Îmbunătățirea
competitivității IMM,
a sectorului agricol și
a pescuitului și
acvaculturii
3. Dezvoltarea
durabila a
turismului si
cresterea
atractivitatii
municipiului Carei
pentru turisti
3.1. Valorificarea
patrimoniului
natural, antropic si
cultural
3.1.1. Restaurarea si
valorificarea
patrimoniului cultural,
introducerea acestuia in
circuitul turistic
3.1.2. Promovarea
turismului tip recreere,
spa, intretinere
Promovarea unor
sisteme de transport
durabile și
eliminarea blocajelor
din cadrul
infrastructurilor
rețelelor majore.
Promovarea ocupării
forței de muncă și a
mobilității forței de
muncă de muncă
3.2. Dezvoltarea
turismului de
evenimente
3.2.1. Dezvoltarea
infrastructurii necesare in
vederea organizarii de
evenimente
3.2.2. Promovarea
evenimentelor cu impact
turistic
Protecția mediului și
promovarea utilizării
eficiente a resurselor
3.3. Marketing
turistic
3.3.1. Diversificarea si
promovarea ofertelor
turistice la nivel local
Imbunatatirea
accesului la si a
utilizarii si calitatii
190
3.3.2. Imbunatatirea
infrastructurii de
semnalizare turistica
tehnologiilor
informatiilor si
comunicatiilor
4. Asigurarea
conectarii
municipiului Carei
4.1. Imbunatatirea
mobilitatii si
accesabilitatii
4.1.1. Asigurarea
accesabilitatii la polii
nationali si internationali
si la principalele retele de
transport
4.1.2. Asigurarea
mobilitatii in interiorul
municipiului
4.1.3. Asigurarea
conexiunii cu zonele peri-
urbane si rurale
inconjuratoare
Protecția mediului și
promovarea utilizării
eficiente a resurselor
Promovarea
adaptării la
schimbările
climatice, prevenirea
și gestionarea
riscurilor
5. Asigurarea unei
creşteri
sustenabile a
Municipiului
Carei
5.1. Creşterea
eficienţei energetice
şi promovarea
energiilor alternative
5.1.1. Reabilitarea termică
a clădirilor
5.1.2. Stimularea
producerii şi utilizării
energiilor regenerabile
5.1.3. Eficientizarea
sistemului de iluminat
public
Protejarea mediului
si promovarea
utilizarii eficiente a
resurselor
5.2. Asigurarea unui
management durabil
al mediului
5.2.1. Protejarea
biodiversităţii, peisajului
şi asigurarea calităţii
factorilor de mediu
5.2.2. Implementarea
managementului riscurilor
5.2.3. Implementarea
managementului
deşeurilor
Protejarea mediului
si promovarea
utilizarii eficiente a
resurselor
Promovarea
adaptarii la
schimbarile
climatice, prevenirea
si gestionarea
riscurilor
191
6. Asigurarea
bunei guvernanțe
la nivel local
6.1. Dezvoltarea
capacitatii
administrative
6.1.1. Dezvoltarea si
modernizarea
administratiei publice
locale
6.1.2. Apropierea
administraţiei publice de
cetăţeni (dezvoltarea
capacităţii instituţionale,
acces îmbunătăţit al
locuitorilor la informaţiile
de interes public şi
dezvoltarea cooperării)
Imbunatatirea
capacitatii
institutionale si a
eficientei in
administratia publica
192
Capitolul IV: Procesul de planificare participativă:
4.1. Grupurile de lucru – sinteza
În vederea validării analizei-diagnostic, a analizei SWOT, a stabilirii viziunii și obiectivelor
de dezvoltare, precum și a portofoliului de proiecte prioritare ale municipiului Carei pentru
perioada 2014-2020, au fost organizate 3 grupuri de lucru sectoriale, la care au participat toți
actorii relevanți de la nivel local (administrația publică locală, mediul de afaceri, organizații
non-guvernamentale, organizații de cult, societate civilă, etc.).
Principalele concluzii ale acestor întâlniri au fost următoarele:
- resursele agricole însemnate din zona municipiului nu sunt corespunzător valorificate,
în lipsa unor unități moderne de depozitare și procesare (de ex. depozit și fabrică de
conserve legume-fructe), dar și a unor grupuri active de producători;
- resursele de apă cu efect terapeutic din zona Carei nu sunt valorificate suficient în
scop medical/de wellness, fiind propusă dezvoltarea serviciilor medicale cu apă
termală pentru copii, dar și amenajarea unei baze de agrement de tip SPA;
- unitățile de învățământ din municipiu necesită lucrări de modernizare, extindere,
reabilitare, dotare (inclusiv săli de sport), unele grădinițe funcționând în spații
improvizate;
- investitorii locali se confruntă cu un deficit de personal calificat, oferta educațională
de la nivelul municipiului fiind insuficient adaptată la nevoile reale ale acestora. În
acest sens, s-a propus reorientarea unui grup școlar către învâțământul tehnic și
profesional, prin dotarea corespunzătoare a atelierelor școlare, derularea de stagii de
practică a elevilor în întreprinderilor în zonă;
- oportunitățile culturale de la nivelul municipiului sunt reduse, fiind necesară
informatizarea și înnoirea fondului de carte a Bibliotecii Municipale, amenajarea unei
locații în aer liber pentru organizarea de evenimente (De ex. Festivalul Cavalerilor),
realizarea unei Sali de repetitii etc;
- creșterea siguranței cetâțenilor și reducerea criminalității stradale, prin extinderea
sistemului de supraveghere video și dotarea Poliției Locale;
193
- centura din partea de sud a municipiului este în curs de construcție, dar este necesară
o variantă ocolitoare prin nordul acestuia, pentru a prelua traficul greu dinspre
punctul de trecere a frontierei de la Urziceni;
- este necesară extinderea infrastructurii tehnico-edilitare în zona platformei industriale
nord, unde s-au stabilit/extins facilități de producție;
- drumurile de exploatare agricolă de la nivelul municipiului trebuie modernizate,
pentru a asigura accesul mașinilor și utilajelor agricole la terenuri;
- este necesară înființarea unui adăpost pentru câinii comunitari, precum și amenajarea
unui loc de plimbare pentru animalele de companie;
- infrastructura urbană din zona blocurilor de locuințe trebuie modernizată, pe modelul
proiectului derulat în perioada 2007-2013 pentru cartierele Mihai Viteazu I și II;
- investițiile realizate în perioada 2007-2013 în domeniul turismului trebuie continuate
și însoțite de măsuri de promovare (de ex. centru de informare turistică, panouri de
informare și semnalizare, ghid de prezentare a bisericilor, puncte de vânzare a
obiectelor promoționale, ghizi turistici, etc.), care să conducă la diversificarea ofertei
turistice creșterea duratei medii a sejurului. Se intenționează atragerea a peste
100.000 de turiști și vizitatori anual, cârora să li se pună la dispoziție minim 200 de
camere de cazare de peste 3 stele;
- existența a circa 30 de străzi ce necesită asfaltare, la care se adaugă 10 km de drumuri
pietruite. De asemenea, se impune modernizarea arterelor, inclusiv a trotuarelor, care
se suprapun peste traseele drumurilor naționale (DN 19, DN 1F). În zona centrală se
remarcă un deficit de locuri de parcare, inclusiv pentru autocare turistice;
- necesitatea reabilitarii/extinderii retelelor de utilitati: apa, canalizare, canalizare
pluviala
- numărul mare de cereri de locuințe sociale și pentru tineri, pentru care ar trebui
construite minim 200 de locuințe sociale și 200 de apartamente de tip ANL;
- măsurile de îmbunățățire a calității locuirii pentru grupurile sociale defavorizate
trebuie însoțite de măsuri de ocupare (sub forma economiei sociale, de ex. prin
înființarea de sere legumicole), de înființare unor centre de tip After-School pentru
evitarea cazurilor de abandon școlar, a unui centru de zi pentru persoane cu
194
dizabilități, dar și a unui centru rezidențial pentru vârstnici, de ex. prin parteneriat
public-privat cu organizațiile de cult și cele non-guvernamentale;
- se intenționează implementarea unor măsuri integrate de eficiență energetică și de
valorificare a resurselor de energie regenerabilă din zonă (iluminat public cu panouri
fotovoltaice, asigurarea necesarului de energie termică din resurse geotermale la
clădrile publice, reabilitarea termică a clădirilor de locuit, în parteneriat cu asociațiile
de proprietari, și a clădirilor publice, stație de compostare și paletizare a deșeurilor
etc.);
- zona Vile Careiului atrage noi dezvoltări imobiliare, fiind necesare lucrări de
asigurare a accesului locuințelor la rețele tehnico-edilitare (energie electrică, apă
potabilă, canalizare);
- o bună parte din monumentele istorice și din lăcașurile de cult din municipiu se află
într-o stare avansată de degradare, fiind propuse parteneriate cu organizațiile de cult
pentru reabilitarea și introducerea acestora în circuitul turistic;
- este necesară înființarea unui sistem de transport în comun integrat cu comunele
învecinate și cu celelalte comunități din Zona Metropolitană Satu Mare;
- sunt necesare inițiative de informatizare a administrației publice locale și de creare a
unor hotspot-uri pentru locuitori și turiști;
- oportunitățile de petrecere a timpului liber și de practicare a sporturilor sunt limitate,
fiind necesară amenajarea de noi zone pietonale, piste de biciclete, terenuri și săli de
sport, a unui patinoar artificial, a unor mici facilități sportive în cartierele de locuințe
și a centru sportiv pentru tineri, etc.;
- o posibilă inițiativă în domeniul cooperării transfrontaliere ar fi amenajarea unei piste
de biciclete între Carei, Urziceni și Mateszalka.
4.2. Consultare publică
Percepția cetățenilor municipiului Carei asupra stării actuale a calității vieții în zonele unde
își au reședința, prin prisma proiectelor de dezvoltare implementate până în prezent, precum
și opțiunile acestora cu privire la proiectele prioritare ale comunității pentru perioada 2014-
2020 sunt cuantificate pe de-o parte pe baza interpretarilor unor chestionare utilizate in
195
elaborarea PIDU 2014-2020 iar pe de alta va fi completata prin consultarea publica
organizata de catre administratia locala.
Interpretarea chestionarelor s-a facut astfel:
➢ Populația-țintă: rezidenți ai municipiului Carei cu vârsta peste 18 ani;
➢ Instrumentul de cercetare: chestionar bilingv (română/maghiară) – A se vedea Anexa
nr. 2;
➢ Volumul total al eșantionului: 353 respondenți;
➢ Studiul a fost întocmit în baza unui eşantion de 353 respondenţi şi are o marjă de
eroare de -/+3%;
➢ Datele calitative au fost culese prin intermediul difuzării chestionarelor în sectoare
precum: sănătate, învățământ, organizații non-profit, societăți particulare și de stat,
administrație publică;
➢ Perioada de desfășurare a sondajului: 16-27 iunie 2014, astfel:
o 9-13 iunie 2014 – împărțirea chestionarelor
o 16-27 iunie 2014 - colectarea și înregistrarea datelor.
Teme de cercetare abordate:
➢ percepția locuitorilor municipiului Carei cu privire la localitatea lor de reședință, din
perspectiva infrastructurii stradale, a infrastructurii sanitare, de învățământ, culturale,
comerciale, a siguranței, ecologiei, dezvoltării demografice si sociale;
➢ perceptța locuitorilor municipiului Carei cu privire la calitatea vieții în cartierul/zona
de reședință;
➢ percepția locuitorilor municipiului Carei cu privire la direcțiile viitoare de dezvoltare
ale comunității, identificarea de proiecte punctuale;
Structura eșantionului:
➢ Au fost chestionate 353 de persoane, cetățeni rezidenți ai municipiului Carei, cu
vârsta peste 18 ani, pe categorii de vârste, în funcție de nivelul de educație absolvit,
respectiv starea familială și financiară a fiecăruiă;
➢ Categoria de vârstă preponderentă este cea cuprinsă între 35-54 de ani, cu un număr
de 131 de persoane, de sexe diferite (masculin / feminin), în pondere asemănătoare.
196
➢ La nivel ocupațional, domeniul „Servicii” predomină în cadrul eșantionului, printr-un
număr de 80 de persoane, cu venituri medii cuprinse între 1.001-1.500 lei.
Principalele concluzii ale anchetei:
➢ Majoritatea persoanelor chestionate sunt cetățeni cu domiciliul la bloc, din care un
număr de 77 persoane își doresc o reabilitare termică și reparare/înlocuire a
acoperișului, acestea necesitând cheltuieli substanțiale, pe care cetățenii cu venituri
mici și medii nu și le permit;
➢ Din categoria utilităților publice indispensabile cetățenilor, cei mai mulți dintre
aceștia doresc să beneficieze de apă potabilă, canalizare și drumuri asfaltate;
➢ De asemenea, există o cerere mare pentru reamenajarea spațiilor verzi, cât și a celor
publice, aflate într-o stare de degradare;
➢ Utilizarea bicicletelor a fost încurajată din ce în ce mai mult în ultimii ani, ca mijloc
de transport nepoluant și ca modalitate de reducere a aglomerării de autoturisme în
zona centrală a municipiului, solicitarea fiind probată de procentul aflat în continuă
creștere al cetățenilor ce pledează în favoarea acestui gen de transport;
In vederea imbunatatirii calitatii vietii cetatenilor, cei mai multi respondenti au propus ca
obiective primordiale viitoare, urmatoarele categorii de proiecte de dezvoltare:
Măsuri/proiecte prioritare % din total respondenți
Reabilitare termică în sectorul de locuințe în
municipiul Carei
22,4
Eficientizarea energetică a instituțiilor
publice, inclusiv prin utilizarea energiei
regenerabile
27,1
Eficientizarea și modernizarea iluminatului
public în municipiul Carei
28,6
Mobilitate urbană, crearea/realizarea de
zone pietonale, trasee pentru bicicliști
42,6
Îmbunătățirea calității mediului și a spațiilor 44,6
197
urbane
Restaurarea, protecția și valorificarea prin
turism a patrimoniului cultral (categoriile A
și B)
43,1
Extinderea rețelei de canalizare menajeră și
de alimentare cu apă în Viile Careiului
10,2
Reabilitarea rețelelor de apă și de canalizare
în municipiul Carei
31,2
Extinderea rețelelor electrice în Viile
Careiului
14,3
Reabilitarea și modernizarea drumurilor
care fac legatură cu tronsoane naționale și
europene
31,5
Realizare centura nord Carei 22,4
Modernizare străzi și trotuare in municipiul
Carei
27,1
Modernizare drumuri de exploatare 28,6
Reabilitare și modernizare școli in
municipiul Carei
42,6
Creare/ reabilitare campusuri școlare 11,1
Reabilitarea grădininițelor din municipiul
Carei
14,9
Construirea unei creșe/ extinderea creșei
existente in municipiul Carei
6,4
Realizare centru recreativ cu bazin de inot
didactic
44,3
Dezvoltarea infrastructurii de sănătate,
diversificarea serviciilor de tratament bazate
pe apa termală
43,1
Construirea unei baze de agrement și SPA 28,3
198
Inconformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in
administratia publica, Primaria Municipiului Carei a initiat procedura de dezbatere publica a
Strategiei de dezvoltare locala a Municipiului Carei pentru perioada 2014-2020, in perioada
2-20 februarie 2015.
Documentul supus dezbaterii a putut fi consultat la sediul Primariei municipiului Carei, str. 1
Decembrie 1918 Nr. 40, Biroul de Proiecte, Programe de Dezvoltare Locala, precum si pe
site-ul www.municipiulcarei.ro. Observatiile si propunerile persoanelor interesate s-au primit
zilnic, in scris, de luni pana joi, la Registratura primariei, prin fax, prin email la adresa
[email protected], respectiv pe site-ul primariei www.municipiulcarei.ro.
Dezbatarea publica a avut loc in data de 24 februarie 2015. Pe ordinea de zi s-a aflat
dezbaterea Strategiei de dezvoltare locala a municipiului Carei pentru perioada 2014-2020 si
completarea/modificarea acesteia dupa caz cu propunerile si sugestiile primite.
Construirea unui centru multifunctional/
biblioteci , orientată spre cerințe actuale
14,9
Reciclarea deșeurilor biodegradabile,
realizare stație de compost și stație de peleți
7,6
Reabilitarea spațiilor publice urbane/ zone
verzi neamenajate
35,6
Construirea de locuințe sociale și asigurarea
serviciilor de bază
15,5
Construirea de infrastructură de economie
socială bazată pe agricultură (ferme, sere)
14,3
Dezvoltarea serviciilor sociale cu sprijinul
instituțiilor de cult (centre de zi, cămine de
bătrâni)
12,2
Sprijinirea parteneriatelor pentru
promovarea investițiilor
11,1
Dezvoltarea capacității administrative 13,4
199
La sedinta publica au fost invitati sa participe, in limita locurilor disponibile din sala toti cei
interesati: cetateni, persoane fizice si juridice, organizatii ale societatii civile, organizatii
neguvernamentale, reprezentanti ai institutiilor publice interesate. Persoanele interesate in
vederea luarii cuvantului la dezbaterea publica s-au putut inscrie la Registratura Primariei
Municipiului Carei, pentru secretariatul dezbaterii publice.
In vederea respectarii prevederilor legale si a desfasurarii in bune conditii a dezbaterii
publice s-a intocmit un Regulament de organizare si desfasurare a dezbaterii publice privind
Strategia de dezvoltare locală a municipiului Carei pentru perioada 2014-2020, care a fost
afisat la avizierul Primariei si publicat pe site-ul primariei: www.municipiulcarei.ro.
200
Capitolul V – Portofoliul de proiecte prioritare strategice
pentru perioada 2014-2020
Portofoliul de proiecte strategice ale Municipiului Carei pentru perioada 2014-2020 este
prezentat si în Anexa 1.
Aceste proiecte au fost colectate și validate, în urma centralizării chestionarelor care au fost
completate de participanţii la grupurile de lucru organizate pentru realizarea Planului Integrat
, in urma observarii analizei SWOT şi interviurile organizate cu actorii relevanţi (consilieri
locali, personalul din administraţia public locală, reprezentanţi ai mediului de afaceri, ai
instituţiilor publice decentralizate, asociaţii profesionale, cetăţeni, etc.).
Proiectele strategice prioritare pentru perioada 2014-2020, care sunt propuse spre finanțare
din surse bugetare sau extra-bugetare vizează pentru municipiul Carei :
1. Reabilitarea/extinderea/modernizarea utilitatilor publice (apa, canalizare, canalizare
pluviala)
Justificare / nevoie Chiar daca Masterplanul implementat de operatorul regional prevede
lucrari de acest tip, in Carei, sunt inca identificate zone care nu sunt
cuprinse de operatorul regional, in care sunt necesare interventii ,
reteaua fiind veche sau inexistenta sau extinderi. In ceea ce priveste
satul apartinator Ianculesti, acestea nu sunt inca introduse.
Descriere scurtă Proiectul presupune reabilitarea/extinderea sau dupa caz modernizarea
utilitatilor publice din zonele/strazile din Carei care nu au fost incluse
in Masterplan , precum si introducerea acestora in satul Ianculesti.
Obiectiv strategic 1. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru locuitori
Obiectiv operational 1.1 Asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori
Masura 1.1.1.Asigurarea infrastructurii tehnico-edilitare si eficientizarea
acesteia
Buget estimat
(Euro)
2.000.000
Posibile surse de
finantare
Bugetul de stat, bugetul local, FEDR
Posibili parteneri Operatorul regional APASERV
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2019
201
2. Extinderea/eficientizarea sistemului de iluminat public, incluzand sisteme de
telegestiune
Justificare / nevoie Zona Viile Careiului cunoaște o dinamică imobiliară semnificativă în
ultimii ani, însă noile locuințe construite în zonă au un acces deficitar
la infrastructură urbană, printre care și cele legate de lipsa iluminatului
public stradal. Modernizarea sistemului de iluminat existent este o
prioritate pentru municipiul Carei.
Descriere scurtă Proiectul prevede extinderea sistemului de iluminat public, pe o
lungime de circa 1 km, pe str. Tireamului, din zona Viile Careiului,
respectiv în zona Viile Noi.
Obiectiv strategic 1. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru locuitori
Obiectiv operational 1.1 Asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori
Masura 1.1.1.Asigurarea infrastructurii tehnico-edilitare si eficientizarea
acesteia
Buget estimat
(Euro)
500.000
Posibile surse de
finantare
FEDR, buget local
Posibili parteneri -
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2019
3. Modernizarea și eficientizarea energetică a sistemului de iluminat public din zona
centrală a municipiului Carei
Justificare / nevoie Zona centrală a municipiului concentrează principalele funcțiuni de
interes general de la nivelul municipiului, dintre care unele servicii
unice în context local (de ex. primăria), dar și principalele atracții
turistice. Deși zona beneficiază de o rețea extinsă de iluminat public și
arhitectural, aceasta este uzata fizic și moral, fiind dotata cu corpuri de
iluminat ineficiente energetic, care generează emisii de CO2 și costuri
ridicate pentru municipalitate. De asemenea, rețeaua densă de cabluri
aeriene este incompatibilă cu funcția turistică și de promenadă a zonei.
De asemenea arterele principale sunt mari consumatoare de energie.
Descriere scurtă Proiectul are în vedere modernizarea rețelei de iluminat și pozarea în
subteran a cablurilor aeriene pe străzile 1 Decembrie 1918, 25
Octombrie, precum și în Parcul Dendrologic din jurul Castelului
Karoly, instalarea sistemelor de telegestiune, precum si eficienta pe
arterele principale ale orasului.
202
Obiectiv strategic 1. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru locuitori
Obiectiv
operational
1.1 Asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori
Masura 1.1.1.Asigurarea infrastructurii tehnico-edilitare si eficientizarea
acesteia
Buget estimat
(Euro)
2.000.000
Posibile surse de
finantare
FEDR
Posibili parteneri -
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2019
4. Modernizarea spațiilor publice urbane din municipiul Carei (proiecte individuale sau
integrate in cartierul Republicii, cartierul Eliberării, zona Șomoș, zona Ștrandului (vii),
zona Constantin Mille – Căplenilor, zona gării, zona Tiream, etc.)
Justificare / nevoie Spațiile publice din principalele zone rezidențiale din municipiu au o
calitate redusă, fiind caracterizate prin lipsa sau deterioarea spațiilor
verzi (scuaruri, peluze, aliniamente stradale), a zonelor pietonale, a
locurilor de joacă, de practicare a sporturilor( role, karting,bikeri) și a
celor de socializare, a pistelor de bicicletă, a locurilor de parcare, dar și
prin existența unor străzi nemodernizate (pietruite sau de pământ), cu
utilitati invechite sau fara.
Descriere scurtă Realizarea acestor intervenții va conduce la creșterea calității locuirii și
a vieții unui număr important de locuitori, precum și la îmbunătățirea
mobilității, prin promovarea unor alternative atractive la transportul
motorizat. Concomitent se are in vedere construirea/amenajarea de
centre/spatii de recreere, sport, sociale, in functie de specificul si
directia de dezvoltare a fiecarei zone identificate.
Obiectiv strategic 1. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru locuitori
Obiectiv
operational
1.1 Asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori
Masura 1.1.2.Asigurarea unor spatii urbane de calitate si oportunitati de
petrecerea timpului liber
Buget estimat
(Euro)
6.800.000
Posibile surse de
finantare
FEDR
Posibili parteneri -
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
203
Perioada de
implementare
2016-2020
5. Modernizarea axei est-vest: Bd. 25 octombrie – Piața Avram Iancu – Calea Mihai
Viteazu
Justificare / nevoie Spatiul delimitat este axa centrala est-vest a orasului, caracterizandu-se
-in special in zona estica- prin spatii verzi deteriorate, lipsa parcarilor
si a unui trafic nesistematizat.
Descriere scurtă Se are in vedere reconstructia spatiilor verzi, a aliniamentelor stradale,
a squarurilor, a parcarilor ecologice, piste pentru biciclete, etc.
Obiectiv strategic 1. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru locuitori
Obiectiv
operational
1.1 Asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori
Masura 1.1.2.Asigurarea unor spatii urbane de calitate si oportunitati de
petrecerea timpului liber
Buget estimat
(Euro)
5.000.000
Posibile surse de
finantare
FEDR, fonduri guvernamentale
Posibili parteneri -
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2018
6. Crearea unui centru sportiv pentru tineret în Municipiul Carei
Justificare / nevoie Tinerii din municipiul Carei nu dispun, în prezent, de o infrastructură
corespunzătoare pentru practicarea unor game diversificate de sporturi,
precum piste pentru role, skateboard , karting și patinoar.
Descriere scurtă Toate aceste funcțiuni vor fi reunite sub umbrela unui centru sportiv.
Obiectiv strategic 1. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru locuitori
Obiectiv
operational
1.1 Asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori
Masura 1.1.2.Asigurarea unor spatii urbane de calitate si oportunitati de
petrecerea timpului liber
Buget estimat
(Euro)
500.000
Posibile surse de
finantare
FEDR, fonduri guvernamentale
Posibili parteneri -
204
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2019
7. Construcția unui centru recreativ cu bazin de înot acoperit în municipiul Carei
Justificare / nevoie Constructia unui centru recreativ cu bazin de inot acoperit este o
necesitate a municipiului pentru copii si tineri, in scop didactic, de
practicarea inotului si pentru mentinerea sanatatii .
Descriere scurtă Proiectul prevede construcția unui centru recreativ cu bazin de înot
acoperit, cu scop didactic și de recreere, care va cuprinde, pe lângă
bazinele propriu-zise, și vestiare, săli de duș, cabinet medical, parcare,
etc. Aici se vor derula ore de educație fizică, cursuri de inițiere,
antrenamente , etc. Proiectul va fi integrat spațial și funcțional într-un
complex sportiv, alături de stadionul municipal existent, precum și de
sala polivalentă, propusă spre construire în aceeași zonă.
Obiectiv strategic 1. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru locuitori
Obiectiv
operational
1.1 Asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori
Masura 1.1.2.Asigurarea unor spatii urbane de calitate si oportunitati de
petrecerea timpului liber
Buget estimat
(Euro)
3.000.000
Posibile surse de
finantare
FEDR, fonduri guvernamentale
Posibili parteneri -
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2018
8. Construcția unei săli polivalente în municipiul Carei
Justificare / nevoie În prezent, activitatea sportivă de la nivelul municipiului Carei se
desfășoară doar în săli de sport școlare sau pe terenuri private, în lipsa
unui centru sportiv multifuncțional, destinat sportului de amatori și
profesioniști.
Descriere scurtă Proiectul vizează construcția unei săli polivalente, cu suprafață de joc
multifuncțională, vestiare, dușuri, parcare, tabelă electronică, tribune,
etc., care să găzduiască diferite competiții sportive, antrenamente și
evenimente locale. Sala polivalentă va completa complexul sportiv al
municipiului, care va mai cuprinde și stadionul existent, respectiv
bazinul de înot.
Obiectiv strategic 1. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru locuitori
205
Obiectiv
operational
1.1 Asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori
Masura 1.1.2.Asigurarea unor spatii urbane de calitate si oportunitati de
petrecerea timpului liber
Buget estimat
(Euro)
2.000.000
Posibile surse de
finantare
FEDR
Posibili parteneri -
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2018
9. Reabilitarea /modernizarea stadionului municipal Carei
Justificare / nevoie Stadionul nu este dotat corespunzator si necesita interventii de
reabilitare, respectiv modernizare. Tribuna este insuficienta si este
necesara marirea numarului de locuri.
Descriere scurtă Proiectul propune lucrari de modernizare, reabilitare, marirea
capacitatii, pista atletism, dotari de specialitate, iluminat tip
nocturna,etc.
Obiectiv strategic 1. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru locuitori
Obiectiv
operational
1.1 Asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori
Masura 1.1.2.Asigurarea unor spatii urbane de calitate si oportunitati de
petrecerea timpului liber
Buget estimat
(Euro)
800.000
Posibile surse de
finantare
Bugetul de stat, bugetul local, alte surse atrase
Posibili parteneri -
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2018
10.Reabilitarea și dotarea unităților de învățământ prescolar din municipiul Carei (se
vor propune proiecte individuale sau integrate pentru reabilitări și dotări grădinițe din
municipiul Carei)
Justificare / nevoie Mai multe grădinițe din municipiul Carei funcționează în prezent în
spații improvizate, necorespunzătore pentru furnizarea de servicii
educaționale de calitate, infrastructura acestora fiind uzată fizic și
206
moral iar materialele didactice insuficiente.
Descriere scurtă Proiectul prevede reabilitarea, modernizarea și dotarea unităților de
învățământ prescolar din municipiu, astfel încât acestea să corespundă
standardelor în domeniu. De asemenea se are in vedere si aplicarea
masurilor privind eficienta energetica si utilizarea energiei provenita
din resurse alternative. Proiectele prevăd reabilitarea exterioară și
interioară a clădirilor existente, a sălilor de clasa,a spatiilor de joaca și
a dormitoarelor, dupa caz, dotarea cu mobilier și material didactic,.
Obiectiv strategic 1. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru locuitori
Obiectiv
operational
1.1 Asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori
Masura 1.1.3.Asigurarea accesului la infrastructura si servicii de educatie si
formare profesionala de calitate pentru toti locuitorii comunitatii
Buget estimat
(Euro)
6.500.000
Posibile surse de
finantare
FEDR
Posibili parteneri Inspectoratul Scolar Judetean Satu Mare
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2019
11. Construcția a două grădinițe în municipiul Carei
Justificare / nevoie În pofida faptului că natalitatea s-a redus semnificativ după 1990,
creșterea gradului de cuprindere a populației preșcolare a făcut ca
numărul de locuri în grădinițe să fie insuficient în raport cu numărul
cererilor de înscriere, mai ales datorita conditiilor improprii care
limiteaza activitatea . Nevoia construirii de noi gradinite este justificata
si de faptul ca sunt graditite care isi desfasoara activitatea in spatii
necorespunzatoare.
Descriere scurtă Proiectul prevede construcția și dotarea a două grădinițe, care să
corespundă standardelor în domeniu, cu săli de grupă, vestiare,
cancelarie, grupuri sanitare, filtre, spații multifuncționale, locuri de
joacă, etc.
Obiectiv strategic 1. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru locuitori
Obiectiv
operational
1.1 Asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori
Masura 1.1.3.Asigurarea accesului la infrastructura si servicii de educatie si
formare profesionala de calitate pentru toti locuitorii comunitatii
Buget estimat
(Euro)
1.000.000
Posibile surse de FEDR, Banca Mondiala
207
finantare
Posibili parteneri Inspectoratul Scolar Judetean Satu Mare
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2019
12.Modernizare/ extindere, amenajare curte interioara si construirea unei Sali
de sport la Școala cu Clasele I-VIII Nr. 1
Justificare / nevoie Cladirea principala a scolii necesită lucrări de modernizare,
infrastructura fiind uzată fizic și moral. De asemenea scoala are
nevoie de spatii noi, cu destinatie speciala, in ceea ce priveste serviciile
sociale pentru grupuri dezavantajate.Scoala nu are sala de sport.
Descriere scurtă Cladirea principala va fi reabilitata si modernizata, iar corpul B va
primi destinatia de centru social pentru copiii defavorizati care invata
in aceasta scoala. Se vor construi o sala de sport si o noua sala festiva.
Se vor achizitiona dotari de specialitate pentru laboratoare, mobilier
scolar, etc.
Obiectiv strategic 1. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru locuitori
Obiectiv
operational
1.1 Asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori
Masura 1.1.3.Asigurarea accesului la infrastructura si servicii de educatie si
formare profesionala de calitate pentru toti locuitorii comunitatii
Buget estimat
(Euro)
3.500.000
Posibile surse de
finantare
FEDR
Posibili parteneri Inspectoratul Scolar Judetean Satu Mare
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2019
13. Modernizare/extindere a Școlii Gimnaziale “Vasile Lucaciu”
Justificare / nevoie Cladirea principala a scolii necesită lucrări de modernizare,
infrastructura fiind uzată fizic și moral..Ca urmare a activitatii
didactice, in special a claselor speciale este necesara si extinderea
corpului principal. Sala de sport necesita lucrari de interventie mai ales
208
in sectorul vestiarelor.
Descriere scurtă Proiectul prevede reabilitarea, modernizarea, extinderea si dotarea
unității de învățământ, astfel încât acestea să corespundă standardelor
în domeniu.
Obiectiv strategic 1. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru locuitori
Obiectiv
operational
1.1 Asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori
Masura 1.1.3.Asigurarea accesului la infrastructura si servicii de educatie si
formare profesionala de calitate pentru toti locuitorii comunitatii
Buget estimat
(Euro)
6.500.000
Posibile surse de
finantare
FEDR
Posibili parteneri Inspectoratul Scolar Judetean Satu Mare
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2019
14. Modernizarea Scolii cu Clasele I-VIII Nr. 3
Justificare / nevoie Chiar daca s-au realizat unele interventii in ultimii ani, cladirea
necesita in continuare interventetii si spatii corespunzatoare
desfasurarii activitatilor scolare deaorece aceste interventii s-au axat
doar pe fatada cladirii si izolare termica partiala.
Descriere scurtă Proiectul prevede reabilitarea, modernizarea și dotarea unitătii de
învățământ, reamenajarea salilor de clasa si a laboratoarelor, extiderea
corpului de cladire, etc.
Obiectiv strategic 1. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru locuitori
Obiectiv
operational
1.1 Asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori
Masura 1.1.3.Asigurarea accesului la infrastructura si servicii de educatie si
formare profesionala de calitate pentru toti locuitorii comunitatii
Buget estimat
(Euro)
6.500.000
Posibile surse de
finantare
FEDR
Posibili parteneri Inspectoratul Scolar Judetean Satu Mare
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
209
Perioada de
implementare
2016-2019
15.Reabilitarea/modernizarea Grupului Scolar Iuliu Maniu
Justificare / nevoie Grupul Scolar Iuliu Maniu functioneaza intr-o cladire monument
categorie B, care necesita interventii ata din punct de vedere structural
dar si in ceea ce priveste reorganizarea procesului de invatamant.
Descriere scurtă Proiectul prevede reabilitarea, modernizarea și dotarea unității de
învățământ din municipiu, astfel încât acestea să corespundă
standardelor educationale. Liceele din municipiul Carei atrag un număr
important de elevi din comunele învecinate, prin oferta educațională
diversificată a acestora. Proiectele prevăd reabilitarea exterioară și
interioară a clădirii , a sălilor de curs și a atelierelor și laboratoarelor
școlare, dotarea cu mobilier și material didactic, inclusiv echipamente
de laborator/atelier, etc., în vederea creșterii numărului de clase și de
elevi pentru învățământul profesional.
Obiectiv strategic 1. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru locuitori
Obiectiv
operational
1.1 Asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori
Masura 1.1.3.Asigurarea accesului la infrastructura si servicii de educatie si
formare profesionala de calitate pentru toti locuitorii comunitatii
Buget estimat
(Euro)
6.500.000
Posibile surse de
finantare
FEDR
Posibili parteneri Inspectoratul Scolar Judetean Satu Mare
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2019
16 Reabilitarea/modernizarea cladirii principale si extinderea, modernizarea
și echiparea campusului Liceului Tehnologic “Simion Bărnuțiu”
Justificare / nevoie Liceul Tehnologic “Simion Bărnuțiu” este un liceu orientat spre
invatamnantul profesional si tehnic. Datorita lipsei fondurilor pentru
reparatii, cladirile se degradeaza. Invatamantul trebuie reorientat spre
cererile de pe piata municii, iar in acest sens ateleriele necesita dotari,
activitatea educationala trebuie reorganizata.
Descriere scurtă Se propun reabilitarea, modernizarea și dotarea unităților de
210
învățământ astfel încât acestea să corespundă standardelor
educationale. Se are in vedere diversificarea ofertei educaționale
orientata spre invatamantul profesional si tehnic.
Obiectiv strategic 1. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru locuitori
Obiectiv
operational
1.1 Asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori
Masura 1.1.3.Asigurarea accesului la infrastructura si servicii de educatie si
formare profesionala de calitate pentru toti locuitorii comunitatii
Buget estimat
(Euro)
6.500.000
Posibile surse de
finantare
FEDR
Posibili parteneri Inspectoratul Scolar Judetean Satu Mare
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2019
17. Extinderea, modernizarea și echiparea campusului Liceului Teoretic Carei
Justificare / nevoie Chiar daca la acest liceu s-au facut interventii de anvergura, datorate
unei finantari obtinute prin FEDR ( POR 2007-2013), sunt inca
necesare actiuni complementare pentru realizarea unui campus scolar
si dotarea liceului avand in vedere oferta scolara pe care acesta o ofera.
Descriere scurtă Se prevad lucrari de extindere, modernizare a campusului, dotarea unui
cabinet de informatica, dotari de specialitate, extinderea ofertei
sportive (acilitati pentru inot, atletism, etc).
Obiectiv strategic 1. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru locuitori
Obiectiv
operational
1.1 Asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori
Masura 1.1.3.Asigurarea accesului la infrastructura si servicii de educatie si
formare profesionala de calitate pentru toti locuitorii comunitatii
Buget estimat
(Euro)
6.500.000
Posibile surse de
finantare
FEDR, buget local, buget de stat
Posibili parteneri ISJ Satu Mare
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2019
18. Extinderea, reabilitarea și dotarea Creșei Carei
Justificare / nevoie În prezent, creșa din municipiul Carei nu beneficiază de suficiente
211
locuri pentru numărul în creștere de copii care beneficiază de servicii.
Descriere scurtă Proiectul are în vedere extinderea, reabilitarea și dotarea Creșei Carei,
care să ofere servicii de calitate unui număr mai mare de beneficiari.
Obiectiv strategic 1. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru locuitori
Obiectiv
operational
1.1 Asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori
Masura 1.1.3.Asigurarea accesului la infrastructura si servicii de educatie si
formare profesionala de calitate pentru toti locuitorii comunitatii
Buget estimat
(Euro)
250.000
Posibile surse de
finantare
FEDR, buget local
Posibili parteneri -
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2017
19. Sprijinirea parteneriatelor public-public sau public –privat, organizarea de grupuri de
lucru, seminarii in vederea imbunatatirii ofertei educationale, orientarea spre invatamantul
profesional si tehnic.
Justificare / nevoie Se constata ca la nivelul municipiului oferta educationala in domeniul
tehnic/profesional nu este bine reprezentata.
Descriere scurtă In vederea corelarii cerintelor pietii cu forta de munca calificata se
impune luarea unor masuri pentru a putea sustine cresterea ratei de
ocupare a populatiei cu varsta cuprinsa intre 18-64 de ani.
Obiectiv strategic 1. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru locuitori
Obiectiv
operational
1.1 Asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori
Masura 1.1.3.Asigurarea accesului la infrastructura si servicii de educatie si
formare profesionala de calitate pentru toti locuitorii comunitatii
Buget estimat
(Euro)
100.000
Posibile surse de
finantare
FSE, FEDR, bugetul de stat, bugetul local, alte surse atrase, publice
sau private
Posibili parteneri ITM Satu Mare, Camera de Comert si Industrie Satu Mare
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2019
212
20. Sustinerea claselor de tip after-school sau sansa a doua
Justificare / nevoie Din analiza realizata la nivelul municipiului, problema abandonului
scolar sau a analfabetismului este inca o provocare. Atat copiii cat si
adultii se confructa cu aceasta problema.
Descriere scurtă Se urmareste implementarea unor masuri care sa asigure atat
infrastructura necesara dar si participarea grupurilor tinta identificate (
copii si adulti). Se vor identifica parteneriate cu unitatile de
invatamant pentru a sustine aceste proiecte.
Obiectiv strategic 1. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru locuitori
Obiectiv
operational
1.1 Asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori
Masura 1.1.3.Asigurarea accesului la infrastructura si servicii de educatie si
formare profesionala de calitate pentru toti locuitorii comunitatii
Buget estimat
(Euro)
100.000
Posibile surse de
finantare
FSE, FEDR, bugetul de stat, bugetul local, alte surse atrase
Posibili parteneri ISJ Satu Mare
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2019
21. Reabilitarea/modernizarea/extinderea si dotarea infrastructurii de servicii medicale
publice(ambulatoriu, Spital municipal si Serviciul de Urgente)
Justificare / nevoie Se constata si la Carei lipsa unor echipamente, dotari sau a unor spatii
impropriu organizate sau insuficiente pentru a face fata nevoilor
crescute de asistenta medicala, deoarece Spitalul municipal deserveste
atat populatia careiului cat si din comunele invecinate.
Descriere scurtă Prin proiect se urmareste dotarea spitalului cu echipamente care sa
permita acordarea de servicii in timp util, de calitate, sa elimine
transportul pacientului la la alte unitati medicale din cauza lipsei
acestora, diversificarea serviciilor medicale, crearea unui Centru de
Diagnostic si Imagistica in cadrul Spitalului municipal Carei, dotarea
cu ambulante,etc.
Obiectiv strategic 1. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru locuitori
Obiectiv
operational
1.1 Asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori
Masura 1.1.4. Asigurarea accesului la infrastructura si servicii de sanatate de
calitate pentru toti locuitorii comunitatii
Buget estimat
(Euro)
15.000.000
Posibile surse de FEDR,FSE, Bugetul de stat, bugetul local, alte surse atrase
213
finantare
Posibili parteneri -
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2019
22.Înființarea unui ambulatoriu de specialitate balneokinetoterapie infantilă la
Spitalul Municipal Carei
Justificare / nevoie Apele termale de la nivelul municipiului Carei, precum și ultimele
descoperiri în domeniul balneokinetoterapiei pediatrice nu sunt
valorificate corespunzător în beneficiul populației din municipiu și din
județ, în condițiile lipsei unui ambulatoriu de specialitate în domeniu în
întreaga zonă de nord-vest a țării.
Descriere scurtă Proiectul prevede construcția și dotarea unui astfel de ambulatoriu la
nivelul Spitalului Municipal Carei, care să valorifice resursele de apă
termală cu rol terapeutic și să deservească partea de nord-vest a
României.
Obiectiv strategic 1. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru locuitori
Obiectiv
operational
1.1 Asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori
Masura 1.1.4. Asigurarea accesului la infrastructura si servicii de sanatate de
calitate pentru toti locuitorii comunitatii
Buget estimat
(Euro)
2.000.000
Posibile surse de
finantare
FEDR, FSE, bugetul de stat, bugetul local, alte surse atrase
Posibili parteneri -
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2020
23. Înființarea unui centru de zi pentru copii în Municipiul Carei
Justificare / nevoie Capacitatea centrelor sociale de la nivelul municipiului este redusă în
raport cu numărul mare de persoane expuse riscului de excluziune
socială, mai ales în ceea ce privește copii care provin din familii
dezavantajate.
Descriere scurtă Proiectul are în vedere înființarea și dotarea unui centru de zi pentru
copii, în cadrul unui parteneriat între municipalitate și un furnizor non-
guvernamental de servicii sociale de la nivel local, care să furnizeze
servicii de îngrijire, educație, de suport, de evaluare și de monitorizare.
214
Obiectiv strategic 1. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru locuitori
Obiectiv
operational
1.1 Asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori
Masura 1.1.5. Asigurarea accesului la infrastructura si servicii sociale de
calitate si combaterea saraciei
Buget estimat
(Euro)
400.000
Posibile surse de
finantare
FEDR, bugetul de stat, bugetul local, alte surse atrase
Posibili parteneri Unitati de cult,asociatii de profil
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2019
24. Construcția de locuințe sociale în municipiul Carei
Justificare / nevoie La nivelul municipiului Carei există un număr mare de cereri de
locuințe sociale, care nu pot fi onorate din cauza fondului insuficient
de locuințe aflate în proprietate publică.
Descriere scurtă Proiectul prevede construcția unui număr de circa 200 de locuințe
sociale, în zona Tireamului, unde există deja mai multe locuințe
sociale, construite în perioada anterioară de programare. Pe lângă
locuințele propriu-zise, proiectul prevede și amenajarea spațiilor
publice din jurul acestora (spații verzi, zone pietonale, locuri de
parcare, locuri de joacă, etc.).
Obiectiv strategic 1. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru locuitori
Obiectiv
operational
1.1 Asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori
Masura 1.1.5. Asigurarea accesului la infrastructura si servicii sociale de
calitate si combaterea saraciei
Buget estimat
(Euro)
10.000.000
Posibile surse de
finantare
FEDR, FSE, bugetul de stat, bugetul local, alte surse atrase
Posibili parteneri -
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2019
25. Constructia de intreprinderi sociale, centre sociale
Justificare / nevoie Complementar cu acordarea facilitatilor locative, masurile privind
grupurile dezavantajate , pentru a fi eficiente, trebuie sa fie de natura
215
integrata.
Descriere scurtă Prin proiect se vor crea locuri de munca si se vor furniza servicii
sociale/educationale in spatiile construite si amenajate.
Obiectiv strategic 1. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru locuitori
Obiectiv
operational
1.1. Asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori
Masura 1.1.5. Asigurarea accesului la infrastructura si servicii sociale de
calitate si combaterea saraciei
Buget estimat
(Euro)
1.000.000
Posibile surse de
finantare
FSE, Bugetul de stat, bugetul local, alte surse atrase
Posibili parteneri -
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2019
26. Dezvoltare locala plasata sub responsabilitatea comunitatii
Justificare / nevoie Interventiile de natura sociala, venite in sprijinul comunitatii, a
grupurilor dezavantajate sunt mai eficiente daca se deruleaza in
parteneriat cu societatea civila, agenti economici sau alti actori locali
interesati.
Descriere scurtă Scopul proiectului este de a interveni intr-o maniera integrata cu
masuri legate de constructia locuintelor sociale, a a unui centru social,
a unei gradinite si a oferirii de locuri de munca sub metoda dezvoltarii
locale plasata sub responsabilitatea comunitatii.
Obiectiv strategic 1. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru locuitori
Obiectiv
operational
1.1 Asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori
Masura 1.1. 6. Dezvoltare locala plasat sub responsabilitatea comunitatii
Buget estimat
(Euro)
2.000.000
Posibile surse de
finantare
FEDR, FSE, finantari private
Posibili parteneri -
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2019
27. Construcția Bibliotecii / Centrului multifunctional Carei
216
Justificare / nevoie Biblioteca Municipală nu funcționează într-un spațiu corespunzător
pentru extinderea serviciilor sale. În plus, tinerii din municipiu nu
beneficiază de un centru de informare și consiliere cu privire la
oportunitățile educaționale, profesionale, culturale și de petrecere a
timpului liber si nici nu este adaptata nevoilor abonatilor, in general.
Nu sunt spatii pentru proiectii sau auditii.
Descriere scurtă Prin proiect se prevede construcția și dotarea unui spațiu
multifuncțional, în care să funcționeze o biblioteca municipala adaptata
la cerintele publicului de astazi, și care să găzduiască și diferite
evenimente (lansări de carte, expoziții, seminarii, conferințe, auditii
muzicale, sala de proiectii, etc.).
Obiectiv strategic 1. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru locuitori
Obiectiv
operational
1.1 Asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori
Masura 1.1.7. Asigurarea accesului la infrastructura si servicii culturale de
calitate
Buget estimat
(Euro)
5.000.000
Posibile surse de
finantare
FEDR, buget de stat,buget local, alte fonduri
Posibili parteneri -
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2015-2017
28. Reabilitare si dotare sala de repetitii in Carei
Justificare / nevoie Spatiile oferite de Casa de Cultura sunt insuficiente pentru oferta pusa
la dispozitie de Centrul Cultural din Carei.
Descriere scurtă Proiectul isi propune reabilitarea unei cladiri neutilizata in momentul
de fata, aflata in complexul Centrului si echiparea acesteia cu dotari
specifice domeniului de activitate.
Obiectiv strategic 1. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru locuitori
Obiectiv
operational
1.1 Asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori
Masura 1.1.7. Asigurarea accesului la infrastructura si servicii culturale de
calitate
Buget estimat
(Euro)
300.000
Posibile surse de
finantare
FEDR, buget local, buget de stat, alte fonduri
Posibili parteneri -
217
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2019
29. Reabilitare/modernizare/extindere/construire Camin Cultural Ianculesti
Justificare / nevoie In satul ianculesti, apartinator Careiului caminul cultural este intr-o
stare de degradare avansata, in momentul de fata fiind inchis.
Descriere scurtă Proiectul isi propune reabilitarea/modernizarea/extinderea cladirii cu
aceasta destinatie sau, dupa caz, construirea unui nou Camin Cultural.
Obiectiv strategic 1. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru locuitori
Obiectiv
operational
1.1 Asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori
Masura 1.1.7. Asigurarea accesului la infrastructura si servicii culturale de
calitate
Buget estimat
(Euro)
300.000
Posibile surse de
finantare
FEDR, buget local, buget de stat, alte fonduri
Posibili parteneri -
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2019
30. Imbunatatirea capacitatii de actiune si prevenire a situatiilor de urgenta
Justificare / nevoie Deoarece sistemul este deficitar se impune imbunatatirea capacitatii de
interventie si prevenire.
Descriere scurtă Proiectul prevede achizitia de echipamente specifice(ambulanta,
masina de descarcerare, autoscara, instalatie de potabilizare a apei,
motopompe, corturi, paturi campanie etc)
Obiectiv strategic 1. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru locuitori
Obiectiv
operational
1.1 Asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori
Masura 1.1.8. Asigurarea sigurantei cetatenilor
Buget estimat
(Euro)
1.200.000
Posibile surse de
finantare
FEDR,FSE, Bugetul de stat, bugetul local, alte surse atrase
218
Posibili parteneri ISU Satu Mare
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2017-2018
31. Implementarea de sisteme de monitorizare video
Justificare / nevoie Chiar daca s-au facut diverse interventii punctuale, la nivelul orasului
s-au identificat mai multe zone care necesita monitorizare video,
pentru prevenirea infractionalitatii sau pentru urmarirea traficului
rutier.
Descriere scurtă Prin proiect se urmareste implementarea unui sistem video integrat,
care sa intervina in favoarea sigurantei cetateanului, sa asigure
imagini de calitate, care sa vina in sprijinul activitatii politiei locale.
Obiectiv strategic 1. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru locuitori
Obiectiv
operational
1.1 Asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori
Masura 1.1.8. Asigurarea sigurantei cetatenilor
Buget estimat
(Euro)
500.000
Posibile surse de
finantare
FEDR, Bugetul de stat, bugetul local, alte surse atrase
Posibili parteneri Politia municipiului Carei
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2019
32. Sustinerea masurilor si serviciilor sociale tip integrat
Justificare / nevoie Proiectele care intervin in dezvoltarea comunitatii au un impact mai
mare daca acestea se deruleaza intr-o maniera integrata.
Descriere scurtă Propunerile din aceasta zona de interventie se refera la actiuni de tip
„soft”: grupuri de lucru, parteneriate scoala-administratie, scoala-
privat, dezbateri pentru a asigura o buna complementaritate a
interventiilor in domeniile educatie-cercetare-economie.
Obiectiv strategic 1. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru locuitori
Obiectiv
operational
1.1 Asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori
Masura 1.1.9. Interferenta domeniilor educatie, cercetare, economie
219
Buget estimat
(Euro)
400.000
Posibile surse de
finantare
FSE, FEDR, Bugetul de stat, bugetul local, alte fonduri (ex SEE)
Posibili parteneri Scoli, sectorul privat
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2019
33. Prevenirea, combaterea, informarea, educarea grupurilor tinta identificate in
domeniile social, educatie si sanatate.
Justificare / nevoie Situatiile in care se identifica nevoile de prevenire si combatere sunt
din ce in ce mai frecvente, mai ales in cadrul scolilor, unde psihologii
scolari semnaleaza comportamente provocate de situatii cum ar
:discriminare etnica, abandon scolar, copii care raman cu bunici sau
alte rude in urma plecarii parintilor la munca in strainatate,etc.
Descriere scurtă Propunerea de proiect va fi structurata pe nevoi identificate si pe
grupuri tinta specifice. Sunt incurajate parteneriatele cu societatea
civila.
Obiectiv strategic 1. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru locuitori
Obiectiv
operational
1.1 Asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori
Masura 1.1.10. Sustinerea activitatilor de preventie in domeniile sanatate,
educatie si social
Buget estimat
(Euro)
300.000
Posibile surse de
finantare
FSE, FEDR, Bugetul de stat, bugetul local, alte fonduri (ex SEE)
Posibili parteneri Parteneri din societatea civila
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2017-2019
34. Crearea de parteneriate administratie locala-societate civila-institutii ocupare
in vederea cresterii adaptabilitatii fortei de munca si ocupare profesionala
Justificare / nevoie Datorita schimbarilor profilului economic prin dezvoltarea unor
ramuri noi, cum ar fi turismul, a invesitiilor noi din zona, reorientarea
profesionala este o necesitate.
Descriere scurtă Proiectul isi propune implicarea administratiei publice locale in crearea
220
de parteneriate cu institutii/organizatii de profil/agenti economici care
sa sprijine derularea de cursuri de calificare specifice si informare.
Obiectiv strategic 1. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru locuitori
Obiectiv
operational
1.1 Asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori
Masura 1.1.11. Cresterea calificarii si adaptabilitatii fortei de munca
Buget estimat
(Euro)
200.000
Posibile surse de
finantare
FSE, Bugetul de stat, bugetul local, alte fonduri (ex SEE)
Posibili parteneri AJOFM , agenti economici etc
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2017-2019
35. Sprijinirea cresterii competitivitatii intreprinderilor mici si mijlocii (IMM)
Justificare / nevoie Asigurarea unei cresteri economice durabile a Municipiului Carei
poate fi asigurată prin valorificarea avantajelor competitive de care
dispune aceasta dar si prin concursul IMM-urilor a caror
competitivitate si eficienta crescuta poate deveni motorul de dezvoltare
a unui oras de dimensiunile Careiului.
Descriere scurtă Cu toate ca vorbim de sectorul privat, care poate obtine finantari din
fonduri destinate special lor, administratia publica locala poate sprijini
activitatea si dezvoltarea acestora prin actiuni de informare si
consultare, crearea unui mediu favorabil dezvoltarii IMM, încheierea
de parteneriate între unitătile de învătământ si mediul de afaceri,
stimularea inovării la nivelul întreprinderilor din zonă, diversificarea
economiei în vederea acoperirii sectoarelor absente sau deficitare în
mediul de afaceri local etc.
Obiectiv strategic 2. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru investitori
Obiectiv
operational
2.1. Crearea unui mediu de afaceri atractiv, competitiv si inovativ
Masura 2.1.1. Sprijinirea competitivitatii intreprinderilor
Buget estimat
(Euro)
200.000
Posibile surse de
finantare
Bugetul de stat, bugetul local, FEDR,alte fonduri
Posibili parteneri Agenti economici, unitati de invatamant, CCIA Satu Mare
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2017-2019
221
36. Dezvoltarea infrastructurii de sprijin a mediului de afaceri
Justificare / nevoie Crearea unui mediu de afaceri atractiv, competitiv si inovativ poate fi
spijinit prin realizarea de noi structuri de sprijinirea afacerilor (parc
industrial, logistic sau centru/incubator de afaceri, integrarea
companiilor locale în clustere si retele de afaceri (de ex. Grupuri de
producători agricoli), asigurarea condiţiilor pentru atragerea şi
susţinerea investitorilor români şi străini cu un real potenţial economic
parteneriate între mediul de afaceri si cel de cercetare, sprijinirea
utilizării TIC, dezvoltarea e-economiei etc.
Descriere scurtă Realizarea de materiale, portaluri de internet dedicate şi acţiuni
promoţionale la nivel local, cu scopul de atragere a investitorilor
străini.
Obiectiv strategic 2. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru investitori
Obiectiv
operational
2.1. Crearea unui mediu de afaceri atractiv, competitiv si inovativ
Masura 2.1.2. Dezvoltarea infrastructurii de sprijin a mediului de afaceri(
infrastructura de afaceri, infrastructura de CDI si TIC)
Buget estimat
(Euro)
500.000
Posibile surse de
finantare
Bugetul de stat, bugetul local,FEDR,alte fonduri
Posibili parteneri Agenti economici, producatori agricoli
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2017-2019
37. Modernizarea si extinderea pietei agroalimentare din Carei
Justificare / nevoie Piata agroalimentara din Carei este neacoperita, iar partea din spate nu
este amenajata corespunzator.
Descriere scurtă Proiectul prevede modernizarea si extinderea pietei agroalimentare in
vederea furnizarii unor servicii de calitate si asigurarii unui spatiu
decent de vanzare.
Obiectiv strategic 2. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru investitori
Obiectiv
operational
2.1. Crearea unui mediu de afaceri atractiv, competitiv si inovativ
Masura 2.1.3. Diversificarea economiei bazate pe agricultura si resurse
naturale
Buget estimat
(Euro)
800.000
Posibile surse de
finantare
Bugetul de stat, bugetul local, FEDR, alte surse atrase
222
Posibili parteneri Agenti economici, producatori agricoli
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2017-2019
38. Construirea unui depozit frigorific pentru depozitarea legumelor si fructelor provenite
de la producatorii din zona Careiului
Justificare / nevoie Careiul a fost un furnizor important in zona de legume si fructe.
Astazi productia gricola din zona se bazeaza exclusiv pe productia
cerealiera.
Descriere scurtă In vederea sprijinirii dezvoltarii sectorului legumicol, proiectul vizeaza
construirea unui depozit frigoric, unde producatorii isi pot depozita
marfa pe o perioada mai lunga de timp.
Obiectiv strategic 2. Cresterea atractivitatii municipiului Carei pentru investitori
Obiectiv
operational
2.1. Crearea unui mediu de afaceri atractiv, competitiv si inovativ
Masura 2.1.3. Diversificarea economiei bazate pe agricultura si resurse
naturale
Buget estimat
(Euro)
1.000.000
Posibile surse de
finantare
Bugetul de stat, bugetul local, FEDR, alte fonduri
Posibili parteneri Agenti economici, producatori agricoli
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2017-2019
39. Reabilitarea și introducerea în circuitul turistic a monumentelor istorice din municipiul
Carei
a. Anexele Castelului Karoly
b. Turnul de Apă
c. Str. 1 Decembrie 1918
Justificare / nevoie În zona centrală a municipiului Carei există o mare concentrare de
monumente istorice și de clădiri cu o valoare arhitecturală ridicată,
aflate într-o stare avansată de degradare.
Descriere scurtă Acestea pot constitui atracții importante pentru turiști și vizitatori, prin
includerea lor în pachete turistice care să includă și alte obiective din
zonă, care au beneficiat deja de intervenții (spre ex. Castelul Karoly și
Parcul Dendrologic, reabilitate prin POR 2007-2013). Cele mai
reprezentative dintre acestea sunt Turnul de Apă și Anexele Castelului
223
Karoly, ambele amplsate în curtea Parcului Dendrologic, în
proximitatea Castelului). Pe de altă parte, str. 1 Decembrie 1918, cea
care asigură accesul la majoritatea obiectivelor turistice din municipiu,
a beneficiat de lucrări de modernizare a spațiilor publice, prin același
Program, însă, în vederea reconstituirii imaginii sale originale, dar și a
transformării sale într-o axă culturală, necesită pavarea cu granit, ceea
ce va conduce la creșterea atractivității sale pentru locuitori și turiști.
Obiectiv strategic 3. Dezvoltarea durabila a turismului si cresterea atractivitatii
municipiului Carei pentru turisti
Obiectiv
operational
3.1. Valorificarea patrimoniului natural, antropic si cultural
Masura 3.1.1. restaurarea si valorificarea patrimoniului cultural, introducerea
acestuia in circuitul turistic
Buget estimat
(Euro)
4.500.000
Posibile surse de
finantare
FEDR, alte fonduri, investitori privati
Posibili parteneri Sector privat/ actionari in turism
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2020
40. Reabilitarea și introducerea în circuitul turistic a patrimoniului cultural-religios din
municipiul Carei:
d. Sinagoga
e. Catedrala Romano-Catolică “Sf. Ioan de Calasanz”
f. Biserica Ortodoxă “Sf. Arhangheli Mihail și Gavril”
g. Biserica Luterană,etc
Justificare / nevoie Municipiul Carei se evidențiază prin caracterul său multi-etnic și
multi-confesional, prin urmare acesta beneficiază de un număr mare de
lăcașuri de cult, aparținând diferitelor culte de la nivel local (mozaici,
romano-catolici, ortodocși, reformați-luterani, etc.), care au statut de
monument istoric, dar care se află într-o stare avansată de degradare și
nu sunt incluse în circuitul turistic. Acest proiect este complementar cu
cele de reabilitare a altor clădiri de patrimoniu din zona centrală
(Castelul Karoly și Anexele Sale, Turnul de Apă, Parcul Dendrologic,
Axa Culturală 1 decembrie 1918, etc.) și va conduce la creșterea
numărului de turiști si de vizitatori, precum și la regenerarea urbană a
zonei centrale, unde sunt amplasate cele mai multe dintre aceste
obiective.
Descriere scurtă Proiectul presupune un parteneriat cu institutiile de cult.
Obiectiv strategic 3. Dezvoltarea durabila a turismului si cresterea atractivitatii
municipiului Carei pentru turisti
Obiectiv 3.1. Valorificarea patrimoniului natural, antropic si cultural
224
operational
Masura 3.1.1. restaurarea si valorificarea patrimoniului cultural, introducerea
acestuia in circuitul turistic
Buget estimat
(Euro)
1.000.000
Posibile surse de
finantare
FEDR, alte fonduri
Posibili parteneri Institutiile de cult
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2017-2020
41. Înființarea unui baze de agrement și a unui Centru SPA în municipiul Carei
Justificare / nevoie Resursele de apă termală de foarte bună calitate de la nivelul
municipiului Carei nu sunt suficient valorificate în scop turistic și de
agrement. Proiectul prevede înființarea unui centru de agrement SPA,
cu facilități complexe (bazine cu apă acoperite, jacuzzi, saună, masaj,
fitness, etc.), care să ofere servicii atât cetățenilor, cât și turiștilor care
vizitează municipiul.
Descriere scurtă Proiectul va fi implementat în zona Ștrandului Carei, care atrage deja
un număr important de turiști.
Obiectiv strategic 3. Dezvoltarea durabila a turismului si cresterea atractivitatii
municipiului Carei pentru turisti
Obiectiv
operational
3.1. Valorificarea patrimoniului natural, antropic si cultural
Masura 3.1.2. Promovarea turismului tip recreere, Spa, intretinere
Buget estimat
(Euro)
2.000.000
Posibile surse de
finantare
FEDR, sectorul privat, buget local, buget de stat
Posibili parteneri -
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2017-2019
42. Crearea unei infrastructuri pentru derularea evenimentelor in aer liber.
Justificare / nevoie O astfel de infrastructura este inexistenta in carei si este necesara
225
pentru a creste atractivitatea turistica.
Descriere scurtă Proiectul isi propune realizarea unei scene in aer liber, echipata cu
sistem de sonorizare, achizitia de dotari specifice.
Obiectiv strategic 3. Dezvoltarea durabila a turismului si cresterea atractivitatii
municipiului Carei pentru turisti
Obiectiv
operational
3.2. Dezvolatrea turismului de evenimente
Masura 3.2.1. dezvoltarea infrastructurii necesare in vederea organizarii de
evenimente
Buget estimat
(Euro)
800.000
Posibile surse de
finantare
FEDR, buget local, alte fonduri
Posibili parteneri -
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2017
43. Actiuni de marketing in vederea promovarii potentialului turistic
Justificare / nevoie Deorece dupa reabilitarea Castelului Karoly s-a dovedit ca turismul
cultural poate fi o axa de dezvoltarea a municipiului este necesara
intensificarea actiunilor de marketing dar si identificarea de noi
produse turistice pentru diversificarea ofertei, in paralel cu elaborarea
de materiale promotionale.
Descriere scurtă Astfel aceasta actiune se va concretiza intr-o serie de proiecte care sa
cuprinda masuri de marketing, identificarea de branduri locale,
promovare, infrastructura informativa.
Obiectiv strategic 3. Dezvoltarea durabila a turismului si cresterea atractivitatii
municipiului Carei pentru turisti
Obiectiv
operational
3.3. Marketing turistic
Masura 3.3.1. Diversificarea si promovarea ofertelor turistice la nivel local
Buget estimat
(Euro)
600.000
Posibile surse de
finantare
FEDR, buget local,alte surse
Posibili parteneri -
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2018
226
44. Modernizarea drumului DN19 /E 671 in vederea conectarii municipiului Carei la axele
prioritare rutiere TEN-T
Justificare / nevoie Drumul DN19 /E 671 face legatura intre doi poli importanti si anume
Timisoara –Baia Mare, fiind una din cele mai importante rute de
transort rutier din vestul tarii.
Tronsonul care trece prin Carei are o lungime de 4,941 km si primeste
un regim de strada municipala. Chiar daca periodic se fac plombari cu
asfalt, structura de rezistenta este afectata si suprafata de rulare
degradata.
Descriere scurtă Proiectul prevede refacerea structurii de rezistenta pentru a mari
capacitatea portanta si refacerea suprafetei de rulare.
Obiectiv strategic 4. Asigurarea conectarii municipiului Carei
Obiectiv
operational
4.1. Imbunatattirea mobilitatii si accesibilitatii
Masura 4.1.1. Asigurarea accesibilitatii la polii nationali si internationali si la
principalele retele de transport
Buget estimat
(Euro)
3.300.000
Posibile surse de
finantare
FEDR, bugetul de stat, buget local
Posibili parteneri -
Stadiul
implementării
SF
Perioada de
implementare
2015-2017
45. Construcția șoselei de centură Nord a Municipiului Carei
Justificare / nevoie Municipiul Carei se află la o mica distanță de punctul de frontieră
Urziceni, care asigură un acces rapid la rețeaua de autostrăzi din
Ungaria și din Europa Centrală, devenind astfel tot mai tranzitat, cu
precădere de mijloacele de transport a mărfurilor. În prezent, se află în
construcție varianta de sud a municipiului, însă aceasta nu asigură și
preluarea traficului dinspre punctul de frontieră Urziceni și nici dinspre
zona industrială Nord a Careiului.
Descriere scurtă Proiectul prevede construcția unei șosele de centură care să lege DN 19
de DC 49 și de DJ 108M, în zona platformei industriale nord.
Obiectiv strategic 4. Asigurarea conectarii municipiului Carei
Obiectiv
operational
4.1. Imbunatattirea mobilitatii si accesibilitatii
Masura 4.1.2. Asigurarea mobilitatii in interiorul municipiului
Buget estimat
(Euro)
2.000.000
Posibile surse de FEDR, buget de stat, buget local
227
finantare
Posibili parteneri -
Stadiul
implementării
Planificare strategica, SF
Perioada de
implementare
2017-2019
46. Cresterea mobilitatii in interiorul municipiului
Justificare / nevoie Se constata ca numarul crescut de masini afecteaza derularea unui
trafic in conditii de siguranta, numarul parcarilor a devenit insuficient,
strazile –proiectate cu multi ani in urma- nu asigura un trafic fluid iar
pistele de biciclete sunt aproape inexistente.
Se impune aplicarea unei strategii de trafic constand intr-o mai buna
sistematizare a traficului rutier.
Descriere scurtă Proiectul cuprinde constructia de parcari, de pasaje, asfaltare strazi,
modernizare statii de transport public, achizitia de mijloace de
transport in comun ecologice ( dupa caz), etc.
Obiectiv strategic 4. Asigurarea conectarii municipiului Carei
Obiectiv
operational
4.1. Imbunatatirea mobilitatii si accesibilitatii
Masura 4.1.2. Asigurarea mobilitatii in interiorul municipiului
Buget estimat
(Euro)
2.000.000
Posibile surse de
finantare
FEDR, bugetul de stat, buget loca, alte fonduri
Posibili parteneri -
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2019
47. Crearea unei zone pietonale in centrul municipiului
Justificare / nevoie Crearea unor zone si/sau trasee pietonale se inscrie in tendinţele de
amenajare urbanistică din oraşele europene, si raspunde dorintei de a
valoriza clădirile şi ansamblurile cele mai reprezentative din punct de
vedere istoric şi patrimonial, dar şi exigenţelor de ordin administrativ
care vizează descongestionarea traficului şi identificarea unor soluţii
menite să fluidizeze circulaţia si sa creeze cât mai multe spaţii verzi.
Descriere scurtă Proiectul se realizaza in 2 etape :
1. reducerea traficului auto prin inchiderea circulatiei in anumite
perioade cu program stabilit( de ex vara, la sfarsit de saptamana )
2. scoaterea traficului cu mijloace de transport
Obiectiv strategic 4. Asigurarea conectarii municipiului Carei
228
Obiectiv
operational
4.1. Imbunatattirea mobilitatii si accesibilitatii
Masura 4.1.2. Asigurarea mobilitatii in interiorul municipiului
Buget estimat
(Euro)
200.000
Posibile surse de
finantare
Bugetul local
Posibili parteneri -
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2017
48. Reabilitarea termică a clădirilor publice, inclusiv asigurarea necesarului de energie
din resurse alternative:
1. Reabilitarea termică a Școlii Gimnaziale nr. 1 Carei
2. Reabilitarea termică a Școlii Gimnaziale „Vasile Lucaciu” Carei
3. Reabilitarea termică a Școlii Gimnaziale nr. 3 Carei
4. Reabilitarea termică a Colegiului Tehnic „Iuliu Maniu” Carei
5. Reabilitarea termică a Liceului Tehnologic „Simion Bărnuțiu”Carei
6. Reabilitarea termică a Centrului Social Carei
7. Reabilitarea termică a Spitalului Municipal
8. Reabilitarea termică a sediului Primăriei (clădirea Hanului „Cerbul de Aur”)
9.Reabilitarea termică a Castelului Karoly și eficienta energetica in Parcului
Dendrologic
Justificare / nevoie Aceste clădiri reprezintă o parte importantă a fondului construit public
din municipiu și generează o cotă semnificativă din emisiile de CO2 de
la nivelul municipiului. Eficiența energetică a clădirilor aparținând
acestor instituții face ca cheltuielile cu asigurarea necesarului de
energie să greveze asupra bugetului local. Nu în ultimul rând, aceste
unități administrative, medicale, sociale și educaționale joacă un rol
vital în viața comunității, deservind, direct sau indirect, toți cei 21.000
de locuitori, la care se adaugă și cei din comunele învecinate (în cazul
liceelor și al spitalului), precum și peste 500 de salariați, care vor
beneficia de condiții de lucru îmbunătățite.
Descriere scurtă Introducerea energiei din resurse alternative va fi structurata in functie
de specificul si destinatia cladirii, plecand de la apa termala pentru
spitalul municipal la energia solara sau peleti din deseuri tip compost
in cazul altor cladiri publice.
In cazul propunerilor 1 – 5, daca programele de finantare vor permite,
se vor corela cu propunerile privind reabilitarea/modernizarea
unitatilor de invatamant.
Obiectiv strategic 5. Asigurarea unei cresteri sustenabile a municipiului Carei
Obiectiv
operational
5.1. Cresterea eficientei energetice si promovarea energiilor alternative
229
Masura 5.1.1. Reabilitarea termica a cladirilor
Buget estimat
(Euro)
4.950.000
Posibile surse de
finantare
FEDR, buget de stat, buget local
Posibili parteneri -
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2018
49. Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe din municipiul Carei
Justificare / nevoie Cea mai mare parte a locuitorilor municipiului locuiește în blocuri
construite în perioada comunistă, din prefabricate din beton, o
tehnologie învechită și cu eficiență energetică redusă, la care se adaugă
și aspectul foarte deteriorat al fațadelor, cu un impact estetic negativ.
În plus, acestea generează emisii ridicate de CO2 și costuri ridicate cu
întreținerea pentru locatari.
Descriere scurtă Proiectul are în vedere reabilitarea termică a blocurilor de locuințe din
cartierele Republicii, Mihai Viteazu I, Mihai Viteazu II și Eliberării, în
parteneriat cu asociațiile de proprietari constituite la nivelul acestor
ansambluri.
Obiectiv strategic 5. Asigurarea unei cresteri sustenabile a municipiului Carei
Obiectiv
operational
5.1. Cresterea eficientei energetice si promovarea energiilor alternative
Masura 5.1.1. Reabilitarea termica a cladirilor
Buget estimat
(Euro)
2.000.000
Posibile surse de
finantare
FEDR, buget de stat, buget local, alte fonduri ( asociatii de proprietari)
Posibili parteneri Asociatii de proprietari
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2018
50. Realizare statie de compost si peleti din deseuri biodegradabile.
Justificare / nevoie Necesitatea identificarii unor solutii economice pentru incalzirea
unitatilor scolare din municipiu este din ce in ce mai importanta.
Descriere scurtă In acest sens aceasta propunere are ca obiectiv utilizarea deseurilor
biodegradabile
(frunze, crengi), provenite din spatiile verzi ale orasului, in copul
fabricarii peletilor ce vor deveni o a doaua sursa de incalzire pentru
230
cladirile publice.
Obiectiv strategic 5. Asigurarea unei cresteri sustenabile a municipiului Carei
Obiectiv
operational
5.1. Cresterea eficientei energetice si promovarea energiilor alternative
Masura 5.1.2. Stimularea producerii si utilizarii energiilor regenerabile
Buget estimat
(Euro)
2.000.000
Posibile surse de
finantare
FEDR, buget local, alte fonduri (ex. SEE)
Posibili parteneri -
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2018
51. Eficientizarea sistemului de iluminat public pe arterele principale ale orasului.
Justificare / nevoie Avand in vedere emisiile de CO2 , costurile mari de intretinere si
consumul de curent este necesara a fi luata o masura integrata care sa
reduca aceste lucruri.
Descriere scurtă In acest sens se are in vedere realizarea unui proiect care sa asigure un
consum redus de energie ( inclusiv prin utilizarea energiei solare, a
sistemelor inteligente de control al consumului, utilizarea lampilor cu
eficienta energetica ridicata, inlocuirea stalpilor de iluminat in zona
centrala cu stalpi incadrati arhitectural, etc).
Obiectiv strategic 5. Asigurarea unei cresteri sustenabile a municipiului Carei
Obiectiv
operational
5.1. Cresterea eficientei energetice si promovarea energiilor alternative
Masura 5.1.3. Eficientizarea sistemului de iluminat public
Buget estimat
(Euro)
1.000.000
Posibile surse de
finantare
FEDR, buget de stat, buget local
Posibili parteneri -
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2018
52. Impadurirea terenurilor degradate si transformarea acestora in zone de agrement.
Justificare / nevoie La nivelul municipiului au fost identificate doua zone, denumite
Somos si Lili care sunt identificate ca fiind terenuri degradate.
Descriere scurtă Aceste doua terenuri se vor impaduri, mai mult zona Somos va fi
231
transformata intr-un loc de recreere si lacul existent va fi decolmatat si
largit.
Obiectiv strategic 5. Asigurarea unei cresteri sustenabile a municipiului Carei
Obiectiv
operational
5.2. Asigurarea unui mamagement durabil al mediului
Masura 5.2.1. Protejarea biodiversitatii peisajului si asigurarea calitatii
factorilor de mediu
Buget estimat
(Euro)
1.000.000
Posibile surse de
finantare
FEDR, buget de stat, buget local, alte fonduri de mediu
Posibili parteneri -
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2018
53. Modernizarea zonei de agrement Lacul Ianculesti
Justificare / nevoie Lacul din Ianculesti este singura zona de agrement din jurul orasului
Carei cu destinatia pescuit. Datorita lipsei fondurilor pentru populare si
modernizare se organizeaza foarte rar competitii iar numarul
pescarilor este in scadere.
Descriere scurtă Atragerea fondurilor este necesara pentru activitati precum popularea
lacului, amenajarea unui refugiu pentru pescari, amenajarea locurilor
pentru pescuit,marirea suprafetei lacului, etc.
Obiectiv strategic 5. Asigurarea unei cresteri sustenabile a municipiului Carei
Obiectiv
operational
5.2. Asigurarea unui mamagement durabil al mediului
Masura 5.2.1. Protejarea biodiversitatii peisajului si asigurarea calitatii
factorilor de mediu
Buget estimat
(Euro)
1.000.000
Posibile surse de
finantare
FEDR, buget de stat, buget local, alte fonduri de mediu
Posibili parteneri -
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2018
54. Masuri complementare privind managementul deseurilor.
Justificare / nevoie Cresterea nivelului de trai implica gestionarea cu eficienta a deseurilor.
232
Descriere scurtă In acest sens se vor propune masuri complementare de gestionare,
colectarea selectiva, se vor derula actiuni de constientizare. Se vor
propune masuri de colectare a compostului, achizitia de echipamente si
fabricarea peletilor, utilizati in special pentru sistemul complementar
de incalzire a cladirilor publice.
Obiectiv strategic 5. Asigurarea unei cresteri sustenabile a municipiului Carei
Obiectiv
operational
5.2. Asigurarea unui mamagement durabil al mediului
Masura 5.2.3. Implementarea managementului deseurilor
Buget estimat
(Euro)
700.000
Posibile surse de
finantare
FEDR, buget de stat, buget local
Posibili parteneri -
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2018
55. Extinderea si modernizarea cladirilor destinate furnizarii serviciilor publice si dotarea
acestora
Justificare / nevoie In vederea oferirii unor servicii publice de calitate si care sa raspunda
necesitatii cetatenilor, administratia publica locala trebuie sa isi
desfasoare activitatea in conditii decente care sa creeze un mediu
prietenos cu cetateanul si sa isi efiecientizeze activitatea prin utilizarea
tehnologiei informației și a comunicațiilor.
Descriere scurtă Proiectul consta in crearea si dotarea unor spatii noi destinate anumitor
servicii specifice etc.
Obiectiv strategic 6. Asigurarea bunei guvernante le nivel local
Obiectiv
operational
6.1. Dezvoltarea capacitati administrative
Masura 6.1.1. Dezvoltarea si modernizarea administratiei publice locale
Buget estimat
(Euro)
500.000
Posibile surse de
finantare
FEDR, buget de stat, buget local
Posibili parteneri -
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2018
56. Implementarea de solutii GIS si E-administratie in administratia publica
233
Justificare / nevoie Informatiile publice sunt resurse necesare dezvoltarii economice si, in
acelasi timp, un mijloc transparent de comunicare institutionala cu
cetatenii. Pentru a fluidiza procesul de luare a deciziilor si pentru a
imbunatati nivelul serviciilor oferite cetatenilor, dar si comunicarea cu
acestia, sunt necesare sisteme complexe de sustinere a deciziilor.
Sistemele de management GIS sunt solutia care sta la baza
eficientizarii si administrarii datelor si informatiilor din institutiile
publice, indiferent de formatul acestora. Astfel, angajatii din
Adminstratia Publica pot corela datele economice/contractuale si pot
realiza analize si statistici complexe, pot vizualiza si consulta
amplasarea geografica a oricarui obiectiv de interes aflat pe teritoriul
pe care il administreaza.
Descriere scurtă Proiectul isi propune implementarea unui sistem informatic pentru
stocarea, procesarea, administrarea si diseminarea informatiilor de
interes public si sisteme informatice integrate de tip e-administratie.
Obiectiv strategic 6. Asigurarea bunei guvernante le nivel local
Obiectiv
operational
6.1. Dezvoltarea capacitati administrative
Masura 6.1.2. Apropierea administratiei publice locale de cetateni (dezvoltarea
capacitatii institutionale, acces imbunatatit al locuitorilor la
informatiile de ineteres public si dezvoltarea cooperarii)
Buget estimat
(Euro)
400.000
Posibile surse de
finantare
FEDR, buget de stat, buget local, alte fonduri
Posibili parteneri -
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2018
57. Dezvoltarea capacitatii administrative
Justificare / nevoie Responsabilitatea administratiei publice, eficientizarea organizationala
si descentralizarea luarii deciziilor sunt dezideratele unei administratii
publice moderne.
Descriere scurtă Atingerea acestor obiective se va face prin : formarea personalului din
administratie, schimburi de experienta, cooperare teritoriala, elaborarea
strategiei de dezvoltare pentru perioada 2020-2030, infiintarea si
dezvoltarea capacitatii administrative a structurilor asociative.
Obiectiv strategic 6. Asigurarea bunei guvernante le nivel local
Obiectiv
operational
6.1. Dezvoltarea capacitati administrative
Masura 6.1.2. Apropierea administratiei publice locale de cetateni (dezvoltarea
capacitatii institutionale, acces imbunatatit al locuitorilor la
234
informatiile de ineteres public si dezvoltarea cooperarii)
Buget estimat
(Euro)
300.000
Posibile surse de
finantare
FEDR, buget de stat, buget local, alte fonduri
Posibili parteneri -
Stadiul
implementării
Planificare strategica, elaborare tema de proiectare
Perioada de
implementare
2016-2018
Capitolul VI – Planul de acțiune pentru implementarea Stategiei de Dezvoltare Locala 2014-2020
Pentru asigurarea implementării PIDU, propunem următorul plan de acţiune, structurat pe
trei intervale de timp:
Acţiuni de întreprins pe termen scurt (2014)
Acţiuni Responsabili
Aprobarea Stategiei de Dezvoltare Locala Carei pentru perioada
2014-2020 în cadrul Consiliului Local, prin adoptarea unei hotărâri în
acest sens
Consiliul Local Carei
Municipiul Carei,
reprezentat prin Primar
Promovarea Stategiei de Dezvoltare Locala Carei pentru perioada
2014-2020 în rândul publicului larg și a factorilor de decizie
(parlamentari, consilii județene, Guvern, MDRAP, ADR Nord-Vest,
etc.)
Carei
Municipiul Carei,
reprezentat prin Primar
Susţinerea şi finalizarea proiectelor aflate în implementare în actuala
perioadă de programare
Beneficiarii proiectelor
aflate în derulare
Elaborare documentaţiilor tehnico-economice aferente proiectelor
propuse a fi realizate în următoarea perioadă de programare
(identificare terenuri/clădiri, pregătire documente care să ateste
regimul juridic al terenurilor, studii de prefezabilitate-fezabilitate,
studii de impact, planuri de afaceri, documentaţii urbanistice, etc.)
Municipiul Carei,
reprezentat prin Primar
Firme de consultanţă
235
Identificarea, analizarea şi selectarea surselor de finanţare pentru
proiectele propuse spre implementare în următoarea perioadă de
programare (parteneriate public-privat, credite, alte resurse financiare
externe, finanţări din fonduri europene, fonduri de la bugetele de stat
şi local, etc.)
Beneficiarii proiectelor
propuse a fi realizate
Identificarea partenerilor publici şi privaţi pentru dezvoltarea şi
implementarea proiectelor prioritare
Municipiul Carei,
reprezentat prin Primar
Realizarea de acorduri de parteneriate între Primărie, structuri
asociative (de ex. ADI) şi parteneri din mediul non-guvernamental şi
mediul de afaceri pentru realizarea proiectelor din portofoliul de
proiecte prioritare
Municipiul Carei,
reprezentat prin Primar
ADI-uri
Mediul de afaceri
Mediul ONG
Planificarea multianuală a bugetului având în vedere resursele
necesare pentru implementarea proiectelor prioritare şi stabilirea
graficului de derulare/implementare a strategiei (includerea în bugetul
multianual a investiţiilor propuse ca fiind prioritare în vederea
pregătirii lor)
Municipiul Carei,
reprezentat prin Primar
Consiliul Local Carei
Pregătirea cadrului instituţional şi a resurselor umane pentru
implementarea cu succes a proiectelor prioritare
Municipiul Carei,
reprezentat prin Primar
Revizuirea Stategiei de Dezvoltare Locala Carei pentru perioada
2014-2020 în conformitate cu documentele de programare de la nivel
național, după aprobarea PO în varianta finală (dacă va fi cazul)
Municipiul Carei,
reprezentat prin Primar
Consultant
Acţiuni de întreprins pe termen mediu (2015-2017)
Acţiuni Responsabili
Continuarea activităţilor pe termen scurt care nu au fost finalizate
(acţiunile noi şi diferite faţă de cele anterioare)
Aceiaşi responsabili ca şi
pe termen scurt
Elaborarea cererilor de finanțare aferente proiectelor prioritare din
portofoliul, depunerea acestora spre evaluare la AM/OI cu atribuții în
Municipiul Carei,
reprezentat prin Primar
236
domeniu (inclusiv revizuirea acestora conform solicitărilor de
clarificări, dacă va fi cazul)
AM/OI 2014-2020
Consultanți
Semnarea contractelor de achiziție publică cu AM/OI și
Implementarea proiectelor prioritare (realizare achiziţii publice,
executare lucrări, etc.)
Municipiul Carei,
reprezentat prin Primar
Promovarea rezultatelor proiectelor la nivel naţional şi internaţional
(materiale promoţionale, participare la manifestări internaţionale, site-
uri WEB, etc.)
Municipiul Carei,
reprezentat prin Primar
Monitorizarea stadiului implementării proiectelor din portofoliul de
proiecte prioritare şi realizarea unor rapoarte de progres
Municipiul Carei,
reprezentat prin Primar
Structurile parteneriale
formate la nivelul
municipiului pentru
planificare strategică
(grupuri de lucru
sectoriale)
Evaluarea intermediară Municipiul Carei,
reprezentat prin Primar
CL Carei
Acţiuni de întreprins pe termen lung (2018-2020)
Acţiuni Responsabili
CONTINUAREA ACTIVITĂŢILOR PE TERMEN MEDIU CARE NU AU FOST FINALIZATE (ACŢIUNILE NOI ŞI DIFERITE FAŢĂ DE CELE ANTERIOARE)
Aceeaşi responsabili ca şi
pe termen mediu
Revizuirea Stategiei de Dezvoltare Locala Carei pentru perioada
2014-2020 pe baza evaluării intermediare şi luarea de măsuri
corective, dacă e cazul
Municipiul Carei,
reprezentat prin Primar
Finalizarea implementării proiectelor prioritare Municipiul Carei,
reprezentat prin Primar
Promovarea rezultatelor proiectelor la nivel naţional şi internaţional Municipiul Carei,
237
reprezentat prin Primar
Pregătirea Stategiei de Dezvoltare Locala Carei pentru perioada
2021-2027
Municipiul Carei,
reprezentat prin Primar
Structurile parteneriale
formate la nivelul
municipiului pentru
planificare strategică (de
ex. Grupuri de lucru
sectoriale)
Surse de finanţare care pot fi utilizate pentru implementarea proiectelor prioritare din
portofoliul propus sunt: fonduri europene (FEDR, FSE, FC, FEADR şi FEP), inclusive noile
instrumente financiare pentru dezvoltarea teritorială (de ex. CLLD, etc.), bugetul de stat,
bugetele locale, credite sau fonduri private şi finanţări de tip PPP. În lista proiectelor
prioritare ale municipiului Carei au fost indicate, pentru fiecare dintre acestea, sursele de
finanţare potenţiale.
238
Capitolul VII. Sistemul de implementare și monitorizare a Strategiei de dezvoltare locala
7.1. Sistemul de management propus pentru implementarea Strategiei
În vederea asigurării managementului implementării PIDU, s-a constituit Comisia de
Implementare a Strategiei municipiului Carei (Anexe), alcătuită din şapte persoane din cadrul
administraţiei publice locale. Echipa managerială este un grup de lucru ce se constituie numai
pe durata desfăşurării şi implementării strategiei. Fiecare membru al echipei are funcţii şi
roluri bine stabilite, care nu se suprapun între ele, determinând astfel creşterea eficienţei şi
eficacităţii grupului în urmărirea realizării obiectivelor stabilite în strategie. Unitatea de
implementare a strategiei este compusă din:
1. Bekő Tamás – Administrator public
2. Oprea Dorel-Director Tehnic
3. Lazăr Monica – Şef Serviciu Asistenţă socială şi autoritate tutelară
4. Egli Sebastian – Sef Serviciu Urbanism
5. Vasárhelyi Ileana – Contabil şef
6. Bochiş Diana – Consilier superior programe, relaţii internaţionale
239
7. Egli Carmen – Sef Birou Proiecte, Programe de Dezvoltare Locala
7.2. Procesul de informare și diseminare
În vederea realizării unei transparenţe decizionale, a alegerii proiectelor, au fost implicaţi toți
actorii relevanți de la nivel local (consilieri locali, personalul de specialitate al administrației
publice locale și județene, ai asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, reprezentanți ai
mediului de afaceri, ai celui non-guvernamental, ai societății civile, presă și cetățeni), si a
unei şedinţe de Consiliu Local, unde au fost prezentate și dezbătute toate aspectele relevante
ale strategiei. Procesul de informare si disemniare va continua cu consultarea publica.
Strategia este disponibila spre consultare pe site-ul primariei: www. Municipiulcarei.ro,
precum si la sediul primariei municipiului Carei
7.3. Sistemul de monitorizare și evaluare a Strategiei
Monitorizarea implementării strategiei se va derula conform următorului calendar de
activități:
1. Acţiuni de monitorizare a implementării Strategiei Municipiului Carei pentru
perioada 2014-2020 se vor realiza în anul 2017, respectiv în 2019, în strânsă corelare
cu procesul de examinare a performanțelor de la nivel național, impus de Comisia
Europeană pentru toate Statele Membre (în condițiile prevederii, în premieră, a unei
rezerve de performanță).
2. UAT municipiul Carei va avea ca atribuții documentarea valorii indicatorilor de
monitorizare selectați, prezentați în tabelul de mai jos, pe baza surselor secundare:
datele statistice puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică (de ex. Baza de
date TEMPO Online) și din Rapoartele Anuale, elaborate de Autoritățile de
Management/Organismele Intermediare, sau pe baza datelor oferite de Directia
Tehnica a Primariei Carei.
240
3. În contextul în care se va constata că informațiile disponibile la nivelul surselor de
informații existente (bazele de date ale INS, Rapoartelor Anuale de Implementare) nu
sunt suficiente pentru a reflecta progresul implementării Strategiei, se poate opta,
complementar, pentru aplicarea de chestionare de monitorizare organizaţiilor care
implementează proiecte relevante pentru măsurile Strategiei. Cu toate acestea, trebuie
avut în vedere că procesul de colectare a informațiilor din surse primare, pe bază de
chestionar, este un proces anevoios, iar rezultatele pot fi viciate de rata ridicată de
non-răspuns;
4. Rezultatele celor două acțiuni de monitorizare propuse (2017 și 2019), se vor
centraliza într-un Raport de monitorizare.
Principalul scop al Raportului de monitorizare este de a evidenţia stadiul privind
implementarea Strategiei şi de a propune recomandări pentru eficientizarea implementării
acesteia. Prin urmare, acesta va avea următoarea structură minimală:
• Introducere: Raportul de monitorizare va avea o secţiune introductivă în care se vor
menţiona informaţii cu privire la perioada acoperită de raportul de monitorizare,
sursele de date utilizate pentru aprecierea progresului în implementarea strategiei,
dificultăţi întâmpinate.
• Capitolul 1: această secţiune descrie activităţile desfăşurate în procesul de
monitorizare.
• Capitolul 2: acest capitol face o prezentare a măsurilor şi acţiunilor care au făcut
obiectul
procesului de monitorizare. Vor fi, apoi, menţionate recomandări de eficientizare a
implementării fiecărei măsuri şi acţiuni în parte;
• Concluzii finale: Raportul se finalizează cu o apreciere generală privind progresul
înregistrat în implementarea Strategiei.
241
Raportul de monitorizare va fi dezbătut în plenul Consiliului Local, pentru a analiza
progresul înregistrat în implementarea Strategiei şi a identifica recomandări pentru
eficientizarea implementării acesteia.
Pentru a asigura reprezentativitatea participanţilor, la întâlnirile Consiliului Local pot fi
invitaţi şi alţi stakeholderi care au un interes direct sau pot influenţa buna implementare a
Strategiei Carei.
În procesul elaborării Strategiei municipiului Carei pentru perioada 2021-2027, Consiliul
Local va include și o secțiune dedicată evaluării impactului implementării Strategiei aferente
perioadei 2014-2020.
Acest studiu va genera un Raport de evaluare ex-post, care va include o analiză a:
• gradului de realizare a indicatorilor cuprinşi în Strategie;
• eficienţei implementării acestuia;
• impactului efectiv în termeni de eliminare a problemelor sau de valorificare a şanselor
care au stat la baza Strategiei;
• sustenabilităţii rezultatelor obţinute;
• mecanismelor cauzale care au stat la baza succesului sau insuccesului în
implementarea priorităţilor Strategiei;
• eventualelor efecte secundare neplanificate;
• lecţiilor învăţate din implementarea PIDU 2007-2013 pentru exerciţiile de planificare
viitoare – identificând, de exemplu, înregistrarea şi menţionarea deficienţelor
constatate în legătură cu procesul iniţial de proiectare a priorităţilor, măsurilor,
acţiunilor, ţintelor, indicatorilor şi menţionând recomandările pentru diminuarea sau
eliminarea acestor deficienţe în exerciţiile de planificare viitoare.
Pentru monitorizarea implementării Strategiei, se propune următorul set de indicatori pentru
anul 2020:
Indicator
242
Lungimea străzilor orășenești reabilitate/modernizate (km)
Puterea instalată (MW) a unităţilor de producere a energiei din surse regenerabile;
Număr de centre sociale înființate/modernizate
Număr de instituţii publice reabilitate termic
Numar de blocuri de locuinte reabilitate termic
Numărul de parcuri industriale construite
Lungimea pistelor de biciclete amenajate (km)
Lungimea aleilor pietonale amenajate si reabilitate (trotuare) – km
Număr de unităţi de învăţământ înființate/reabilitate/modernizate
Număr de săli şi terenuri de sport şcolare construite/reabilitate
Lungimea reţelelor noi/extinse/modernizate de alimentare cu apă (km)
Lungimea reţelelor noi/extinse/modernizate de canalizare (km)
Număr de copuri de iluminat public eficient energetic instalate
Suprafața de spații verzi amenajate (mp)
Număr de noi locuri de muncă nou-înființate
Număr de IMM sprijinite
Număr de beneficiari din grupurile vulnerabile și supuși excluziunii sociale care
beneficiază de infrastructură și servicii noi/îmbunătățite de asistență social
Numărul de locuri de parcare amenajate
Numărul de locuri de joacă amenajate
Număr de mijloace de transport ecologice achiziționate
Lungimea traseelor de transport în comun extinse/modernizate (km)
Număr de unități medicale modernizate și dotate
Număr de instituții culturale înființate
Numar de unitati prescolare (gradinite, crese) construite
Centru sportiv pentru tineret creat
Suprafața de spații publice regenerate (ha)
Zone sau trasee pietonale create
Infrastructura pentru derularea evenimentelor in aer liber creata
Numar de parteneriate public-private create
243
Numar de cursuri de tip after-school sau „a doua sansa” infiintate
Masuri si servicii sociale integrate create
Dezvoltare locala plasata sub responsabilitatea comunitatii creata
Numar de actiuni de marketing implementate pentru promovarea potentialului turistic
Piata agro-alimentara extinsa si modernizata
Depozit frigorific pentru producatorii locali construit
Suprafata terenuri degradate transformate in zone de agrement
Suprafata cladiri administrative reabilitate
Cantitate de peleti realizati din deseuri biodegradabile
Solutii GIS si E-administratie implementate
244
Anexe
Anexa 1. Lista proiectelor prioritare strategice propuse spre finanțare prin Strategia 2014-
2020
Nr.
Crt.
Denumirea proiectului Bugetul
estimat
(Euro)
1. Reabilitarea/extinderea/modernizarea utilitatilor publice (apa,
canalizare, canalizare pluviala)
2.000.000
2. Extinderea/eficientizarea sistemului de iluminat public,
incluzand sisteme de telegestiune
500.000
3. Modernizarea și eficientizarea energetică a sistemului de
iluminat public din zona centrală a municipiului Carei
2.000.000
4. Modernizarea spațiilor publice urbane din municipiul Carei
(proiecte individuale sau integrate in cartierul Republicii,
cartierul Eliberării, zona Șomoș, zona Ștrandului (vii), zona
Constantin Mille – Căplenilor, zona gării, zona Tiream, etc.)
5.800.000
5. Modernizarea axei est-vest: Bd. 25 Octombrie – Piața Avram
Iancu – Calea Mihai Viteazu
5.000.000
6. Crearea unui centru sportiv pentru tineret în Municipiul Carei 500.000
7. Construcția unui centru recreativ cu bazin de înot acoperit în
municipiul Carei
3.000.000
8. Construcția unei săli polivalente în municipiul Carei 2.000.000
9. Reabilitarea /modernizarea stadionului municipal Carei 800.000
10. Reabilitarea și dotarea unităților de învățământ preuniversitar
din municipiul Carei (se vor propune proiecte individuale sau
integrate pentru reabilitări și dotări grădinițe din municipiul
Carei)
6.500.000
11. Modernizare/ extindere, amenjare curte interioare și
construirea unei Săli de sport la Școala cu Clasele I-VIII Nr.1
1.000.000
12. Modernizare/ extindere a Școlii Gimnaziale “Vasile Lucaciu” 1.000.000
13. Modernizarea Școlii cu Clasele I – VIII Nr.3 1.000.000
245
14. Reabilitarea/ modernizarea Grupului Școlar Iuliu Maniu 4.000.000
15. Reabilitarea/modernizarea clădirii principale și extinderea,
modernizarea și echiparea campusului Liceului Tehnologic
“Simion Bărnuțiu”
1.000.000
16. Extinderea, modernizarea și echiparea campusului Liceului
Teoretic Carei, dotarea unui laborator de informatică
1.000.000
17. Construcția a două grădinițe în municipiul Carei 1.000.000
18. Extinderea, reabilitarea și dotarea Creșei Carei 250.000
19. Sprijinirea parteneriatelor public – public sau public – privat,
organizarea de grupuri de lucru, seminarii în vederea
îmbunătățirii ofertei educaționale, orientarea spre învățământul
profesional și tehnic
100.000
20. Susținerea claselor de tip after – school sau șansa a doua 100.000
21. Reabilitarea/modernizarea/ extinderea și dotarea infrastructurii
de servicii medicale publice (ambulatoriu, Spital municipal și
Serviciul de Urgențe)
15.000.000
22. Înființarea unui ambulatoriu de specilitate balneokinetoterapie
infantilă la Spitalul Municipal Carei
2.000.000
23. Înființarea unui centru de zi pentru copii în Municipiul Carei 400.000
24. Construcția de locuințe sociale în municipiul Carei 10.000.000
25. Construcția de intreprinderi sociale, centre sociale 1.000.000
26. Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității 2.000.000
27. Construcția Bibliotecii / Centrului multimedia Carei 5.000.000
28. Reabilitare și dotare sala de repetiții în Carei 300.000
29. Reabilitare/modernizare/extindere/construire Cămin Cultural
Ianculești
500.000
30. Îmbunătățirea capacității de acțiune și prevenire a situațiilor de
urgență
1.200.000
246
31. Implementarea de sisteme de monitorizare video 500.000
32. Susținerea măsurilor și serviciilor sociale tip integrat 400.000
33. Prevenirea, combaterea, informarea, educarea grupurilor țintă
identificate în domeniile sociale, educație și sănătate
300.000
34. Crearea de parteneriate administarție locală-societate civilă-
instituții ocupare în vederea creșterii adaptabilității forței de
muncă și ocupare profesională
200.000
35. Sprijinirea creșterii competitivității intreprinderilor mici și
mijlocii (IMM)
200.000
36. Dezvoltarea infrastructurii de sprijin a mediului de afaceri 500.000
37. Modernizarea și extinderea pieței agroalimentare din Carei 800.000
38. Construirea unui depozit frigorific pentru depozitarea
legumelor și fructelor provenite de la producătorii din zona
Careiului
1.000.000
39. Reabilitarea și introducerea în circuitul turistic a
monumentelor istorice din municipiul Carei
a. Anexele Castelului Karoly
b. Turnul de Apă
c. Str. 1 Decembrie 1918
4.500.000
40. Reabilitarea și introducerea în circuitul turistic a patrimoniului
cultural – religios din municipiul Carei:
a. Sinagoga
b. Catedrala Romano-Catolică „Sf. Ioan de Calasanz”
c. Biserica Ortodoxă „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril”
d. Biserica Luterană, etc.
1.000.000
41. Înființarea unui baze de agrement și a unui Centru SPA în
municipiul Carei
2.000.000
42. Crearea unei infrastructuri pentru derularea evenimentelor în
aer liber
800.000
43. Acțiuni de marketing în vederea promovării potențialului
turistic
600.000
44. Modernizarea drumului DN 19/E 671 în vederea conectării
municipiului Carei la axele prioritare ruriere TEN-T
3.300.000
45. Construcția șoselei de centură Nord a Municipiului Carei 2.000.000
46. Creșterea mobilității în interiorul municipiului 2.000.000
247
47. Crearea unei zone pietonale în centrul municipiului 200.000
48. Reabilitarea termica a cladirilor publice, inclusiv asigurarea
necesarului de energie din resurse alternative:
a. Reabilitarea termica a Scolii Gimnaziale nr.1 Carei
b. Reabilitarea termica a Scolii Gimnaziale „Vasile
Lucaciu” Carei
c. Reabilitarea termica a Scolii Gimnaziale nr.3 Carei
d. Reabilitarea termica a Colegiului Tehnic „Iuliu Maniu”
Carei
e. Reabilitarea termica a Liceului Tehnologic „Simion
Barnutiu” Carei
f. Reabilitarea termica a Centrului Social Carei
g. Reabilitarea termica a Spitalului Municipal
h. Reabilitarea termica a sediului Primariei (cladirea
Hanului „Cerbul de Aur”
i. Reabilitarea termica a Castelului Karolyi si eficienta
energetica a Parcului Dendrologic
4.950.000
49. Reabilitarea termica a blocurilor de locuinte din municipiul
Carei
2.000.000
50. Realizare statie de compost si peleti din deseuri biodegradabile 2.000.000
51. Eficientizarea sistemului de iluminat public pe arterele
principale ale orasului
1.000.000
52. Impadurirea terenurilor degradate si transformarea acestora in
zone de agrement
1.000.000
53. Modernizarea zonei de agrement Lacul Ianculesti
54. Masuri complementare privind managementul deseurilor 700.000
55. Extinderea si modernizarea cladirilor destinate furnizarii
serviciilor publice si dotarea acestora
500.000
56. Implementarea de solutii GIS si E-administratie in
administratia publica
400.000
57. Dezvoltarea capacitatii administrative 300.000
248
Anexa 2. Chestionarul aplicat populației
Sondaj de opinie
municipiul Carei
(Acest chestionar este anonim, iar datele continute în el vor fi tratate cu confidentialitate)
1. În ce categorie de vârstă vă încadrati ?
18 - 24 25 - 34 35 - 54 55 - 64 Peste 65
M F
2. Locuintă în: Strada ............................................. Bloc Casă Alta
care ....................................... număr camere ......................................................................
3. Educatie (ultima formă de învătământ absolvită):
- fără - primar - gimnazial - arte și meserii - liceal - postliceal
- superior - alta care ...............................
4. Care este situatia dumneavoastră ocupatională ?
- salariat (în: industrie construcții comerț servicii
- patron/ lucrător pe cont propriu agricultor șomer
- pensionar - elev/ student - casnică - alta care .......................................
5. Care este venitul dumneavoastră lunar net ? (lei)
Sub 350 351 – 500 501 - 700 701 – 1.000 1.001 – 1.500
1.501 – 2.000 2.001 – 3.000 Peste 3.001
6. Câti membrii ai familiei locuiesc împreună cu dumneavoastră ?
Nici unul 1 2 3 4 alt număr ................................................
7. Câti dintre membrii familiei sunt :
- copii minori ...................
249
- copii care au abandonat scoala înainte de terminarea ciclului primar ............/gimnazial
..............
- șomeri ................ – persoane cu dizabilităti ................. – pensionari
.....................................
- tineri peste 24 de ani care nu au propria locuintă ................... (din care căsătoriti
......................)
- persoane plecate la muncă în străinătate ...............................
8. În cazul în care locuiti la bloc, considerati că acesta necesită reparatii ? Da / Nu
Dacă Da, care din următoarele :
- reabilitare termică a blocului (inclusiv fatada)
- reparare/ înlocuire acoperis
9. Care dintre utilitătile publice lipsesc din zona în care locuiti?
- apă potabilă - canalizare menajeră - canalizare pluvială
- drum de acces modernizat - iluminat stradal -altele:
10. Care credeti că ar fi nevoile familiei dumneavoastră legate de amenajarea spatiului
public din jurul locuintei?
a. Spatiu de relaxare pentru persoane în vârstă
b. Spatiu de joacă pentru copii
c. Spatiu de parcare autoturisme si biciclete
d. Trotuare,
e. Spatii verzi
11. Aveti autoturism proprietate personală Da / Nu
12. Considerati că numărul parcărilor este suficient în oras? Da / Nu
13. Sunteti de părerea că utilizarea bicicletei pe distante scurte, ca mijloc de transport
250
nepoluant, trebuie încurajată ? Da / Nu
14. Considerati că oportună extinderea pistelor pentru biciclete ? Da / Nu
15. În cazul în care aveti copii minori, unde ati dori să-si petreacă timpul liber :
- în incinta scolii unde învată
- în spatiu amenajat, în apropierea locuintei/parcuri
- într-un centru special (club al copiilor)
16. Ce alte propuneri de îmbunătătire a calitătii vietii în cartierul/zona în care locuiti
doriti să faceti ?
17. Cum considerati a fi starea actuală a spatiilor în care se desfăsoară activitătile
educationale?
Foarte bună
Bună
Proastă
Foarte proastă Nu stiu /nu
răspund
18. Considerati oportune investitiile în sistemul de invătământ (renovare si
modernizare grădinite, scoli, licee si dotarea acestora?
Da Nu stiu
Nu
251
19. Cum considerati a fi starea actuală a serviciilor medicale oferite de spitalul
municipal?
Foarte bună
Bună
Proastă
Foarte proastă Nu stiu /nu
răspund
20. Considerati oportune investitiile în sistemul sanitar ?
Da
Nu
Nu stiu
21. Considerati oportune investitiile în turism prin interventii în restaurarea clădirilor
publice vechi, de valoare arhitecturală ridicată din municipiul Carei?
Da
Nu
Nu
știu
22. Considerati oportune parteneriatele biserici-administratie în vederea promovării
turismului cultural în municipiul Carei ?
Da
Nu
Nu
stiu
23. Care din proiectele de investitii realizate de municipalitate în perioada 2007 – 2013
le considerati mai importante ? (vă rugăm să alegeti trei)
- reamenajare cartiere MVI, MVII - reabilitarea Castelului Károlyi
- reabilitarea statiei de epurare - reabiliatrea cantinei sociale, realizarea Centrului
Social
- reabilitare strada 1 Decembrie 1918 - reabilitarea spitalului municipal
- extindere ambulatoriu cu sectie de hidro-kinetoterapie
- reabilitare si extindere Liceul Teoretic si Scoala Gimnazială Nr. 1 Carei
- reabilitarea Teatrului Municipal si a Casei de Cultură -refacerea Manejului
252
24. În ce zonă orasului locuiti?
- zona centrală
- zona Calea Mihai Viteazu-str. Căplenilor
- zona str. Căplenilor - str. Independentei – calea ferată
- zona str. Independentei - str. Uzinei – calea ferată
- zona B-dul 25 Octombrie - str. Somes
- zona B-dul 25 Octombrie - str. Tireamului
- zona str. Tireamului - Calea Armatei Române
- zona Calea Armatei Române - Calea Mihai Viteazu
- Ianculesti
- altă zonă, nespecificată
25. Vă rugăm să indicati care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, cele mai
importante 3 proiecte de dezvoltare ale municipiului pentru perioada 2014-2020:
- reabilitare termică în sectorul de locuinte în municipiul Carei
- eficientizarea energetică a institutiilor publice, inclusiv prin utilizarea energiei regenerabile
- eficientizarea si modernizarea iluminatului public în Municipiul Carei
- mobilitate urbană, crearea /realizarea de zone pietonale, trasee pentru biciclisti
- îmbunătătirea calitătii mediului si a spatiilor urbane
- restaurarea, protectia si valorificarea prin turism a patrimoniului cultural ( categoriile A si
- reamenajarea Parcului Dendrologic -refacerea zonei Monumentul Ostasului Român
- reabilitare str. Ágoston - reabilitare ateliere Grup
Scolar Anghel Saligny
- retea de apă str. D. Zamfirescu, P. Ispirescu, Micu Klein, Ion Ghica, Zaharia Bârsan,
Gheorghe Marinescu, Câmpului
- retele de canalizare Eötvös Lóránd, Densuseanu, L. Rebreanu, Romulus, Crasnei, C-lea
Armatei Române
- extindere retele de canalizare 10 km în municipiul Carei
- extindere retele de utilităti pe str. Tireamului (electrice, gaz, apă si ape uzate)
- altele care ......................................................................................................
253
B)
- extindere retea de canalizare menajeră si alimentare cu apă în Viile Careiului
- reabilitare retele de apă si de canalizare în municipiul Carei
- extindere retele electrice în Viile Careiului
- reabilitarea si modernizarea drumurilor care fac legatura cu tronsoane nationale si europene
- realizare centura nord Carei
- modernizare străzi si trotuare în municipiul Carei
- modernizare drumuri de exploatare
- reabilitare si modernizare scoli în municipiul Carei
- creare/reabilitare campusuri scolare
- reabilitarea grădinitelor din municipiul Carei
- construirea unei crese /extinderea cresei existente în municipiul Carei
- realizare bazin de înot didactic
- dezvoltarea infrastructurii de sănătate, diversificarea serviciilor de tratament bazate pe apa
termală
- construirea unei baze de agrement si spa
- construirea unei biblioteci municipale, orientată spre cerinte actuale
- reciclarea deseurilor biodegradabile, realizare statie de compost si statie de peleti
- reabilitarea spatiilor publice urbane/zone verzi neamenajate
- construirea de locuinte sociale si asigurarea serviciilor de bază
- construirea de infrastructură de economie socială bazată pe agricultură ( ferme, sere)
- dezvoltarea serviciilor sociale cu sprijinul institutiilor de cult (centre de zi, cămine de
bătrâni)
- sprijinirea parteneriatelor pentru promovarea investitiilor de afaceri
- dezvoltarea capacitătii administrative
-altele, vă rugăm mentionati :
Vă multumim,
Data: ____________________
254
Anexa.3-Context social/Strategia sociala
Introducere
Teritoriul delimitat al Strategiei de Dezvoltare Locală (SDL), conform Anexei 1 și 5 la
Strategia de Dezvoltare Locală Socială a Municipiului Carei Plasată Sub Responsabilitatea
Comunității, este reprezentat de întregul teritoriu al municipiului Carei, cu o populație
totală de 21.112 locuitori.
În cadrul teritoriului delimitat s-au validat și inclus în SDL (conform Anexei 5) trei
zone urbane marginalizate cu o populație totală de 1.138 persoane, astfel:
1. ZUM Danko Pista, 380 persoane
2. ZUM Iuliu Maniu – Doina, 326 persoane
3. ZUM Dr. Marinescu – Eliberării, 432 persoane.
Pe baza documentului cu titlul „Lista ZUM din orașele/municipiile 20.000+ din România”
anexă la Ghidul Solicitantului, la nivelul Municipiului Carei existau următoarele tipuri de
zone dezavantajate pe mape de recensământ (pag. 427-428):
- 14 mape dezavantajate pe capital uman, cu un număr de 3.339 persoane, însumând
15,8% din populație
- 2 mape dezavantajate pe ocupare, însumând 554 persoane, adică 2,62% din populație
- 1 mapă dezavantajată pe locuire reprezentând 117 persoane, adică 0,55% din
populație.
Datele statistice de mai sus evidenţiază necesitatea și oportunitatea implementării unor
măsuri pentru îmbunătățirea calității vieții în municipiul Carei, cu accent pe dezvoltarea
capitalului uman al municipiului. Credem cu tărie în potențialul măsurilor şi intervenţiilor
noastre de a produce schimbare socială.
Strategia de Dezvoltare Locală Socială a Municipiului Carei Plasată sub Responsabilitatea
Comunității a fost asumată atât de Asociația Grupul de Acțiune Locală pentru Coeziune
Socială Carei (AGALCSC) prin hotărârea adunării generale și a consiliului director, cât și
de Municipiul Carei, prin hotărârea Consiliului Local.
Obiectivul general al prezentei SDL este reducerea numărului de persoane aflate în risc de
sărăcie sau excluziune socială în zonele urbane marginalizate identificate şi validate la
nivelul Municipiului Carei, alături de îmbunătățirea calității vieții, creșterea coeziunii sociale,
îmbunătățirea mediului de viață și creșterea economică în teritoriul SDL.
În perioada de programare 2007-2013 în municipiul Carei s-au realizat investiţii importante
din fonduri publice (cu precădere din Programul Operaţional Regional şi din Programul de
255
Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013) pentru reabilitarea şi modernizarea
infrastructurii urbane, a celei de transport, tehnico-edilitare, educaţionale, sanitare şi de
servicii sociale. Cu toate acestea, municipiul Carei se confruntă cu dificultăţi în asigurarea
accesului tuturor cetăţenilor la astfel de infrastructuri şi servicii publice de calitate:
infrastructura de servicii sociale (locuinţe, centre sociale rezidenţiale şi de zi, întreprinderi
sociale etc.) este insuficientă, în contextul în care numărul persoanelor supuse riscului de
excluziune este în creştere.
Având în vedere nevoile şi provocările cu care se confruntă în prezent municipiul Carei din
punctul de vedere al dezvoltării sale în perioada 2014-2020, este necesară o intervenţie solidă
şi flexibilă în domeniul social, care să permită o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă
incluziunii sociale la nivelul întregului municipiu. Astfel, considerăm că principalele
argumente pentru elaborarea strategiei în contextul dezvoltării locale plasate sub
responsabilitatea comunităţii sunt următoarele:
- Accesul redus la ocupare al persoanelor aparţinând categoriilor vulnerabile determină
niveluri crescute ale şomajului, în special ale şomajului de lungă durată şi ale şomajului în
rândul populaţiei tinere, cu efecte negative asupra situaţiei socio-economice a familiilor şi
implicit un risc de excluziune socială crescut. Autorităţile locale împreună cu mediul de
afaceri pot să-şi asume în comun provocarea de a crea noi locuri de muncă prin dezvoltarea
afacerilor existente şi atragerea de noi investitori, astfel încât să crească numărul de persoane
angajate de întreprinzătorii locali şi care nu mai sunt dependente de beneficiile sociale
acordate persoanelor fără un loc de muncă stabil. În acelaşi timp este nevoie de un efort
comun pentru dezvoltarea unor programe de calificare/recalificare profesională astfel încât să
scadă vulnerabilitatea populaţiei la riscurile implicate de o piaţă a muncii în continuă
schimbare.
- Încercarea de a scădea incidenţa categoriilor de persoane expuse riscului sărăciei şi de a
reduce excluziunea socială în rândul grupurilor vulnerabile s-a realizat până în prezent mai
degrabă prin intervenţii unidimensionale, care au abordat probleme acute şi mai puţin nevoile
de lungă durată şi aflate în corelaţie unele cu altele ale acestor categorii de persoane. Au fost
constituite parteneriate între administraţia publică locală şi actori relevanţi la nivel local,
fiind gândite soluţii de infrastructură sau servicii sociale pentru îmbunătăţirea condiţiilor de
viaţă ale comunităţii rome din municipiu. Astfel de intervenţii trebuie reluate periodic, însă
administraţiei publice îi lipsesc resursele necesare pentru a asigura singură sustenabilitatea
acestora. Un parteneriat efectiv şi eficient între autorităţi, mediul de afaceri şi ONG-urile
locale poate oferi suportul de lungă durată necesar pentru a permite schimbări semnificative
de metalitate şi acţiune în rândul comunităţilor defavorizate astfel încât acestea să îşi crească
şi să îşi menţină un standard de viaţă acceptabil de către întreaga comunitate.
- Municipiul Carei este unul din oraşele în care au existat dintotdeauna preocupări pentru
îmbunătăţirea incluziunii sociale a persoanelor care trăiesc în enclave urbane, care se
confruntă cu un nivel ridicat de privaţiuni pe aproape fiecare dimensiune a vieţii socio-
economice. Municipiul are nevoie însă să facă un transfer al know-how-ului acumulat până
256
în prezent şi să-şi asume o abordare integrată a dezvoltării locale împreună cu parteneri
stabili, aducând plus-valoare prin îmbunătăţirea procesului decizional şi prin eficientizarea
cheltuirii fondurilor publice şi a celor obţinute din surse private la toate nivelurile.
Contribuţia SDL la implementarea mecanismelor DLRC se va concretiza prin diminuarea
numărului de persoane aflate în risc de excluziune socială care, cu scopul declarat al
îmbunătăţirii standardelor de viaţă proprii, vor fi mobilizate şi implicate activ în procesele de
creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii sociale. Deşi la nivel local au fost
implementate de-a lungul timpului mai multe proiecte în beneficiul categoriilor vulnerabile,
aceste persoane au fost prea puţin implicate în respectivele procese de îmbunătăţire,
rămânând simpli beneficiari ai rezultatelor obţinute şi nu proprietari ai proceselor. Strategia
actuală implementată prin mecanismul DLRC îşi propune să aducă mai mult decât intervenţii
în dezvoltarea infrastructurii sau a capitalului uman la nivelul acestei comunităţi. Din acest
motiv a fost realizată într-o primă etapă o analiză diagnostic a problemelor reale şi actuale în
zonele urbane marginalizate şi în zonele urbane funcţionale aferente acestora, în care au fost
implicaţi atât reprezentanţii comunităţilor defavorizate cât şi alţi membri din imediata
vecinătate a acestora, pentru a obţine o imagine complexă şi o viziune din interior a
problemelor şi provocărilor specifice. Într-o etapă ulterioara s-a constituit o reţea
interinstituţională capabilă să mobilizeze resursele umane şi materiale necesare punerii în
aplicare a măsurilor integrate propuse în strategia de dezvoltare locală elaborată.
Plus-valoarea implementării strategiei de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea
comunităţii o reprezintă abordarea în comun a problemelor locale identificate, bazată pe o
analiză sectorială, venită inclusiv din interior, plin implicarea membrilor comunităţii
defavorizate, care s-a realizat pe de o parte prin studiul de referinţă (analiza diagnostic) iar pe
de altă parte prin consultările publice desfăşurate în întreg teritoriul vizat de SDL.
Autorităţile publice locale, specialiştii din sectorul neguvernamental şi reprezentanţii
mediului de afaceri ce au format Grupul de Acţiune Locala îşi vor asuma intervenţiile
integrate propuse în cadrul strategiei, valorizând resursele de know-how şi capitalul uman
propriu pentru a oferi cele mai bune soluţii comunităţilor dezavantajate din zonele urbane
marginalizate şi din zonele urbane funcţionale aferente acestora. Nu în ultimul rând,
animarea teritoriului realizată profesionist de experţii din echipa de proiect s-a concretizat în
date de profunzime care dau culoare şi substanţă strategiei de dezvoltare locală, strategie ce
va ghida eforturile comune ale partenerilor pentru obţinerea impactului estimat:
îmbunătăţirea standardelor de viaţă la nivelul comunităţii locale, astfel încât fiecare persoană
să fie cu adevărat satisfacută de faptul că poate trăi într-un oraş atractiv aşa cum va fi
municipiul Carei până în anul 2020.
257
1. Prezentarea generală a orașului sau municipiului (peste 20.000 locuitori)
1.1 Principalele caracteristici geografice, incluzând hărți1
Situat în sud-vestul județului Satu Mare, având suprafaţa de 10.231 hectare, municipiul Carei
este al doilea centru urban ca mărime și importanță după reședința de județ, municipiul Satu
Mare. Se învecinează cu comunele Căpleni, Urziceni, Foieni, Sanislău, Petrești, Tiream,
Căuaș și Moftin. Municipiul Carei se află pe drumul european E 671, situându-se la 35 km de
municipiul Satu Mare, respectiv la 100 km de municipiul Oradea din județul Bihor.
Municipiul Carei este amplasat la 9 km de punctul de trecere a frontierei Urziceni către
Ungaria. Oraşul este deservit de magistrala feroviară 402 care face legătura între Satu Mare –
Carei – Oradea şi care continuă spre Arad şi Timişoara. Delimitarea muncipiului Carei poate
fi găsită și la Anexa 1 a SDL.
Municipiul Carei este o aşezare urbană încadrată în totalitate în forma de relief „câmpie”,
oraşul fiind amplasat în partea nord-estică a Câmpiei Carei, fiind limitat spre nord-est de
1 Hărți preluate de pe: https://en.wikipedia.org/wiki/Satu_Mare, http://www.satu-mare.einformatii.ro. www.pixabay.com, www.buletindecarei.ro
Carei în România Carei în
Județul Satu Mare Municipiul Carei și vecinii săi
Căi de comunicare între Municipiul Carei și localitățile învecinate
258
Câmpia Ecedea, spre est de Câmpia Crasnei, spre sud de Câmpia Ierului și spre nord-vest de
Câmpia Nirului.
Municipiul Carei se încadrează în sectorul climatic al Câmpiei de Vest, corespunzând tipului
de climat temperat-continental moderat. În timpul verii se înregistrează temperaturi moderate
(19–20°C), în vreme ce iernile sunt mai lungi și mai reci (-1 – -2°C), temperatura medie
anuală fiind de 9,3°C. Având o poziție expusă maselor de aer oceanice, încărcate cu vapori
de apă, umiditatea atmosferică se menține destul de ridicată tot timpul anului (vara 64%,
iarna 83%, iar media 73%).
Municipiul Carei și împrejurimile acestuia se situează în zona silvostepei, unde vegetația
spontană a fost în cea mai mare parte îndepărtată în favoarea terenurilor agricole. Totuși, se
mai întâlnesc ecositeme de pădure, mai mult sub forma unor pâlcuri, fiind caracteristice
pădurile restrânse de sălcinişuri şi stejărete.
Deși rețeaua hidrografică județeană este bogată, zona Careiului este săracă în cursuri de apă,
râul Crasna fiind cel mai apropiat curs de apă, aflat la 10 km de municipiul Carei.
Alimentarea cu apă potabilă a municipiului Carei se realizează din apele freatice și captive
descendente, cantonate la adâncimi mai mari (15–20 m).
Principala resursă naturală a municipiului Carei şi a împrejurimilor acestuia este reprezentată
de aria protejată de interes comunitar „Câmpia Careiului” (ROSCI0020) cu o suprafaţă totală
de 24.224 hectare.
1.2 Populația și caracteristicile demografice
Conform rezultatelor Recensământului General al Populaţiei şi al Locuinţelor din anul 2011,
populaţia stabilă a municipiului Carei a fost de 21.112 persoane (dintre care 20.775 locuitori
ai oraşului Carei şi 337 locuitori ai satului aparţinător Ianculeşti), reprezentând 6,1% din
totalul populaţiei judeţului. În 2002, numărul total al populaţiei era de 23.182 locuitori, ceea
ce reprezintă o scădere a populaţiei cu 8,9% între ultimele două recensăminte. Scăderea
numerică a populaţiei din această perioadă se explică în primul rând prin reducerea fertilităţii
populaţiei şi prin natalitatea scăzută, dar şi prin sporul migratoriu negativ.
Analizând tendinţele demografice ale populaţiei, rezultatele ultimului recensământ indică o
reducere semnificativă a populaţiei tinere (cuprinse între 0-14 ani), care la nivelul
municipiului Carei reprezintă 13,9%. Cu această valoare oraşul se situează cu mult sub media
judeţeană (17,4%), regională (16,1%) şi cea naţională (15,9%). De asemenea, se poate
observa faptul că la nivelul populaţiei de peste 65 de ani, valoarea indicatorului înregistrată la
nivel de municipiu (14,8%) este situată sub cea regionale (15,1%) şi naţională (16,1%) dar
peste cea judeţeană (13,3%). Persoanele cu vârsta peste 54 de ani, care în acest moment sunt
deja ieşite din câmpul muncii sau au mai puţin de 5 ani până la ieşirea în pensie, acestea
reprezintă 30,3% din populaţia totală a municipiului. Din toate acestea reiese îmbătrânirea
avansată a oraşului în comparaţie cu celelalte localităţi ale judeţului, mai ales dacă avem în
vedere raportul dintre populaţia tânără (13,9%) şi cea vârstnică (14,8%).
259
În municipiul Carei, situaţia este mai favorabilă doar în cazul populaţiei adulte, aptă de
muncă (15-64 ani) care are o pondere de 71,3%, clasând municipiul într-o poziţie fruntaşă
atât în comparaţie cu media judeţeană (69,3%), cât şi cu cea regională (68,8%) sau naţională
(68%).
Efectele procesului de îmbătrânire asupra vieţii social-economice şi evoluţiei demografice
sunt ilustrate şi de indicele de dependenţă (208 întreţinuţi la 1000 de persoane apte de
muncă), care se situează sub media naţională (237) dar devansează media judeţeană (193
întreţinuţi la 1000 de persoane apte de muncă). Piramida populaţiei oraşului este în mod tipic
o piramidă cu tendinţă de restrângere, ceea ce va deveni şi mai accentuată în viitor odată cu
trecerea populaţiei adulte în rândul populaţiei vârstnice.
Structura pe sexe a populaţiei indică un uşor proces de feminizare, ceea ce de altfel este
caracteristică întregii ţări, având în vedere că populaţia masculină deţine o pondere de 46,9%
(9.907 locuitori) în anul 2011, iar populaţia feminină o pondere de 53,1% (11.205 locuitori).
Astfel, indicele de masculinitate la momentul ultimului recensământ a fost de 88,4% (88,4
bărbaţi la 100 de femei), iar a celei de feminitate, de 113,1.
În ceea ce priveşte structura etnică a populaţiei, municipiul Carei se caracterizează printr-o
mare diversitate etnică, lingvistică şi religioasă. Aproximativ jumătate din populaţia
municipiului este alcătuită de maghiari (10.950 de persoane reprezentând 51,9%), urmat de
români (8.077 de persoane – 38,3%), germani (479 de persoane – 2,3%) şi romi (462 de
persoane – 2,2%).
Legat de nivelul de instruire a populaţiei (ultima şcoală absolvită), datele Recensământului
din 2011 relevă faptul că 15% din populaţia municipiului Carei avea studii superioare,
valoare mai scăzută decât media judeţeană (20%), dar mai ridicată decât cea naţională
(14,4%). 70,8% din populaţie a absolvit o instituţie de învăţământ de studii secundare, din
care 47,8% reprezintă grupa persoanelor cu studii liceale, în vreme ce 17,1% ponderea
populaţiei care a terminat o şcoală profesională sau de ucenici. Populaţia cu studii gimnaziale
reprezintă 35,1% din total, iar ponderea persoanelor cu studii primare, 7,1%. Conform
datelor ultimului recensământ, 2,3% din totalul populaţiei nu a absolvit nicio şcoală, 0,8%
dintre aceştia (148 persoane) fiind analfabeţi. În general, nivelul scăzut de pregătire şcolară a
populaţiei şi rata ridicată a persoanelor fără şcoală absolvită indică disfuncţionalităţi majore
cu efecte negative şi în dezvoltarea economică a oraşului.
Luând în considerare distribuţia pe categorii de vârstă şi sexe, populaţia municipiului Carei
este structurată după cum urmează:
260
Graficul nr. 1. Distribuţia populaţiei pe categorii de vârstă şi sexe
Sursa: Institutul Naţional de Statistică. Recensământul General al Populaţiei şi al Locuinţelor
1.3 Patrimoniul natural
Conform datelor puse la dispoziție de Primăria Municipiului Carei, suprafața totală de spații
verzi de la nivel local este de 152,43 ha, rezultând o medie de 72,2 mp/locuitor, din care 78,8
ha sunt zone de agrement. Cele mai importante parcuri din municipiu sunt Parcul
Dendrologic - 10,3 ha şi Parcul Monumentul Ostaşului Român - 2,5 ha. Parcul dendrologic
din Carei funcționează în castelul Károlyi, datează de la sfârșitul secolului XVII-lea și
cuprinde peste 250 specii exotice și autohtone, unele dintre ele constituind rarități pentru
flora dendrologică a țării.
În zona municipiului Carei se regăsesc trei arii naturale protejete de interes naţional,
reprezentate prin rezervații naturale botanice, care corespund categoriei IV IUCN.
Rezervațiile naturale sunt încadrate în zona cu protecţie strictă (Zona A) în planul de
management al sitului de interes comunitar ROSCI0020 – Câmpia Careiului: (1) Rezervaţia
naturală “Dunele de nisip Foieni” (10 ha); (2) Rezervaţia naturală “Mlaştina Vermeş” (10
ha); (3) Rezervaţia naturală “Pădurea de frasini Urziceni” (38 ha).
La distanțe foarte mici (2-8 km) de municipiul Carei există trei situri Natura 2000: (1)
ROSPA0016 Câmpia Nirului – Valea Ierului (38.564 ha), caracterizată prin-o varietate a
261
habitatelor semi-naturale, fânețe, pășuni, tufărișuri, terenuri arabile, păduri de foioase, lacuri
de acumulare, heleștee; (2) ROSCI0020 Câmpia Careiului (24.224 ha), adăposteşte un număr
de 14 tipuri de habitate naturale pe baza cărora s-a desemnat aria specială de conservare din
care patru sunt prioritare: „Dune panonice”, „Pajişti panonice şi vest –pontice pe nisipuri”,
„Păduri aluviale cu Alnusglutinosa şi Fraxinusexcelsior” şi „Vegetaţie de silvostepă
eurosiberiană cu Quercus spp”; (3) ROSCI0021 Câmpia Ierului (21.785 ha), desemnată
pentru conservarea a 12 habitate de interes comunitar din care patru sunt prioritare:
„Tufărişuri subcontinentale peri-panonice”, „Pajişti stepice panonice pe loes”, „Pajişti şi
mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice” şi „Păduri aluviale”.
Apele subterane de adâncime la Carei se prezintă sub forma de ape termale, cu temperaturi
de peste 50°C. Apele termale sunt folosite pentru scopuri locale și, mai nou, și pentru scopuri
turistice, prin ștrandul de apă termală Carei. Apa termală din Carei provine dintr-o sursă
subterană a cărei adâncime este de 1.270 m, având 70°C. Caracterizarea calităţii apelor
subterane se bazează pe măsurătorile efectuate de către laboratorul S.G.A. Satu Mare.
Analizele fizico-chimice efectuate la un număr de 34 foraje în bazinul hidrografic Someş-
Crasna au indicat cazuri de depăşire ale limitelor admise a pH-ului şi de asemenea, datorită
fondului natural, au fost mai
multe valori depăşite la indicatorul Fe.
O influenţă majoră asupra calităţii apelor naturale o au evacuările de ape uzate neepurate sau
insuficient epurate care sunt descărcate în receptorii naturali. În bazinul hidrografic Crasna se
evacuează anual un volum de 9.213 mii m3 ape uzate provenite de la activităţi economice.
Din volumul total de ape evacuate, 98% necesită epurare, însă numai 38% sunt suficient
epurate
Pentru supravegherea calităţii aerului în municipiul Carei, în anul 2009 s-a amplasat o staţie
automată de fond suburban/trafic, care monitorizează indicele specific de calitatea aerului
pentru următorii poluanţi: dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), ozon (O3), monoxid
de carbon (CO) și pulberi în suspensie (PM10). În perioada 2009-2012 măsurătorile
efectuate prin staţiile automate nu au înregistrat nici o depăşire a valorii limite, excepție
făcând pulberile în suspensie (PM10) în unele perioade cu activități poluante temporare.
Solurile Câmpiei Careiului reprezintă cea mai fertilă zonă pentru culturi agricole în cadrul
judeţului Satu Mare, 96% din terenul agricol fiind favorabil majorităţii culturilor. Scoaterea
terenurilor agricole din circuitul agricol în vederea edificării de construcţii face parte din
procesele de degradare a solului care diminuează funcţiile şi capacitatea de regenerare a
solului.
Una dintre cele mai mari probleme de poluare a solului, depozitul de deşeuri urbane Carei,
si-a sistat activitatea din 2009, iar din 2010 a fost inclus în proiectul „Managementul regional
al deşeurilor urbane şi ecologizarea rampelor de deşeuri din judeţul Satu Mare.
1.4 Patrimoniul arhitectural şi cultural
262
Municipiul Carei dispune de un patrimoniu cultural însemnat care, prin amenajare specială,
poate constitui premisa unor actracții turistice de seamă. Conform evidenței ministerului de
resort, municipiul Carei dispune de 39 de monumente istorice, din care 11 sunt situri
arheologice, iar restul monumente architectonice clasice. Cele mai însemnate repere pentru
turismul cultural din Carei sunt Castelul Károlyi; Biserica Romano-Catolică „Sf. Iosif de
Calasanz”; Gimnaziul Piariştilor; Monumentul Eroilor; Complexul arheologic de la Bobald.
Castelul Károlyi este un monument emblematic al orașului, fiind construit în 1792 prin
transformarea vechii cetăți. Castelul Károlyi din Carei atrage cel mai mare număr de
vizitatori în judeţul Satu Mare. Acesta a fost reabilitat recent și este promovat în mod susținut
atât la nivel de oraș cât și de județ. Astăzi, castelul găzduieşte o expoziție muzeală de
interioare istorice care redau ambianța de odinioară a castelului și o expoziție de istorie
locală. La baza concepției expoziționale a stat ideea de a reda cât mai fidel aspectul interior
al unei rezidențe aristocratice funcționale de la sfârșitul secolului al XIX-lea. În cadrul
expoziției a fost utilizat mobilier original în diverse stiluri artistice (în special baroc,
biedermeier, neo-renaștere), specifice ambientului eclectic de la finalul epocii moderne. Casa
memorială a scriitoarei Kaffka Margit se afla chiar în centrul orasului, fiind uşor accesibilă
pentru turiştii care vizitează Castelul Károlyi.
Castelul Károlyi din municipiul Carei a devenit cel mai vizitat obiectiv turistic din judeţul
Satu Mare în anul 2016, înregistrându-se peste 40.000 de vizitatori; acest indicator exprimă o
creştere faţă de anul 2015, când au fost înregistrate aproximativ 35.000 de vizite la acest
obiectiv turistic.
Amplasat în centrul municipiului, Monumentul Ostaşului Român este opera sculptorului
Vida Gheza și a arhitectului Anton Dâmboianu. A fost inaugurat în anul 1964, în prezența
ministrului de atunci al Forțelor Armate. Acest însemn comemorativ se compune din cinci
elemente cu semnificații simbolice: un cap de țăran, care inspiră demnitate și statornicie
(simbolul răscoalelor țărănești), o poartă cu incrustații asemănătoare celor care împodobesc
porțile maramureșene (poarta jertfelor), o femeie plantând o floare (simbolul reînnoirii),
chipul unui ostaș care impresionează prin masivitatea și trăsăturile sale aspre și un obelisc
asemănător turlelor bisericilor maramureșene (simbolul flăcării veșnice).
În jurul Careiului s-au făcut numeroase descoperiri arheologice, mai ales pe teritoriul
localității de odinioară Bobald, situată în sud-estul orașului. Acest sit arheologic aflat încă în
fază de cercetare a dus la descoperirea de obiecte din Epoca Bronzului până în Evul Mediu.
De mai bine de un deceniu, în Complexul arheologic de la Bobald se desfășoară anual un
Simpozion Internațional de Artă Contemporană ce reunește artiști din întreaga lume.
Printre obiectivele turistice antropice de importanţă majoră pot fi menţionate baza turismului
de agrement din oraș, reprezentat de ștrandul termal din Carei, care în urma investițiilor
treptate și bine concepute a reușit să se ridice la standardele calitative europene.
În anul 2016, din cauza unor factori precum lipsa unei oferte turistice atractive, a unor trasee
turistice nedefinite, a unor ghiduri şi materiale informative care să ofere turiştilor o imagine
asupra potenţialului şi specificului zonei, tradiţiilor şi a serviciilor de care pot beneficia,
263
numărul de înnoptări în structurile de primire turistică de la nivelul municipiului Carei a fost
de doar 4.793, în scădere accentuată faţă de anul 2011, când acest indicator înregistra
valoarea de 6.488 înnoptări. În 2016, doar trei structuri de primire turistică cu funcţiuni de
cazare turistică ofereau locuri persoanelor interesate, având o capacitate totală de 76 de locuri
de cazare. Numărul de locuri de cazare puse la dispoziţia turiştilor de către unităţile de cazare
turistică, ţinând cont de numărul de zile cât sunt deschise unităţile în perioada considerată, a
atins în anul 2016 pragul de 26.862 locuri-zile, în creştere semnificativă faţă de 2011, când se
înregistra valoarea de 20.945 locuri-zile.
1.5 Locuirea și accesul la utilități
Principalele caracteristici ale locuirii. Conform rezultatelor Recensământului General al
Populaţiei şi Locuinţelor din 2011, la nivelul municipiului Carei existau 4.328 de clădiri ce
includeau 9.070 locuinţe, dintre care 8.885 locuinţe (97,6%) erau în proprietate privată iar
215 (2,4%) constituiau proprietatea statului. Numărul mediu al persoanelor dintr-o
gospodărie era de 2,55, inferior mediei judeţului Satu-Mare, de 2,76. Suprafața locuibilă pe
locuință era de 43,2 metri pătrați, suprafața locuibilă ce revine pe o persoană era de 18 metri
pătrați, iar numărul populației ce revine pe o locuință era de 2,4.
Calitatea locuinţelor se mai poate analiza şi prin prisma echipării lor cu principalele
componente necesare unui mod de viaţă cât mai confortabil. Prezenţa bucătăriei (95,8%) în
locuinţe are o răspândire mai ridicată decât cea a băilor sau a toaletelor (86,2%). Prezenţa
bucătăriilor din locuinţe este mai scăzută în cazul caselor individuale decât în apartamentele
de bloc, datorită cerinţelor faţă de apartamentele de construcţie nouă. Datele recensământului
din 2011 indică faptul că 89,3% dintre locuinţele din municipiu dispuneau de alimentare cu
apă, 87,9% de canalizare, însă doar 48,9% de încălzire centrală. Instalaţia electrică era
prezentă în 95,5% din totalul locuinţelor.
Alimentarea cu apă. În municipiul Carei există un sistem centralizat de alimentare cu apă,
format din (1) sursa de apă; (2) instalaţii de captare; (3) instalaţii de tratare; (4) instalaţii de
distribuţie şi înmagazinare; (5) staţie de epurare. Sursa de alimentare cu apă potabilă a
municipiului Carei, respectiv frontul de captare Doba-Vetiş, alcătuit din 32 puţuri forate de
adâncime medie (120-150 m), cu un debit mediu de 20 l/s, asigură necesarul de apă netratată.
Necesitățile de consum sunt acoperite pe tot perimetrul municipiului Carei de acest serviciu.
În ultimii anii s-a putut observa o ușoară extindere a rețelei simple de distribuție a apei
potabile în municipiul Carei: astfel, dacă în anul 2010 existau 65,7 km de reţea de distribuţie
a apei potabile, în anul 2015 aceasta a crescut la 67,4 km. Totodată capacitatea instalațiilor de
producere a apei potabile în municipiul Carei a fost mărit cu 2.000 m3/zi în 2008. În perioada
2010-2015, această capacitate a fost menţinută constantă, fiind de 19.008 m3/zi. Cantitatea de
apă potabilă distribuită consumatorilor a scăzut în perioada 2010-2015, de la 1.104 mii m3
(din care pentru uz casnic 544 mii m3) la 758 mii m3 (din care pentru uz casnic 470 mii m3).
Sistemul de canalizare. În urma posibilității accesării fondurilor europene și a programelor de
dezvoltare (POS MEDIU) rețeaua de canalizare aproape s-a dublat în intervalul 2007-2012,
264
iar până în anul 2015 a ajuns la 75,9 km. Debitul de ape uzate evacuate de staţia de epurare a
orașului Carei este de 3.183 m3. Reţeaua de canalizare a municipiului Carei a fost proiectată
şi executată iniţial în sistem divizor. Canalizarea menajeră a fost realizată în zona centrală a
municipiului. În prezent la canalul pluvial sunt racordate şi gospodării individuale, iar canalul
pluvial a fost prelungit până la staţia de epurare. Debitul de ape uzate evacuate anual de staţia
de epurare este de 3.183 mc. Staţia de epurare corespunde normelor europene şi poate asigura
tratarea apelor uzate în cazul creşterii debitului.
Furnizarea gazelor naturale. În prezent alimentarea cu gaze a municipiului Carei se asigură
din conducta de transport cu DN 400 mm Pişcolt – Satu Mare, la care racordarea s-a realizat
în 1992. Doar consumatorii industriali au fost racordați la rețeaua de alimentare cu gaze
naturale înainte de revoluția din 1989 (Fabrica de zahăr şi Întreprinderea de in şi cânepă
începând din 1986). În perioada 2010-2015, lungimea totală a conductelor de distribuţie a
gazelor a crescut uşor, de la 65,9 km la 77,4 km. Debitul de gaz a fost mărit treptat pentru
asigurarea consumului în creștere, datorită răspândirii centralelor termice proprii murale, sau
a convectoarelor de gaze. Conductele de distribuţie în regim de joasă presiune sunt amplasate
de-a lungul străzilor. În municipiu funcționează o staţie de reglare-măsurare, amplasată la
limita intravilanului municipiului Carei, lângă drumul judeţean Carei – Tăşnad. Datorită
creşterii prețurilor de consum la gaze naturale în a doua jumătate a anilor 2000, populația
încearcă să găsească alternative de combustibil (cu precădere se procedează la revenirea la
încălzirea cu sobe, cu lemne de foc). Cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic a
scăzut de la 6.778 mii m3 în anul 2010 la 5.519 mii m3 în anul 2015.
Furnizarea energiei termice. În prezent sistemul centralizat de alimentare cu energie termică
a locuinţelor este dezafectat. Populaţia se încălzeşte cu sisteme proprii de încălzire pe bază de
cărbuni, lemne de foc sau gaze naturale. De asemenea, consumatorii industriali dispun de
centrale termice proprii, nefiind racordați la o rețea centralizată.
Furnizarea energiei electrice. Municipiul Carei este electrificat integral și este alimentat cu
energie electrică din sistemul naţional prin două staţii electrice de transformare 110/20/6 kV.
Pe teritoriul municipiului Carei există 95 de posturi de transformare. Iluminatul public este
realizat integral cu corpuri de iluminat stradal cu comandă centralizată de punere în
funcţiune. Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor din localitatea Ianculeşti se face
din sistemul naţional prin axa de 20 kV, care este executată pe stâlpi de beton. Distribuţia
energiei electrice se realizează pe tensiune de 380/220 V, printr-un post de transformare.
Sistemul actual de alimentare cu energie electrică a consumatorilor casnici, economici şi
sociali prin posturi de transformare racordată la reţeaua de 20 KV din zonă, asigură necesarul
de energie actual.
Managementul deşeurilor. Începând cu anul 2011, deşeurile provenite de pe raza judeţului se
transportă pentru depozitare la depozitul regional de deşeuri din localitatea Doba. Depozitul
de deşeuri orăşeneşti din Carei, împreună cu celelalte depozite orășenești și rampe de deșeuri
rurale, și-au sistat activitatea în 2009 fiind incluse în proiectul „Managementul regional al
deşeurilor urbane şi ecologizarea rampelor de deşeuri din judeţul Satu Mare” (beneficiar
265
Consiliul Judeţean Satu Mare), urmând să fie supuse unei proceduri de închidere şi
ecologizare.
1.6 Profilul economic (ocupare și mediul de afaceri la nivel local)
Situat în partea vestică a judeţului, municipiul Carei este al doilea centru urban ca mărime şi
importanţă. Economia oraşului Carei are un caracter complex, principalele ramuri cu ponderi
mai însemnate fiind: industria chimică, industria alimentară, industria metalurgică, comerţul
şi transporturile, însă în ultima perioadă, datorită întreprinzătorilor privaţi, s-au dezvoltat în
mare măsură activităţile cu caracter comercial. Dinamica investiţiilor este datorată în
întregime investiţiilor private, având în vedere faptul că nu există la nivelul municipiului
Carei nicio investiţie economică realizată cu fonduri publice.
Structura agenţilor economici în anul 2015 era următoarea:
Obiect de activitate Nr. de firme
Agricultură şi silvicultură 30
Industria prelucrătoare 99
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer
condiţionat 15
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 5
Construcţii 48
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 249
Transport şi depozitare 53
Hoteluri şi restaurante 49
Informaţii şi comunicaţii 9
Intermedieri financiare şi asigurări 16
Tranzacţii imobiliare 17
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 42
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 29
Învăţământ, sănătate şi asistenţă socială 12
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 11
Alte activităţi de servicii 10
Total 694
Tabelul nr. 1. Structura agenţilor economici din municipiul Carei, după codurile CAEN, în
anul 2015 Sursa: Baza de date Borg Design - CD Listă firme
În anul 2015, numărul total al unităţilor economice active (din cele 694 întreprinderi
înregistrate) în oraşul Carei a fost de 591, în creştere faţă de anul 2008, când numărul
acestora era de 444, însă în uşoară scădere faţă de anul 2012, când numărul întreprinderilor
active era de 594. În anul 2015, din cele 591 de unităţi active, 508 aveau între 1-10 angajaţi),
69 întreprinderi aveau între 11-50 angajaţi), 8 întreprinderi aveau între 51-100 angajaţi, 5
266
firme aveau între 101-500 angajaţi şi doar o singură firmă dispunea de mai mult de 500 de
angajaţi.
Analizând cifra de afaceri a unităţilor economice active în anul 2015 (în total 2.288.950.778
lei) se remarcă prin importanţă comerţul cu ridicata (745.334.916 lei), reprezentând 32,56%
din totalul cifrei de afaceri a municipiului, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice
(687.189.622 lei), adică 30,02% din totalul cifrei de afaceri, respectiv industria alimentară
(289.801.514 lei), reprezentând 12,66% şi comerţul cu amănuntul (161.211.308 lei), ce
reprezintă 7,04% din totalul cifrei de afaceri a municipiului.
La nivel de ramură predomină industria, care este atenuată în ultimul timp ca pondere de
restructurarea activităţilor secundare, activităţile de comerţ şi serviciile în creştere câştigând
tot mai mult teren. Structura industrială este diversificată, dar rămân dominate câteva
sectoare de activitate precum industria chimică, industria alimentară, industria metalurgică şi
industria textilă.
În anul 2015 în industria prelucrătoare activau în total 95 unităţi economice, asigurând un
număr de 3.372 de locuri de muncă, în creştere faţă de anul 2012, când erau înregistrate
3.055 locuri de muncă. Cele mai multe întreprinderi active erau înregistrate în domeniul
industriei alimentare (23 firme cu 655 de angajaţi), în industria construcţiilor metalice şi a
produselor din metal (16 firme cu 243 de angajaţi), în domeniul fabricării articolelor de
îmbrăcăminte (11 firme cu 256 angajaţi), respectiv în domeniul fabricării produselor din
cauciuc şi mase plastice (10 firme cu 1513 angajaţi).
Domeniul construcţiilor cuprinde atât lucrările de construcţii legate de clădirile rezidenţiale şi
nerezidenţiale cât şi construcţiile industriale. Conform bazei de date a Institutului Naţional de
Statistică, în anul 2015 în municipiul Carei au fost prezente 34 de unităţi economice cu
activităţi în acest domeniu, asigurând locuri de muncă pentru un număr de 120 persoane.
In municipiul Carei cel mai dezvoltat sub-sector al serviciilor este cel al comerţului.
Importanţa serviciilor se desprinde şi din faptul că această activitate înregistrează
943.098.639 lei, reprezentând 41% din totalul cifrei de afaceri a municipiului Carei; acest
indicatopr este însă în scădere faţă de anul 2012, când ponderea sectorului comercial în
totalul cifrei de afaceri la nivel de municipiu era de 45%. Numărul unităţilor economice
active prezente în comerţ a crescut de la 169 în anul 2008 la 199 până în anul 2012, în anul
2015 fiind înregistrate 220 de firme în acest domeniu; numărul salariaţilor a crescut de la
1.244 în anul 2012 la 1.504 în anul 2015.
În ceea ce priveşte domeniul transporturilor şi depozitării, în municipiul Carei în anul 2015
activau 52 de firme (cu 16 mai mult decât în anul 2012) cu un total de 231 salariaţi în anul
2015, în creştere cu 21 de persoane faţă de anul 2012. Cifra de afaceri a sectorului, de
61.342.857 lei reprezintă 2,67% din totalul cifrei de afaceri realizate în municipiul Carei. În
sectorul telecomunicaţiilor şi informaţiilor, numărul societăţilor active se menţine la 7 în
perioada 2012-2015, dar numărul salariaţilor suferă un declin de la 8 la 4 angajaţi în anul
2015, însă cifra de afaceri înregistrează o uşoară creştere, de la 799 mii de lei în 2012 la 831
mii de lei în anul 2015.
267
Dezvoltarea sectorului antreprenorial, susţinută de un număr tot mai ridicat de unităţi
economice active, a avut efecte pozitive şi în privinţa reducerii şomajului şi în creşterea
productivităţii muncii.
Conform datelor Recensământului din 2011, populaţia stabilă activă (aptă de muncă, cu
vârsta cuprinsă între 16-64 de ani) a municipiului Carei era de 9.363 persoane, dintre care
5.029 bărbaţi şi 4.154 femei. Din populaţia stabilă activă, 8.546 persoane erau ocupate
(91.3%), din care 4.730 bărbaţi (90,8%) şi 3.816 femei (91,9%), ponderea fiind uşor
superioară în cazul femeilor.
În ceea ce priveşte situaţia şomajului în municipiul Carei, un factor îmbucurător este scăderea
numărului şomerilor în intervalul 2010-2016, de la 478 persoane (din care 287 bărbaţi şi 191
femei) la 126 persoane (din care 76 bărbaţi şi 50 de femei). Chiar dacă cifrele menţionate
sunt îmbucurătoare, această evoluţie a ratei şomajului se poate înscrie şi pe seama faptului că
nu toate persoanele fără loc de muncă sunt înregistrate în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru
ocuparea Forţei de Muncă.
Toate aceste tendinţe prezentate fac din municipiul Carei un loc propice dezvoltării în
continuare a investiţiilor private, autorităţile locale şi societatea civilă având oportunităţi de
iniţiere a unor activităţi de economie socială în care să fie oferite locuri de muncă
persoanelor dezavantjate din comunităţile ZUM identificate. Structura economică locală
evidenţiază o foarte slabă dezvoltare a activităţilor cu plus valoare ridicată, aceasta fiind o
direcţie către care proiectele de dezvoltare locală trebuie direcţionate în perioada următoare.
268
1.7 Instituții locale și servicii publice
Servicii de educație. În anul şcolar 2017-2018, învăţământul şcolar din municipiul Carei era
organizat pe următoarele niveluri: învăţământ preşcolar (3 unităţi şcolare), învăţământ primar
şi gimnazial (3 unităţi şcolare), învăţământ liceal/profesional/maiştri (4 unităţi şcolare). În
acelaşi an şcolar, infrastructura educaţională a municipiului Carei dispunea de următoarele
dotări: 238 săli de clase; 221 laboratoare; 11 săli de gimnastică; 9 ateliere şcolare; 10 terenuri
de sport; 431 calculatoare personale. (sursă date Inspectoratul Școlar Satu Mare,
www.satmar.ro)
În anul 2016, din totalul de 4.930 copii şi elevi cuprinşi în sistemul de învăţământ, 0,4% erau
cuprinşi în creşe, 15,1% erau înscrişi în grădiniţe, 22,1% în învăţământul primar, 20,1% în
învăţământul gimnazial, 29,5% în învăţământul liceal, 9,4% în învăţământul profesional,
2,8% în învăţământul postliceal şi 0,6% în învăţământul pentru maiştri. Numărul personalului
didactic care se ocupă de aceşti copii şi elevi a fost în acelaşi an de 331 de cadre didactice,
ceea ce determină un număr mediu de aproximativ 15 copii/elevi pentru un cadru didactic.
Servicii de sănătate. În anul 2016, în municipiul Carei funcţionau următoarele tipuri de
unități sanitare: în proprietate publică – un spital, un ambulator integrat spitalului, un
dispensar medical, 3 cabinete medicale şcolare, 2 cabinete stomatologice, 1 farmacie, 3
laboratoare medicale; în proprietate privată – 3 cabinete de medicină generală, 6 cabinete
medicale de familie, 21 cabinete stomatologice, 16 cabinete medicale de specialitate, 3
societăţi medicale civile, 13 farmacii, 3 laboratoare medicale și 2 laboratoare de tehnică
dentară. (sursă date: Fișa localității INS)
Spitalul municipal Carei oferă servicii integrate de asistenţă primară de specialitate în
ambulator, spital şi urgenţă, având o capacitate totală de peste 200 paturi şi 29 medici primari
şi de specialitate. În prezent funcţionează următoarele secţii şi compartimente: medicină
internă cu 55 paturi; chirurgie generală cu 30 paturi; obstetrică-ginecologie cu 30 paturi;
neonatalogie cu 10 paturi; pediatrie cu 30 paturi; psihiatrie cu 25 paturi; ATI cu 12 paturi;
recuperare, medicină fizică şi balneologie cu 10 paturi; ortopedie şi traumatologie cu 15
paturi; boli cronice cu 15 paturi; camera de gardă cu 13 paturi.
În ceea ce priveşte evoluţia numerică a personalului medical cu studii superioare, în anul
2012 sistemul public şi cel privat totaliza un număr de 52 medici, dintre care 14 medici de
familie; până în anul 2016 s-a înregistrat o uşoară creştere a numărului total al acestora,
ajungându-se la 57 medici, însă a scăzut numărul medicilor de familie, ajungându-se la 11.
Numărul personalului medical cu studii medii a fost în anul 2016 de 144 persoane, din care
89 de persoane în sistemul public şi 55 în sistemul privat.
Servicii sociale. Serviciile sociale ale municipiului Carei sunt furnizate de către sectorul
public, prin Cantina de Ajutor Social (cu o capacitate de 250 de locuri, renovată şi
modernizată în anul 2012) în cadrul centrelor rezidenţiale aflate în subordinea DGASPC Satu
Mare (Centrul de îngrijire şi asistenţă socială „Alexandru” cu o capacitate de 135 de locuri şi
Centrul de Îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane cu Handicap Mintal „Sfânta Ana” cu o
capacitate de 55 locuri, 3 case de tip familial, cu o capacitate totală de primire de 28 copii
269
instituţionalizaţi, cu sau fără nevoi speciale), respectiv de sectorul civil, printr-un centru de zi
pentru persoane vârstnice, 4 centre de zi pentru copii, cu o capacitate totală de 140 de locuri
şi un centru rezidenţial pentru copii aflaţi în plasament, cu o capacitate de 20 de locuri. Din
analiza numărului persoanelor instituţionalizate putem observa o creştere uşoară în cazul
persoanelor vârstnice, numărul lor ajungând de la 51 în anul 2007 la 54 în anul 2013, pe când
numărul copiilor instituţionalizaţi arată o stagnare, 31 de copii aflându-se în grija statului în
intervalul menţionat.
1.8 Organizații ale societății civile
Deşi nu se remarcă printr-un număr mare de organizaţii, societatea civilă din municipiul
Carei este bine reprezentată din punct de vedere calitativ, serviciile sociale oferite venind în
întâmpinarea nevoilor persoanelor aflate în risc social de la nivelul municipiului.
Organizaţia Caritas a Diecezei Satu Mare - Misiunea organizaţiei este sprijinirea
persoanelor aflate în nevoie, în spirit creştin, fără deosebire de naţionalitate, religie, rasă, sex
sau convingeri politice. Scopul organizaţiei este îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor
nevoiașe și expuse la situații de risc. În municipiul Carei, Organizaţia Caritas desfăşoară
activităţi în următoarele instituţii: Centrul de Reabilitare, cu beneficiari din rândul copiilor cu
tulburări de dezvoltare şi/sau dizabilităţi proveniţi din familii cu grad crescut de
vulnerabilitate, cu vârsta cuprinsă între 0 şi 7 ani; Centrul de Zi pentru Copii cu Nevoi
Speciale, beneficiarii fiind copiii preşcolari cu dizabilităţi, cu vârsta cuprinsă între 3 şi 9 ani,
respectiv copiii cu cerinţe speciale proveniţi din familii cu situaţie materială precară; Centrul
de Zi pentru Vârstnici, destinat persoanelor de vârsta a treia (peste 60 de ani), cu o stare a
sănătăţii relativ bună, cu venituri modeste, cu un grad de dependenţă scăzut, ceea ce le
permite vizitarea zilnică a instituţiei; Centrul de Îngrijire la Domiciliu "Sf. Terezia", care se
adresează persoanelor în vârstă, persoanelor adulte cu handicap fizic sau multiplu, bolnavilor
cronici, aparţinătorilor persoanelor luate în evidenţă, dornici şi capabili să participe activ la
procesul de îngrijire al membrului de familie bolnav ori asistenţilor personali ai beneficiarilor
cu handicap de gradul I; Centrul de Resurse pentru Integrare Socială şi Profesională, ce oferă
servicii destinate persoanelor şi familiilor cu resurse insuficiente pentru satisfacerea nevoilor
de bază, persoanelor vulnerabile aflate în risc social crescut, persoanelor aflate în căutarea
unui loc de muncă.
Asociaţia Werdnig Hoffman - Scopul asociaţiei este reprezentarea şi sprijinirea persoanelor
cu handicap fizic din România, a famiilor lor, respectiv integrarea persoanelor cu handicap
fizic în societate. Printre obiectivele asociaţiei se numără: 1. asigurarea asistenţei sociale
complexe privind persoanele cu handicap fizic; 2. asigurarea îngrijirii medicale cu personal
angajat şi cu medicamente asigurate; 3. asigurarea şi sprijinirea educaţiei persoanelor cu
handicap fizic; 4. sensibilizarea populaţiei faţă de problemele copiilor şi adulţilor cu
handicap fizic, pentru protejarea acestora şi integrarea lor în societate; 5. constituirea unui
club pentru tinerii cu handicap fizic; 6. constituirea unui club sportiv pentru participarea
asociaţiei la diverse festivităţi sportive. Printre proiectele asociaţiei se numără „Voluntari în
270
acţiune”, care are ca scop îmbunătăţirea calităţii vieţii copiilor/ tinerilor cu dizabilităţi din
comunitatea Carei prin pregătirea şi implicarea activă a tinerilor voluntari, respectiv „Tabăra
Bobald”, tabără în care tineri cu handicap, împreună cu voluntarii şi familia învaţă că
diferenţele dintre ei sunt minime, scopul proiectului fiind o bună integrare în societate a
persoanelor cu dizabilităţi, prin oferirea de suport emoţional şi social.
Asociația Culturală Danko Pista este o organizație neguvermanentală locală care își propune
reprezentarea și sprijinirea populației din zona Dankă Pista a orașului (ZUM 1 în cadrul
prezentei strategii).
Fundaţia Down Carei - Este o organizație neguvernamentală care urmărește ca problemele
persoanelor cu dizabilități intelectuale să fie tratate ca aspect social și umanitar. Misiunea sa
este reprezentată de creșterea calității vieții pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și
familiile acestora. Organizaţia a fost înfiinţată în anul 1998, în perioada 1999-2002 fiind
organizată o serie de activități comune, întâlniri săptămânale, excursii. În anul 2003 este
înființat Clubul Oazis iar în 2006 este demarat programul Centru de Zi prin Terapie
Ocupațională, care asigură recuperare prin terapie: împletituri, cusături, țesături, pictura
ipsos, prelucrarea lemnului. În paralel se desfăşoară activități de petrecere a timpului liber:
jocuri, desen, utilizarea calculatorului, kinetoterapie, terapie prin muzică.
Asociatia Impreuna Egymasert Egyesulet Carei este o organizație umanitară locală, fiind o
punte între familiile și persoanele aflate în nevoie și comunitate. Organizația primește
donații/sponsorizări din partea localnicilor, pe care le distiribuie ulterior familiilor nevoiașe
din localitate. Organizează târguri de donații, campanii media și locale, fiind un important
catalizator al coeziunii sociale la nivel local.
Nu în ultimul rând, se remarcă activităţile sociale din domeniul susținerii
comunităților/populației vulnerabile sau în situații de risc desfăşurate de societatea civilă, în
speţă organizaţiile religioase precum Parohia Romano-Catolică „Sf. Spirit”, Congregaţia
Surorilor Maicii Domnului şi Congregaţia Surorilor Piariste, aceste organizaţii oferind
intervenţii de suport, prin centre de zi, pentru copii aflati în situaţii de risc social crescut,
precum şi servicii de prevenire a separării copilului de familia biologică.
1.9 Experienţa locală privind proiectele cu finanţare europeană
1. Titlul proiectului: „Bloc de locuinţe sociale cu 90 apartamente în Municipiul Carei”
Perioada: 01.10.2010 – 12.05.2016; buget: 22.962.361,69 lei; sursa de finanţare: Guvernul
României; aplicant: Municipiul Carei
Principalele activități: Lucrări de construcţii şi instalaţii, respectiv dotări aferente celor 90 de
apartamente sociale
Numărul și tipul beneficiarilor: 90 de familii aflate în situaţii de risc social ce îndeplinesc
condiţiile de acordare a locuinţelor sociale
Comunitatea ţintă: Comunitatea locală din Carei
Stadiul (finalizat, în desfăşurare, cu finanţare aprobată): Finalizat
271
Impactul pe care l-a avut proiectul: Creşterea calităţii vieţii la nivelul categoriilor de persoane
vulnerabile din punctul de vedere al locuirii
Posibila conexiune pe care acesta o poate avea cu unul dintre proiectele ce vor fi dezvoltate,
ulterior, pe baza prezentei strategii: Sustenabilitatea măsurilor de suport social pe
componenta de locuire în municipiul Carei
2. Titlul proiectului: „Reabilitare şi modernizare Cantina socială din municipiul Carei”
Perioada: 16.09.2011 – 15.09.2012; buget: 1.511.715,76 lei; sursa de finanţare: Uniunea
Europeană
Principalele activități: Reabilitarea, modernizarea Cantinei de Ajutor Social;
recompartimentarea spaţiului Cantinei; dotarea cantinei cu aparatură profesională de
preparare a mâncărurilor, cu instalaţii frigorifice profesionale
Numărul și tipul beneficiarilor: Persoanele asistate social de pe raza municipiului Carei; copii
provenind din familii defavorizate; persoane victime ale violenţei în familie; tineri provenind
din centre rezidenţiale; copii cu probleme psihosociale, copiii străzii, copii neglijaţi
Comunitatea ţintă: Comunitatea locală din Carei
Stadiul (finalizat, în desfăşurare, cu finanţare aprobată): Finalizat
Impactul pe care l-a avut proiectul: Creşterea calităţii vieţii locuitorilor din categoriile
defavorizate ale municipiului, răspunsul social adecvat la realizarea nevoilor primare ale
populaţiei locale
Posibila conexiune pe care acesta o poate avea cu unul dintre proiectele ce vor fi dezvoltate,
ulterior, pe baza prezentei strategii: Îmbunătăţirea nivelului de trai al comunităţilor
defavorizate de la nivelul municipiului Carei, asigurarea condiţiilor minime de trai decent
3. Titlul proiectului: „Dezvoltarea infrastructurii comune de sănătate în Carei şi
Fehérgyarmat”
Perioada: 08.01.2013 – 30.09.2014; buget: 2.488.601,81 EUR; sursa de finanţare: Uniunea
Europeană, Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – România 20017-2013
Principalele activități: Extinderea clădirii ambulatorului de specialitate din Carei şi dotarea
acestuia cu echipamente medicale de specialitate; dotarea spitalului din Carei cu echipamente
medicale de specialitate; instruiri profesionale.
Numărul și tipul beneficiarilor: Persoanele asistate social de pe raza municipiului Carei; copii
provenind din familii defavorizate; persoane victime ale violenţei în familie; tineri provenind
din centre rezidenţiale; copii cu probleme psihosociale, copiii străzii, copii neglijaţi
Comunitatea ţintă: Comunitatea locală din Carei şi locuitorii din comunele învecinate
Stadiul (finalizat, în desfăşurare, cu finanţare aprobată): Finalizat
Impactul pe care l-a avut proiectul: Imbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor municipiului
Carei prin accesul la servicii medicale de calitate
272
Posibila conexiune pe care acesta o poate avea cu unul dintre proiectele ce vor fi dezvoltate,
ulterior, pe baza prezentei strategii: Asigurarea condiţiilor moderne de îngrijire medicală,
accesul rapid la servicii medicale performante
4. Titlul proiectului: Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale comunităţii de romi A
Tiganio
Perioada: 17.09.2008 - 16.05.2010, buget: 348,930.26 lei, sursa de finanţare: Fondul Român
de Dezvoltare Socială
Obiectivele proiectului: Îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale romilor din comunitatea A
Tiganio din Carei şi creşterea nivelului de incluziune socială a acestora, printr-o abordare
integrată a problemelor cu care se confruntă comunitatea
• Obiectivele componentei de mică infrastructură:
a) Scăderea cu 90% a riscului de inundaţii pe străzile Danko Pista şi Privighetorilor din
Carei, unde locuiesc peste 50 de familii de romi, într-o perioada de 20 de luni
b) Creşterea cu 50% a gradului de igienă în comunitatea A Tiganio din Carei, într-o perioadă
de 20 de luni
• Obiectivele componentei de servicii sociale comunitare:
a) Creşterea accesului celor 259 de romi din comunitatea A Tiganio la serviciile sociale
comunitare identificate în cadrul comunităţii
b) Conştientizarea unui număr de 259 de romi din Carei cu privire la adoptarea unor practici
de igienă, promovarea şi îngrijirea sănătăţii.
Activităţile proiectului:
- Activităţile pe componenta de mică infrastructură: Realizarea canalizarii pluviale
deschise pe străzile Danko Pista şi Privighetorilor
- Activităţile pe componenta de servicii sociale: Organizarea de campanii de informare
şi consiliere în domeniul educaţiei pentru sănătate.
Rezultatele în urma realizării proiectului:
-540 m de canalizare pluvială în sistem deschis realizat
-51 de gospodării protejate de inundaţii
-259 persoane care au acces la servicii sociale comunitare
-259 persoane a căror stare de sănătate a fost evaluată
-50 de femei consiliate cu privire la metodele contraceptive şi BTS
-50 de copii familiarizaţi cu normele de igienă
-96 copii beneficiari de pachete de igienă
-96 copii care beneficiază de pachete cu suplimente nutritive
-20 de femei care beneficiază de „trusoul mamei”
5. Titlul proiectului : Reintegrarea vechii cazărmi prin înfiinţarea Centrului Social
Carei
273
Perioada: 16.09.2011-15.06.2014, buget: 8,578,370.42 lei, sursa de finanţare: POR, prin
programele Uniunii Europene
Obiectivul principal al proiectului a fost protejarea persoanelor care, datorită unor motive de
natură economică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea să îşi asigure nevoile sociale,
să îşi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe pentru participarea activă la viaţa socială.
Obiective specifice :
1. Asigurarea infrastructurii necesare creşterii calităţii vieţii prin intervenţii tehnice de
renovare a clădirii neutilizate a vechii cazărmi, activitate ce a constat în lucrări de reabilitare
a clădirii vechii cazărmi astfel încât aceasta să capete o nouă utilitate socială
2. Diversificarea serviciilor sociale prestate şi a grupurilor de beneficiari: identificarea
viitorilor beneficiari şi compartimentarea în consecinţă a spaţiului ce va fi reabilitat
În prognoza cererii s-au avut în vedere 6 categorii principale de potenţiali beneficiari
direcţi/indirecţi ai reabilitării:
i) Persoanele asistate social de pe raza municipiului Carei;
ii) Copii provenind din familii defavorizate;
iii) Persoane victime ale violenţei în familie;
iv) Copii cu handicap;
v) Copii cu probleme psihosociale şi familiile acestora.
În cadrul Centrului funcţionează: Biroul de Asistenţă Sociala şi Autoritate Tutelară, Centrul
de zi pentru copiii aflaţi în dificultate, Centrul pentru persoane victime ale violenţei familiale,
Centrul de zi pentru copiii cu dizabilităţi şi Centrul de informare şi consiliere pentru copiii cu
probleme psihosociale şi familiile acestora.
274
2. Identificarea teritoriului vizat de Strategia de Dezvoltare Locală prin abordarea
DLRC
2.1 Prezentarea generală a teritoriului SDL
2.1.1 Delimitarea teritoriului SDL și întocmirea planului
Teritoriul SDL este alcătuit din trei zone marginalizate: (1) ZUM Danko Pista; (2) ZUM Iuliu
Maniu – Doina; (3) ZUM Dr. Marinescu – Eliberării, împreună cu zonele urbane funcţionale
aferente, având suprafaţa de 10.231 hectare.
ZUM 1 Danko Pista
Delimitare: ZUM 1 este delimitată la Nord de calea ferată, la Sud de strada Uzinei, la Est de
strada Independenței, iar la Vest de strada Bălților. Această zonă se află la periferia orașului,
la ieșirea către comunele Foieni şi Urziceni, respectiv către punctul de trecere al graniței
române-maghiare de la Urziceni.
Instituțiile care se găsesc la marginea acestei zone urbane marginalizate sunt sediul Poliției
Municipale și Gara CFR.
Este o zonă de case, dintre care o parte sunt locuințe sociale (pe strada Uzinei), respectiv
locuințe de necesitate (pe strada Independenței), iar o altă parte este compusă din casele
construite de familiile care le locuiesc, respectiv descendenții acestora, însă actele de
proprietate în cele mai multe cazuri nu sunt actualizate/disponibile.
În această zonă locuiesc peste 100 familii (gospodării) aflate în diferite situaţii de risc social.
Majoritatea copiilor frecventează cursurile Şcolii Generale numărul 1 din Carei.
Prin intermediul unui proiect european s-a realizat sistemul de canalizare pentru apa pluvială
pe strada Danko Pista și parțial pe strada Bălților.
ZUM 2 Iuliu Maniu – Doina
Delimitare: ZUM 2 este delimitată la Nord de strada Iuliu Maniu, la Sud și Vest de strada 1
Decembrie 1918, iar la Est de strada Kaffka Margit.
O parte a străzii 1 Decembrie 1918 este pietonala din centrul orașului, cu numeroși agenți
economici, în principal magazine, restaurante și terase. În cadrul zonei, respectiv la marginea
ZUM 2, se află numeroase instituții publice: teatrul, casa de cultură, Liceul Iuliu Maniu,
biserica și parohia ortodoxă, respectiv greco-catolică, biblioteca municipală, cantina de ajutor
social, Judecătoria și Primăria.
O mare parte a familiilor din zona centrală care se află într-o situaţie defavorizată locuiesc
într-unul din cele două blocuri apropiate. Apartamentele funcţioneaza pe post de locuințe de
necesitate.
Prima clădire (Str. Doina, nr. 15) este una veche de peste 100 de ani, iar în cadrul acesteia au
funcționat mai multe instituţii (internat pentru elevi, azil de bătrâni). Acum locuiesc aici
aproximativ 30 de familii. Din paleta de utilități disponibile, doar electricitatea este furnizată
separat fiecărei gospodării. Apa potabilă este disponibilă în curtea interioară a blocului.
275
A doua clădire (Str. Iuliu Maniu, nr. 10) este un bloc care a servit drept internat de locuit
elevilor care frecventau cursurile fostului Liceu Agroindustrial. Momentan este locuită de
aproximativ 50 de familii.
Ambele clădiri se afla într-o stare avansată de deteriorare. Ambele clădiri dispun de sistem de
electricitate, respectiv de câte o cişmea comună. În ambele cazuri, spaţiile sanitare sunt
comune pentru mai multe familii.
ZUM 3 Dr. Marinescu – Eliberării
Delimitare: ZUM 3 este delimitată la Nord și Est de strada Armatei Române, iar la Sud de
strada Ion Ghica. Strada Tireamului poate fi considerată o axă pe părțile căreia se află cele
două subzone:
1. Ultimele străzi de pe partea stângă a străzii Tireamului (dacă ne aflăm în direcția de
mers către Tiream) - Zonă de case de la periferia orașului (str. Dr. Marinescu și str.
Zaharia Bârsan) cu aproximativ 30 de familii. Casele din această zonă sunt în general
improvizate, fără acte de proprietate, foarte apropiate unele față de celelalte. Copiii
din această zonă frecventează preponderent Școala nr. 3, iar după școală, Centrul de
incluziune socială Stela Maris.
2. Locuințele sociale din blocurile de pe partea stângă a străzii Tireamului și blocurile
cu apartamente sociale de pe strada Eliberării (stradă ce se află pe partea dreaptă a
străzii Tireamului) - Zonă de blocuri cu locuințe sociale, cu aproximativ 120 de
familii. Blocurile de pe strada Tireamului sunt mai recent construite și sunt destinate
persoanelor care nu-și permit achiziția unui imobil din fonduri proprii (persoane care
au în întreținere persoane cu handicap, familii monoparentale etc). Blocurile cu
locuinţe sociale de pe strada Tireamului şi Eliberării sunt îngrijite, în ciuda situației
defavorizate a locatarilor din punct de vedere al capitalului uman, ocupării și
nesiguranței locative.
În cazul fiecărei zone urbane marginalizate, locatarii acestora sunt preponderent persoane
care au fost evacuate din clădirile care au urmat a fi retrocedate în perioada post-comunistă,
respectiv locuințe IGO (Întreprinderea de Gospodărire a Oraşului).
2.1.2 Principalele caracteristici geografice
Teritoriul SDL este unul omogen din punct de vedere geografic şi administrativ, acoperind
întregul teritoriu administrativ al municipiului Carei. Zonele sale componente sunt integrate
funcţional în teritoriul administrativ al localităţii iar istoria lor urmează istoria localităţii ca
întreg. Fiind vorba de zone centrale, aceste zone au fost printre primele ocupate cu clădiri de
locuinţe, devenind zone de locuit pentru categoriile defavorizate în urma deteriorării acestor
clădiri şi a spaţiilor aferente.
Teritoriul SDL se învecinează cu comunele Cămin, Căpleni, Urziceni, Foieni, Sanislău,
Petrești, Tiream, Căuaş (prin satul aparţinător Ghenci) și Moftin, formând o zonă
multiculturală locuită de români, maghiari, şvabi şi romi.
Teritoriul SDL se încadrează în totalitate în forma de relief „câmpie”, fiind amplasat în
partea nord-estică a Câmpiei Carei, fiind limitat spre nord-est de Câmpia Ecedea, spre est de
276
Câmpia Crasnei, spre sud de Câmpia Ierului și spre nord-vest de Câmpia Nirului. Acesta se
situează în zona silvostepei, unde vegetația spontană a fost în cea mai mare parte îndepărtată
în favoarea terenurilor agricole. Totuși, se mai întâlnesc ecositeme de pădure, mai mult sub
forma unor pâlcuri, fiind caracteristice pădurile restrânse de sălcinişuri şi stejărete.
2.1.3 Patrimoniul natural
Patrimoniul natural al teritoriului SDL nu include o reţea hidrografică de suprafaţă, însă în
zonă sunt captate ape subterane de adâncime, care la Carei se prezintă sub formă de ape
termale, folosite pentru scopuri locale și, în ultimul timp, și pentru scopuri turistice, prin
Ștrandul de apă termală Carei. Apa termală din Carei provine dintr-o sursă subterană a cărei
adâncime este de 1.270 m, având 70°C.
Pentru supravegherea calităţii aerului în municipiul Carei, în anul 2009 s-a amplasat o staţie
automată de fond suburban / trafic, care monitorizează indicele specific de calitatea aerului
pentru următorii poluanţi: dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), ozon (O3), monoxid
de carbon (CO) și pulberi în suspensie (PM10). Valoarile ridicate ale pulberilor în suspensie
încadrează aerul municipiului Carei la acest indice specific în clasa de calitate 3 (bun).
Calitatea apei potabile distribuite populației prin Uzinele de apă și instalațiile centrale de apă
a fost în general corespunzătoare. O influenţă majoră asupra calităţii apelor naturale o au
evacuările de ape uzate neepurate sau insuficient epurate care sunt descărcate în receptorii
naturali. În bazinul hidrografic Crasna se evacuează anual un volum de 9213 mii mc de ape
uzate provenite de la activităţi economice. Din volumul total de ape evacuate 97,99%
necesită epurare din care doar 38% sunt suficient epurate.
Solurile Câmpiei Careiului reprezintă cea mai fertilă zonă pentru culturi agricole în cadrul
judeţului Satu Mare, 96,0% din terenul agricol fiind favorabil majorităţii culturilor. Una
dintre cele mai mari probleme de poluare a solului, nerezolvate până în prezent, o constituie
depozitul de deşeuri urbane Carei, prezentat în inventarul (inițial) al siturilor contaminate.
Acest depozit poluează cu metale grele, cenuși, zguri factorii de mediu prin apele exfiltrate şi
gazele degajate prin fermentare, precum şi prin arderea deşeurilor. Depozitul municipal din
Carei a sistat activitatea din 2009 , iar din 2010 a fost inclus în proiectul „Managementul
regional al deşeurilor urbane şi ecologizarea rampelor de deşeuri din judeţul Satu Mare”.
Pe teritoriul SDL nu există bariere naturale sau construite care să separe diferite ZUM sau
zonele urbane funcţionale aferente de alte zone ale orașului.
2.1.4 Patrimoniul arhitectural şi cultural
Teritoriul SDL suprapus municipiului Carei dispune de un patrimoniu cultural însemnat care,
prin amenajare specială, poate constitui premisa unor actracții turistice de seamă. Conform
evidenței ministerului de resort, municipiul Carei dispune de 39 de monumente istorice, din
care 11 sunt situri arheologice, iar restul monumente architectonice clasice. Cele mai
însemnate repere pentru turismul cultural din Carei sunt Castelul Károlyi; Biserica Romano-
277
Catolică „Sf. Iosif de Calasanz”; Gimnaziul Piariştilor; Monumentul Eroilor; Complexul
arheologic de la Bobald.
Castelul Károlyi este un monument emblematic al orașului, fiind construit în 1792 prin
transformarea vechii cetăți. Castelul Károlyi din Carei atrage cel mai mare număr de
vizitatori în judeţul Satu Mare. Acesta a fost reabilitat recent și este promovat în mod susținut
atât la nivel de oraș cât și de județ.
Ansamblul urban ”Bulevardul 1 Decembrie 1918”, construit în secolul al XIX-lea,
Judecătoria Carei, construită în perioada 1880-1890, Hanul ”Steaua de Aur”, azi cazarma
unității de grăniceri, construit în anul 1805 sau Mănăstirea Piariților, azi ansamblul bisericii
romano-catolice ”Sf. Iosif” construit în anul 1723 sunt câteva din cele mai importante repere
arhitectonice ale municipiului, constituind tot atâtea elemente de identitate locală aflate în
teritoriul SDL ce pot fi avute în vedere în procesul de dezvoltare.
În zona municipiului Carei se regăsesc trei arii naturale protejete de interes naţional,
reprezentate prin rezervații naturale botanice, care corespund categoriei IV IUCN.
Rezervațiile naturale sunt încadrate în zona cu protecţie strictă (Zona A) în planul de
management al sitului de interes comunitar ROSCI0020 – Câmpia Careiului: (1) Rezervaţia
naturală “Dunele de nisip Foieni” (10 ha); (2) Rezervaţia naturală “Mlaştina Vermeş” (10
ha); (3) Rezervaţia naturală “Pădurea de frasini Urziceni” (38 ha).
2.2. Comunitatea marginalizată din teritoriul SDL (inclusiv ZUM)
2.2.1. Studiul de referință reprezentativ la nivelul populației din teritoriul SDL
Studiul de referință realizat este reprezentativ din punct de vedere statistic la nivelul
populației din teritoriul SDL, informaţiile obţinute referindu-se la cele 1.138 persoane care
trăiesc în cele trei ZUM identificate (cercetarea pe această componentă fiind una exhaustivă),
respectiv la 2.112 persoane din zonele funcţionale aferente, care formează un eşantion
reprezentativ pentru această categorie a populaţiei din teritoriul SDL, cu o eroare tolerată de
+/- 4,98% pentru un nivel de încredere de 95%.
Dacă la nivel de posibile ZUM gospodăriile s-au chestionat exhaustiv, la nivelul zonei
aferente a fost aleasă o procedură de eşantionare probabilistă multistadială: cartier, stradă,
gospodărie, subiect. În etapa de eșantionare aleatoare a gospodăriilor (folosind un pas de 3 s-
a urmărit evitarea numerelor de casă care țin de care ţin de ZUM-uri). La nivelul gospodăriei
a fost aleasă ca respondent persoana care avea o vârtstă de cel puţin 18 ani şi avea ziua de
naştere cea mai apropiată de începutul anului.
Grupul ţintă al studiului a fost format din următoarele categorii de persoane: populația din
zonele ZUM, populația din zona aferentă, factori interesați (reprezentanţi ai instituțiilor
publice locale, membri ai societăţii civile).
Pentru studiul de referinţă s-a folosit metoda anchetei sociologice, în varianta de anchetă
directă, faţă în faţă, la domiciliul persoanei anchetate, fiind utilizat un chestionar standardizat
adaptat nivelului socio-cultural al persoanelor investigate.
278
Datele din studiul cantitativ au fost completate de o analiză calitativă, care a avut la bază
focus-grupuri cu populația din teritoriul SDL, cu accent pe ZUM. Pentru fiecare potențial
ZUM din teritoriul SDL au fost organizate câte două focus grupuri cu cetăţeni din ZUM și
zona aferentă, la care au participat femei și bărbați, romi și non-romi, respectiv un focus grup
cu reprezentanţi ai instituţiilor publice; prin toate aceste interviuri de grup s-a urmărit
detalierea problemelor specifice comunității, găsirea legăturii de cauză efect, legate de
infrastructură și locuințe, educație și statutul ocupațional al adulților, veniturile și cheltuielile
gospodăriilor, educația copiilor, accesul la servicii publice (de educație, sociale, medicale
etc.), organizarea și relațiile de la nivelul comunității, relațiile din afara comunității (cu
comunitatea nemarginalizată, cu autoritățile locale etc.) și imaginea publică a zonei. Dincolo
de cartarea problemelor s-a avut în vedere și propunerea de soluții.
Acolo unde aceste date au fost disponibile, au fost utilizate şi date obţinute de la Institutul
Județean de Statistică Satu Mare și de la Institutul Național de Statistică prin tempo-online.
Pe baza datelor din studiul de referință a fost determinat tipul de comunitate roma sau non-
roma pentru fiecare zonă distinctă (ZUM sau zonă funcțională aferentă). In cele trei ZUM,
studiul de referinţă a evidenţiat faptul că 55,8% din persoanele din gospodăriile din ZUM1
s-au auto-declarat a fi de etnie romă, în ZUM2 această proporţie este de 49,1% din total, în
vreme ce în ZUM3 etnia romă reprezintă 29% din total, astfel încât fiecare dintre cele trei
zone urbane marginalizate trebuie considerată a fi comunitate roma (având în vedere
faptul că reprezintă mai mult de 10% din totalul populaţiei de la nivelul zonei). În zonele
urbane funcţionale aferente, proporţia populaţiei care se auto-declară roma este de 0,8% din
totalul populaţiei, astfel că aceasta va fi considerată comunitate non-roma. Pentru teritoriul
SDL ca întreg au fost folosite datele de la recensământul din 2011, din care rezultă că
proporţia persoanelor de etnie romă din totalul populaţiei este de 2,2%, astfel că teritoriul
SDL ca întreg este declarată comunitate non-roma. Diferența de procente obținută prin
studiul de referință la nivel de zonă aferntă și datele recensământului din anul 2011 este dată
de concentrarea populației de etnie romă în potențialele zone marginalizate, care au fost
excluse din procedura de eșantionare la nivel de zonă aferentă (fiind chestionate exhaustiv).
2.2.2. Validarea și declararea zonei/ zonelor urbane marginalizate
În teritoriul SDL de interes pentru prezenta strategie au fost identificate trei zone urbane
marginalizate: ZUM 1 Danko Pista, ZUM 2 Iuliu Maniu – Doina şi ZUM 3 Dr. Marinescu,
denumite astfel după numele principalelor artere rutiere care le traversează teritoriul
geografic.
Pentru validarea acestor zone ca fiind zone urbane marginalizate, din datele statistice
obţinute prin studiul de referinţă prezentăm în continuare valorile care demonstrează
îndeplinirea cerinţelor minime în conformitate cu documentele programului:
279
Criterii /
Dimen-
siune
Indicatori cheie Praguri
minimale
Valori înregistrate
pentru ZUM din
teritoriul SDL
ZUM
1
ZUM
2
ZUM
3
Capital
uman
Proporția populației de 15-64 de ani care a
absolvit maxim 8 clase (gimnaziu) 22% 44,5% 36,2% 26,4%
Proporția persoanelor cu dizabilități, boli
cronice sau alte afecțiuni care le limitează
activitățile zilnice
8% 22,4% 18,7% 13,7%
Proporția copiilor și adolescenților (0-17
ani) din populația totală 20,5% 36,8% 40,5% 33,8%
Ocupare
a forței
de
muncă
Proporția persoanelor de 15-64 ani care nu
sunt încadrate pe piața formală a muncii
(salariați cu contract de muncă sau
lucrează oficial pe cont propriu, cu sau
fără angajați - patron sau administrator de
firmă, PFA, AF, întreprindere individuală,
liber profesionist) și nici nu urmează o
formă de învățământ
22,5% 62,5% 73,7% 41,6%
Locuire
Proporția locuințelor supraaglomerate (<
15,33 m2 pe persoană) 54% 76,7% 75,4% 45,5%
Nesiguranță locativă: proporția
gospodăriilor ce nu dețin locuința în
proprietate personală
12% 43,3% 93,9% 80,6%
Tabelul nr. 2. Indicatori cheie și praguri minimale pentru validarea zonelor urbane
marginalizate
Având în vedere faptul că o zonă este validată ca ZUM dacă îndeplinește simultan cele trei
condiții:
(1) are un nivel scăzut de capital uman - adică oricare doi din cei trei indicatori
corespunzători au valori ce depășesc pragul minimal aferent
(2) are un nivel scăzut de ocupare în sectorul formal - indicatorul corespunzător are
valori peste pragul minimal aferent și
(3) are condiții de locuire precară - cel puțin unul dintre indicatorii corespunzători au
valori ce depășesc pragul minimal aferent,
concluzionăm faptul că fiecare dintre cele trei ZUM identificate este validată. Harta
teritoriului SDL, cu indicarea celor trei ZUM, poate fi găsită în Anexa 1 la SDL.
280
Luând în considerare faptul că au fost validate trei zone urbane marginalizate care cuprind
aceleaşi grupuri ţintă, ale căror principale trăsături sunt dimensiunea redusă a comunităţii,
frecventarea de către copii a aceloraşi instituţii de învăţământ, predominanţa nevoilor legate
de locuire, a nevoilor de educaţie de tipul “Şansa a doua” şi a nevoilor de ocupare, accesul
comun la resursele comunitare existente datorită apropierii geografice a celor trei ZUM,
considerăm că strategia de dezvoltare locală se adresează unui teritoriu SDL omogen, ce
include trei zone urbane marginalizate cu aceleaşi particularităţi şi zona funcţională aferentă
acestora, aria de intervenţie fiind suprapusă întregului teritoriu al municipiului Carei, cu o
populație de 21.112 locuitori.
Etapa de validare a ZUM a fost urmată de etapa de declarare a celor trei zone urbane
marginalizate care au fost selectate pentru intervenții DLRC, pe baza deciziei luate de
Municipiul Carei în calitate de autoritate publică locală în cooperare cu partenerii relevanți
pentru abordarea DLRC, prin Grupul de Acțiune Locală constituit pentru implementarea
SDL prin mecanismul DLRC.
2.3 Analiza diagnostic a nevoilor, resurselor și problemelor populației din teritoriului
SDL
2.3.1 Populaţia şi caracteristicile demografice
Numărul de locuitori, structura populației pe categorii de vârstă, gen, etnie. Conform
rezultatelor Recensământului General al Populaţiei şi al Locuinţelor din anul 2011, populaţia
stabilă la nivelul teritoriului SDL, suprapus în întregime teritoriului administrativ al
municipiului Carei, a fost de 21.112 persoane, reprezentând 6,1% din totalul populaţiei
judeţului. In cele trei ZUM identificate şi validate la nivelul teritoriului SDL numărul de
locuitori este de 1.138, din care 380 trăiesc în ZUM1 Danko Pista, 326 trăiesc în ZUM2 Iuliu
Maniu – Doina şi 432 în ZUM3 Dr. Marinescu. În zonele funcţionale aferente numărul de
locuitori este de 19.974 persoane.
În ceea ce priveşte structura populaţiei pe categorii de vârstă rezultată din recensământ, cei
mai mulţi locuitori ai teritoriului SDL aparţin grupelor de vârstă 55-59 de ani (1.855
persoane), 40-44 ani (1.806 persoane), respectiv 30-34 ani (1.689 persoane). Grupele de
vârstă cel mai puţin populate sunt cele de peste 85 de ani (222 persoane) respectiv 80-84 ani
(389 persoane). Grupele tinere de populaţie reprezintă o proporţie semnificativă din totalul
populaţiei teritoriului SDL, cu cele mai însemnate efective regăsindu-se în categoriile de
vârstă de 5-9 ani (998 persoane) şi 10-14 ani (977 persoane).
Populaţia masculină deţine o pondere de 46,9% (9.907 locuitori) în anul 2011, iar populaţia
feminină o pondere de 53,1% (11.205 locuitori). Astfel, indicele de masculinitate la
momentul ultimului recensământ a fost de 88,4% (88,4 bărbaţi la 100 de femei), iar cel de
feminitate, de 113,1 (113,1 femei la 100 de bărbaţi).
În ceea ce priveşte structura etnică a populaţiei, teritoriul SDL se caracterizează printr-o mare
diversitate etnică, lingvistică şi religioasă. Aproximativ jumătate din populaţia municipiului
281
este alcătuită de maghiari (10.950 de persoane reprezentând 51,9%), urmat de români (8.077
de persoane – 38,3%), germani (479 de persoane – 2,3%) şi romi (462 de persoane – 2,2%).
In ZUM1 populaţia se declară a fi de etnie romă în procent de 55,8% din total, maghiară în
procent de 27,5% din total şi română în procent de 8,3% din total. În ZUM2 49,1% din total
se declară a fi de etnie romă, 28,9% de etnie maghiară şi 14% de etnie română. În ZUM3
principala etnie autodeclarată este cea maghiară (40,7% din total), în vreme ce 29% din total
se declară a fi de etnie romă şi 28,4% de etnie română. Aproximativ 8% din gospodăriile din
ZUM1 şi ZUM2 cuprind persoane cu etnii diferite în interiorul aceleiaşi gospodării.
Nivelul de educație și calificare a adulților. Proporția populației de 15-64 de ani care a
absolvit maxim 8 clase (gimnaziu). Datele Recensământului din 2011 relevă faptul că 15%
din populaţia teritoriului SDL avea studii superioare, 70,8% din populaţie a absolvit studii
liceale sau o şcoală profesională / de ucenici. Populaţia cu studii gimnaziale reprezintă 35,1%
din total, iar ponderea persoanelor cu studii primare, 7,1%. Conform datelor ultimului
recensământ, 2,3% din totalul populaţiei ce locuieşte în teritoriul SDL nu a absolvit nicio
şcoală, 0,8% dintre aceştia (148 persoane) fiind analfabeţi. In cele trei ZUM aparţinând
teritoriului SDL, proporţia populaţiei de 15-64 de ani care a absolvit maxim 8 clase
(gimnaziu) este de 44,5% în ZUM1, 36,2% în ZUM2 respectiv de 26,4% în ZUM3.
Participarea la educație a copiilor (0-17 ani), rata abandonului școlar și rata părăsirii
timpurii a școlii, motivele abandonului şcolar şi ale părăsirii timpurii a şcolii. In fiecare din
cele trei ZUM, procentul celor care au abandonat şcoala depăşeşte valoarea de 25% din
totalul membrilor comunităţii; în ZUM 1 situaţia este cu atât mai îngrijorătoare cu cât
valoarea înregistrată ajunge la 42,4% din totalul populaţiei acelei comunităţi; în ZUM2 rata
abandonului şcolar este de 38,7% iar în ZUM 3 este de 26,2% din totalul membrilor
comunităţii, în vreme ce în zonele urbane funcţionale acest indicator are valoarea de 1,5%.
Principalele motive pentru care în teritoriul SDL şi în special în cele trei ZUM se
înregistrează cazuri de abandon şcolar şi de părăsire timpurie a şcolii sunt condiţiile precare
de viaţă specifice gospodăriei de provenienţă, concretizată inclusiv prin lipsa articolelor
vestimentare necesare, dar şi lipsa de implicare a părinţilor în motivarea copiilor pentru
urmarea cursurilor şcolare sau chiar interzicerea frecventării şcolii/grădiniţei. În ceea ce
priveşte persoanele neşcolarizate, ZUM1 este din nou caracterizată de situaţia cea mai puţin
favorabilă, în condiţiile în care 22,9% dintre membrii gospodăriilor nu au umblat deloc la
şcoală. În ZUM2, valoarea acestui indicator este de 8% din totalul populaţiei în vreme ce în
ZUM3 este de 10,9% din total. În zonele urbane funcţionale, sunt neşcolarizate aproximativ
0,3% din persoanele care trăiesc aici. În prezent, numărul copiilor cu vârste cuprinse între 3
şi 6 ani care nu frecventează grădiniţa este de 30 (din care 7 în ZUM1, 10 în ZUM2 şi 13 în
ZUM3).
Tendinţele demografice: adulți/ copii/ persoane peste 54 ani, persoane vârstnice etc.
Analizând tendinţele demografice ale populaţiei, rezultatele acestui recensământ indică o
reducere semnificativă a populaţiei tinere (cu vârsta cuprinsă între 0-14 ani), care la nivelul
teritoriului SDL reprezintă 13,9%. La nivelul populaţiei de peste 65 de ani, valoarea
282
indicatorului înregistrată la nivel de municipiu este de 14,8%. Persoanele cu vârsta peste 54
de ani, care în acest moment sunt deja ieşite din câmpul muncii sau au mai puţin de 5 ani
până la ieşirea în pensie, reprezintă 30,3% din populaţia totală a municipiului. În municipiul
Carei, situaţia este mai favorabilă în cazul populaţiei adulte, aptă de muncă (15-64 ani) care
are o pondere de 71,3%. Din toate acestea reiese îmbătrânirea avansată a oraşului, mai ales
dacă avem în vedere raportul dintre populaţia tânără (13,9%) şi cea vârstnică (14,8%).
Proporția persoanelor cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni care le limitează
activitățile zilnice. După cum reiese din datele studiului de referinţă, în cele trei ZUM
identificate trăieşte un număr important de persoane cu dizabilităţi respectiv de persoane cu
boli cronice sau afecţiuni care le limitează activităţile zilnice. Astfel, în ZUM1 aceste
persoane reprezintă 22,4% din totalul populaţiei, în ZUM2 acestea reprezintă 18,7% din total,
în vreme ce în ZUM3 acest indicator atinge valoarea de 13,7%. Din interviurile realizate cu
factorii interesaţi rezultă că atitudinile potrivite faţă de un stil de viaţă sănătos şi faţă de
conduita preventivă sunt mai degrabă o excepţie în rândul acestor comunităţi, multe persoane
sunt diagnosticate destul de târziu ceea ce se reflectă în instalarea bolilor cronice la o vârstă
precoce şi în speranţa de viaţă scăzută ce caracterizează aceste grupuri de persoane.
Proporția copiilor (0-17 ani) din populația totală. Conform datelor obţinute prin studiul de
referinţă, proporţia copiilor (0-17 ani) din populaţia teritoriului SDL este de 15,7% la nivelul
zonelor urbane funcţionale, în vreme ce în cele trei ZUM se depăşeşte valoarea de 33% în
fiecare dintre cele trei comunităţi marginalizate ţintă: 36,8% în ZUM1, 40,5% în ZUM2,
respectiv 33,8% în ZUM3.
2.3.2 Ocupare, mediul de afaceri și protecţie socială
Totalul populației ocupate (distribuția pe sexe, gen, categorii de vârstă, sector de activitate).
Conform datelor Recensământului din 2011, populaţia stabilă activă (aptă de muncă, cu
vârsta cuprinsă între 16-64 de ani) la nivelul teritoriului SDL era de 9.363 persoane, dintre
care 5.029 bărbaţi şi 4.154 femei. Din populaţia stabilă activă, 8.546 persoane erau ocupate
(91.3%), din care 4.730 bărbaţi (90,8%) şi 3.816 femei (91,9%), ponderea fiind uşor
superioară în cazul femeilor.
Populaţia inactivă înregistrată la nivelul teritoriului SDL la data recensământului din 2011
era de 11.749 persoane, reprezentând 55,7% din totalul populaţiei stabile din teritoriul SDL.
Această categorie de populaţie include tinerii cu vârste cuprinse între 16-24 de ani care nu
sunt încadrați în muncă și nici nu urmează o formă de educație sau formare, șomerii,
persoanele cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni care le limitează activitățile zilnice,
dar şi populaţia de peste 65 de ani, cu drept de pensionare.
Cea mai favorabilă situaţie în ceea ce priveşte ocuparea este înregistrată în ZUM3, acolo
unde procentul celor care sunt angajaţi formal (cu contract individual de muncă) este de
aproximativ 36% din totalul persoanelor adulte. În ZUM2 acest procent este de 17% în
vreme ce în ZUM1 doar 9% dintre persoanele adulte au un loc de muncă formal. Cele mai
multe persoane care sunt angajate lucrează pe poziţii de muncitor necalificat sau muncitor
283
calificat la companii mari din municipiul Carei, precum Continental/Contitech şi Ardealul.
Comparând distribuţiile persoanelor din ZUM cu vârsta sub 35 de ani şi a celor peste 35 de
ani care sunt angajate formal, rezultă un grad de ocupare superior la nivelul vârstei de peste
35 de ani - 105 persoane ocupate faţă de doar 54 de persoane ocupate cu vârsta sub 35 de ani,
fără să existe însă o corelaţie a lipsei de ocupare cu situaţia continuării studiilor în cazul
persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16-24 ani (în cazul cărora numărul celor ocupaţi formal
este de doar 16 persoane).
Proporția persoanelor de 15-64 ani care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii și nici
nu urmează o formă de învățământ. În ceea ce priveşte situaţia şomajului la nivelul
teritoriului SDL, se remarcă scăderea numărului şomerilor în intervalul 2010-2016, de la 478
persoane (din care 287 bărbaţi şi 191 femei) la 126 persoane (din care 76 bărbaţi şi 50 de
femei). Astfel, la nivelul teritoriului SDL, proporţia persoanelor de 15-64 ani (luate în
evidenţa instituţiilor competente) care nu sunt încadrate pe piaţa formală a muncii şi nici nu
urmează o formă de învăţământ este de aproximativ 0,6% din totalul populaţiei stabile. În
acelaşi timp, datele studiului de referinţă indică faptul că în cele trei ZUM identificate,
această proporţie înregistrează valori semnificative: 39,5% în ZUM 1, 43,9% în ZUM 2,
respectiv 27,5% în ZUM 3.
Afacerile locale și situația locurilor de muncă. În anul 2015, numărul total al unităţilor
economice active (din cele 694 întreprinderi înregistrate) în oraşul Carei a fost de 591, în
creştere faţă de anul 2008, când numărul acestora era de 444. În anul 2015, din cele 591 de
unităţi active, 508 aveau între 1-10 angajaţi), 69 întreprinderi aveau între 11-50 angajaţi), 8
întreprinderi aveau între 51-100 angajaţi, 5 firme aveau între 101-500 angajaţi şi doar o
singură firmă dispunea de mai mult de 500 de angajaţi. Sectoarele de activitate care oferă
cele mai multe locuri de muncă la nivelul teritoriului SDL sunt industria prelucrătoare, cu
3.372 angajaţi în anul 2015 şi comerţul, cu 1.504 angajaţi. Firmele care desfăşoară activităţi
în aceste domenii sunt nevoite să recruteze forţă de muncă şi din localităţile învecinate,
având în vedere lipsa de personal calificat la nivelul populaţiei active din teritoriul SDL pe
fondul creşterii activităţii economice în regiune. În cele trei ZUM identificate, iniţiativele de
afaceri locale sunt foarte puţin reprezentate, în studiul de referinţă fiind amintite doar trei
astfel de situaţii în întreaga comunitate ZUM.
Structura agenţilor economici în anul 2015 la nivelul teritoriului SDL era următoarea:
Obiect de activitate Nr. de firme
Agricultură şi silvicultură 30
Industrie 167
Servicii, altele decât comerţ 248
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 249
Total 694
Tabelul nr. 3. Structura agenţilor economici din municipiul Carei, după codurile CAEN, în
anul 2015 Sursa: Baza de date Borg Design - CD Listă firme
284
Principalele surse de venit ale populației și situația financiară (venituri și cheltuieli). În cele
trei ZUM de interes, din totalul de 396 gospodării, principalele surse de venit (în luna
precedentă celei în care a avut loc cercetarea), în ordinea descrescătoare a incidenţei lor, sunt
alocaţia copiilor (198 gospodării, din care 60 în ZUM1, 54 în ZUM2 şi 84 în ZUM3),
prestaţiile sociale (144 gospodării, din care 47 în ZUM1, 50 în ZUM2 şi 47 în ZUM3)
respectiv salariul (143 gospodării, din care 36 în ZUM1, 30 în ZUM2 şi 77 în ZUM3) şi
pensia (100 gospodării, din care 37 în ZUM1, 27 în ZUM2 şi 36 în ZUM3). Alte surse de
venit sunt reprezentate de muncile ziliere/ocazionale, în 82 din cele 396 de gospodării
existenţa cotidiană fiind mijlocită şi de această resursă financiară.
Distribuţia venitului total al gospodăriilor din ZUM şi din zonele urbane funcţionale,
respectiv distribuţia venitului pe persoană în aceste gospodării în luna septembrie 2017 sunt
prezentate în continuare:
ZUM1 ZUM2 ZUM3 Zone urbane
funcţionale
Sub 500 lei 42 31 38 3
501-1.000 lei 30 38 29 53
1.001-2.000 lei 35 32 58 93
Peste 2.000 lei 9 12 21 206
Total gospodării 116 113 146 355
Tabelul nr. 4. Structura veniturilor lunare ale gospodăriei în luna septembrie 2017, în funcţie
de zona în care se află gospodăria
Sursa: Date obţinute în cadrul studiului de referinţă
ZUM1 ZUM2 ZUM3 Zone urbane
funcţionale
Sub 100 lei 14 5 12 1
101-200 lei 39 19 30 2
201-300 lei 18 30 21 7
301-500 lei 20 24 19 25
501-1.000 lei 16 27 43 166
Peste 1.000 lei 9 8 21 154
Total gospodării 116 113 146 355
Tabelul nr. 5. Structura veniturilor pe persoană ale gospodăriei în luna septembrie 2017, în
funcţie de zona în care se află gospodăria
Sursa: Date obţinute în cadrul studiului de referinţă
285
Din datele primăriei municipiului Carei, în luna septembrie 2017 se aflau în evidenţa
serviciului public de asistenţă socială 218 familii beneficiare ale alocaţiei de susţinere a
familiei, din care 111 familii din ZUM, respectiv 187 familii beneficiare ale venitului minim
garantat, din care 99 familii din ZUM. În ceea ce priveşte subvenţia la încălzire, în ultimul
sezon rece pentru care s-a acordat această prestaţie socială au fost aprobate 793 de cereri, din
care 651 cereri pentru gospodăriile din zonele urbane funcţionale şi 142 de cereri pentru
gospodăriile din cele trei zone urbane marginalizate, accesul restrâns al acestora din urmă la
această prestaţie socială fiind explicabil din perspectiva neîndeplinirii condiţiilor legale de
acordare.
2.3.3. Locuire și acces la utilităţi
Numărul total de locuinţe, din care locuințe sociale sau locuințe ieftine/ cu caracter social/
închiriate de autoritatea publică locală sau cu titlu gratuit. Tipurile de locuințe. Proprietatea
asupra locuinţelor. Conform rezultatelor Recensământului General al Populaţiei şi
Locuinţelor din 2011, la nivelul teritoriului SDL existau 4.328 de clădiri ce includeau 9.070
locuinţe, dintre care 8.885 locuinţe (97,6%) erau în proprietate privată iar 215 (2,4%)
constituiau proprietatea statului. În prezent, numărul de locuinţe în blocuri este de 4.663 şi
numărul de locuinţe în case/vile este de 4.637. Numărul de locuinţe sociale la nivelul
teritoriului SDL este de 145 şi cel al locuinţelor cu caracter social (locuinţe de necesitate)
este de 78.
Nesiguranța locativă: proporția gospodăriilor ce nu dețin locuința în proprietate personală.
Nesiguranţa locativă, definită ca fiind proporția gospodăriilor ce nu dețin locuința în
proprietate personală, înregistrează diferenţe semnificative în defavoarea locuitorilor celor
trei ZUM, situaţie explicabilă parţial prin faptul că o parte însemnată a familiilor din aceste
zone trăieşte în locuinţe sociale sau de necesitate. Astfel, în vreme ce la nivelul zonelor
urbane funcţionale această proporţie atinge valoarea de 9,2%, nesiguranţa locativă este
majoră în ZUM2, având în vedere proporţia de 93,9% a gospodăriilor ce nu dețin locuința în
proprietate personală, conform datelor obţinute prin studiul de referinţă. În ZUM3
nesiguranţa locativă caracterizează 80,9% din gospodării, în vreme ce în ZUM1 acest
indicator are valoarea de 43,3% din total.
Din datele studiului de referinţă rezultă faptul că cele mai multe locuinţe aflate în proprietate
personală se regăsesc în ZUM1 (56,7% din gospodării deţinând o locuinţă personală), în
vreme ce în ZUM2 acest indicator are valoarea de doar 6,1% iar în ZUM3 are valoarea de
19,1% din totalul gospodăriilor. În zonele urbane funcţionale, 90,8% din gospodării dispun
de locuinţe aflate în proprietate personală. În acelaşi timp, în ZUM2 se remarcă numărul
însemnat de gospodării care ocupă locuinţe sociale sau de necesitate (90,4% din totalul
gospodăriilor de aici), în vreme ce în ZUM3 această valoare este de 66% din totalul
gospodăriilor iar în ZUM1 este de 36,7% din totalul gospodăriilor. Asumarea unei chirii
obişnuite (care nu intră în categoria locuinţelor sociale) este în mică măsură întâlnită, fiind
vorba de 2,6% din gospodăriile din ZUM2 şi de 3,7% din gospodăriile din ZUM3; proporţia
286
de gospodării ai căror membri locuiesc în chirie este mică şi în cazul zonelor urbane
funcţionale, aceasta având valoarea de 5% din numărul total. În cazul a 4,2% din numărul
total de gospodării din ZUM1, a 0,9% din gospodăriile din ZUM2 şi a 4,9% din gospodăriile
din ZUM3 s-au înregistrat situaţii de locuire temporară în locuinţa altor persoane.
Proporția locuințelor supraaglomerate. Numărul mediu al persoanelor dintr-o gospodărie era
de 2,55, inferior mediei judeţului Satu-Mare, de 2,76. Suprafața locuibilă pe locuință era de
43,2 m2, suprafața locuibilă ce revine pe o persoană era de 18 m2, iar numărul populației ce
revine pe o locuință era de 2,4.
Comparând zonele urbane marginalizate, cele mai multe locuinţe de mici dimensiuni raportat
la numărul de membri ai gospodăriei se întâlnesc în ZUM1, în care 76,7% din gospodării
dispun de locuinţe cu 15 sau mai puţin de 15 m2/persoană, respectiv 17,5% din gospodării
dispun de locuinţe cu suprafeţe cuprinse între 16-30 m2/persoană. În ZUM2, 75,4% din
gospodării au locuinţe care asigură 15 sau mai puţin de 15 m2/persoană, în vreme ce 12,3%
dintre gospodării au locuinţe cu suprafaţa de 16-30 m2/persoană. ZUM3 înregistrează din
acest punct de vedere situaţia cea mai favorabilă, având în vedere procentul de 45,5% al celor
cu locuinţe de 15 sau mai puţin de 15 m2/persoană, respectiv procentul de 39,1% al celor care
locuiesc în locuinţe cu suprafeţe cuprinse între 16-30 m2/persoană. Având în vedere aceste
informaţii, proporţia locuinţelor supraaglomerate (<15,33 m2 pe persoană) la nivelul ZUM
din cadrul teritoriului SDL este de 76,7% în ZUM1, de 75,4% în ZUM2 şi de 45,5% în
ZUM3.
Starea și calitatea locuinţelor. Dotarea locuințelor cu bucătărie și baie. Conectarea
locuințelor la utilități (alimentarea cu apă, sistemul de canalizare, gaze naturale şi energie
termică, energie electrică, serviciul de salubrizare locală). În cele trei zone urbane
marginalizate, există particularităţi semnificative în ceea ce priveşte tipul de locuinţă ocupată
de membrii gospodăriei. Astfel, în ZUM1 toate locuinţele sunt case de locuit, în vreme ce în
ZUM2 predomină casele (în cazul a 56,1% din gospodării) alături de un număr semnificativ
de apartamente sau garsoniere situate în blocuri de locuinţe (în cazul a 43% din gospodării).
În acelaşi timp în ZUM3 predomină apartamentele/garsonierele, inclusiv locuinţele sociale
situate în blocuri (în cazul a 62,3% din gospodării), în vreme ce 34,6% din gospodăriile de pe
raza ZUM3 ocupă case de locuit. În vreme ce numărul adăposturilor improvizate este
nesemnificativ în ZUM2 (0,9% din gospodării), în ZUM1 acestea nu există, iar în ZUM3
acestea reprezintă locuinţa pentru 3,1% din numărul total de gospodării din această
comunitate. În zonele urbane funcţionale, locuinţele majoritare sunt cele de tip casă de locuit
(în cazul a 73,8% din gospodării) în vreme ce 26,2% dintre gospodării deţin o locuinţă într-
un bloc.
Prezenţa bucătăriei (95,8%) în locuinţe are o răspândire mai ridicată decât cea a băilor sau a
toaletelor (86,2%). Prezenţa bucătăriilor din locuinţe este mai scăzută în cazul caselor
individuale decât în apartamentele de bloc, datorită cerinţelor faţă de apartamentele de
construcţie nouă.
287
Datele recensământului din 2011 indică faptul că 89,3% dintre locuinţele din teritoriul SDL
dispuneau de alimentare cu apă, 87,9% de canalizare, însă doar 48,9% de încălzire centrală.
Instalaţia electrică era prezentă în 95,5% din totalul locuinţelor. La nivelul celor trei ZUM
identificate, se constată o utilizare a utilităţilor de furnizare apă potabilă de către 41% dintre
gospodării, canalizare de către 38% dintre gospodării, electricitate de către 81% dintre
gospodării, respectiv încălzire (cu gaz sau lemne) de către 69% dintre gospodării. La
serviciile de salubritate sunt abonate 75% dintre gospodăriile din cadrul ZUM, faţă de 99%
dintre gospodăriile din zonele urbane funcţionale aferente ZUM.
Din datele studiului de referinţă rezultă faptul că 72% din totalul gospodăriilor de pe
teritoriul SDL deţin o maşină de spălat (faţă de doar 51% în cele trei ZUM), 89% deţin un
TV color (faţă de 79% în cele trei ZUM), 70% dispun de televiziune prin cablu/digitală (faţă
de doar 48% în cele trei ZUM), 78% deţin un telefon (faţă de 61% în cele trei ZUM), 49%
din locuinţe sunt conectate la internet (faţă de doar 29% în cele trei ZUM).
Copii și tineri ai străzii, persoane fără adăpost din raza respectivă. În municipiul Carei nu
există copii şi tineri ai străzii. Din datele serviciului de specialitate al primăriei municipiului
Carei, sunt în evidenţă 5 persoane adulte fără adăpost (4 bărbaţi şi 1 femei) care trăiesc într-
un adăpost situat lângă un bloc din ZUM2.
2.3.4 Accesul la instituții și servicii publice
Serviciile sociale/ medicale/ socio-medicale. Gradul de satisfacţie faţă de infrastructura de
servicii medicale disponibile este mai mare la nivelul locuitorilor din ZUM (86% dintre ei se
consideră mai degrabă mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de acestea) faţă de locuitorii din zonele
urbane funcţionale (unde satisfacţia ajunge doar la valoarea de 57%). În ceea ce priveşte
serviciile sociale şi socio-medicale disponibile, locuitorii ZUM se declară mai degrabă
nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi de calitatea infrastructurii existente (53% dintre aceştia în
ceea ce priveşte infrastructura ce deserveşte îngrijirea vârstnicilor şi 49% dintre aceştia de
centrele comunitare). În acelaşi timp, la nivelul locuitorilor din zonele urbane funcţionale,
60% dintre aceştia sunt nemulţumiţi de infrastructura din domeniul îngrijirii vârstnicilor, în
schimb 70% dintre aceştia se declară mai degrabă mulţumiţi sau foarte mulţumiţi în ceea ce
priveşte centrele comunitare.
Serviciile educaționale. La nivelul teritoriului SDL, există diferenţe semnificative între
percepţia locuitorilor din ZUM şi a locuitorilor din zonele urbane funcţionale aferente cu
privire la calitatea grădiniţelor şi şcolilor existente. Astfel, 84% dintre locuitorii ZUM
consideră că grădiniţele sunt destul de bune sau foarte bune (faţă de 93% dintre locuitorii din
zonele urbane funcţionale), în vreme ce 79% dintre locuitorii ZUM, faţă de 91% dintre
locuitorii din afara ZUM consideră că şcolile existente sunt bune şi foarte bune.
Infrastructura şcolară este percepută ca bună sau foarte bună de peste 90% dintre respondenţi,
atât la nivelul teritoriului Zum cât şi la nivelul zonelor urbane funcţionale.
Transportul public. La nivelul municipiului Carei nu este asigurat în prezent un serviciu
public de transport în comun, datorită rentabilităţii scăzute a acestuia. Cu toate acestea,
288
membrii comunităţilor din ZUM1 şi ZUM3 consideră că lipsa acestuia ridică dificultăţi
suplimentare familiilor din această zonă în ceea ce priveşte accesul copiilor la şcoală sau
grădiniţă, precum şi accesul la servicii sociale de suport, distanţa fizică ce ar trebui parcursă
zilnic fiind mare şi implicând în opinia lor un consum nejustificat de timp, de aproximativ
30-40 de minute spre şcoală (şi tot atât înapoi).
Spațiile de recreere și de petrecere a timpului liber, parcurile, terenurile de sport, locurile de
joacă pentru copii. Conform datelor primăriei, în teritoriul SDL suprafața totală de spații
verzi de la nivel local este de 152,43 ha (din care 78,8 ha sunt zone de agrement), rezultând o
medie de 72,2 mp/locuitor. Printre facilități sportive amenajate la nivelul municipiului se
numără 5 terenuri de sport şi 7 săli de sport, acestea fiind folosite în medie de 4.100
persoane/an (elevi, adulţi, membrii asociaţiilor sportive).
Locurile de parcare. Pe teritoriul SDL sunt amenajate 40 de locuri de parcare publice toate
aflate în zona centrală a municipiului Carei. Nu sunt date în folosinţă privată locuri de
parcare de tip rezidenţial în jurul blocurilor, acestea fiind ocupate aleatoriu de locuitorii din
respectivele zone.
2.3.5. Analiza problemelor comunitare ale diferitelor zone distincte din teritoriul SDL,
cu accent pe ZUM
2.3.5.1. Persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială
La nivelul teritoriului SDL, studiul de referinţă a urmărit identificarea fiecăreia dintre
situaţiile persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială menţionate în Ghidul
Programului, atât la nivelul celor trei ZUM identificate, cât şi în zonele funcţionale aferente
acestora, astfel încât intervenţiile strategice să poată fie orientate în mod corespunzător iar
impactul măsurilor propuse să fie unul semnificativ.
Astfel, în ceea ce priveşte riscul de sărăcie, în care sunt incluse persoane care au un venit
disponibil echivalat situat sub pragul riscului de sărăcie (stabilit la 60% din mediana la nivel
național a venitului disponibil echivalent– 544,16 lei), cu alte cuvinte persoane care dispun
de un venit mai mic sau egal cu 544,16 lei/persoană echivalentă, situaţia în teritoriu se
prezintă în felul următor:
ZUM 1 ZUM 2 ZUM 3
Zone urbane
funcţionale
Risc de sărăcie (% persoane care se
află sub pragul sărăciei relative, care
în 2016 a fost 544,16 lei/lună,
respectiv 6530 lei/an/persoana
echivalentă conform datelor
statistice ale Institutului Național de
Statistică pentru anul 2016)
64.7% 61.1% 44.5% 5.4%
289
Tabelul nr. 6. Distribuţia riscului de sărăcie la nivelul populaţiei ZUM, respectiv la nivelul
populaţiei zonelor urbane funcţionale
Sursa: Date obţinute în cadrul studiului de referinţă
Datele obţinute evidenţiază faptul că cel mai mare risc de sărăcie îl prezintă ZUM1 (64,7%
dintre persoanele care trăiesc aici sunt afectate de acest risc), riscul de sărăcie cel mai redus
între cele trei ZUM este înregistrat în cazul ZUM3 (unde puţin peste 44,5% dintre locuitori
sunt expuşi sărăciei). Diferenţa este semnificativă raportat la zonele urbane funcţionale, unde
acest risc de sărăcie este situat la nivelul de aproximativ 5,4% din totalul populaţiei acestor
zone.
Persoanele care se confruntă cu deprivare materială severă sunt cele care dispun de condiții
de trai extrem de limitate datorită lipsei resurselor. La nivelul teritoriului SDL, proporţia
acestor persoane, structurată pe fiecare dintre cele 9 elemente de deprivare, se prezintă după
cum urmează:
ZUM1 ZUM2 ZUM3 Zone
urbane
funcţionale
Nu îşi permit să plătească chiria 30% 48,5% 16,5% 38,6%
Nu îşi permit să plătească facturile la
utilități
23,5% 28,3% 34,6% 1,3%
Nu îşi permit să asigure încălzirea
adecvată a locuinței
51,3% 73,9% 47,4% 9,4%
Nu îşi permit să facă față unor cheltuieli
neprevăzute
92,5% 90,2% 65,5% 38,6%
Nu îşi permit să mănânce carne, pește sau
un echivalent proteic în fiecare zi
53,3% 83,3% 38,8% 20,5%
Nu îşi permit o săptămână de vacanță
departe de casă
98,3% 100% 90% 58%
Nu îşi permit un autoturism 90,8% 99,1% 81,1% 41,4%
Nu îşi permit o mașină de spălat 53,3% 58,4% 39,1% 5,4%
Nu îşi permit un TV color 15% 23,7% 21,7% 1,1%
Nu îşi permit un telefon 55,8% 21,1% 39,1% 3,5%
Tabelul nr. 7. Distribuţia populaţiei ZUM, respectiv a populaţiei zonelor urbane funcţionale
în funcţie de elementele specifice de deprivare materială severă
Sursa: Date obţinute în cadrul studiului de referinţă
Analiza datelor sintetice de mai sus evidenţiază o serie de diferenţe semnificative între
populaţiile celor trei ZUM în ceea ce priveşte tipurile de cheltuieli incluse. Cele mai mari
dificultăţi în a-şi plăti chiria lunară sunt înregistate în ZUM2 (unde aproape jumătate dintre
290
gospodării nu îşi permit să o plătească), în vreme ce în ZUM3 această cheltuială nu poate fi
asumată regulat de 16,5% dintre gospodării.
Încălzirea adecvată a locuinţei ridică mari probleme în ZUM2, unde aproximativ 3 din 4
gospodării găsesc cu greu mijloace de a plăti sumele lunare necesare, dar şi în celelalte două
ZUM proporţia populaţiei care are dificultăţi în acest sens se apropie de jumătate din total.
Membrii gospodăriilor din ZUM1 şi ZUM2 au în proporţie covârşitoare dificultăţi atunci
când vine vorba de asumarea unor cheltuieli neprevăzute (procente de peste 90% din totalul
populaţiei), în vreme ce în ZUM3 această proporţie este mai redusă, situându-se în jurul
valorii de 65% din totalul populaţiei.
Consumul zilnic de carne şi echivalente proteice este semnificativ diferit între cele trei ZUM,
situaţia cea mai favorabilă fiind înregistrat în cazul locuitorilor din ZUM3 (unde 38,8%
dintre locuitori nu îşi permit acest lucru), iar situaţia cea mai puţin favorabilă este specifică
ZUM2 (unde 83,3% din gospodării nu reuşesc să asigure acest consum zilnic pentru membrii
lor).
Deţinerea unui telefon înregistrează de asemenea diferenţe importante la nivelul celor trei
ZUM: în ZUM1 se înregistrează un procent de 55,8% dintre gospodării în care nu există
telefon, în vreme ce în ZUM2 doar aproximativ 22% dintre gospodării nu au un astfel de
mijloc de comunicaţie în dotare.
Pentru celelalte elemente de deprivare materială se constată diferenţe mai mici în ceea ce
priveşte posibilitatea/imposibilitatea de a le achiziţiona şi a le plăti: astfel peste 90% din
populaţia fiecărei ZUM nu îşi permite o săptămână de vacanţă departe de casă, în vreme ce
cel puţin 4 din 5 gospodării nu îşi permit achiziţia şi/sau întreţinerea unui autoturism
(proporţia fiind covârşitoare în cazul locuitorilor din ZUM2 - 99%).
Ipoteza referitoare la faptul că diferenţele înregistrate vor fi întotdeauna în defavoarea
populaţiei din cele trei ZUM, cu alte cuvinte că proporţiile înregistrate la nivelul populaţiei
zonelor urbane funcţionale vor fi net inferioare celor înregistrate la nivelul populaţiei ZUM, a
fost acceptată pentru 8 din 9 itemi ai deprivării materiale, în schimb a fost respinsă pentru
primul item, cel referitor la posibilitatea de a plăti chiria lunară. Astfel, datele înregistrate
indică dificultăţi în acest sens pentru 38,6% dintre gospodăriile din zona urbană funcţională,
proporţie ce o depăşeşte pe cea calculată pentru ZUM3 (16,5%) respectiv pentru ZUM1
(30%), fiind depăşită doar de valoarea calculată pentru ZUM2 (48,5%).
În 31 de gospodării ZUM din cele 396 incluse în studiul de referinţă (7,8% din totalul
gospodăriilor ZUM) se declară că membrii acestora nu îşi permit niciunul din cele nouă tipuri
de cheltuieli incluse în lista elementelor de deprivare materială; 45 de gospodării (11,3%) nu
îşi permit 8 din cele 9 tipuri de cheltuieli; 61 de gospodării (15,4%) nu îşi pot asuma 7 din
cele 9 tipuri de cheltuieli; 56 gospodării (14,1%) au dificultăţi în a-şi asigura bugetul pentru 6
din cele 9 cheltuieli; 54 de gospodării (13,6%) nu îşi pot permite 5 din cele 9 tipuri de
cheltuieli; 45 de gospodării (11,3%) au probleme atunci când trebuie să îşi asume 4 din cele 9
tipuri de cheltuieli.
291
În ceea ce priveşte prezenţa gospodăriilor cu o intensitate extrem de redusă a muncii, definite
ca incluzând persoane cu vârsta cuprinsă între 0-59 ani care locuiesc în gospodării în care
adulții (cu vârsta între 18-59 ani) au lucrat în anul anterior la mai puțin de 20% din
potențialul lor total, valorile statistice înregistrate la nivelul teritoriului SDL sunt prezentate
sintetic în tabelul următor:
ZUM1 ZUM2 ZUM3
Zone
urbane
funcţionale
Persoanele care trăiesc în gospodării cu o
intensitate extrem de redusă a muncii 84.9% 69.4% 51.6% 36.5%
Tabelul nr. 8. Distribuţia populaţiei ZUM, respectiv a populaţiei zonelor urbane funcţionale
în funcţie de prezenţa persoanelor care trăiesc în gospodării cu o intensitate extrem de redusă
a muncii
Sursa: Date obţinute în cadrul studiului de referinţă
2.3.5.2. Problemele comunitare din perspectiva cetățenilor și a autorităților/instituțiilor
În urma analizei informaţiilor obţinute prin studiul de referinţă referitoare la problemele
comunitare din perspectiva locuitorilor teritoriului SDL au fost identificate nevoi / aspecte de
îmbunătăţit în ceea ce priveşte locurile de muncă, starea locuinţelor, calitatea infrastructurii
urbane, locuinţele sociale, mijloacele de subzistenţă, accesul la utilităţi, transportul public,
achiziţia lemnelor de foc pentru încălzire, accesul la parcuri, spaţii de joacă şi de petrecere a
timpului liber, ordinea şi siguranţa publică, aspectul spaţiilor urbane.
Un top 5 al celor mai importante probleme comunitare, aşa cum rezultă din centralizarea şi
sinteza răspunsurilor primite de la locuitori, pentru fiecare ZUM în parte, respectiv pentru
zonele urbane funcţionale aferente, este prezentat în tabelul de mai jos.
ZUM1 % ZUM2 % ZUM3 % Zone urbane
funcţionale
%
Infrastructură 23 Ocupare 34 Locuire 24 Infrastructură 22
Ocupare 18 Locuire 25 Ocupare 24 Spaţii publice 19
Spaţii publice 17 Educaţie 5 Infrastructură 17 Acces la servicii 17
Locuire 15 Spaţii publice 3 Spaţii publice 8 Mobilitate 12
Mobilitate 7 Acces la servicii 3 Mobilitate 6 Ocupare 7
Tabelul nr. 9. Structura problemelor comunitare în ZUM şi în zonele urbane funcţionale, în
opinia locuitorilor din teritoriul SDL
Sursa: Date obţinute în cadrul studiului de referinţă
Problemele din comunitățile vizate rezultate din focus grupurile cu reprezentanții
instituționali și specialiștii de la nivel local se structurează în jurul unor aspecte precum:
292
- locuirea şi convieţuirea în acelaşi spaţiu: „Sunt locuinţele sociale unde familiile locuiesc
împreună, iar oamenii nu se prea înţeleg.” / „Locuiesc vreo 80 de familii, sunt foarte mulţi
copii. Locuiesc aglomerat. Şi nu e bine, pentru că sunt multe conflicte între ei din cauza
copiilor.”
- stilul de viaţă: „Tipic ar fi familiile nevoiașe, care sunt multe, familii de romi, care se
confruntă cu tot feluri de probleme, de la locuința care se dărâmă peste ei, fără încălzire,
fără doi părinți, familii dezorganizate, mama lucrează departe, își întreține copii cum
poate.”
- educaţia adulţilor şi ocupare: „60% dintre ei nu au 8 clase şi aşa nu se pot angaja. Sunt
excepţii, dar 80% dintre ei cu siguranţă s-ar angaja.” / „Şi cei cu ajutor social ar putea să
lucreze, problema este numărul de clase. În urmă cu 25-30 de ani nu aşa se umbla la şcoala
ca şi acum.”
- educaţia copiilor: „Asta văd eu la școală, probleme de tulburări de comportament care au
la bază viața de familie.” / „La copiii ăștia care au probleme în familie, care sunt mai
nevoiași, nu există motivația învățării. Deci practic el vine la școală cu o atitudine cum că el
nu trebuie să învețe. El vede de la părinții lui că se descurcă și dacă părinții nu muncesc, n-
au o pregătire profesională prea mare și totuși se descurcă, sunt mulțumiți cu viața de zi cu
zi.”
2.4. Acțiunile desfășurate anterior în teritoriul SDL
Autoritatea locală a formulat în strategia sa de dezvoltare următoarea viziune pentru perioada
2014-2020: „Municipiul Carei va fi, la nivelul anului 2020, un centru urban de importanță
transfrontalieră, care va polariza și va deservi întregul teritoriu cuprins între municipiile
Satu-Mare, Oradea, Zalău, Nyiregyhaza și Debrecen, o comunitate dinamică, durabilă și
atractivă pentru locuitori, investitori și turiști, conectată la rețelele majore de transport de la
nivel european, bazată pe o creștere incluzivă și inteligentă, cu o administrație proactivă și
responsabilă, orientată către un parteneriat permanent cu cetățenii.” Continuând eforturile
depuse în perioada 2007-2013, toate proiectele de dezvoltare începute sau preconizate
urmăresc atingerea a trei ţinte:
(1) „Careiul cetățeanului”: comunitate incluzivă și durabilă, cu un standard de viață
european pentru cetățeni
(2) „Careiul investitorilor”: pol investițional de importanță regională, cu o creștere
economică inteligentă
(3) „Careiul turiștilor”: destinație turistică și culturală atractivă, de importanță
transfrontalieră.
În această viziune este abordat cu prioritate domeniul social, autorităţile considerând că
oraşul trebuie să devină atractiv petru fiecare din locuitorii săi. Cele mai importante investiții
din fonduri publice (cu precădere din Programul Operațional Regional) au vizat reabilitarea
293
și modernizarea infrastructurii urbane, a celei de transport, tehnico-edilitare, educaționale,
sanitare și de servicii sociale.
Câteva reuşite importante marchează ultimii ani în ceea ce priveşte dezvoltarea locală. Astfel,
în anul 2010 a fost finalizat proiectul cu titlul "Reabilitare, extindere şi modernizare centre de
zi pentru copii şi persoane vârstnice din cadrul Parohiei Reformate Nr. 1 Carei" prin
Programul Operaţional Regional, în valoare de 1.439.014,56 lei.
În perioada 2011-2012 a fost realizat un proiect de reabilitare şi modernizare a Cantinei
sociale din municipiul Carei. Bugetul de 1.511.715,76 lei a fost asigurat de Uniunea
Europeană pentru reabilitarea şi modernizarea clădirii, pentru recompartimentarea spaţiului,
pentru dotarea cantinei cu aparatură profesională de preparare a mâncărurilor şi cu instalaţii
frigorifice profesionale.
În anul 2014 s-a finalizat reabilitarea clădirii fostei cazărmi printr-un proiect finanţat prin
Programul Operaţional Regional, în valoare totală de 5.422.392 lei. Clădirea a devenit Centru
Social după dotarea acestuia şi acreditarea serviciilor sociale găzduite de acesta.
În perioada 2013-2014 a fost implementat un proiect de dezvoltare a infrastructurii locale de
sănătate. Din bugetul de 2.488.601,81 EUR obţinut din partea Uniunii Europene prin
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – România 20017-2013 s-a asigurat
extinderea clădirii ambulatorului de specialitate din Carei şi dotarea acestuia cu echipamente
medicale de specialitate, dotarea spitalului din Carei cu echipamente medicale de specialitate,
dar şi realizarea unor cursuri de formare profesională pentru personalul medical ce deserveşte
cele două unităţi medicale.
În anul 2016 a fost finalizată construirea unui bloc de locuinţe sociale cu 90 de apartamente,
cu o finanţare obţinută din partea Guvernului României, bugetul fiind de 22.962.361,69 lei.
Principalele activități au fost reprezentate de lucrările de construcţii şi instalaţii, respectiv au
fost asigurate dotările aferente celor 90 de apartamente sociale.
Titlul proiectului: Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale comunităţii de romi A Tiganio
Perioada: 17.09.2008 - 16.05.2010
Bugetul (în lei): 348,930.26 lei
Sursa de finanțare: Fondul Român de Dezvoltare Socială
Aplicantul: Municipiul Carei
Partenerii: ---
Principalele activități:
Activităţile pe componenta de mică infrastructură: Realizarea
canalizarii pluviale deschise pe străzile Danko Pista şi Privighetorilor
Activităţile pe componenta de servicii sociale: Organizarea de
campanii de informare şi consiliere în domeniul educaţiei pentru
sănătate.
Rezultatele în urma realizarii proiectului:
-540 m de canalizare pluvială în sistem deschis realizat
294
-51 de gospodării protejate de inundaţii
-259 persoane care au acces la servicii sociale comunitare
-259 persoane a căror stare de sănătate a fost evaluată
-50 de femei consiliate cu privire la metodele contraceptive şi BTS
-50 de copii familiarizaţi cu normele de igienă
-96 copii beneficiari de pachete de igienă
-96 copii care beneficiază de pachete cu suplimente nutritive
-20 de femei care beneficiază de „trusoul mamei”
Numărul și tipul
grupului țintă vizat: 259 de persoane din comunitatea romă din Carei
Zona distinctă din
teritoriu:
ZUM
Comunitate roma
Stadiul: Finalizat
Titlul proiectului: „Reabilitare şi modernizare Cantina socială din municipiul Carei”
Perioada: 16.09.2011 – 15.09.2012
Bugetul (în lei): 1.511.715,76 lei
Sursa de finanțare: Uniunea Europeană
Aplicantul: Municipiul Carei
Partenerii: ---
Principalele activități:
Reabilitarea, modernizarea Cantinei de Ajutor Social;
recompartimentarea spaţiului Cantinei; dotarea cantinei cu aparatură
profesională de preparare a mâncărurilor, cu instalaţii frigorifice
profesionale
Numărul și tipul
grupului țintă vizat:
Persoanele asistate social de pe raza municipiului Carei; copii
provenind din familii defavorizate; persoane victime ale violenţei în
familie; tineri provenind din centre rezidenţiale; copii cu probleme
psihosociale, copiii străzii, copii neglijaţi
Zona distinctă din
teritoriu:
ZUM
Comunitate roma
Stadiul: Finalizat
Titlul proiectului: „Bloc de locuinţe sociale cu 90 apartamente în Municipiul Carei”
Perioada: 01.10.2010 – 12.05.2016
Bugetul (în lei): 22.962.361,69 lei
Sursa de finanțare: Guvernul României
Aplicantul: Municipiul Carei
Partenerii: ---
295
Principalele activități: Lucrări de construcţii şi instalaţii, respectiv dotări aferente celor 90 de
apartamente sociale
Numărul și tipul
grupului țintă vizat:
90 de familii aflate în situaţii de risc social ce îndeplinesc condiţiile de
acordare a locuinţelor sociale
Zona distinctă din
teritoriu:
ZUM
Comunitate roma
Stadiul: Finalizat
Titlul proiectului: „Dezvoltarea infrastructurii comune de sănătate în Carei şi
Fehérgyarmat
Perioada: 08.01.2013 – 30.09.2014
Bugetul (în lei):
10.956.069,47 lei
(echivalentul a 2.488.601,81 EUR – curs inforeuro: 4,4025 în
septembrie 2014)
Sursa de finanțare: Uniunea Europeană
Aplicantul: Municipiul Carei
Partenerii: Oraşul Fehérgyarmat
Principalele activități:
Extinderea clădirii ambulatorului de specialitate din Carei şi dotarea
acestuia cu echipamente medicale de specialitate; dotarea spitalului
din Carei cu echipamente medicale de specialitate; instruiri
profesionale
Numărul și tipul
grupului țintă vizat:
Persoanele asistate social de pe raza municipiului Carei; copii
provenind din familii defavorizate; persoane victime ale violenţei în
familie; tineri provenind din centre rezidenţiale; copii cu probleme
psihosociale, copiii străzii, copii neglijaţi
Zona distinctă din
teritoriu: Teritoriul SDL ca întreg
Stadiul: Finalizat
Titlul proiectului: Reintegrarea vechii cazărmi prin înfiinţarea Centrului Social Carei
Perioada: 16.09.2011-15.06.2014
Bugetul (în lei): 8,578,370.42 lei
Sursa de finanțare: POR
Aplicantul: Municipiul Carei
Partenerii: ---
Principalele activități:
Protejarea persoanelor care, datorită unor motive de natură
economică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea să îşi
asigure nevoile sociale, să îşi dezvolte propriile capacităţi şi
296
competenţe pentru participarea activă la viaţa socială.
Asigurarea infrastructurii necesare creşterii calităţii vieţii prin
intervenţii tehnice de renovare a clădirii neutilizate a vechii cazărmi,
activitate ce a constat în lucrări de reabilitare a clădirii vechii cazărmi
astfel încât aceasta să capete o nouă utilitate socială
Diversificarea serviciilor sociale prestate şi a grupurilor de
beneficiari: identificarea viitorilor beneficiari şi compartimentarea în
consecinţă a spaţiului ce va fi reabilitat
Numărul și tipul
grupului țintă vizat:
În prognoza cererii s-au avut în vedere 6 categorii principale de
potenţiali beneficiari direcţi/indirecţi ai reabilitării:
i) Persoanele asistate social de pe raza municipiului Carei;
ii) Copii provenind din familii defavorizate;
iii) Persoane victime ale violenţei în familie;
iv) Copii cu handicap;
v) Copii cu probleme psihosociale şi familiile acestora.
În cadrul Centrului funcţionează: Biroul de Asistenţă Sociala şi
Autoritate Tutelară, Centrul de zi pentru copiii aflaţi în dificultate,
Centrul pentru persoane victime ale violenţei familiale, Centrul de zi
pentru copiii cu dizabilităţi şi Centrul de informare şi consiliere pentru
copiii cu probleme psihosociale şi familiile acestora.
Zona distinctă din
teritoriu: Teritoriul SDL ca întreg
Stadiul: Finalizat
Cu toate aceste proiecte implementate, municipiul Carei se confruntă în continuare cu
dificultăți în asigurarea accesului tuturor cetățenilor la astfel de infrastructuri și servicii
publice de calitate: infrastructura de servicii sociale (locuințe, centre sociale rezidențiale și de
zi, întreprinderi sociale, etc.) este insuficientă, în contextul în care numărul persoanelor
supuse riscului de excluziune este în creștere; multe dintre unitățile de învățământ au o
infrastructură deficitară, învechită, și un grad redus de dotare; unitățile medicale necesită
dotarea cu echipamente moderne; spațiile publice urbane sunt reduse ca suprafață și sunt
lipsite de dotări adecvate. În timp s-a constatat că familiile care au beneficiat de o locuință
socială nu au putut ieși din sărăcie datorită lipsei de venituri, încărcând astfel bugetul local.
2.5. Elemente complementare privind prezentarea teritoriului SDL
În Strategia de dezvoltare locală a municpiului Carei pentru perioada 2014-2020 sunt incluse
o serie de măsuri subsumate Obiectivului operațional 1.1. Asigurarea unui mediu atractiv
pentru locuitori care sunt relevante în contextul SDL prin abordarea DLRC:
297
- Măsura 1.1.2. Asigurarea unor spaţii urbane de calitate şi oportunităţi de petrecere a
timpului liber. Această măsură se va implementa prin acțiuni de tipul: reabilitarea
infrastructurii urbane - spații publice, scuaruri, alei pietonale și piste de bicicletă, spații verzi,
locuri de parcare, locuri de joacă pentru copii, spații de informare și socializare; amenajarea,
extinderea și modernizarea zonelor de agrement (aquapark-uri, plaje, spații de promenadă),
construcţia/reabilitarea/ modernizarea clădirilor pentru a găzdui activităţi sociale, comunitare,
infrastructură sportivă (stadioane, săli polivalente și de sport, bazine de înot), recreere etc.
- Măsura 1.1.3. Asigurarea accesului la infrastructură şi servicii de educaţie și formare
profesională de calitate pentru toţi locuitorii comunității. Această măsură se va implementa
prin acțiuni de tipul: extinderea, reabilitarea, modernizarea și dotarea unităților de
învățământ, construcția de campusuri educaționale, extinderea transportului școlar, tranziția
de la școală la viața activă, programe de formare profesională continuă, promovarea
adaptabilității și flexibilității
forței de muncă, îmbunătățirea serviciilor publice de ocupare, implementarea de măsuri
active de ocupare, burse doctorale, programe de practică și mentorat, adaptarea ofertei
educaționale la nevoile mediului educațional, orientarea spre meserii, îmbunătăţirea
relevanţei şi calităţii învăţământului profesional şi tehnic, creșterea accesului la educație și
reducerea abandonului școlar, organizarea de activităţi de tipul „after school” etc.
- Măsura 1.1.4. Asigurarea accesului la infrastructură şi servicii de sănătate de calitate
pentru toţi locuitorii comunității. Această măsură se va implementa prin acțiuni de tipul:
construcția, extinderea, modernizarea, crearea de noi servicii medicale şi de sănătate și
dotarea unităților medicale publice (ambulatoriu, Spital municipal şi Serviciul de Urgenţe),
dotarea cu autosanitare a serviciilor de ambulanță etc.
- Măsura 1.1.5. Asigurarea accesului la infrastructură şi servicii sociale de calitate şi
combaterea sărăciei. Această măsură se va implementa prin acțiuni de tipul: construcția,
extinderea, modernizarea și dotarea de unități de asistență socială (centre de zi pentru adulți
și copii, centre de tip rezidențial pentru copii, vârstnici și persoane cu dizabilități etc.),
construcția de locuințe sociale și pentru tineri, întreprinderi sociale, centre sociale pentru
grupuri dezavantajate, etc.
- Măsura 1.1.6. Dezvoltare locala plasată sub responsabilitatea comunităţii. Această
măsură se va implementa prin acțiuni care să promoveze incluziunea activă şi reducerea
incidenţei sărăciei în rândul minorităţii rome şi a altor comunităţi dezavantajate din zonele
urbane, dezvoltarea economiei sociale şi promovarea antreprenoriatului social, îmbunătăţirea
accesului la servicii de asistenţă medicală şi sociale, precum şi la servicii sociale de interes
general, caracterizate de costuri moderate şi de calitate, prin promovarea tranziţiei către
servicii integrate la nivelul comunităţii, îmbunătăţirea accesului şi nivelului de participare la
programe de educaţie a copiilor preşcolari şi la învăţământ primar şi secundar de calitate,
creşterea relevanţei şi îmbunătăţirea accesului la educaţie şi formare profesională pe tot
parcursul vieţii.
298
3. Analiza SWOT
1. Poziționarea geografică
Puncte tari Puncte slabe
Poziţionarea ZUM 2 în centrul oraşului este
benefică din punctul de vedere al accesibilităţii
facile a cetăţenilor la serviciile instituţiilor
publice şi ONG-urilor de suport.
Poziționarea geografică a ZUM 2 în centrul
municipiului afectează imaginea orașului.
Vizavi se află și castelul Karolyi, principala
atracție turitică a Municipiului și a Județului
Satu Mare, vizitată anual de 36.000 turiști.
Oportunităţi Ameninţări
Situarea municipiului Carei la o distanţă de 35
de km de Satu Mare creşte accesibilitatea
locuitorilor din teritoriul SDL la servicii urbane
specifice municipiilor reşedinţă de judeţ
Situarea municipiului Carei în apropierea zonei
de graniţă cu Ungaria creşte riscurile în ceea ce
priveşte căutarea unui loc de muncă în
străinătate sau accesarea unor servicii
socioculturale în afara ţării (în detrimentul
prestatorilor locali autohtoni)
2. Populația și caracteristicile demografice
Puncte tari Puncte slabe
Ponderea populaţiei cu vârsta de 15-59 de ani
reprezintă peste 60% din total, ceea ce indică
existenţa unui stoc important de forţă de
muncă.
Populaţia aptă de muncă (15-64 ani) are o
pondere de 71,3%, clasând municipiul într-o
poziţie fruntaşă atât în comparaţie cu media
judeţeană (69,3%), cât şi cu cea regională
(68,8%) sau naţională (68%).
Scăderea mortalității infantile și creșterea
speranței de viață, pe fondul accesului la
servicii medicale îmbunătățite
Se înregistrează o tendinţă de scădere a
populaţiei stabile: între ultimele două
recensăminte, populaţia din teritoriul SDL a
scăzut cu 2.070 de persoane (reprezentând
aproximativ 9% din totalul populaţiei).
Reducere semnificativă a populaţiei tinere
(cuprinse între 0-14 ani), care la nivelul
municipiului Carei reprezintă 13,9%; cu
această valoare teritoriul SDL suprapus
municipiului ca întreg se situează cu mult sub
media judeţeană (17,4%), regională (16,1%) şi
cea naţională (15,9%).
In cele trei ZUM aparţinând teritoriului SDL,
proporţia populaţiei de 15-64 de ani care a
absolvit maxim 8 clase (gimnaziu) este de
44,7% în ZUM1, 36,2% în ZUM2 respectiv de
26,6% în ZUM3.
Oportunităţi Ameninţări
Creşterea speranţei de viaţă la nivel naţional
prin servicii medicale îmbunătăţite, printr-o
mai bună informare în ceea ce priveşte stilul
sănătos de viaţă oferă şansa locuitorilor pentru
o bătrâneţe mai uşoară şi mai sănătoasă.
Atractivitatea modului de viaţă occidental
determină fluxuri migratorii ale populaţiei apte
de muncă spre aceste ţări.
3. Ocuparea, mediul de afaceri la nivel local și protecția socială
Puncte tari Puncte slabe
Instalarea în municipiu a unor investitori străini
importanți, cu precădere în domeniul industriei
componentelor auto, alimentar, etc.
Deficitul de forță de muncă calificată, care să
aibă cel puţin studii medii, cu precădere în
sectorul agricol și în servicii
299
Număr mare de persoane neocupate care pot
reprezenta un potențial de forță de muncă
important pentru agenții economici locali
Prezența agenților economici locali care nu
pretind un nivel de educație minim în vederea
angajării
Disponibilitatea persoanelor la risc de sărăcie și
excluziune socială de a se califica și ocupa
În ZUM de interes principalele surse de venit
sunt, în ordine, alocaţia copiilor (198
gospodării) şi prestaţiile sociale (144
gospodării), salariul fiind abia pe a treia poziţie
(143 gospodării).
Proporţia însemnată a persoanelor de 15-64 ani
care nu sunt încadrate pe piaţa formală a
muncii şi nici nu urmează o formă de
învăţământ: 39,5% în ZUM 1, 43,9% în ZUM
2, respectiv 27,5% în ZUM 3
Numărul mare de persoane care au părăsit de
timpuriu şcoala creşte riscul de vulnerabilitate
la provocările pieţei actuale a muncii.
Nivelul foarte redus de salarizare oferit de
companiile locale
Lipsa motivaţiei şi lipsa unei educaţii riguroase
privind viaţa profesională face neatractive
locurile de muncă existente pentru mulţi adulţi
din ZUM.
Oportunităţi Ameninţări
Programe de formare profesională accesibile
gratuit, prin intermediul proiectelor finanţate
din fonduri europene
Reorientarea agenților economici către alte
zone pentru căutarea de forță de muncă în
contextul unui deficit local acut
Orientarea firmelor locale către forţa de muncă
din zonele învecinate municipiului Carei pentru
a acoperi nevoia de angajaţi
4. Educația
Puncte tari Puncte slabe
Prezența unor factori interesați locali care
provin din ZUM și care acționează la nivelul
zonelor urbane marginalizate în vederea
creșterii frecvenței participării elevilor la
cursuri școlare
Inițierea de programe școală-după-școală în
școlile frecventate de elevi provenind din
ZUM, implicând persoane model din ZUM
Nevoia acută de modernizare și dotare a
unităților de învățământ preuniversitar
Declinul învățământului tehnic și profesional la
nivel local
Nu sunt suficiente locuri în creşă raportat la
nevoile actuale, ceea ce întârzie accesul
copiilor la servicii de educaţie timpurie.
Funcționarea grădinițelor pentru copii în spații
improprii, improvizate
Oportunităţi Ameninţări
Fonduri neramburabile disponibile în cadrul
POCU pentru creşterea accesului la servicii
educaţionale în special pentru persoanele
provenind din categorii defavorizate
Slaba corelare a ofertei educaționale și de
formare profesională cu cererea de pe piaţa
locală a muncii
Lipsa de atractivitate a învăţământului tehnic şi
profesional în rândul tinerei generaţii
5. Locuirea și accesul la utilități
Puncte tari Puncte slabe
300
Extinderea și modernizarea rețelelelor de
utilități publice din fonduri europene, care au
întărit substanțial gradul de confort și calitatea
vieții localnicilor
Îmbunătăţirea fondului de locuinţe prin
creşterea suprafeţei locuibile pe locuinţă
Nesiguranţa locativă este mare, cele mai multe
locuinţe ocupate nefiind în proprietatea
membrilor ZUM. Nesiguranţa locativă este
majoră în ZUM2, având în vedere proporţia de
93,9% a gospodăriilor ce nu dețin locuința în
proprietate personală, conform datelor obţinute
prin studiul de referinţă.
Proporţia locuinţelor supraaglomerate (<15,33
m2 pe persoană) la nivelul ZUM din cadrul
teritoriului SDL este de 76,7%.
Probleme privind statutul juridic al locuinţei/
terenurilor pe care se află acestea
Condiţiile de locuit sunt precare
Existența unor străzi orășenești și a unor alei
pietonale nemodernizate
Numărul redus de locuințe sociale și pentru
tineri corelat cu numărul mare de persoane care
locuiesc în condiții improprii
Existența unor locuințe fără acces la
alimentarea cu apă, canalizare, instalaţie
electrică şi încălzire centrală
Oportunităţi Ameninţări
Fonduri nerambursabile disponibile prin POR
pentru continuarea investiţiilor locale în
infrastructura urbană
Migraţia forţei de muncă spre ţările occidentale
se soldează cu locuinţe părăsite, care nu pot fi
întreţinute corespunzător.
6. Accesul la instituții și servicii publice
Puncte tari Puncte slabe
Existenţa unei reţele stabile de unități medicale
publice și private
Îmbunătăţirea continuă a infrastructurii și a
calităţii serviciilor din sectorului medical şi
farmaceutic privat
Preocuparea autorităţilor publice locale faţă de
problemele de incluziune socială
Reabilitarea/modernizarea centrelor de servicii
sociale, cu fonduri europene
Preponderenţa serviciilor curative faţă de
serviciile preventive şi de reabilitare
Deficitul de personal medical de specialitate
Capacitate redusă a serviciilor sociale în raport
cu volumul în creștere al cererii
Lipsa unor soluţii integrate de suport socio-
medical pentru categoriile de persoane
defavorizate
Distanţa geografică mare între comunităţile din
ZUM şi serviciile sociale disponibile le face pe
acestea inaccesibile tuturor categoriilor de
populaţie aflate în situaţie de risc social.
Oportunităţi Ameninţări
Accesul la fonduri nerambursabile pentru
dezvoltarea de servicii de suport
Investiţiile în capitalul uman la nivelul
instituţiilor publice pot conduce la creşterea
calităţii serviciilor de suport oferite.
Sistemul de salarizare stabilit la nivel naţional
pentru instituţiile publice este neatractiv pentru
specialiştii bine pregătiţi şi cu experienţă.
7. Organizarea și coeziunea comunității și relațiile cu exteriorul
301
Puncte tari Puncte slabe
Comunitatea din ZUM3 este caracterizată de
coeziune și încredere reciprocă, zona
funcțională aferentă fiind mulțumită de relația
cu comunitatea marginalizată.
Comunitățile din ZUM 2 sunt divergente,
animate de conflicte permanente care produc
agresiuni verbale și fizice (inclusiv incendierea
locuințelor).
Segregare spaţială destul de accentuată
Lipsa unor programe care să apropie cetăţenii
din ZUM şi pe cei din zonele urbane
funcţionale
Lipsa locurilor de joacă pentru copii în
apropierea zonelor rezidenţiale creşte
disconfortul locuirii pentru persoanele vârstnice
sau persoanele cu dizabilităţi sau probleme
cronice de sănătate.
Oportunităţi Ameninţări
Existenţa unor programe de dezvoltare
comunitară accesibile comunităţilor
dezavantajate
Dezinteresul comunităţilor majoritare faţă de
problemele membrilor comunităţilor
dezavantajate
8. Proiecte desfășurate anterior în zonă
Puncte tari Puncte slabe
Volumul ridicat al finanțărilor nerambursabile
atrase din programele operaţionale în perioada
de programare 2007-2013
In ciuda unui număr însemnat de proiecte de
suport la nivelul ZUM, finanţările obţinute au
permis intervenţii parţiale, fără a putea fi
rezolvate nevoile stringente în totalitatea lor.
Oportunităţi Ameninţări
Interesul organizaţiilor din străinătate care
activează în domeniul socio-educaţional pentru
dezvoltarea municipiului Carei este menţinut
relativ constant.
Lipsa de corelare între programele
naţionale/europene prin care pot fi atrase
finanţări nerambursabile cu nevoile locale
302
4. Procesul de implicare a comunităţii
4.1. Formarea și organizarea Grupului de Acțiune Locală (GAL)
Procesul de formare a grupului de acțiune locală a început încă din luna septembrie. Luând în
considerare cerințele legislative obligatorii și cerințele proiectului, acesta a presupus un
proces complex de organizare.
În primă fază s-a stabilit denumirea asociației, şi anume „ASOCIAȚIA GRUPUL DE
ACȚIUNE LOCALĂ CAREI PENTRU COEZIUNE SOCIALĂ”. A fost înaintată procedura
de rezervare a denumirii la Ministerul Justiției și s-a efectuat rezervarea conform dovezii
disponibilităţii denumirii nr. 163369 din 20.09.2017, eliberată de Ministerul Justiţiei, şi au
început activitățile de cooptare a primilor membri GAL – membrii fondatori, luând în
considerare cerințele „Modelului cadru al SDL“ şi reglementările interne şi UE în vigoare
legate de înfiinţarea asociaţiilor şi a grupurilor de acţiune locală.
Procesul de înființare a asociației a presupus discuţii cu potențiali membri, stabilirea sediului
Asociaţiei și strângerea documentelor necesare înființării GAL: de la persoanele juridice
procese verbale, hotărâri AGA, caziere fiscale, acte de identitate , depunerile de aport,
precum şi Hotărârea Consiliului Local, procedurile legale administrative ale autorităților
publice pentru depunerea aportului propriu.
În cadrul ședințelor de lucru, membrii fondatori, cu sprijinul consilierului juridic, au convenit
asupra formei finale a statutului, respectiv a actului constitutiv, stabilind scopul și obiectivele
asociației, au gândit cu proces de lucru împreună cu animatorul pentrui cooptarea în GAL a
noi membri, au stabilit patrimoniul inițial, principalele activități ale asociației, procedura de
vot etc., toate urmând a fi adoptate prin semnătură în faţa notarului public.
Actul constitutiv şi Statutul „ASOCIAȚIEI GRUPUL DE ACȚIUNE LOCALĂ CAREI
PENTRU COEZIUNE SOCIALĂ” a fost semnat în data de 2 octombrie 2017 cu participarea
a 5 părți ca membri fondatori: cei trei partneri care au inițiat proiectul (U.A.T. Carei,
Asociaţia Organizaţia Caritas a Diecezei Satu Mare și Agenda Setting SRL), respectiv două
persoane fizice: o persoană reprezentant al zonei aferente și o persoană reprezentat al
comunităților aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială.
Aprobarea înființării asociației a avut loc prin Încheierea nr. 1617/13.10.2017 a Judecătoriei
Carei, dosar nr. 3296/218/2017, comunicat în data de 16.10.2017. S-a obţinut apoi codul
fiscal al asociaţiei.
Activitățile privind animarea și atragerea de noi membri GAL, respectiv organizarea de
întâlniri concrete, au început din a doua jumătate a lunii octombrie şi au continuat și în luna
noiembrie.
Motivarea comunității pentru a se implica în calitate de membru GAL a început din luna
octombrie prin vizite directe în ZUM identificate, discuții cu reprezentanții formali și
informali ai comunităților marginalizate, discuții directe cu reprezentanții sectorului privat și
ONG, cu reprezentanți ai cultelor și ai instituțiilor publice. Au avut loc întâlniri cu
participarea reprezentanților sectoarelor enumerate mai jos, în cadrul cărora a fost prezentat
rolul și scopul GAL.
La începutul lunii noiembrie 2017 s-a asigurat semnarea deciziilor de aderare a noilor
membrii GAL și alegerea Comitet Director. Până la data de 22.11.2017, Grupul de Acțiune
303
Locală pentru Coeziune Socială Carei are 24 membri: sector public - 1 reprezentant, sector
privat - 2 firme, societate civilă - 5 ONG-uri, persoane aparținând minorității rome - 14
persoane, persoane fizice relevante - 2 persoane; totodată și-au depus cererea de înscriere în
GAL până în data de 27.11.2017, 2 persoane aparținând minorității rome, Liceul Tehnologic
Simion Bărnuţiu și Asociația Lăcrămioara Carei.
În data de 14.11.2017, pe baza voturilor celor 24 de membri, a fost desemnat Consiliul
Director, acesta fiind format din:
• Primăria Municipiului Carei prin reprezentantul legal (în calitate de
reprezentant obligatoriu UAT)
• Lemak Iosif persoană fizică aparținând minorității rome
• Şcoala Gimnazială nr. 1 prin reprezentantul legal, Moldovan Nicolae Dorel –
reprezentant instituție publică
• Asociaţia Organizaţia Caritas a Diecezei Satu Mare prin reprezentantul legal,
Kosa Attila Kalman, ca reprezentant al societăţii civile, ONG
• Hompoth Maria persoană fizică, mediator, persoană fizică relevantă –
reprezentant al zonei marginalizate.
Cu aceasi ocazie a avut loc o completare a actului aditional si a statutului Asociatiei cu
membrii noi cooptati, modificare depusa pentru inregistrare la Judecatoria Carei.
În ceea ce priveşte organizarea administrativă a „ASOCIAȚIEI GRUPUL DE ACȚIUNE
LOCALĂ CAREI PENTRU COEZIUNE SOCIALĂ”, a fost desemnat sediul principal al
asociaţiei, acesta fiind situat pe strada Progresului nr. 28, Carei. Sediul, împreună cu
utilitățile aferente a fost pus la dispoziția GAL cu folosință gratuită prin Hotărârea
Consiliului Local al Municipiului Carei, fiind realizate prin proiect şi amenajarea biroului.
La sfârșitul lunii noiembrie 2017 au fost angajate trei persoane cu fracțiune de normă, un
manager și un asistent administrativ, respectiv un specialist în facilitare comunitară. Toate
cele trei persoane dispun de competențe profesionale și cunoștințe adecvate ocupării
posturilor, nefiind nevoie de organizarea de formări specializate de dezvoltare a
competențelor.
Consiliul Director al GAL, sub îndrumarea consilierului juridic, a elaborat un set de
proceduri și reguli cu privire la înscrierea ca membru fondator / asociat GAL, reguli cu
privire la exceptarea plății cotizației pentru membrii persoane fizice relevante, în special cele
din ZUM, reguli cu privire la cotizația anuală, luarea deciziilor, patrimonial GAL la încetarea
parteneriatului, procedură de prezenire a riscului de apariție a unui conflict de interese,
regulamente de organizare și funcționare, și a luat decizii administrative necesare pentru
funcționarea Asociației.
304
4.2 Animarea partenerilor locali și mobilizarea/facilitarea persoanelor aflate în risc de
sărăcie sau excluziune socială din teritoriul SDL
Animarea partenerilor locali și mobilizarea/facilitarea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau
de excluziune socială din teritoriul SDL s-a realizat prin deplasări în cele trei ZUM, discuții
concrete cu persoanele aflate în risc de sărăcie, organizarea de 8 întruniri publice, 2 întâlniri
de cooptare de membri și mai apoi de noi membri GAL, distribuire de pliante de informare
despre proiect, lipirea de afișe, anunțuri pe site-ul Primăriei Carei despre proiect și GAL.
4.2.1 Animarea partenerilor locali
Animarea partenerilor locali s-a realizat prin utilizarea hărţii factorilor interesați elabărată în
prealabil.
Încă de la începutul proiectului au fost contactați reprezentanții instituțiilor publice, ai
sectorului privat și civil, respectiv persoane fizice relevante pentru ca aceştia să fie cooptaţi
ca membri fondatori GAL.
Ca urmare a activităților de animare a partenerilor locali s-a înființat GRUPUL DE
ACȚIUNE LOCALĂ PENTRU COEZIUNE SOCIALĂ CAREI cu 5 membri fondatori:
UAT a Municipiului Carei, Agenda Setting – reprezentant al sectorului privat, Asociația
Organizația Caritas a Diecezei Satu Mare – reprezentant al sectorului civil, Lemak Iosif –
reprezentant ZUM, minoritate romă și Hompoth Maria – persoană fizică.
După înființarea GAL, au fost lansate invitații pentru întâlnirile de lucru și s-au efectuat și
întâlniri directe pentru atragerea de noi membri GAL.
Au avut loc și trei întâlniri publice la care au participat minim 50 de persoane fizice
relevante – locuitori ai celor trei ZUM și persoane din zona aferentă. În cadrul acestor
întâlniri au fost prezentate proiectul și posibilitatea de aderare la GAL atât în calitate de
membri fondatori cât și în calitate de membri.
În data de 27.10.2017 și mai apoi în 02.11.2017 au avut loc doua întâlniri de lucru pentru
atragerea de noi membri GAL, întâlniri la care au participat în special reprezentanți ai
sectoarelor privat, public, civil dar și personae fizice interesate de implicarea în GAL. În
cadrul întâlnirilor a fost prezentat proiectul prin enunţarea scopului şi obiectivelor sale, au
fost prezentate cele trei ZUM, dar şi ideea de strategie de dezvoltare locală prin implicarea
comunității, conceptul grupului de acțiune locală, prezentarea GAL pentru coeziune socială
Carei, avantajele unui GAL și avantajele membrilor acestuia precum și condițiile necesare și
metodologia de aderare ca membru GAL.
Ca urmare a activităților de animare a partenerilor locali s-a înființat GRUPUL DE
ACȚIUNE LOCALĂ PENTRU COEZIUNE SOCIALĂ CAREI care până în data de
27.11.2017 a numărat 24 de membri și au fost depuse alte 5 cereri de înscriere de noi membri
către consiliul director.
Parteneri Locali Număr membri AGA la Număr membri AGA la data
305
Au fost organizate trei ședințe ale membrilor GAL în data de 14. 11.2017, 22.11.2017
respectiv 27.11.2017; aceste întâlniri au abordat atât tematici cu caracter administrativ cât și
aspecte legate de alegerea noului consiliu director, aprobarea regulamentelor de organizare și
funcționare, procedura de evitare a conflictelor de interese, regulile de vot. La ultima ședință
GAL a fost aprobată Strategia de Dezvoltare Locală Socială plasată sub responsabilitatea
comunității.
În perioada 10-27.11.2017 au fost organizate 5 ședințe ale consiliului director. În cadrul
ședințelor de lucru a fost numită comisia de examinare a noilor angajați GAL: manager,
asistent și facilitator GAL, a fost aprobat un set de proceduri de lucru și de funcționare, au
fost acceptate listele celor celor care au solicitat înscrierea ca membru GAL, au fost acceptate
fișele de post ale noilor angajați precum și condițiile de angajare etc.
La întâlnirile consiliului director, animatorul a realizat un raport asupra întâlnirilor publice
organizate în zonele marginalizate vizate și a facilitat discuții pe următoarele tematici:
- delimitarea teritoriului SDL, identificarea zonelor distincte incluse în teritoriul SDL și
declararea ZUM din teritoriu, precum și organizarea studiului de referință
- principalele rezultate ale analizei diagnostic a nevoilor, problemelor și resurselor
identificate în teritoriul SDL, și specific în ZUM, pe baza datelor din studiul de referință
- identificarea soluțiilor posibile și organizarea consultărilor publice în întreg teritoriul SDL
- prioritizarea propunerilor de proiecte propuse prin consultări în teritoriul SDL, cu
precădere în ZUM.
- decizie finală cu privire la conținutul SDL și a listei inficative de intervenții
4.2.2 Mobilizarea/facilitarea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială
Analiza persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială țintite de SDL, în
special cele din ZUM, în baza Studiului de referință, a fost realizată cu privire la următoarele
teme:
data înființării 16.10.2017 de 30.11.2017
Autorități locale 1 1
Sector public 0 1
Sector privat 1 2
Societate civilă 1 5
Cetățeni de pe raza ZUM 1 14
Cetățeni de pe raza
teritoriului SDL 1 2
Tineri 16 -29 ani 0 1
Reprezentanți ai grupului
țintă (persoane aflate în risc
sau excluziune socială)
1 14
Femei 2 10
306
(a) Relațiile din interiorul comunității
Locuitorii din ZUM1 consideră că principalele probleme pe care le au de înfruntat sunt
problemele de infrastructură (calitatea necorespunzătoare a drumurilor şi trotuarelor, lipsa
acoperirii canalului destinat captării apei pluviale, lipsa unor utilităţi, lipsa transportului în
comun destinat aducerii la şi de la şcoală/grădiniţă a copiilor, starea avansată de degradare a
locuinţelor sociale din ZUM, lipsa utilităţilor – apă potabilă, încălzire centrală – în locuinţele
sociale) şi cele referitoare la lipsa locurilor de muncă. În interiorul comunităţii, cele mai dese
plângeri vizează deranjul cauzat de copiii care se joacă pe stradă. Relaţiile de vecinătate sunt
considerate a fi bune, în ciuda certurilor regulate; actele de violenţă sunt foarte rare.
Principalele nemulţumiri faţă de vecini sunt legate de lipsa unei bune gospodăriri în rândul
câtorva familii, astfel încât spaţiile şi utilităţile comune nu sunt întreţinute în egală măsură de
către fiecare familie. Surse de conflicte mai sunt comportamentele antisociale, gălăgia,
muzica ascultată la volum prea mare. Nu există furturi în cadrul comunității, chiar dacă unii
își țin animalele, lucrurile afară. Relaţia dintre comunitatea romă şi cea din zona urbana
funcţională aferentă este bună, cei din urmă chiar oferă ajutor în caz de nevoie. Nu sunt
incidente grave în zonă, doar certuri în familii sau între diferite tabere formate din familiile
din zonă.
În ZUM2, principalele probleme menţionate se leagă de infrastructură (calitatea slabă a
instalaţiilor electrice, lipsa încăperilor cu funcţii igienice, starea de degradare a locuinţelor
sociale), de conflictele între vecini, de lipsa locurilor de muncă. Relaţiile dintre persoanele
care trăiesc în aceleaşi imobile sunt tensionate; majoritatea tensiunilor apar ca urmare a
nevoii de a împărţi un spaţiu insuficient şi de a utiliza în comun utilităţile aferente. În
imobilul situat pe strada Doina nr. 15 au existat cazuri de incendiere ca modalitate de
pedepsire a unor familii pentru încălcarea regulilor nescrise de convieţuire.
În ZUM3 au fost menţionate probleme în ceea ce priveşte locuirea/proprietatea (lipsa actelor
de proprietate asupra imobilelor, imposibilitatea de racordare la sistemul de energie electrică
în lipsa actelor), infrastructura (starea de degradare a drumurilor şi trotuarelor, starea precară
a locuinţelor), participarea redusă a copiilor la programul şcolar, lipsa locurilor de muncă.
Relaţiile dintre locuitori sunt foarte bune, se ajută unii pe alţii în mod obişnuit. Relaţia dintre
comunitatea de romi de pe străzile Dr. Marinescu şi Zaharia Bârsan cu populaţia din zona
aferentă este considerată a fi foarte bună.
(b) Relația comunității cu autoritățile locale (tipul și calitatea comunicării, impactul
intervențiilor anterioare, satisfacția cetățenilor cu activitatea autorităților, accesul la și
calitatea serviciilor existente, încredere în autoritățile locale etc.)
Părerile celor intervievaţi sunt contradictorii în această privinţă chiar şi în interiorul
comunităţilor marginalizate: pe de o parte există o imagine favorabilă a autorităţilor şi
instituţiilor locale, considerându-se că acestea chiar se ocupă de persoanele defavorizate şi că
relația este bună, pe de altă parte se consideră că autoritatea (conducerea oraşului) este
vinovată pentru situația dezastruoasă a comunităților marginalizate, că persoanele aflate într-
o situație dezavantajată nu sunt ascultate sau înțelese de către reprezentanții autorităților
307
locale. Sunt amintite unele din intervențiile anterioare desfăşurate în beneficiul comunităţii
(de exemplu construirea canalului de scurgere a apei pluviale), dar se consideră că acestea au
fost realizate deficitar. În general, activitatea autorităților este percepută a fi deficitară,
evidenţiindu-se faptul că sunt lipsuri mari în paleta serviciilor oferite. Având în vedere faptul
că în anumite cazuri încrederea în autoritățile locale este definită prin încrederea în câte un
reprezentant al acesteia, există mari diferențe de opinie: există persoane percepute a fi de
încredere, pe care se pot baza pentru rezolvarea anumitor nevoi dar şi persoane care nu
manifestă suficient interes faţă de problemele comunitare.
(c) Relația comunității cu societatea civilă (cu precădere din prisma intervențiilor
anterioare)
Organizațiile neguvernamentale care desfășoară activități destinate persoanelor defavorizate
sunt pe de o parte bine primite în comunități, pe de altă parte există o încercare continuă din
partea adulților de a obține foloase materiale, punctuale, de scurtă durată, fiind mai puțin
preţuite ajutoarele non-materiale, destinate dezvoltării pe termen lung.
(d) Relația comunității cu presa locală (cu accent pe imaginea comunității în presa locală)
În trecutul recent (lunile aprilie – septembrie 2017) sunt puţine ştirile care au apărut în prea
locală despre comunităţile defavorizate de pe raza teritoriului SDL. Astfel, în aprilie 2017 a
fost semnalat faptul că există diferenţe între imaginea comunităţii reflectată în prea locală şi
realitatea existentă (http://www.buletindecarei.ro/2017/04/caz-socant-la-carei-presa-care-
prezinta-doar-anumite-cazuri-sociale-cu-imagini-de-anul-trecut.html); în luna iulie s-au
raportat incidente între membrii comunităţii pe strada Doina
(http://www.buletindecarei.ro/2017/07/incidente-pe-strada-doina.html); în luna septembrie a
apărut un articol referitor la posibilităţile de adăpost pe timpul nopţii pentru persoanele aflate
în nevoie care ajung pe raza municipiului Carei
(http://www.buletindecarei.ro/2017/09/adapost-comun-la-carei-pentru-femei-barbati-copii-
femei-gravide.html).
Activităţile de mobilizare, organizare, facilitare de dezvoltare comunitară. În cadrul
deplasărilor în ZUM-uri, s-au purtat discuții cu rezidenții acestor zone, în vederea
conştientizării importanței participării lor la întregul proces de elaborare și implementare a
noii strategii. Totodată au avut loc discuții legate de relațiile din interiorul comunității, relația
comunității cu autoritățile locale, relația comunității cu societatea civilă. S-a propus ideea
elaborării unui regulament de funcționare ZUM la care au venit cu propuneri chiar locuitorii
din ZUM. S-a născut astfel Regulamentul ZUM privind spațiile de locuit și spaţiile urbane
din vecinătatea acestora, prin care se promovează în rândul copiilor modele comportamentale
pozitive în ceea ce privește viața în comunitate.
În perioada septembrie – noiembrie au fost organizate 8 întruniri publice (28.09.2017,
06.10.2017, 20.10.2017, 07.11.2017, 10.11.2017, 22.11.2017 și 27.11.2017). La fiecare
întrunire au participat în medie 50 de persoane fizice, locuitori ai teritoriului SDL. Datele
întrunirilor publice au fost publicate pe site-ul primăriei în limba română şi maghiară, au fost
transmise invitaţii, animatorul ZUM a invitat personal locuitorii celor trei ZUM. La
308
completarea listelor de participanți a ajutat animatorul, deoarece o proporție mare a
persoanelor prezente nu știau să scrie ori să citească. Întrunirile au fost susținute bilingv,
deoarece majoritatea participanților erau vorbitori doar de limbă maghiară. În funcţie de
tematicile abordate au participat ca facilitatori și alte pesoane, în speţă coordonatorul de
proiect, consilierul juridic al Organizaţiei Caritas a Diecezei Satu Mare, specialistul sociolog
din partea partenerului de proiect Agenda Setting, animatorul GAL din partea Organizaţiei
Caritas a Diecezei Satu Mare.
Din media de 50 de persoane de pe raza ZUM care au participat la întruniri, 20% dintre
aceştia au fost tineri cu vârsta între 16 şi 29 ani; cel puțin 62% dintre participanţii la o
întâlnire au fost de etnie romă, corespunzător cu ponderea acestei etnii în populația totală a
zonelor marginalizate declarate.
Întrunirile publice au dezbătut aceleași 5 tematici legate de SDL, scopul acestora fiind
implicarea la o scară cât mai largă a persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune
socială din teritoriul SDL în procesul de elaborare a strategiei.
5. Obiectivele SDL
Obiectivul general al prezentei SDL este reducerea numărului de persoane aflate în risc de
sărăcie sau excluziune socială în zonele urbane marginalizate identificate şi validate la
nivelul Municipiului Carei, alături de îmbunătățirea calității vieții, creșterea coeziunii sociale,
îmbunătățirea mediului de viață și creșterea economică în teritoriul SDL.
Obiectivele specifice ale SDL au fost identificate pe parcursul procesului de consultare
publică iar în formularea lor s-a ţinut cont de analizele de nevoi realizate şi de evaluarea
problemelor și resurselor sociale, economice și de mediu din teritoriu. Selecţia obiectivelor
vizează următoarele domenii: locuire, educaţie, ocupare, accesul la servicii, spaţii publice
urbane. Abordarea este una integrată, centrată pe problemele ce trebuie soluționate, având în
vedere și atuurile existente și potențiale ale zonei.
Pe baza studiului de referinţă, a analizei diagnostic, analizei swot realizată cu implicarea
factorilor interesați, implicarea reprezentanților comunităților defavorizate și celor din zona
aferentă propunem următoarele obiective specifice ale SDL:
Obiectivul specific 1. Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire la nivelul comunităţilor ZUM de
pe teritoriul SDL
Alegerea acestui obiectiv se justifică în primul rând prin nevoia de dezvoltare a facilităţilor
rezidenţiale modernizate de tipul locuinţelor sociale, care să ofere condiţii de locuit decente
familiilor dezavantajate. Se are în vedere faptul că locuinţele sociale şi de necesitate existente
în acest moment pe raza municipiului asigură condiţii de locuire destul de precare datorită
faptului că sunt degradate, supraaglomerate şi insuficiente cantitativ. În plus este necesară
îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare aferente în sensul modernizării drumurilor
publice din zonele urbane marginalizate, pentru a permite creşterea accesului locuitorilor din
309
zonă la serviciile publice oferite. Nu în ultimul rând, prin acest obiectiv se urmăreşte şi
implementarea unor programe de dezvoltare comunitară care să permită menţinerea
funcţionalităţii infrastructurii nou construite la parametrii de calitate care să asigure pe
termen lung traiul decent atât locuitorilor din zonele urbane marginalizate vizate cât şi
locuitorilor zonelor urbane funcţionale aferente.
Obiectivul specific 2. Reducerea riscului de abandon şcolar în rândul copiilor din teritoriul
SDL
Acest obiectiv îşi găseşte justficarea în nevoia de dezvoltare a unor pachete integrate de
servicii educaţionale destinate copiilor incluşi în sistemul de învăţământ preuniversitar care
să reducă numărul de cazuri de copii care nu sunt şcolarizaţi dar şi numărul de copii în cazul
cărora se înregistrează abandonul şcolar. Probleme specifice precum condiţiile grele de viaţă,
lipsa motivaţiei personale, dificultăţile de asumare a rigorilor specifice unui mediu
instituţionalizat, lipsa educaţiei timpurii (creşă şi primii ani de grădiniţă) determină apariţia şi
adâncirea factorilor ce predispun la abandonul şcolar încă din clasele primare.
Obiectivul specific 3. Creşterea şanselor de ocupare formală în rândul persoanelor de
vârstă activă din teritoriul SDL
Opţiunea pentru acest obiectiv are la bază nevoia de asigurarea a unui sprijin eficient şi
efectiv pentru accesul şi menţinerea pe piaţa muncii a persoanelor adulte şomere sau inactive
şi a persoanelor care au părăsit de timpuriu şcoala. Datele studiului de referinţă au evidenţiat
numărul însemnat de persoane care au abandonat de timpuriu şcoala ori, fără o formare de
bază de minimum 8 clase, accesul la locurile de muncă existente în teritoriul SDL este practic
imposibil. Chiar şi în cazul persoanelor care au finalizat cursurile şcolare obligatorii,
schimbările înregistrate pe piaţa muncii îngreunează accesul acestora la locuri de muncă
ocupate formal, având în vedere faptul că fie nu dispun de calificări relevante în condiţiile
actuale fie nu au deloc o calificare.
Obiectivul specific 4. Dezvoltarea unui sistem integrat de servicii sociale individualizate
axat pe nevoile comunităţilor dezavantajate
Justificarea acestui obiectiv se leagă de nevoia de dezvoltare a capacităţii centrelor
comunitare integrate medico-sociale de a furniza servicii sociale şi medicale persoanelor
dezavantajate. Chiar dacă în teritoriul SDL există un centru de servicii sociale care asigură
servicii sociale de suport unei părţi anume a populaţiei, simplul fapt că acestea se află la o
distanţă geografică mare de cei aflaţi în nevoie îl face inaccesibil acestora. Din interviurile
realizate cu locuitorii ZUM şi din propunerile formulate de specialişti s-a concretizat nevoia
de a construi astfel de centre în proximitatea zonelor urbane marginalizate şi de a oferi în
cadrul acestora servicii de bază ce ţin de dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă,
suplinind astfel lipsurile educaţiei familiale din primii ani de viaţă.
Logica intervenţiilor propuse este aceea de a oferi pachete integrate de servicii şi dotări
infrastructurale de suport care să asigure reducerea numărului de persoane aflate în risc de
sărăcie sau excluziune socială în zonele urbane marginalizate din municipiul Carei,
310
îmbunătățirea calității vieții locuitorilor din aceste zone şi din zonele urbane funcţionale
aferente, dar şi creșterea coeziunii sociale la nivelul teritoriului SDL. Firul călăuzitor al
acestei matrici de intervenţie este faptul că acţiunile unidimensionale, chiar dacă aduc
îmbunătăţiri imediate, nu se dovedesc sustenabile pe termen lung şi se reduce valoarea
efectelor sinergice cu acţiunile de suport oferite de alte entităţi.
Sinteza obiectivelor, măsurilor și fișelor de intervenții se află în Anexa 6.
Complementaritatea și sinergia SDL cu alte strategii
Complementa
ritatea/Sinerg
ia cu alte
strategii
Obiectivul specific
1 al SDL
Obiectivul
specific 2 al SDL
Obiectivul specific 3
al SDL
Obiectivul
specific 4 al SDL
Strategia de
dezvoltare
locală a
Municipiului
Carei pentru
perioada
2014-2020
Obiectivul
strategic 1.
Creșterea
atractivităţii
municipiului Carei
pentru locuitori
Măsura 1.1.5.
Asigurarea
accesului la
infrastructură şi
servicii
sociale de calitate
şi combaterea
sărăciei
Măsura 1.1.6.
Dezvoltare locală
plasată sub
responsabilitatea
comunităţii
Obiectivul
strategic 1.
Creșterea
atractivităţii
municipiului
Carei pentru
locuitori
Măsura 1.1.3.
Asigurarea
accesului la
infrastructură şi
servicii de
educaţie și
formare
profesională de
calitate pentru
toţi locuitorii
comunităţii
Măsura 1.1.6.
Dezvoltare
locală plasată
sub
responsabilitatea
comunităţii
Obiectivul strategic
1. Creșterea
atractivităţii
municipiului Carei
pentru locuitori
Măsura 1.1.3.
Asigurarea accesului
la infrastructură şi
servicii de
educaţie și formare
profesională de
calitate pentru toţi
locuitorii
comunității
Măsura 1.1.6.
Dezvoltare locală
plasată sub
responsabilitatea
Comunităţii
Obiectivul
strategic 1.
Creșterea
atractivităţii
municipiului
Carei pentru
locuitori
Măsura 1.1.4.
Asigurarea
accesului la
infrastructură şi
servicii de
sănătate de
calitate pentru
toţi locuitorii
comunității
Măsura 1.1.6.
Dezvoltare locală
plasată sub
responsabilitatea
comunităţii
Strategia de
dezvoltare a
judeţului Satu
Mare pentru
perioada
2014-2020
Obiectivul specific
nr. 5. Reducerea
dezechilibrelor şi
creşterea
integrării sociale
la nivelul judeţului
Obiectivul
specific nr. 5.
Reducerea
dezechilibrelor şi
creşterea
integrării sociale
Obiectivul specific
nr. 5. Reducerea
dezechilibrelor şi
creşterea integrării
sociale la nivelul
judeţului
Obiectivul
specific nr. 5.
Reducerea
dezechilibrelor şi
creşterea
integrării sociale
311
la nivelul
judeţului
la nivelul
judeţului
Strategia
Națională
privind
Incluziunea
Socială și
Reducerea
Sărăciei 2015-
2020)
Politici de locuire
2.6.1. Creșterea
accesibilității și
îmbunătățirea
calității
locuințelor, în
special pentru
populația
vulnerabilă
2.6.2. Dezvoltarea
sectorului locuirii
sociale
Politici
educaţionale
2.4.1.
Îmbunătățirea
sistemului de
educație și
îngrijire pentru
copiii preșcolari
2.4.5. Creșterea
accesului
copiilor din
grupuri
vulnerabile la
educație de
calitate (copii
romi, copii din
ZUM)
Politici de ocupare a
forţei de muncă
2.1.1. Activarea
persoanelor sărace
care nu sunt
angajate, nu sunt
înscrise în sistemul
de învățământ sau
formare profesională
2.1.5. Creșterea
participării pe piața
muncii a categoriilor
vulnerabile
2.1.6. Dezvoltarea
economiei sociale în
vederea creșterii
oportunităților de
angajare pentru
grupurile
vulnerabile
Politici educaţionale
2.4.4. Creșterea
accesului la
programul de
învățare și formare
pe tot parcursul
vieții pentru tinerii
dezavantajați și
populația de vârstă
activă
Politici privind
serviciile sociale
2.3.4.
Consolidarea și
îmbunătățirea
asistenței sociale
la nivelul
comunității
2.3.6.
Dezvoltarea
serviciilor
destinate
grupurilor
vulnerabile
Politici de
sănătate
2.5.2.
Îmbunătățirea
furnizării de
servicii de
sănătate în arii
de intervenție
relevante pentru
grupurile sărace
sau vulnerabile
312
6. Planul de acțiune SDL
6.1 Ce măsuri sunt necesare
6.1.1 Sinteza problemelor și măsurilor necesare, grupurile țintă
PROBLEME
IDENTIFICATE
PROIECTELE/ACȚIUNILE
ÎNTREPRINSE ANTERIOR
RESURSELE CE POT FI
UTILIZATE PENTRU A
SOLUȚIONA
PROBLEMA
INFRASTRUCTURĂ
Locuinţele ocupate de
membrii ZUM sunt
deficitare la capitolul
racordare la utilităţi.
Locuitorii ZUM consideră
că drumurile şi trotuarele de
acces la locuinţe sunt de
proastă calitate şi degradate.
Proiectul implementat în
perioada 2008-2010
„Îmbunătăţirea condiţiilor de
viaţă ale comunităţii de romi A
Tiganio” ce a vizat realizarea
canalizării pluviale deschise pe
străzile Danko Pista şi
Privighetorilor
Autoritatea locală va
gestiona atragerea de noi
fonduri nerambursabile pe
componenta POR pentru a
completa investiţiile în
infrastructura de utilităţi
publice locale şi
infrastructura rutieră şi în
celelalte ZUM.
Comunitatea marginalizată
va fi implicată în finanţarea
parţială a lucrărilor de
introducere a utilităţilor
publice acolo unde
locuinţele sunt în proprietate
personală.
ONG-urile locale vor fi
consultate cu privire la
proritizarea investiţiilor de
infrastructură.
MOBILITATE URBANĂ ŞI LOCUIRE
Condiţiile de locuit sunt
precare, locuinţele existente
nefiind întreţinute
corespunzător şi fiind uzate
moral. Mai mult de jumătate
dintre locuinţele din ZUM
sunt supraaglomerate.
Nesiguranţa locativă este
mare, cele mai multe
locuinţe ocupate nefiind în
Proiect implementat în
perioada 2010-2016 de
Municipiul Carei:
„Bloc de locuinţe sociale cu 90
apartamente în Municipiul
Carei” în care au fost realizate
lucrări de construcţii şi
instalaţii, respectiv dotări
aferente celor 90 de
apartamente sociale
Autoritatea locală este
principala instituţie care
trebuie să gestioneze fondul
locativ cu destinaţie socială.
Se poate folosi o modalitate
de monitorizare comună cu
beneficiarii/familia printr-un
contract de asistenţă socială
pe termen limitat.
ONG-urile şi firmele pot fi
313
proprietatea membrilor
ZUM. Neavând locuinţele în
proprietate personală,
locuitorii ZUM nu sunt
motivaţi să le întreţină
corespunzător. Puţini
locatari sunt interesaţi să
păstreze curăţenia în zonele
comune din jurul
locuinţelor.
implicate în stabilirea
criterilor de alocare a
locuinţelor sociale, astfel
încât să fie redusă la
minimum dependenţa
beneficiarilor de măsurile de
suport financiar din bugetul
local.
SPAŢII PUBLICE URBANE
Nu sunt suficiente locuri de
joacă pentru copii în zonele
urbane marginalizate.
Există un parc de joacă în
centrul municipiului, în
apropiere de ZUM 2, (dar
acesta este mai greu accesibil
comunității din ZUM 3).
Autoritatea locală va implica
comunităţile defavorizate în
realizarea unor acţiuni de
voluntariat prin care se vor
amenaja locuri adecvate de
joacă în interiorul ZUM.
ONG-urile pot oferi sprijin
în furnizarea unor soluţii de
design al acestor spaţii
urbane care să ţină seama de
nevoile psihologice ale
beneficiarilor potenţiali.
OCUPARE
Numărul mare de persoane
care au părăsit de timpuriu
şcoala creşte riscul de
vulnerabilitate la provocările
pieţei actuale a muncii.
Calificările deţinute sunt
nerelevante pe piaţa muncii.
Numărul mare de persoane
fără calificare aduce cu sine
un nivel scăzut al veniturilor
gospodăriei şi implicit traiul
în condiţii de viaţă la limita
sau sub limita sărăciei.
Situaţiile de deprivare
materială severă
îngreunează accesul unui
Firmele locale s-au implicat în
susţinerea unor programe de
formare profesională
organizate în şcolile
profesionale care oferă
specializări căutate pe piaţa
locală a muncii. Atunci când
nu au găsit suficientă forţă de
muncă disponibilă local, aceste
firme au extins recrutarea la
localităţile învecinate.
În localitate există un sistem
de învățămând profesional
dual, un pateneriat de succes
între o școală și firmă privată.
Autoritatea locală va sprijini
comunităţile ZUM şi non-
ZUM prin asigurarea
accesului gratuit la
programe de formare
profesională de tipul
calificare/recalificare, la
stagii de ucenicie şi la alte
măsuri ce facilitează
ocuparea în teritoriul SDL.
Firmele locale vor sprijini
autoritatea locală prin
asigurarea locurilor de
desfăşurare a părţii practice
a formării.
ONG-urile locale vor susţine
314
număr însemnat de persoane
la ocuparea formală,
accentul fiind pus pe
supravieţuirea zilnică.
.
membrii comunităţilor
defavorizate în depăşirea
celor mai importante blocaje
care determină părăsirea
locului de muncă în perioada
de după angajare.
EDUCAŢIE
Nu sunt suficiente locuri în
creşă raportat la nevoile
actuale, ceea ce întârzie
accesul copiilor la servicii
de educaţie timpurie.
Numărul insuficient de
locuri din creşă determină
dificultăţi sporite de
angajare a părinţilor copiilor
de vârstă antepreşcolară,
aceştia neavând cu cine să
lase copii pe timpul zilei de
lucru.
Condiţiile dificile de viaţă
din comunităţile ZUM
limitează participarea
copiilor de vârstă şcolară
mică la programele şcolare:
nu se hrănesc corespunzător,
nu dispun de articolele
vestimentare necesare.
Singurul program de tip
„şcoală după şcoală”
disponibil în comunitate
(Şcoala Gimnazială nr. 3) nu
poate asigura nevoile tuturor
copiilor din teritoriul SDL;
programul asigurat cu
sprijinul Consiliului Local
Carei deserveşte doar copiii
care frecventează respectiva
şcoală.
Proiectul implementat în
perioada 2008-2010
„Îmbunătăţirea condiţiilor de
viaţă ale comunităţii de romi A
Tiganio” ce a vizat organizarea
de campanii de informare şi
consiliere în domeniul
educaţiei pentru sănătate
Autoritatea locală va facilita
integrarea copiilor
antepreşcolari în programe
de educaţie timpurie prin
care va preveni/reduce
decalajele educaţionale
observabile la intrarea în
şcoală. Este nevoie ca
autoritatea locală să
identifice surse de finanţare
suplimentare pentru a
sprijini accesul unui număr
cât mai mare de elevi la
programe de tipul „şcoală
după şcoală”.
ONG-urile locale vor deveni
partenerii autorităţii locale
în implementarea
programelor de educaţie
antepreşcolară, în furnizarea
serviciilor educaţionale
specifice programului
„şcoală după şcoală” dar şi
în formarea cadrelor
didactice care lucrează cu
copii provenind din medii
defavorizate, având în
vedere competenţele şi
know-how-ul existent.
ACCES LA SERVICII
315
Soluţiile de suport social
oferite persoanelor
defavorizate din teritoriul
SDL până în prezent au fost
unidimensionale, fiind
rezolvate mai degrabă
probleme punctuale,
abordările integrate fiind
reduse ca număr şi
importanţă.
Distanţa geografică mare
între comunităţile din ZUM
3 şi serviciile sociale
disponibile le face pe
acestea inaccesibile tuturor
categoriilor de populaţie
aflate în situaţie de risc
social.
Lipsa educaţiei pentru viaţă
asigurată în mediul familial
determină deficienţe grave
ale gestionării unor
probleme precum bugetul
familial, educaţia pentru
sănătate, organizarea vieţii
familiale etc.
Traiul zilnic în condiţii de
igienă precară este acceptat
şi tolerat atât din cauza unei
educaţii deficitare cât şi din
cauza unei atitudini de
resemnare faţă de greutăţile
vieţii.
Proiectul implementat în
perioada 2011-2014
„Reintegrarea vechii cazărmi
prin înfiinţarea Centrului
Social Carei” ce a vizat
protejarea persoanelor care,
datorită unor motive de natură
economică, fizică, psihică sau
socială, nu au posibilitatea să
îşi asigure nevoile sociale, să
îşi dezvolte propriile capacităţi
şi competenţe pentru
participarea activă la viaţa
socială
Proiectul implementat în
perioada 2011-2012
„Reabilitare şi modernizare
Cantina socială din municipiul
Carei” ce a vizat reabilitarea şi
modernizarea Cantinei de
Ajutor Social pentru a asigura
satisfacerea nevoilor de bază
ale categoriilor de persoane
vulnerabile
GAL trebuie să adreseze
nevoile cele mai stringente
ale locuitorilor din zonele
defavorizate şi să le
soluţioneze într-un cadru
instituţional adecvat,
urmărind să ofere soluţii
personalizate în proximitatea
acestor zone.
ONG-urile locale vor
sprijini autorităţile publice
în identificarea familiilor
care sunt lipsite de o plasă
socială de siguranţă şi vor
deveni parte a reţelei
interinstituţionale ce va
asigura implementarea
efectivă a planurilor de
asistenţă socială.
COMUNITATE ȘI IMAGINE PUBLICĂ
Relațiile de vecinătate sunt
destul de bune în ZUM1 şi
ZUM3, în ciuda certurilor
regulate; Surse de conflicte
sunt comportamentele
antisociale, gălăgia, muzica
Proiect implementat în
perioada 2010-2016 de
Municipiul Carei:
„Bloc de locuinţe sociale cu 90
apartamente în Municipiul
Carei”
Facilitatorul comunitar
angajat de GAL va identifica
persoane resursă din
comunitate care vor
mobiliza comunitatea pentru
a stabili regulamente de
316
ascultată la prea mare
volum.
În ZUM2, relația dintre
persoanele care trăiesc în
aceleași imobile sunt
tensionate. Majoritatea
tensiunilor apar ca urmare a
împărțirii unui spațiu
insuficient și a utilizării unor
utilități în comun.
Proiectul implementat în
perioada 2008-2010
„Îmbunătăţirea condiţiilor de
viaţă ale comunităţii de romi A
Tiganio” ce a vizat
Conştientizarea unui număr de
259 de romi din Carei cu
privire la adoptarea unor
practici de igienă, promovarea
şi îngrijirea sănătăţii
convieţuire paşnică.
Autoritățile locale va
interveni mai degrabă pentru
a preveni cazurile de
tulburare a ordinii şi liniştii
publice decât pentru a stabili
sancţiuni acolo unde astfel
de cazuri au apărut deja.
ONG-urile locale vor
desfăşura acţiuni cu copiii
care sunt înscrişi în
programele sociale oferite
pentru a-i transforma în
modele pozitive pentru
comunităţile de provenienţă.
Detalii despre justificarea tipurilor de măsuri se regăsesc în Anexa 3.
6.1.2 Corelarea cu documentațiile strategice, inclusiv cu Planul de Mobilitate Urbană
Planul integrat de dezvoltare urbană a Municipiului Carei este un document de planificare
strategică ce stabilește nevoile de dezvoltare și investițiile prioritare de la nivelul zonei de
acțiune urbană a Municipiului Carei pentru perioada 2014-2020, de o manieră
complementară cu cele deja realizate prin Planul aferent perioadei de programare 2007-2013,
inclusiv prin învățarea lecțiilor legate de implementarea acestuia
(https://www.municipiulcarei.ro/media/images/hcl/PIDU%20Carei%20-noiembrie_1.pdf).
Complementaritatea între prezenta SDL şi Planul de mobilitate urbană asumat de
municipalitate se remarcă în măsurile privind înfiinţarea unor centre sociale, extinderea şi
reabilitarea unităţilor de învăţământ preşcolar, respectiv construcţia de locuinţe sociale în
municipiu.
SDL prin abordarea DLRC Planul integrat de dezvoltare urbană
Măsura 1. Dezvoltarea facilităţilor
rezidenţiale care să ofere condiţii de locuit
decente familiilor dezavantajate
Proiect prioritar nr. 16. Construcția de
locuințe sociale în municipiul Carei
Măsura 3. Dezvoltarea de pachete integrate
de servicii educaţionale destinate copiilor
incluşi în sistemul de învăţământ
preuniversitar
Proiect prioritar nr. 15. Extinderea,
reabilitarea și dotarea Creșei Carei
Proiect prioritar nr. 18. Construcția a două
grădinițe în municipiul Carei
Proiect prioritar nr. 19. Reabilitarea și
317
dotarea unităților de învățământ
preuniversitar din municipiul Carei
Măsura 5. Dezvoltarea capacităţii centrelor
comunitare integrate medico-sociale de a
furniza servicii sociale şi medicale
persoanelor dezavantajate
Proiect prioritar nr. 14. Înființarea unui
centru de zi pentru copii în Municipiul Carei
6.1.3 Contribuţia măsurilor la temele secundare FSE
Măsurile avute în vedere în cadrul SDL vor contribui în cea mai mare măsură tema secundară
FSE privind inovarea socială. Măsurile şi intervenţiile asociate obiectivelor specifice alese
sunt inovatoare fie în sensul că astfel de oferte nu se regăsesc în prezent în portofoliul
acţiunilor instituţiilor publice şi a partenerilor săi din sectorul ONG, reprezentând modele de
bune practici importate din alte comunităţi în care acestea şi-au dovedit deja funcţionalitatea
ce vor fi adaptate specificului local în perioada de implementare a SDL, fie în sensul că oferă
abordări integrate care depăşesc limitele intervenţiilor actuale ce rezultă în principal din
unidemensionalitatea acestora.
Măsurile şi intervenţiile propuse în cadrul prezentei SDL răspund unor nevoi sociale
nesatisfăcute; din lista de probleme/nevoi identificate pe parcursul studiului de referinţă au
fost selectate ca fiind nevoi prioritare cele referitoare la calitatea locuirii, la educarea copiilor
şi adulţilor, la ocupare şi cele referitoare la accesul la servicii sociomedicale în proximitate.
Analiza chestionarelor şi a interviurilor realizate cu factorii interesaţi a demonstrat că nevoile
sunt corelate şi că este de preferat căutarea unor soluţii integrate, care să vizeze intervenţii de
tip hard şi soft în interiorul şi în proximitatea fiecărei zone urbane marginalizate.
Soluţiile integrate propuse pentru problemele identificate schimbă abordările instituţiilor şi
autorităţilor locale în ceea ce priveşte procesele de suport asumate dar şi finanţarea acestora.
În loc să fie continuate intervenţiile punctuale în soluţionarea unor probleme imediate se
propune trecerea spre o abordare multidimensională, care să răspundă atât nevoilor de
îmbunătăţire/ dezvoltare a infrastructurii existente, cât şi celor de creştere a calităţii
serviciilor de suport oferite.
Elementele de noutate implementate vor fi percepute ca atare în primul rând de către membrii
ZUM, dar şi de locuitorii din zonele urbane funcţionale aferente, având în vedere noile
construcţii ce sunt preconizate, extinderile/reabilitările propuse la clădirile cu rol socio-
educativ, dar şi prin prisma introducerii unor servicii de suport care nu au fost încercate până
în acest moment decât ca proiecte pilot, în cadru restrâns.
Credem cu tărie în potențialul măsurilor şi intervenţiilor noastre de a produce schimbare
socială. Soluțiile propuse vor produce schimbări structurale regulatoare, precum (1)
îmbunătăţiri ale frecvenţei şcolare şi scăderi ale abandonului şcolar datorită intervenţiilor
integrate în calitatea locuirii şi în serviciile de suport acordate prin intermediul centrelor
comunitare integrate medico-sociale; (2) creşterea ocupării formale în rândul membrilor
318
comunităţilor ZUM prin accesul adulţilor la programe de formare profesională, prin suportul
oferit în procesul de ocupare şi păstrare a locului de muncă, dar şi prin includerea copiilor din
aceste gospodării în programe de tip „şcoală după şcoală”; (3) sprijinul pentru acordarea
locuinţelor sociale noi, modernizate va fi posibil doar pentru acele familii în care toţi copiii
sunt şcolarizaţi şi în care adulţii îşi asumă continuarea pregătirii şcolare de bază prin
programe de tipul „A doua şansă” şi/sau formarea profesională în vederea
calificării/recalificării în acord cu cerinţele actuale ale pieţei muncii.
Logica intervenţiei include şi metode inovative de implicare activă a membrilor comunității.
În acest sens pot fi amintite programele de ecologizare/igienizare a zonei cu participarea
membrilor comunităţii, amenajarea spaţiilor de joacă pentru copii prin acţiuni de voluntariat
în rândul membrilor comunităţii, pregătirea şi actualizarea regulamentelor de ordine
interioară cu concursul direct al celor vizaţi.
Nu în ultimul rând, este important de menţionat că prin intervenţiile inovatoare propuse nu se
urmăreşte obţinerea de profit de către cei care le implementează; toate măsurile şi
intervenţiile sunt gândite de aşa natură încât să producă beneficii pentru grupuri de indivizi,
comunități, pentru societate în ansamblu. Cele mai mici unităţi de observare în care vor fi
vizibile schimbările propuse vor fi nucleele familiale, prin îmbunătăţirea condiţiilor de
locuire şi prin creşterea nivelului de şcolarizare al membrilor gospdăriei. La nivel de gruprui
de indivizi vor fi mediate îmbunătăţiri ale condiţiilor de locuire în comun, inclusiv prin
regulamente de ordine interioară soldate cu recompense şi sancţiuni. În ceea ce priveşte
zonele urbane funcţionale aferente ZUM, impactul SDL va fi observat în ceea ce priveşte
îmbunătăţirea calităţii spaţiilor urbane, dar şi în întărirea coeziunii sociale. Difuziunea și
adoptarea/asumarea acestor soluții sunt condițiile de bază pentru ca intervenţiile propuse să
funcţioneze şi să dea rezultate pe termen lung.
6.1.4 Contribuţia măsurilor la temele orizontale
Măsurile propuse în prezenta SDL contribuie la tema orizontală a dezvoltării durabile prin
faptul că răspund nevoilor actuale fără a periclita capacitatea generaţiilor viitoare de a
răspunde propriilor lor nevoi. Avem în vedere ca în intervenţiile hard propuse să dăm
prioritate acelor furnizori şi prestatori care utilizează produse şi tehnologii verzi, iar în
procesul de proiectare a construcţiilor noi şi a reabilitărilor preconizate să integrăm ca o
condiţie de bază identificarea acelor soluţii care să asigure reducerea amprentei ecologice a
omului asupra naturii. Prin asigurarea unor condiţii de trai îmbunătăţite membrilor
comunităţii se urmăreşte în acelaşi timp şi reducerea poluării locale datorate gestionării
necorespunzătoare a deşeurilor menajere.
Contribuţia la tema orizontală a egalităţii de şanse, nondiscriminare, egalitate între bărbaţi şi
femei este asumată ca principiu de bază a logicii intervenţiilor propuse, având în vedere
faptul că SDL îşi propune să rezolve într-un mod integrat probleme de natură socială,
urmărind să reducă şi nu să adâncească şi mai mult falia existentă între categoriile
defavorizate şi restul comunităţii. Egalitatea de şanse este abordată în SDL prin asigurarea
319
participării depline a fiecărei persoane la viaţa economică şi socială a comunităţii, fără
deosebire de origine etnică, sex, religie, vârstă, dizabilităţi sau orientare sexuală.
Valorificarea diversităţii culturale, etnice şi a diferenţelor de gen, de vârstă sunt considerate
premise pentru toate intervenţiile de tip soft propuse în prezenta strategie, urmărindu-se
asigurarea unui context adecvat de soluţionare a problemelor identificate, în care relaţiile
sociale au la bază valori precum toleranţa şi egalitatea.
Măsuri propuse Contribuţia
la
dezvoltarea
durabilă
Contribuţia la
egalitatea de
şanse, non-
discriminare
Măsura 1. Dezvoltarea facilităţilor rezidenţiale care să ofere
condiţii de locuit decente familiilor dezavantajate
Măsura 2. Întărirea coeziunii între locuitorii din ZUM și
zonele funcționale aferente
Măsura 3. Dezvoltarea de pachete integrate de servicii
educaţionale destinate copiilor incluşi în sistemul de
învăţământ preuniversitar
Măsura 4. Sprijin pentru accesul şi menţinerea pe piaţa
muncii a persoanelor adulte şomere sau inactive şi a
persoanelor care au părăsit de timpuriu şcoala
Măsura 5. Dezvoltarea capacităţii centrelor comunitare
integrate medico-sociale de a furniza servicii sociale şi
medicale persoanelor dezavantajate
6.1.5 Combaterea segregării rezidențiale
Având în vedere faptul că în SDL sunt incluse măsuri legate de construirea de infrastructură
de locuire (construirea de noi locuinţe sociale şi reabilitarea celor existente) şi măsuri privind
educaţia (cu propuneri privind reabilitarea/extinderea unităţilor de învăţământ preşcolar şi
programe de tip „şcoală după şcoală”), parteneriatul constituit pentru a elabora prezenta SDL
a acordat o atenţie sporită evitării riscurilor privind segregarea rezidenţială şi segregarea în
şcoli. Astfel, se va urmări ca niciuna din activitățile propuse să nu aibă ca efect crearea de
servicii sau zone segregate. Oferirea de servicii în domeniul educației sau locuirii, cu scopul
de a îmbunătăți calitatea vieții în comunitățile dezavantajate, se va face fără
separarea/izolarea grupului vulnerabil de restul comunității.
Îmbunătățirea infrastructurii în comunitățile marginalizate (care au fost identificate ca fiind
comunităţi roma) constituie o prioritate în cadrul prezentei SDL, şi tocmai de aceea, având în
vedere segregarea rezidenţială existentă, investițiile de tip hard propuse pe componenta de
locuire sunt însoțite de investiții de tip soft pe componenta de educaţie, ocupare şi acces la
servicii care vor conduce la crearea sau întărirea relației între grupul vulnerabil și
320
comunitatea majoritară, prin desfășurarea de activități comune inclusiv în facilitățile
amenajate prin investițiile prevăzute în strategia de dezvoltare, prin asigurarea accesului la un
loc de muncă sau la servicii medicale, educaționale (în cadrul centrelor comunitare integrate
medico-sociale), prin programe de pregătire profesională (măsura privind ocuparea, cu
intervenţii în ceea ce priveşte formarea profesională, ucenicia), prin activități generatoare de
venit (iniţiativele din domeniul economiei sociale). Scopul investițiilor propuse este acela de
a elimina disparitățile de la nivel teritorial și social între comunitatea segregată și
comunitatea majoritară și să îmbunătățească accesul la infrastructură și la servicii de calitate
(servicii de educație, de sănătate, transport public, acces la apă, canalizare, etc.).
În domeniul educaţiei, activitățile de tip „soft” care vizează desegregarea vor îndeplini două
criterii: vor răspunde nevoilor locale şi vor contribui la interacțiunea și colaborarea între
comunitatea segregată și membrii comunității majoritare. În unităţile şcolare în care se vor
introduce programele de tip „şcoală după şcoală” (în care sunt cuprinşi atât elevi din ZUM
cât şi din elevi din zonele urbane funcţionale aferente) vor fi organizate activităţi comune
între copiii şi părinţii din comunităţile defavorizate şi cei din comunitatea majoritară,
activități de cunoaștere a membrilor grupului segregat, activităţi de facilitare a cunoașterii,
dialogului și colaborării între părinții copiilor din cele două comunități. De asemenea, în
unităţile şcolare aparţinând teritoriului SDL vor fi organizate sesiuni de instruire pentru
profesori și mediatori şi se va urmări îmbunătățirea legăturii între părinți și profesori sau între
părinții din comunitatea segregată și cei din comunitatea majoritară.
Ca metodă transversală de evitare a segregării se va aplica un instrument de lucru care își
propune creșterea coeziunii sociale la nivel de teritoriu SDL, dar va acționa în mod simultan
și asupra prevenirii segregării. Propunem ca instrument de lucru un contract de asistenţă
socială pe termen limitat (maxim 5 ani) prin care se urmărește îmbunătățirea a nivelului de
trai al familiei pe termen lung. Acest instrument nu va fi unul formalizat (cu efecte juridice),
obiectivele și planul de acțiune stipulate în contract vor fi întocmite de membri familiei
împreună cu un expert și alte persoane doritoare (aceștia pot fi membri ai GAL, locuitori din
zona aferentă, reprezentați/angajați ai firmelor, reprezentați ai sectorului civil). Metoda va
face posibilă identificarea mai multor soluții dar și suport/ model / posibil sfat de la persoane
care nu se află în situație de risc de excluziune socială. Totodată factorii interesați și
populația din zona aferentă vor putea înțelege și sprijini mai ușor eforturile familiilor aflate în
dificultate. Astfel, pentru familiile care ocupă în prezent o locuinţă socială sau care vor
beneficia de noile locuinţe sociale ce vor fi construite/reabilitate, contractul cu familia va
trebui să includă oportunităţile identificate în comun cu adulţii din gospodărie astfel încât în
cel mult cinci ani să genereze venitul necesar pentru a reuşi să se mute pe cont propriu.
În acest proces se va putea lucra inclusiv cu copiii din familie, familia exersând colateral și
planificarea pe termen lung, prioritizarea opțiunilor, managementul timpului. Detalii despre
această abordare se regăsesc și la capitolele care vizează sustenabilitatea și monitorizarea
participativă.
321
6.1.6 Asigurarea sustenabilității intervenției DLRC
În conturarea prezentei SDL, partenerii de proiect au analizat şi au luat în considerare (în
momentul stabilirii măsurilor şi intervenţiilor) principalele condiţii care asigură
sustenabilitatea intervențiilor în zonele urbane marginalizate din teritoriul SDL şi în zonele
urbane funcţionale aferente acestora:
- Nivelul ridicat de participare a comunităților marginalizate. Procesul de implicare
a membrilor comunităţilor marginalizate a început deja în perioada de căutare a
informaţiilor de suport pentru prezenta strategie, atunci când au fost invitaţi în
repetate rânduri să îşi expună opiniile cu privire la problemele prioritare pe care le
au şi să lucreze împreună cu experţii la conturarea celor mai potrivite soluţii,
inclusiv din punctul de vedere al posibilităţii de autoimplicare (pe principiul „să fii
parte din soluţie, nu din problemă”). Această implicare a comunităţii, urmărindu-se
inclusiv o reprezentare corectă a principalelor categorii defavorizate (femei, tineri,
persoane de etnie romă, vârstnici, persoane cu dizabilităţi) va fi continuată şi în
perioada de implementare a SDL, având în vedere că în echipa de lucru a GAL
sunt/vor fi incluse persoane cu experienţă în animarea şi mobilizarea comunităţii.
Primăria municipiului Carei și organizațiile neguvernamentale locale au avut şi în
trecut iniţiative de suport social, care însă nu au avut impactul aşteptat întrucât
serviciile oferite nu au fost oferite într-o formă integrată. Astfel, deşi au fost
construite mai multe locuinţe sociale şi au fost gândite proiecte sociale pentru
sprijinirea comunităţiilor marginalizate în diferite dimensiuni ale existenţei sale, s-a
observat faptul că se tinde spre un model de asistare pe viaţă a membrilor acestei
comunităţi din cauza deficitului de educaţie şi/sau ocupare ce îi caracterizează
demografic. Din acest motiv, cunoscând care sunt familiile la risc de sărăcie şi
excluziune socială ca urmare a studiului de referință, ca măsură de sustenabilitate
propunem o modalitate de monitorizare comună cu beneficiarii/familia, ce ar putea
fi cel mai uşor subsumată conceptului de management de caz / plan de intervenţie la
nivel de familie, evidenţiind clar intervenţiile particulare necesare pentru a ieşi din
situaţia de sărăcie, intervenţii ce vor deveni parte a unui contract de asistenţă socială
pe termen limitat (de exemplu obiective de atins la nivel de familie în 5 ani). Detalii
și în capitolul 7.1 Monitorizare și evaluare continuă.
- Implicarea sectorului privat. După cum evidenţiază şi documentele de constituire a
Grupului de Acţiune Locală care se va ocupa de implementarea prezentei strategii,
în lista finală de membri se regăsesc două persoane juridice din sectorul privat care
urmăresc cel puţin: (1) soluţionarea problemelor legate de ocupare într-un oraş care
îşi propune dezvoltarea economică, dar nu dispune în prezent de forţă de muncă
calificată în acord cu nevoile existente; (2) adoptarea unei atitudini proactive faţă de
problemele comunitare ce le afectează activitatea profesională; (3) asumarea
responsabilităţii corporatiste în beneficiul persoanelor defavorizate din comunitate,
pe principiul „să dăm înapoi comunităţii o parte din ce am primit de la ea”. Pe
322
parcursul activităților de animare mai multe persoane din sectorul privat și-au
manifestat intenția și disponibilitatea de a sponsoriza asociația, chiar dacă nu vor lua
parte ca asociați. Inclusiv Cabinetul de Notariat Public la care s-au făcut demersurile
de înființare GAL și modificările ulteriore a perceput onorarii minime, ca gest de
susținere a inițiativei. O firmă de contabilitate s-a oferit să țină evidențele contabile
ale asociației pentru sume modice.
- Integrarea măsurilor axate pe zonă cu măsurile sectoriale. Se va pune un accent
important pe intervențiile intangibile (soft), de genul campaniilor de informare și
educare (care limitează efectele negative precum neacceptarea, monopolul,
conflictele și cresc șansele unei utilizări optime a noii infrastructuri). În logica
propusă a intervenţiilor există o corelare clară între soluţiile hard şi soft privind
locuirea, educarea, ocuparea şi accesul la servicii, pentru a asigura pachete integrate
de suport, în acord cu nevoile identificate şi actualizate permanent în funcţie de
realităţile momentului.
Pentru a ne asigura că SDL va avea sustenabilitatea necesară, în Planul de acțiune SDL am
inclus un set de activități de construire și întărire a comunității marginalizate, bazate pe
participarea voluntară a rezidenților, în care implicarea comunităților marginalizate va fi
asigurată pe tot parcursul proiectului. Pentru a menţine o bună relație cu comunităţile
marginalizate, personalul angajat al GAL este selectat de aşa natură încât să fie capabil să
înțeleagă, să comunice eficient, să mobilizeze și să ajute comunitatea să se organizeze. În
prezenta strategie, o echipă dedicată de specialiști se angajează să furnizeze diferitele servicii
necesare în zonă, într-o manieră constantă și sistematică.
6.2 Măsuri prioritare
6.2.1 Prioritizarea măsurilor
Implicarea comunităţii în stabilirea măsurilor prioritare a fost realizată sub forma unui proces
multistadial ce a inclus următoarele:
1. În cadrul studiului referinţă, câte o persoană din fiecare gospodărie ZUM şi din
eşantionul aferent zonei urbane funcţionale a fost întrebată despre problemele actuale
din comunitate şi despre soluţiile specifice ce ar putea fi implementate.
2. In cadrul celor şapte focus grupuri realizate, problemele identificate au fost însoţite de
soluţii posibile ce ar corecta deficitele constatate. Au fost discutate propuneri
alternative de rezolvare a problemelor menţionate şi s-au concretizat unele soluţii
specifice şi prioritare.
3. Experţii implicaţi în proiect au participat la sesiuni de brainstorming şi au abordat
relaţiile de tip cauză-efect, ajungând în final şi ei la o prioritizare a soluţiilor.
Ca rezultat al acestui proces s-a concretizat lista finală de măsuri prioritare pentru
dezvoltarea teritoriului SDL și integrarea ZUM, cu menționarea în clar a obiectivului specific
al SDL la care contribuie. Tabelul include acțiunile necesare pentru rezolvarea problemelor
323
din teritoriu; acţiunile marcate cu cel puţin două puncte (■) au fost luate în considerare în
stabilirea listei de intervenţii. Detalii despre necesitatea ordinii de implementare se află în
secțiunea referitoare la descrierea obiectivelor specifice. Delalii legate de responsabili se
regăsesc la secțiunea 6.1.1 referitoare la sinteza problemelor și măsurilor necesare, ultima
coloană.
Detalii despre măsuri pe sectoare, tipuri de inveștițiiși zone din teritoriul SDL se regăsesc în
Anexele 4 și 5.
Măsuri necesare pentru rezolvarea problemelor din zonele urbane
marginalizate (ZUM)
Prioritate
GA
L
ZU
M
Exp
erti
Construcția/reabilitarea de locuințe sociale în zonele urbane funcționale
aferentă zonelor urbane marginalizate
■ ■ ■
Schimbarea acoperișului barăcilor de pe strada Uzinei ■
Rezolvarea problemei actelor de proprietate asupra construcțiilor
realizate în ZUM
■ ■
Acoperirea canalului de ape pluviale din ZUM1 ■ ■
Programe de educație informală a locatarilor cu privire la administrarea
bunurilor proprii și a celor in comun cu vecinii
a. Cursuri de gospodărire ■ ■ ■
b. Programe de ecologizare/ salubrizare/ igienizare a zonei cu
participarea comunității
■ ■ ■
c. Regulament de ordine interioară cu recompense și sancțiuni ■ ■ ■
d. Campanii de informare centrate pe dezvoltarea abilităților de viață
independentă
■ ■ ■
e. Mediere în rezolvarea conflictelor dintre locuitorii ZUM ■
Asistență juridică pentru reglementarea actelor de proprietate asupra
locuințelor din ZUM
■ ■ ■
Creare /reabilitare/modernizare spații publice urbane
a. Modernizare/reabilitare străzi ■ ■ ■
b. Amenajare spaţii de joacă pentru copii prin acțiuni de voluntariat în
rândul membrilor comunității
■ ■ ■
Activități/Servicii de întărire a comunității
a. Organizare evenimente (sportive, culturale) care să promoveze
vizitele şi interacțiunea dintre membrii comunităților minoritare și
majoritare
■ ■ ■
b. Organizare concursuri destinate atât membrilor comunităților ■ ■ ■
324
minoritare, cât și și majoritare
Asigurarea utilităților (apă potabilă, încălzire centrală) în locuințele
sociale
■
Reducerea numărului de câini vagabonzi ■ ■
Reabilitare şi/sau extindere unități educaționale preșcolare în zona
urbană funcțională aferentă ZUM1 și ZUM 2
■ ■ ■
Sprijin pentru creșterea accesului și participării la procesul de educație a
copiilor școlari și preșcolari din ZUM si zonele funcționale aferente
a. Extinderea ofertei de programe de tip „școală după școală” în toate
școlile primare și gimnaziale frecventate de copii proveniți din zone
urbane marginalizate
■ ■ ■
b. Cursuri/activități non-formale pentru dezvoltarea abilităților de viață a
copiilor
■ ■ ■
c. Cursuri de educație parentală pentru adulți și implicarea părinților în
activitățile copiilor
■ ■ ■
d. Asigurarea de facilități de transport pentru copii din ZUM ■
Dotarea cu echipamente de infrastructură a întreprinderilor de economie
socială de inserție
■ ■ ■
Ocuparea forței de muncă prin pachete integrate de ocupare
a. Integrarea adulților care au părăsit timpuriu școală în programe de tip
„A doua șansă”
■ ■ ■
b. Cursuri de calificare/recalificare pentru persoanele din grupul țintă ■ ■ ■
c. Programe de tip ucenicie și stagii de practică la firmele locale ■ ■ ■
d. Servicii personalizate de ocupare ■ ■ ■
e. Sprijin în crearea de unități de economie socială ■ ■ ■
Reducerea discriminării la angajarea romilor ■
Realizarea unui centru cultural pentru persoanele de etnie romă ■
Crearea unui/unor Centru(e) Comunitar(e) Integrat(e) medico-social(e)
care să deservească populația din zonele urbane marginalizate
■ ■ ■
a. Dezvoltare servicii educaționale pentru adulți ■ ■ ■
b. Dezvoltare servicii pentru copiii în situații de vulnerabilitate ■ ■ ■
c. Dezvoltare servicii socio-medicale ■ ■ ■
6.2.2 Abordarea integrată
Planul de acţiune al SDL cuprinde măsuri care, într-o abordare integrată, vor facilita
atingerea obiectivului general şi al obiectivelor specifice ale SDL. Analiza încrucişată a
măsurilor necesare pentru rezolvarea problemelor din teritoriul SDL în funcţie de localizarea
intervenţiilor şi de domeniul de aplicare evidenţiază un Plan de acţiune multidimensional,
care ia în considerare:
(a) punctele slabe ale teritoriului şi oportunităţile de dezvoltare existente sau posibil de
accesat, care
(b) asigură corelarea intervenţiilor hard în infrastructură cu intervenţiile soft în resursa umană
a teritoriului şi care
(c) abordează cele mai relevante probleme comunitare în contextul actual.
325
Planul de acţiune include măsuri cu caracter multisectorial în sensul că soluţiile propuse
depăşesc stadiul intervenţiilor punctuale, vizând corelaţiile dintre probleme şi nu doar nevoile
singulare. Nu în ultimul rând, Planul de acţiune al SDL abordează în egală măsură zonele
urbane marginalizate şi zonele urbane funcţionale aferente, urmărind ca intervenţiile propuse
să întărească coeziunea socială şi să nu adâncească discrepanţele existente. Contractele de
asistenţă socială încheiate ca instrument pentru management de caz unitar detaliate la
capitolul sustenabilitate vor reprezenta un plan de intervenţii integrate pentru ieşirea din
situaţia de criză. Asistenţii sociali responsabili de caz vor avea în vedere toate soluţiile de
infrastructură şi de servicii ce pot fi utile familiilor cu care lucrează, astfel încât progresele să
fie vizibile pe toate palierele vieţii familiale şi câştigurile de etapă să antreneze şi să
viabilizeze rezultatele aşteptate pe termen lung.
Măsurile necesare pentru
rezolvarea problemelor din
teritoriul SDL
Teri-
toriu
l
SDL
Z
U
M
1
Z
U
M
2
Z
U
M
3 Infr
ast
ruct
ur
ă
Mob
ilit
ate
Locu
ire
Ocu
pare
Ed
uca
ție
Săn
ăta
te ș
i
soci
al
Întă
rire
a
com
un
ități
i
M
1.1
Construcția / reabilitarea de
locuințe sociale în zonele urbane
funcționale aferentă zonelor urbane
marginalizate
■ ■ ■
M
1.2
Programe de educație informală a
locatarilor în vederea păstrării
curățeniei
■ ■ ■ ■ ■ ■
M
1.3
Programe de ecologizare/
salubrizare/ igienizare a zonei cu
participarea comunității
■ ■ ■ ■ ■ ■
M
1.4
Regulament de ordine interioară cu
recompense și sancțiuni ■ ■ ■ ■ ■ ■
M
1.5
Campanii de informare centrate pe
dezvoltarea abilităților de viață
independentă
■ ■ ■ ■ ■ ■ ■
M
1.6 Cursuri de gospodărire ■ ■ ■ ■ ■ ■
M
1.7
Asistență juridică pentru
reglementarea actelor de proprietate
asupra locuințelor din ZUM
■ ■ ■ ■ ■
M
2.1 Modernizare/reabilitare străzi ■ ■ ■ ■ ■
M Amenajare spatii de joacă pentru ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■
326
2.2 copii prin acțiuni de voluntariat în
rândul membrilor comunității
M
2.3
Organizare evenimente (sportive,
culturale) care să promoveze
vizitele şi interacțiunea dintre
membrii comunităților minoritare și
majoritare
■ ■ ■ ■ ■ ■ ■
M
2.4
Organizare concursuri destinate atât
membrilor comunităților
minoritare, cât și și majoritare
■ ■ ■ ■ ■
M
3.1
Reabilitare şi/sau extindere unități
educaționale preșcolare în zona
urbană funcțională aferentă ZUM1
și ZUM 2
■ ■ ■ ■ ■ ■
M
3.2
Extinderea ofertei de programe de
tip „școală după școală” în toate
școlile primare și gimnaziale
frecventate de copii proveniți din
zone urbane marginalizate
■ ■ ■ ■
M
3.3
Cursuri / activități non-formale
pentru dezvoltarea abilităților de
viață a copiilor
■ ■ ■ ■ ■
M
3.4
Cursuri de educație parentală
pentru adulți și implicarea părinților
în activitățile copiilor
■ ■ ■ ■ ■ ■ ■
M
4.1
Dotarea cu echipamente de
infrastructură a întreprinderilor de
economie socială de inserție
■ ■ ■ ■ ■ ■
M
4.2
Integrarea adulților care au părăsit
timpuriu școală în programe de tip
„A doua șansă”
■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■
M
4.3
Cursuri de calificare/ recalificare
pentru persoanele din grupul țintă ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■
M
4.4
Programe de tip ucenicie și stagii
de practică la firmele locale ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■
M
4.5 Servicii personalizate de ocupare ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■
M
4.6
Sprijin în crearea de unități de
economie socială ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■
M Crearea unui/unor Centru(e) ■ ■ ■ ■ ■
327
5.1 Comunitar(e) Integrat(e) medico-
social(e) care să deservească
populația din zonele urbane
marginalizate
M
5.2
Dezvoltare servicii educaționale
pentru adulți ■ ■ ■ ■
M
5.3
Dezvoltare servicii pentru copiii în
situații de vulnerabilitate ■ ■ ■ ■ ■ ■
M
5.4 Dezvoltare servicii socio-medicale ■ ■ ■ ■ ■
6.3 Lista indicativă de intervenții
Intervențiile POR/POCU propuse în lista de intervenții a SDL au o abordare integrată, fiind
asigurată complementaritatea investițiilor în infrastructură, prin proiectele POR și a
intervențiilor soft, prin proiectele POCU. Aceste intervenţii converg în cea mai mare măsură
pentru a asigura atingerea obiectivului general şi al obiectivelor specifice ale SDL. Prin
acțiunile de monitorizare, evaluare și promovare se va asigura păstrarea direcției asumate şi
îmbunătățirea valorilor indicatorilor minimali de interes pentru prezenta SDL.
Acţiunile integrate ce ţin de domeniul intervențiilor POCU sunt formarea profesională,
programele de ucenicie, stagiile de practică, unitățile de economie socială, integrarea
adulților care au părăsit de timpuriu școala, serviciile personalizate de ocupare, dar și
sprijinirea asigurării accesului la educație timpurie, respectiv acțiuni de întărire a comunității,
de informare și de consiliere juridică.
Acestea nu îşi pot atinge finalităţile propuse dacă nu sunt însoţite de investițiile POR ce
vizează asigurarea condițiilor de trai decente, focalizate în special pe îmbunătățirea
condițiilor de locuire, asigurarea infrastructurii necesare accesului la educație timpurie,
asigurarea infrastructurii necesare accesului la servicii socio-medicale de bază, respectiv pe
asigurarea bazei materiale a unităților de economie socială. Investițiile în infrastructura
rutieră și utilități publice acoperă doar minimul necesar, reprezentând doar puțin peste 2%
din totalul fondurilor tip FEDR.
Acțiunile integrate ce vizează perioada de educație timpurie (de tip POR și POCU) vor
asigura accesul copiilor aflate în risc de sărăcie și/sau excluziune socială din Carei la educație
de calitate și condiții ce reduc considerabil șansele de părărsire timpurie a școlii. Acţiunile
integrate ce vizează locuirea vor viza corelarea criteriilor de obţinere a locuinţelor sociale
modernizate sau nou construite acelor familii în care adulţii îşi asumă în mod conştient
dezvoltarea personală prin finalizarea studiilor minime obligatorii, prin calificarea/
recalificarea profesională şi/sau prin ocuparea formală acolo unde este posibil. Acţiunile
integrate privind accesul la serviciile publice vor asigura prezenţa tuturor persoanelor aflate
328
în nevoie la serviciile de suport disponibile, oferite într-un cadru instituţional modern,
facilitat de existenţa în proximitate a centrelor integrate de servicii socio-medicale.
Din fondurile FSE (intervenții POCU, în proporție de 35,25% din bugetul cumulat
POR+POCU), respectiv din fonduri proprii, se va asigura sustenabilitatea intervențiilor tip
POR pe termen lung. Peste 50% din grupul țintă vizat de fondurile POCU vor fi beneficiari
ai intervențiilor de ocupare
Numărul de persoane din zonele urbane marginalizate afectate pozitiv de implementarea
măsurilor şi a intervențiilor propuse este echivalent cu numărul total al persoanelor care
trăiesc în aceste ZUM, adică de 1.138 persoane la data studiului de referinţă, actualizat în
funcţie de mişcarea naturală şi migraţia normală în teritoriu.
Măsuri propuse Intervenţii de tip
POR
Intervenţii de tip
POCU
Intervenţii din surse
proprii
Măsura 1. Dezvoltarea
facilităţilor
rezidenţiale care să
ofere condiţii de locuit
decente familiilor
dezavantajate
I.1 Construcție /
reabilitare de locuințe
sociale în zonele
urbane funcționale
aferente zonelor
urbane marginalizate
ZUM
I.2 Asistență juridică
pentru rezolvarea
problemelor cronice legate
de proprietăți, cu care se
confruntă locuitorii ZUM
I.3 Programe de educație
informală a locatarilor cu
privire la administrarea
bunurilor proprii și a celor
în comun cu vecinii
Măsura 2. Întărirea
coeziunii între
locuitorii din ZUM și
zonele funcționale
aferente
I.4 Creare / reabilitare
/ modernizare spații
publice urbane
I.5 Servicii de
întărire a
comunității
I.9 Asistenţă şi
suport pentru
integrarea socio-
profesională
Măsura 3. Dezvoltarea
de pachete integrate de
servicii educaţionale
destinate copiilor
incluşi în sistemul de
învăţământ
preuniversitar
I.6 Reabilitare şi/sau
extindere unități
educaționale
preșcolare în zona
urbană funcțională
aferentă ZUM
I.7 Sprijin pentru
creșterea accesului
și participării la
procesul de
educație a copiilor
școlari și preșcolari
din ZUM şi zonele
funcționale aferente
Măsura 4. Sprijin
pentru accesul şi
I.8 Dotarea cu
echipamente de
I.9 Asistenţă şi
suport pentru
329
Metodele prin care GAL-ul va crește șansele de sustenabilitate a intervențiilor propuse în
cadrul listei indicative de intervenții sunt prezentate detaliat în fişele intervenţiilor cuprinse
în Anexa 7.
7. Monitorizare și evaluare
7.1 Monitorizarea și evaluarea continuă
Monitorizarea participativă. Pentru a facilita obţinerea rezultatelor dorite prin intervenţiile
integrate propuse, pe durata implementării SDL se va folosi o modalitate de monitorizare
comună cu beneficiarii/familia, evidenţiind clar intervenţiile particulare necesare pentru a ieşi
din situaţia de sărăcie, intervenţii ce vor deveni parte a unui contract de asistenţă socială pe
termen limitat (maxim 5 ani). Acest instrument nu va fi unul formalizat (cu efecte juridice),
ci doar o modalitate de a măsura progresul, și folosind în același timp ca instrument de
monitorizare. Obiectivele stipulate în contract vor trebui asumate de membrii familiei şi vor
putea fi ajustate periodic, în funcţie de resursele de care dispun acestea la momentul începerii
abordării integrate cu coordonarea managerului de caz. Astfel, pentru familiile care ocupă în
prezent o locuinţă socială sau care vor beneficia de noile locuinţe sociale ce vor fi
construite/reabilitate, contractul cu familia va trebui să includă oportunităţile identificate în
comun cu adulţii din gospodărie astfel încât în cel mult cinci ani să genereze venitul necesar
pentru a reuşi să se mute pe cont propriu, astfel încât să nu rămână o viaţă întreagă
dependenţi de sprijinul financiar acordat din surse publice. Monitorizarea participativă va
asigura în acest caz asumarea eşecurilor şi câştigurilor de parcurs şi facilitarea schimbării
acolo unde soluţiile propuse nu funcţionează. Membrii familiei vor ajunge astfel să îşi asume
menţinerea pe piaţa
muncii a persoanelor
adulte şomere sau
inactive şi a
persoanelor care au
părăsit de timpuriu
şcoala
infrastructură a
întreprinderilor de
economie socială de
inserție (Sprijin în
crearea de unități/
întreprinderi sociale
(partea hard)
integrarea socio-
profesională
(măsuri de ocupare)
Măsura 5. Dezvoltarea
capacităţii centrelor
comunitare integrate
medico-sociale de a
furniza servicii sociale
şi medicale
persoanelor
dezavantajate
I.10 Crearea
unui/unor Centru(e)
Comunitar(e)
Integrat(e) medico-
social(e) care să
deservească populația
din zonele urbane
marginalizate
I.11
Operaționalizarea
Centrului(elor)
Comunitar(e)
Integrat(e)
330
mai uşor propria dezvoltare ca nucleu familial şi să genereze noi soluţii acolo unde apar
blocaje, învăţând să devină principalii responsabili pentru organizarea vieţii familiale proprii
şi să responsabilizeze la rândul lor viitoarele generaţii în sensul prevenirii şi mai puţin
corectării deficitelor de educaţie/ocupare/locuire cu care s-ar putea confrunta. În acest proces
se va putea lucra inclusiv cu copiii din familie, familia exersând colaterial și planificarea pe
termen lung, prioritizarea opțiunilor, managementul timpului.
Complementar acestui instrument de monitorizare, echipa de implementare a strategiei va
elabora şi urmări realizarea unui proces de monitorizare şi de evaluare care va descrie
modalităţile specifice prin care se va realiza monitorizarea şi evaluarea întregii strategii de
dezvoltare locală, incluzând monitorizarea și evaluarea indicatorilor POCU şi POR, precum
și indicatorii de rezultat (outcome) proprii SDL. În acest sens va fi elaborat un plan de
monitorizare pe 5 ani, cu proceduri și instrumente de monitorizare, scopul final fiind
cuantificarea nivelului eficacităţii şi eficienţei acţiunilor implementate. Planul va fi prezentat
membrilor GAL și se va stabili un comitet de monitorizare, din care vor face parte
reprezentanți din mai multe grupuri de interes, așa cum au fost ele definite în documentele
statutare ale asociației. Din acest comitet vor face parte cel puțin trei persoane din zonele
urbane marginalizate.
Procesul de evaluare va face posibilă compararea obiectivelor şi indicatorilor stabiliţi în
Strategia de Dezvoltare a Teritoriului cu cei efectiv înregistraţi şi realizaţi.
Pe baza planului de monitorizare elaborat se va realiza o evaluare intermediară a SDL la 3
ani după demararea implementării.
Acest demers va permite:
- depistarea eventualelor abateri, lipsuri, decalaje
- adoptarea unor măsuri de corecție la nivel de gestionare a programului de finanţare dacă va
fi cazul
- verificarea modului de gestionare a resurselor
- facilitarea coordonării între componentele SDL
Raportul de evaluare intermediar privind rezultatele implementării strategiei va fi pusă la
dispoziţia factorilor de decizie la nivel de GAL (și nivelel de finanțator, parteneri, media ori
de câte ori vor exista solicitări în acest sens).
Procesul de monitorizare şi evaluare va include un set de indicatori relevanţi în reflectarea
eficacităţii, urmărind măsura în care sunt atinse obiectivele SDL prin implementarea
strategiei conform planului de acţiune asumat. Procesul de monitorizare şi evaluare va avea
la bază rapoartele periodice întocmite de echipa de implementare, de comisiile de evaluare,
de Comitetul Director, de Cenzor. Vor fi urmărite informaţii cantitative şi calitative
referitoare la execuţia tehnică şi financiară implementării SDL precum şi informaţii
referitoare la indicatorii comuni de realizare şi de rezultat, acolo unde este posibil.
331
De asemenea se va urmări documentarea valorii indicatorilor de monitorizare/evaluare și pe
baza pe baza surselor secundare: datele statistice puse la dispoziție de Institutul Național de
Statistică (de ex. Baza de date TEMPO Online) sau pe baza rapoartelor întocmite de direcţiile
de specialitate din cadrul primăriei Carei sau rapoarte anuale ale factorilor interesați, acolo
unde este cazul.
În contextul în care se va constata că informațiile disponibile la nivelul surselor de informații
existente (bazele de date ale INS, rapoartelor anuale de implementare) nu sunt suficiente
pentru a reflecta progresul implementării Strategiei, se va opta, complementar, pentru
aplicarea de chestionare de monitorizare/evaluare a persoanelor/organizaţiilor care
implementează proiectele relevante pentru măsurile Strategiei.
7.2. Evaluarea de impact
Evaluarea de impact analizează impactul programului implementat, prin raportare la nevoile
pe care programul a urmărit sa le satisfacă şi, totodată, să determine dacă efectele pozitive ale
programului sunt sustenabile în timp şi după finalizarea implementării programului.
Evaluarea impactului implementării SDL în Municipiul carei se va realiza prin derularea unui
studiu de referință la finalizarea implementării Strategiei de Dezvoltare Locală, care să scoată
în evidență evoluția indicatorilor specifici, coroborat cu rezultatele evaluării proiectelor
finanțate prin SDL și implementate de beneficiari.
Durata evaluării va fi de 3 luni, și se va realiza în anul 2023, înainte de finalizarea celor 5 ani
de implementare a strategiei. Până în acest moment, proiectele implementate prin SDL vor fi
finalizate, raportate și evaluate, asigurându-se astfel maximizarea intervențiilor în teritoriu
pentru atingerea obiectivelor propuse și a țintelor indicatorilor propuși.
Un studiu de referință intermediar se va realiza la mijlocul perioadei de implementare, cu
scopul de a monitoriza evoluția indicatorilor propuși.
Detalii despre procedura de monitorizare se regăsesc și în Anexa 8.
Cadrul Logic al intervenției și indicatorii de rezultat asociați arată în felul următor:
CADRUL LOGIC AL INTERVENTIEI
Obiectiv General SDL Carei:
Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială în Zonele
Urbane Marginalizate din Municipiul Carei
Indicatori de rezultat (outcome) proprii SDL Sursă de
verificare
Reducerea procentului persoanelor care trăiesc în risc de Studiu de referință
332
sărăcie (medie ZUM) final
Reducerea procentului persoanelor care trăiesc în risc de
sărăcie (non-ZUM)
Obiectivul specific 1. Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire la nivelul
comunităţilor ZUM de pe teritoriul SDL
I.1 Reducere procent gospodării în care suprafața de locuire pe
persoană este sub 15m2 / persoana (medie ZUM) Studiu de referință
final I.2
Scăderea numărului de familii care au probleme legate de
actele de proprietate asupra locuinței în care trăiesc
I.4 Număr suplimentar de familii care vor avea acces pe drum
asfaltat în zonele urbane funcționale aferente ZUM Rapoarte de
evaluare a
proiectelor
implementate prin
SDL
I.4 Număr suplimentar de terenuri de joacă in ZUM și zona
funcțională aferentă
I.5 Creșterea numărului de persoane implicate în acțiuni ce
vizează apropierea dintre locuitorii ZUM și non-ZUM
I.4 Creșterea satisfacției rezidenților ZUM (medie), cu condițiile
de trai (locuri de joacă pentru copii) Studiu de referință
final I.3
Creșterea gradului de mulțumire cu privire la curățenia
zonelor locuite (ZUM și zone funcționale)
Obiectivul specific 2. Reducerea riscului de abandon şcolar în rândul
copiilor din teritoriul SDL
I.7 Reducerea numărului de persoane neșcolarizate din ZUM
(medie)
Studiu de referință
final
I.7
Număr suplimentar de copii aflați în situații de vulnerabilitate
și/sau risc de excludere care beneficiază de servicii integrate
educaționale
Rapoarte de
evaluare a
proiectelor
implementate prin
SDL I.6
Creșterea accesului copiilor la învățământul antepreșcolar la
nivelul ZUMuri și SDL
Obiectivul specific 3. Creşterea şanselor de ocupare formală în
rândul persoanelor de vârstă activă din teritoriul SDL
I.9 Creșterea numărului de persoane beneficiare de servicii
integrate de ocupare
Rapoarte de
evaluare a
proiectelor
implementate prin
SDL
I.8 Creșterea numărului de unități de economie socială
I.9 Creșterea numărului de persoane calificate / recalificate ca
urmare a implementării SDL
I.9 Creșterea numărului de persoane angajate / ocupate ca urmare
a implementării SDL
I.9 Creșterea ocupării în sectorul formal în rândul persoanelor din
ZUM cu 40% față de situația curentă Studiu de referință
final I.9 Creșterea participării persoanelor din ZUM la servicii de
333
ocupare individualizate
I.9
Creșterea procentului de gospodării din fiecare ZUM (medie)
care au venit constant (salarii lunare, activități independente,
etc.)
Obiectivul specific 4. Dezvoltarea unui sistem integrat de servicii
sociale individualizate axat pe nevoile comunităţilor dezavantajate
I.11 Creșterea satisfacției rezidenților ZUM (medie) față de
centrele comunitare din Carei
Studiu de referință
final
I.10 Creșterea numărului de persoane beneficiare ale Centrelor
Comunitare Integrate
334
8. Planul financiar
Din fondurile FSE (intervenții POCU, în proporție de 35,25% din bugetul cumulat
POR+POCU), respectiv din fonduri proprii, se va asigura sustenabilitatea intervențiilor tip
POR pe termen lung. Peste 50% din grupul țintă vizat de fondurile POCU vor fi beneficiari
ai intervențiilor de ocupare.
Graficul nr. 2. Structura bugetului previzionat al SDL
Estimarea bugetului total necesar pentru implementarea Planului de Acțiune:
1. Din bugetul POR vor fi sprijinite următoarele intervenţii:
Tipuri de intervenții Durată
(ani) POR (EUR)
Construcție/reabilitare de locuințe sociale în zonele urbane
funcționale aferentă zonelor urbane marginalizate ZUM 4 2.400.000
Creare/reabilitare/modernizare spații publice urbane (reabilitare/
modernizare străzi, realizare spații de joacă) 4 70.000
Reabilitare şi/sau extindere unități educaționale preșcolare în zona
urbană funcțională aferentă ZUM 3 410.000
Dotarea cu echipamente de infrastructură a întreprinderilor de
economie socială de inserție (schema de minimis) 2 70.000
Crearea unui/unor Centru(e) Comunitar(e) Integrat(e) medico-
social(e) care să deservească populația din zonele urbane
marginalizate
3 300.000
335
2. Din bugetul POCU vor fi sprijinite următoarele intervenții:
Tipuri de intervenții Durată
(ani)
POCU
(EUR)
Sprijin pentru creșterea accesului și participării la procesul de
educație a copiilor școlari și preșcolari din ZUM şi zonele
funcționale aferente
4 560.000
Ocuparea forței de muncă prin pachete integrate de ocupare 4 880.000
Operaționalizarea Centrului(elor)Comunitar(e) Integrat(e) 3 100.000
Costuri de funcționare legate de gestionarea implementării
SDL și animarea comunității
- Activități de monitorizare, evaluare și promovare SDL
(Ex. Studiu de evaluare a SDL; monitorizarea
implementării SDL cu participarea comunității etc.)
- Costuri de administrare (costuri curente, personal, etc.)
5 230.000
Distribuția bugetului previzionat al SDL este următoarea:
Intervențiile propuse se adresează cel puțin numărului minim de beneficiari prezentat mai
jos:
Intervenții Grup țintă Buget
(EUR)
Sursă
buget
I.1 Construcție/reabilitare de locuințe sociale în zonele
urbane funcționale aferente zonelor urbane marginalizate
ZUM
Min. 300
persoane 2.400.000 POR
I.2 Asistență juridică pentru rezolvarea problemelor cronice
legate de proprietăți, cu care se confruntă locuitorii ZUM
Min. 50
familii 28.000
Alte
fonduri
I.3 Programe de educație informală a locatarilor cu privire la
administrarea bunurilor proprii și a celor în comun cu vecinii
Min.600
persoane 24.000
Alte
fonduri
I.4 Creare/reabilitare/modernizare spații publice urbane: Min. 380
persoane 70.000 POR
I.5 Servicii de întărire a comunității (evenimente,
concursuri)
Min. 1000
persoane 36.000
Alte
fonduri
I.6 Reabilitare şi/sau extindere unități educaționale
preșcolare în zona urbană funcțională aferentă ZUM
Min. 40
copii / an 410.000 POR
I.7 Sprijin pentru creșterea accesului și participării la
procesul de educație a copiilor școlari și preșcolari din ZUM
și zonele funcționale aferente
Min. 265
persoane
560.000 POCU
I.8 Dotarea cu echipamente de infrastructură a
întreprinderilor de economie socială de inserție
Min. 10
persoane 70.000 POR
336
I.9 Asistență și suport pentru integrarea socio-profesională Min. 380
persoane 880.000 POCU
I.10 Crearea unui/unor Centru(e) Comunitar(e) Integrat(e)
medico-social(e)
Min. 300
persoane 300.000 POR
I.11 Operaționalizarea Centrului(elor) Comunitar(e) Max. 100
persoane 100.000 POCU
Pentru funcţionarea GAL sunt prevăzute urmatoarele tipuri indicative de cheltuieli
administrative:
- Salarii şi alte plăţi pentru personalul GAL
- Cheltuieli pentru închirierea/achiziția de echipamente de birotică și electronice,
precum și a altor echipamente necesare pentru desfășurarea activităților GAL
- Cheltuieli pentru organizarea întâlnirilor
- Cheltuieli legate de comunicare (telefonie, internet, poștă și servicii poștale)
- Cheltuieli legate de transport
- Cheltuieli financiare și juridice (audit financiar, comisioane bancare, gestiune cont
etc.) Consumabile de birou
- Cheltuieli cu pagina web a GAL – unde vor fi lansate periodic informații
Alte cheltuieli previzionate:
- Activități de monitorizare, evaluare și promovare SDL (de ex. studiu de evaluare a
SDL; monitorizarea implementării SDL cu participarea comunității etc.)
- Cheltuieli legate de plata experţilor şi pentru alte servicii de expertiză legate de
implementarea strategiei de dezvoltare locală
- Instruirea personalului implicat în implementarea strategiei de dezvoltare locală
- Evenimente de promovare
- Conferințe, seminarii și workshop-uri
- Conferințe de presă/comunicate de presă
- Sesiuni de instruire
- Sesiuni de informare.
În perioada în care GAL nu va dispune de fonduri din POCU, auto susținerea pe termen scurt
va fi asigurată prin suportul municipalității Carei, care și-a asumat documentul strategic, dar
și prin contribuția financiară din partea firmelor membre GAL.
Bugetul detaliat al SDL se află în Anexa 9.
337
9. Termeni, abrevieri
Strategia de Dezvoltare
Locală
(SDL)
Strategia de Dezvolare Locală documentul princare se
implementează mecanismul DLRC
Dezvoltare locală plasată
sub responsabilitatea
comunității
(DLRC)
DLRC este un instrument care se adresează unor teritorii
subregionale specifice, fiind gestionat de comunitate prin
intermediul Grupurilor de Acțiune Locală (GAL), formate din
reprezentanți ai sectorului public și privat, precum și ai
comunităților, atât ai celor marginalizate, cât și ai celor
nemarginalizate ce promovează interesele socio-economice
locale.
Zona urbană funcțională
aferentă
zona existentă în jurul/ în proximitatea ZUM vizate de SDL,
având un caracter unitar și funcțional din punct de vedere social,
economic, demografic etc.
Zone urbane
marginalizate
(ZUM)
zone din interiorul orașelor și municipiilor care nu satisfac un
standard corespunzător pe niciunul din cele trei criterii, adică au
deficit de capital uman (populație cu stare precară de sănătate,
îmbătrânită, cu nivel redus de educație etc.), au un nivel scăzut de
ocupare formală (populație șomeră etc.), și oferă condiții
improprii de locuire (locuința supra-aglomerate, nebranșate la
utilități etc.).
Facilitare are ca scop implicarea și participarea activă a membrilor
comunității, mai ales a celor din ZUM, în vederea deprinderii de
către aceștia a acelor abilități necesare unui trai decent.
Inovarea socială presupune dezvoltarea de idei, servicii și modele prin care pot fi
mai bine abordate provocările sociale, cu participarea actorilor
publici și privați, inclusiv a societății civile, cu scopul
îmbunătățirii serviciilor sociale.
Comunitățile roma și
non-roma
acele comunități în care populația aparținând minorității roma
reprezintă minim 10% din totalul populației la nivelul
comunității”. Corespunzător, comunitățile în care populația
aparținând minorității roma este prezentă într-un procent mai mic
de 10% din totalul populației la nivelul comunității respective
sunt considerate a fi comunități non-roma.
Populația aparținând comunității roma se referă la persoanele
care se auto-declară ca fiind de etnie roma, în cadrul studiului de
338
referință.
Locuințe
supraagolomerate
Locuințe cu < 15,33 m2 pe persoană
Nesiguranță locativă proporția gospodăriilor ce nu dețin locuința în proprietate
personală
Risc de sărăcie sunt incluse persoane care au un venit disponibil echivalat situat
sub pragul riscului de sărăcie, care este stabilit la 60% din
mediana la nivel național a venitului disponibil (după
transferurile sociale) per adult echivalent.
Copii în situații de
dificultate
ante-preșcolari/preșcolari/ elevi, în special copii din grupurile
vulnerabile, cu accent pe copiii aparținând minorității roma,
copiii cu dizabilități și cu nevoi educaționale speciale, copiii din
comunitățile dezavantajate socio-economic1, copiii din familii cu
3 sau mai mulți copii sau din familii monoparentale, copiii cu
unul sau ambii părinți în mobilitate în afara localității de
domiciliu (mai ales copiii care se confruntă cu separarea pe
termen lung de părinții lor plecați la muncă în străinătate), copii
în cazul cărora unul sau mai mulți adulți din gospodărie sunt
privați de libertate sau sunt în supravegherea serviciilor de
probațiune, copiii care au părăsit școala pentru a munci (inclusiv
în gospodărie), copiii care nu au fost înscriși la școală, care au
abandonat sau au părăsit timpuriu școala etc.), mame minore,
adolescenți cu comportamente la risc, copii și tineri ai străzii;
1 Această categorie de grup țintă vizează măsurile care urmăresc creșterea accesului și participării la educația timpurie/ învățământ
primar și secundar și reducerea părăsirii timpurii a școlii.
339
Cuprins:
INTRODUCERE. SCOPUL ELABORĂRII STRATEGIEI ..................................................................... 1
CAPITOLUL I. PROFILUL MUNICIPIULUI CAREI ............................................................................ 3
1.1. DATE GEOGRAFICE ȘI ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU ..................................................................................... 3
1.1.1. Istoria municipiului Carei ...................................................................................................................... 3
1.1.2. Relieful............................................................................................................................................................. 7
1.1.3. Apele ................................................................................................................................................................. 9
1.1.4. Clima .............................................................................................................................................................. 10
1.1.5. Vegetatia, fauna și solurile .................................................................................................................. 11
1.1.6. Limite administrative şi modul de utilizare a terenurilor .................................................... 13
1.2. AUDIT TERITORIAL ....................................................................................................................................... 13
1.2.1. Demografie .................................................................................................................................................. 13
1.2.2. Profil și competitivitate economică. Resurse umane. .............................................................. 26
1.2.3. Infrastructura tehnică și de transport ........................................................................................... 52
1.2.4. Infrastructura socială și de locuinte ............................................................................................... 72
1.2.5. Patrimoniul natural și cultural. Turism ......................................................................................94
1.2.6. Calitatea mediului ................................................................................................................................ 108
1.2.7. Capacitatea administrativă ............................................................................................................. 117
CAPITOLUL II. ANALIZA SWOT....................................................................................................... 129
CAPITOLUL III. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI CAREI PENTRU
PERIOADA 2014-2020 ...................................................................................................................... 138
3.1. CONTEXTUL STRATEGIC ........................................................................................................................... 138
3.1.1. Contextul strategic european .......................................................................................................... 138
3.1.2. Contextul strategic național: ........................................................................................................... 141
3.1.3. Contextul strategic regional și judetean .................................................................................... 167
3.2. ANALIZA IMPLEMENTĂRII PROIECTELOR CU FINANTARE NERAMBURSABILA SI CU
FINANTARE DE LA BUGETUL LOCAL PENTRU PERIOADA 2000-2013 ............................................. 169
3.3. VIZIUNEA DE DEZVOLTARE (ORIZONT 2020): .................................................................................... 172
3.4. ȚINTE SPECIFICE PENTRU ANUL 2020: ................................................................................................. 173
3.5. OBIECTIVE STRATEGICE. OBIECTIVE OPERAȚIONALE. MĂSURI. ........................................................ 175
CAPITOLUL IV: PROCESUL DE PLANIFICARE PARTICIPATIVĂ: .......................................... 193
4.1.GRUPURILE DE LUCRU – SINTEZA ............................................................................................................. 193
4.2. CONSULTARE PUBLICĂ .............................................................................................................................. 195
340
CAPITOLUL V – PORTOFOLIUL DE PROIECTE PRIORITARE STRATEGICE PENTRU
PERIOADA 2014-2020 ....................................................................................................................201
CAPITOLUL VI – PLANUL DE ACTIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE
DEZVOLTARE LOCALA 2014-2020 ............................................................................................... 234
CAPITOLUL VII. SISTEMUL DE IMPLEMENTARE SI MONITORIZARE A STRATEGIEI ... 238
7.1. SISTEMUL DE MANAGEMENT PROPUS PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI ............................... 238
7.2. PROCESUL DE INFORMARE ȘI DISEMINARE ............................................................................................ 238
7.3. SISTEMUL DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE A STRATEGIEI ................................................................. 239
ANEXE ..................................................................................................................................................... 243
ANEXA 1. LISTA PROIECTELOR PRIORITARE STRATEGICE PROPUSE SPRE FINANȚARE PRIN
STRATEGIA 2014-2020 ................................................................................................................................... 243
ANEXA 2. CHESTIONARUL APLICAT POPULAȚIEI .......................................................................................... 247
ANEXA 3.STRATEGIA SOCIALA LOCALA PLASATA SUB DEZVOLTAREA COMUNITATII248
Top Related