Informații detaliate privind acțiunile întreprinse de ... · și documentele de lucru sunt...

72
INFORMAȚII DETALIATE PRIVIND ACȚIUNILE ÎNTREPRINSE DE COMISIE ÎN URMA OPINIILOR EXPRIMATE PRIN INTERMEDIUL PLATFORMEI REFIT ANALIZA ANUALĂ A SARCINII DE REGLEMENTARE 2018

Transcript of Informații detaliate privind acțiunile întreprinse de ... · și documentele de lucru sunt...

INFORMAȚII DETALIATE PRIVIND ACȚIUNILE ÎNTREPRINSE DE COMISIE ÎN URMA OPINIILOR EXPRIMATE PRIN INTERMEDIUL PLATFORMEI REFITANALIZA ANUALĂ A SARCINII DE REGLEMENTARE 2018

CUPRINS

Print ISBN 978-92-76-01745-5 doi:10.2792/488092 KA-04-19-281-RO-CPDF ISBN 978-92-76-01726-4 doi:10.2792/567 KA-04-19-281-RO-N

| 3

1 PLATFORMA REFIT 4

2 PLATFORMA DE MONITORIZARE A OPINIILOR ADOPTATE PE DOMENII DE POLITICĂ 6

2.1 AGRICULTURĂ ___________________________________ 82.2 SUBSTANȚE CHIMICE ______________________________ 112.3 CONCURENȚĂ ___________________________________ 142.4 REȚELE DE COMUNICAȚII ___________________________ 182.5 POLITICA PRIVIND PROTECȚIA CONSUMATORILOR _______ 212.6 ÎNVĂȚĂMÂNT ____________________________________ 232.7 OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ______________________ 252.8 MEDIU _________________________________________ 282.9 SERVICIILE FINANCIARE ____________________________ 322.10 SĂNĂTATE ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ _______________ 362.11 ASPECTE ORIZONTALE _____________________________ 402.12 PIAȚA INTERNĂ __________________________________ 442.13 JUSTIȚIE ________________________________________ 492.14 AFACERI MARITIME ȘI PESCUIT ______________________ 512.15 MIGRAȚIE ȘI AFACERI INTERNE ______________________ 532.16 MOBILITATE ȘI TRANSPORTURI ______________________ 552.17 POLITICA REGIONALĂ _____________________________ 572.18 STATISTICĂ ______________________________________ 602.19 IMPOZITARE ȘI UNIUNE VAMALĂ ____________________ 62

3 TABELE SINTETICE 66

4 |

Platforma REFIT a fost înființată în mai 2015 (1) pentru a oferi consultanță Comisiei cu privire la modul în care reglementa-rea la nivelul Uniunii Europene (UE) poate deveni mai eficientă și mai eficace în reducerea constrângerilor fără a submina obiectivele în materie de politici.

Aceasta este formată din 2 grupuri:• un grup al părților interesate, cu 18 membri reprezen-

tând mediul de afaceri, inclusiv IMM-uri, organizații ale societății civile și parteneri sociali, având o experiență directă în aplicarea legislației Uniunii. Grupul include, de asemenea, doi reprezentanți ai Comitetului Economic și Social European și ai Comitetului Regiunilor. Membrii Gru-pului părților interesate au fost selectați printr-o cerere publică de candidaturi și au fost numiți până la 31 oc-tombrie 2019. Selectarea lor s-a desfășurat astfel în-cât să se asigure, în măsura posibilului, o reprezentare echilibrată a diferitelor sectoare, interese și regiuni ale Uniunii, precum și un echilibru între numărul de bărbați și cel de femei (2);

• un grup al reprezentanților guvernelor, reunind câte un expert de nivel înalt din fiecare dintre cele 28 de state membre ale UE.

Membrii platformei analizează sugestii transmise de către ce-tățeni și părțile interesate, fie online, prin intermediul instru-mentului „Lighten the load” (Reducerea poverii administrative), fie prin alte mijloace (de exemplu, scrisori adresate Comisiei). Membrii platformei evaluează fondul acestor contribuții în ceea ce privește potențialul lor de a reduce sarcina adminis-trativă și de reglementare. Pe această bază, platforma REFIT adoptă opinii care recomandă Comisiei acțiuni practice de în-treprins în continuare.

Opiniile adoptate variază nu doar în funcție de subiect, ci și în funcție de cazul în care doar semnalează aspecte care trebuie să fie avute în vedere în activitățile curente ale Comisiei sau care impun diferite tipuri de acțiuni (revizuiri legislative, orien-tări, diferite măsuri de punere în aplicare etc.).

În mod normal, platforma nu elaborează opinii pe teme care:• se află în curs de examinare de către Parlamentul Euro-

pean și Consiliu la propunerea Comisiei în cadrul proce-durii legislative a UE;

• au fost vizate de propuneri legislative care au intrat în vigoare de prea puțină vreme (doi ani) pentru a fi posibilă formularea unor concluzii riguroase privind funcționarea;

• fac obiectul unei consultări planificate sau în curs de des-fășurare a partenerilor sociali;

• se referă la punerea în aplicare a dreptului UE într-un singur stat membru sau doar în câteva state membre.

Printre principiile directoare se află:• Transparență – platforma REFIT își desfășoară activită-

țile într-un mod transparent și în deplină conformitate cu normele generale ale Comisiei aplicabile grupurilor de experți. Toate sugestiile, procesele-verbale ale reuniunilor și documentele de lucru sunt făcute publice (3).

• Incluziune – activitatea se desfășoară pe baza datelor primite de la părțile interesate și de la membrii înșiși ai platformei, precum și a cererilor din partea Comisiei. Pot fi invitați experți externi pentru a se implica în probleme specifice.

• Capacitatea de reacție – platforma răspunde la toate sugestiile primite. În cazul în care platforma decide să nu dea curs unei sugestii, părții interesate relevante i se oferă o explicație.

Prim-vicepreședintele Timmermans

„Corpusul legislativ al UE trebuie să rămână adecvat scopului, să fie actualizat și cât mai simplu posibil. Pentru a asigura acest lucru, trebuie să cunoaștem punctele de vedere ale celor care sunt în miezul problemelor: cetățenii, micii întreprinzători, administrațiile publice care se confruntă zilnic cu avantajele, dar, uneori, și cu lipsa de eficiență a legislației noastre și a modului în care aceasta este pusă în aplicare de către statele membre. Platforma REFIT are rolul de a colecta punctele lor de vedere, de a le evalua și de a le transforma în sugestii pragmatice și operaționale pentru Comisia Europeană.”

(1) COM(2015) 215.(2) Decizia C(2015) 3261 a Comisiei de instituire a platformei REFIT; Decizia C(2015) 9063 a Comisiei de numire a membrilor Grupului părților interesate al

platformei REFIT.(3) Site-ul web al platformei REFIT: https://ec.europa.eu/info/law/law-making-process/evaluating-and-improving-existing-laws/refit-making-eu-law-simpler-and-

less-costly/refit-platform_ro

PLATFORMA REFIT1

| 5

Comisia s-a angajat să răspundă la toate opiniile și să preci-zeze dacă acțiunea este considerată necesară sau oportună, tipul de acțiune avut în vedere, precum și termenul preconizat de realizare a acțiunii. Informații relevante privind acțiunile în-treprinse în continuarea opiniilor platformei sunt prezentate

prin intermediul programelor de lucru ale Comisiei (4) și al ta-bloului de bord REFIT (5).

Prezentul raport oferă o imagine de ansamblu asupra acțiu-nilor întreprinse în continuare de către Comisie, ca răspuns la opiniile adoptate de platforma REFIT de la data înființării și până la 22 octombrie 2018.

Fluxul de lucru al platformei REFIT

1 Sunt prezentate sugestii

2b Sugestiile relevante

2 Secretariatul pune toate sugestiile la dispoziția membrilor platformei și se angajează să efectueze o primă examinare în numele platformei

5 Secretariatul răspunde în numele platformei

7 Secretariatul consolidează contribuțiile celor două grupuri

8 Adoptarea finală a opiniilor

9 Comisia comunică acțiunile întreprinse în continuare

2aSugestiile nerelevante sunt trimise la serviciul european de asistență „Europe Direct” sau se oferă un răspuns direct la acestea de către serviciile Comisiei

3Raportorii Grupului părților interesate (GPI) sugerează priorități pentru elaborarea de către platformă a unor opinii noi

6 Raportorul GPI întocmește proiectul de opinie, îl comunică GPI și îl finalizează

4Grupul reprezentanților guvernelor (GG) analizează prioritățile GPI și le identifică pe cele la care este interesat să contribuie

6 GG finalizează contribuția sa la proiectele de opinii

(4) https://ec.europa.eu/info/publications/european-commission-work-programme_ro(5) http://publications.europa.eu/webpub/com/refit-scoreboard/en/index.html

6 |

PLATFORMA DE MONITORIZARE A OPINIILOR ADOPTATE PE DOMENII DE POLITICĂ

2

| 7

8 |

Până în prezent, platforma REFIT a adoptat 10 opinii în do-meniul agriculturii. Dintre aceste opinii, 9 s-au axat în mod direct pe îmbunătățirea eficienței și eficacității politicii agri-cole comune (PAC), inclusiv a mecanismului de ecologizare al acesteia, ceea ce face ca PAC să devină un domeniu-cheie care prezintă importanță pentru părțile interesate. Sugestiile platformei au fost avute în vedere în Comunicarea privind vii-torul sectorului alimentar și al agriculturii în UE, adoptată în

noiembrie 2017 (6), și au constituit o contribuție la lucrările privind viitorul politicii agricole europene. În iunie 2018, Comi-sia a adoptat, în special, 3 propuneri privind PAC în perioada de după 2020 care conțin elemente de simplificare. Punctele de vedere ale platformei cu privire la standardele de comer-cializare a fructelor și legumelor proaspete sunt incluse în-tr-o evaluare specifică, care este prevăzută să fie finalizată în 2020.

2.1 AGRICULTURĂ

Phil Hogan, comisar pentru agricultură și dezvoltare rurală„Propunerile de astăzi [privind modernizarea și simplificarea politicii agricole comune] reprezintă concretizarea angajamentelor Comisiei de a moderniza și a simplifica politica agricolă comună, de a aplica principiul unei adevărate subsidiarități în privința statelor membre, de a garanta un sector agricol mai rezilient în Europa și de a intensifica ambiția legată de mediu și climă a politicii.”

(6) COM(2017) 713.

| 9

10 puncte de vedere supuse criteriilor de excludere sau retrase

30 de puncte de vedere care fac obiectul

opiniilor adoptate

AGRICULTURĂ

10 opinii

3 puncte de vedere rămase

Politica agricolă comună:„Viitoarea PAC […] ar trebui să abordeze în mod explicit modalitățile de reducere a caracterului birocratic al cadrului de control, îmbunătățind totodată eficacitatea politicii și buna gestionare a fondurilor UE.” Grupul părților interesate al platformei REFIT

Platforma REFIT a emis 4 opinii în 2016 și 6 opinii în 2017 cu privire la PAC. În acest context, platforma REFIT:• a subliniat necesitatea eficacității și eficienței PAC, re-

comandând o revizuire strategică a politicii și evaluând, astfel cum s-a prevăzut, finanțarea, gestionarea și moni-torizarea acesteia (Ref. I.4a);

• a recomandat examinarea sistemului de controale care se aplică pilonilor I și II împreună cu normele privind eco-condiționalitatea în cadrul unei analize mai holistice a PAC (Ref. I.3a, I.7a-f, I.8a-f, I.12a);

• a sugerat examinarea modalităților de simplificare și asi-gurare a coerenței dintre Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și alte fonduri structurale și de coeziune (Ref. I.5a, I.11a-e);

• a recomandat să se evalueze schema de ecologizare a PAC – care leagă plățile UE de climă și de practicile agri-cole ecologice – și să se aibă în vedere ajustarea unor norme și cerințe pentru aceste plăți, cum ar fi praguri și factori de ponderare. De asemenea, platforma REFIT a solicitat reduceri mai proporționale și transparente ale plăților pentru ecologizare în caz de nerespectare.

Ca răspuns la aceste recomandări, Comisia a realizat o am-plă consultare publică în 2017 privind modernizarea și sim-plificarea PAC. Au fost primite peste 320 000 de contribuții individuale privind performanțele anterioare și perspectivele viitoare. Comisia a finalizat, de asemenea, evaluarea schemei de ecologizare a PAC. Aceste acțiuni au stat la baza elaborării unei comunicări strategice privind opțiunile disponibile pen-tru reforma PAC, adoptată în noiembrie 2017 (7). Punctele de vedere ale platformei au fost avute în vedere de Comisie și în propunerile sale privind PAC după 2020, adoptate la 1 iu-nie 2018 (8). Aceste propuneri se referă, în special, la planurile strategice pentru PAC care trebuie elaborate de statele mem-bre, la finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC, precum și la anumite aspecte privind organizarea comună a piețelor produselor agricole și a sistemelor de calitate. Elementul prin-cipal al acestei propuneri de reformare a PAC din punctul de vedere al simplificării este introducerea unui sistem de aplica-re bazat pe rezultate, care va crea oportunități semnificative pentru simplificare și creșterea eficienței la fiecare nivel de gestionare.

Standarde de comercializare a fructelor și legumelor proaspetePlatforma REFIT a recomandat să se asigure eficacitatea și eficiența normelor UE privind standardele de comercializare a fructelor și legumelor și să se examineze diferite opțiuni în acest context.

Prezentare generală a observațiilor părților interesate și a opiniilor formulate de platforma REFIT (19 mai 2015-25 octombrie 2018)

DATE IMPORTANTE

noiembrie 2017Comunicarea privind viitorul sectorului

alimentar și al agriculturii în UE

octombrie 2018Evaluarea mecanismului de ecologizare

iunie 2018Propuneri privind noua PAC, ca parte a cadrului financiar multianual (CFM)

primul trimestru 2020Evaluarea standardelor de comercializare ale UE

(7) COM(2017) 713, 29 noiembrie 2017.(8) COM(2018) 392, COM(2018) 393 și COM(2018) 394.

10 |

Ca răspuns la aceste recomandări, Comisia efectuează o eva-luare, care se va finaliza în 2020, pentru a evalua funcționa-

rea cadrului legislativ și a identifica modalități de simplificare a acestuia.

10 opinii formulate de platforma REFIT în domeniul agriculturii:

Cu privire la PAC:● Normele privind ecocondiționalitatea din cadrul PAC

(Ref. I.2a) (2016)

● Suprapuneri între pilonii I și II din PAC (Ref. I.3a) (2016)

● Eficacitatea și eficiența PAC (Ref. I.4a) (2016)

● ESI și FEARD (Ref. I.5a) (2016)

● Activitatea de control și audit asupra PAC (Ref. I.7a-f) (2017)

● Ecocondiționalitate (Ref. I.8a-f) (2017)

● Sprijin pentru dezvoltare rurală (Ref. I.11a-e) (2017)

● Legislația UE privind reforma subvențiilor agricole (Ref. I.12a) (2017)

Cu privire la ecologizare:● Ecologizare (Ref. I.10a-g) (2017)

Cu privire la standardele de comercializare a fructelor și legumelor proaspete:● Standarde de comercializare pentru agricultura fructelor

și legumelor proaspete (Ref. I.6a) (2016)

| 11

Platforma REFIT a adoptat 3 opinii în domeniul legislației privind substanțele chimice. Acestea se referă la suprapune-rile din legislația privind substanțele chimice și cea privind se-curitatea și sănătatea în muncă (SSM), procesul de autorizare REACH și legislația pentru clasificarea, etichetarea și ambala-rea (CLP) amestecurilor de metale în stare masivă.

Comisia urmărește preocupările legate de procesul de auto-rizare în contextul evaluării REACH (finalizat în martie 2018) și al planului de acțiune asociat acestuia, care conține acțiuni concrete specifice ce au ca scop simplificarea procesului de autorizare.

Aspectele legate de interfața dintre legislația REACH și cea privind SSM sunt urmărite atât prin intermediul evaluării REACH, cât și prin verificarea adecvării cu privire la cele mai re-levante acte legislative privind substanțele chimice (cu excep-ția REACH) (care se va finaliza până la sfârșitul anului 2019).

Aspectele legate de clasificarea CLP a aliajelor metalice sunt abordate prin intermediul elaborării și discutării unei noi metode de testare în cadrul grupurilor de lucru științifice rele-vante. De asemenea, serviciile Comisiei caută modalități de a oferi îndrumări și clarificări privind interpretarea unei dispoziții referitoare la derogarea de la etichetare în cazuri speciale.

2.2 SUBSTANȚE CHIMICE

Elżbieta Bieńkowska, comisar pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri

„Îmbunătățirea funcționării procesului de autorizare REACH reprezintă o prioritate. Toată lumea se gândește la autorizarea substanțelor chimice. Cu toții dorim ca aceasta să funcționeze, dar întrebarea este cum să se păstreze beneficiile, în același timp reducân­du­se costurile și incertitudinea generată de proces.”

12 |

2 puncte de vedere supuse criteriilor de excludere sau retrase

3 puncte de vedere care fac obiectul

opiniilor adoptate

SUBSTANȚE CHIMICE

3 opinii

Suprapuneri în legislația privind substanțele chimice și cea privind securitatea și sănătatea în muncăPlatforma REFIT a adoptat o opinie (Ref. II.2a) privind interfața dintre legislația REACH și cea privind securitatea și sănăta-tea în muncă, în care a recomandat Comisiei să crească gra-dul de sensibilizare și să elaboreze orientări privind punerea în aplicare a legislației în acest domeniu.

Ca răspuns, Comisia se ocupă în prezent de clarificarea in-terfeței dintre legislația REACH și cea privind SSM, cu scopul de a reduce suprapunerile. În plus, au fost sau vor fi efectu-ate mai multe evaluări în acest domeniu, în special evalua-rea directivelor UE privind securitatea și sănătatea în muncă (încheiată în ianuarie 2017), evaluarea REACH (încheiată în martie 2018) și verificarea adecvării celor mai relevante acte legislative privind substanțele chimice (cu excepția REACH), care urmează a fi încheiată la sfârșitul anului 2018. Printre altele, aceste evaluări vor aborda aspectele invocate în opinia platformei REFIT. Pe baza rezultatelor acestor evaluări, Comi-sia va evalua necesitatea unor acțiuni suplimentare în cursul anului 2019.

Procesul de autorizare REACH„Există potențialul de a simplifica și a dezvolta în continuare procesul de autorizare REACH.” Grupul reprezentanților guvernelor al platformei REFIT

Platforma REFIT a recunoscut că există loc pentru îmbună-tățirea eficacității procesului de autorizare REACH (opinia Ref. II.4a) și a încurajat Comisia Europeană să identifice mă-surile de simplificare. Grupul părților interesate a sugerat, de asemenea, să se depună eforturi suplimentare de către au-toritățile competente în vederea identificării de noi substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită (substances of very high concern – SVHC).

Ca răspuns, Comisia a examinat problemele aduse în discuție de platforma REFIT în cadrul evaluării sale a Regulamentului REACH, încheiate în martie 2018 (9). În raportul său general privind funcționarea acestei legislații, Comisia enumeră, în special, acțiuni specifice în scopul simplificării și îmbunătă-țirii aplicabilității proceselor REACH, mai ales a autorizării, de exemplu prin: (i) simplificarea cererilor pentru continuarea uti-lizării SVHC în piesele de schimb și continuarea evaluării ce-

Prezentare generală a observațiilor părților interesate și a opiniilor formulate de platforma REFIT (19 mai 2015-25 octombrie 2018):

ianuarie 2017Evaluarea directivelor UE privind securitatea

și sănătatea în muncă

decembrie 2018Verificarea adecvării celor mai relevante acte legislative

privind substanțele chimice (cu excepția REACH)

martie 2018Evaluarea REACH și a planului de acțiune

în cursul anului 2019Clarificarea interfeței dintre legislația REACH și cea privind SSM

în cursElaborarea unei noi metode de testare pentru aplicarea

articolului 12 litera (b) din CLP (metoda de testare prin bioeluție) Ghid și clarificări privind derogarea de la etichetare

în cazuri specifice în temeiul CLP

DATE IMPORTANTE:

(9) COM(2018) 116 și SWD(2018) 58.

| 13

rerilor referitoare la utilizarea substanțelor în cantități reduse în 2018; și (ii) monitorizarea atentă și abordarea dificultăților legate de cererile de autorizare care vizează mai mulți ope-ratori. În plus, este planificată o acțiune pentru promovarea substituirii SVHC, ca urmare directă a recomandării grupului părților interesate al platformei REFIT.

Clasificarea, etichetarea și ambalarea (CLP) amestecurilor de metale în stare masivăÎn opinia privind clasificarea CLP a aliajelor metalice (Ref. II.3.b), platforma REFIT recunoaște normele actuale privind clasifica-rea aliajelor metalice și necesitatea unei analize suplimentare. De asemenea, ea evidențiază faptul că în clasificarea sub-stanțelor și a amestecurilor în conformitate cu Regulamentul

CLP și cu principiile sistemului global armonizat al ONU (Glo-bally Harmonized System – GHS), se ține cont doar de proprie-tățile intrinsece, cu accent pe pericol, și nu se realizează o evaluare a riscurilor. Platforma recomandă Comisiei să sprijine elaborarea unei noi metode de testare pentru evaluarea bio-eluției și să emită orientări pentru clarificarea modului în care se aplică dispozițiile de derogare de la normele de clasificare pentru aliajele metalice [articolul 12 litera (b) din CLP]. Aceste recomandări sunt urmărite direct de către Comisie în cadrul unui grup de experți pentru CLP instituit special pentru a dis-cuta și elabora o astfel de metodă. Comisia analizează, de asemenea, modalități de a oferi orientări și clarificări privind interpretarea unei dispoziții asociate privind derogarea de la etichetare în cazuri specifice (secțiunea 1.3.4.1 din anexa I la CLP).

3 opinii formulate de platforma REFIT în domeniul legislației privind substanțele chimice:

● Suprapuneri în legislația privind substanțele chimice și cea privind securitatea și sănătatea în muncă (Ref. II.2a) (2016)

● Procesul de autorizare REACH (Ref. II.4a) (2017)

● Clasificarea, etichetarea și ambalarea amestecurilor de metale în stare masivă (Ref. II.3.b) (2018)

14 |

Platforma REFIT a adoptat 4 opinii în domeniul concuren-ței. 2 dintre acestea se referă la norme privind ajutoarele de stat în domeniile politicii regionale și infrastructurii de bandă largă. Comisia le abordează în cadrul activității sale de îmbunătățire a procesului de punere în aplicare a actualului cadru juridic, în special de simplificare și modernizare a nor-melor privind ajutoarele de stat. Opinia referitoare la normele privind ajutoarele de stat în legătură cu proiecte de inovare finanțate din FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regio-nală) este abordată prin acordarea de sprijin și formare la un nivel crescut administrațiilor și întreprinderilor. Dacă este ca-

zul, pot fi elaborate noi orientări care să clarifice modul în care pot fi susținute proiectele, inclusiv proiectele de inovare, prin normele UE privind ajutoarele de stat. Problema mai amplă a coerenței dintre diferitele norme ale UE legate de cheltu-ielile publice, pe care o aduce în discuție opinia, a fost luată în considerare în contextul discuțiilor privind cadrul financiar multianual post-2020. O a patra opinie privind ajutorul de stat, care se referă, în special, la Regulamentul de minimis și invită Comisia să clarifice unele definiții și zone gri, va fi abordată de Comisie în cursul revizuirii acestui regulament, întrucât pache-tul privind modernizarea ajutoarelor de stat va expira în 2020.

2.3 CONCURENȚĂ

Margrethe Vestager, comisar responsabil cu politica în domeniul concurenței

„Atunci când cheltuielile statului membru nu afectează concurența la nivel european, nu este necesară implicarea Comisiei. În 2016, am publicat o Comunicare privind noțiunea de ajutor, care explică ce cheltuieli sunt considerate drept ajutor de stat. Astfel că guvernele știu când nu trebuie să își facă griji cu privire la normele privind ajutoarele de stat. De asemenea, am simplificat problema ajutoarelor de stat prin extinderea exceptării noastre generale pe categorii, astfel că pot fi acordate mai multe ajutoare fără a fi necesară aprobarea noastră în prealabil.”

| 15

4 puncte de vedere supuse criteriilor de excludere sau retrase

4 puncte de vedere care fac obiectul

opiniilor adoptate

CONCURENȚĂ

4 opinii

3 puncte de vedere rămase

Normele privind ajutoarele de stat și politica regională/banda largă:• În opinia sa privind „Ajutoarele de stat/politica regională”

(Ref. V.3a), Grupul reprezentanților guvernelor recoman-dă Comisiei să acorde atenția cuvenită domeniilor de aplicare diferite ale definițiilor și procedurilor îndelungate și repetitive legate de cererile de finanțare care restrâng oportunitățile de accesare a finanțării. Unii membri ai Grupului părților interesate sprijină necesitatea de a se asigura o mai bună aliniere a definițiilor și a procedurilor.

• În a doua opinie referitoare la normele privind ajutoare-le de stat legate de internetul în bandă largă (Ref. V.4a), Grupul părților interesate și unii membri ai Grupului re-prezentanților guvernului recomandă Comisiei să anali-zeze posibilitatea de a introduce regimuri de testare mai ușoare/proceduri accelerate pentru măsurile naționale privind banda largă, în mod similar cu procedurile ac-celerate utilizate deja pentru cofinanțarea proiectelor în cadrul Planului de investiții pentru Europa (FEIS).

Comisia abordează aceste două opinii în contextul eforturilor sale permanente de îmbunătățire a cadrului juridic existent privind ajutoarele de stat și, în special, al procesului de simpli-ficare care a început odată cu modernizarea ajutoarelor de stat în 2014. În mod specific, Comunicarea privind noțiunea de ajutor („NA”, adoptată în iulie 2016) a clarificat faptul că

o parte considerabilă a proiectelor de infrastructură finanțate din fondurile structurale și de investiții europene (ESI) nu intră în sfera controlului ajutoarelor de stat. NA conține acum un capitol care abordează aplicarea normelor privind ajutoarele de stat în cazul finanțării publice a infrastructurilor. Având în vedere că multe infrastructuri finanțate din fonduri ESI se în-cadrează într-una dintre categoriile de infrastructuri descrise anterior, ca atare, finanțarea lor publică nu constituie ajutor de stat. Prin urmare, proiectele în cauză pot fi puse în aplicare de către statul membru în cauză, fără ca acestea să trebuiască a fi notificate Comisiei în vederea autorizării prealabile a aju-torului de stat.

Mai mult decât atât, Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare (RGECA) exclude peste 90 % din toate măsurile de ajutor de stat de la aprobarea prealabilă a Comisiei. Comisia a extins RGECA la investițiile în porturi și aeroporturi, precum și pentru a asigura alinierea acestuia la normele privind costurile care se aplică în cazul fondurilor ESI. Toate acestea contribuie la restrângerea semnificativă a sferei de aplicare și a duratei procedurilor de aprobare a ajutoarelor de stat.

În numărul limitat de cazuri în care rămâne necesară autoriza-rea prealabilă, Comisia simplifică controlul asupra ajutoarelor de stat și procedurile de lucru ale politicii de coeziune pentru

Prezentare generală a observațiilor părților interesate și a opiniilor formulate de platforma REFIT (19 mai 2015-25 octombrie 2018)

începând din anul 2014Îmbunătățirea cadrului legislativ existent

cu privire la ajutoarele de stat septembrie 2016Comunicarea privind noțiunea de ajutor de stat

înainte de expirarea regulamentului la sfârșitul anului 2020Evaluarea Regulamentului de minimis

iunie 2017Revizuirea RGECA

în cursSimplificarea procedurilor de lucru pentru controlul

ajutoarelor de stat și politica de coeziune – permanent Coerența normelor privind ajutoarele de stat/normelor

privind achizițiile publice/fondurilor structurale: activități de sprijin (platforma E-wiki etc.)

DATE IMPORTANTE:

16 |

a se asigura că toate preocupările legate de ajutorul de stat sunt abordate în mod corespunzător și oportun, evitându-se inițierea unei proceduri oficiale de investigare, astfel încât să se evite întârzierile în punerea în aplicare a operațiunilor fon-durilor ESI. S-au instituit deja proceduri pentru a se asigura tratarea cu celeritate, în cadrul unui proces integrat, a proiec-telor mari derulate prin fondurile ESI. În cazul în care statul membru furnizează toate informațiile solicitate în formularul standard disponibil, Comisia are, de obicei, posibilitatea de a emite o decizie în câteva luni.

Aceste măsuri de simplificare sunt însoțite de inițiative menite să clarifice și să comunice sensul normelor și al definițiilor din domeniul ajutoarelor de stat. A fost creată o platformă E-wiki, au fost publicate întrebări și răspunsuri detaliate și au fost prezentate evaluări preliminare statelor membre, de exemplu cu privire la extinderea rețelei în bandă largă. De asemenea, au fost publicate o serie de „grile de analiză” pentru a clarifica aplicarea normelor privind ajutoarele de stat în cazul anumitor investiții de infrastructură și s-a asigurat în continuare forma-rea administrațiilor statelor membre. În ceea ce privește ban-da largă, Ghidul Comisiei privind investițiile în banda largă și Orientările privind ajutoarele de stat pentru banda largă oferă îndrumări suplimentare.

Direcția Generală Concurență a Comisiei oferă în continuare, la cerere, consultanță detaliată cu privire la proiecte specifice și sprijină crearea unei rețele europene de birouri cu compe-tențe în materie de bandă largă la nivel național care ar putea asista autoritățile locale.

Se va acorda o atenție continuă oricărei nevoi de orientări suplimentare sau de activități ale grupului de experți. În ca-zul proiectelor derulate prin Fondul european pentru investiții strategice legate de banda largă care implică subvenții din partea statelor membre se aplică proceduri prioritare, acce-lerate, astfel încât să se poată adopta o decizie în termen de șase săptămâni de la anunțurile timpurii care se aplică pro-iectelor FEIS. La cererea unui stat membru, Comisia poate, de asemenea, să acorde tratament prioritar proiectelor legate de banda largă care nu sunt sprijinite de FEIS și în practică pro-cedează adesea așa.

Normele privind ajutoarele de stat și proiectele de inovare finanțate prin FEDR„Ar fi necesară armonizarea și coordonarea dintre fondurile ESI și procedurile de control al ajutoarelor de stat pentru a reduce la minimum sarcina administrativă și a eficientiza finanțarea și securitatea juridică în vederea îmbunătățirii participării private.” Grupul reprezentanților guvernelor al platformei REFIT

În 2017, platforma REFIT a adoptat o opinie (Ref. V.5a) privind anumite bariere existente între normele privind ajutoare-le de stat, normele privind achizițiile publice și fondurile structurale și recomandă serviciilor Comisiei să emită orien-tări mai bune cu privire la criterii, proceduri și termene-limită pentru a asigura alinierea diferitelor strategii și politici ale UE și a evita neconcordanțele, contradicțiile și duplicarea.

Pentru a da curs acestei recomandări, Comisia va intensifica acțiunile de formare și de sprijin destinate administrațiilor și întreprinderilor cu privire la modul de aplicare a diferite seturi de norme ale UE (de exemplu, platforma E-wiki, care furni-zează răspunsuri statelor membre cu privire la interpretarea normelor privind ajutoarele de stat). Dacă este cazul, Comisia va elabora orientări noi sau actualizate cu privire la modul în care pot fi sprijinite proiectele, inclusiv proiectele de inova-re, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat (de exemplu, orientările privind ajutoarele de stat în cadrul instru-mentelor financiare ale fondurilor ESI; nota explicativă referi-toare la aplicarea normelor privind ajutoarele de stat în cazul proiectelor cu o „marcă de excelență” din cadrul programului Orizont 2020 etc.).

Comisia a analizat chestiunea mai largă a coerenței între di-ferite norme ale UE legate de cheltuielile publice în contextul discuțiilor sale referitoare la pregătirea cadrului financiar mul-tianual post-2020. În special, pentru a se asigura un nivel cât mai ridicat de eficiență al cheltuielilor în cadrul noului CFM, Comisia consideră normele privind ajutoarele de stat într-un mod orientat, astfel încât să se asigure că fondurile naționa-le – inclusiv cele provenite din fondurile ESI gestionate la nivel național – și fondurile UE gestionate în mod centralizat pot fi combinate cât mai bine posibil, asigurându-se totodată faptul că principiile care stau la baza ajutorului de stat în UE sunt aplicate mai eficient. Inițiativa este condiționată de modifica-rea Regulamentului (UE) 2015/1588 al Consiliului privind aju-toarele de stat orizontale.

Regulamentul de minimisÎn opinia sa privind Regulamentul de minimis (Ref. V.7.a), platforma REFIT consideră că unele definiții (cum ar fi „între-prindere unică” sau „întreprindere afiliată”) ar trebui clarificate. Aceasta indică în continuare o serie de zone gri (de exemplu, în domeniul „sferei de siguranță”) în care încurajează Comi-sia să elaboreze orientări privind metodologiile care trebuie urmate când se furnizează ajutor prin intermediul creditelor preferențiale, al garanțiilor și al reducerilor fiscale.

Comisia intenționează să dea curs acestei recomandări prin intermediul evaluării Regulamentului de minimis alături de o serie de alte norme privind ajutoarele de stat care vor expira în decembrie 2020.

| 17

4 opinii formulate de platforma REFIT în domeniul concurenței:

● Normele privind ajutoarele de stat și politica regională (Ref. V.3a) (2016)

● Normele privind ajutoarele de stat în legătură cu banda largă (Ref. V.4a) (2016)

● Normele privind ajutoarele de stat și proiectele de inovare FEDR (Ref. V.5a) (2017)

● Regulamentul de minimis (Ref. V.7.a) (2018)

18 |

Platforma REFIT a adoptat 3 opinii în domeniul rețelelor de co-municații. O opinie vizează îmbunătățirea funcționării Direc-tivei asupra confidențialității și comunicațiilor electronice în legătură cu normele legate de cookie-uri, noul Regulament general privind protecția datelor (RGPD) și aspecte legate de punerea în aplicare la nivel național. Comisia a dat curs aces-tor recomandări în cadrul procesului său de revizuire a Direc-tivei asupra confidențialității și comunicațiilor electronice și în propunerea legislativă ulterioară prezentată în ianuarie 2017.

În ceea ce privește fragmentarea actuală a sistemului de remunerație compensatorie pentru copia privată în UE, platforma REFIT solicită o mai mare coerență între sisteme-le naționale privind copia privată pentru a avea o piață uni-

că funcțională în acest domeniu (Ref. IV.3.a-b). Recunoscând acest aspect, Comisia urmărește îndeaproape acțiunile la nivel național în acest domeniu și efectele potențiale ale acestora asupra pieței unice pentru a reevalua în cursul următorilor doi ani dacă sunt necesare acțiuni suplimentare.

În opinia sa privind soluția bazată pe consimțământul digital (Ref. IV.6.a), platforma REFIT încurajează utilizarea principiului „doar o singură dată” atât la nivelul Comisiei, cât și la nivelul statelor membre, întrucât acesta are potențialul de a simpli-fica și a raționaliza relația dintre consumatori, întreprinderi și administrațiile publice. Această recomandare stă la baza acțiu-nilor Comisiei de a facilita adoptarea și aplicarea principiului „doar o singură dată” în statele membre.

2.4 REȚELE DE COMUNICAȚII

Andrus Ansip, vicepreședinte pentru piața unică digitală

„Propunerile noastre vor asigura încrederea în piața unică digitală pe care cetățenii o așteaptă. Vreau să fie asigurată confidențialitatea comunicațiilor electronice și protecția vieții private. Proiectul nostru de regulament privind viața privată și comunicațiile electronice asigură un echilibru optim, oferind un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și, în același timp, posibilitatea pentru întreprinderi de a inova.”

| 19

6 puncte de vedere supuse criteriilor de excludere sau retrase

4 puncte de vedere care fac obiectul

opiniilor adoptate

REȚELE DE COMUNICAȚII

3 opinii

Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice„Comisia trebuie să propună modificări la Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice pentru a o alinia cu Regulamentul general privind protecția datelor și a armoniza dispozițiile privind cookie­urile.” Grupul părților interesate al platformei REFIT

În opinia sa referitoare la Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice (Ref. IV.1b), platforma REFIT a emis trei seturi de recomandări adresate Comisiei. Acestea se referă la: (i) consolidarea protecției vieții private prin alinierea Directivei asupra confidențialității și comunicațiilor electronice la RGPD; (ii) îmbunătățirea protecției cetățenilor și reducerea costurilor de punere în aplicare pentru industrie prin adăugarea unor excepții de la regula consimțământului pentru cookie-uri, cu condiția ca acestea să nu genereze un risc asupra vieții pri-vate; și la (iii) probleme legate de punerea în aplicare la nivel național, precum și la schimbul de bune practici între statele membre.

Comisia a acordat o atenție deosebită aspectelor aduse în discuție de către platforma REFIT în contextul revizuirii confi-dențialității și comunicațiilor electronice, ceea ce a condus, în ianuarie 2017, la adoptarea unei propuneri pentru un regula-ment privind viața privată și comunicațiile electronice. Această propunere dorește să garanteze protecția eficientă a vieții pri-vate și a confidențialității comunicațiilor electronice pentru uti-lizatorii finali și protecția datelor cu caracter personal, oferind, în același timp, claritate și simplificare, în vederea reducerii costurilor de asigurare a conformității și a eforturilor pe care

întreprinderile trebuie să le depună ca urmare a obligațiilor stabilite.

În mod specific, Regulamentul privind viața privată și comu-nicațiile electronice abordează preocupările platformei REFIT astfel:• clarifică domeniul de aplicare, ceea ce va contribui la

eliminarea/reducerea riscului de aplicare divergentă de către statele membre;

• clarifică și simplifică dispoziția referitoare la consimță-mântul de utilizare a cookie urilor și a altor identificatori, contribuind astfel la eliminarea/reducerea riscului de aplicare divergentă și la creșterea eficacității dispoziției în ceea ce privește protecția utilizatorilor finali, concomi-tent cu reducerea costurilor de asigurare a conformității pentru întreprinderi;

• introduce mecanismul pentru asigurarea coerenței pre-văzut de RGPD în cazul chestiunilor care intră sub inci-dența capitolului II din regulamentul respectiv și a rolu-lui consultativ al Comitetului european pentru protecția datelor pentru restul capitolelor, astfel încât să se îm-bunătățească interpretarea uniformă a regulamentului menționat.

Principiul „doar o singură dată” și soluții bazate pe consimțământul digitalÎn opinia sa privind principiul „doar o singură dată” și soluți-ile bazate pe consimțământul digital (Ref. IV.6.a), platforma REFIT consideră că principiul „doar o singură dată” are poten-țialul de a simplifica și de a raționaliza relația dintre consu-matori, întreprinderi și administrațiile publice și, prin urmare,

Prezentare generală a observațiilor părților interesate și a opiniilor formulate de platforma REFIT (19 mai 2015-25 octombrie 2018)

ianuarie 2017 Propunere de regulament privind viața privată

și comunicațiile electronice – (în curs de examinare în cadrul procedurii legislative) în curs (2018-2020)

Evaluarea fragmentării sistemului de remunerație compensatorie pentru copia privată Punerea în aplicare a principiului „doar o singură dată”

DATE IMPORTANTE:

20 |

ar trebui încurajate atât la nivelul Comisiei, cât și la nivelul statelor membre. Platforma recomandă Comisiei Europene să continue să faciliteze adoptarea principiului „doar o singură dată” („once-only” principle – OOP) la nivelul statelor membre, în conformitate cu Declarația de la Tallinn privind guverna-rea electronică de la 6 octombrie 2017, semnată de statele membre ale UE, cu respectarea deplină a legislației UE privind protecția datelor.

Această recomandare sprijină activitatea Comisiei în acest domeniu. Comisia a făcut pași importanți, în special în 2018, în ceea ce privește aplicarea OOP:• Comisia a facilitat acordul cu privire la Regulamentul pri-

vind înființarea unui portal digital unic, care mandatează pentru prima dată aplicarea principiului „doar o singură dată” la nivelul UE. Aplicarea transfrontalieră a principiu-lui „doar o singură dată” va da un nou impuls eforturilor statelor membre de a aplica principiul la nivel național;

• la 29 septembrie 2018, a intrat în vigoare identifica-rea electronică (elD) care face parte din Regulamentul elDAS (privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața inter-nă), deschizând calea pentru utilizarea transfrontalieră a sistemelor electronice de identificare naționale în UE. Ca factor de stimulare, utilizarea elD va sprijini aplica-rea OOP, întrucât utilizarea mecanismelor de identifi-care și autentificare sigură online este necesară pentru schimbul de date între administrații și, în unele cazuri, cu sectorul privat;

• au continuat să se înregistreze progrese în cadrul proiec-tului TOOP (finanțat prin programul Orizont 2020) și în cele 21 de state membre care participă la dezvoltarea și realizarea proiectelor-pilot privind infrastructura tehnică pentru aplicarea principiului „doar o singură dată” în do-meniile serviciilor electronice transfrontaliere destinate mobilității afacerilor, actualizării legate de datele între-prinderilor și certificatele online pentru nave și echipaje;

• proiectul SCOOP4C (Orizont 2020) a continuat să investi-gheze, să dezbată și să disemineze modul în care se pot obține co-creația și coproducția în furnizarea de servicii publice pentru cetățeni prin punerea în aplicare în UE a principiului „doar o singură dată”. Au fost identificate 91 de cazuri efective și de factori favorizanți pentru punerea în aplicare a OOP.

Regimurile de remunerație compensatorie pentru copia privatăÎn opinia sa privind regimurile de remunerație compensato-rie pentru copia privată (Ref. IV.3.a-b), platforma REFIT a sub-liniat fragmentarea actuală a pieței unice în acest domeniu care este cauzată de abordările diferite pe care statele mem-bre le au în aplicarea sistemelor de remunerație compensato-rie pentru copia privată. Platforma recomandă o coerență mai mare între aceste sisteme naționale. Comisia recunoaște că remunerațiile compensatorii continuă să reprezinte un aspect important și monitorizează și evaluează continuu evoluțiile la nivel național și efectele acestora asupra pieței unice (de exemplu, prin intermediul reuniunilor periodice cu părțile in-teresate relevante, al jurisprudenței etc.). Comisia urmărește îndeaproape, în special, emergența inițiativelor naționale de reformare a sistemelor naționale de remunerație compensa-torie pe baza jurisprudenței vaste a Curții de Justiție a UE și a progreselor tehnologice.

În plus, Directiva privind gestiunea colectivă a drepturilor (Directiva 2014/26/UE), pusă în aplicare de curând în sta-tele membre, conține norme specifice privind guvernanța și transparența. Aceasta ar trebui să îmbunătățească sistemele de colectare a remunerațiilor compensatorii, care ar trebui să devină mai eficiente și transparente.

Având în vedere această activitate în derulare, serviciile Comi-siei au ca obiectiv să reevalueze în următorii doi ani eventuala necesitate a unor acțiuni suplimentare.

3 opinii formulate de platforma REFIT în domeniul rețelelor de comunicații:

● Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice (Ref. IV.1b) (2016)

● Remunerațiile compensatorii pentru copia privată (Ref. IV.3.a-b) (2017)

● Soluțiile bazate pe consimțământul digital prin intermediul parteneriatului public-privat (Ref. IV.6.a) (2017)

| 21

Platforma REFIT a adoptat 2 opinii în domeniul politicii privind protecția consumatorului. O opinie se referă la Directiva pri-vind creditele de consum, în care se recomandă evaluarea de către Comisie a relevanței, eficacității și eficienței cerințelor în materie de informații prevăzute în directivă, precum și coeren-ța acesteia cu legislația conexă, în special în ceea ce privește practicile comerciale neloiale. Comisia va aborda respectivele recomandări efectuând o evaluare cuprinzătoare a Directivei privind creditele de consum în 2019.

Cealaltă opinie se referă la Directiva privind drepturile con-sumatorilor, în care platforma REFIT a recomandat să se

evalueze dacă unele cerințe privind informațiile ar putea fi simplificate pentru a reduce sarcinile administrative. Aceasta a solicitat și o evaluare a modului de funcționare a normelor privind dreptul de retractare, inclusiv calculul valorii diminua-te a bunurilor utilizate, precum și rambursarea banilor înainte ca bunurile să fie returnate. De asemenea, platforma REFIT a recomandat examinarea situațiilor în care consumatorilor li se refuză în mod nejustificat dreptul de retractare și a recoman-dat Comisiei să acționeze în consecință pentru a îmbunătăți situația. Aceste recomandări au fost abordate prin intermediul revizuirii directivelor UE referitoare la dreptul consumatorilor propusă de Comisie în aprilie 2018.

2.5 POLITICA PRIVIND PROTECȚIA CONSUMATORILOR

Věra Jourová, comisar pentru justiție, consumatori și egalitate de gen

„În 2017 Comisia Europeană a efectuat o evaluare cuprinzătoare a normelor existente privind consumatorii care a dus la adoptarea Noilor avantaje pentru consumatori în aprilie 2018. Propunerea noastră va consolida drepturile consumatorilor și respectarea acestora în UE, garantând că toți consumatorii europeni beneficiază pe deplin de drepturile conferite de legislația Uniunii. De asemenea, acestea vor introduce condiții îmbunătățite pentru mediul de afaceri, înlăturând sarcinile administrative inutile pentru întreprinderi în ceea ce privește dreptul de retractare al consumatorilor.”

22 |

Directiva privind creditele de consum„Grupul părților interesate al platformei REFIT și mai multe state membre recomandă Comisiei să evalueze relevanța, eficacitatea și eficiența cerințelor privind informațiile standard, precum și coerența cu alte directive, cum ar fi Directiva privind practicile comerciale neloiale” platforma REFIT

În opinia sa referitoare la Directiva privind creditele de con-sum (Ref. VI.4a-f), Grupul părților interesate al platformei REFIT și mai multe state membre au recomandat Comisiei ca, până în 2019, să evalueze relevanța, eficacitatea și eficiența cerințelor de a furniza informații standard atunci când se rea-lizează publicitatea contractelor de credit pentru consumatori, în special la radio. În plus, acesta a recomandat analizarea coerenței cu alte directive, cum ar fi Directiva privind practicile comerciale neloiale.

Ca răspuns la această opinie, Comisia a hotărât să extindă domeniul de aplicare al obligației sale de raportare prevăzute

în Directiva 2008/48/CE privind contractele de credit pentru consumatori și să efectueze o evaluare cuprinzătoare a aces-tei directive în cursul anului 2019.

Directiva privind drepturile consumatorilorÎn ceea ce privește Directiva privind drepturile consumato-rilor (Ref. VI.1.a-f), platforma REFIT a recomandat să se eva-lueze dacă unele cerințe privind informațiile ar putea fi sim-plificate pentru a reduce sarcinile administrative, în special prin utilizarea mai eficientă a tehnologiilor informației. De aseme-nea, a recomandat o evaluare a modului de funcționare a nor-melor privind dreptul de retractare, inclusiv a calculului valorii diminuate a bunurilor utilizate, precum și rambursarea banilor înainte ca bunurile să fie returnate. Totodată, platforma a re-comandat examinarea situațiilor în care consumatorilor li se refuză în mod nejustificat dreptul de retractare și a recoman-dat Comisiei să acționeze în consecință pentru a îmbunătăți situația. Aceste recomandări au fost abordate prin intermediul revizuirii directivelor UE referitoare la dreptul consumatorilor propusă de Comisie în aprilie 2018.

2 opinii formulate de platforma REFIT în domeniul politicii de protecție a consumatorilor:

● Directiva privind contractele de credit pentru consumatori (Ref. VI.4.a-f) (2017)

● Directiva privind drepturile consumatorilor (Ref. VI.1.a-f) (2017)

în cursul anului 2019Evaluarea Directivei 2008/48/CE privind

contractele de credit pentru consumatori

aprilie 2018Noile avantaje pentru consumatori – modificări ale Directivei privind drepturile consumatorilor

Prezentare generală a observațiilor părților interesate și a opiniilor formulate de platforma REFIT (19 mai 2015-25 octombrie 2018)

5 puncte de vedere supuse criteriilor de excludere sau retrase

12 puncte de vedere care fac obiectul

opiniilor adoptate

POLITICA PRIVIND

PROTECȚIA CONSUMATORILOR

2 opinii

DATE IMPORTANTE:

| 23

Platforma REFIT a emis o opinie cu privire la calificările pro-fesionale și recunoașterea academică, recomandând o mo-nitorizare periodică a bazei de date a profesiilor reglementate, pentru a se asigura de faptul că aceasta este actualizată de către statele membre, și consolidarea programelor și rețelelor existente. Comisia monitorizează această opinie prin conso-

lidarea activității rețelei NARIC (centrelor naționale de infor-mare privind recunoașterea academică), prin îmbunătățirea sistemului său actual de schimb și facilitare a validării trans-frontaliere a diplomelor și a perioadelor de studii, precum și prin monitorizarea sa permanentă a procesului de punere în aplicare a Directivei privind profesiile reglementate.

2.6 ÎNVĂȚĂMÂNT

Jyrki Katainen, vicepreședinte responsabil cu locurile de muncă, creșterea, investițiile și competitivitatea

„Printre realizările majore ale Europei se numără construirea de legături intracontinentale odată cu crearea spațiului de liberă circulație a lucrătorilor și a cetățenilor. Însă în domeniul învățământului persistă o serie de obstacole în calea mobilității. Până în 2025 ar trebui să trăim într­o Europă în care învățământul, participarea la studii și cercetarea să nu fie mărginite de frontiere, ci, dimpotrivă, în care studiile, învățământul și lucrul într­un alt stat membru să fie ceva firesc.”

24 |

1 punct de vedere care face obiectul

opiniei adoptate

1 opinie

PRIVIND EDUCAȚIA

„Cea mai eficientă modalitate de a sprijini recunoaș­terea academică este de a sprijini în continuare rețeaua NARIC și inițiativele luate de cei din rețeaua NARIC” Grupul reprezentanților guvernelor al platformei REFIT

În opinia sa referitoare la calificările profesionale și recu-noașterea diplomelor academice (Ref. XX.1.a), platforma REFIT a indicat faptul că nu este necesară o legislație sau o directivă-cadru nouă. În schimb, în domeniul calificărilor pro-fesionale, aceasta a recomandat Comisiei să monitorizeze periodic baza de date a profesiilor reglementate, pentru a se asigura că statele membre o actualizează în mod regulat, în-trucât consideră ca aceasta reprezintă cea mai eficientă mo-dalitate de a sprijini profesioniștii calificați care doresc să își depună candidatura pentru posturi în alte țări ale UE. În dome-niul recunoașterii academice, platforma REFIT a recomandat consolidarea programelor (de exemplu, Erasmus+) și rețelelor existente (de exemplu, rețeaua NARIC).

Comisia a alocat 1 milion de euro pentru proiectele NARIC care vizează: (a) recunoașterea angajamentelor din agenda

reînnoită și din procesul de la Bologna; sau (b) recunoașterea calificărilor deținute de refugiați. Au fost prezentate zece pro-iecte de cooperare și trei proiecte administrative (întreținerea site-ului ENIC-NARIC și organizarea reuniunilor anuale). Toate proiectele au fost aprobate pentru finanțare. Proiectele se vor derula între martie 2018 și sfârșitul lui februarie 2020. În plus, în mai 2018, Comisia a adoptat o propunere de recomandare pentru recunoașterea reciprocă automată a diplomelor/peri-oadelor de studiu ale învățământului liceal și învățământului superior în străinătate, având ca bază legală articolul 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). În sus-ținerea acesteia, va fi lansat un proces de cooperare pentru a consolida încrederea reciprocă în sistemele de învățământ școlar din întreaga Europă și în fiecare stat membru va fi in-stituită o bază de date online privind calificările care asigură accesul la învățământul superior.

În domeniul calificărilor profesionale, Comisia monitorizează această opinie în cadrul activității sale permanente de moni-torizare a procesului de punere în aplicare a Directivei privind profesiile reglementate.

1 opinie formulată de platforma REFIT în domeniul educației:

● Recunoașterea diplomelor (Ref. XX.1.a) (2017)

septembrie 2017Comunicarea privind consolidarea identității

europene prin educație și cultură

Prezentare generală a observațiilor părților interesate și a opiniilor formulate de platforma REFIT (19 mai 2015-25 octombrie 2018)

în cursMonitorizarea continuă a procesului de punere în aplicare a Directivei privind profesiile reglementateConsolidarea rețelei NARIC: cerere specifică de propuneri în cadrul programului Erasmus+

DATE IMPORTANTE:

| 25

Platforma REFIT a adoptat o opinie în domeniul ocupării for-ței de muncă în ceea ce privește coordonarea sistemelor de securitate socială. Comisia monitorizează această opinie prin intermediul acțiunilor sale de sprijinire a activităților de forma-re, dezvoltarea unei noi platforme IT și a Sistemului de schimb electronic de informații privind securitatea socială care conec-tează 15 000 de instituții de securitate socială din UE și Spa-

țiul Economic European (SEE). În plus, propunerea Comisiei de a revizui regulamentele privind coordonarea securității sociale va asigura faptul că aceste norme sunt echitabile, clare și mai ușoare. De asemenea, Comisia lucrează la o inițiativă privind introducerea unui număr european de asigurări sociale pentru a facilita identificarea persoanelor la nivel transfrontalier și identificarea acoperirii asigurării lor sociale.

2.7 OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ

Marianne Thyssen, comisar pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă

„Libera circulație constituie un drept fundamental al Uniunii noastre, de care se bucură cetățenii acesteia. Ea oferă avantaje pentru lucrători, angajatori și pentru economie în general, ajutând la combaterea deficitului de forță de muncă și de competențe. Avem nevoie de mobilitatea forței de muncă pentru a contribui la restabilirea creșterii economice și a competitivității. Însă mobilitatea trebuie să se bazeze pe norme clare, echitabile și ușor de aplicat.”

26 |

6 puncte de vedere supuse criteriilor de excludere sau retrase

1 punct de vedere care face obiectul

opiniei adoptate 1 opinie

PRIVIND OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ

„Formarea profesională este esențială pentru a se asigura o înțelegere corespunzătoare a regulamentelor privind capacitarea mobilității în Uniunea Europeană […]. Grupul părților interesate consideră că […] rețelele de experți trebuie să fie eficientizate cât mai bine, pentru a asigura o evaluare permanentă a normelor și a monitoriza evoluția acestora și necesitatea de a le adapta în continuare la nevoile angajatorilor, lucrătorilor și cetățenilor europeni în general” Grupul părților interesate al platformei REFIT

În opinia sa referitoare la coordonarea securității socia-le (Ref. VII.5a), Grupul părților interesate al platformei REFIT, sprijinit de o mare majoritate a statelor membre, a evidențiat faptul că formarea constituie un element esențial în asigura-rea bunei înțelegeri a reglementărilor aplicabile privind capa-citarea mobilității în Uniunea Europeană. Acesta a evidențiat, de asemenea, rolul pozitiv al rețelelor de experți independenți existente în ceea ce privește libera circulație a lucrătorilor și coordonarea socială care oferă asistență autorităților națio-nale. În plus, membrii Grupului reprezentanților guvernelor al platformei REFIT au făcut referire la lansarea recentă a unui sistem electronic care permite schimbul de informații în sec-torul securității sociale ca element principal de modernizare în domeniu, precum și la revizuirea permanentă a regulamente-

lor privind coordonarea sistemelor de securitate socială, care modernizează normele actuale.

Comisia sprijină activitățile de formare și de comunicare în statele membre prin intermediul unei rețele de experți juridici. Aceste contracte se află în curs de reînnoire pentru continua-rea prestării acestor servicii în următorii ani.

Comisia lucrează la modernizarea coordonării sistemelor de securitate socială prin lansarea unei noi platforme IT, și anume Sistemul de schimb electronic de informații privind securitatea socială (EESSI), care va conecta pe cale electronică aproximativ 15 000 de instituții de securitate socială din statele membre ale UE, inclusiv din Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția, care ar trebui să fie operațional până la mijlocul anului 2019. Acesta va înlocui schimburile existente desfășurate documen-tar între instituțiile de securitate socială, pentru a permite un schimb mai rapid, mai facil și securizat de informații privind securitatea socială în UE și în afara acesteia. Comisia acordă sprijin statelor membre pentru instalarea și întreținerea siste-mului. În plus, propunerea Comisiei de a revizui regulamentele privind coordonarea sistemelor de securitate socială, pentru a se asigura că aceste norme sunt corecte, clare și mai ușor de aplicat, se află în curs de examinare în cadrul procedurii legislative din decembrie 2016.

decembrie 2016Revizuirea legislației UE privind coordonarea securității

sociale – în curs de examinare în cadrul procedurii legislative

în cursActivități de formare și de intervenție în statele membre prin

intermediul rețelei de experți juridici finanțate de către Comisie

lansat în septembrie 2017, urmând ca statele membre să se conecteze la acesta până în septembrie 2019Schimbul electronic de informații privind securitatea socială (EESSI)

Prezentare generală a observațiilor părților interesate și a opiniilor formulate de platforma REFIT (19 mai 2015-25 octombrie 2018)

DATE IMPORTANTE:

| 27

Pentru a reduce dificultățile administrative și a consolida for-marea și cooperarea transfrontalieră în vederea protejării drepturilor de securitate socială ale cetățenilor, Comisia lu-crează, de asemenea, la o posibilă inițiativă privind un număr european de asigurări sociale, care să faciliteze identificarea persoanelor în spațiul transfrontalier și verificarea rapidă și

precisă a acoperirii asigurării lor sociale. Beneficiile pentru ce-tățeni ar include simplificarea procedurilor administrative și un acces mai bun la drepturile de securitate socială din UE. Pentru administrațiile naționale, aceasta ar conduce la o reducere a sarcinii administrative și ar contribui la combaterea fraudei și a erorilor.

1 opinie formulată de platforma REFIT în domeniul ocupării forței de muncă:

● Coordonarea sistemelor de securitate socială (Ref. VII.5a) (2017)

28 |

Platforma REFIT a adoptat 8 opinii în domeniul pieței interne, vizând:• deșeurile de echipamente electrice și electronice, în

care Comisia va stabili un format comun pentru înregis-trarea producătorilor de echipamente electrice și electro-nice și va armoniza frecvența raportărilor;

• taxele de eliminare pentru baterii, becuri economice și echipamente electronice, în care se va asigura mo-nitorizarea (i) prin evaluarea Directivei privind bateriile; și (ii) prin formatul comun de înregistrare și raportare men-ționat anterior pentru deșeurile de echipamente electrice și electronice;

• transferurile de deșeuri, care vor fi incluse în evaluarea Regulamentului privind transferurile de deșeuri;

• ambalajele și deșeurile de ambalaje din UE, în care Co-misia va asigura monitorizarea prin măsuri fără caracter obligatoriu;

• calitatea aerului, în care punctul de vedere și opinia aso-ciată a platformei vor fi avute în vedere în cadrul exerci-țiului în derulare de verificare a adecvării Directivelor UE privind calitatea aerului înconjurător;

• fracturarea hidraulică: Comisia monitorizează îndea-proape evoluțiile legislative și nelegislative din statele membre și va întreprinde o reevaluare a eficacității actu-alei abordări de politică privind combustibilii fosili necon-venționali până în 2019;

2.8 MEDIU

Karmenu Vella, comisar pentru mediu, afaceri maritime și pescuit

„Trebuie să se înregistreze mai multe progrese, atât în ceea ce privește punerea în aplicare a Recomandării Comisiei privind principiile minime pentru gazele de șist, cât și în privința aplicării corecte și uniforme a legislației UE privind protecția mediului.”

| 29

• documentele BREF (documentele de referință privind cele mai bune tehnici disponibile): lucrările în curs care se desfășoară în contextul procesului de la Sevilla asigu-ră faptul că procesul de revizuire al documentelor BREF este eficace, eficient și transparent;

• opiniei platformei REFIT privind politicile UE privind apa, energia din surse regenerabile și protecția naturii i se va da curs prin intermediul ghidului sectorial privind energia hidroelectrică și Natura 2000 care va fi emis de Comisie în contextul planului de acțiuni ulterioare pentru evaluarea adecvării directivelor privind natura.

sfârșitul anului 2019Evaluarea Regulamentului privind transferurile de deșeuri

Verificarea adecvării Directivelor UE privind calitatea aerului:

sfârșitul lunii iunie 2018Ghid sectorial de bune practici privind energia

hidroelectrică și Natura 2000: sfârșitul anului 2018Act de punere în aplicare care simplifică și dezvoltă modalitățile de raportare și de înregistrare pentru producătorii de echipamente electrice și electronice Evaluarea Directivei privind bateriile și acumulatorii:

în cursDirectiva UE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje: dialog și acțiuni împreună cu statele membre

Deșeuri [Directiva privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE); taxele de eliminare pentru baterii, becuri economice și echipamente electronice; transferurile de deșeuri; materialele de ambalare din UE]În opinia sa referitoare la Directiva privind deșeurile de echi-pamente electrice și electronice (DEEE) (Ref. IX.1a), platfor-ma REFIT a recomandat Comisiei să ia măsuri pentru a pune în aplicare un sistem de raportare și de înregistrare comun și armonizat care să ia în considerare aspectele legate de asigu-rarea punerii în aplicare și de capacitatea de gestionare fără a crea sarcini inutile pentru statele membre.

În opinia sa Ref. IX.13.a privind taxele de eliminare pentru baterii, becuri economice și echipamente electronice, plat-forma REFIT consideră că există posibilitatea de reducere a sarcinii întreprinderilor în legătură cu procedurile de înregis-trare și de raportare. De asemenea, Grupul părților interesate al platformei REFIT recomandă un sistem de schimb de infor-mații între registrele naționale la nivelul Uniunii pentru a redu-ce sarcina administrativă cu care se confruntă întreprinderile la recuperarea taxelor/tarifelor de eliminare când realizează vânzări transfrontaliere.

Ca răspuns la cele două opinii și abordând cerințele directivei, Comisia intenționează să adopte un act de punere în aplicare care să instituie un format comun pentru înregistrarea și ra-portarea producătorilor de echipamente electrice și electroni-

ce, inclusiv o structură armonizată a datelor. Actul de punere în aplicare este prevăzut a fi adoptat la sfârșitul anului 2018, pentru a fi pus în aplicare de la începutul anului 2020, ceea ce va oferi suficient timp statelor membre pentru a adapta (dacă este necesar) sistemele lor naționale existente de înregistrare și de raportare.

În plus, opinia privind taxele de eliminare pentru baterii va fi avută în vedere în contextul evaluării în curs a Directivei privind bateriile, preconizată a se finaliza la începutul anu-lui 2019.

În ceea ce privește transferul de deșeuri, platforma REFIT re-comandă în opinia sa IX.3.a-c să fie considerate mai multe tipuri de deșeuri care să fie adăugate pe așa-numita „listă ver-de” și să fie consolidată monitorizarea și controlul fluxurilor de deșeuri, precum și recunoașterea reciprocă a registrelor națio-nale de transportatori de deșeuri. Această opinie va fi inclusă în evaluarea în curs a Regulamentului privind transferurile de deșeuri, preconizată a se finaliza la mijlocul anului 2019.

Referitor la Directiva UE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (Ref. IX.8.a), platforma REFIT recunoaște utilizarea abuzivă de către unele state membre a sistemului voluntar de marcare și identificare a materialelor de ambalare din UE, care a devenit obligatoriu în pofida Directivei UE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, și propune un sistem de etichetare voluntar. Platforma REFIT invită Comisia să monitorizeze și să asigure punerea în aplicare armonizată a acestei directive și, de asemenea, să analizeze dacă, pentru clarificarea acestui

Fracturarea hidraulică:

DATE IMPORTANTE:

studiu de examinare a practicilor de autorizare din statele membre – finalizat în iunie 2018

ghid privind hidrocarburile (incluzând identificarea gestionării riscurilor și celor mai bune tehnici disponibile pentru explorarea și producția de hidrocarburi)

reevaluarea eficacității recomandării

30 |

6 puncte de vedere supuse criteriilor de excludere sau retrase

10 puncte de vedere care fac obiectul

opiniilor adoptate

8 opinii

ÎN DOMENIUL MEDIULUI

9 puncte de vedere rămase

Prezentare generală a observațiilor părților interesate și a opiniilor formulate de platforma REFIT (19 mai 2015-25 octombrie 2018)

aspect, ar putea fi adecvată modificarea Directivei UE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.

Această recomandare este monitorizată activ de Comisie în cadrul contactelor bilaterale cu statele membre relevante care își adaptează în prezent legislația națională. În plus, Comisia monitorizează îndeaproape aplicarea directivei și evoluțiile le-gate de aceasta în statele membre. De asemenea, în cadrul comitetelor tehnice relevante, ea a furnizat clarificări statelor membre cu privire la acest aspect. Dacă este necesar, Comisia poate emite orientări suplimentare pentru statele membre și operatorii economici cu privire la alte aspecte referitoare la interpretare (de exemplu, sub forma unui document „Întrebări frecvente”). Pentru moment, având în vedere acțiunile în curs, modificarea textului juridic al Directivei UE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje în scopul clarificării faptului că acest sistem este voluntar nu pare a fi necesară.

Documentele de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF)În opinia sa referitoare la documentele de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) (Ref. IX.6b), platfor-ma REFIT a recomandat Comisiei să se asigure de faptul că procesul de revizuire a unor astfel de documente este eficient și transparent și că a fost elaborată o metodologie clară și so-lidă pentru derivarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT).

Comisia consideră că procesul de la Sevilla, prin intermediul căruia aceasta se ocupă de respectivele aspecte tehnice [iden-tificarea BAT la nivelul UE, definirea nivelurilor de emisie aso-ciate BAT (BAT-AEL)], și care implică toate părțile interesate re-levante (de exemplu, organizații neguvernamentale, asociații din industrie, state membre), asigură mecanismele necesare pentru a garanta revizuirea eficientă, eficace și transparentă a BREF. Recomandarea platformei REFIT va fi luată în considera-re în contextul îmbunătățirii continue a acestui proces.

Fracturarea hidraulică„Constatările evidențiază aplicarea ineficientă și ineficace a Recomandării Comisiei privind gazele de șist (10). Prin urmare, se recomandă Comisiei să adopte o abordare preventivă bazată pe riscuri și să aibă în vedere mai ales publicarea unui plan de acțiune pentru a evalua performanța legislației existente, precum și să invite părțile interesate și publicul pentru a exprima sugestii practice pentru soluții” Grupul părților interesate al platformei REFIT

În opinia sa referitoare la fracturarea hidraulică (Ref. IX.12a), Grupul părților interesate al platformei REFIT a recomandat Comisiei să adopte o abordare preventivă bazată pe riscuri și să aibă în vedere mai ales publicarea unui plan de acțiune prin care se angajează să evalueze performanța legislației existen-te și care invită părțile interesate și publicul să exprime suges-tii practice pentru soluții – recomandare care a fost susținută de câteva state membre.

Comisia monitorizează îndeaproape evoluțiile legislative și nelegislative din statele membre în domeniul extracției ne-convenționale de petrol și gaze. În mod specific, aceasta a comandat un studiu (finalizat la jumătatea anului 2018) (11) pentru a examina practicile de autorizare din statele membre relevante în domeniul gazelor de șist, al gazelor din forma-țiuni compacte, al metanului din zăcăminte de cărbune și al extracției petrolului și gazelor convenționale utilizând tehnici de stimulare a puțurilor.

De asemenea, aceasta urmărește informații din statele membre privind modul în care acestea aplică Recomandarea 2014/70/UE privind fracturarea hidraulică de mare volum (12). Comisia are în curs de realizare un portal de date publice pri-vind puțurile de petrol și gaze neconvenționale forate în UE, care va contribui la creșterea transparenței în acest sector. Un

(10) Recomandarea 2014/70/UE a Comisiei din 22 ianuarie 2014 privind principiile minime pentru explorarea și extracția hidrocarburilor (cum ar fi gazele de șist) prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum.

(11) https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/821b0b31-78ee-11e8-ac6a-01aa75ed71a1/language-en/format-PDF/source-73186205(12) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32014H0070

| 31

prim prototip este deja disponibil pentru public și va fi dezvol-tat în continuare în următorii trei ani.

De asemenea, Comisia elaborează un ghid privind hidrocar-burile, care include identificarea celor mai bune tehnici pentru explorarea și producția de hidrocarburi, a cărui finalizare este preconizată să aibă loc până la sfârșitul anului 2018-începu-tul anului 2019 (13). În plus, Comisia va reexamina eficacitatea abordării adoptate în mod regulat și cel puțin o dată la trei ani, până la sfârșitul anului 2019.

Politicile UE privind apa, energia din surse regenerabile și protecția naturiiÎn opinia sa privind politicile UE privind apa, energia din sur-se regenerabile și protecția naturii (Ref. IX.14.a), platforma REFIT nu a fost de acord cu punctul de vedere conform căruia există contradicții între legislația UE privind apa, cea privind protecția naturii și cea privind energia din surse regenerabile. În schimb, platforma consideră că legislația actuală permite continuarea generării de energie din surse regenerabile în cir-cumstanțe adecvate, cu respectarea procedurilor stabilite în actele legislative relevante. Cu toate acestea, se subliniază importanța depunerii de eforturi în sensul unei abordări in-

tegrate și echilibrate în vederea punerii în aplicare a actelor legislative sau a politicilor UE. Această opinie a stat la baza elaborării unui ghid sectorial privind producția de energie hi-droelectrică și Natura 2000 care a fost publicat de Comisie în contextul planului de acțiuni ulterioare pentru evaluarea adec-vării directivelor privind natura (14).

Calitatea aeruluiReferitor la calitatea aerului (Ref. IX.5.a), platforma REFIT și-a exprimat dezacordul față de sugestia solicitantului de adapta-re a limitelor pentru calitatea aerului în funcție de numărul po-pulației și de stabilire a unor limite diferite în funcție de zonă (de exemplu, zone rezidențiale față de zone puțin populate) și de gradul populare al acesteia. Platforma REFIT consideră că limitele pentru calitatea aerului ar trebui să rămână aceleași pe întreg teritoriul UE pentru a proteja toți cetățenii UE, iar normele UE actuale oferă suficientă flexibilitate autorităților naționale și locale astfel încât să fie adoptate măsuri corecte pentru a satisface limitele existente. Punctul de vedere și opi-nia (deși nu recomandă nicio acțiune) vor fi avute în vedere în contextul procesului în curs de verificare a adecvării Directive-lor UE privind calitatea aerului, preconizat a se finaliza până la sfârșitul anului 2019.

8 opinii formulate de platforma REFIT în domeniul mediului:

● Documente de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (Ref. IX.6b) (2017)

● Fracturarea hidraulică (Ref. IX.12a) (2017)

● Directiva privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (Ref. IX.1a) (2016)

● Regulamentul privind transferurile de deșeuri (Ref. IX.3.a-c) (2018)

● Directiva privind calitatea aerului (Ref. IX.5.a) (2018)

● Materialele de ambalare (Ref. IX.8.a) (2018)

● Taxele de eliminare pentru baterii, becuri economice și echipamente electronice (Ref. IX.13.a) (2017)

● Coordonarea mai bună a politicilor UE privind apa, energia din surse regenerabile și protecția naturii (Ref. IX.14.a) (2018)

(13) http://ec.europa.eu/environment/integration/energy/hydrocarbons_extraction_en.htm(14) http://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/management/docs/hydro_final_june_2018_ro.pdf

32 |

Platforma REFIT a emis 6 opinii în domeniul serviciilor finan-ciare referitoare la:

• raportarea financiară și necesitatea de a simplifica ra-portarea informațiilor financiare către autoritățile de supraveghere, astfel încât să se reducă sarcina adminis-trativă;

• cerințele care se suprapun în procedurile de suprave-ghere pentru conglomeratele financiare prevăzute prin

Directiva privind conglomeratele financiare (Financial Conglomerates Directive – FICOD);

• legislația UE privind asigurările și necesitatea de a reduce sarcina administrativă determinată de cele 3 acte juridi-ce care reglementează acest domeniu;

• digitalizarea sectorului financiar;• Directiva privind organismele de plasament colectiv în

valori mobiliare (OPCVM);• reglementarea societăților cotate la bursă.

2.9 SERVICIILE FINANCIARE

Jyrki Katainen, vicepreședinte responsabil cu locurile de muncă, creșterea, investițiile și competitivitatea

„Comisia este angajată ferm în favoarea unei mai bune reglementări. Cererea de contribuții privind impactul cumulativ al reformelor din sectorul serviciilor financiare a reprezentat un proces extrem de important. Aceasta ne­a confirmat că avem un cadru general solid și ne­a ajutat să identificăm aspecte­cheie ale legislației care pot fi îmbunătățite. Răspunsurile primite la consultarea publică s­au dovedit valoroase pentru a consolida politicile Comisiei și pentru a garanta că acest cadru sprijină creșterea și investițiile europene.”

| 33

17 puncte de vedere supuse criteriilor de excludere sau retrase

6 puncte de vedere care fac obiectul

opiniilor adoptate

Prezentare generală a observațiilor părților interesate și a opiniilor formulate de platforma REFIT (19 mai 2015-25 octombrie 2018)

6 opinii

ÎN DOMENIUL SERVICIILOR FINANCIARE

finalizat în iulie 2017Studiu de evaluare a performanței FICOD

2020Evaluarea Directivei privind distribuția de asigurări

trimestrul al doilea 2019Verificarea adecvării privind cerințele de raportare în materie

de supraveghere din legislația privind serviciile financiare

aplicabil doar de la 1 ianuarie 2018Revizuirea Regulamentului PRIIP (Regulamentul privind documentele cu informații esențiale referitoare la produsele de investiții individuale structurate și bazate pe asigurări) – trebuia finalizată inițial până la sfârșitul anului 2018, dar a fost amânată din cauza amânării datei de aplicare a Regulamentului

în cursAnaliză realizată de ESMA privind

restricțiile OPCVM referitoare la utilizarea instrumentele derivate extrabursiere

din 2018 până în 2021Revizuiri selective ale Directivei Solvabilitate II

(privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și reasigurare)

Raportarea financiară„Grupul părților interesate sprijină eficientizarea rapor­tării financiare către diferite autorități de supraveghere în vederea reducerii sarcinii administrative inutile asupra instituțiilor financiare. Există o cerere de propuneri pentru un sistem integrat care să alinieze diferitele fluxuri de raportare” Grupul părților interesate al platformei REFIT

În opinia sa privind raportarea financiară (Ref. X.13a), platfor-ma REFIT a identificat necesitatea de a eficientiza raportarea informațiilor financiare către diferite autorități de supraveghe-re în vederea reducerii sarcinii administrative inutile asupra instituțiilor financiare.

Această opinie a confirmat dovezile colectate de Comisia Eu-ropeană în cadrul cererii sale de contribuții și susține în con-tinuare nevoia de acțiune. Prin urmare, Comisia a efectuat o verificare a adecvării, care va oferi o imagine de ansamblu

a principalelor surse de costuri și asupra sarcinii asociate ra-portării în scopuri de supraveghere. Prin verificarea adecvă-rii se prevede că se vor identifica posibile domenii în care ar putea fi reduse costurile de conformitate și sarcina asociată obligațiilor de raportare (de exemplu, prin eficientizarea sau simplificarea acestora). Comisia se va asigura că există și alte oportunități de prezentare a contribuțiilor și că se oferă un răs-puns complet la problemele ridicate. Verificarea adecvării este prevăzută a se finaliza până la mijlocul anului 2019. Pe baza acesteia, Comisia va evalua necesitatea unor măsuri concrete. Această activitate se desfășoară în paralel cu actualul proiect de standardizare a datelor financiare (SDF), în urma căruia se va contura o schemă cuprinzătoare a cerințelor de raportare și care vizează dezvoltarea unui limbaj comun privind datele financiare.

Conglomeratele financiarePlatforma REFIT a emis, de asemenea, o opinie (Ref. X.1a) referitoare la Directiva privind conglomeratele financiare

DATE IMPORTANTE:

34 |

(FICOD), recomandând o revizuire a directivei, care să fie axa-tă în mod specific pe cerințele care se suprapun în procedurile de supraveghere pentru conglomeratele financiare.

Această contribuție a stat la baza activității Comisiei de eva-luare a performanței FICOD. De la adoptarea versiunii inițiale a FICOD, în 2002, mediul de reglementare în care operează conglomeratele financiare s-a schimbat semnificativ. Dez-voltarea unor regimuri sectoriale consolidate și, în special, a regimului de supraveghere consolidat la nivel de grup în te-meiul Directivei Solvabilitate II, a schimbat relevanța și apli-carea FICOD, ceea ce a generat o serie de inconsecvențe. Însă, în documentele de lucru ale serviciilor sale privind FICOD [SWD(2017) 272 și 273], Comisia a ajuns la concluzia că acest cadru funcționează încă pentru a surprinde riscurile de grup și conferă autorităților de supraveghere competențe de supra-veghere asupra acestor grupuri intersectoriale. În unele cazuri, lacunele și inconsecvențele sunt abordate de către autoritățile de supraveghere în aplicarea cadrului FICOD și, prin urmare, acestea nu compromit în esență eficacitatea cadrului respec-tiv. În general, Comisia a considerat că FICOD rămâne un in-strument de supraveghere util.

Legislația în domeniul asigurărilorÎn opinia sa privind legislația UE privind asigurările (Ref. X.21.a), platforma REFIT consideră că legislația UE privind asigurările aplicabilă în prezent duce la supraîncărcarea cu informații și la dublarea acestora și impune obligații de furni-zare a informațiilor precontractuale pe hârtie, ceea ce nu este în concordanță cu evoluțiile tehnologice actuale și cu cererile consumatorilor. De asemenea, platforma consideră că cele 3 acte juridice care reglementează domeniul [Regulamentul (UE) nr. 1286/2014 privind documentele cu informații esen țiale referitoare la produsele de investiții individuale structurate și bazate pe asigurări (PRIIP); Directiva 2009/138/CE privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) și Directiva (UE) 2016/97 privind distribuția de asigurări (Directiva privind distribuția de asigurări)] (chiar dacă două dintre ele nu sunt încă în vigoare) creează sarcini administrative suplimentare și ar trebui verifi-cate în cursul revizuirilor tehnice planificate. În recomandarea sa, platforma insistă asupra importanței transparenței produ-selor de asigurare, care nu trebuie să fie afectată în cadrul evaluărilor acquis-ului, și recunoaște progresele obținute de PRIIP în acest sens. De această opinie se va ține cont în eva-luările acestor acte legislative planificate între 2018 și 2021 și, în special, în evaluarea Directivei privind distribuția de asigu rări, a cărei finalizare este planificată în 2020.

Digitalizarea sectorului financiarÎn legătură cu digitalizarea sectorului financiar (Ref. X.22.a), platforma REFIT consideră că digitalizarea afectează și trans-formă întreprinderile, organizațiile naționale și cetățenii în domeniul serviciilor financiare și în alte sectoare. Legislația adaptată exigențelor viitorului, neutralitatea tehnologică, pro-tecția datelor și economia în timp real sunt teme conforme cu obiectivele stabilite în strategia privind piața unică digitală. În acest context, platforma REFIT recomandă Comisiei să acorde o atenție specială utilizării datelor clienților și să garanteze protecția clienților, recunoscând în același timp necesitatea ca personalul să dezvolte noi aptitudini și competențe.

Aceste aspecte sunt avute în vedere în contextul planu-lui de acțiune al Comisiei pentru realizarea unei piețe unice mai aprofundate pentru serviciile financiare cu amănuntul, adoptat în martie 2017, care a inclus și acțiuni de sprijinire în continuare a dezvoltării unei lumi digitale inovative. Printre alte aspecte, aceste acțiuni urmăresc să promoveze utilizarea e-ID pentru integrarea digitală a clienților și colectarea unor date mai detaliate despre normele și practicile naționale exac-te care ar putea constitui bariere inutile pentru firmele care caută să își ofere serviciile transfrontalier. Planul de acțiune include o acțiune menită să abordeze aspectele privind protec-ția consumatorului în sfera digitală a serviciilor financiare în cadrul UE. În plus, Directiva revizuită privind serviciile de plată [Directiva (UE) 2015/2366] adoptată la 25 noiembrie 2015 și în vigoare începând cu 13 ianuarie 2018 prevede o mai bună protecție a consumatorului prin intermediul cerințelor privind un nivel sporit de siguranță a plăților comparativ cu directiva inițială din 2007.

Directiva privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM)Ca răspuns la un punct de vedere care solicita modificarea Directivei privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) din cauza dispozițiilor contradictorii față de alte acte legislative, cum ar fi Regulamentul privind infrastruc-tura pieței europene (EMIR) și utilizarea sistemului central de compensare, platforma REFIT a considerat că, în opinia sa și ți-nând cont de activitățile în curs ale Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), nu este necesară modificarea OPCVM. ESMA lucrează în prezent cu Comisia pentru a analiza datele colectate cu privire la restricțiile OPCVM referitoare la utilizarea instrumentelor derivate extrabursiere.

În legătură cu reglementarea societăților cotate la bursă, platforma REFIT a considerat în opinia sa X.12.a că nu este necesară nicio acțiune imediată specifică în acest domeniu.

| 35

6 opinii formulate de platforma REFIT în domeniul serviciilor financiare:

● Directiva privind conglomeratele financiare (Ref. X.1a) (2016)

● Reportarea financiară (Ref. X.13a) (2016)

● Legislația în domeniul asigurărilor (Ref. X.21a) (2018)

● Digitalizarea (Ref. X.22a) (2018)

● OPCVM (Ref. X.3.a) (2018)

● Reglementarea societăților cotate la bursă (Ref. X.12.a) (2018)

36 |

Platforma REFIT a adoptat 11 opinii în domeniul sănătății și siguranței alimentare. Recomandările platformei REFIT privind materialele care intră în contact cu produsele alimentare, me-dicamentele tradiționale din plante, substanțele cu utilizări/surse multiple (pesticide) și mențiunile nutriționale și de să-nătate vor fi abordate în contextul evaluării în curs a cadrelor legislative aplicabile, care se preconizează a fi finalizată în pe-rioada cuprinsă între sfârșitul anului 2018 și începutul anului 2020. Recomandarea privind alimentele vegane va fi urmată de un act de punere în aplicare pentru care activitatea pregă-

titoare va începe în 2019. Ca răspuns la recomandarea privind reziduurile de medicamente de uz veterinar din alimentele de origine animală, Comisia va prezenta, până în 2020, un nou act delegat prevăzut a fi adoptat înainte de intrarea în vigoare a noului Regulament privind controalele oficiale. Referitor la abordarea armonizată privind nivelurile maxime pentru vita-mine și minerale, Comisia reflectează cu privire la următorii pași posibili. Trei opinii (protecția animalelor în timpul trans-portului, metode de identificare a ecvideelor și pachetul igie-nă) nu necesită întreprinderea niciunei acțiuni.

2.10 SĂNĂTATE ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ

Vytenis Andriukaitis, comisar pentru sănătate și siguranță alimentară

„Știu foarte bine că cetățenii sunt preocupați de impactul utilizării pesticidelor asupra sănătății lor și a mediului. Luăm în considerare aceste preocupări și colaborăm cu statele membre pentru a asigura utilizarea durabilă a pesticidelor în modul de cultivare și producție a alimentelor noastre. Voi încuraja și voi sprijini în continuare statele membre în misiunea lor de punere în aplicare a măsurilor de reducere a riscurilor asociate utilizării de pesticide”.

| 37

Materiale care intră în contact cu produsele alimentareÎn legătură cu materialele care intră în contact cu produsele alimentare, platforma REFIT a recomandat Comisiei, în opinia sa (Ref. XI.1.a), să stabilească o cerință europeană comună pentru o declarație de conformitate în cazul tuturor tipurilor de materiale care intră în contact cu produsele alimentare. Comisia monitorizează această opinie în contextul evaluării legislației UE privind materialele care intră în contact cu pro-dusele alimentare, prevăzută a fi finalizată la începutul anului 2020. Pe baza acestei evaluări, Comisia va stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare la nivelul UE.

Medicamentele tradiționale din plante și mențiunile nutriționale și de sănătateReferitor la Directiva privind medicamentele tradiționale din plante, platforma REFIT recomandă în opinia sa (Ref. XI.6a-b) să se aștepte rezultatele evaluării privind mențiunile nutrițio-nale și de sănătate înainte de a se decide dacă este nevoie să se colecteze dovezi suplimentare cu privire la performan-ța Directivei 2004/24/CE privind medicamentele tradiționale din plante și dacă, în acest temei, este necesară o modifica-re a acesteia din urmă. Opinia XI.11a-b se referă la sugestii practice pentru îmbunătățirea funcționării Regulamentului existent privind mențiunile nutriționale și de sănătate, în special transparența procedurilor pentru autorizarea mențiu-

nilor de sănătate, formulări ale mențiunilor de sănătate mai puțin științifice și mai ușor de înțeles de către consumatori și posibilitatea de a comercializa produsele cu aceleași mențiuni în toate statele membre.

Conținutul acestor 2 opinii va constitui baza lucrărilor în curs ale Comisiei cu privire la evaluarea Regulamentului (CE) nr. 1924/2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare în ceea ce privește profiluri-le nutriționale și mențiunile de sănătate înscrise pe plante și produsele din plante, care sunt prevăzute a fi finalizate până în iunie 2019.

Pesticide/clorat„În opinia Grupului părților interesate, Comisia ar trebui să se asigure de faptul că normele (15) sunt aplicate doar în cazul reziduurilor rezultate din produsele de protecție a plantelor și propune o modificare a definiției «reziduurilor de pesticide» în acest sens. Mai mult, în opinia Grupului părților interesate, Comisia ar trebui să propună, în plus, niveluri maxime și limite maxime ale reziduurilor adecvate pentru substanțele cu utilizări multiple în temeiul cadrului juridic relevant.” Grupul părților interesate al platformei REFIT

În opinia sa referitoare la substanțele cu utilizări/surse mul-tiple, precum cloratul (Ref. XI.10a), Grupul părților interesate

adoptat în 2017Planul de acțiune privind cloratul – acțiunile sunt în curs

februarie 2019Ghid privind punerea în aplicare a anumitor dispoziții

ale Regulamentului privind igiena furajelor

2020Evaluarea legislației UE privind materialele care

intră în contact cu produsele alimentare

iunie 2019Evaluarea cadrului juridic privind produsele de protecție a plantelor

14 puncte de vedere supuse criteriilor de excludere sau retrase

13 puncte de vedere care fac obiectul

opiniilor adoptate

11 opinii

ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂȚII

ȘI SIGURANȚEI ALIMENTARE

Prezentare generală a observațiilor părților interesate și a opiniilor formulate de platforma REFIT (19 mai 2015-25 octombrie 2018)

DATE IMPORTANTE:

(15) Regulamentul (CE) nr. 396/2005 (privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale).

Evaluarea Regulamentului privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare și pe plante

38 |

al platformei REFIT recomandă să se identifice limite adecvate pentru clorat. Aceasta recomandă, de asemenea, modificarea definiției „reziduurilor de pesticide” și propunerea de LM/LMR (limite maxime/limite maxime de reziduuri) adecvate pentru substanțele cu utilizări multiple în temeiul cadrului juridic relevant. Având în vedere complexitatea subiectului, Grupul reprezentanților guvernelor consideră că aspectele aduse în discuție justifică o evaluare aprofundată în contextul evaluării de către Comisie a cadrului juridic privind produsele de pro-tecție a plantelor.

Comisia abordează aceste preocupări prin intermediul a două direcții de acțiune.

Referitor la clorat în mod specific, Comisia a redactat un plan de acțiune multidisciplinară pentru a reduce expunerea la clo-rat în alimentație și pentru soluționarea neconformității sis-temice cu LMR-urile pesticidelor. Acest plan de acțiune a fost susținut de reuniunea șefilor agențiilor naționale de siguranță alimentară din mai 2017, iar Comisia și-a confirmat intenția de a-l pune în aplicare la reuniunea șefilor agențiilor naționale de siguranță alimentară din noiembrie 2017. Acest plan de acțiune include mai multe măsuri, cum ar fi:

• luarea în considerare a unei limite pentru clorat în apa potabilă: propunerea Comisiei de revizuire a Directivei 98/83/CE privind apa potabilă a fost adoptată la 1 fe-bruarie 2018 și a introdus un nivel maxim pentru clorat de 0,25 mg/l. În prezent, propunerea este dezbătută de Parlamentul European și de Consiliu;

• o recomandare privind bunele practici de igienă alimen-tară pentru reducerea cloratului provenit din dezinfec-tanții clorurați. Bunele practici de igienă privind utilizarea dezinfectanților clorurați au fost incluse în mai 2017 în documentul de orientare privind abordarea la nivelul pro-ducției primare a riscurilor microbiologice prezentate de fructele și legumele proaspete prin aplicarea normelor de igienă;

• stabilirea LMR pe baza datelor privind prezența în ali-mente: o propunere legislativă se află în dezbatere cu statele membre pentru stabilirea unor LMR temporare pe baza datelor de monitorizare;

• menținerea LMR la 0,01 mg/kg pentru alimentele des-tinate sugarilor și copiilor mici: aceste niveluri se aplică și nu vor fi modificate de propunerea de reglementare privind cloratul în alimentele obișnuite.

La un nivel mai general, preocupările platformei REFIT le-gate de reziduurile de pesticide vor fi abordate în cadrul evaluării în curs a cadrului juridic privind produsele de pro-tecție a plantelor, care este prevăzută a fi finalizată până în iunie 2019.

Definirea conceptului de vegetarian/veganÎn opinia sa referitoare la definirea conceptelor de „vegan” și „vegetarian” (Ref. XI.13a), platforma REFIT recomandă Comisi-ei să își îndeplinească repede obligația prevăzută prin Regula-mentul (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare pentru a adopta un act de punere în aplicare privind criteriile pentru informațiile furniza-te în mod voluntar referitoare la produsele alimentare pentru vegetarieni sau vegani pentru a evita evoluțiile naționale diver-gente și denaturarea pieței UE. Comisia intenționează să dea curs acestei recomandări prin adoptarea unui act de punere în aplicare pentru care activitatea pregătitoare va începe în 2019.

Reziduuri de medicamente de uz veterinar și alte substanțe din alimentele de origine animalăÎn opinia referitoare la monitorizarea reziduurilor de medi-camente de uz veterinar și a altor substanțe în alimentele de origine animală (Ref. XI.3a), majoritatea membrilor Grupu-lui reprezentanților guvernelor recomandă Comisiei să adopte un act de punere în aplicare care să stabilească norme gene-rale pentru statele membre pe baza eșantionării în funcție de riscuri, fără a compromite obiectivele de politică. Recomanda-rea este susținută, de asemenea, de unii membri ai Grupului părților interesate. Comisia intenționează să abordeze aceas-tă recomandare prin prezentarea unor astfel de norme până în 2020 prin intermediul unei noi legislații terțiare prevăzute a fi adoptată înainte de intrarea în vigoare a noului regulament privind controalele oficiale.

Înregistrarea operatorilor din sectorul hranei pentru animaleÎn opinia sa privind înregistrarea operatorilor din sectorul hra-nei pentru animale (Ref. XI.7.a), platforma REFIT recunoaște că cerințele privind înregistrarea în conformitate cu Regulamen-tul privind igiena furajelor determină o sarcină administrativă pentru distribuitorii care introduc pe piață produse de origine animală. Cu toate acestea, Grupul părților interesate al plat-formei REFIT și majoritatea membrilor Grupului reprezentanți-lor guvernelor consideră că preocupările solicitantului au fost abordate deja de Comisia Europeană în comunicarea Comisiei „Orientări privind utilizarea ca hrană pentru animale a alimen-telor care nu mai sunt destinate consumului uman” și, prin urmare, nu este necesară nicio acțiune suplimentară sub for-ma unei revizuiri a Regulamentului privind igiena furajelor. De asemenea, platforma REFIT arată că există o propunere pentru un „Document de orientare privind aplicarea anumitor dispoziții ale Regulamentului 183/2005 de stabilire a cerințelor privind igiena furajelor”, care în prezent este pe agenda discuțiilor în-tre Comisia Europeană și statele membre, și care ar trebui să clarifice aplicarea Regulamentului privind igiena furajelor.

| 39

11 opinii formulate de platforma REFIT în domeniul sănătății și siguranței alimentare:

● Materialele care intră în contact cu produsele alimentare (Ref. XI.1a) (2016)

● Monitorizarea reziduurilor de medicamente de uz veterinar și a altor substanțe în alimentele de origine animală (Ref. XI.3a) (2016)

● Substanțe cu utilizări/surse multiple – cloratul (Ref. XI.10a) (2017)

● Definirea conceptelor de „vegan” și „vegetarian” (Ref. XI.13a) (2017)

● Directiva privind medicamentele tradiționale din plante (Ref. XI.6a-b) (2017)

● Vitamine și minerale (Ref. XI.20a) (2018)

● Protecția animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe (Ref. XI.17a) (2018)

● Metode de identificare a ecvideelor (Ref. XI.19a) (2018)

● Pachetul igienă (Ref. XI.16b) (2018)

● Mențiuni nutriționale și de sănătate (Ref. XI.11a-b) (2018)

● Înregistrarea operatorilor din sectorul hranei pentru animale (Ref. XI.7a) (2018)

40 |

Platforma REFIT a adoptat 7 opinii privind aspecte orizontale, care vizează subiecte precum standardizarea, consultarea păr-ților interesate, inițiativa cetățenească europeană (ICE), neutra-litatea tehnologică, economia în timp real și interconectarea.

Ca răspuns, Comisia a simplificat ICE în septembrie 2017, aceasta devenind mai ușor de utilizat. De asemenea, Comi-sia și-a îmbunătățit politica de consultare prin actualizarea procedurilor sale interne. Ea a adoptat un plan de acțiune în octombrie 2017 pentru a reduce întârzierile actuale în publi-carea standardelor, precum și pentru a eficientiza, a asigura transparența și a responsabiliza procesul de publicare în ca-drul organizațiilor de standardizare europene. Neutralitatea tehnologică este un principiu fundamental susținut de Comi-

sie. De exemplu, acest concept a fost inclus în Regulamentul general privind protecția datelor și în Directiva privind secu-ritatea rețelelor și a sistemelor informatice (Directiva NIS), precum și în cadrul legislativ european privind comunicațiile electronice. De asemenea, Comisia susține neutralitatea teh-nologică în contextul interoperabilității. La inițiativa Comisiei, modulele necesare pentru a activa economia în timp real au fost dezvoltate și puse la dispoziție în cadrul programului Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE): eDelivery (livrare electronică), eID (identificare electronică), eInvoicing (facturare electronică), eSignature (semnătură electronică) și eTranslation (traducere automată). Referitor la interconec-tare, platforma REFIT va emite o serie de opinii sectoriale în 2019.

2.11 ASPECTE ORIZONTALE

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans

„Capacităm europenii să participe la procesul democratic. Dorim să asigurăm o accesibilitate mai mare a inițiativei cetățenești pentru toți europenii.”

| 41

Inițiativa cetățenească europeană (ICE)„UE trebuie să îmbunătățească raportul cost­eficacitate și ușurința în utilizarea ICE” Grupul părților interesate al platformei REFIT

Platforma REFIT a adoptat o opinie cu privire la inițiativa ce-tățenească europeană (ICE) (Ref. XXII.1a) în cadrul căreia Grupul părților interesate și unii membri ai Grupului reprezen-tanților guvernelor consideră că „se impune o «adaptare mai bună la scop» a ICE prin simplificarea cerințelor de aplicare a sistemului existent și prin revizuirea cadrului juridic”. Aceasta a recomandat Comisiei să ia în considerare aspectele pe care platforma le-a identificat în cadrul examinării ICE, care includ atât simplificarea punerii în aplicare a ICE, cât și revizuirea Re-gulamentului (UE) nr. 211/2011 privind inițiativa cetățenească (Regulamentul ICE).

Comisia a luat în considerare aspectele pe care platforma le-a identificat în cadrul examinării sale a punerii în aplicare a instrumentului ICE și a propunerii legislative subsecvente care vizează o mai mare accesibilitate, reducerea sarcinii și facilitarea utilizării ICE. Propunerea adoptată în septembrie 2017 se bazează pe lecțiile învățate în cursul celor cinci ani

de la intrarea în vigoare a regulamentului. În mod specific, în conformitate cu recomandările platformei REFIT, propunerea include:• posibilitatea de a institui comitete ale cetățenilor (în pre-

zent, grupuri de organizatori) ca entități juridice în scopul gestionării unei inițiative;

• o mai bună îndrumare și măsuri de sprijin pentru organi-zatorii inițiativelor;

• aducerea de îmbunătățiri în procedura de înregistrare, inclusiv posibilitatea unei înregistrări parțiale a inițiati-velor;

• posibilitatea ca organizatorii să utilizeze un sistem cen-tralizat de colectare online sub responsabilitatea Comisi-ei și fără a fi necesară o certificare;

• o perioadă maximă de trei luni între data înregistrării și începerea colectării, care să permită organizatorilor să își pregătească sistemul de colectare online și campania în cazul în care decid să nu utilizeze sistemul centralizat;

• formulare simplificate pentru colectarea declarațiilor de susținere și o abordare comună bazată pe naționalitate, care să permită tuturor cetățenilor UE să semneze;

• dispoziții privind activități de comunicare și de sensibili-zare care să fie desfășurate de către Comisie.

iulie 2017Actualizarea orientărilor și setului de instrumente privind o mai

bună legiferare pentru o trimitere mai bună la standardizare Actualizarea orientărilor și setului de instrumente

privind o mai bună legiferare pentru îmbunătățirea mecanismelor de consultare a părților interesate

octombrie 2017Planul de acțiune pentru lipsa citării standardelor armonizate

septembrie 2017Revizuirea punerii în aplicare a instrumentului și a propunerii legislative ICE

în cursul anului 2019Opinii ale platformei REFIT specifice sectorului

8 puncte de vedere care fac obiectul

opiniilor adoptate

Prezentare generală a observațiilor părților interesate și a opiniilor formulate de platforma REFIT (19 mai 2015-25 octombrie 2018)

7 opinii

PRIVIND ASPECTE ORIZONTALE

1 punct de vedere rămas

1 punct de vedere supus criteriilor de excludere sau retras

DATE IMPORTANTE:

42 |

Mecanisme de consultare a părților interesateReferitor la mecanismele de consultare a părților interesate (Ref. XXII.4a-b), platforma REFIT a formulat o serie amplă de recomandări practice pentru îmbunătățirea deficiențelor de la nivelul politicii Comisiei privind consultarea părților interesate. Acestea au fost luate în considerare în mod corespunzător în cadrul revizuirii orientărilor și setului de instrumente pentru o mai bună legiferare emise în iulie 2017 (16).

În mod specific, mecanismele de feedback au fost mai bine explicate în setul de instrumente revizuit (instrumentul nr. 56), iar acum sunt toate accesibile prin intermediul platformei cen-trale de contribuire la procesul de legiferare. De asemenea, va fi lansată o campanie pe platformele de comunicare socială, vizând sensibilizarea cu privire la aceste instrumente. A fost realizat și un scurt material video care explică mecanismul de feedback și de consultare.

Setul de instrumente revizuit include, de asemenea, mai mul-te orientări detaliate privind elaborarea documentelor de con-sultare, inclusiv cu privire la modalitatea de a evita barierele tehnice pentru părțile interesate, la modalitatea de a asigura deschiderea întrebărilor către toate părțile interesate, precum și la modalitatea de utilizare a unui limbaj mai puțin tehnic.

StandardizareÎn ceea ce privește standardizarea, platforma REFIT a emis două opinii: una cu privire la standardizare ca instrument orizontal pentru o mai bună legiferare (Ref. XXII.2.a), și cea-laltă cu privire la absența citării standardelor armonizate (Ref. XXII.2.b):

• cu privire la standardizare ca instrument orizontal pentru o mai bună legiferare, platforma REFIT a reco-mandat ca utilizarea standardizării să fie menționată în orientările Comisiei privind o mai bună legiferare, iar în setul de instrumente al Comisiei pentru o mai bună le-giferare să fie prevăzute orientări specifice privind mo-dalitatea de trimitere corespunzătoare la standarde în textul juridic. Comisia a inclus astfel de mențiuni atât în orientările privind o mai bună legiferare, cât și în setul de instrumente actualizat în iulie 2017;

• cu privire la absența citării standardelor armonizate, platforma REFIT recomandă ca întârzierile actuale în pu-blicarea standardelor să fie reduse și să se adopte o so-luție structurală, pentru a preveni întârzierile în viitor. Ca răspuns, Comisia și organizațiile de standardizare euro-pene au elaborat și au aprobat un plan de acțiune pentru abordarea stocului actual de standarde armonizate neci-tate, asigurarea transparenței și responsabilizarea proce-sului pentru a asigura publicarea în timp util a trimiterilor la standardele armonizate în Jurnalul Oficial al Uniunii Eu-ropene. Acest plan de acțiune a fost adoptat în mod ofici-

al și publicat la începutul lunii octombrie 2017 (17), iar Co-misia și organizațiile de standardizare europene lucrează împreună în prezent la punerea în aplicare a acestuia. În plus, Comisia a adoptat în noiembrie 2018 o Comunicare privind standardele armonizate (18). Aceasta prezintă acțiu nile specifice pentru creșterea eficienței, a transpa-renței și a securității juridice pentru actorii implicați în elaborarea standardelor armonizate. Aceasta vizează să îmbunătățească punerea în practică a sistemului euro-pean de standardizare astfel încât să garanteze că acest sistem face față provocărilor determinate de evoluțiile tehnologice rapide, de digitalizarea economiei europene și de noile tendințe economice și modele de creștere.

Neutralitatea tehnologicăÎn opinia sa privind Intenția legislației, digitalizarea și neutrali-tatea tehnologică (opinia XXII.3.b), platforma REFIT a susținut pe deplin că trebuie să se țină cont de principiul neutralității tehnologice atât în legislația națională, cât și în legislația UE, subliniind că este esențial un cadru de reglementare adaptat exigențelor viitorului și neutru din punct de vedere tehnologic pentru dezvoltarea economiei digitale.

Principiul neutralității tehnologice a fost adoptat și este unul din principiile fundamentale ale cadrului legislativ european privind comunicațiile electronice, fiind introdus pentru prima dată în 2002 și consolidat în pachetul privind telecomunicați-ile din 2009. De asemenea, acesta va fi unul dintre principiile fundamentale ale viitorului Cod european pentru comunicații electronice, propus de Comisie în septembrie 2016 și asupra căruia colegiuitorii au ajuns la un acord politic în iunie 2018. Adoptarea oficială a acestuia se așteaptă pentru sfârșitul anului 2018, astfel încât codul se va aplica în statele membre la sfârșitul anului 2020.

În contextul cadrului european privind comunicațiile electroni-ce, principiul neutralității tehnologice include cerința ca statele membre să se asigure că autoritățile naționale de reglemen-tare țin cont în cea mai mare măsură de faptul că este de dorit ca reglementările adoptate să fie neutre din punct de vedere tehnologic, și anume să nu impună constrângeri și să nu producă discriminări în favoarea utilizării unui anumit tip de tehnologie. De exemplu, din 2009 toate licențele de spec-tru din Europa se consideră a fi „neutre din punct de vedere tehnologic”.

Din 2011, neutralitatea tehnologică a fost recunoscută și ca principiu fundamental pentru politica în domeniul internetului (OCDE, 2011). Conceptul este inclus în Regulamentul gene-ral privind protecția datelor (UE) 2016/679 și în Directiva (UE) 2016/1148 privind securitatea rețelelor și a informațiilor (Di-rectiva NIS), ambele adoptate în 2016.

Comisia Europeană sprijină neutralitatea tehnologică și în contextul interoperabilității. Deși „serviciile publice ar trebui

(16) https://ec.europa.eu/info/better-regulation-guidelines-and-toolbox_ro(17) http://ec.europa.eu/growth/content/european-commission-launches-action-plan-improve-publication-harmonised-standards-industry_ro(18) COM(2018) 764.

| 43

să fie concepute astfel încât să funcționeze fără discontinui-tăți în întreaga piață unică, indiferent de compartimentarea organizațională, bazându-se pe libera circulație a datelor și a serviciilor digitale în Uniunea Europeană” (principiul „inte-roperabilității implicite”, astfel cum este prevăzut în Planul de acțiune privind guvernarea electronică 2016-2017), o parte a viziunii stabilite în planul de acțiune este că „administrațiile, organismele publice, întreprinderile și utilizatorii știu mai bine de ce anume au nevoie. Alegerea sistemelor și a tehnologiilor, precum și a modelelor centralizate sau distribuite ar trebui să fie pe deplin în conformitate cu opțiunile și nevoile acestora, însă trebuie să respecte pe deplin cerințele de interoperabili-tate asupra cărora s-a convenit.”

În mod asemănător, în Declarația de la Tallinn privind gu-vernarea electronică, statele membre au reiterat faptul că, în ceea ce privește principiul interoperabilității implicite, vor elabora cadrele naționale de interoperabilitate pe baza cadru-lui european de interoperabilitate (EIF), respectând în același timp standardele naționale relevante, și vor adera la EIF pen-tru serviciile publice digitale transfrontaliere.

Așa cum au demonstrat cu succes modulele dezvoltate în ca-drul programului Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), neutralitatea tehnologică și interoperabilitatea se pot obține împreună în cazul în care legislația, neutră din punct de vedere tehnologic, este însoțită de reutilizarea acordurilor de interoperabilitate dintre statele membre ale Uniunii Europene bazate pe soluții comune având la bază un nivel de specificații tehnice și standarde.

Programul Europa digitală, pe care Comisia l-a propus pentru cadrul financiar multianual post-2020, va include și asistență pentru interoperabilitate.

Economia în timp realPlatforma REFIT susține principiile economiei în timp real (Ref. XXII.3.c), care este un mediu în care tranzacțiile finan-ciare și administrative între cetățeni, întreprinderi și entitățile din sectorul public sunt structurate, standardizate în format digital, generate automat și, astfel, finalizate în timp real. Platforma încurajează în continuare Comisia să urmărească îndeaproape utilizarea facturării electronice în achizițiile din sectorul public.

Această opinie susține de fapt lucrările în curs ale Comisiei. La inițiativa Comisiei, modulele necesare pentru a activa economia

în timp real au fost dezvoltate și puse la dispoziție în cadrul programului MIE: eDelivery (livrare electronică), elD (identificare electronică), elnvoicing (facturare electronică), eSignature (sem-nătură electronică) și eTranslation (traducere automată).

În plus, a fost introdus un standard European pentru factura electronică prin intermediul Directivei 2014/55/UE privind fac-turarea electronică în domeniul achizițiilor publice pentru a aborda aspecte de interoperabilitate privind facturile electronice emise ca urmare a executării contractelor de achiziții publice.

Cadrul legal pentru utilizarea și adoptarea identificării elec-tronice și a serviciilor de încredere la nivelul UE a fost insti-tuit prin adoptarea Regulamentului elDAS. Prin urmare, fiind un instrument orizontal, este posibil ca inițiativele legislative viitoare la nivelul UE care vor necesita utilizarea mijloacelor de identificare electronică și a serviciilor de încredere pentru prestarea de servicii electronice să se bazeze pe Regulamentul elDAS și pe cadrul furnizat de acesta.

Mai mult, pornind de la această opinie REFIT, Comisia a dema-rat și un proces intern de reflecție privind modul în care aceste concepte pot impulsiona modernizarea competitivității și pro-cesul de elaborare a politicilor pieței unice. A fost organizată o reuniune a experților din statele membre în cadrul grupului de experți al comitetului consultativ pentru piața internă. Aceasta a asigurat un început util pentru o discuție despre utilizarea mai eficientă a surselor de date disponibile și potențialul oferit de noile surse de date și de inteligența artificială pentru o mai bună înțelegere a evoluțiilor pieței unice în timp real. Procesul intern de reflecție va continua, împreună cu statele membre și cu serviciile relevante ale Comisiei.

InterconectareaReferitor la interconectare (Ref. XXII.8.a), platforma REFIT recu-noaște că o serie de opinii REFIT adoptate în toate domeniile de politică indică o anumită interconectare între diferitele seturi de acte legislative ale UE care, în situații practice, pot duce la sarcini administrative sau la alte consecințe neintenționate. Aceste con-secințe neintenționate rezultate din interacțiunea dintre diferite seturi de acte legislative ale UE pot, printre altele, să fie urmărite până la stadiul de elaborare al politicilor sectoriale. Platforma REFIT propune emiterea acestei opinii ca prim pas dintr-o serie de opinii privind „interconectarea”. Vor urma și altele, cu orien-tări sectoriale diferite, pentru a identifica orice absență a alinierii determinată de atenția insuficientă acordată aspectului interco-nectării în procesul de elaborare a politicilor UE.

7 opinii formulate de platforma REFIT în domeniul aspectelor orizontale:

● Inițiativa cetățenească europeană (Ref. XXII.1.a) (2016)

● Mecanisme de consultare a părților interesate (Ref. XXII.4a-b) (2016)

● Standardizarea ca instrument orizontal pentru o mai bună legiferare (Ref. XXII.2.a) (2017)

● Absența citării standardelor armonizate (Ref. XXII.2.b) (2017)

● Intenția, digitalizarea și neutralitatea tehnologică (Ref. XXII.3b) (2017)

● Economia în timp real (Ref. XXII.3c) (2017)

● Interconectarea (Ref. XXII.8.a) (2018)

44 |

Platforma REFIT a adoptat 11 opinii în domeniul pieței in-terne; vizând:• ghișeele unice, prin care Comisia a facilitat aplicarea Re-

gulamentului (UE) 2018/1724;• produsele pentru construcții (3 opinii), pe care Comisia

le urmărește prin verificarea adecvării în sectorul con-strucțiilor și evaluarea Regulamentului privind produsele pentru construcții;

• Directiva privind transparența pieței unice, pe care Co-misia o urmărește prin actualizarea orientărilor sale și intensificarea eforturilor de traducere;

• întârzierea în efectuarea plăților, care stă la baza acti-vității actuale a Comisiei pentru îmbunătățirea punerii în aplicare a directivei;

• Sistemul de informare al pieței interne și centre ale pieței unice, pe care Comisia le va avea în vedere în ca-drul activității sale în curs de îmbunătățire continuă a acestor sisteme;

• Documentul european de achiziție unic (2 opinii), care stă la baza activității în curs a Comisiei pentru îmbună-tățirea punerii în aplicare a acestui instrument;

• Testul IMM, care stă la baza eforturilor Comisiei de apli-care a acestui test atât la nivel național, cât și la nivel european;

• fișele și prizele de curent, în cazul cărora opinia plat-formei a fost luată în considerare de către Comisie în activitatea sa de pregătire pentru actualizarea cadrului de supraveghere a pieței de la sfârșitul anului 2017.

2.12 PIAȚA INTERNĂ

Elżbieta Bieńkowska, comisar pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM uri

„Portalul digital unic reprezintă un pas important în asigurarea unei mai bune accesibilități a pieței unice a UE pentru toată lumea – acesta va deschide noi oportunități profesionale și personale pentru persoanele și întreprinderile din UE. Acesta constituie, de asemenea, un stimulent puternic pentru modernizarea administrațiilor publice prin elaborarea unor strategii de guvernare electronică ambițioase și axate pe utilizator.”

| 45

13 puncte de vedere care fac obiectul

opiniilor adoptate

11 opinii

CU PRIVIRE LA PIAȚA INTERNĂ

14 puncte de vedere supuse criteriilor de excludere sau retrase

Ghișee unice„Companiile precizează în mod clar faptul că doresc ghișeele unice într­o formă mai dezvoltată: portaluri comerciale online. Acestea au nevoie de aceste portaluri pentru a furniza informații și asistență, ceea ce va economisi timp și costuri și le va face viața mai ușoară. În cele din urmă, acest lucru va facilita libera circulație pe piața unică, fiind create noi locuri de muncă și asigurându­se creșterea economică” Grupul părților interesate al platformei REFIT

În opinia sa referitoare la ghișeele unice (Ref. XII.5a-b), plat-forma REFIT recomandă instituirea unui ghișeu unic pentru întreprinderi în fiecare stat membru care să ofere asistență întreprinderilor care își desfășoară activitatea pe piața unică. Totodată platforma propune și stabilirea de către Comisie a unor criterii minime pentru performanța ghișeelor unice, de exemplu atunci când pregătește propunerea privind un portal digital unic și având în vedere alinierea acestuia la alte iniția-tive relevante, cum ar fi cardul pentru servicii.

Comisia a abordat problemele semnalate în propunerea sa de Regulament privind portalul digital unic prezentată la 2 mai 2017, care a fost adoptată oficial de colegiuitori la 3 octombrie 2018.

Începând cu decembrie 2020, cetățenii și întreprinderile din UE vor fi îndrumați, de pe portalul „Europa ta”, către toate in-formațiile de care au nevoie cu privire la normele UE sau na-ționale, drepturile și obligațiile aferente pieței unice. Aceasta va pune la dispoziție toate informațiile de care cetățenii au nevoie pentru a face afaceri peste granițe, a călători, a locui, a studia sau a lucra într-o altă țară din UE.

Portalul digital unic se bazează pe portalurile și serviciile de asistență existente. Din portal fac parte integrantă șapte ser-vicii de asistență (conform enumerării din anexa III: PSC, PCP, PCP pentru construcții, centre naționale de asistență pentru calificări profesionale, puncte de contact naționale pentru asistența medicală transfrontalieră, EURES, soluționare online a litigiilor). Altele (cum ar fi SOLVIT, EEN, centre ale consu-matorilor etc.) pot opta să participe în mod voluntar, dar în aceleași condiții.

Portalul este o etichetă de calitate și, prin urmare, introduce standarde de calitate minime obligatorii și o cerință de abor-dare centrată pe utilizator. Regulamentul va asigura că în ter-men de cinci ani mai mult de 20 dintre cele mai importante proceduri vor putea fi gestionate complet online, cum ar fi de-clarații privind impozitul pe venit sau înscrieri la universitate. Cetățenii și întreprinderile nu vor mai fi blocate dacă numerele de telefon, codurile poștale sau identificările electronice sunt

Prezentare generală a observațiilor părților interesate și a opiniilor formulate de platforma REFIT (19 mai 2015-25 octombrie 2018)

mai 2017Inițiativa privind portalul digital unic –

propunere a Comisiei adoptată

primul trimestru al anului 2019Evaluarea Regulamentului privind produsele din construcții

Verificarea adecvării sectorului construcțiilor

octombrie 2018text convenit de colegiuitori și care așteaptă publicarea în Jurnalul Oficial

permanentDirectiva privind transparența pieței unice, acțiune de elaborare a instrumentelor legislative fără caracter obligatoriu Sistemul de informare al pieței interne Documentul european de achiziție unicTestul IMM

DATE IMPORTANTE:

46 |

respinse. De asemenea, regulamentul a introdus principiul „doar o singură dată” la nivel transfrontalier. Acesta prevede că, începând cu decembrie 2023, cetățenii și întreprinderile vor putea solicita ca datele sau documentele deja transmi-se să fie schimbate direct între autoritățile din diferite state membre – când autoritățile din statele membre emit dovezi în format electronic care permit acest schimb automat.

Produse pentru construcțiiPlatforma a emis, de asemenea, o opinie cu privire la Regu-lamentul privind produsele pentru construcții (Ref. XII.8a), recomandând Comisiei să analizeze problemele legate de cerințele care se suprapun și de cerințele repetitive care de-curg din diferitele acte juridice ale UE, precum și necesitatea unor standarde europene clare și complete care să acopere toate cerințele privind produsele pentru construcții în cadrul exercițiului în derulare de „verificare a adecvării” în sectorul construcțiilor.

Comisia dă curs acestei opinii prin examinarea aspectelor legate de eventualele lacune legislative și de cerințele care se suprapun în cadrul procesului său în curs de verificare a adecvării în sectorul construcțiilor. Au fost efectuate două stu-dii relevante la care au participat părțile interesate sub forma unui „grup-oglindă”, o consultare publică deschisă și mai mul-te activități de consultare specifice suplimentare (de exemplu, anchetă online, interviuri). Adoptarea documentului de lucru al serviciilor Comisiei este prevăzută pentru primul trimestru al anului 2019.

De asemenea, în urma raportului din luna iulie 2016 privind punerea în aplicare a Regulamentului privind produsele pentru construcții (RPC) și în vederea îmbunătățirii punerii în aplicare a regulamentului menționat anterior, Comisia s-a angajat, de asemenea, într-un dialog ulterior cu părțile interesate (inclu-siv state membre și reprezentanți ai mediului de afaceri) prin intermediul unei serii de „platforme tehnice”. Prima reuniu-ne, care a avut loc la 12 octombrie 2016, a fost consacrată standardelor aplicabile produselor pentru construcții. Aceasta a fost urmată în 2017 de sesiuni care au avut ca temă sim-plificarea în cazul IMM-urilor, Organizația Europeană pentru Agremente Tehnice, cerințele în materie de informare și co-existența sistemelor UE și naționale. Scopul acestor discuții este de a contribui, de asemenea, la o eventuală revizuire a Regulamentului privind produsele pentru construcții, în cadrul mandatului acestei Comisii, conform celor anunțate în Comu-nicarea „Energie curată pentru toți europenii” (19).

Platforma REFIT a adoptat două opinii suplimentare privind produsele pentru construcții, având ca obiect cerințele ad-ministrative privind perioada de păstrare a declarației de performanță (Ref. XII.8b), precum și aspecte privind proce-sul de standardizare și dispozițiile de simplificare ale RPC (Ref. XII.8.c). Platforma REFIT a recomandat Comisiei să exami-neze aceste aspecte în cadrul evaluării sale a RPC. Comisia va ține seama de acest aspect în contextul evaluării sale actuale a RPC, care este prevăzută a fi încheiată în primul trimestru

al anului 2019. Aspectele referitoare la procesul de standar-dizare sunt monitorizate, de asemenea, în contextul inițiativei comune privind standardizarea și, în special, prin intermediul dialogului orizontal pe care Comisia îl are cu Organizațiile de Standardizare Europeană.

Directiva privind transparența pieței uniceÎn opinia sa referitoare la Directiva privind transparența pie-ței unice (Ref. XII.6a), Grupul părților interesate al platformei REFIT a recomandat Comisiei o îmbunătățire a clarității no-tificării normelor tehnice, în special prin punerea la dispozi-ția statelor membre a unor orientări suplimentare, creșterea transparenței Sistemului de informații privind reglementările tehnice (TRIS) și inițierea unei evaluări a procedurii de notifica-re. Deși Grupul reprezentanților guvernelor este, de asemenea, în favoarea elaborării unui număr mai mare de orientări fără creșterea sarcinilor administrative naționale, acesta continuă să aibă păreri împărțite cu privire la accesul public la obser-vațiile Comisiei și ale statelor membre privind notificările, pre-cum și la necesitatea de a lansa o evaluare.

Pentru a da curs acestor recomandări, Comisia lucrează în prezent la actualizarea orientărilor sale care clarifică procedu-ra de notificare. În plus, Comisia se întâlnește cu autoritățile statelor membre și cu părțile interesate, inclusiv cu IMM-urile, pentru a îmbunătăți înțelegerea și aplicarea directivei la ni-velul acestora. Pe lângă faptul că toate proiectele de regula-mente notificate sunt disponibile în baza de date publică TRIS, traduse în toate limbile UE, textul final adoptat va fi disponibil, de asemenea, în toate limbile UE în cel mai scurt timp. În ceea ce privește transparența privind reacțiile Comisiei și ale sta-telor membre față de proiectele de regulamente notificate, Curtea de Justiție a UE a pronunțat o hotărâre de referință la 7 septembrie 2017 în cauza C-331/15 P, Franța/Schlyter. Având în vedere cauza Schlyter și în măsura în care niciuna dintre excepțiile prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 nu este aplicabilă, serviciile Comisiei asigură cel mai ridicat nivel de transparență, chiar și pentru notificările pentru care perioada de așteptare sau de dialog este în curs.

Întârzierea în efectuarea plățilorÎn opinia sa referitoare la Directiva privind întârzierea în efectuarea plăților (Ref. XII.13a), platforma REFIT recomandă îmbunătățirea procesului de punere în aplicare și de executare a directivei, pentru a încuraja practici de plată promptă, în spe-cial prin asigurarea sinergiilor cu directivele privind achizițiile publice.

Pentru a da curs recomandării, Comisia a recomandat o serie de acțiuni pentru a îmbunătăți punerea în aplicare a acestei directive pe baza evaluării întreprinse în 2016. Unele dintre aceste acțiuni intră în responsabilitatea statelor membre, cum ar fi creșterea transparenței cu privire la perioadele medii de plată sau instituirea de sisteme și proceduri pentru măsurarea performanței plăților. De asemenea, statele membre sunt în-curajate să continue acțiunile de sensibilizare cu privire la pro-

(19) COM(2016) 860.

| 47

blema întârzierii în efectuarea plăților și să sprijine inițiativele care încurajează disciplina plății corecte. Comisia va continua să identifice și să disemineze cele mai bune practici, precum și să ofere îndrumări și sprijin părților interesate și autorităților publice. De asemenea, aceasta va analiza posibilitatea colec-tării de informații cu privire la eficacitatea sistemelor judiciare naționale în punerea în aplicare a procedurilor de recuperare accelerată prevăzute de directivă.

În plus, pentru a încuraja practicile de plată promptă, ar trebui să se utilizeze pe scară mai largă opțiunea din Directiva pri-vind achizițiile publice, care permite statelor membre să pre-vadă plata directă către subcontractanți, asigurându-se astfel că întregul lanț de aprovizionare beneficiază de plata la timp și de termene de plată echitabile. În plus, disciplina plății către furnizori ar putea fi inclusă printre criteriile de selecție a unui eventual contractant și ar putea fi impuse amenzi în caz de plată întârziată sau de neplată a subcontractanților.

Referitor la tranzacțiile comerciale între întreprinderi (business to business – B2B) și în vederea monitorizării uneia dintre re-comandările din raport, Comisia a efectuat un studiu pentru a evalua eficacitatea măsurilor voluntare și de reglementare puse în aplicare în statele membre pentru a combate întâr-zierile în efectuarea plăților în tranzacțiile B2B.

Studiul (20) concluzionează că întârzierea în efectuarea plăților B2B este în general intenționată, fiind determinată mai mult de asimetria în dimensiunea și în puterea contractuală a păr-ților decât de probleme structurale sau de constrângeri finan-ciare. În acest context, studiul sugerează că nu există o soluție universală, recomandând mai curând un spectru de intervenții, atât obligatorii, cât și voluntare. Comisia va explora împreună cu întreprinderile, părțile interesate și autoritățile publice feza-bilitatea acestor opțiuni. Teoretic, în acest moment, ar putea fi introdusă o serie de bune practici fără a fi necesară revizuirea directivei.

Sistemul de informare al pieței interne și centre ale pieței unicePlatforma REFIT a emis, de asemenea, o opinie cu privire la aspectele generale ale pieței unice și, în mod specific, cu privi-re la Sistemul de informare al pieței interne (IMI) și centre ale pieței unice (Ref. XII.2a-XII.4c), în care recomandă extin-derea IMI, consolidarea SOLVIT și alocarea de resurse umane și financiare suficiente pentru acestea astfel încât acestea să poată funcționa în mod eficient și să aibă suficientă vizibilita-te. De asemenea, face apel la statele membre să constituie centre ale pieței unice. Se dă curs acestei opinii în contextul îmbunătățirii continue a sistemelor IMI și al rețelelor respec-tive. În mod specific, Comisia colaborează cu statele mem-bre pentru a crește gradul de utilizare a IMI în 15 domenii de politică existente, precum și pentru a extinde utilizarea IMI la noi domenii de politică. Propunerea de Regulament privind un portal digital unic (a se vedea mai sus „Ghișee unice”) și pachetul privind serviciile ar putea extinde utilizarea IMI la noi

domenii de politică. De asemenea, Comisia se angajează să crească gradul de sensibilizare în rândul cetățenilor și între-prinderilor europene cu privire la legislația UE. Portalul digital unic este prevăzut a fi ghișeul unic care să ofere informații și asistență în această privință persoanelor fizice și întreprinde-rilor europene.

Documentul european de achiziție unicPlatforma a emis 2 opinii referitoare la Documentul european de achiziție unic (Ref. XII.19a și XII.19.b), în care a recomandat o serie de sugestii practice menite să faciliteze accesul și uti-lizarea practică a serviciului electronic DEAU.

Contribuțiile sunt analizate de către Comisie în cadrul efortului său continuu de îmbunătățire a punerii în aplicare a DEAU (21). În special, a fost actualizat serviciul DEAU al Comisiei ținând cont de sugestiile privind simplificarea prezentate de platfor-ma REFIT. Acum se poate vedea ușor ce criterii sunt obligatorii sau opționale. Formularea este actualizată în mod constant, pe baza feedbackului primit de la statele membre, astfel încât aceasta să fie mai ușor de înțeles. În primul trimestru al anului 2019, se preconizează ca în statele membre să fie disponibile integral în jur de 40 de servicii DEAU. Multe dintre aceste ser-vicii sunt conectate la baza de date eCertis, care este pusă la dispoziție de Comisie.

În ceea ce privește pașii următori, eliminarea treptată a ser-viciului DEAU al Comisiei va avea loc în aprilie 2019, conform planificării. Aceasta ar trebui să crească numărul de soluții na-ționale și integrarea cu serviciile existente.

Comisia va organiza în 2019 o anchetă de evaluare a satis-facției privind DEAU și va publica un raport cu rezultatele. În plus, raportul va fi discutat în cadrul grupurilor de experți și al platformei REFIT.

Pentru a sprijini principiul „doar o singură dată”, Comisia va acționa pentru realizarea interoperabilității serviciilor DEAU naționale împreună cu părțile interesate din toată Europa.

În ceea ce privește licitațiile electronice zilnice (Tenders Elec-tronic Daily – TED), au fost organizate două runde ale unei consultări orientate privind simplificarea TED (au fost primi-te mai mult de 500 de contribuții). Autoritățile din UE publică anual mai mult de 500 000 de astfel de anunțuri, ceea ce le permite să informeze întreprinderile și cetățenii că doresc să achiziționeze lucrări/bunuri/servicii și ce au achiziționat în final.

Comisia ar trebui să adopte noi formulare standard în primul trimestru al anului 2019, prin intermediul unui regulament de punere în aplicare. Noile formulare simplificate vor conferi o flexibilitate sporită statelor membre: de la 22 de tipuri de for-mulare la doar 5, de la 150 de pagini la 25. Mulțumită calității superioare a informațiilor, acestea vor îmbunătăți accesul la oportunitățile de afaceri pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri.

(20) https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/c8b7391b-9b80-11e8-a408-01aa75ed71a1/language-en/format-PDF/source-76547629(21) http://ec.europa.eu/growth/single-market/public-procurement/e-procurement/espd_ro

48 |

Testul IMMPlatforma REFIT susține cu fermitate Testul IMM (opinia Ref. XII.17.a) și principiul „a gândi mai întâi la scară mică” și recomandă Comisiei Europene să le aplice mai riguros. De ase-menea, recomandă ca, la nivelul Comisiei, Comitetul de analiză a reglementării să analizeze aprofundat aplicarea acestuia și Comisia să faciliteze schimbul de bune practici privind punerea în aplicare și executarea acestui test în toate statele membre.

Testul IMM este unul dintre instrumentele pentru aplicarea principiului „a gândi mai întâi la scară mică” în legislația UE. Testul face parte din orientările privind evaluarea impactului din 2009, iar cerințele au fost consolidate în 2015 și actua-lizate în 2017 cu orientările și setul de instrumente pentru o mai bună legiferare (instrumentul nr. 22), în special pentru a ține cont de nevoile întreprinderilor în creștere rapidă. Impac-tul potențial asupra IMM-urilor trebuie luat în considerare și raportat în mod sistematic în toate rapoartele privind evalua-rea impactului. Testul impune consultarea părților interesate din rândul IMM-urilor pentru a stabili natura și amploarea im-pactului pe care inițiativa l-ar putea avea asupra IMM-urilor.

Comisia promovează dialogul și consultările regulate cu părțile interesate, inclusiv cu întreprinderile, ceea ce ajută la aplicarea testului IMM. Rețeaua de reprezentanți ai IMM-urilor joacă un rol esențial în diseminarea bunelor practici privind testul IMM în sta-tele membre. Rețeaua a emis două rapoarte privind testul IMM în statele membre, care descriu modul în care autoritățile naționale evaluează impactul noilor lor reglementări asupra IMM-urilor.

Fișe și prize de curentReferitor la fișe și prize de curent (opinia Ref. XII.24a), în timp ce platforma REFIT recomandă să nu se armonizeze sistemele de fișe și prize de curent din Europa, Grupul părților intere-sate recomandă Comisiei și statelor membre să aloce resur-se adecvate pentru supravegherea pieței și să își sporească eforturile de coordonare, pentru a se asigura că piața unică este păstrată și consolidată în beneficiul consumatorilor și producătorilor. În plus, acesta recomandă lansarea de cam-panii de informare pentru a crește gradul de sensibilizare a consumatorilor în legătură cu riscurile prezentate de produse-le nesigure și neconforme, precum și cu modalități de evitare a acestora.

Comisia a ținut cont de această recomandare cu propunerea sa privind îmbunătățirea actualului sistem de supraveghere a pieței, publicată la sfârșitul anului 2017.

Deși nu este strâns legată de piața internă, platforma REFIT a adoptat, de asemenea, o opinie privind etichetarea și infor-mațiile standard despre produs privind consumul de ener-gie și de alte resurse pentru produsele cu impact energetic (Ref. VIII.2.a), în legătură cu un punct de vedere prin care se solicită analiza posibilității de a amplasa eticheta pe anumi-te produse specifice într-un mod mai vizibil. Platforma REFIT a considerat că legislația aplicabilă actuală (Directiva privind etichetarea) este suficient de flexibilă pentru a ține cont de necesitatea specifică fiecărui grup de produse. Prin urmare, nu este necesară întreprinderea niciunei acțiuni specifice.

11 opinii formulate de platforma REFIT în domeniul pieței interne:

● Ghișee unice (Ref. XII.5a și b) (2016)

● Regulamentul privind produsele pentru construcții [Ref. XII.8a (2016), XII.8b și XII.8.c (2017)]

● Directiva privind transparența pieței unice (Ref. XII.6a) (2017)

● Directiva privind întârzierea în efectuarea plăților (Ref. XII.13.a) (2017)

● Sistemul de informare al pieței interne și centre ale pieței unice (Ref. XII.2.a-XII.4.c) (2017)

● Documentul european de achiziție unic (Ref. XII.19.a) (2017)

● Achizițiile publice și Documentul european de achiziție unic (Ref. XII.19.b) (2017)

● Fișe și prize de curent (opinia Ref. XII.24a) (2017)

● Testul IMM (Ref. XII.17.a) (2017)

| 49

Platforma REFIT a adoptat trei opinii în domeniul justiției. Opi-niei privind documentele de identitate și de călătorie i s-a dat curs de către Comisie în propunerea sa din aprilie 2018 pentru sporirea securității documentelor de identitate și de ședere, ceea ce va facilita dreptul la libera circulație și ședere în UE.

Opinia privind legea societăților comerciale a fost avută în ve-dere de Comisie în pachetul privind dreptul societăților comer-ciale adoptat în aprilie 2018. Referitor la Directiva privind libera circulație, Comisia evaluează diferitele posibilități de clarificare a anumitor zone gri aduse în discuție de platforma REFIT.

2.13 JUSTIȚIE

Věra Jourová, comisar pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, responsabilă cu drepturile pe care le conferă cetățenia UE

„De prea multe ori, societățile europene se află în imposibilitatea de a căuta oportunități de afaceri în străinătate. Îmi doresc să schimbăm această situație și să modernizăm normele privind dreptul societăților comerciale. În primul rând, îmi doresc ca societățile europene să dispună de mai multe soluții online, care să le permită să își diminueze costurile și să câștige timp. În al doilea rând, îmi doresc să le ofer antreprenorilor cinstiți posibilitatea de a­și alege locul în care să își desfășoare activitatea și modul în care își dezvoltă și își reorganizează afacerea.”

3 opinii formulate de platforma REFIT în domeniul justiției:

● Documentele de identitate și de călătorie (Ref. XIII.3a) (2017)

● Drepturile de ședere (Ref. XIII.10a) (2017)

● Revizuirea legii societăților comerciale (Ref. XIII.9a) (2018)

50 |

12 puncte de vedere supuse criteriilor de excludere sau retrase

3 puncte de vedere care fac obiectul

opiniilor adoptate 3 opinii

PRIVIND JUSTIȚIA

Documentele de identitate și de călătorie„Având în vedere faptul că dreptul la libera circulație constituie elementul esențial al cetățeniei europene, acesta fiind în continuare dreptul cel mai prețuit de cetățenii UE (81 % dintre europeni se declară în favoarea «liberei circulații a cetățenilor UE, care pot să locuiască, să lucreze, să studieze și să desfășoare activități comerciale oriunde în UE»), Grupul părților interesate încurajează Comisia să analizeze fezabilitatea armonizării acestor documente, sau a oricăreia dintre caracteristicile de bază ale acestora, în vederea facilitării liberei circulații și a abordării provocărilor întâmpinate de cetățenii mobili ai UE în țările lor gazdă”Grupul părților interesate al platformei REFIT

În opinia sa referitoare la Documentele de identitate și de călătorie (Ref. XIII.3a), platforma REFIT încurajează Comisia să analizeze fezabilitatea armonizării documentelor de iden-titate și de ședere, sau a oricăreia dintre caracteristicile de bază ale acestora, în vederea facilitării în continuare a liberei circulații a cetățenilor Uniunii și a membrilor familiilor lor și a abordării provocărilor întâmpinate de cetățenii mobili ai UE în țările lor gazdă.

Comisia a dat curs acestei opinii în propunerea sa legislativă din aprilie 2018. Inițiativa are drept scop consolidarea carac-teristicilor de securitate și a celor comune ale documentelor de identitate și de ședere. Se preconizează că inițiativa va contribui la ameliorarea securității în interiorul UE și la fron-tierele sale și va facilita dreptul cetățenilor la liberă circulație și ședere în UE. Aceasta ar spori securitatea documentelor și

ar reduce frauda, ar îmbunătăți acceptarea și autentificarea documentelor și identificarea persoanelor, ar crește gradul de sensibilizare și ar simplifica viața de zi cu zi a cetățenilor, ar reduce birocrația și ar scădea costurile pentru toate părțile in-teresate.

Dreptul societăților comercialePrivind dreptul societăților comerciale (Ref. XIII.9a), platfor-ma REFIT recomandă ca legea societăților comerciale să fie neutră din punct de vedere tehnologic. Platforma consideră că dreptul societăților comerciale ar trebui să simplifice legile privind societățile comerciale cu privire la serviciile prestate de părți terțe și că ar trebui prevăzute mijloace juridice care să permită persoanelor să utilizeze instrumente electronice de comunicare în schimburile de informații cu autoritățile publi-ce. În acest scop, se propun mai multe recomandări privind digitalizarea dreptului societăților comerciale și a guvernan-ței corporative. Comisia a luat în considerare această opinie în pachetul privind dreptul societăților comerciale propus în aprilie 2018, care vizează să faciliteze utilizarea tehnologiilor digitale pe toată durata ciclului de viață al societății, în special în legătură cu procedurile de înregistrare și cu depunerea electronică a documentelor și informațiilor privind societatea la registrele comerțului.

Directiva privind libera circulațieReferitor la Directiva privind libera circulație (Ref. XIII.10.a), platforma REFIT a recomandat Comisiei să clarifice anumi-te „zone gri” din această directivă, ținând cont de hotărârile CJUE care afectează drepturile cetățenilor la liberă circulație din 2009. Comisia recunoaște aceste probleme și reflectează asupra celei mai bune posibilități de abordare a acestor preo-cupări.

Prezentare generală a observațiilor părților interesate și a opiniilor formulate de platforma REFIT (19 mai 2015-25 octombrie 2018)

aprilie 2018Documentele de identitate și de ședere: propunere legislativă

Pachetul privind dreptul societăților comerciale: propunere legislativă

DATE IMPORTANTE:

| 51

Platforma REFIT a adoptat o opinie în domeniul afacerilor maritime referitoare la procedura de control în domeniul pes-cuitului în UE, căreia Comisia i-a dat curs prin propunerea sa

privind revizuirea și îmbunătățirea cadrului legislativ actual, adoptată în mai 2018.

1 opinie formulată de platforma REFIT în domeniul afacerilor maritime:

● Controlul în domeniul pescuitului în UE (Ref. XIV.3a) (2017)

2.14 AFACERI MARITIME ȘI PESCUIT

Karmenu Vella, comisar pentru mediu, afaceri maritime și pescuit

„Politica comună a UE în domeniul pescuitului a realizat deja progrese mari în a asigura sănătatea mărilor și oceanelor noastre, ea fiind baza unei puternice industrii a pescuitului și a unor comunități înfloritoare de­a lungul coastelor. În același timp, este necesar să menținem alert ritmul de lucru și să asigurăm faptul că normele convenite în comun sunt respectate în întreaga UE. Acesta este motivul pentru care propunem îmbunătățiri vizând modernizarea sistemului existent de control pentru a­l face mai eficient și pentru a asigura faptul că toți operatorii din industria pescuitului din UE sunt tratați în mod egal.”

52 |

Controlul în domeniul pescuitului în UE„Anumite dispoziții ale Regulamentului nr. 1224/2009 (Regulamentul privind controlul în domeniul pescuitului) pot crea o sarcină de reglementare pentru autoritățile administrative din domeniul pescuitului, precum și pentru operatorii navelor de pescuit și alți operatori de pe piața de pește” Grupul reprezentanților guvernelor al platformei REFIT

În opinia sa referitoare la controlul în domeniul pescuitu-lui în UE (Ref. XIV.3a), platforma REFIT a subliniat necesitatea unei aplicări proporționale și eficace a Regulamentului privind controlul în domeniul pescuitului, recunoscând că anumite dis-poziții din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 pot crea o sarcină de reglementare pentru autoritățile administrative din dome-niul pescuitului, precum și pentru operatorii navelor de pescuit și alți operatori de pe piața de pește.

Comisia a considerat această opinie în contextul procesului de revizuire a sistemului de control al UE în domeniul pescuitului, propunerea Comisiei fiind adoptată la 30 mai 2018. Pe baza rezultatelor evaluării, inițiativa vizează modificarea sistemului Uniunii de control în domeniul pescuitului pentru a-l simplifica, a-i spori eficacitatea și eficiența și a asigura deplina confor-mitate cu politica comună reformată în domeniul pescuitului (PCP). Concret, inițiativa are drept scop:

• eliminarea obstacolelor care conduc la o punere în apli-care ineficace sau diferită a dispozițiilor de către statele membre și la situații care împiedică un tratament echi-tabil al operatorilor în cadrul și între statele membre, de

exemplu în ceea ce privește punerea în aplicare a nor-melor;

• simplificarea cadrului legislativ actual și reducerea sarci-nii administrative, de exemplu, prin eficientizarea cerin-țelor de raportare; promovarea utilizării unor instrumente informatice armonizate și/sau interoperabile, precum și armonizarea catalogului de încălcări grave;

• îmbunătățirea disponibilității, fiabilității și caracterului complet al datelor și informațiilor din domeniul pescuitu-lui, în special al datelor privind capturile, care sunt esen-țiale pentru monitorizarea și îndeplinirea obiectivelor PCP și care permit schimbul și diseminarea de informații;

• reducerea disparităților prin PCP reformată, cu un accent deosebit pe normele de control corespunzătoare privind obligația de debarcare și pe abordarea multianuală revi-zuită a gestionării pescuitului;

• creșterea nivelului de coordonare între statele membre, Comisia Europeană și Agenția Europeană pentru Con-trolul Pescuitului (EFCA), precum și în cadrul acestora, pentru a îmbunătăți sinergiile și a promova condiții de concurență echitabile la nivelul UE;

• alinierea misiunii și sarcinilor EFCA la evoluțiile recente asociate PCP, în special a obligației de debarcare, a regio-nalizării, a măsurilor de combatere a pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN) și a dimensiunii exter-ne a PCP, precum și la orice viitoare revizuire a Regula-mentului privind controlul.

mai 2018Revizuirea sistemului de control

în domeniul pescuitului

2 puncte de vedere supuse criteriilor de excludere sau retrase

1 punct de vedere care face obiectul opiniilor adoptate

1 opinie

ÎN DOMENIUL AFACERILOR MARITIME ȘI PESCUITULUI

DATE IMPORTANTE:

Prezentare generală a observațiilor părților interesate și a opiniilor formulate de platforma REFIT (19 mai 2015-25 octombrie 2018)

| 53

Platforma REFIT a adoptat o opinie în domeniul migrației și afacerilor interne, cu privire la comercializarea și utilizarea precursorilor de explozivi. Comisia a dat curs acestei opinii prin

propunerea sa de revizuire și îmbunătățire a cadrului legislativ actual, adoptată în aprilie 2018.

2.15 MIGRAȚIE ȘI AFACERI INTERNE

Dimitris Avramopoulos, comisar pentru migrație, afaceri interne și cetățenie

„Consolidarea securității în Uniune va rămâne, de asemenea, o prioritate în 2018, sporirea accesului autorităților de aplicare a legii de la nivel transfrontalier la probele electronice și la datele financiare, consolidarea normelor împotriva precursorilor de explozivi, eliminarea conținutului cu caracter terorist online, sprijinirea statelor membre în combaterea radicalizării și în punerea în aplicare a planului de acțiune privind protecția spațiilor publice.”

54 |

Precursorii de explozivi„Grupul părților interesate recomandă Comisiei să exploreze posibilitățile de a facilita o aplicare unitară a regulamentului în statele membre, cum ar fi stabilirea de condiții și criterii comune pentru acordarea de licențe și recunoașterea reciprocă a acestora la nivel transfrontalier, precum și clarificarea oricăror ambiguități privitoare la cerințele de raportare (notificarea «tranzacțiilor suspecte»)” Grupul părților interesate al platformei REFIT

În opinia sa referitoare la Regulamentul (UE) nr. 2013/98 pri-vind comercializarea și utilizarea precursorilor de explozivi

(Ref. XXI.2a-b), platforma REFIT a recomandat Comisiei să exploreze oportunitățile de facilitare a unei aplicări unitare a regulamentului în statele membre, precum și clarificarea ce-rințelor privind actorii din cadrul lanțului de aprovizionare. Câ-teva state membre recomandă ca problemele să fie abordate de Comitetul permanent pentru precursori (CPP).

Comisia a dat curs acestei opinii în contextul revizuirii aces-tui regulament, propusă în aprilie 2018, care vizează sporirea gradului de protecție împotriva utilizării ilicite a precursorilor de explozivi, în special prin îmbunătățirea eficacității și a efici-enței restricțiilor și controalelor în UE, precum și pentru a asi-gura raportarea adecvată a tranzacțiilor suspecte de-a lungul lanțului de aprovizionare.

1 opinie formulată de platforma REFIT în domeniul migrației și al afacerilor interne:

● Comercializarea și utilizarea precursorilor de explozivi (Ref. XXI.2a-b) (2017)

Prezentare generală a observațiilor părților interesate și a opiniilor formulate de platforma REFIT (19 mai 2015-25 octombrie 2018)

aprilie 2018Revizuirea regulamentului privind comercializarea

și utilizarea precursorilor de explozivi

1 punct de vedere supus criteriilor de excludere sau retras

2 puncte de vedere care fac obiectul

opiniilor adoptate

1 opinie

ÎN DOMENIUL MIGRAȚIEI ȘI AFACERILOR

INTERNE

DATE IMPORTANTE:

| 55

Platforma REFIT a adoptat două opinii în domeniul mo-bilității și transporturilor. Referitor la transportul de că-lători și în special la eliminarea foii de parcurs pentru serviciile ocazionale cu autocarul, Comisia a dat curs acestei opinii în propunerea sa de revizuire și îmbunătățire a normelor comune pentru accesul la piața internațională a serviciilor de transport cu autocarul și autobuzul. Pro-

punerea a fost adoptată în noiembrie 2017. S-a propus eliminarea foii de parcurs ca document de control pentru serviciile ocazionale în vederea eliminării sarcinii admi-nistrative. În ceea ce privește formalitățile de raportare aplicabile navelor, opinia platformei REFIT a fost conside-rată în propunerea pentru ghișeul unic european în dome-niul maritim, în mai 2018.

2.16 MOBILITATE ȘI TRANSPORTURI

Violeta Bulc, comisar pentru transporturi

„Regulamentul privind mediul aferent ghișeului unic european în domeniul maritim va stabili interfețe de raportare, proceduri și formate de date armonizate pentru navele care fac escale în porturile UE. Aceasta va reduce birocrația și va contribui la soluții multimodale.”

56 |

7 puncte de vedere supuse criteriilor de excludere sau retrase

2 puncte de vedere care fac obiectul

opiniilor adoptate 2 opinii

CU PRIVIRE LA MOBILITATE ȘI TRANSPORTURI

Transportul de călători„Foaia de parcurs și­a pierdut relevanța din cauza adaptărilor regulamentelor europene” Grupul părților interesate al platformei REFIT

În opinia sa referitoare la transportul de călători (Ref. XV.9a), Grupul părților interesate al platformei REFIT a considerat că foaia de parcurs și-a pierdut relevanța, generează o sarci-nă administrativă inutilă pentru mulți operatori, în special IMM-uri și, prin urmare, a recomandat eliminarea acesteia. În Grupul reprezentanților guvernelor, părerile sunt împărți-te. În timp ce unele state membre consideră că eliminarea foii de parcurs ar reduce sarcina de reglementare atât pentru transportatori, cât și pentru statele membre, majoritatea sta-telor membre consideră că aceasta constituie un instrument de control eficient, complementar tahografelor, și ar trebui păstrată.

Această opinie a fost considerată de către Comisie în cadrul revizuirii Regulamentului (CE) nr. 1073/2009 privind normele comune pentru accesul la piața internațională a serviciilor de transport cu autocarul și autobuzul. În propunerea sa adopta-tă la 8 noiembrie 2017, Comisia a propus eliminarea foii de

parcurs ca document de control pentru serviciile ocazionale în vederea eliminării sarcinilor administrative inutile.

Formalitățile de raportare aplicabile navelorÎn opinia sa privind formalitățile de raportare aplicabile na-velor (Ref. XV.8.a), platforma REFIT consideră că unele cerințe de raportare ar putea fi îndeplinite într-un mod mai simplu și indică limitările principiului „raportării unice”. De asemenea, platforma REFIT consideră că este necesară revizuirea Direc-tivei 2010/65/UE care, în opinia Grupului părților interesate al platformei REFIT, ar putea lua forma unui „ghișeu unic euro-pean în domeniul maritim”. Platforma mai indică o serie de as-pecte care ar putea fi avute în vedere în timpul revizuirii, astfel încât să reducă sarcina administrativă. Preluarea acestei opinii s-a asigurat în propunerea privind mediul aferentă ghișeului unic european în domeniul maritim, prezentată de Comisie în mai 2018. Se așteaptă ca aceasta să abordeze actualul mediu de raportare nearmonizat pentru nave reunind, într-un mod coordonat și armonizat, întreaga raportare asociată unei escale în port. Acest lucru, la rândul său, va îmbunătăți inte-roperabilitatea și interconectarea dintre sistemele relevante, permițând astfel partajarea și reutilizarea datelor într-un mod mai eficient, după caz.

2 opinii formulate de platforma REFIT în domeniul mobilității și transporturilor:

● Transportul de călători (Ref. XV.9a) (2017)

● Formalitățile de raportare aplicabile navelor (Ref. XV.8a) (2018)

Prezentare generală a observațiilor părților interesate și a opiniilor formulate de platforma REFIT (19 mai 2015-25 octombrie 2018)

propunere adoptată în noiembrie 2017Revizuirea regulamentului privind normele

comune pentru accesul la piața internațională a serviciilor de transport cu autocarul și autobuzul

propunere adoptată în mai 2018Ghișeul unic european în domeniul maritim

DATE IMPORTANTE:

| 57

Platforma REFIT a adoptat patru opinii în domeniul politicii regionale. Comisia le-a dat curs în principal în contextul pro-punerii Comisiei de regulament privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (22) ca parte a proce-sului de evaluare/revizuire la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM) 2014-2020. Acest regulament a

fost adoptat la 18 iulie 2018 și a intrat în vigoare la 2 au-gust 2018. De asemenea, opiniile au fost analizate cu atenție în timpul elaborării cadrului bugetar al UE pentru perioada de după 2020, ceea ce a dus la prezentarea propunerilor Comisiei în mai 2018 și la includerea în acestea a mai multor elemente de simplificare.

2.17 POLITICA REGIONALĂ

Corina Crețu, comisar pentru politică regională

„Astăzi propunem o politică de coeziune pentru toate regiunile, care să nu lase pe nimeni în urmă. Am îmbunătățit flexibilitatea acestei politici pentru a o adapta la noile priorități și pentru a spori protecția cetățenilor UE. Am simplificat, de asemenea, normele, iar acest lucru va fi în beneficiul tuturor, de la întreprinderi mici și antreprenori la școli și spitale, care vor putea obține fonduri mai ușor.”

(22) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046.

58 |

2 puncte de vedere supuse criteriilor de excludere sau retrase

4 puncte de vedere care fac obiectul

opiniilor adoptate

4 opinii

PRIVIND POLITICA REGIONALĂ

Regulamentul privind dispozițiile comune de reglementare a Fondului de coeziune, a Fondului european de dezvoltare regională și a Fondului social european„Pentru perioada de programare actuală, având în vedere punerea în aplicare în curs a programelor operaționale, ar trebui să se evite modificările legislative extinse în interesul securității juridice. Însă ar trebui să fie avute în vedere mici modificări pentru a clarifica normele și a simplifica punerea în aplicare cât mai curând posibil. Cu toate acestea, având în vedere că normele și reglementările politicii de coeziune și sistemul de punere în aplicare aferent implică o sarcină administrativă atât de semnificativă, ar trebui să se aibă în vedere, în esență, noi mecanisme de îndeplinire a obiectivelor politicii de coeziune pentru următoarea perioadă de programare” Grupul părților interesate al platformei REFIT

Platforma REFIT a adoptat două opinii cu privire la Regula-mentul privind dispozițiile comune de reglementare a Fon-dului de coeziune, a FEDR și a FSE (Ref. XVI.1a și Ref. XVI.2a). În opiniile sale, platforma recomandă evitarea modificărilor le-gislative ample, în interesul securității juridice, însă consideră că ar trebui avute în vedere mici modificări pentru a clarifica normele, a simplifica punerea în aplicare și a înlătura necon-cordanțele. Platforma REFIT a recomandat, de asemenea, ca

opiniile să fie transmise grupului la nivel înalt pentru sim-plificarea în materie de fonduri ESI (23).

Pe baza acestei recomandări, Comisia Europeană a comunicat grupului la nivel înalt măsurile de simplificare pe care platforma le-a identificat. Atunci când a formulat propriile recomandări, acesta a ținut seama de punctele de vedere ale REFIT. La 24 ia-nuarie 2017, grupul la nivel înalt a convenit asupra răspunsu-rilor detaliate la opinia formulată de platforma REFIT și a emis o serie de recomandări în atenția Comisiei. Răspunsul Comisiei și acțiunile ulterioare detaliate aferente au fost publicate (24).

Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Comisiei privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii in-clude multe dintre propunerile legislative formulate de grupul la nivel înalt, în special în domeniul costurilor simplificate. Dis-pozițiile au intrat în vigoare la 2 august 2018. De asemenea, sunt puse în aplicare recomandările fără caracter legislativ pentru perioada 2014-2020. Concret, a fost elaborat un plan de acțiune specific pentru recomandări legate de audit și reco-mandări privind suprareglementarea (a se vedea, de aseme-nea, opinia formulată de platforma REFIT Ref. XVI.3a). Reco-mandările cele mai extinse pentru perioada de după 2020 au fost luate în considerare la pregătirea cadrului bugetar pentru perioada de după 2020, ceea ce a dus la propunerile Comisi-ei pentru politica de coeziune pentru perioada 2021-2027, în mai 2018. Aceste propuneri conțin 80 de măsuri de simplifi-care, după cum se detaliază în manualul de simplificări (25).

Prezentare generală a observațiilor părților interesate și a opiniilor formulate de platforma REFIT (19 mai 2015-25 octombrie 2018)

adoptat la 18 iulie 2018Regulamentul privind normele financiare

aplicabile bugetului general al Uniunii mai 2018Propunerea pentru cadrul financiar multianual post-2020

DATE IMPORTANTE:

(23) http://ec.europa.eu/regional_policy/en/policy/how/improving-investment/high-level-group-simplification(24) https://ec.europa.eu/futurium/en/content/commission-services-response-hlgs-non-legislative-recommendations-e-governance

https://ec.europa.eu/futurium/en/content/commission-services-response-hlgs-non-legislative-recommendations-simplified-cost-optionshttps://ec.europa.eu/futurium/en/content/commission-services-response-hlgs-non-legislative-recommendations-access-eu-funding-smeshttps://ec.europa.eu/futurium/en/content/commission-services-response-hlgs-non-legislative-recommendations-financial-instrumentshttps://ec.europa.eu/futurium/en/content/commission-services-response-hlgs-non-legislative-recommendations-gold-plating

(25) https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/information/publications/factsheets/2018/simplification-handbook-80-simplification-measures-in-cohesion-policy-2021-2027

| 59

De exemplu, pentru întreprinderile și antreprenorii care bene-ficiază de sprijinul UE, noul cadru propus de Comisie reduce birocrația, simplificând modalitățile de solicitare a plăților, prin utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri. Pentru facilitarea sinergiilor, un cadru unic de reglementare acoperă în prezent 7 fonduri UE implementate în parteneriat cu statele membre („gestionare partajată”). Comisia propune, de aseme-nea, controale mai relaxate la programele cu istoric bun, o mai mare încredere în sistemele naționale și extinderea principiu-lui „auditului unic”, pentru a evita suprapunerea verificărilor.

Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și costurile de auditÎn opinia sa referitoare la Fondul european de dezvoltare re-gională (FEDR) și costurile de audit (Ref. XVI.3a), platforma REFIT a analizat mai multe sugestii de simplificare prezentate de solicitant cu privire la reducerea legislației, a sarcinii admi-nistrative, a presiunii de audit și a sarcinii de audit. Platforma a recomandat Comisiei să analizeze aceste sugestii atunci când pregătește perioada de programare de după 2020 și să transmită această opinie grupului la nivel înalt pentru simpli-ficarea în materie de fonduri ESI.

Unele elemente ale punctului de vedere adus în discuție de această opinie sunt deja abordate. De exemplu, Curtea de Conturi a acceptat să se alăture sistemului de „audit unic” și se va baza pe activitatea de audit a Comisiei și a auditorilor naționali. Serviciile Comisiei lucrează în prezent cu autoritățile de audit naționale pentru a îmbunătăți utilizarea posibilități-lor de eșantionare existente pentru a realiza eforturi de audit mai proporționale, deoarece sarcina de audit (de exemplu, dimensiunea probelor de audit) diferă foarte mult de la un stat membru la altul. Ca răspuns la recomandările de audit ale grupului la nivel înalt, auditorii Comisiei și autoritățile de audit naționale au în curs de implementare un plan de acțiune. În cadrul pregătirii perioadei de după 2020, au fost analizate aspecte mai ample, cum ar fi continuarea în direcția efectu-ării plăților pe baza rezultatelor. Propunerile Comisiei pentru politica de coeziune în perioada 2021-2027 conțin mai multe măsuri de simplificare, după cum se detaliază în manualul de simplificări, cum ar fi utilizarea pe scară largă a opțiuni-lor simplificate în materie de costuri („OSC”). Plățile se vor baza din ce în ce mai mult pe rambursare forfetară, costuri

unitare sau sume forfetare. Se va reduce birocrația legată de verificări și riscul de erori. În plus, se propune o abordare mai proporțională a verificărilor de gestiune prin faptul că verifică-rile de gestiune devin bazate pe risc, în loc să acopere 100 % din operațiuni. Aceasta este o reducere importantă a sarcinii de control, reducând costurile administrative totale cu 2-3 % pentru fondurile politicii de coeziune.

Fondurile structurale și de investiții europeneÎn opinia sa referitoare la simplificarea Fondurilor structu-rale și de investiții europene (fondurile ESI) (Ref. XVI.4a), platforma REFIT a arătat că, deși cooperarea teritorială eu-ropeană joacă un rol important în eliminarea obstacolelor de la frontiere și promovarea cooperării transfrontaliere prin intermediul proiectelor transversale de succes, aceasta s-a confruntat însă cu anumite dificultăți din cauza diferențelor dintre sisteme, la diferite niveluri. Platforma REFIT consideră că simplificarea cooperării dintre regiunile transfrontaliere ar putea aduce beneficii imediate în viața de zi cu zi a cetă-țenilor, a autorităților locale și regionale și a întreprinderilor. Platforma recomandă ca serviciile Comisiei să emită orien-tări mai bune cu privire la criterii, proceduri și termene-li-mită pentru a asigura alinierea diferitelor strategii și politici ale UE și a evita neconcordanțele, contradicțiile și dublarea eforturilor.

Pentru a da curs acestei opinii, Comitetul Regiunilor a orga-nizat un atelier de lucru, la 22 noiembrie 2017, în cooperare cu mai multe organizații partenere, cu privire la simplificarea programelor transfrontaliere, cu implicarea practicienilor de astfel de programe. De asemenea, Comisia a lansat un studiu care vizează evaluarea costurilor și a sarcinii administrative care derivă din utilizarea fondurilor ESI. Această activitate a stat la baza elaborării propunerilor Comisiei pentru politica de coeziune în perioada 2021-2027, prezentată în mai 2018, care conțin mai multe măsuri de simplificare. Concret, ca parte a acestor propuneri privind CFM, a fost propus un regulament specific pentru a rezolva obstacolele juridice și administrative într-un context transfrontalier. Acesta abordează în special di-ficultățile cooperării interregionale, aduse în discuție de plat-forma REFIT.

4 opinii formulate de platforma REFIT în domeniul politicii regionale:

● Reducerea birocrației pentru finanțarea FEDR/FSE (Ref. XVI.1a) (2016)

● Sisteme administrative și de monitorizare a politicii de coeziune (Ref. XVI.2a) (2016)

● Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și costurile de audit (Ref. XVI.3a) (2017)

● Simplificarea fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) (Ref. XVI.4a) (2017)

60 |

Platforma REFIT a adoptat o decizie cu privire la statisticile privind investițiile pentru protecția mediului și la cerințele care se suprapun între statisticile economice și conturile de mediu. Aceasta a contribuit la propunerea Comisiei privind noul Regulament-cadru de integrare a statisticilor privind în-

treprinderile (FRIBS), prezentată în martie 2017. Noua propu-nere nu include aspecte legate de conturile de cheltuieli pen-tru protecția mediului și, prin urmare, elimină suprapunerile existente.

1 opinie formulată de platforma REFIT în domeniul statisticii:

● Statisticile privind investițiile pentru protecția mediului (Ref. XVII.3a) (2016)

2.18 STATISTICĂ

| 61

2 puncte de vedere supuse criteriilor de excludere sau retrase

1 punct de vedere care face obiectul opiniilor adoptate

1 opinie

CU PRIVIRE LA STATISTICI

Suprapuneri în raportare„Abrogarea obligațiilor de informare pentru a colecta aceleași variabile în cadrul a două regulamente diferite va reduce sarcina administrativă asupra respondenților (întreprinderi) și va reduce costurile”Grupul reprezentanților guvernelor al platformei REFIT

În opinia sa referitoare la statisticile privind investițiile pen-tru protecția mediului (Ref. XVII.9a), platforma REFIT a reco-mandat Comisiei să își continue evaluarea privind suprapu-nerea cerințelor de raportare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 250/2009 al Comisiei (în domeniul statisticilor structurale

de întreprindere) și al Regulamentului (UE) nr. 691/2011 pri-vind conturile de mediu, să elimine orice situație de dublare sau de suprapunere și să înlocuiască Regulamentul privind statisticile structurale de întreprindere cu noul Regulament-ca-dru de integrare a statisticilor privind întreprinderile (FRIBS).

Recomandarea platformei REFIT a stat la baza propunerii FRIBS adoptate în martie 2017 (26). Propunerea FRIBS nu in-clude aspectele legate de conturile de cheltuieli pentru protec-ția mediului, care ar fi, în acest caz, reglementate exclusiv de Regulamentul privind conturile de mediu, anulând astfel orice suprapunere în raportare.

Prezentare generală a observațiilor părților interesate și a opiniilor formulate de platforma REFIT (19 mai 2015-25 octombrie 2018)

adoptată la 6 martie 2017Propunere legislativă privind FRIBS (Regulamentul-cadru de integrare

a statisticilor privind întreprinderile)

DATE IMPORTANTE:

(26) COM(2017) 114.

62 |

Platforma REFIT a adoptat 9 opinii în domeniul impozitării și uniunii vamale.

Trei dintre acestea se referă la TVA, iar Comisia dă curs aces-tora prin intermediul acțiunilor sale întreprinse în cadrul Pla-nului de acțiune privind TVA și, în special, prin propunerea pen-tru un sistem definitiv de TVA pentru comerțul transfrontalier, adoptată în octombrie 2017.

Recomandarea privind informațiile despre TVA este aborda-tă prin intermediul propunerii Comisiei privind portalul digital unic, adoptată în mai 2017.

Referitor la interpretarea comună a legislației UE cu privire la vinuri și băuturi spirtoase, Comisia a dat curs recoman-dării prin propunerea sa de revizuire a Directivei 92/83/CEE privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice, adoptată în mai 2018.

Se dă curs opiniei privind stocarea electronică a documen-telor contabile în contextul inițiativei privind libera circulație a datelor, propusă în septembrie 2017.

Referitor la prestațiile unice și complexe, sunt disponibile orientări pentru a aborda acest aspect.

2.19 IMPOZITARE ȘI UNIUNE VAMALĂ

Pierre Moscovici, comisar pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă

„La douăzeci și cinci de ani de la crearea pieței unice, companiile și consumatorii se confruntă în continuare cu 28 de regimuri diferite de TVA atunci când desfășoară activități transfrontaliere. Infractorii, și poate chiar teroriștii, profită de prea mult timp de aceste lacune, săvârșind fraude care cauzează pierderi de 50 de miliarde EUR pe an. Acest sistem anacronic bazat pe frontierele naționale trebuie înlocuit! Până în 2022, ar trebui ca statele membre să considere operațiunile transfrontaliere legate de TVA drept operațiuni naționale, în cadrul pieței noastre interne. Se estimează că propunerea de astăzi (privind sistemul definitiv de TVA) va reduce frauda transfrontalieră în domeniul TVA cu aproximativ 80 %. În același timp, aceasta va simplifica viața întreprinderilor din UE care desfășoară operațiuni transfrontaliere, reducând birocrația și simplificând procedurile legate de TVA. Pe scurt: este o veste bună pentru întreprinderi, pentru consumatori și pentru bugetele naționale și o veste proastă pentru evazioniști.”

| 63

9 puncte de vedere supuse criteriilor de excludere sau retrase10 puncte de vedere

care fac obiectul opiniilor adoptate

9 opinii

PRIVIND IMPOZITAREA ȘI

UNIUNEA VAMALĂ

1 punct de vedere rămas

„Nivelul de documente justificative necesare pentru a permite scutirea tranzacțiilor intra­UE a fost ridicat în mod constant în multe state membre, adesea în scopul combaterii mai eficace a fraudelor. Acest lucru conduce frecvent la sarcini de conformare disproporționate pentru întreprinderile legitime și încalcă principiul fundamental al neutralității fiscale, precum și libera circulație a mărfu­rilor în cadrul pieței interne. Aceasta duce la o sarcină mai mare în cazul întreprinderilor legitime”Grupul părților interesate al platformei REFIT

Directiva TVAÎn opinia sa privind scutirile de TVA pentru comerțul intraco-munitar (Ref. XVIII.7a), Grupul părților interesate recomandă reducerea sarcinii mediului de afaceri de a elabora documente diferite în ceea ce privește comerțul intra-UE. Unii membri ai Grupului reprezentanților guvernelor consideră că reducerea obligațiilor legate de documente este prea riscantă având în vedere frauda în domeniul TVA, în timp ce alții susțin reco-mandarea Grupului părților interesate.

În opinia sa privind mecanismul de taxare inversă în ca-drul Directivei TVA (Ref. XVIII.1a), Grupul părților interesate recomandă retragerea mecanismului de taxare inversă și înlocuirea acestuia cu un regim TVA mai simplu și mai ele-mentar în UE. Unii membri ai Grupului reprezentanților guver-nelor consideră că taxarea inversă ar putea fi în continuare necesară pentru combaterea fraudei sau că ar fi necesare alte măsuri pentru a atinge același obiectiv.

În opinia sa privind îmbunătățirea eficienței TVA (Ref. XVIII.2a), Grupul părților interesate al platformei REFIT emite o serie de recomandări referitoare la tranzacțiile în lanț, simplificarea nor-melor pentru depozite, scutirea fiscală pentru livrările intraco-munitare și evitarea duplicării taxei pe valoarea adăugată.

Cele 3 opinii au fost analizate de către Comisie în contextul ac-tivității sale din cadrul planului de acțiune privind TVA pentru

trecerea la un sistem definitiv de TVA pentru comerțul trans-frontalier. În acest scop, Comisia a adoptat mai multe propu-neri legislative în octombrie 2017. Propunerile stabilesc prin-cipiile pentru viitorul sistem de TVA conform căruia principiul impozitării la destinație este extins la livrările transfrontaliere de mărfuri B2B. În plus, întreprinderile care efectuează livrări transfrontaliere de mărfuri în interiorul UE vor avea posibili-tatea de a declara și de a plăti TVA prin intermediul ghișeului unic (OSS). Cu toate acestea, întreprinderile care se confor-mează, atestate de administrațiile lor fiscale ca fiind persoane impozabile fiabile [așa-numita persoană impozabilă atestată (certified taxable person – CTP)], vor continua să fie obligate la plata TVA pentru mărfurile achiziționate din alte țări ale UE. Întrucât întreprinderile care se conformează reprezintă ma-rea majoritate a persoanelor impozabile implicate în tranzacții transfrontaliere, acest lucru ar reduce în mod semnificativ su-mele de TVA direcționate prin ghișeul unic și ar facilita adap-tarea întreprinderilor. Această inițiativă constituie un prim pas către punerea în aplicare a regimului definitiv de TVA pentru livrările transfrontaliere în temeiul căruia impozitarea va aco-peri toate livrările transfrontaliere, astfel că toate livrările de bunuri și servicii de pe piața unică, la nivel național sau trans-frontalier, vor fi tratate în același mod. Ca parte a acestei pri-me etape și pentru a pune în aplicare în mod practic sistemul definitiv de TVA, o altă propunere cu dispoziții tehnice detaliate a fost adoptată de către Comisie în mai 2018.

Portalul de informații despre TVAÎn opinia sa referitoare la necesitatea de a dezvolta un por-tal de informații despre TVA (Ref. XVIII.3a), Grupul părților interesate și majoritatea membrilor Grupului reprezentanților guvernelor recomandă Comisiei să propună un regulament de creare a unui portal online cuprinzător de informații în mate-rie de TVA și ca această acțiune să țină seama de rezultatul discuțiilor în curs din cadrul Consiliului pe marginea Comuni-cării Comisiei referitoare la planul de acțiune privind TVA și de experiența dobândită cu minighișeul unic (mini one-stop shop – MOSS). Rezultatele evaluării minighișeului unic au fost

Aspectele aduse în discuție cu privire la facturile cu TVA sim-plificate vor fi avute în vedere în cadrul evaluării normelor privind facturarea TVA, prevăzută a se finaliza în primul tri-mestrul al anului 2019.

În ceea ce privește declarația standard privind TVA, Comisia și-a retras propunerea din 2016 referitoare la introducerea unei declarații obligatorii standard privind TVA-ul, din cauza lipsei de sprijin în acest moment la nivelul Consiliului pentru obiectivele de simplificare urmărite de propunere.

Prezentare generală a observațiilor părților interesate și a opiniilor formulate de platforma REFIT (19 mai 2015-25 octombrie 2018)

64 |

1 decembrie 2016Propunere legislativă privind TVA în

comerțul electronic transfrontalier

4 octombrie 2017 și 25 mai 2018Propuneri legislative pentru un sistem definitiv de TVA

18 ianuarie 2018Propunere legislativă privind norme simplificate

în materie de TVA pentru IMM-uriPropunere legislativă privind cotele de TVA

primul trimestru al anului 2019Evaluarea Directivei privind facturarea TVA –

urmează a fi finalizată

21 decembrie 2016Propunere legislativă pentru un mecanism generalizat de taxare inversă

30 noiembrie 2017Propunere legislativă privind cooperarea administrativă între statele membre

25 mai 2018Revizuirea Directivei 92/83/CEE privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice

încorporate în propunerea de extindere a MOSS pentru a aco-peri și alte servicii și vânzările de bunuri la distanță. Între timp, Comisia analizează posibilitatea corelării inițiativei privind por-talul TVA cu portalul digital unic.

Comisia acordă o importanță deosebită aspectelor legate de facilitarea respectării de către întreprinderi a cerințelor în ma-terie de TVA. În acest context, la 1 decembrie 2016, Comisia a propus pachetul său privind TVA pentru comerțul electronic și a introdus ghișeul unic TVA pentru vânzările de bunuri la dis-tanță, inclusiv pentru importurile de valoare redusă, precum și conceptul de comercianți autorizați pentru importul de bunuri în loturi mici. Ambele măsuri ar trebui să faciliteze respecta-rea de către întreprinderi a cerințelor în materie de TVA.

Legislația UE cu privire la vinuri și băuturi spirtoaseÎn opinia sa referitoare la interpretarea comună a legislației UE cu privire la vinuri și băuturi spirtoase (Ref. XVIII.12a-b), Grupul părților interesate al platformei REFIT recomandă Co-misiei să reducă marja de interpretare din directivele privind vinurile și băuturile spirtoase prin emiterea unui prag comun privind alcoolul fermentat. De asemenea, Grupul părților in-teresate sugerează Comisiei să asigure armonizarea taxelor pe vin și băuturi spirtoase în UE cu măsurile naționale (de exemplu, interzicerea timbrelor fiscale) pentru a elimina marja de interpretare la nivel național. Unii membri ai Grupului re-prezentanților guvernelor al platformei REFIT recunosc faptul că definițiile exacte și o mai mare claritate în legislație pot reduce insecuritatea juridică. Cu toate acestea, opiniile sunt împărțite în ceea ce privește problema dacă este necesar să se simplifice structurile accizelor la băuturile alcoolice și dacă

ar trebui să existe praguri comune privind alcoolul fermentat. Având în vedere revizuirea în curs a „Directivei privind structu-rile”, în opinia majorității membrilor Grupului reprezentanților guvernelor, Comisia ar trebui să continue exercițiul de colec-tare a datelor pentru a efectua o evaluare a impactului fun-damentată.

Această opinie a fost examinată de către Comisie în cadrul lucrărilor sale pregătitoare de revizuire a Directivei 92/83/CEE privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice, propusă în mai 2018. Se așteaptă ca propunerea să reducă costurile administrative și de conformare, să îmbună-tățească colectarea veniturilor și, în unele domenii, să ducă, de asemenea, la reducerea potențialului de fraudă și să faciliteze comerțul legitim.

Prestațiile unice și complexePlatforma REFIT a emis, de asemenea, o opinie cu privire la prestațiile unice și complexe (Ref. XVIII.8a), în care Grupul părților interesate și mai mulți membri ai Grupului reprezen-tanților guvernelor recomandă Comisiei să emită o orientare generală cu privire la distincția dintre prestațiile unice și com-plexe în conformitate cu deciziile luate de Curtea de Justiție a UE. De asemenea, aceasta precizează faptul că o definiție armonizată pentru cazul în care o tranzacție trebuie să fie considerată o prestație unică sau complexă ar putea reduce costurile pentru întreprinderi, ar putea crește investițiile și ar putea reduce incertitudinea.

Comisia a abordat deja această problemă prin furnizarea de îndrumări cu privire la aceste aspecte și în cadrul explicațiilor cu caracter mai general la momentul adoptării noii legislații

DATE IMPORTANTE:

| 65

[Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 al Con-siliului privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1042/2013 al Consiliului în ceea ce privește locul prestării serviciilor].

Deși nu prezintă caracter juridic obligatoriu, aceste note expli-cative au fost elaborate de către Direcția Generală Impozitare și Uniune Vamală a Comisiei în urma unei ample consultări cu statele membre și cu reprezentanții întreprinderilor. Comisia consideră că, pentru moment, nu poate să ofere mai multe orientări, având în vedere specificul fiecărei situații și necesi-tatea efectuării unei analize de la caz la caz.

Stocarea electronică a documentelor contabileÎn opinia sa privind stocarea electronică a documentelor contabile (Ref. XVIII.13a), Grupul părților interesate eviden-țiază faptul că cerințele privind localizarea datelor constituie deseori cerințe anterioare care nu au fost concepute în con-textul evoluției digitale. În perspectiva mai amplă a economiei datelor europene, Grupul părților interesate este așadar în fa-voarea îndeplinirii de către Comisie a angajamentelor asuma-te în cadrul strategiei privind piața unică digitală și recomandă acesteia să emită un regulament care să asigure fluxul liber al datelor în UE și să interzică măsurile de localizare a datelor cu câteva excepții clare, cum ar fi interesele de securitate națio-nală. Grupul reprezentanților guvernelor nu sprijină propune-rea de armonizare a legislației UE pentru a permite păstrarea documentelor contabile în toate statele membre, inclusiv în țările din Spațiul Economic European, întrucât această cerință este deja îndeplinită.

În ceea ce privește TVA, cerința privind o legislație a UE armo-nizată pentru a permite stocarea facturilor în format electro-

nic în toate statele membre, precum și în alte țări ale SEE (în special în Norvegia), a fost îndeplinită odată cu intrarea în vi-goare a acordului dintre UE și Norvegia privind schimbul de in-formații în domeniul TVA, la 1 septembrie 2018. Prin aceasta, se va elimina limitarea existentă în prezent în Directiva TVA, conform căreia stocarea datelor într-o țară cu care nu există un astfel de acord poate fi interzisă de către statele membre.

Cu privire la alte aspecte, la 13 septembrie 2017, Comisia a adoptat o propunere de regulament privind un cadru pentru fluxul liber al datelor fără caracter personal în UE, cu scopul de a debloca potențialul economiei datelor, prin eliminarea cerin-țelor nejustificate în materie de localizare a datelor, asigurând totodată accesul autorităților competente la datele stocate în alte state membre. De asemenea, aceasta încurajează, prin abordări de autoreglementare, portarea datelor între furnizo-rii de servicii de stocare și de prelucrare a datelor sau înapoi la unitățile proprii ale utilizatorilor. Recomandările platformei REFIT au constituit baza evaluării impactului care a funda-mentat propunerea.

Facturi cu TVAOpinia formulată de platforma REFIT privind facturile cu TVA simplificate (Ref. XVIII.17.a) aduce în discuție problema limitei facturilor simplificate stabilite de Directiva TVA și de Directi-va privind facturarea TVA la un maximum de 400 EUR și un minimum de 100 EUR. Grupul părților interesate al platformei REFIT este în favoarea creșterii pragului până la 1 000 EUR, întrucât aceasta ar reduce sarcina administrativă și ar fi în beneficiul consumatorilor, în timp ce majoritatea membrilor Grupului reprezentanților guvernelor este în favoarea menți-nerii unui astfel de prag, în special din motive legate de frau-dă. Această opinie va sta la baza evaluării Directivei privind facturarea TVA, care este prevăzută a fi finalizată în primul trimestru al anului 2019.

9 opinii formulate de platforma REFIT în domeniul impozitării și uniunii vamale:

● Răspunderea inversă (Ref. XVIII.1a) (2016)

● Îmbunătățirea eficienței TVA (Ref. XVIII.2a) (2017)

● Portalul de informații despre TVA (Ref. XVIII.3a) (2016)

● Declarația standard privind TVA (Ref. XVIII.4a) (2016)

● Scutirea de TVA pentru comerțul intracomunitar (Ref. XVIII.7a) (2016)

● Prestații unice și complexe (Ref. XVIII.8a) (2017)

● Interpretarea comună a legislației UE cu privire la vinuri și băuturi spirtoase (Ref. XVIII.12a-b) (2017)

● Stocarea electronică a documentelor contabile (Ref. XVIII.13a) (2017)

● Facturile cu TVA simplificate (Ref. XVIII.17a) (2018)

66 |

TABELE SINTETICE3

| 67

1. OPINII CARE STAU LA BAZA REVIZUIRII LEGISLATIVE

Opinie și data adoptării Programul de lucru al Comisiei (PLC)

Descriere Adoptare de către Colegiu(data provizorie sau efectivă a adoptării)

Ghișeu unicRef. XII.5a-b; 2016

PLC 2017 Inițiativa privind portalul unic digital Act juridic adoptat de colegiuitori la 21 noiembrie 2018 [Regulamentul (UE) 2018/1724]

Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electroniceRef. IV.1b, 2016

PLC 2017 Revizuirea Directivei asupra confidențialității și comunicațiilor electronice; propunere de regulament privind viața privată și comunicațiile electronice

Adoptată la 10 ianuarie 2017.În curs de examinare în cadrul procedurii legislative

DEEE (Deșeuri de echipamente electrice și electronice) și taxele de eliminare pentru bateriiRef. IX.1a, 2016, și IX.13.a

PLC 2017 Act de punere în aplicare care simplifică și dezvoltă modalitățile de raportare și de înregistrare

T4 2018

Controlul în domeniul pescuitului în UERef. XIV.3a, 2017

PLC 2018 Revizuirea sistemului de control în domeniul pescuitului

Adoptată la 30 mai 2018.În curs de examinare în cadrul procedurii legislative

Documentele de identitate și de călătorieRef. XIII.3a, 2017

PLC 2018 Inițiativă legislativă Adoptată la 17 aprilie 2018.În curs de examinare în cadrul procedurii legislative

Scutirile de TVA pentru comerțul intracomunitarMecanismul de taxare inversăÎmbunătățirea eficienței TVARef. XVIII.1a, 2a, 7a; 2016+2017

PLC 2017 Seturi de propuneri pentru un sistem definitiv de TVA în cadrul Planului de acțiune privind TVA

Adoptate în perioada decembrie 2016-mai 2018

Coordonarea sistemelor de securitate socialăRef. VII.5a, 2017

PLC 2018 Inițiativa privind numărul european de asigurări sociale

Revizuirea Regulamentului privind coordonarea sistemelor de securitate socială

2019 (urmează a fi confirmat)

Adoptată în decembrie 2016.

În curs de examinare în cadrul procedurii legislative

Comercializarea și utilizarea precursorilor de exploziviRef. XXI.2a-b, 2017

PLC 2018 Revizuirea Regulamentului privind comercializarea și utilizarea precursorilor de explozivi

Adoptată la 17 aprilie 2018.În curs de examinare în cadrul procedurii legislative

Politica regionalăRef. XVI.1a, 2a, 3a, 4a; 2016+2017

PLC 2017

PLC 2018

Propunere de Regulament Omnibus

Propunere pentru viitorul cadru financiar multianual (CFM) în perioada de după 2020

Propunere adoptată la 12 octombrie 2016; text final adoptat de colegiuitori în iulie 2018.Adoptată la 2 mai 2018, în curs de examinare în cadrul procedurii legislative

Transportul de călătoriRef. XV.9a, 2017

PLC 2017 Revizuirea Regulamentului privind normele comune pentru accesul la piața internațională a serviciilor de transport cu autocarul și autobuzul

Adoptată la 8 noiembrie 2017.În curs de examinare în cadrul procedurii legislative

Formalitățile de raportare aplicabile navelorRef. XV.8a; 2018

PLC 2018 Ghișeul unic european în domeniul maritim Adoptat la 17 mai 2018.În curs de examinare în cadrul procedurii legislative

68 |

Opinie și data adoptării Programul de lucru al Comisiei (PLC)

Descriere Adoptare de către Colegiu(data provizorie sau efectivă a adoptării)

Interpretarea comună a legislației UE cu privire la vinuri și băuturi spirtoaseRef. XVIII.12a-b; 2017

PLC 2017 Revizuirea Directivei 92/83/CEE privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice

Adoptată la 25 mai 2018.În curs de examinare în cadrul procedurii legislative

Definirea conceptelor de „vegan” și „vegetarian”Ref. XI.13a, 2017

Act de punere în aplicare 2019-2020

Inițiativa cetățenească europeană (ICE)Ref. XXII.1a, 2016

Revizuirea Regulamentului privind inițiativa cetățenească

Adoptată la 13 septembrie 2017.În curs de examinare în cadrul procedurii legislative

Stocarea electronică a documentelor contabileRef. XVIII.13a, 2017

Acordul dintre UE și Norvegia privind schimbul de informații în domeniul TVA

Inițiativa privind fluxul liber al datelor fără caracter personal

Acord adoptat de către Comisie la 26 octombrie 2017; adoptat, intrare în vigoare la 1 septembrie 2018.Adoptată la 13 septembrie 2017

Statisticile privind investițiile pentru protecția mediuluiRef. XVII.3a; 201627/28 iunie 2016

Propunere legislativă privind FRIBS (Regulamentul-cadru de integrare a statisticilor privind întreprinderile)

Adoptată la 6 martie 2017.În curs de examinare în cadrul procedurii legislative

Monitorizarea reziduurilor de medicamente de uz veterinar și a altor substanțe în alimentele de origine animalăRef. XI.3a, 2016

Act de punere în aplicare 2020

Politica agricolă comună (inclusiv ecologizarea)Ref. I.2a, 3a, 4a, 5a, 7a-f, 8a-f, 11.a-e, 12a; 2016+2017Ref. I.10a-g; 2017

PLC 2018 Comunicare privind viitorul sectorului alimentar și al agriculturii în UEPropuneri pentru noua PAC ca parte a cadrului financiar multianual

29 noiembrie 2017

Adoptate la 1 iunie 2018, în curs de examinare în cadrul procedurii legislative

Directiva privind drepturile consumatorilorRef. VI.1.a-f; 2017

PLC 2018 Noi avantaje pentru consumatori – revizuirea directivelor UE în materie de drept al consumatorilor

Adoptate la 11 aprilie 2018.În curs de examinare în cadrul procedurii legislative

Legea societăților comercialeRef. XIII.9.a; 2018

PLC 2017 Pachetul privind dreptul societăților comerciale

Adoptat la 25 aprilie 2018.În curs de examinare în cadrul procedurii legislative

Digitalizarea sectorului financiarRef. X.22.a

Planul de acțiune al Comisiei pentru realizarea unei piețe unice mai aprofundate pentru serviciile financiare cu amănuntul

Adoptat în martie 2017

| 69

2. OPINII CARE SOLICITĂ ÎMBUNĂTĂȚIREA PROCESULUI DE PUNERE ÎN APLICARE A MĂSURILOR EXISTENTE ȘI CARE STAU LA BAZA EVALUĂRILOR SAU A MĂSURILOR FĂRĂ CARACTER NORMATIV

Opinie Acțiune propusă Data de finalizare (propusă)

Standarde de comercializare a fructelor și legumelor proaspeteRef. I.6a, 2016

Evaluarea standardelor de comercializare ale UE T1 2020

Suprapuneri în legislația privind substanțele chimice și cea privind securitatea și sănătatea în muncăRef. II.2a, 2016

Clarificarea suprapunerilor dintre legislația REACH și cea privind securitatea și sănătatea în muncă

În cursul anului 2020

Procesul de autorizare REACHRef. II.4a, 2017

Evaluarea REACH Martie 2018

Normele privind ajutoarele de stat și politica regională/ajutor pentru bandă largăRef. V.3a, 4a, 2016

Lucrări în curs în contextul modernizării ajutoarelor de stat Lucrări permanente în curs

Normele privind ajutoarele de stat și proiectele de inovare finanțate din FEDRRef. V.5a, 2017

Activitate permanentă de formare și sprijinOrientări actualizateCadrul financiar multianual pentru perioada de după 2020

Lucrări în curs

Regulamentul de minimisRef. V.7.a, 2018

Evaluarea Regulamentului de minimis și a altor norme legate de ajutoarele de stat

2020

Directiva privind creditele de consumRef. VI.4a-f, 2017

Evaluarea Directivei privind creditele de consum 2019

Recunoașterea diplomelorRef. XX.1a, 2017

Monitorizarea procesului de punere în aplicare a Directivei privind profesiile reglementate

Lucrări în curs

Coordonarea sistemelor de securitate socialăRef. VII.5a, 2017

Activități de formareAplicarea EESSIAsistență acordată statelor membre prin intermediul unei rețele de experți juridici

Lucrări în curs

BREF (Documente de referință privind cele mai bune tehnici disponibile)Ref. IX.6b, 2017

Procesul de la Sevilla Lucrări în curs

Fracturarea hidraulicăRef. IX.12a, 2017

Studiu de examinare a practicilor de autorizareUrmărirea informațiilor privind modul în care statele membre aplică Recomandarea 2014/70/UEReevaluarea eficacității recomandării

Finalizat în iulie 2018În cursSfârșitul anului 2019

Transferurile de deșeuriRef. IX.3.a-c, 2018

Evaluarea Regulamentului privind transferurile de deșeuri Mijlocul anului 2019

Ambalajele și deșeurile de ambalaje din UERef. IX.8.a, 2018

Dialog bilateral Comisie/stat membru În curs

70 |

Opinie Acțiune propusă Data de finalizare (propusă)

Taxe de eliminare pentru bateriiRef. IX.13.a, 2017

Evaluarea Directivei privind bateriile T4 2018

Calitatea aeruluiRef. IX.5.a, 2018

Verificarea adecvării Directivelor UE privind calitatea aerului înconjurător

Sfârșitul anului 2019

Politicile UE privind apa, energia din surse regenerabile și protecția naturiiRef. IX.14.a, 2018

Ghid privind energia hidroelectrică și Natura 2000 2019

Raportarea financiarăRef. X.13a, 2016

Verificarea adecvării cu privire la cerințele de raportare din legislația privind serviciile financiare

T2 2019

Directiva privind conglomeratele financiareRef. X.1a, 2016

Studiu de evaluare a performanței FICOD Finalizat la 13 iulie 2017

Legislația în domeniul asigurărilorRef. X.21a, 2018

Evaluare 2020

Materiale care intră în contact cu produsele alimentareRef. XI.1a, 2016

Evaluarea legislației UE privind materialele care intră în contact cu produsele alimentare

2020

Utilizări multiple/surse multiple (clorat)Ref. XI.10a, 2017

Plan de acțiune privind cloratulEvaluarea cadrului juridic privind produsele de protecție a plantelor

Adoptat în 2017, acțiuni în cursT3 2019

Directiva privind medicamentele tradiționale din planteRef. XI.6a-b, 2017Mențiuni nutriționale și de sănătateRef. XI.1.a-b, 2018

Evaluarea Regulamentului (CE) nr. 1924/2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare și pe plante

Sfârșitul anului 2018

Vitamine și mineraleRef. XI.20.a

Proces de reflecție aflat în curs privind direcția de urmat În curs

Mecanisme de consultare a părților interesateRef. XXII.4a-b, 2016

Actualizarea orientărilor și a setului de instrumente pentru o mai bună legiferare

Iulie 2017

Standardizarea ca instrument orizontal pentru o mai bună legiferareRef. XXII.2a, 2017

Actualizarea orientărilor și setului de instrumente pentru o mai bună legiferare

Iulie 2017

Lipsa citării standardului armonizatRef. XXII.2b, 2017

Plan de acțiune

Comunicare privind sporirea transparenței și a securității juridice pentru o piață unică pe deplin funcțională

Adoptat la 9 octombrie 2017Adoptată la 16 noiembrie 2018

Regulamentul privind produsele pentru construcțiiRef. XII.8a, b, c, 2016+2017

Verificarea adecvării sectorului construcțiilor

Evaluarea Regulamentului privind produsele pentru construcții

T1 2019

T1 2019

Directiva privind transparența pieței uniceRef. XII.6a, 2017

Măsuri juridice fără caracter obligatoriu (actualizarea orientărilor, îmbunătățirea sistemului de traducere)

În curs

Sistemul de informare al pieței interne și centre ale pieței uniceRef. XII.2a, 4c, 2017

Îmbunătățirea permanentă a sistemelor (extinderea utilizării IMI la 15 domenii de politică existente; se are în vedere extinderea la noi domenii de politică; sensibilizare etc.)

T4 2018

Documentul european de achiziție unicRef. XII.19.a și 19.b, 2017

Lucrări în curs pentru îmbunătățirea procesului de punere în aplicare a e-ESPD

În curs

| 71

Opinie Acțiune propusă Data de finalizare (propusă)

Portalul de informații despre TVARef. XVIII.3a, 2016

Actualizarea și extinderea MOSS (minighișeul unic) pentru TVA

O posibilă legătură cu inițiativa privind portalul digital unic/în curs de evaluare

Acte juridice adoptate de colegiuitori la 5 decembrie 2017În curs

Prestații unice și complexeRef. XVIII.8a, 2017

Orientări și note explicative Finalizate; 2017

Remunerații compensatorii pentru copia privatăRef. IV.3.a-b; 2017

Monitorizare în curs 2018-2020

Principiul „doar o singură dată” și soluții bazate pe conținut digitalRef. IV.6.a, 2017

Facilitarea adoptării principiului „doar o singură dată” În curs

Intenția, digitalizarea și neutralitatea tehnologicăRef. XXII.3.b, 2017

Încorporate în mai multe acte legislative (Cadrul legislativ european privind comunicațiile electronice, Codul european al comunicațiilor electronice, Regulamentul general privind protecția datelor, Directiva privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice etc.)

Cadrul european de interoperabilitateProgramul Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE)

În curs

Economia în timp realRef. XXII.3.c, 2017

Programul Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) În curs

Testul IMMRef.XII.17.a, 2017

Aplicarea testului la nivelul UE și la nivel național În curs

Directiva privind libera circulațieRef. XIII.10.a, 2018

Evaluare internă a Comisiei privind modul cel mai potrivit de abordare a zonelor gri

În curs

OPCVMRef. X.3.a, 2018

Analiză ESMA În curs

CLP și amestecurile de metale în stare masivăRef. II.3.b, 2018

Dezbatere și elaborarea unui metode specifice de testareGhid privind aplicarea anumitor derogări în temeiul CLP

În curs

Facturile cu TVA simplificateRef. XVIII.17.a, 2018

Evaluarea Directivei privind facturarea TVA T1 2019

Design by SG.A5Printed by OIB

Foto: © Fotolia, CE & Unsplash