MONITORIZAREA ŞI DIAGNOZA
CALITĂŢII MEDIULUI
CUPRINS
I. SISTEME DE MONITORIZARE A FACTORILOR DE MEDIU
II. MONITORINGUL ECOLOGIC
III. MONITORIZAREA CALITĂŢII AERULUI
IV. MONITORIZAREA CALITAŢII APELOR
V. MONITORIZAREA CALITĂŢII SOLULUI
VI. MONITORIZAREA REGIMULUI DEŞEURILOR
VII. MONITORIZAREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN
ECOSISTEMELE ANTROPIZATE
METODA DE EVALUARE
EXAMEN
oral
80% NF
PARŢIAL
scris
10% NF
LABORATOR
lucrari practice
10% NF
Forma de evaluare
Procent din nota
finală
BIBLIOGRAFIE
1. Berca, M. - Strategii pentru protectia mediului si gestiunea resurselor, Ed. Grand, Bucuresti, 1998;
2. Botnariuc N. - Monitoringul ecologic, Rev. Ocrotirea Naturii şi a mediului înconjurător, nr. 2, Ed.
Academiei, R.S. R.;
3. Ciolpan O. – Monitoringul integrat al sistemelor ecologice, Ed. Ars Docendi, Bucureşti, 2005;
4. Dumitru, M., Dumitru E., Gament, E., Carstea S. – Monitoringul starii de calitate a solurilor din
Romania, Institutul de Cercetari pentru Pedologie şi Agrochimie, Ed. G.N.P., Bucureşti, 2000;
5. Godeanu S. - Elemente de monitoring integrat / ecologic, Ed. Bucura - Mond, Constanţa, 1997;
6. Munteanu C. - Dumitraşcu Mioara, Alexandru I. – Ecologie şi protecţia calităţii mediului, Ed.
Balneară, Bucureşti, 2011;
7. Negulescu M. - Protecţia mediului înconjurător, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1995;
8. Pricope F.- Monitoringul ecologic, , Universitatea „Vasile Alecsandri ” din Bacău, 2010;
9. Răuţă C. - - Sistemul de monitoring al calităţii solului, Rev. Ştiinţa solului nr. 2, Bucureşti,1987;
10. Rojanski C., Diaconu Gh. - Ingineria mediului, Litogr. curs, Bucureşti, 1996;
11. Rojanschi, V., Bran, F., Diaconu, Gh. - Protectia si ingineria mediului, Ed. Economica, Bucuresti,
1997;
12. Teodorescu I., Antoniu R., Varduca A., Popescu L., Crăciun M. -Optimizarea supravegherii
calităţii apelor, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1984;
13. Tumanov S. - Calitatea aerului, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1989;p
14. Varduca A., - 1991 - Sistemul de monitoring integrat al mediului din România, Rev. Mediul
Înconjurător, vol. II, nr. 3-4, Bucureşti.
SISTEME DE
MONITORIZARE
A
FACTORILOR
DE MEDIU
Monitorizarea mediului este un sistem de supraveghere, prognoză,
avertizare şi intervenţie, care are în vedere evaluarea sistematică a dinamicii
caracteristicilor calitative ale factorilor de mediu, în scopul cunoaşterii stării de
calitate şi semnificaţiei ecologice a acestora, evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale
schimbărilor produse, urmate de măsurile care se impun.
ETAPELE SISTEMULUI DE MONITORIZARE
1. SUPRAVEGHEREA
2. EVALUAREA STĂRII REALE
3. PRONOSTICUL
SUPRAVEGHERE
Evaluarea starii
reale
Pronosticul starii Evaluarea starii
pronosticate
REGLAREA
CALITATII
MEDIULUI
Sistem informativ
Gestiune
Fig.1. Schema bloc funcţionala a unui sistem de monitorizare
Monitoringul de
supraveghere 1 Monitoringul
operaţional 2 Monitoringul de
investigare 3
TIPURI DE MONITORIZĂRI
evaluează starea factorilor de
mediu, furnizând informaţii
pentru validarea procedurii de
evaluare a impactului,
proiectarea eficienţa a
programelor de monitoring,
evaluarea tendinţei de variaţie
pe termen lung a resurselor
naturale, inclusiv datorită
impactului activităţilor
antropice.
stabileşte starea ecosistemelor
ce prezintă riscul de a nu
îndeplini obiectivele de
calitate pentru mediu,
evaluează schimbările în
starea unor astfel de
ecosisteme, datorate variaţiei
factorilor preponderenţi de
mediu.
stabileşte cauzele depăşirilor
limitelor prevăzute în
standardele de calitate pentru
certificarea cauzelor pentru
care un factor de mediu nu
poate atinge obiectivele de
calitate, precum şi pentru
stabilirea impactului
poluărilor accidentale.
CONCEPTUL DE MONITORIZARE INTEGRATĂ
Conceptul de monitorizare integrată
reprezintă instrumentul de bază al sistemelor
suport decizional în domeniul mediului, necesar
atât pentru înregistrarea schimbărilor mediului
cât şi pentru înţelegerea şi definirea motivelor
acestor schimbări.
COMPONENTELE SISTEMULUI DE MONITORING INTEGRAT
Subsistemul
„Monitoring” Subsistemul
„Laborator”
Subsistemul „Management
informatic”
Subsistemului „Monitoring”
Reţeaua pentru supravegherea calităţii apelor
Reţeaua pentru supravegherea calităţii aerului
Reţeaua pentru supravegherea ploilor acide
Reţeaua pentru supravegherea radioactivităţii
Reţele de informaţii privind calitatea
solului, vegetaţiei, faunei, sănătăţii
umane
Reţea de supraveghere
SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII
MEDIULUI IN ROMANIA
SISTEMUL DE
MONITORING INTEGRAT
AL MEDIULUI IN
ROMANIA
(SMIR)
Reprezintă un sistem complex de achizitie a datelor privind calitatea
mediului, obtinut pe seama unor măsurători sistematice, de lungă durată, la un
ansamblu de parametri şi indicatori, cu acoperire spatială şi temporală, care să
asigure posibilitatea controlului poluării.
Controlul
influentelor
antropice
Redresarea
ecologica a
zonelor puternic
afectate de poluări
Dezvoltarea
sociala şi
economica
durabila în viitor
Fundamentarea
măsurilor de
inginerie a
mediului
ASIGURA:
1
2
3
4
SCOP
să centralizeze datele de monitorizare la nivel national corelate cu
cele provenind şi din zonele conexe protectiei mediului (ecologie,
pedologie, sănătate)
să creeze baze de date coerente şi complete
să evalueze datele şi sa le compare la nivel regional, continental sau
global (România participă activ la diferite programe internationale
pentru calitatea şi protectia mediului)
să elaborez proiecte şi programe pe termene medii şi lungi, de:
protectie, conservare, reconstructie
să răspundă întrebărilor legate de cunoaşterea evolutiei
componentelor de mediu. 5
Subsistemul 1 Subsistemul 2
ape de suprafaţă curgătoare
subsistemul privind starea sănătăţii
umane
lacuri
ape maritime
ape subterane
ape uzate
subsistemul – reţeaua de ploi acide
subsistemul – reţeaua de radioactivitate
subsistemul privind calitatea solului
subsistemul privind vegetaţia forestieră
Subsistemul 1– reţeaua de fond şi cea de
imersie pentru supravegherea
calităţii aerului
Subsistemul 2 - subsistemul naţional de
supraveghere a calităţii apelor
SUBSISTEMUL NAŢIONAL GEMS – RO ŞI IGBM PENTRU AER
Sunt analizate concentraţiile de CO2,
NO2, NH4, H2S, pulberile
sedimentabile, radionuclizii. Se
determină calitatea precipitaţiilor
prin măsurarea conductivităţii, pH-
ului, alcalinităţii şi acidităţii.
Sistemul vizează evidenţierea
poluării transfrontaliere prin ploi
acide.
SUBSISTEMUL NAŢIONAL
GEMS- RO ŞI IGBM PENTRU APĂ
De activitatea acestui subsistem
răspunde Ministerul Mediului prin
Institutul de Cercetări pentru Ingineria
Mediului şi Direcţiile de ape teritoriale.
Activitatea este organizată pe bazine
hidrografice, fiecare fiind controlat de o
Direcţie a apelor.
Se efectuează analize fizice, chimice
şi de radioactivitate pe probe de apă şi
sediment prin metode de teren şi de
laborator standardizate.
SUBSISTEMUL NAŢIONAL
GEMS – RO ŞI IGBM
PENTRU SOL
Activitatea acestui subsistem este
coordonată de Ministerul Agriculturii
prin Institutul Naţional de Cercetări
pentru Pedologie şi Agrochimie.
Analizele utilizate in monitoringul
ecologic al solului sunt: pH-ul,
nutrienţi, săruri solubile, sodiul,
eroziunea, compoziţia scurgerilor de
suprafaţă, excesul de umiditate,
conţinutul de nitriţi, metalele grele
(Pb, Cu, Cd şi Zn), fluorul, agenţii
patogeni, gradul de acoperire cu rezidii
solide, măsurători de radioactivitate.
SUBSISTEMUL NAŢIONAL GEMS – RO ŞI IGBM PENTRU
PENTRU VEGETAŢIA FORESTIERĂ
Subsistemul este coordonat de Ministerul
Mediului prin Institutul de Cercetări si
Amenajări Silvice (ICAS).
In cele peste 2000 de staţii amplasate in
principalele ocoale silvice se fac
măsurători dendrologice, de productivitate
primară şi de radioactivitate asupra
vegetaţiei.
DO
ME
NII
LE
DE
MO
NIT
OR
IZA
RE
A M
ED
IUL
UI Reţeaua de monitoring integrat al mediului din Romania
abordează 10 domenii generale de monitorizare.
Nr.
crt.
Domenii generale
de monitorizare
Staţii de monitorizare
(număr total pe
domenii)
Domenii specifice de
monitorizare
1 Climă - Meteorologie 120 -
2 Aer 153
3 Ape 1415 Rauri – 320 staţii; Lacuri – 117 staţii;
Litoralul M. Negre – 14 staţii; Ape
subterane – 1000 staţii
4 Sol agricol 670 -
5 Deşeuri 1976 Depozite
6 Păduri 270 -
7 Biodiversitate 534 -
8 Radioactivitate 46 -
9 Activitate antropică 1850 Ape uzate – 1100 de staţii; Emisii
punctiforme in atmosferă – 750 de staţii
10 Sănătate publică 41 Unităţi judeţene cu reţea de laboratoare
Top Related