Curs Sisteme 1
Transcript of Curs Sisteme 1
CURS 1CREŞTEREA CABALINELORImportanţa creşterii cabalinelor
• Importanţa socială:– După domesticire – rol în dezvoltarea social-istorică a popoarelor
• Importanţa economică:– Tracţiune– Carne:• Europa Centrală şi de Vest (Belgia – 3,5 kg/locuitor/an), Asia• Însuşiri organoleptice inferioare• Proprietăţi dietetice – conţinut redus în colesterol
- Lapte: popoarele asiatice – cumâs (preparat acidulat)- obezitate - afecţiuni gastrointestinale- afecţiuni ale ficatului - hipercolesterolemie - alergie la laptele de vacă-- Pielea: - încălţăminte, - marochinărie, - harnaşamente, - artizanat
- Părul: instrumente muzicale, ţesături, site, perii, pensule
- Subproduse de abator (oasele, sângele, copitele): - uleiuri speciale, - gelatină, - preparate biologice de uz medical (seruri imune, seruri normale, preparate de diagnostic)
- Gunoiul de grajd: agricultura ecologică
Sistemul organizatoric de creştere şi ameliorare a cabalinelor în RomâniaCabalinele de rasă (în proprietatea statului)
Herghelii de stat (12)Depozite de armăsari
Staţiuni de montăHipodrom
(Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA)
Herghelia – rasă curată • = unitate specializată în creşterea, calificarea, reproducţia şi valorificarea cabalinelor • Herghelia de stat - 4 sectoare: • Iepe mame (+ tineret ≤ 6 luni, armăsari pepinieri)• Tineret femel > 6 luni până la 2-3 ani• Tineret mascul > 6 luni până la 2-3 ani
1
• dresaj şi antrenament (tineret peste 2-3 ani)
Hergheliile de statHergheliile de stat1.Mangalia (CT, 1926): Arab 2. Jegălia (CL, 1915): CRS3. Dor Mărunt (CL, 1887): Trăpaş românesc, SG4. Ruşeţu (BZ, 1919): Trăpaş românesc, SG5. Cislău (BZ, 1894): Pur sânge Englez (PSE)6. Sâmbăta de Jos (BV, 1920): Lipiţan7. Slatina (OT, 1984): Furioso North Star8. Izvin (TM,1967): Ardenez, Nonius9. Beclean (Bistriţa, 1955): Lipiţan, Semigreul românesc (SG)10. Lucina (SV, 1788): Huţul, Calul de Bucovina, Poney românesc11. Rădăuţi (SV, 1792): Shagya Arab 12. Tuluceşti (GL, 1989): Gidran
• Hergheliile de stat şi private au obligaţia să deţină şi să completeze la zi evidenţele zootehnice şi genealogice cu format unic:a) registru de armăsari pepinieri şi armăsari de montă publică;b) registru de iepe-mamă;c) registru de mânji;d) registru de monte şi fătări;e) adeverinţă de montă, adeverinţă de fătare;f) registru de dangale, semnalmente şi microcipuri
Depozite de armăsari:– = unitate de elită specializată pentru întreţinerea armăsarilor de montă publică în extrasezon (august - februarie)– Organizate:• În cadrul hergheliilor• Independente: Arad, Tg. Mureş, Dumbrava (Neamţ), Râmnicelu (Brăila)
• Staţiuni de montă= locaţie special amenajată pentru cazarea armăsarilor şi desfăşurarea activităţii de reproducţie în sezonul de montă
(februarie – august)
• Hipodromul: probe de calificare la trap şi galop– Caii stau până la vârsta de 5-6 ani, când se clasează:• Animalele f. valoroase – înapoi în herghelii (armăsari pepinieri)• Animalele amelioratoare (m.p. valoroase) – depozite de armăsari – armăsar de montă publică
• Armăsarii pepinieri = mascul de rasă, evaluat de Comisia Naţională de Clasare şi Evaluare a Cabalinelor ca purtător de progres genetic, autorizat pentru reproducţie şi la efectivul de iepe din categoria Herghelia Naţională
• Armăsarii de montă publică = mascul de rasă utilizat pentru ameliorarea cabalinelor autohtone
2
Sistematica zoologică
• Clasa Mammalia
• Subclasa Eutheria (Placentatae)
• Familia Equidae
• Subfamilia Equinae
• Genuri Equus, Asinus,Hemionus, Hipotigris, Dolichohypus
• Specii: E. caballus, E. asinus, E. hemionus, E. hipotigris, E. zebra Grevy
1. Genul Equus
• A apărut în timpul erei cuaternare (pleistocen)
• În procesul de evoluţie, s-au modificat:– aparatele locomotor – aparatul digestiv– talia oasele feţei– coloana vertebralăSpecia actuală: E. caballus
Verigi intermediare:
– Phenacodus - mărimea unui iepure, adaptat la terenurile mlăştinoase– Eohippus (eocenul inferior) – 30 cm, 4 degete la m. anterioare şi 3 la m. posterioare– Mezohippus: 50 – 60 cm, 3 degete– Meryhippus: 90 cm, 3 degete, cel din mijloc mai dezvoltat– Pliohippus: 1,10 - 1,20 m, sprijin pe un deget, animal de viteză
2. Genul Asinus
• Speciile sălbatice: – asinul nubian (a evoluat asinul comun) – asinul somalez (au evoluat rasele de asini)
• Domesticirea: în Africa, cu peste 2000 ani înaintea calului
• Specia domestică: E. asinus
Asinul comun:• 80 – 110 cm • 100 – 200 kg• Conformaţie grosolană• Carnea inferioară celei de cal• Laptele asemănător cu cel al iepei d.p.v. al compoziţiei chimice
• Asinul ameliorat: rase:– Poitou, Dauphine (Franţa),
3
– Leonă, Zamorană, Catalană (Spania),– Piemont, Martină (Italia )– Asinul alb de Egipt şi de Arabia (Africa)– Marai, Hamadam (Asia)
• 120 – 130 cm, 200 – 350 kg
• Culori variabile (albă, castanie, cenuşie, brună) Rasa Poitou (Franţa)Rasa Zamorană (Spania)Rasa Catalană (Spania)Rasa Piemont (Italia)Asinul alb de EgiptRasa Hamadam (culoare roşie)
3. Genul Hipotigris (Zebra)
• Specia E. hipotigris
• Formă sălbatică şi domestică (Africa)
• Forma domestică are mai multe varietăţi:– zebra de munte – zebra de Etiopia (burcheli)– calul-zebră (zebra quagga)
4. Genul Hemionus (hemionul, semimăgar)
• Formă sălbatică şi îmblânzită (domesticită?) – E. hemionus
• 3 varietăţi: – onagrul (Asia Mică, Turkmenia)– Kiangul (Tibet, Caşmir)– Culanul (Mongolia, Turkestan, Kirchizia)
• Talia 90 cm (onagru) – 130 cm (kiang)
• Culoare galbenă sau brun roşcată, mai deschisă pe abdomen
5. Genul Dolicohippus (zebra de Grevy)
• Specia: E. zebra Grevy
• talia cea mai mare, 1,37 m.
Hibrizii genului Equus
• Catârul, bardoul, zebroidul
Catârul = iapă x măgar– Spania, Italia, Franţa, Grecia, China, Rusia, Ungaria, Brazilia, Peru– Fenotipic - mai asemănător cu asinul– Dezvoltarea corporală, coada şi viteza - asemănătoare cabalinelor. – Talia 130 – 170 cm, m.c. 300 – 650 kg– Forţă tracţiune mare
4
– Roba neagră, roibă murgă, albă– dungă specifică pe trunchi– Nechezatul - sunet de trompetă ce se termină cu un nechezat– Masculii – sterili. Femelele – uneori fertile.– Femelă catâr x armăsar = hippom
Bardoul = măgăriţa x armăsar• Asemănător cabalinelor: cap mic, coama mai bogată, membre mai subţiri• Dezvoltare, îmbrăcămintea piloasă şi temperament de asin. • Capacitate energetică redusă.
ZebroidulZebril = ♂ zebră x ♀ măgăriţăZebrul = ♂ zebră x ♀ iapăZeony = ♂ zebră x ♀ poney
CURS 2Originea cabalinelor domestice (Equus ferus caballus)
• Monofiletică
• Calul sălbatic (Equus ferus) – cuaternar subspecii:
– Calul mongol (E. ferus przewalski) – Calul Tarpan (E. ferus ferus)– Calul diluvian (E. Silvaticus)
→ Calul domestic (E. ferus caballus)
Calul mongol (Equus ferus Przewalski)
• Subspecie sălbatică pe cale de dispariţie
• Descoperit în 1879 de exploratorul rus Nikolai Mikhailovici Przewalski
• Descris de zoologul J.S. Poliakov în 1881Descris de Poliakov 1881
• 66 cromozomi• Reintrodus în sălbăticie în anul 1985• în vestul Asiei Centrale (China, Mongolia) - 248 animale sălbatice libere• mongol x domestic → produşi fertili cu 65 cromozomi
Calul tarpan (E. ferus ferus, E. Gmelini)
• Subspecie sălbatică dispărută în 1909
• = Cal preistoric
• Franţa, Spania; Rusia
• Începând cu 1930 – a fost recreat ═> tarpanul modern (Heck)
Calul diluvian (Equus silvaticus) • = Calul de pădure
5
• Pleistocen (10.000 ani î.Hr)• Tip greu - talia de 1,52 m, masa corporală 545 kg
DOMESTICIREA CABALINELOR
• 6000 î.Hr
• Consecinţele domesticirii– Morfologice– Fiziologice– Etologice
Clasificarea raselor de cai• Rase culturale:– Uşoare: Arab, Shagya Arab, PSE, Gidran– Intermediare: Lipiţan, Trăpaş (american, Orlov, românesc), CSR, Nonius, Furioso North Star– Grele: Frizian, Ardenez, Pinzgau, Semigreul românesc• Rase naturale: Huţul• Populaţii de tranziţie: calul de Banat, de Făgăraş, ialomiţean, dobrogean, ameliorat de munte
• Dezvoltarea hipermetrică– Talia peste 160 cm– Mc peste 550 kg
• Dezvoltarea eumetrică– Talia 150-160 cm– Mc 450-550 kg
• Dezvoltarea hipometrică– Talia sub 150 cm– Mc sub 450 kg
RASELE UŞOARECaracterele generale
• Dezvoltare corporală eumetrică
• Aspect uscăţiv
• Tipul fiziologic respirator
• Rase: Arab, Shagya Arab, PSE, Gidran
Rasa Arabă
• Formare - Peninsula Arabică
• Una dintre cele mai vechi rase (4500 ani)
• S-a format în condiţiile climei tropicale (deşert)
• În Europa – din 1095
• În Mexic - 1519 → Mustang
• La formarea rasei Arabe:
6
– consangvinizare moderată– creşterea pe linii– hrănire raţională– antrenament– selecţie riguroasă
• Rasă rezistentă la condiţiile tropicale, foame, sete
•• 10 linii: – Shagya – Dahoman – El Sbaa – Gazal – Hadban– Koheylan – Koheylan - Karas – Mersuch – Nedjary – Syglavy – Bagdady
Însuşiri morfologice:
• culori: Profil drept sau uşor concav
• gât lung
• format corporal pătrat
• Dezvoltare eumetrică: – talia 150 mc – mc 450 kg
• cap mic, uscăţiv. Însuşiri morfologice:• ….• mers caracteristic, elegantTemperament vioi
În România – sec 16
Herghelia Mangalia
Rasa Shagya ArabFormare: sec. 18, Babolna, Rădăuţi
• % ridicat din rasa ArabăOmologată ca rasă - 1978Răspândire: Cehia, Austria, Croaţia, Polonia, Germania, Ungaria, România.
• 8 linii
– DAHOMAN – EL-SBAA – GAZAL – HADBAN
7
– KOHEILAND – MERSUCH – SHAGYA – SIGLAVY-BAGDADY
• Însuşiri morfologice:
– Dezvoltare eumetrică:• talia 150 -157 cm, mc 480 - 530 kg
– Comparativ cu rasa Arabă• talia este mai înaltă• scheletul mai dezvoltat
•Rasa Pur sânge englez
• Galop
• Formare - Anglia sec 14
• Omologarea – 1791
• Primul registru genealogic (1793)
• 3 armăsari fondatori:
– Byerley Turk (Turcia)
– Darley Arabian (Siria) Eclipse
– Godolphin Barb (Maroc)
→ Eclipse (1764-1789) – la reproducţie 17 ani 400 urmaşi, din care 344 campioni80% din efectivul actual
Însuşiri morfologice• ...• Defecte de aplomb: chişiţa moale, genunchi arcaţi, exostoze
• Temperament foarte vioi (coleric)
• În România - 1870
• Herghelia Cislău (BZ)
Calul Gidran
• Răspândire: Ungaria, Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Serbia, Bulgaria, Grecia, Turcia• Însuşiri morfologice:– variabilitate mare – Culoarea roibă, cu particularităţi de culoare– format corporal dreptunghiular– Dezvoltare eumetrică: talia 160 cm, mc 500 kg • Constituţia fină - robustă• Temperamentul vioi
8
• Rasă pe cale de dispariţie (200 animale)
• Herghelia Tuluceşti (GL)
CURS 3Rasele intermediare de cabalineCaractere generale:
• Dezvoltarea eu-hipermetrică
• Formatul corporal dreptunghiular
• Tipul morfologic mezomorf
• Musculatura mai bine dezvoltată
• Lipiţan, Trăpaş (american, Orlov, românesc), CSR, Nonius, Furioso North Star
Rasa Lipiţană
• Formare – herghelia Lipizza, din armăsari din rasele Andaluză, Lusitano, Kladrub şi iepe indigene
8 linii: • Pluto (armăsar spaniol din Danemarca) • Conversano (armăsar spaniol crescut în Italia), • Maestoso (armăsar Kladrub)• Favory (armăsar Kladrub) • Neapolitano (armăsar spaniol crescut în Italia) • Siglavy-Capriola (armăsar Arab) • Incitato (Croatia) • Tulipan (Ungaria)
Însuşiri morfologice
• Culoarea vânătă (50%), albă, murgă, neagră, roibă, dereşă (rar)
• Dezvoltare eumetrică: – Talia 155 cm, mc 550 kg
• ...
• În România - 1874 Sâmbăta de Jos
• Herghelii: – Sâmbăta de Jos (BV) – cca 70 iepe mame– Beclean (BN) – cca 20 iepe mame
Rasa Furioso North Star
• Formare: herghelia Mezohegyes, din PSE– Armăsarii Furioso şi The North Star;– iepe de diferite provenienţe
• Răspândire: România, Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, Cehia, Slovacia
9
• Herghelia Slatina (OT)
Însuşiri morfologice:
• Culoarea: murgă, roibă, neagră
• Dezvoltare hipermetrică: – Talia 157 cm, mc 570 kg• …
• Membre – defecte: genunchi şterşi, chişiţa scurtă şi dreaptă
Rasa Trăpaş american• Trap• Formare: SUA, din PSE, Arab, Norfolk• Însuşiri morfologice– Dezvoltare eumetrică: talia 158 cm, mc 480 kg– Rezistent şi rustic• Amelioratorul Trăpaşului românesc
Rasa Trăpaş românesc
• Formare: – 80% Tr. American, – 10% Tr. Orlov, – 5% Tr. Francez, – 5% Tr. Rusesc, PSE, alte rase
• Herghelia Dor Mărunt (CL) şi Ruşeţu (BZ)
• Însuşiri morfologice:– Culoarea: murgă, roibă, neagră, dereşă (rar) – ....– Dezvoltare eumetrică: Talia 157 cm, mc 450 – 500 kg
Rasa Calul de Sport Românesc
• Călărie şi obstacole
• Formare: 6 grupe ½ sânge– Anglo-Arab, Plevna, Furioso North Star, Arab, Trăpaş românesc, PSE
• Herghelia Jegălia (CL)
• Însuşiri morfologice:– Dezvoltare hipermetrică:Talia 168 cm, mc 595 kg– ....– Culoarea: murgă, roibă, vânătă, neagră, dereşă
10
Rasa Nonius
• Tracţiune semigrea şi călărie
• Formare: herghelia Mezohegyes, din armăsarul anglo-normand Nonius şi iepe arabe, spaniole, moldoveneşti, kirghize
• Răspândire: Cehia, Slovacia, Austria, Serbia, Bulgaria, Ucraina, România
Însuşiri morfologice:
• Culoare: murgă, neagră
• Dezvoltarea hipermetrică:– Talia 160 cm, mc 600 kg
• Defecte:– Cap grosolan, grebăn retezat, abdomen mare, piept îngust, copite deseori plate, defecte de aplomb
• Temperament liniştit – limfatic
• Pretenţios la condiţiile de hrănire şi îngrijire
• Herghelia Izvin (TM)
Rasele greleCaracterele generale
• Dezvoltare corporală hipermetrică
• Formatul corporală dreptunghiular
• Musculatura foarte dezvoltată
• Tipul morfologic brevimorf
• Producţia piloasă abundentă (părul de protecţie)
• Capul este mare
• Gâtul scurt, gros, rotat
• Grebănul este şters
• Trunchiul este lung, larg şi adânc
• Spinarea şi şalele – lungi, largi
• Regiunile de pe linia superioară - duble
• Membrele scurte şi groase
• Părul de protecţie este dezvoltat
• Constituţia robustă-afânată
• Temperamentul limfatic
• capacitatea de tracţiune – de 4-5 ori masa corporală
Rasa Friziană
• Olanda (provincia Friesland)
• Conformaţia specifică raselor grele, dar sunt animale graţioase şi vioaie
11
• Descris de romani
Însuşirile morfologice
• Culoarea neagră. Ocazional murg (neadmis de standard)
• Standardul permite steaua
• Capul de tip “spaniol”
• Gâtul lung
• Părul de protecţie (coamă, coadă şi membre) este lung
• Coama - deseori ondulată
• Dezvoltarea eu-hipermetrică– Talia 1,57 m– Masa corporală 590 kg
RASA SEMIGREUL ROMÂNESC
• Tracţiune semigrea
• Formare - două tipuri:– Semigreu mare (Bonţida) : • T: Ardenez x Lipiţan;• M: Ardenez x Furioso North Star– Semigreu mic (Ruşeţu) : • T: Ardenez x Trăpaş românesc; • M: Ardenez x iepe ialomiţene
Însuşiri morfologice
• Culoarea: murgă (50%), piersicie, dereşă, roibă
• Dezvoltare eu-hipermetrică– Tipul mare: 156 cm, mc 560 kg– Tipul mic: talia 150 cm, mc 510 kg
• Spinarea şi şalele concave
• Crupa uşor teşită
• Copite relativ mari
• Defecte de aplomb:
– genunchi şterşi,
– jarete apropiate,
– mers lopătat
• Temperamentul liniştit
• Animalele pot tracta (la pas) de 3-4 ori mc
12
• Herghelii:– Beclean (Lipiţan), – Dor Mărunt (Trăpaş),– Ruşeţu (Trăpaş)
Rasa Ardeneză
• Tipul uşor al rasei Greul Belgian
• Descris de Iuliu Cesar
Însuşiri morfologice:
• Culori murgă, roibă, piersicie, dereşă, vânătă
• Dezvoltare hipermetrică:– Talia 160 - 175 cm, mc 750 – 1100 kg
• Capul inexpresiv. Moţ în frunte
• Spinarea şi şalele – uşor concave
• Crupa uşor teşită
• Membrele groase, scurte, copite mari
• Defecte de aplomb: genunchi şterşi, mers lopătat
• Herghelia Izvin
CURS 4Rase naturaleRASA HUŢUL
• Port samar, călărie, tracţiune
• Origine – tarpan
• Centrul de formare - Bucovina
• Răspândire: Ucraina, Polonia, Slovacia, Ungaria, România
• Linii: Goral, Hroby, Pietrosu, Ouşor, Prislop
• Herghelia Lucina
• Din 1979 rasa face parte din fondul genetic al raselor de animale originale şi primitive al F.A.O.
• În scopul prezervării rasei, s-a înfiinţat în anul 1994 FEDERAŢIA INTERNAŢIONALĂ A HUŢULULUI (H.I.F.)
• În prezent, în lume există numai 500 iepe Huţul
Însuşiri morfologice:
• Culoarea: murgă, roibă, neagră, şoricie, şargă, dereşă
• Particularităţi de culoare: zebrături, dunga şi crucea de măgar (şoricie, murgă)
13
• Dezvoltare hipometrică: talia 138 cm, mc 400 kg• Cap mare, relativ grosolan• Moţ în frunte • Coamă abundentă• Membre relativ scurte. Chişiţa scurtă. • Copite mici, cornul foarte dur
• Defecte: fluiere subţiri, sub el dinainte, strâmt dinapoi, jareţi apropiaţi, chişiţă scurtă
• Constituţia robustă
• Temperament vioi
• Foarte rezistent la îmbolnăviri
Sistemul de creştere a armăsarilor de reproducţieÎntreţinerea în hergheliiÎntreţinerea în depozite de armăsari
Întreţinerea în herghelii• Boxe individuale dispuse pe două rânduri• Pereţi înalţi, cca 40% grilaj – socializare• Iesle beton sau metal (concentrate, suculente)• Adăparea la găleată• Pardoseala argilă tasată şi paie• Armăsarii se întreţin dezlegaţi şi nepotcoviţi
Întreţinerea în depozite de armăsari
• Adăpost tip hală, 40-50 animale
• Unul sau două rânduri (crupă la crupă)
• Standuri individuale despărţite prin stănoage
• Pardoseala: argilă tasată, cărămidă
• Ieslea din beton este continuă
Alimentaţia
• Echilibrată, reduse ca volum, nivel energetic ridicat
• Menţinerea condiţiei de reproducător
• Nivel proteic scăzut: cantitate redusă de spermă, oligospermie
• Supraalimentaţia: – scăderea activităţii sexuale, – diminuarea reflexelor sexuale,– oligospermie
14
Raţia zilnică
• Fibroase: fân (30% fân leguminoase)
• Suculente: morcovi sau sfeclă furajeră. Vara - masă verde
• Concentrate: ovăz, orz, mazăre, tărâţe, şroturi, porumb– uruite, în amestec (40-60 % ovăz ca atare)
Adăparea
• Adăparea la găleată
• Adăparea - înainte de administrarea concentratelor (indigestii)
• Pentru prevenirea “colicilor de apă” – adăparea în mai multe reprize (uşor sărată)
Regimul de mişcare
• Rol în asigurarea condiţiei de reproducător
• Se efectuează la 1-1 ½ ore după tain
• În două reprize
• Durata totală de 2 ore
• Liberă şi dirijată
• La rasele uşoare şi intermediare: la lonjă, sub şa (8-9 km), la tracţiune (4-6 km), în manej
• La rasele de trăpaşi: înhămare la sulky, pe distanţa de 6-8 km
• La rasele grele şi semigrele: tracţiune
• Alura de pas – trap – galop - pas
• Ultimele 15 minute - pas
• După efort – buşumare până la uscare
Sistemul de creştere a iepelor de reproducţieÎntreţinerea:
– Iarna – stabulaţia
– Vara – sistem mixt
• Adăpostul – tip hală
• Capacitate 40-100 iepe
• Jgheaburi de furajare, grătare pentru fân
• Adăpători cu nivel constant sau jgheab de adăpare
• Iepele PSE – boxe individuale (prevenire accidente)
Alimentaţia
• Raţii optime, furaje de calitate
• Fibroase:
15
– fân, paie– cantitatea scade la ½ spre sfârşitul gestaţiei
• Concentrate: – ovăz, orz, mazăre, tărâţe, şroturi, porumb– Amestec – uruială, zdrobite– Excepţie – ovăz – bob întreg
• Suculente:– Morcovi, masă verde
• Nivel scăzut de proteină – mortalitate embrionară (a 25-35 a zi)
• Nivel proteic mai ridicat (cu 10%) – instalarea proceselor de putrefacţie la nivel intestinal– Diaree, colici– Toxine - dermatite
• Nivelul optim în celuloză: 25-28%– stimulează tranzitul intestinal– evită staza digestivă şi instalarea proceselor fermentative – colici
• Nivelul crescut de celuloză – scade ingesta– scade digestibilitatea raţiilor
• Subalimentaţia - efecte negative – în special la rasele PSE, Furioso North Star, Nonius, Gidran
Iepele gestante în 3 luni şi peste 6 luni:
• Expuse la avort (colici)
• NU furaje mucegăite, îngheţate, infestate cu plante toxice (cornul secarei, tăciune, rugină)
• NU masă verde prea crudă, frunze şi colete de sfeclă - furaje bogate în azot proteic
• Furaje care provoacă colici:– ovăz şi orz prea proaspete (U% mare),– masă verde încinsă,– trifoliene verzi în stadiu de vegetaţie tânără
Adăparea
• Temperatura minimă de 8°C
• Apa prea rece – avort
Regimul de mişcare:– Iarna – padoc, culoar mişcare (3-5 km la pas)– Vara – păşune, padoc (toată ziua)
16
Sistemul de creştere a mânjilor
Întreţinere:
• Până la vârsta de 6 luni
• Primele 14 zile – boxa de fătare
• Apoi – halele pentru iepele-mame
Alimentaţia• Până la 6 luni – lapte matern, iepe doici sau alăptare artificială• Substituent de lapte: – 700 ml lapte vacă, – 260 ml apă, – 30 g glucoză (lactoză), – 5 g carbonat Ca, – 5 g drojdie de bere– Stare proaspătă, 37-39°C
• 3-4 săptămâni: ovăz uruit
• 1-1,5 luni: – fân– ovăz boabe, orz, mazăre, tărâţe grâu, şroturi – Suculente: morcov, sfecla tocată, masa verde
Năpârlirea
• Prima năpârlire – 4 luni
• Apetit capricios, sensibilitate la frig
• Se pot forma deprinderi necorespunzătoare
Adăparea
• Apa la discreţie
• Temperatura apei min 7°C
Regimul de mişcare
• În padoc– 9 zile - 10-15 minute – 14 zile – 40 minute– 2-3 luni – toată ziua afară
• Mişcare la pas, apoi alternare de pas cu trap
• Mişcarea – pe loturi de vârstă (grupuri de 1 lună, 2-3 luni, 4-6 luni)
17
Înţărcarea
• Factor de stres: lipsa laptelui, lipsa mamei, schimbarea adăpostului
• + dangalizare
• 6 luni, funcţie de dezvoltarea corporală, consumul de furaj– Mânjii subponderali – 7-8 luni
• Tehnica de înţărcare– Transferarea mânjilor în adăpostul de tineret– Menţinerea mânjilor încă câteva zile în adăpostul de iepe-mame (dezavantaj – sug de la alte iepe)
Sistemul de creştere a tineretului cabalin până la intrarea în dresaj
• 6 luni – 1,5-2,5 ani
• Separat pe sexe
• Întreţinerea - adăposturi tip hală– Lotizare pe grupe de vârstă – Stabulaţie liberă– Pardoseala – argilă tasată sau cărămidă
• Alimentaţia – diferenţiată pe sexe
• Adăpători individuale cu nivel constant sau jgheab comun
Regimul de mişcare
• Mişcare liberă în padoc
• Mişcare dirijată în culoarul de mişcare
• În două reprize (dimineaţa şi după amiaza)
• Pas şi trap
• În ambele sensuri
Sistemul de creştere a tineretului cabalin în dresaj şi antrenamentÎntreţinerea
• Adăposturi tip hală
• Întreţinerea în stabulaţie legată (fără stănoage)
• Sistem crupă la crupă
• Furajarea – jgheaburi individuale
• Adăparea la găleată
• Contraindicată – adăparea cu o oră înainte şi după efort
Alimentaţia
• Raţii identice la cele două sexe
18
• Furajarea este de tip uscat
• Nivel nutritiv ridicat - timpul de furajare este redus
• Necesarul nutritiv – să asigure:– Efortul fizic– Asigurarea funcţiilor vitale
• Periodic – dinamica ponderală (cântăriri)
• Administrarea furajelor:– 5 tainuri – fibroase – 3 tainuri concentrate– 1 tain suculente
• Nerespectarea numărului de tainuri – “abdomen de paie”
• Recomandare : începerea antrenamentului – după 1-1 ½ ore de la administrarea tainului
• Mişcarea – exerciţii şi eforturi dirijate pentru dezvoltarea şi manifestarea capacităţii energeticeSistemul de dresaj şi antrenament
• Dresaj, antrenament, testare
Dresajul
• crearea reflexelor pozitive
• La cel mult 3-4 luni – obişnuirea cu căpăstrul
• Apoi – legarea la iesle, ridicarea membrelor
• Vârsta de începere a dresajului:– 1 ½ ani la Trăpaş şi PSE– 2 ½ ani la celelalte rase
• După o anumită tehnică
• Stimularea/inhibarea unor reflexe ↔ recompensă/pedeapsă
• Principiile dresajului: – repetiţia – continuitate – ritmicitatea – progresivitatea
Antrenamentul
• Imediat după terminarea dresajului
• Pe baza unui program metodic
• → dezvoltarea maximă a aptitudinilor unui serviciu (tracţiune, călărie, port samar)
19
CURS 5CREŞTEREA OVINELORProducţiile animaliere obţinute de la ovine
Producţii:
• lână (usucul),
• pielea,
• pielicele,
• carne,
• lapte
Producţia de lână
• Lâna
• Jarul
• Din producţia totală de lână:– 38% lână tip Merinos
Usucul
• = amestecul sebumului şi secreţia glandelor sudoripare
• Formează la suprafaţa fibrelor de lână un strat protector
Factori care condiţionează cantitatea de usuc (mai mare):– Tipul morfo-productiv: de lână fină– Sex: berbeci – Alimentaţia: supraalimentaţia, normală– Starea de sănătate (animale sănătoase)
• Usucul de calitate:– Alb-gălbui→portocaliu– Sub formă de emulsie şi solzişori– Repartizare uniformă pe toată lungimea fibrei– Uşor lavabil în apă caldă
Producţia de piele
• Organul de producere a lânii– Startul inferior al epidermei - fibrele de lână– În stratul dermic – foliculii piloşi– Hipoderma – formarea cutelor de piele
• Greutatea pielii: 5,5 – 7,5% mc
• Calitatea pielii – starea de sănătate
Producţia de pielicele
• Karakul şi metişi
20
• Ţurcana, metişi
• Karakul – culori:– Neagră (arabi)– Brumărie (shiraz)– Cafenie (comor)– Albă – genă recesivă, f rară, puţin apreciată
Producţia de carne
• Funcţie de religie şi tradiţii
• Miros specific – înlăturat prin îngrăşarea intensivă a mieilor
Factorii care influenţează producţia de carne:
• Rasa
• Vârsta: – miel de lapte (4-8 săptămâni) – fragedă– Tineret îngrăşat (100-150 zile) – Ovine adulte reformate – bob de carne mai dur Producţia de lapte
• Formă proaspătă
• brânzeturi
• 7,5% grăsime
• 1,5 – 2 ori mai nutritiv, conţinut ridicat în vitamine şi fier
• Poate fi consumat crud – transmiterea tuberculozei - 3‰
• Factorii care influenţează producţia de lapte:– Rasa: Friză, Awassi, Lacaune– Vârsta – platou 5-8 ani– Greutatea corporală – corelaţie +– Prolificitatea – 3 miei → producţie mai mare cu 65%– Sistemul de muls
Originea ovinelor
• Muflonul → rasele de oi cu coadă scurtă (13 vertebre caudale)
• Arkarul → oile cu coadă lungă
• Urialul → oile fără coarne
• Argalul → oile cu coadă şi fese grase
Clasificarea raselor de ovine– Rase cu coada lungă: Ţurcana, Raţka, Merinos – Rase cu coada scurtă: Finish Landrace, Romanov
21
– Rase cu coada lată: Karakul– Rase cu fesele şi coada grase: Kurdiuk
Rasa Merinos australian
• Formare: – Merinos spaniol, francez, Rambouillet, american
• Trei subtipuri: fin, mediu, robust
• Masa corporală: 75 kg ♂, 45 kg ♀
Însuşiri exterior.....
Producţia de lână:
• 5-12 kg
• Fineţea 20-24 μ
• Lungimea fibrei 8-10 cm
• Lână superioară, mătăsoasă, lucioasă
• Usuc superior
• Randamentul la spălare > 45%
Rasa Merinos de Palas
• Formare:
– Palas Constanţa
– Merinos Rambouillet (1926), Stavropol, Caucazian, Groznensk, Australian (1971)
• Masa corporală: 64-90 kg
Însuşiri de exterior......
• Asemănătoare cu Merinosul australian
• 1-2 cravate
Producţia de lână– Lână: 7-14 kg– Lungimea fibrei 8-10 cm– Fineţea 19-21 μ– Lână superioară, mătăsoasă, lucioasă– Randamentul la spălare 36%
Producţia de lapte: 135 l / lactaţieProducţia de carne:– Prolificitatea 130% – La fătare: 5-6 kg– La 5 luni: 35-40 kg– Rt 44-46%
Linia de lapte Palas
22
– Mc 60-90 kg– Lâna: 3,5 – 7 kg– Fineţea 28-30 μ – Lapte: 180-220 l pe lactaţie– Durata lactaţiei 240-270 zile
Linia de carne Palas– 60-110 kg– La 5 luni: M 37-42 kg– Rt 46-48%
Linia prolifică Palas– M 55-80 kg kg– Prolificitate 160-180%– Miei înţărcaţi/oaie fătată: 1,5 – 1,7 miei – Sezon lung de reproducţie
Rasa Merinos transilvănean
• Formare:
– V ţării
– Ţigaie, Ţurcană, Merinos Rambouillet, M. Negretti, M. precoce, M. unguresc de pieptene, M. Stavropol. M de Palas, M australian
• Variabilitate mare
• 2 tipuri: colinar, de câmpie
• Răspândire: Judeţe Bihor, Satu Mare, Maramureş, Arad, Sălaj, Timiş, Iaşi, Vaslui, Brăila
Însuşiri de exterior.....
• Mc 50-70 kg
• 2-3 cravate, şorţ, pe trunchi cute mici
Producţia de lână
• Lâna: 5-8 kg
• Fineţea: 22-24 microni
• Lungimea fibrei: 5-8 cm
• Lâna extinsă, pe abdomen – mai scurtă. Crustă la suprafaţă
• Randamentul la spălare: 34-40%
Producţia de lapte: 50-150 lProducţia de carne• La fătare: 3-4 kg • La 100 zile: 22 kg (îngrăşare intensivă)• Rt: 40-45% la adulte; 50% la tineretul îngrăşat • Carnea este slabă; proporţia carne-grăsime 4:1• Prolificitatea 114%
23
CURS 6Rase de ovine pentru carne
• Conformaţie brevimorfă
• Constituţia robustă
• Profilul corporal dreptunghiular
• Masivitate
• Gât scurt, gros
• Membrele scurte
• Jigourile foarte dezvoltate
• Rt peste 60%
• rasele englezeşti, Texel
Rase englezeşti
• Cu lână lungă: Leicester, Lincoln, Romney Marsh
• Cu lână scurtă: Southdown, Suffolk
Rasele englezeşti cu lână lungă
• mc 60-140 kg
• Producţia de lână– 4 - 11 kg – L 10 - 24 cm – Semigroasă 3 - 41 microni
Leicester
• Marea Britanie
• Trei rase: englezesc, Blueface, Border
• Lâna – Albă. Luciu
Lincoln
• Formare – 1750 Marea Britanie
• Leicester englezesc x rase locale
• Îngrăşare la păşune
• Carcase superioare
• Lâna – 30 – 40 cm– mătăsoasă, luciu
Romney Marsh
24
• Marea Britanie
• Leicester x rase locale
• 120 zile: 28-32 kg
• Rezistenţă, adaptare
Rasele englezeşti cu lână scurtă
• Mc 65-135 kg
• Producţia de lână– 2,5-5,5 kg– L 5-8 cm
SouthdownCea mai veche rasă cu lâna scurtă
• Precocitate, valorificarea hranei, calitatea cărnii
• AmelioratoareProducţia de carne
• 120 zile 35-38 kg
• Rt 60%
• Fineţea fibrei musculare, suculenţă, gust plăcutLâna - Fină, 25 microni
Oxford Down
• Marea Britanie• Viteza cea mai mare de creştere• Berbeci terminali• Prolificitate 200%
• Rt 60%.
• Carcase de calitate
• Lâna - semigroasă 33-37 microni
SuffolkSouthdown x Norfolk
• Lâna - semifină 28-33 microni
Texel
• Olanda
• 1970 – import în Marea Britanie
• mc 80-100 kg
• Prolificitatea 150%
• 150 zile – 23 kg
• Carcase de calitate superioară
• Berbeci terminali
25
• Lâna 3,5-5,5 kg
• semifină 32 microni
Rase mixte
• Carne-lână:– Ile de France– Polwarth– Corriedale– Cheviot
Ile de France
• = Merinos precoce francez
• F Merinos Rambouillet x M Leicester Producţia de carne
• mc 60-100 kg
• Îngrăşare intensivă
• 120 zile – 35 kg
• Rt 50%
Lâna
• 4 kg
• scurtă 7-8 cm
• fină 25-28 microni
Rezistenţă la scapie
Polwarth
• Australia 1880
• M australian x Lincoln
• Rustică, adaptabilă
• mc 55-100 kg
• Lâna 5-7 kg – Fină 24-26 microni – L 10-12 cm
Corriedale
• Noua Zeelandă
• Merinos australian, Lincoln, Leicester, Romney Marsh
• Jigouri foarte dezvoltateProducţia de carne
• mc 55-110 kg
• 120 zile 16-18 kg
26
• Rt 60%Lâna
• 5-8 kg
• Fină 26-28 microni
• L 10-12 cm
Cheviot
• Scoţia
• Rezistentă şi puţin pretenţioasă
• Nu prezintă coarne
• Coada lungă
• Mc 50-90 kg
• Prolificitatea 173%
• 180 zile – 28 kg
• Carcasă superioară
• Lâna – lungă, 3,5 kg– groasă, 37 microni– calitate superioară
CURS 7Rase pentru pieliceleKarakulFormare: oraşe Buhara, Samarkand
• Origine Ovis vignei arkar
• Răspândire: Rusia, Ucraina, Crimeea, Kazahstan, Afganistan, Iran, Argentina, SUA, Germania, Austria, Franţa, Italia, Cehia, Polonia, SlovaciaVarietăţi culoare:
• Neagră (Arabi)
• Brumărie (Shiraz)
• Cafenie (Komor, Komodor sau Kombar)
• roz (Guligaz)
• Albă
• Însuşiri morfologice
• mc 40-70 kg
• 87% pielicele superioară
• Lână 1,8 kg - 2,7 kg. Groasă
• Lapte 60-80 kg (150 kg); 7,8% grăsime
• Metişi Karakul x Ţurcană
27
Rase pentru lapte
• Tip morfologic ....
• Profilul corporal ....
• Constituţia fină, fină-robustă
• Aspect uscăţiv
• Uger dezvoltat
• Jigouri şi musculatura – slab dezvoltate
• Osatura fină şi rezistentă
• Extremităţile – doar jar
• Lâna groasă
• Lactaţia 230 zile
• rasele Friză, Awassi, Lacaune
Friză
• Cea mai productivă
• Formare Germania
• Origine - muflon (Ovis mussimon)
• mc 50-90 kg
• Lapte 400-700 kg (record 1453 kg)
• Prolificitate 200%
• lâna 2,5-3 kg
• L 10-12 cm
• Fineţea 37-45 microni
• Lucioasă, mătăsoasă
• Ameliorarea rasei Ţurcană
Awassi
• Siria
• Coada grasă
• Mc 55-65 kg
• Lâna lungă, groasă, semilucioasă. 2-3 kg
• Lapte 250-300 kg
Lacaune
• Formare – Franţa
• Două direcţii: lapte, carne
• mc 90 kg
• Aptitudini-muls mecanic
• Lactaţia 160 zile
• 160-200 kg lapte (200-300 kg)
28
• 7-8% grăsime
• Brânzeturi tip Roquefort
CURS 8Rase prolifice- Finish Landrace, Romanov, Barbados, Booroola Merinos, Cambridge, Dormer, Dorset, Rideau
Finish Landrace
• Finlanda
• Rustică, prolifică (200%)
• Coada scurtă
• Mc 45-95 kg
• Lâna semifină, 2,5-5 kg. L 16-20 cm
• Culori: alba, neagră, brumărie
Romanov
• Formare – fosta URSS
• Cea mai valoroasă rasă pentru cojoace
• Culoare gri-albăstruie. Jar negru şi alb(Fibre negre, groase/albe, subţiri)
• Prolificitate 4-5 miei/fătare – (record 9 miei/fătare)
• Lâna moale, călduroasă.
• Cojoc – tineret 6-8 luni
Barbados
• Insulele Caraibe, Africa de Sud
• Standardul în 2004. Rustică, rezistentăBavarian Forrest
• 3 miei
• Rasă tardivă
• Rezistentă la boli
Booroola Merinos
• Australia
• F% 2,4 (4-6 miei)
Cambridge
• 1964, Marea Britanie
Dormer
29
• Africa de Sud
• Carne
Dorset
• Marea Britanie
• carne
Rideau
• Canada
• Prolificitate 3-4 miei
Sisteme de întreţinere a ovinelor
• Transhumanţa, la păşune, mixtă, în stabulaţie
Întreţinerea pe păşune
• Animalele sunt grupate în turme, funcţie de starea fiziologică:– Oi în lactaţie (mânzări)– Mioare (tineret de 1 an), oi sterpe– Tineret până la un an (cârlani)– Berbeci de reproducţie
• Animalele sunt examinate (starea de sănătate, copitele), deparazitate
• Păşunea se parcelează (gard electric)
• Fiecare parcelă se exploatează max. 5-6 zile.
• Perioada de refacere a vegetaţiei: 15-20 zile
• Târlire
• Cele mai bune parcele: oile în lactaţie, miei, berbeci
• Mulsul – de trei ori pe zi
• Umbrare
• Adăpători tip jgheab
Întreţinerea mixtă
• Păşunatul 2-4 ore/zi
• Furajare la iesle: fibroase, concentrate
• Întreţinerea în saivan deschis
•Întreţinerea în stabulaţieStabulaţie permanentă
• În zone fără păşuni
• Saivan deschis cu padoc
• Aşternut permanent (paie)
• Administrarea furajului – în padoc
30
– Fibroase – fânare– Suculente, concentrate – iesle
• Adăparea - jgheab
• Periodic – controlul şi ajustarea ongloanelor, tunderea lânii din jurul ochilor
• Dezavantaj: animalele sunt private de mişcare
Creşterea mieilor
• Adăposturi tip maternitate (boxe individuale, 3-4 zile)
• Compartiment - grupe de miei (cu mame)– 4-10 zile (cruzi)– 11-20 zile (mijlocaşi)– 21-30 zile (zburaţi) – creşterea separată (stau cu mamele noaptea şi la supt)
• 15-17 zile - fân
• 15-20 zile – concentrate
• 35-42 zile – suculente (morcovi, sfecla)
• Apa – la discreţie
CURS 9
Înţărcarea mieilor
• Factor de stres
• Sisteme: – foarte precoce– Precoce– Timpurie– Tardivă
Înţărcarea foarte precoce– după perioada colostrală– sistem intensiv– alăptare artificială
Înţărcarea precoce
• Vârsta de 12-20 zile
• sistem intensiv
• alăptare artificială
Înţărcarea timpurie– Vârsta 30-35 zile şi 12-15 kg
Înţărcarea tardivă– = tradiţională
31
– 2 luni şi 15 kg la Ţigaie, Ţurcană; – 3 luni şi 20 kg la Merinos, Karakul
Creşterea tineretului ovin
• Turme de cârlani + 2-3 oi sterpe
• 4-5 luni - separare pe sexe
• Întreţinere la păşune, întreţinerea mixtă (aşternut)
• La reproducţie: 12-18 luni (75% m.c. adult)
Sisteme de îngrăşare a ovinelor
• 30-35 zile şi 12-15 kg. Berbecuţi
• Sistemul semiintensiv, intensiv, ovine adulte
Sistemul semiintensiv
• Durata 140-170 zile
• mc finală – 45 kg
• Păşune sau masă verde la iesle
• Finisarea (ultimele 50 zile) – cu concentrate
Sistemul intensiv
• Durata 100 zile
• mc finală 35-37 kg
• Adăposturi tip şopron
• Pardoseala – tip grătar (lemn, fier)
• Furajarea – concentrate şi fân tocat
Îngrăşarea ovinelor adulte
• Îmbunătăţirea calităţii carcaselor
• Durata 40-60 zile – depuneri moderate de seu
• Stabulaţie, sistem mixt (păşune, stabulaţie)Două faze:
• Pregătire şi acomodare – 10-20 zile
• Finisare: 20-35 zile
Raţia– 10-20% fibroase– 60-70% suculente– 20-30% concentrate
Sisteme de muls
• 3 mulsori
• Manual, mecanizat
32
Mulsul manual– Locul de muls = strungă. Se mută la 3-5 zile– Metode de muls manual• Dinapoi (sistem moldovenesc)• Lateral (Ungaria, Cehia, Rusia)
Mulsul mecanizat
• Franţa, Israel, Italia
• Rasele de lapte, uger dezvoltat
• Metode de muls mecanizat:– Săli de muls cu locuri pe un rând sau în paralel– Rotolactor
• Se administrează concentratele
Producţiile animaliere obţinute de la caprineProducţia de lapte• Producţia principală• Hippocrate - „lichid miraculos şi esenţa vindecătoare”• lactaţia 9 luni – 800-2500 l • Capra produce o cantitate de lapte de 8-20 ori mai mare decât propria sa greutate corporală
• Compozitia chimică asemănătoare laptelui matern
• Calităţi nutritive şi dietetice ridicate (nou-născuţi)
• Compoziţia chimică– Grăsime 3,5-5,5%. Fin emulsionată– Proteine 3,2-3,5%– anticorpi
Producţia de carne
• 2-4 iezi/fătare
• Ied de lapte 3-4 săptămâni, 5-9 kg
• Tineret îngrăşat 6 - 7 luni, 30 kg
• Fragedă, suculentă, gust plăcut, fără depuneri de grăsime
• Randamentul la sacrificare:– 50-52% tineret– 35-40% adulte
Producţia piloasă
• Luciu, mătăsozitate, randament la spălare ridicat (70-75%)
• Păr şi puf (250 g Angora, Kaşmir)
• Recoltarea pufului – manual - prin pieptănare
33
– Februarie – mai
Producţia de piei
• Marochinărie fină
• Rezistenţă, elasticitate, supleţe
Dejecţii
• Îngrăşământ natural
• 1 capră în 5 luni – 400-500 kg gunoi
Agrement
Însuşiri biologice ale caprinelor• Longevitatea productivă: 10-12 ani • Producţia de lapte este de trei ori decât la ovine, la acelaşi consum de furaje • Capacitate ridicată de adaptare, în special la temperaturile ridicate• Valorifică superior nutreţuri cu valoare nutritivă scăzută• Capra continuă lactaţia şi în al doilea an, chiar dacă n-a fost fecundată în anul respectiv• Are potenţial ridicat combinativ prin încrucişare
• Maturitatea sexuală 5-9 luni
• Vârsta optimă pentru prima montă: 9-18 luni
• Durata gestaţiei 5 luni
• Durata lactaţiei 7-10 luni
Clasificarea raselor de caprine:
• Lapte: Saanen, Toggenburg, Chamoisée, Alpină franceză, Alba de Banat, Albă Nobilă Germană, Pinzgau, Nubiană, Gorki
• Carne: Boer, Serrana, Bura, Bengaleză neagră
• Mixte: Carpatină
• Păr (mohair): Angora
• Puf: Pridon, Orenburg, Kasahstan, Altai de munte
Rasele pentru lapte
• Caractere generale
Rasa Saanen
• Elveţia
• Cercei. Masculii au coarne.
• Linia superioară – concavă
• Crupa teşită
• Culoarea albă
34
Însuşiri productive
• Mc 75 kg (masculi)
• 700-800 (2000) kg lapte în 270 zile
• Prolificitatea 170-200%
Rasa Toggenburg
• Două brezături pe faţă, extremităţile albe
• Linia superioară - dreaptă
• Părul lung 20 cm
• 400-800 kg lapte în 270 zile
Rasa Alpină franceză
• Franţa. Rase locale x Saanen
• Cu/fără coarne (M şi F)
• Maro închis cu dungă neagră. Extremităţile negre
• Crupa teşită
• Mc 70 kg
• 600 kg lapte în 250 zile . Record 2200 kg
Rasa Albă Nobilă Germană
• Germania
• R locale x Saanen
• coarne
• Mc 80 kg
• 500-1000 kg lapte în 300 zile
Rasa Albă de Banat
• F Carpatină x M Saanen, Nobilă Germană
• Cap fin, alungit. 50% au coarne
• Gât lung, subţire, “cercei”, barbă
• Crupa teşită
• Culoarea albă
• Mc 70 kg
• 500-1350 kg lapte în 250 zile
• Prolificitatea 200-250%– 50% - 2 iezi– 14% - 3 iezi– 7% - 4 iezi
• Mc la fătare 2-3,5 kg
35
Rasa Valais
• Elveţia
• Jumătate albă
• Coarne M şi F
• Mc 65 kg
• 500 kg lapte în 200 zile lactaţie
Rasa Appenzell
• Elveţia
• Culoarea albă
• Fără coarne
• Mc 65 kg
• 700 kg lapte în 270 zile
Rasa Nubiană• Marea Britanie• Profil foarte convex• Urechi mari, în jos• Fără coarne• Linia superioară – concavă• Crupa teşită• Culoarea bălţată • Mc 80 kg• 3000 kg lapte în 250 zile
Rase mixteRasa Carpatină
• Rasă locală, tardivă, GP
• Variabilitate mare. Nucleul de Câmpina
• Mc 60 kg
• Regiuni corporale înguste, crupa teşită
• Culoarea albă, neagră, maro, gri, bălţată
• 255 kg lapte în 270 zile– Câmpina 290-450 kg în 260 zile
• Părul 14 cm, 45-50 microni, 800-1200 g
• Puful 7 cm, 20-30 microni, 150-200 g
• Prolificitatea 130-140%
• Mc iezi la fătare: 1,5-3,5 kg
• 6 luni – 25 kg
CURS 10Rasele de caprine pentru carne
• Caractere generale
36
– Tipul morfologic– Tipul fiziologic– Profilul corporal– Greutatea >100 kg– Spor mediu zilnic– Carcase superioare
Rasa Boer• Africa de Sud, ameliorare în Franţa• Culoarea albă; cap de maur• Urechile lungi, purtate în jos• Rezistentă la boli şi mediu (temperatura ridicată)• Mc 130 -160 kg• 3-4 iezi/fătare,3 fătări în 2 ani,
• Îngrăşarea pe păşune
• La 90 zile – 36 kg
• Încrucişări industriale
•Rasa Spaniolă
• SUA
• 2007 – programul de biocorsevare
• Mc 110 kg
• Îngrăşare pe păşune
Rasa TennesseeSUARaport carne – oase 4:1
Rasa Kiko• Noua Zeelandă• 75 Kg• Adaptare la condiţiile variabile de mediu
Rase pentru păr şi pufRasa Angora
• Turcia
• Mc 35-55 kg
• Mohair: luciu, mătăsozitate, rezistenţă, ondulaţii, elasticitate, 24-30 microni
• Părul 30 cm, puful 6-8 cm
• Tundere manuală
• 4-6 kg păr şi 200 g puf
• 180-200 kg lapte
Rasa Kaşmir
• India
37
• Fineţea 14,3-18,5 microni
• Lungimea 4,5 cm
• 300 g puf
• culori albă, maro, gri
• procesare industrială
Întreţinerea iezilor
• Sisteme: extensiv, semiintensiv, intensiv
• Indiferent de sistemul de întreţinere – în primele 6-12 ore – colostruSistemul extensiv de întreţinere a iezilor
• Adăposturi comune cu mamele, până la înţărcare
• După 12 -15 zile – padoc sau păşunat
Sistemul semiintensiv de întreţinere a iezilor
• Separarea de mame: 14 -16 zile
• compartimente speciale cu microclimat corespunzător
• grătar mobil
• Alimentaţia cu lapte: mame, biberon (lapte matern)
• 7 zile – fân lucernă
• 14 zile - nutreţuri combinate măcinate (porumb, orz, şrot soia, tărâţe de grâu)
Sistemul intensiv de întreţinere a iezilor
• Franţa, Elveţia
• separarea de mame: 3-4 zile
• Alimentaţia: înlocuitori de lapte
• Alăptarea: găleată, multibiberon
• 7 zile – fân lucernă
• 14 zile - nutreţuri combinate măcinate (porumb, orz, şrot soia, tărâţe de grâu)
• Ecornarea: 4 zile (masculi); 8 zile (femele)
Avantajele sistemului intensiv de întreţinere a iezilor:• recuperarea iezilor orfani sau subponderali;• reduce stresul de înţărcare;• supravegherea mai atentă a iezilor;• sporirea prolificităţii;• planificarea tineretului femel la monta timpurie;• mecanizarea şi automatizarea lucrărilor
Înţărcarea iezilor
• Tradiţională: 2-3 luni, 13-15 kg (rase neameliorate)
• Precoce: 30-35 zile, 9-10 kg (rase ameliorate pentru lapte)
38
• foarte precoce: 4-5 zile (înlocuitori de lapte)
Întreţinerea caprinelor adulteÎntreţinerea extensivă a caprinelor adulte• Adăposturi cu pardosea din pământ bătut• În interior - grătar pentru furajele de volum• Vara păşunat, iarna stabulaţie• La păşunat: – Turmele se formează la 1-2 săptămâni după înţărcarea iezilor (1-5 iunie)• Turme comune cu oile • Turme separate • Sistemul de muls - manual
Întreţinerea semiintensivă a caprinelor adulte
• Adăposturi tip hală cu//fără boxe multiple
• Administrarea furajelor – manuală // mecanizată
• Adăpători cu nivel constant sau clapetă
• Evacuarea dejecţiilor – manuală
• Sistemul de muls: manual // mecanic
Întreţinerea intensivă a caprinelor adulte
• Adăposturi tip hală cu boxe multiple– Aşternutul: paie sau talaj – Grilaj de furajare de tip autocapturant– Administrarea furajelor – mecanizată– adăpătoare cu nivel constant
• Padoc
• Săli de muls (brăduleţ, linear, rotolactor)
DESEZONAREA REPRODUCŢIEI La CAPRINE
• Activitatea de reproducţie are caracter sezonier– Căldurile: octombrie – noiembrie– Producţia maximă spermatică: toamna → mijocul iernii
• Ţapii fără coarne (monta naturală sau I.A.) trebuie atenţi verificaţi (hermafrodiţi)
• Scopul desezonării: ritmicitate în asigurarea producţiei de lapte (Franţa)
• tratamente hormonale, fotoperiodism (controlul duratei luminii din adăpost)
• Etapele desezonării: – Simularea zilelor lungi: 75 zile (decembrie - februarie) – 16 ore– Simularea zilelor scurte:• 30 zile (15 februarie – 15 martie) – 8 ore lumină, apoi• 70-90 zile -10 ore
39
• Efectele desezonării:– caprele sunt inseminate artificial // montate în mai – iunie– Fătările – octombrie
SERICICULTURAImportanţa economică a creşterii viermilor de mătase
• Fibra de mătase
• Setolina (glandele sericigene) – aţă chirurgicală
• Nimfele – săpun, hrana păsărilor, îngrăşământ
Specii: Bombyx mori Phylosamia riciniAnthaerea perniy
Sistematica zoologică a speciei Bombyx moriClasa InsectaOrdinul LepidopteraFamilia Bombycidae
• Bombyx mori – dud. Origine – m Himalaia (mai există 4 specii sălbatice)
Rasele de viermi de mătase
• Rase monovoltine – o generaţie pe an– Alb/Auriu chinezesc, Alb/Galben de Băneasa, Alb/Galben de Cislău, Alb de Orşova
• Rase bivoltine – 2 genetaţii/an
• Rase polivoltine – 5-8 generaţii/an
Ciclul evolutiv la Bombyx moriStadiul de ou:
• Diapauză 300 zile (rase monovoltine); 120 zile (rase bivoltine, polivoltine).
• 600-700 ouă / fluture
• 1g: 1300 – 2000 ouă
• Ecloziunea 1-15 aprilie
Stadiul de larvă: 25-30 zile • 5 vârste şi 4 somnuri• Glandele sericigene – vârsta 5• Paturi de creştere• Singurul stadiu în care specia se hrăneşte
Îngogoşarea – după ultimul somn40
• Durata 7 – 8 zile• corpul se micşorează• Larvele devin transparente• Paturi de îngogoşare
• Stadiul de crisalidă – 10-13 zile– Recoltarea gogoşilor – după 7 zile.– Etufare 800C– Lungimea firului continuu 20 m
• Stadiul de adult – masculul 10 zile; femela 12-13 zile.
Phylosamia ricini – ricin• Origine: China, India. • Semisălbatică. • Ricin, oţetar. • Mătase rezistentă, lucioasă. • Gogoaşă neuniformă. La capete - vată de mătase• Polivoltină Ou: 8 – 10 zile• 5 vârste şi 4 somnuri• Culoare larvă azurie.• Iernează sub formă de crisalidă (diapauza)
Anthaerea pernyi - stejar• Stejar• Manciuria• Ouă mari 1 g - 150 ouă• Bivoltine. Prima generaţie: mai – iunie; a II a – iulie - august • Iernează ca şi crisalidă.• Gogoşi cafenii• Firul continuu. 600 m
CURS 11APICULTURA
Produsele apicoleMierea
• Recoltarea – extracţie (centrifugă)
• Însuşiri terapeutice:
• Afecţiuni ale aparatului digestiv – mierea de mentă
• Afecţiuni hepato-biliare – mierea de mentă
• Afecţiuni cardio-vasculare – mierea de floarea soarelui, tei
• Afecţiuni ale aparatului respirator
41
– acţiune antimicrobiană– Antiinflamatorie– Antialergică– expectorantă
• mierea de salcâm, tei, trifoi, muştar, conifere
• Afecţiuni ale pielii (acţiune antibacteriană) – mierea de tei, polifloră
• Afecţiuni ginecologice – mierea de tei
• Neurastenii - mierea de tei, polifloră
Ceara
• Produs de glandele cerifere (albine lucrătoare)
• Obţinerea - topire
• Producerea fagurilor artificiali
• Materie primă în cca 40 industrii: electrotehnică, aviaţie, textilă, cosmetică, farmaceutică, optică
Polenul
• Sursa proteică din hrana albinelor
• Perişorii corporală, corbicule, presa de polen
• Recoltare – colectoare de polenÎnsuşiri terapeutice:
• Detoxifierea organismului
• Afecţiuni hepatice
• Vitalizant
• Îmbunătăţeşte circulaţia cerebrală
• Efort intelectual
• Tulburări de somn
• Boli de prostată
Păstura
• = polen amestecat cu miere
• Afecţiuni hepatice
Lăptişorul de matcă
• Secreţia glandelor faringiene şi mandibulare (albinele lucrătoare de 10-12 zile)
• Recoltare: – orfanizarea familiilor de albine – Izolarea mătcii în familie
• Conservarea: congelare la min -180C, liofilizareÎnsuşiri terapeutice
• Astenia fizică şi psihică
• Ateroscleroză
42
• Steatoza hepatică
• Dermatopatii
• Angină pectorală
• Ameliorarea astmului bronşic
• Nu se administrează seara - insomnie
Veninul• Secreţia glandelor de venin (albine lucrătoare)• Recoltarea Însuşiri terapeutice• Poliartrite• Reumatism• Sciatică, nevralgii intercostale• ParezeAtenţie la diabetici, cardiaci, tuberculoză, epilepsie
Propolisul= produsul mugurilor de plop, fag, pin, brad, prun, castan, salcia, ulm, stejar, castan, frasin, arin
• Recoltarea – răzuire
• Însuşirile terapeutice
• ORL, conjunctivite, afecţiuni respiratorii
• Hipertensiune arterială, ateroscleroză
• Infecţii urogenitale, boli de prostată
• Dermatopatii
• stomatologie
• Cancer
Apilarnil
• Preparat românesc din larve de trântori
• Fortifiant general, cicatrizant, astenii sexuale
Polenizarea
Sistematica zoologică a albinelor• Clasa Insecta – corpul din trei segmente• Ordinul Apoidae – puietul hrănit cu polen şi nectar• Familia Apidae – construiesc cuiburi• Subfamilia Apinae – aparat de colectare polen• Genul Apis – colonii monogine • Specii: Albina uriaşă indiană, Albina galbenă pitică, Albina indiană, Albina meliferă
Speciile de albineAlbina indiană uriaşă (Apis dorsata)
• AL 15 mm
43
• Culoarea galbenă
• Un fagure cu 35 kg miere
• Celule identice
• Extrem de irascibilă
• Instinct de roire şi migraţie
Albina pitică galbenă (Apis floreea)
• AL 5 mm
• Culoarea galbenă cu inel alb pe segmentele abdominale
• Un fagure cu 0,5 kg miere
• Foarte irascibilă
Albina indiană (Apis cerana)
• AL 10-12 mm
• Asemănătoarea cu Apis mellifera
• Scorburi, stupi primitivi
• 12 faguri, 4 kg miere
• Foarte rascibile
• Când atacă - şuierat specific
Albina meliferă (Apis mellifera)
• AL 9-14 mm
• Cuibul – mai mulţi faguri
• Îşi fac rezerve de hrană
• Celulele de matcă (botci) – mari, formă de “ghindă”
Rase de albine
• Europene, africane, orientaleRasele europene
• Albina carnioliană (A.m. carnica)– Culoarea brună închis– Producţii ridicate, rascibile
• Albina caucaziană sură de munte (A.m. caucasica)– Foarte rascibilă, instinct de roire redus, producţii ridicate, propolizează
• Albina caucaziană galbenă de şes (A.m. remipes)– Armenia, Iran, Anatolia– Foarte rascibilă, două mătci într-o familie
• Albina italiană (A.m ligustica)– Culoarea galbenă
44
– Mătci foarte prolifice– nu prezintă analizatori hidrici– rezistenţă scăzută la iernare
• Albina neagră (A.m mellifera)– Franţa, Germania, Anglia, Olanda– Culoarea brună închis - neagră– Irascibilă– Valorifică culesul tardiv– Ceara albă– Nu prezintă instinct de roire şi furtişag
• Albina carpatină (A.m. carpatica Foti)– Trei varietăţi: câmpie, deal, munte– Productivă. Record 160 kg miere– Instinct redus pentru furtişag– Instinct moderat de roire
• Rase africane: galbenă africană, sud-africană, telică, egipteană, de Madagascar
• Rase orientale: cipriotă, siriană, israeliană, iraniană
Componenţa familiei de albineMatca
• Abdomen alungit
• Organele de reproducere dezvoltate
• 1500-3000 ouă/zi
• Este hrănită cu lăptişor de matcă (albine doici)
• Feromoni:– substanţa de matcă (glandele mandibulare)– Feromonul de împerechere (glandele subepiteliale din abdomen) – de la 30 m
• Spermatecă
• Longevitate 1-4 ani
• Prezintă aparat de apărare şi atac (ac)
Trântorii
• 80-150 trântori/familie
• Ochii foarte dezvoltaţi
• Nu culeg nectar (trompa scurtă)
• Nu apără familia (nu au ac)
• Nu polenizează
• La sfârşitul verii - goniţi din familie
• Longevitatea 6-8 săptămâni
45
Albinele lucrătoare
• Femele cu organe de reproducere nedezvoltate
• 20.000 – 60.000 AL
• Glande cerifere, faringiene şi mandibulare, aparat de cules polen, aparat de apărare
• În mod excepţional – ouă nefecundate
Metamorfoza la albine
• Total: Matca 16 zile; AL 21 zile, T 24 zile
• Stadiile: ou, larvă, nimfă, adult
• Stadiul de ou: 3 zile
• Stadiul de larvă:– Matcă 5,5 zile– AL 6 zile– T 7 zile– în primele 3 zile – lăptişor de matcă – La sfârşitul stadiului larvar – celula este căpăcită
• Stadiul de nimfă: – Matcă 7,5 zile– AL 12 zile– T 14 zile
Activităţile albinelor lucrătoare:
• Primele 3 zile – inactivitate
• 3-6 zile – alimentează larvele vârstnice cu miere + păstură
• 6-13 zile – hrănesc larvele tinere cu lăptişor de matcă
• 13-18 zile – clădirea fagurilor
• 18-21 zile – curăţirea stupului, ventilaţie, pază
• 21-35/40 zile - cules
Modurile de comunicare
• dansurile, emisiile sonore
•Dansurile
• Dansul circular – când distanţa câtre sursa de hrană este mai mică de 100 m
• Dansul balansat - când distanţa câtre sursa de hrană este mai mare de 100 m– 200 m: 8,3 parcursuri – 1500 m: 4 parcursuri– 11 km: 1,3 parcursuri
46
Emisiile sonore
• Momentul roirii – zumzet particular
• Orfanizare – zumzet prelung şi plângător + agitaţie la urdiniş
• Matca recent eclozionată - “cântec” = aripile vibrează puternic, târăşte şi vibrează abdomenul
• Lipsa de hrană iarna – zumzet ≈ foşnet de frunze
• Iarna – stare de suferinţă – zumzet foarte puternic
Evoluţia biologică a familiei de albine
• Anul apicol – toamna
• Perioade: – Creşterea albinelor care iernează– Repausul de iarnă– Înlocuirea albinelor care au iernat– Creşterea populaţiei de albine– Roire– Valorificarea culesului
1. Perioada creşterii albinelor care iernează
• Prima decadă a lunii august
• Reducerea activităţii de zbor
• Izgonirea trântorilor
• Longevitatea albinelor – 7-8 luni
2. Perioada repausului de iarnă
• Matca îşi opreşte ponta
• Octombrie – ianuarie/februarie
• Ghemul de iernare – 2,5-7 cm grosime
• În interiorul ghemului – 34-350C
• Stratul extern de albine – 6-80C
3. Perioada înlocuirii albinelor care au iernat
• Ianuarie-februarie – matca îşi reia ponta
• 10-120C – zor de curăţire
• Primul cules – alun - polen
4. Perioada de creştere a populaţiei de albine
• Apare culesul de întreţinere
• Matca îşi intensifică ouatul
• familia de albine creşte
5. Perioada de roire
47
• Surplus de doici
• Albinele devin inactive
• Construirea botcilor de roire
• Frigurile roitului
• Matca vârstnică pleacă cu albinele tinere
6. Perioada de valorificare a culesului
• Salcâm, tei, floarea soarelui
• Instinctul de acumulare a rezervelor suprimă instinctul de roire
CURS 12SISTEME DE PRODUCŢIE A PEŞTILOR DE ACVACULTURĂ
SISTEME DE PRODUCŢIE A CIPRINIDELORCaracterizarea principalelor specii şi rase de crap
• Crapul (Cyprinus carpio) - familia Cyprinidae. Originar din Asia.
• Crapul face parte din categoria peştilor de apă caldă (dezvoltarea optimă la 22-280C)
• consumă zoo şi/sau fitoplancton
• În România, crapul trăieşte în partea inferioară a râurilor, în zonele colinare, lacuri, iazuri şi heleştee.
Specii de crap (România):
• Crapul sălbatic
• Crapul comun (crapul românesc)
• Amurul sau Cteno (Ctenopharyngodon idella)
• Fitofagul şi Novacul (Crapii chinezeşti)
Crapul sălbatic
• trăieşte în lacuri neamenajate, Dunăre sau Deltă
• forma uşor alungită, fusiformă
Crapul comun sau crapul românesc (Cyprinus carpio carpio))
• Cea mai răspândită specie
• lacuri, râuri, Dunăre, Deltă
• corpul - acoperit în întregime cu solzi;
• două mustăţi tactile
• înotătoarea dorsală – foarte dezvoltată
• spatele este curbat
Amurul sau Cteno (Ctenopharyngodon idella) • Corpul este zvelt şi fusiform• acoperit în întregime de solzi mari, • culoare gri-argintie
48
• Înotătoarea dorsală - mică • Exemplarele mari - 30 kg şi peste 130 cm lungime.
Crapii chinezeşti
• Specii: fitofagul, novacul
• Origine – China
• creşterea intensivă
• Consumă fitoplancton
• uşor adaptabil la conditiile din Romania
• Crescut în captivitate şi în Dunăre
Fitofagul /sângerul, crapul argintiu (Hypophthalmichthys molitrix)
• Culoarea argintie
• Ochii - în partea ventrală a capului
• 18 kg şi 1,5 m
Novacul (crapul marmorat, crapul cu cap mare)) (Aristichthys nobilis)
• Capul mai mare. Ochii aşezaţi mai jos
• Culoarea argintie, mai închisă
• Rase ale crapului românesc :– Lausitz, – Oglindă, – Salonta, – Golaş – Frăsinet
Rasa Lausitz (Cyprinus Carpio var. typica)
• cea mai răspândită rasă în România
• masiv şi lat
• Corpul - acoperit în întregime cu solzi
• Culoarea brun-argintie, cu nuanţe
Rasa Crapul Oglindă (Cyprinus Carpio var. specularis),
• = rasa Galiţiană
• Pe linia laterală - solzii mari
• Forma este mai rotundă şi mai lată
• Culoarea este brun-gălbuie, cu nuanţe.
• Exemplarele bătrâne ajung la greutăţi de peste 30 kg
Rasa Salonta (Cyprinus Carpio var. rex-cyprinorum) 49
• pe linia corpului – o ramă de solzi, lipsind cei de pe linia laterală
• Are aceeaşi formă cu rasa Oglindă
Rasa Crapul Golaş (Cyprinus Carpio var nudus)
• = Aischgrund
• fără solzi sau câţiva solzi izolaţi pe spate
• cea mai longevivă şi mai masivă rasă
• Exemplarele bătrâne: 35-40 de ani şi peste 40 kg.
Rasa Crapul de Frăsinet
• are corpul acoperit în întregime de solzi
• linia superioară a trunchiului este foarte concavă în partea anterioară (imediat după regiunea capului).
Specii de crap decorative
• Crapul Koi
• Crapul auriu
• Maturitatea sexuală: 2-3 ani pentru masculi şi 3-4 ani pentru femele• Reproducerea crapului: în mai – septembrie• Primăvara – la 18-200 C (apa) - prima pontă• icrele sunt sferice, galben-verzui, transparente, aderente pe toată suprafaţa lor. • Fecundaţia este externă• dezvoltarea embrionară durează 3-6 zile, în funcţie de temperatura apei.
Stadiile de dezvoltare:
• Larva (1-10/11 zile)
• Alevin (10/11 – 20/25 zile). Se hrănesc activ.
• Prepuiet (20/25 – 45 zile). Apar primii solzi
• Puiet (50 zile – maturitatea sexuală)
Sistemele de creştere a crapului de acvacultură• Monocultură, policultură• Sisteme extensiv, semiintensiv, intensiv, superintensiv
Sistemul extensiv• iazuri (bazine acvatice) neamenajate, negolite sau golite foarte rar• Hrana de bază este naturală• Producţia piscicolă: 100-500 kg/ha
Sistemul semiintensiv • creşterea în 2 heleştee cu suprafeţe reduse– 1 pentru creşterea reproducătorilor
50
– 1 pentru reproducere, creşterea puietului şi iernare• hrănirea suplimentară (gozuri, spărturi de cereale, amestec de cereale măcinate, şrot floarea soarelui, şrot soia)• Producţia piscicolă 500 – 2.000 kg/ha
Sistemul intensiv de creştere
• unităţi piscicole cu circuit închis, circuit deschis, viviere flotabile
• Furajare suplimentară - amestec de cereale măcinate, şroturi floarea soarelui şi soia, premixuri vitamino-minerale
• Producţia piscicolă: 2.000 – 20.000 kg/ha
a. Unităţile cu circuit închis:
• peştele de consum
• toate fazele tehnologice: incubaţie - valorificarea peştilor
• Bazinele piscicole:– Reproducere (bătaia, incubaţia, alevinii)– Predezvoltare (prepuiet)– creştere vara I (puiet)– creştere vara a II-a (crap de 1 an→ 400-500 g) – creştere vara a III-a (crap de 2 ani, 1,5 kg)– maturarea reproducătorilor (separat pe sexe)– Creşterea reproducătorilor– Iernat (15 noiembrie-15 martie)– carantină.
b. Unităţile cu circuit deschis
• creşterea numai a unor categorii de vârstă– pepinieră (puiet pentru populări)– îngrăşare (crap vara I până la valorificare)
c. Vivierele flotabile
• = construcţii speciale, plasă din material sintetic montată pe flotori
• multe compartimente cu dimensiuni
• amplasare pe lacuri cu adâncimi mari
Sistemul de creştere superintensiv• = instalaţii complexe care scot peştii de sub influenţa factorilor externi (bazine termostatate)• instalaţii de preparare a apei tehnologice, bazinele de creştere, instalaţiile de monitorizare a calităţii mediului şi instalaţiile de epurare a apei evacuate. • Hrănire suplimentară• Producţia piscicolă – peste 20.000 kg/ha
• două procedee:
51
– sisteme cu alimentare continuă (SAC) – sursă de alimentare. Sistemul Flow-through (ape geo-termale)– sisteme cu apă recirculată (SAR)
CREŞTEREA SALMONIDELOR Păstrăvul (Salmo trutta)
• familia Salmonidae, genul Salmo.
• Creşte în apele de munţi, reci, limpezi, bine oxigenate
Speciile de păstrăv:
• păstrăvul indigen (comun)
• păstrăvul curcubeu
• păstrăvul fântânel.
Păstrăvul indigen (Salmo trutta fario)
• = Păstrăv de munte
• 20-25 cm, peste 1 kg, excepţional peste 5 kg.
• Coloraţia diversă - mimetism dezvoltat. Puncte roşii şi negre cu marginile albicioase.
• Perioada de reproducere octombrie - ianuarie.
Păstrăvul curcubeu (Oncorhynchus mykiss sau Salmo gairdneri irideus)
• America de Nord
• Specie ameliorată
• Mai adaptată la: lipsa de claritate a apei, conţinut mai scăzut în oxigen, apele neutre (pH-ului în jur de 7).
• rezistenţă la îmbolnăviri• 23-25cm (maxim 50-90 cm).• 800-1600g• Culoarea gri-albăstruie pe spinare. • Pe linia laterală - dungă roz-sidefie (curcubeu) • Pete mici, cafenii, încercuite cu alb.
• În România este crescut mai ales în păstrăvării, fiind rar în apele curgătoare
• furaje granulate
• livrarea 11-13 luni şi 250-300 g
• Se reproduce primăvara (martie – aprilie)
Păstrăvul fântânel (Salvelinus fontinalis)
• familia Salmonidae, genul Salvelinus
• America. Specie ameliorată
• Lungimea este 20-40 cm.
• adaptată la creşterea în captivitate şi la hrănirea artificială.
• În România se poate găsi în bazinul Bistriţei şi este crescut în păstrăvăriile Argel, Broşteni şi Barnar (jud. Suceava).
52
• Spatele verde închis-măsliniu, cu dungi mari, întunecate
• puncte roşii, înconjurate de albastru.
• Abdomenul este deschis până la alb, iar în perioada de reproducere devenind roşu.
• ape de munte puternic oxigenate şi mai reci.
• Se reproduce în noiembrie-decembrie.
• Cu păstrăvul de munte dă urmaşi sterili.
Sisteme de creştere a păstrăvilor
• Extensiv
• semiintensiv
• Intensiv: clasic, raceway, vivere flotante
• superintensive
Sistemul extensiv de creştere
• Bazinele dreptunghiulare, ovale, circulare
• 0,2 kg peşte/m3
Sistemul semiintensiv de creştere
Sistemul intensiv de creştere1. Sistemul clasic
• tipuri de bazine:– bazine destinate puietului şi tineret– bazine păstrăv consum– bazine remonţi – bazine reproducători– bazine pentru carantină
2. Sistemul Raceway
• Întâlnit rar în România
• = amenajări piscicole, cu bazine de creştere, pe cursul unei ape
3. Viviere flotante – 200 kg peşte/m3
Sistemele superintensive 1. Sisteme „flow-through”
• producţii piscicole peste 200 kg peşte / m3 apă
• sursele de apă geo-termale sau apa caldă
• Italia, Grecia, Spania, Croaţia
• Furaje granulate
2. Sistemul recirculant
• corespunde cel mai bine tendinţelor UE şi SUA
53
• posibilitatea amplasării în zone lipsite de un curs permanent de apă
• Apa – filtrată, biofiltrare, oxigenare, sterilizare, repompare
SISTEME DE PRODUCŢIE A STURIONILOR
• Familia Acipenseridae
• Scheletul parţial osificat
• Corpul – scuturile osoase, mai mari şi mai ascuţite la tineret
• Icre negre = caviar
• icrele se recoltează numai de la femelele vii
• Cega – Acipenser ruthenus
• Păstruga – Acipenser stellatus
• L 120-140 cm. 6-8 kg
• botul foarte lung, lăţit la bază şi îngust la vârf
• Vârsta de reproducere 5-8 ani
• Reproducerea - sfâşitul lunii mai
• hibrizi cu cega, nisetrul şi morunul
• Sturionul siberian – Acipenser baeri
• Sturionul alb – Acipenser transmontanus;
• Nisetrul – Acipenser gueldenstaedti;
• Morunul – Huso huso
• L 170-200 cm (4-5 m). 50-100 kg (2000 kg)
• Maturitatea sexuală 10-18 ani
• Caviar de calitate superioară
Sisteme intensive de creştere a sturionilor
• baterii de 3 bazine, pe etaje (diferenţa de nivel 0.5 m) şi cu sisteme de evacuare de fund.
Fazele de creştereFaza I
– până la vârsta de 12 luni şi 2kgFaza II – 12-18 luni şi 4-5 kg– Valorificare pentru carne
Faza III – producţia de caviar– formarea loturilor în vârstă de 18 luni – Furajarea - nutreţuri extrudate
• Speciile de sturioni recomandate pentru cultură sunt cega, morunul, nisetrul, păstruga.
• Cega - cea mai profitabilă specie, producţia de caviar începe în 3-4 ani
54
• Morunul produce caviar după minim 10 ani, dar este şi cel mai scump
55