TEORII FUNDAMENTALE SI
MODELE GLOBALE
PRIVITOARE LA
COMPORTAMENTUL
CONSUMATORULUI
Teorii si Modele
modelul MARSHALLIAN;
modelul PAVLOVIAN,
modelul FREUDIAN,
modelul VEBLENIAN,
modelul HOBBESIAN.
Modelul MARSHALLIAN
Modelul Marshallian este denumit astfel dupa numele creatorului sau, A. Marshall.
Acest model acrediteaza teoria potrivit careia deciziile de cumparare, precum si
achizitionarea propriu-zisa a marfurilor si /
sau serviciilor sunt efectul unor calcule
rationale si constient economice realizate
de consumatori
Modelul MARSHALLIAN
Oamenii isi cheltuiesc veniturile pentru cumpararea acelor marfuri care le procura cea mai mare satisfactie, in concordanta, insa, cu gusturi rationale si cu preturile pe care sunt nevoiti sa le plateasca.
Pe masura ce o nevoie este satisfacuta prin consumarea (utilizarea) unui bun, o cantitate suplimentara din acel bun are o valoare tot mai mica
Modelul MARSHALLIAN
Utilitatea marginala este, astfel, sporul de utilitate generat de cresterea cu o unitate a
cantitatii consumate.
Consumatorii isi ierarhizeaza satisfacerea nevoilor pornind tocmai de la utilitatea
marginala, in vreme ce producatorii isi
fundamenteaza planurile de productie prin
luarea in considerare, explicit sau implicit, a
acestei teorii economice de tip fundamental.
Modelul MARSHALLIAN
Omul economic (homo oeconomicus) creat de Marshall este preocupat de a obtine avantaje
pentru sine prin calcularea amanuntita a
consecintelor de fericire pe care le ofera cumpararea de bunuri si servicii.
Prin aceasta abordare, acesta este un model mai mult normativ decat descriptiv, oferind
norme logice pentru cumparatorii care vor sa fie
rationali.
Modelul MARSHALLIAN
Ca valoare operationala, modelul Marshallian impune importanta apreciabila
a studierii preturilor marfurilor /
serviciilor si a veniturilor
consumatorilor in cercetarile de
marketing, respectiv a efectelor modificarii
acestora asupra comportamentului
consumatorului.
Modelul PAVLOVIAN
Modelul Pavlovian este un model de comportament al consumatorului care are la baza teoria invatarii.
Acest model este inspirat de experientele fiziologului si psihologului I. P. Pavlov (care a trait intre anii 1849-1936 si a descoperit, printre altele, reflexele dobandite in timpul vietii, sub influenta conditiilor de mediu - reflexele conditionate).
Adaptat pentru studierea comportamentului consumatorului, modelul Pavlovian opereaza cu patru concepte de baza: impuls; sugestie; reactie; recidiva.
Modelul PAVLOVIAN
Se mentioneaza ca modelul Pavlovian nu cuprinde fenomene importante legate de
comportamentul consumatorului, cum ar fi
perceptia, subconstientul, influenta intre
persoane etc.
Modelul este insa foarte util pentru cunoasterea unui alt colt al cutiei negre, prin posibilitatile de introspectie pe care le ofera, in special in
problema introducerii (lansarii) unui nou produs
pe piata si in domeniul strategiei reclamei
Modelul PAVLOVIAN
Modelul Pavlovian demonstreaza ca omul poate fi conditionat, prin repetare si
consolidare, sa reactioneze printr-un
anumit comportament.
Se pot crea configuratii de sugestii care sa modifice, in sensul dorit, comportamentul.
Modelul FREUDIAN
Modelul Freudian al comportamentului consumatorului este construit pornind de la
teoria psihanalitica a lui S. Freud cu privire la
fiinta umana.
In modelul Freudian al comportamentului consumatorului, conceptul de instinct a fost
inlocuit printr-o separare mai atenta a
impulsurilor primare, fiind extinsa, totodata, si
perspectiva mecanismelor comportamentale.
Modelul FREUDIAN
Modelul Freudian impune cercetarea motivationala a comportamentului consumatorului, care conduce la cunoasterea unei alte parti a cutiei negre.
Abordarea stiintifica a motivatiei porneste astfel de la considerarea acesteia ca proces dinamic, in desfasurare.
In aceasta perspectiva a demersului gnoseologic, cercetarea motivationala pune accentul in studierea comportamentului consumatorului pe studierea atitudinilor consumatorilor.
Modelul FREUDIAN
Cercetarea practica a atitudinii consumatorilor se dovedeste a fi, astfel,
relativ dificila si costisitoare, deoarece nu
este, de fapt, vorba de abordarea
nemijlocita a acestui proces
comportamental, ci de studierea sa in
oglinda oferita de existenta opiniilor.
Modelul FREUDIAN
In activitatea de cercetare apar in mod inevitabil numeroase distorsiuni generate
de perturbatiile reflectarii atitudinilor in
opinii, perturbatii favorizate de mediul
social si al pietei, intre atitudine si
imaginea sa in oglinda (opinie) interpunandu-se factori care, de multe ori,
altereaza cunoasterea originalului (atitudinii).
Modelul FREUDIAN
Prin aceasta prisma cercetatorii sunt foarte prudenti si nu exacerbeaza valoarea
informatiilor privitoare la opiniile
consumatorilor, dar nici nu le ignora,
fireste, inclusiv ca urmare a presiunilor
permanente la care sunt supuse atitudinile
consumatorilor de catre mediul de piata.
Modelul VEBLENIAN
Modelul Veblenian este un model social-psihologic ce sugereaza, dintr-un punct
de vedere specific, dezvoltarea
cercetarilor motivationale legate de
studierea comportamentul consumatorului.
Acest model s-a dezvoltat pe baza conceptiilor lui Thorstein Veblen.
Modelul VEBLENIAN
Modelul postuleaza ideea determinarii comportamentului consumatorului nu atat prin prisma motivatiei impuse de satisfacerea nevoilor, ci datorita dorintei de obtinere a unui anumit prestigiu in societate.
Modelul Veblenian al comportamentului consumatorului si teoria pe care se bazeaza argumenteaza necesitatea de completare si de aprofundare a cercetarilor motivationale privind comportamentul consumatorului cu studierea influentelor sociale exercitate asupra acestuia.
Modelul HOBBESIAN
Modelul Hobbesian al comportamentului consumatorului, denumit si al factorilor de organizatie, arunca lumina, dintr-o alta perspectiva, asupra cutiei negre, asupra mecanismelor si proceselor comportamentale.
Acest model isi datoreaza numele lui Thomas Hobbes, 1588-1679, filosof englez.
Modelul HOBBESIAN
In esenta, modelul Hobbesian aduce in discutie problema comportamentului
consumatorului asociat oamenilor care
reprezinta organizatii.
Acest model de comportament aduce in discutie achizitionarea de bunuri si servicii
pentru entitati colective institutionalizate.
Modelul HOBBESIAN
Si in cazul acestui tip de consumatori se pune problema luarii unor decizii de cumparare, privind bunuri sau servicii, specificitatea unor astfel de decizii fiind marcata de tipul de organizatie.
In unele organizatii (companii de stat sau private, organisme guvernamentale sau sociale, organizatii obstesti, unitati militare, spitale, gradinite, scoli, universitati etc.) astfel de decizii sunt luate de anumite persoane special desemnate, iar in altele - de diferite organe colective de conducere (comitete de directie, birouri executive, consilii de administratie, colective de conducere etc.).
Modelul HOBBESIAN
Aplicatiile practice ale modelului Hobbesian sunt deosebit de importante,
avand in vedere piata deosebit de ampla
pe care o reprezinta, in orice tara,
organizatiile de diferite tipuri, care apar pe
piata in calitate de consumatori.
Top Related