Tenea George
-
Upload
george-tenea -
Category
Documents
-
view
149 -
download
0
Transcript of Tenea George
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 1/39
UNIVERSITATEA ECOLOGICA BUCURESTI
FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALA
REFERAT STUDIUL MATERIALELOR
STUDENT:GEORGE TENEA
ANUL I
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 2/39
REALIZAREA UNEI ROTI DINTATE
ARGUMENT
Rolul acestui proiect este acela de a elabora concret tehnologia de fabricare a unei roti
dintate.
Pentru realizarea proiectului se parcurg toti pasii necesari, pasi structurati pe
capitole. Ca date de baza sunt: desenul de executie, marimea lotului de fabricatie. Se va
porni cu caracterizarea materialului si alegerea semifabricatului. Va urma stabilirea
succesiunii operatiilor tehnologice, a asezarilor si fazelor de prelucrare mecanica. Incapitolul 5 se vor determina adaosurile de prelucrare si dimensiunile interoperationale.
Semifabricatul ales va suferi diverse operatii de prelucrare prin aschiere precum:
strunjirea, frezarea, mortezarea, rectificarea. In acest scop se vor alege utilajele folosite siSVD - urile necesare.
Pentru fiecare faza de prelucrare se vor determina parametrii regimului deaschiere si timpul normat de munca. Cu ajutorul acestor norme de timp se vor remunera
muncitorii si se vor stabili cheltuielile de productie rezultate in timpul functionariiutilajelor.
In final se va face un calcul economic de stabilire a variantei optime de proces
tehnologic si se vor stabili normele de tehnica a securitatii muncii si protectia mediului.
CAP.1. ANALIZA DATELOR DE BAZA SI STABILIREA
CARACTERULUI PRODUCTIEI
Piese de realizat este o roata dintata cilindrica cu dinti drepti, cu urmatoarelecaracteristici de baza:
- numarul de dinti : z = 34
- modulul : mn = 8
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 3/39
- cremaliera de referinta : 20° - 1.0 - 0.25
- clasa de precizie si joc : 7JC
- diametrul de divizare : Dd = 278 mm
- inaltimea dintelui : h = 16,589 mm
Roata dintata este o componenta a unui subansamblu tip cutie de viteze utilizata
in asigurarea treptelor de turatie pentru o masina unealta cum ar fi strungul paralel.
Conditiile de functionare sunt normale. Se prescrie pentru roata clasa de precizie7 corespunzatoare unei viteze periferice cu valoarea intre 1020m/s. Pentru ca roata
cupleaza si decupleaza des, se practica raionarea danturii.
Materialul piesei este un otel aliat 18MoCrNi13 a carui compozitie chimica este
STAS SR EN 10027 - 2006. Otelul este supus unui tratament termic de calire + revenireinalta ( imbunatatire )
Piesa va fi prelucrata prin strunjire de degrosare si finisare, danturare, rectificare
si mortezare.
Forma constructiva a piesei este destul de simpla. Pe desenul de executie modulde prescriere al tolerantelor si rugozitatilor este corect.Conform fisei, unitatea de
productie dispune 232f55c de dotari pentru realizarea unui lot de 250 piese. Tinand cont
de faptul ca o piesa are masa egala cu 55,8 kg, tipul productiei este de serie mijlocie.
Ea necesita atat masini-unelte specializate cat si universale. Raportul dintre celedoua categorii este dependent de tipul seriei si de marimea lotului de fabricatie. Aceste
doua aspecte influenteaza gruparea si amplasamentul masinilor, gradul lor de utilizare si
productivitate.
Cateva caracteristici ale productiei de serie merita amintite:
- nomenclator de produse mediu cu repetare periodica;
- respectarea periodica a incarcarii masinilor-unelte cu aceleasi piese
- folosirea pe scara larga a sculelor si dispozitivelor speciale
- personal cu calificari diferite
- aranjarea in ordinea fluxului tehnologic numai a masinilor-unelte mai
incarcate, etc.
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 4/39
CAP 2.CARACTERIZAREA MATERIALULUI SI ALEGEREA
SEMIFABRICATULUI
2.1. Caracterizarea materialului
Materialul din care va fi confectionata roata dintata este otel aliat18MoCrNi13.
Compozitia chimica a materialului este conform STAS SR EN 10027 -
2006
Tabel 2.1.
Marca otelului Compozitia chimica
C Mn Si Cr Ni Mo
18 Mo Cr Ni 13
0,15
.
.
.
0,21
0,50
.
.
.
0,80
0,17
.
.
.
0,37
0,8
.
.
.
1,1
1,2
.
.
.
1,5
0,04
.
.
.
0,07
Caracteristicile mecanice ale materialului 12MoCrNi13 sunt conform STAS SR
EN 10027-2006 si indicate in tabelul 2
Tabelul 2.2.
Marca
otelului
Felul
tratam.
termic
Caracteristici mecanice
STAS SR
EN 10027-2006
Limita de
Curgere
R p 0,2
[N/mm2]min
Rezit la
rup
R m
[N/mm2]
Alung.
la rup
AS
[%]
min
Gatuirea
la rup.
Z
[%]
min
Rezil.
KCU
[J/cm2]
min
Duritatea
HB
max
18 Mo Cr Ni 13
C+R 750 980 10 45 49 217
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 5/39
Tratamentul termic la care este supus materialul este de calire - revenire
2.2. Alegerea semifabricatului
La alegerea semifabricatului se iau in consideratie factorii constructivi,
tehnologici si economici. Se urmareste apropierea cat mai mult a formei si dimensiunilor semifabricatului de forma si dimensiunile piesei finite. Prin aceasta se asigura scaderea
costului si imbunatatirea calitatii pieselor.
In cazuri obisnuite, costul prelucrarilor mecanice este mai mare decat cel al
eventualelor modificari ce trebuiesc aduse proceselor tehnologice de executie asemifabricatelor in vederea reducerii adaosurilor de prelucrare.
Totodata, din punct de vedere calitativ, prin prelucrari mecanice minime se
asigura calitati fizico - mecanice ridicate ale pieselor finite (fibraj corect la piesele
forjate).
O mare importanta in alegerea tipului de semifabricat o are tipul productiei. Cu
cat creste caracterul productiei cu atat devine mai rentabila folosirea unor metode de
elaborare mai precise a semifabricatelor.
In conformitate cu cele aratate mai sus se opteaza pentru un semifabricat forjat detip "inel largit pe dorn", semifabricat ce are forma si dimensiunile conform STAS 2171/2-
84, prezentat in figura 2.1.
Fig. 2.1.Semifabricat
Dimensiunile semifabricatului prezinta fata de dimensiunile piesei finite, adaosuri
si abateri limita. Aceste abateri si adaosuri sunte prezentate in tabelul 2.3
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 6/39
Diametrul exterior al
piesei finiteDimensiunile piesei finite Adaosuri si abateri
> 110.150144 14 ± 5
Φ 130 (interior) 17 ± 6
> 300.320 Φ 302 22 ± 6
CAP 3. STABILIREA SUCCESIUNII OPERATIILOR
TEHNOLOGICE
Stabilirea succesiunii operatiilor se face cu ajutorul unei metodoclogii prezentatain continuare. Un prim pas este determinarea procedeului final de prelucrare care asigura
precizia prescrisa suprafetei respective.
Determinarea succesiunii operatiilor se face tinandu-se seama de dimensiunile si
configuratia piesei, de suprafata de prelucrat si de volumul productiei. Se mai tine seamade posibilitatile ti in unele cazuri de disponibilitatile de prelucrare ale atelierului
respectiv.
Prelucrarile suprafetelor piesei trebuie sa se desfasoare in ordinea: prelucrari de
degrosare → prelucrari de finisare → prelucrari de mare finete.
In cadrul prelucrarii unei piese se pot utiliza mai multe variante de procesetehnologice, tinandu-se insa seama de unele consideratii cu caracter general:
- alegerea semifabricatului cu forma si dimensiunile cat mai aproape de cele
cerute pentru piesa finita;
- la primele operatii trebuie sa se prelucreze acele suprafete care in operatiaurmatoare vor servi drept baze tehnologice;
- succesiunea operatiilor trebuie sa fie stabilita in functie de necesitatea de a
schimba cat mai putin baza de asezare in decursul procesului tehnologic;
- operatiile de degrosare se efectueaza la inceputul procesului tehnologic;
- suprafetele cu rugozitate si precizie ridicata se finiseaza la ultimele operatii de prelucrare, pentru a evita deteriorarea lor in cursul altor prelucrari sau al
transportului piesei de la un loc de munca la altul;
- suprafetele pentru care se impun conditii severe de precizie a pozitiei
reciproce se prelucreaza in aceeasi orientare si fixare a presei;
- succesiunea operatiilor de prelucrare trebuie astfel stabilita incat sa se
mentina, pe cat posibil, aceleasi baze tehnologice;
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 7/39
- in cazul prelucrarii pe linii tehnologice in flux, volumul de lucrari afectat
fiecarei operatii trebuie corelat in ritmul mediu al liniei.
Tabelul 3.1. reprezinta toate suprafetele prelucrate ale piesei si a fost intocmiturmarind desenul de executie.
Suprafata
Rugozitatea
[ μm]
Ultima operatie de prelucrare
mecanica
1 6,3 Strunjire exterioara de finisare
2 1,6 Rectificat dantura
3 1,6 Strunjire interioara de finisare
4 6,3 Strunjire frontala de finisare
5 6,3 Strunjire frontala de finisare
6 3,2 Mortezat canal de pana
CAP.4. STABILIREA SUCCESIUNII ASEZARILOR SIFAZELOR PENTRU OPERATIILE DE PRELUCRARE MECANICA
Succesiunea asezarilor si fazelor sunt prezentate in tabelul 4.1.
Operatia Asezarea Faza Denumireafazei
Schita asezarii
I
Strunjireade
degrosare
A 1
2
3
Strunjit
frontal
Strunjit
exterior
Strunjit
interior
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 8/39
B4
5
Strunjit
frontal
Strunjitexterior
Operatia Asezarea Faza Denumirea
fazei
Schita asezarii
II
Tratamenttermic
-
6
7
Calire
Prevenireinalta
845875°C
450550°C
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 9/39
III
Strunjirede
finisare
A
8
9
10
11
12
Strunjit
frontal
Strunjitexterior
Strunjit
inclinat la15°
Strunjit
interior
Strunjit
sanfren
B
13
14
15
16
Strunjit
frontal
Strunjitexterior
Strunjit
inclinat la
15°
Strunjit
sanfren
Operatia Asezarea Faza Denumirea
fazei
Schita asezarii
IV
Trasare
A 17
Se vor trasa
centrelecelor trei
gauri
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 10/39
V
Gaurire
A 18
Se vor
executa trei
gauri M16
cuadancime
de 25mm
echidistante
VI
Frrezare
A 19
Frezat
dantura de
degrosare
VII
Rectificat
dantura
A 20
21
Rectificatdantura de
degrosare
Rectificatdantura de
finisare
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 11/39
VIII
Rectificat
dantura
A 22Mortezat
canal de pana
IXControl tehnic
final
CAP 5.DETERMINAREA ADAOSURILOR DE PRELUCRARE SI A
DIMENSIUNILOR INTEROPERATIONALE
Adaosul de prelucrare Ap este stratul de metal, masurat normal pe suprafata
piesei, ce se indeparteaza la prelucrarea semifabricatului.
Adaosul de prelucrarecorect trebuie sa asigure stabilitatea procesului de
prelucrare, calitatea ridicata a productiei si costul minim.
La stabilirea adaosurilor de prelucrare se pot folosi normative elaborate pe baza
generalizarii experientei intreprinderilor. Normativele tin seama de unii parametrii ce
caracterizeaza piesa prelucrata si conditiile de prelucrare (dimensiune, material, tip de
productie, etc). Ele permit stabilirea rapida, pe baza unei solutii unice, a adaosurilor de
prelucrare.
O alta metoda de determinare a adaosurilor de prelucrare este metoda analitica de
calcul. Necesita un volum mare de calcul, putand fi aplicata economic in cazul productieide masa sau de mare serie.
In cazul de fata la stabilirea adaosurilor de prelucrare se folosesc tabele din carti
de specialitate.
Adaosurile de prelucrare si dimensiunile interoperationale sunt determinate in
continuare si prezentate in tabelul 5.1.
Tabel 5.1
Nr.
Crt
Operatia Supra
fata
Faza Ap
[mm]
Dnk (dnk )
[mm]
Dn,k-1
(dn,k-1)
[mm]
R a
[μm]
TA,K
[mm]
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 12/39
1 Semifabricat
1 forjat 18 320 --- 12,5 6
3 forjat 12 156 --- 12,5 6
4+5 forjat 11 119 --- 12,5 6
2Strunjire de
degrosare
1 strunjit exterior 15,8 304,2 320 6,3 0,250
3 strunjit interior 9,8 128,8 119 6,3 0,190
4 strunjit frontal 9,8 146,2 156 6,3 0,1905 strunjit frontal 9,8 146,2 156 6,3 0,190
3Strunjire de
finisare
1 strunjit exterior 2 302,2 304,2 6,3 0,080
3 strunjit interior 1,2 130 128,8 3,2 0,030
4 strunjit frontal 2 144,2 146,2 3,2 0,10
5 strunjit frontal 2 144,2 146,2 6,3 0,10
4 Danturare2 frezat degrosat 6,49 --- --- 6,3 ---
2 frezat finisat 1,00 --- --- 3,2 ---
5 Rectificare 2 rectificat dantura 0,18 --- --- 1,6 ---
6 Mortezat 6mortezat canal
pana
32 --- --- 3,2 0,052
unde:
A p - adaos de prelucrare
Dn,k (dn.k ) - diametrul nominal al fazei curente K
Dn,k-1(dn,k-1) - diametrul nominal al fazei precedente K-1
Adaosul de degrosare s-a calculat astfel:
- pentru arbori: ad = aSTAS - af
- pentru alezaje: Ad = ASTAS - Af
unde:
- aSTAS, ASTAS = adaosul de prelucrare total standardizat
- af ; Af = adaosul de prelucrare la operatia de finisare
Observatii:
a. adaosul de prelucrare pentru operatia de mortezare este dat de latimea canalului
de pana (e); canalul de pana are latimea e=20mm b. adaosul de prelucrare pentru rectificarea danturii este conform tabel 8,23 din [2];
a=0,18mm
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 13/39
c. metoda de danturare este frezare cu freza melc modul. Se practica atat o frezare
de degrosare cat si una de finisare. Adaosurile de prelucrare pentru operatia de
danturare sunt:
- pentru fiisare conf. Tabel 8.19 din [2], Af =0,5mm
- pentru degrosare :
unde: - m - modulul rotii dintate
- Af - adaos de finisare
d. d. adaosul de prelucrare de finisare pentru suprafata exterioara (1) este conform
tabel 8.49 din [1]
e. e. adaosul de prelucrare de finisare pentru suprafata interioara (3) este conform
tabel 8.51 din [1]f. adaosul de prelucrare de finisare pentru suprafata frontala (4;5) este conform tabel
8.48 din [1]
g. adaosul de prelucrare de degrosare pentru suprafata (1) este ad = aSTAS - af = 12 -2,2= 9,8 mm
h. adaosul de prelucrare de degrosare pentru suprafata (3) este Ad= ASTAS - Af = 18
-2,5 = 15,5 mmi. pentru suprafetele frontale (4) si (5) adaosurile de prelucrare de degrosare sunt
identice, astfel ca:
CAP. 6.ALEGEREA SDV-urilor si a utilajelor
6.1. Alegerea SDV - urilor
Pentru o prezentare mai concisa a sculelor aschietoare se va intocmi tabelul 6.1.
Tabelul 6.1.
Sculaaschietoare
Schita Caracteristici
Freza melcmodul
STAS
3092/2 - 84
- modul: m=5
- D = 100mm
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 14/39
- d = 32mm
- a = 4mm
- Z = 10
- unghi elice =3°20´
Cutit drept pentru
degrosat
STAS
6376 - 80
H = 75º
Hs = 15°
b x h = 20 x 20mm
L = 180 mm
r = 2 mm
P10
Scula
aschietoare
Schita Caracteristici
Cutit frontal
STAS
6382 - 80
γ = 90º
b x h = 25 x 25 mm
L = 220 mm
r = 2 mm
P10
Cutit pentru
interior
STAS
6384 - 80
γ = 75º
b x h = 25 x 25mm
L = 250 mm
r = 1 mm
P10
Cutit drept
pentru
finisat
STAS
γ = 50º
γ s = 50°
b x h = 20 x 30 mm
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 15/39
6378 - 80 L = 220 mm
r = 1 mm
P10Cutit frontal
STAS
358 - 67
γ = 70º
γ s = 20°
b x h = 16 x 16 mm
L = 140 mm
r = 0,5 mm
R P3
Scula
aschietoare
Schita Caracteristici
Cutit de
morteza
pentrucanale de
pana
STAS
360 - 67
γ 1 = 2°
R = 0,2
B x H = 30 x 45 mm
b1 = 20 mm
α = 12°
γ = 10°
R P3
Piatra derectificat
taler
Tip II
STAS
604 - 76
D = 220 mm
d = 40 mm
d1 = 105 mm
d2 = 120 mm
d3 = 130 mm
H = 17 mm
h = 15 mm
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 16/39
S = 2 mm
6.2. Alegerea utilajelor
Pentru fiecare operatie de prelucrare se utilizeaza cate o masina - unealta.
Caracteristici ale masini de danturat roti dintate cilindrice P6-30 Pfauter sunt
prezentate in tabelul 6.2
Tabel 6.2
Modulul rotii dintate de prelucrat [mm] 1..8
Diametrul maxim al frezei [mm] 195
Turatia frezei (reglare continua) [rot/min] 62..390
Avansul radical (reglare continua) [mm/rot] 0,1175
Avansul tangential (reglare continua) [mm/rot] 0,13..2,28
Avansul axial (reglare continua) [mm/rot] 0,46,8
Alezajul frezei utilizate [mm] 22; 27; 32; 40; 50; 60
Masina unealta de mortezat este prezentata in tabelul 6.3.
Tabelul 6.3
TipulMasinii
Diametrulmesei
[mm]
Lungimeacursei
[mm]
Puterea[kw]
Curseduble/minut
Avansul [mm/c.d]
Transversal Circular
Zimerman 600 250 2,242; 68; 100;
140- -
Raionarea danturii se face cu o masina de raionat cu caracteristicile date in tabelul 6.4
Tabelul 6.4
Tipul masinii
Turatia
[rot / min]
Modulul rotii dintate de prelucrat
[mm]
PAUL UHLICH.K.G. 1730 1..6
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 17/39
1300
975
Tabelul 6.5
Tipul
masinii
Caract
principale
Turatiaax.princ.
[rot/min]
Avansul longitud
[mm/rot]
Avansul transv.
[mm/rot]
Strungnormal
S.N.
400x1500
h = 400
:
750
L = 1000
:
1500
P = 7,5 kw
12, 15, 19, 24,
30, 38, 46, 58,
76, 86, 120,150, 185, 230,
305, 330, 480,
600, 765, 958,
1200, 1500
0,06; 0,12; 0,24;
0,48; 0,96; 0,08;0,16; 0,32; 0,64;
1,28; 0,10; 0,20;
0,40; 0,60; 1,50;0,14; 0,28; 0,56;
1,12; 2,24; 0,18;
0,36; 0,72; 1,44;2,88; 0,22; 0,44;
0,88; 1,76; 3,52
0,046; 0,092;0,184; 0,368;
0,796; 0,059;0,115, 0,226;
0,452; 0,984;
0,075; 0,15; 0,30;0,60; 1,28, 0,101;
0,203; 0,408;
0,812, 1,634;
0,126, 0,253;0,500; 1,012;
2,024; 0,17; 0,34;0,68; 1,56; 2,12
CAP 7. DETERMINAREA PARAMETRILOR OPERATIILOR
TEHNOLOGICE
7.1 Stabilirea regimurilor de aschiere pentru operatiile de strunjire
Parametrii regimurilor de aschiere pentru operatiile de strunjire sunt calculati si prezentati in tabelul 7.1. In cele ce urmeaza se va prezenta modalitatea de stabilire aregimului de aschiere pentru faza 2.
a. scula aschietoare este un cutit 20 x 20 dr.STAS 6376 - 80 / P10
b. adancimea de aschiere
2t = 2Amax.degrosare = dmax.semif - dmin.finisare
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 18/39
= (320+3)-(304,2-0,080) = 144-131,12 = 18,88 mm
Intrucat adancimea calculata repezinta valoarea maxima probabila, se adopta prin rotunjire t = 10 mm
c. Avansul
Se alege din tabelul 9.1 din [1] in functie de materialul prelucrat, de
diametrul piesei, de scula si de adancimea de aschiere, avansul:
S = 0,6..0,8 mm / rot
Se adopta S = 0,7 mm / rot
Din caracteristicile masinii-unelte SN 400x1500 se alege avansul imediat
inferior : Sr = 0,64 mm/rot
Durabilitatea economica si uzura admisa a sculei aschietoare se aleg in
functie de sectiunea cutitului si carbura utilizata din tabelele 9.10 si 9.11 din [1]:
Tec = 90 min hg = 0,6 mm
d. Viteza de aschiere si turatia piesei
Din tabelul 9.15 din [1] se alege: v = 125 m/min
Pentru otel forjat in matrita se corecteaza viteza in acelasi tabel, cu k 1 = 0,85, iar
din tabelul 9.40 se corecteaza viteza de aschiere cu k 2 = 0,97 (in functie de sectiunea
transversala a cutitului); cu k 3 = 0,86 (in functie de unghiul H = 75º). Alt coeficient decorectie al vitezei este k 4 = 0,45 (in functie de rezistenta otelului) conform tabelului
9.15.
Viteza de aschiere corectata va fi:
vc = 125 x 0,85 x 0,97 x 0,86 x 0,45 = 39,88 m/min
Turatia
e. Verificarea puterii motorului electric:
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 19/39
Din tabelul 9.15 din[1] se alege: Pz = 538 daN
Din acelasi tabel in functie de rezistenta otelului se alege coeficientul de
corectie K p = 1,43
Astfel, PZr = PZ x K p = 538 x 1,43 = 769,34 daN
Puterea reala:
Puterea motorului electric al masinii - unelte SN 400x1500 este NME = 7,5kw
Deci, Nr < NME, rezulta ca prelucrarea de la faza 2 se poate executa pe SN 400x1500.
7.2. Stabilirea regimurilor de aschiere pentru operatia de danturare.
Parametrii regimurilor de aschiere pentru frezarea danturii sunt calculati si prezentata in tabelul 7.2. Se va face un exemplu de calcul pentru faza 18.
a. Alegerea masinii - unelte
Masina - unealta se alege din tabelul 19.1 din [5] pentru modulul m =5 grupa a II-a de
masini.
b. Alegerea sculei aschietoare
Conform STAS 3092/2 - 84 scula aschietoare este o freza melc modul cu un inceput,cu diametrul exterior de 100 mm, m=5, din otel rapid, cu un inceput si lungime L = 100
mm.
c. Stabilirea adancimii de aschiere
Conform capitolului V al lucrarii, t = 6,49 mm
d. Stabilirea avansului axial
Din tabelul 19.10 din [5] se alege avansul axial Sa la frezarea de degrosare a rotii
dintate cilindrice cu freza melc modul din otel rapid in functie de materialul rotii de prelucrat, de grupa masinii si modul: Sa = 1,5..2,0 mm/rot
Aceasta valoare va fi corectata cu urmatorii coeficienti de corectie:
- coeficientul de corectie functie de proprietatile mecanice ale materialului
prelucrat; conform tabel 19.13 din [5] K ms = 0,7
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 20/39
- coeficientul de corectie functie de numarul de inceputuri ale frezei; conform
tabel 19.14 din [5] K ks = 1,0
- coeficientul de corectie functie de unghiul de inclinare al danturii; conformtabel 19.12 din [5] K βs = 1,0
Sax = Sa x K ms x K ks x K βs = 1,8 x 0,7 = 1,26 mm/rot
Avansul axial pentru masina - unealta P6-30 Pfauter se regleaza continuu astfel
ca: Saxr = 1,2 mm/rot
e. Calculul vitezei de aschiere
Din tabelul 19.19 din [5] se alege formula de calcul pentru viteza:
unde:
T = durabilitatea sculei. Se alege din tabelul 19.20 din [5]
T = 360 min
S = avansul [mm/rot]
Astfel ca:
Coeficientii de corectie ai vitezei sunt:
- functie de duritatea materialului, conform tabel 19.21 din [5]: K mv = 1,0;
- functie de inclinarea danturii, conform tabel 19.22 din [5] : K βv = 1,0;
- functie de numarul de inceputuri, conform tabel 19.23 din [5]: K kv = 1,0
- functie de deplasarea Ghifting, conform tabel 19.24 din [5]: K wv = 1,0;
vc = v x K mv x K βv x K kv x K wv = 39,84 m/min
f. Calculul turatiei axului principal
, unde: Df - diametrul frezei
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 21/39
Conform caracteristicilor masinii - unelte se alege turatia cea mai apropiatainferioara a axului principal: nr = 126 rot/min
Viteza de aschiere recalculata este:
7.5. Stabilirea parametrilor de regim la tratamentele termice
7.5.1 Determinarea parametrilor de regim la tratamentul de calire.
a. determinarea temperaturii de tratament , tt.
tt = t calire. Conform STAS 791-88 pentru materialul 18MoCrNi13, t calire = 850 -
880ºC
Se adopta tc = 850ºC
b. Alegerea utilajului de incalzire
tm = tt + [ 20 - 40ºC]; tm = temperatura de mediu.
Se alege un cuptor cu flacara de gaze si tuburi radiante. Tm = 850 + 30 = 880ºC
Din [8] se alege un cuptor cu tc min = 750ºC si tc max = 950ºC
7.5.2 Determinarea parametrilor de regim la tratamentul termic
de revenire inalta.
a) Determinarea temperaturii de tratament termic.
Conform STAS 791-88 pentru materialul 18 MoCr Ni 13 temperatura necesara
efectuarii tratamentului termic este de 450-650° C. Se adopta tt =550ºC.
b) alegerea utilajului de incalzire .
Se alege un cuptor cu flacara de gaze si tuburi radiante .
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 22/39
tm = tt +(2060°C ) = 550+30 =580ºC
Tm =tm + 273 = 580+273=823°C
c) stabilirea timpului de incalzire τi.
unde :
-m = masa corpului [kg]
-c =0,11+08*10-5 t ,conform [8]
-F suprafata de schimb de caldura.
tm=tc=580°C; t0=20ºC; ts=550ºC
d) durata de mentinere ,τm.
PHj=T(c+lg τm ), unde :
T= temperatura de tratament [k];
c = constanta dependenta de procentul de carbon; c ≈18.
PHj- se stabileste in functie de compozitia chimica si caracteristicile mecanice obtinute.
PHj =823 (18+lnτm) astfel τm=2,4 h.
e) se recomanda o racire in aer (racire lenta) .
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 23/39
CAP. 8. NORMAREA TEHNICA A OPERATIILOR TEHNOLOGICE
8.1 Normarea tehnica a operatiilor de strunjire .
Normele de timp pentru fiecare faza a operatiilor de strunjire sunt calculate si prezentate
pe faze.
Se va face un exemplu de calcul a normei tehnice de timp pentru faza 1.
a) Stabilirea timpului de baza ,T b.
In cazul strunjirii frontale, timpul de baza se va calcula conform schemei de
prelucrare.
l=(D-d)/2 [mm]; l1= (0,52) [mm]; l2=(0,52) [mm] .
Se adopta:
l1= 1 mm ; l2= 1mm ; l= (302-130)/2 = 172 mm
astfel:
T b=(1+1+172)/0,60*96= 3,02 min
b) Stabilirea timpului ajutator, Ta.
b1) Timpul de prindere si desprindere a semifabricatului t p,d.
Din [1] tab.21 ,t p,d= 0,26 min pentru operatia I.Avind in vedere ca operatia I are
trei faze atunci pentru o faza t p,d=0,26/3=0,086 min.
b2) Timpul ajutator pentru comanda masinii.
Din [1], tab21el are urmatorea componenta :
-pentru apropierea sau retragerea sculei - 0,03*2=0.06 min ;
-pentru potrivirea sculei la dimensiune -0,03 min;
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 24/39
-pentru cuplarea avansului 0,02 min;
-pentru cuplarea sau decuplarea miscarii de rotatie a axului principal 0,02*2=0,04
min.
ta1 = 0,06+0,03+0,02+0,04 = 0,15 min.
b3 ) timpul ajutator legat de faza.
Din [1] tab22 , acesta are urmatoarea componenta :
-pentru deplasarea manuala a saniei principale 0,04 min;
-pentru deplasarea manuala a saniei transversale 0,05 min ;
-pentru fixarea sau sablirea saniei 0,05 min.
ta2= 0,04+0,05+0,05=0,14 min
b4) Timpul ajutator pentru masuratori de control.
Din[1] tab24, pentru masurarea cu sublerul ta3=0,18 min.
Ta=∑ tai+t p,d=0,15+0,14+0,18+0,086=0,56 min
c)Timpul de deservire ,Td;
c1) Tmpul de deservire tehnica.
Conform tabelului 26 din [1]:
Td,t=2/100*T b=2/100*0,73=0,015 min.
c2) Timpul de deservire organizatorica.
Conform aceluiasi tabel :
Td=td,t+td,o=0,015+0,012=0,027 min
d)Timpul de odihna si necesitati firesti ,to,n.
Conform tabelului 27 din [1]:
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 25/39
To,n=3/100(T b+Ta)=3(0,73+0,56)/100=0,036 min
e)Timpul de pregatire -incheiere ,T p,i :
conform tabelului 18 din [1] :
t p,i1 -pentru primirea si studierea documentatiei ,examinarea materialului
,sculelor,despozitivelor si aparatelor de masura :
t p,i1=4,80 min.
t p,i2-ce depinde de modul de prindere a piesei :
t p,i2= 6,13 min
Timpul de pregatire -incheiere pentru operatia I este :
T p,i= 4,80+6,13=10,93 min. Pentru faza 1 T p,i=10,93/3=2,186 min
f) Norma tehnica de timp pentru faza 1 /piesa :
NT=T b+Ta+Td+to,n+T p,i/n=0,73+0,56+0,027+0,036+2,186/80=1,38 min
8.2 .Normarea tehnica a operatiei de danturare.
In continuare se va exemplifica determinarea normei de timp pentru faza 18:
a)determinarea timpului de faza ,T b
Conform tabelului 7 din[2] relatia de calcul a T b este:
,unde:
l= lungimea dintilor ; l=60 mm
l1= distanta de patrundere a frezei ;
l2=distanta de depasire a frezei;
s= avansul frezei la o rotatie a semifabricatului;
n =turatia frezei;
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 26/39
q=numarul de inceputuri al frezei melc;
z= numarul de dinti ai rotii dintate;
i= numarul de treceri.
Comform tabelului 8 din[2] ,l1+l2=31,8mm astfel :
T b=(4*60+31,8)*24*1/(1,2*126*1)=43,14 min
Se face precizarea ca se prelucreaza cite 4 roti simultan.
b)determinarea timpului ajutator ,Ta..
b1) Timpul de prindere si desprindere al piesei t p,d.este conform tab .26.din
[2] ,t p,d= 1,5*4=6 min;
b2) Timpul ajutator pentru cuplarea sau decuplarea miscarii principale .
Comform tabelului 34 din[2] ta1=0,04*2=0,08 min;
b3) timpul pentru cuplarea sau decuplarea avansului de lucru; este conform tab .26.din [2] , ta2=0,04*2=0,08 min:
b4) timpul pentru deplasarea manuala a mesei masini; , ta3=0,020 min;
b5) timpul pentru fixarea mesei masinii ; ta4=0,05 min;
b6) timpul pentru pornirea si oprirea sistemului de racire; ta5=0,04*20= 0,08 min;
Ta= t p,d+∑ tai=6+0,08+0,08+,0,20+0,05+0,08= 6,49 min.
c) stabilirea timpului operativ, Top.
Top=(T b+Ta)/4 , pentru o singura piesa
Top=(43,14+6,49)/4=12,4 min
d)Determinarea timpului de deservire tehnica si organizatorica ,T d.Conform tabelului 12.40 din [2]:
Td=T b/4*2,5/100+Top*1/100=2,5/100*43,14/4+1/100*14,4=0,40 min
e) Determinarea timpului de odihna si necesitati firesti,Ton. Conformtab.40 din [2] Ton=3T0p/100=3*12,4/100=0,37 min;
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 27/39
f) Stabilirea timpului de pregatire incheiere , T p,i .
conform tab .13.din [2]
t1= timpul mpentru prindere pe dorn , t1=19 min;
t2= timpul pentru primirea si pedarea documentatiei ,t2=10min;
t3= timpul pentru reglarea masinii -taierea danturii drepte , t3=4,0 min
t4= timpul pentru montarea si demontarea sculei aschietoare, t4= 7,5 min;
t5= timpul pentru montarea si demontarea dornului port-freza ,t5=2,5 min;
T p,i= ∑ ti=19+10+4+7,5+2,5=43 min
g) Timpul normat pentru realizarea unei singure piese,Tnva fi:
Tn=Top+Td+Ton+T pi/n=12,4+0,40+0,37+43/80=13,7 min
8.3 .Normarea tehnica a operatiei de rectificare a danturii.
In continuare este prezentata valoarea normei de timp pentru rectificarea danturii.
a)determinarea timpului de baza ,T b.
La rectificarea rotilor dintate cilindrice prin procedeul Maag,T b se determina conform [4]
cu relatia:
Toti termenii au fost explicati si calculati in capitolul 7 al acestei lucrari.
b) determinarea timpului ajutator ,Ta;
Ta-se compune din timpul ajutator partial :
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 28/39
-ta1 timpul pentru prinderea si desprinderea piesei;
-ta2 timpul legat de faza ;
-ta3 timpul pentru masuratori de control ;
Conform tabelului 20 din [4]:
ta1 + ta2 =3,0+0,1= 3,1 min
Conform tabelului21 din[4]:
ta3=4*0,32=1,28 min
Ta= ∑ tai =3,1 + 1,28 =4,38 min
c)Determinarea timpului operativ , Top.
Top = T b + Ta = 85,76 + 4,38 = 90,14 min
d)Deteminarea timpului deservire tehnica, tdt.
Comform tabelului 26 din[4], tdt =6/100 * T b.
tdt = 6/100 * 85,76 =5,14 min
e)Determinarea timpului de deservire organizatorica , tdo.
Conform aceluiasi tabel,tdo=0,03*Top.
tdo=0,03*90,14=2,70 min
f)Determinarea timpului de odihna si necesitati firesti,ton.
Conform aceluiasi tabel,ton=0,04*Top..
Ton=0,04*90,14=3,60 min.
g)Determinarea timpului de pregatire-incheiere,T pi.
Conform tabelului29 din[4];
T pi=85+7+4+2=98 min.
h)Stabilirea normei tehnice de timp.
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 29/39
Nt=T b+Ta+tdt+tdo+Ton+T pi/n
Nt=85,76+4,38+5,14+2,70+3,60+98/250=101,97≈102 min.
8.4 .Normarea tehnica a operatiei de mortezare a canalului de pana.
Aceasta s-a determinat in modul urmator:
a) Timpul de baza ,T b.
T b= H/n*s [min], conform [3], unde :
H - adincimea de aschiere; H= 20 mm;
n - numarul de curse duble ;
s - avansul de lucru .
T b =20/(0,16*42)=2,97 min
b) timpul ajutator,Ta.
Are valoarea data de suma urmatorilor timpi ajutatori:
-ta1 timpul pentru prinderea si desprinderea piesei coform tabelului 20din[4] pentru prinderea pe masa prin surub si brida,ta1= 0,95 min;
-ta2 timpul pentru comanda masinii- unelte.
Conform tabelului 22 din[4] acesta are urmatoarele componente:
-apropierea piesei de cutit 100 mm: 0,10 min;
-rotirea cu 60º apiesei:0,16 min;
-cuplarea avansului :0,03 min;
-schimbarea vitezeide lucru:0,08min;
-scimbarea lungimi cursei: 0,13 min;
-montarea si demontarea cutittului: 0,70 min.
ta2= 0,10+0,16+0,03+0,08+0,13+0,70=1,2 min.
--ta3=timpul pentru operatii de control.
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 30/39
Conform tabelului 24 din[3] ,pentru masurarea cu sublerul si sublerul de adincime;
-ta3= 0,16+0,21 =0,37 min.
-ta4= timpul specific fazei de lucru.
Conform tabelului 27 din[3] , -ta4= 0,19 min.
Ta= ∑ tai= 0,95+1,2+0,37+0,19=2,71 min.
c) Timpul operativ, Top;
Top= T b+ Ta=2,97+2,71=5,68 min.
d) Timpul de adaos(tdt+ tdo+, ton).
Conform tabelului 29 din [3] :
tdt -timpul de deservire tehnica;
tdt =5/100T b=5/100*2,97=0,15 min
tdo- timpului de deservire organizatorica;
tdo=Top/100=5,68/100=0,057 min.
ton- timpului de odihna si necesitati firesti;
ton=3,5/100*Top=3,5/100*5,68= 0,20 min.
e) timpului de pregatire-incheiere,T pi;
Se alege conf tabelului 2 din [3]
T pi= 7,0+6,0+1,80=14,80 min.
f) norma tehnica de timp, Nt;
Nt=T b+Ta+tdt+tdo+Ton+T pi/n
Nt=2,97+2,71+0,15+0,057+0,20+14,80/250=6,14 min
Norma tehnica de timp necesara executarii unei singure piese prin prelucrarile de
aschiere este:
Nt= 22.08 + 54.8 + 102 + 6,14= 185.02 min
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 31/39
CAP.9. EXECUTAREA DANTURII
Rotile dintate cu dantura dreapta sau inclinata se executa in doua variante diferite.
Prima varianta cu generatoarea materializata pe muchia aschietoare a sculei (metodacopierii) sau cu generatoarea cinematica (metoda de rulare-rostogolire). Prelucrarea cu
generatoarea materializata se realizeaza prin frezare, mortezare si brosare, cel mairaspandit procedeu fiind frezarea prin copiere cu freze disc modul sau cu freze deget
modul. Ele sunt recomandate la prelucrarea rotilor dintate cu modul mare (m ≥20).Prelucrarea cu generatoarea cinematica se realizeaza prin frezare cu freza-melc sau prin
mortezare cu cutit-roata sau cu cutit-cremaliera.
Pentru situatia de fata, avand in vedere ca productia este de serie mijlocie si modululrotii este m=5, cel mai indicat mod de prelucrare a danturii este prelucrarea prin frezare
cu freza-melc.
In capitolul 6 al acestui proiect s-a ales conform STAS 3092/2-84, scula aschietoare,
o freza melc monobloc cu un inceput si masina-unealta pentru daturat tip P6 - 30 Pfauter.
Metoda de danturare este una cu duvuzare continua, cu generare indirecta a danturii,dupa principiul dreptei mobile.
Miscarile de lucru sunt date in figura 2
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 32/39
freza
piesa
np
l1
Sl
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 33/39
l L
l2
Figura 2.Miscarile de lucru
L = l + l1 + l2 [mm]
l1 = distanta de intrare
l2 = distanta de iesire
l = latimea semifabricatului
Freza-melc executa miscarea principala de rotatie (nf), iar piesa realizeaza
miscarea de avans circular (np) ca o componenta a miscarii de rulare.
Profilul danturii se obtine prin deplasarea frezei-melc cu avansul Sl (avanslongitudinal) in lungul generatoarei semifabricatului. Cursa pe directia avansului
longitudinal trebuie sa tina seama de faptul ca profilul corect se obtine numai dupa ce
scula aschietoare a iesit complet din angrenare cu semifabricatul.
In timpul de fata, fiind o piesa de tip alezaj, bazarea se face pe dorn avand grija casuprafata frontala de reazem sa fie aceea care a fost prelucrata dintr-o singura prindere cu
alezajul.
In timpul prelucrarii, axa frezei-melc trebuie sa fie nclinata fata de axa
semifabricatului in functie de unghiul γ de inclinare a elicei frezei si unghiul β alinclinarii dintilor
Roata dintata care trebuie prelucrata are dantura dreapta (ung.β =0º) astfel ca
unghiul de inclinare al frezei este egal cu unghiul γ conform figurii 3.
axa semifabricatului
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 34/39
axa
frezei
γ
Figura 3.Mod de prelucrare
Rotile dintate care lucreaza la turatii mari (cum este si cazul de fata), necesita o prelucrare de finete a danturii. De obicei se practica rectificarea danturii se poate face
prin doua procedee:
a. cu o singura piatra abraziva - procedeul Niles
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 35/39
b. cu doua pietre taler - procedeul Maag
Se opteaza pentru rectificarea danturii prin procedeul Maag. Cremaliera
generatoare este materializata cu ajutorul suprafetelor frontale a doua pietre - taler, care pot rectifica fie flancurile aceluiasi gol, fie alte doua flancuri neomoloage ale danturii.
Misscarile de lucru sunt urmatoarele:
I - miscarea principala de rotatie ( de aschiere)
II - miscarea de avans rectiliniu alternativ in lungul dintelui executata de piesa
III si IV - miscari de reluare
V - miscare de divizare
Caracteristic conditiilor de exploatare la care este supusa roata dintata ce faceobiectul proiectului de fata este faptul ca ea cupleaza si decupleaza des. Ca urmare se
practica raionarea danturii, adica rotunjirea fetelor frontale ale dintilor.
Astfel, pentru realizarea danturii rotii dintate se fac urmatoarele operatii:
1. frezarea danturii cu freza - melc. Se va face o freza de degrosare si una de finisare
2. raionarea danturii pe masina de raionat
3. rectificarea danturii. Se va face o rectificare de degrosare si un de finisare
CAP. 10.NORME DE SECURITATE A MUNCII SI PROTECTIA
MEDIULUI
Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin
aschiere cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionalespecifice activitatii de prelucrare a metalelor prin aschiere pe masini-unelte actionate
electric, hidraulic, pneumatic, etc
Masurile de prevenire cuprinse in prezentele norme au ca scop eliminarea
factorilor periculosi existenti in sistemul de munca, proprii fiecarui element component al
acestuia.
In continuare vor fi prezentate cateva norme pentru prelucrarea metalelor prin
aschiere.
La prelucrarea metalelor prin strunjire vor fi avute in vedere normele:
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 36/39
- fixarea cutitelor de strung in suport se va face astfel incat inaltimea cititului sa
corespnda procesului de aschiere;
- partea din cutit care iese din suport nu va depasi de 1,5 ori inaltimea corpuluicutitului pentru strunjirea normala
- piesele de prelucrat vor fi fixate bine in universal sau intre varfuri si perfect
centrate, pentru a nu fi smulse
- la fiarea si scoaterea pieselor din universal, se vor utiliza chei
corespunzatoare, fara prelungitoare din teava sau alte parghii.
- la cutitele de strung prevazute cu placute din carburi metalice se vor controla
cu atentie fixarea placutei pe cutit precum si starea acesteia
- angajarea cutitului in material va fi facuta lin, dupa punerea in miscare a
piesei de prelucrat.
- la sfarsitul prelucrarii se va indeparta mai intai cutitul si apoi se va oprimasina
- se interzice asezarea sculelor si pieselor pe platou daca utilajul este conectat
la reteaua electrica din alimentare
La prelucrarea metalelor prin fixare vor amintite spre retinere normele:
- inainte de fixarea frezei se va verifica ascutirea acesteia, daca aceasta
corespunde materialului ce urmeaza a se prelucra, precum si regimului delucru indicat in fisa de operatie
- dupa fixarea si reglarea frezei se va regla si dispozitivul de protectie, astfel
incat dintii frezei sa nu poata prinde mainile sau imbracamintea lucratorului intimpul lucrului
- fixarea pieselor pe masina de frezat se va executa cu diapozitive speciale de
fixare sau in menghina
- se interzic improvizatiile pentru fixarea pieselor
- la operatia de frezare, cuplarea avansului se va face normal dupa pornireafrezei
- la oprirea masinii de frezat, se va decupla mai intai avansul, apoi se va opri
freza
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 37/39
- in timpul functionarii masinii de frezat, nu este permis ca pe masa ei sa se
gaseasca scule sau piese nefixate
- in timpul inlocuirii rotilor de schimb, masina de frezat va fi deconectata de laretea.
La prelucrarea metalelor prin rabotare, mortezare, se vor avea in vedere norme ca:
- inainte de fixarea cutitului in suport se vor verifica ascutirea si profilul
cutitului
- inaintea pornirii masinii se va verifica fixarea sculei si a piesei si se vacontrola sa nu ramana chei sau piese nefixate pe masa masinii
- inaintea inceperii lucrului la masinile de rabotat si mortezat , dupa pornirea
acestora, se vor executa curse de mers in gol pentru verificarea functionarii.
La prelucrarea metalelor prin rectificare vor fi avute in vedere norme ca:
- montarea corpurilor abrazive pe masini se face de catre persoane bineinstruite si autorizate de conducerea unitatii sa execute astfel de operatii
- fixarea corpului abraziv va asigura o centrare perfecta a acestuia in raport cu
axa de rotatie
- corpurile abrazive cu diametrul exterior mai mare de 350 mm se fixeaza cu
flanse cu butuc
- momentul de strangere al piulitei centrale la corpurile abrazive cu lezaj mic
este cel indicat in STAS 6177/1-87 si STAS 9092/1-83
- nu este admisa largirea gaurii prin spargere cu dalti
- la montajul corpurilor abrazive, intre acestea si flansa se introduc garnituri de
carton presat ale caror dimensiuni sunt conform STAS 6177/1-87
- nu este permisa utilizarea pe masini a corpurilor abrazive ale caror turatie sau
viteze periferice nu sunt inscriptionate
- masinile care utilizeaza corpuri abrazive nu se vor porni daca corpul abraziv
este in contact cu piesa de prelucrat
- contactul cu piesa se va realiza lent si prograsiv
- in timpul lucrului va fi avitata uzura neuniforma a corpului abraziv,
procedandu-se imediat la corectarea (diamantarea) sau inlocuirea celui uzat
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 38/39
- reglarea suportilor si vizierelor de protectie va fi executata cu corpul abraziv
in stare de repaus
- inainte de inceperea lucrului, la fiecare montare pe masina, corpurile abrazivevor fi incercate la rotirea in gol
Prezentele norme se aplica in toate unitatile economice in care exista activitatea de
prelucrare a metalelor prin aschiere, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului
social si de modul de organizare a acestora.
Respectarea continutului acestor prevederi nu absolva agentii economici deraspundere pentru prevederea si asigurarea oricaror alte masuri de securitate a muncii,
adecvate conditiilor concrete de desfasurare a activitatii respective.
5/6/2018 Tenea George - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tenea-george 39/39