SINTEZA RAPORTULUI DE AUDIT AL PERFORMANȚEI MMACA... · 2020. 3. 4. · În România, sistemul de...
Transcript of SINTEZA RAPORTULUI DE AUDIT AL PERFORMANȚEI MMACA... · 2020. 3. 4. · În România, sistemul de...
CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI
Strada Lev Tolstoi, nr.22-24, Sector 1, cod 011948, Bucureşti
Telefon: +(40) 21.3078.714; Fax: +(40) 21.3078.768
Website: www.curteadeconturi.ro
SINTEZA
RAPORTULUI DE AUDIT AL PERFORMANȚEI
privind eficiența utilizării fondurilor alocate promovării
comerțului exterior
2014 - 2017
CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI
www.curteadeconturi.ro
SINTEZA RAPORTULUI DE AUDIT AL PERFORMANȚEI
privind eficiența utilizării fondurilor alocate promovării comerțului exterior
pentru perioada 2014-2017
Colectivul de elaborare: Lucian NEGREA - Consilier de Conturi, Şef Departament IV
Maria - Florentina CONSTANTINESCU - Director
Mihaela BODUNU - Director adjunct
Aurelian IACOBESCU - Auditor public extern
Alina TOMOIALĂ - Auditor public extern
Crina - Corina BĂGHINĂ - Auditor public extern
Adresa: Curtea de Conturi a României Strada Lev Tolstoi, nr.22-24, sector 1, București
Telefon: (+40)21.30.78.714; Fax: (+40) 21.30.78.768 Email: [email protected]
Site: http://www.curteadeconturi.ro
pagina 1 din 93
CUPRINS
Glosar de termeni ........................................................................................................................... 2
Acronime ........................................................................................................................................ 3
Sumar executiv .............................................................................................................................. 4
Sinteza raportului de audit al performanței ................................................................................. 6
I. Prezentarea contextului și cadrului instituțional aplicabil activității de comerț exterior.
Prezentarea obiectivului general și a obiectivelor specifice misiunii de audit. Prezentarea
criteriilor și a metodologiei de audit care au fost utilizate pentru evaluarea performanței.
Concluzii generale. .........................................................................................................................
6
1. Prezentarea contextului și cadrului instituțional aplicabil activității de comerț exterior ............... 6
2. Prezentarea obiectivului general și a obiectivelor specifice misiunii de audit ............................... 18
3. Prezentarea criteriilor de audit care au fost utilizate pentru evaluarea performanței ..................... 19
4. Descrierea metodologiei de audit, a abordărilor auditului, respectiv a procedurilor de audit
utilizate pentru colectarea și analizarea datelor și informațiilor ....................................................... 19
5. Concluzii generale rezultate în urma misiunii de audit al performanței ........................................ 20
II. Sinteza principalelor constatări rezultate ca urmare a auditului efectuat ........................... 27
1. Evaluarea organizării structurale a entităţii auditate, în vederea îndeplinirii atribuţiilor stabilite
prin legislaţia specifică ..................................................................................................................... 27
2. Evaluarea activităților desfășurate de birourile de promovare din străinătate .............................. 29
3. Evaluarea modului în care s-au realizat și implementat strategiile și politicile de stimulare şi
promovare a exportului .................................................................................................................... 37
4. Evaluarea programelor de promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat .................... 41
III. Punctul de vedere al conducerii entității auditate cu privire la aspectele constatate în
urma auditului performanței ........................................................................................................ 89
IV. Concluzii și recomandări ......................................................................................................... 90
pagina 2 din 93
GLOSAR DE TERMENI
Balanța comercială reprezintă un tablou economico-statistic în care se înregistrează și se compară
sistematic valoarea totală și pe grupe de mărfuri a exportului și a importului unei țări, pe o anumită
perioadă, de regulă un an. Exportul constituie activul în care se înscriu operativ sumele încasate din
vânzarea bunurilor economice, într-o valută convenită. Importul constituie pasivul în care se înscriu
sumele plătite pentru bunurile economice importate, într-o valută înscrisă în contractul de import.
Balanța excedentară (activă) este atunci când valoarea exportului este mai mare decât cea a
importului, țara respectivă realizând venituri suplimentare în valută. O asemenea balanța este
recomandabilă pentru țările care au datorii externe și cele care doresc să treacă la convertibilitatea
monedei. O balanță comercială excedentara se poate realiza prin relații de comerț exterior cu orice alta
țară.
Balanța deficitară (pasivă) este atunci când valoarea exportului este mai mică decât cea a
importului. Echilibrarea acestei balanțe se poate face prin folosirea rezervelor valutare proprii sau prin
credite externe rambursabile.
Balanța echilibrată (soldată) este atunci când valoarea exportului este egală cu cea a importului.
Aceasta se poate realiza în fiecare an sau în mod cumulativ pe mai mulți ani.
Customer relationship management (CRM), reprezintă un sistem de gestiune a relației cu clienții,
respectiv un set de strategii, politici și tehnologii destinate atragerii, reținerii și fidelizării clienților.
Cost insurance and freight (cost, asigurare și navlu) este o condiție de livrare în transportul
mărfurilor internaționale prin care, vânzătorul încredințează marfa navei navlosită de el, achitând navlul
până la portul de destinație convenit, inclusiv costul asigurării riscului de pierdere și avariere a mărfii pe
timpul transportului maritim.
Free On Board (Franco la bord - port de îmbarcare) este o condiție de livrare în transportul
mărfurilor internaționale prin care, transferul cheltuielilor și riscurilor de la vânzător la cumpărător are
loc în același punct, după trecerea mărfurilor de balustrada vasului în portul de încărcare.
Soldul balanței comerciale compară cantitatea de bunuri şi servicii importate cu valoarea
bunurilor şi servicii exportate de o anumită economie.
Produsul Intern Brut (PIB) reflectă suma valorii de piaţă a tuturor mărfurilor şi serviciilor
destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unei țări pe perioadă de un
an. PIB-ul este considerat cel mai relevant indicator macroeconomic, care reflectă starea economiei.
pagina 3 din 93
ACRONIME
AUMA - Association of the German Trade Fair Industry
BPCE - Birouri de promovare comercial-economice
CAEN - Clasificarea Activităților din Economia Națională
CE - Consiliul de Export
CIF - Cost insurance and freight (cost, asigurare și navlu)
CRM - Customer relationship management
EXIMBANK - Banca de Export-Import a României
FOB - Free On Board (franco la bord - port de îmbarcare)
HG - Hotărâre a Guvernului
HP - Hotărârea Parlamentului
INS - Institutul Național de Statistică
MMACA - Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat
ME - Ministerul Economiei
MEC- Ministerul Economiei și Comerțului
MECRMA - Ministerul Economiei Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri
MECT - Ministerul Economiei Comerțului și Turismului
ME - Ministerul de Externe
MAE - Ministerul Afacerilor Externe
OMC - Organizația Mondială a Comerțului
OIM - Organizația Internațională a Muncii
OSIM - Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci
OSGG - Ordinul Secretariatului General al Guvernului
OUG - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
PPE - Programul de promovare a exporturilor
Reg AS - Registrul ajutoarelor de stat
SEAP - Sistemul electronic de achiziții publice
SNE - Strategia națională de export a României pentru perioada 2014-2020
UNCTAD - Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (United Nations Conference on
Trade and Development)
UNCITRAL - Comisia Națiunilor Unite pentru Dreptul Comerțului Internațional (United Nations
Commission on International Trade Law)
pagina 4 din 93
Sumar executiv
Sinteza publicată este parte a Raportului de audit al performanței întocmit ca urmare a derulării
misiunii de audit al performaței la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat
(MMACA) și își propune informarea Parlamentului, a Guvernului și a opiniei publice cu privire la faptul
că activitatea ministerului s-a desfășurat cu unele deficiențe, care au generat apariția unor blocaje
instituţionale, ȋntȃrzieri şi sincope ȋn ȋndeplinirea atribuţiilor legale.
Raportul de audit al performanței a fost întocmit în temeiul prevederilor Legii nr. 94/1992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, conform Programului de activitate pe anul
2018, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 305/2017, în conformitate cu standardele
proprii de audit ale Curții de Conturi, elaborate în baza standardelor internaționale de audit.
Misiunea de audit s-a derulat în perioada 10.09.2018 - 28.02.2019 și a vizat perioada 2014-2017.
Inițierea acțiunii de audit a avut ca principal fundament impactul pe care comerțul în general și
exporturile în principal, le au în creșterea economică și dezvoltarea țării. S-a apreciat că auditul este
capabil să îmbunătățească desfășurarea programelor guvernamentale în domeniul exporturilor și să aducă
valoare adăugată activității ministerului și a celorlalte entități implicate în proces.
Obiectivul general al acțiunii de audit a fost acela de a evalua măsura în care activitatea pentru
promovarea exportului, desfășurată la nivelul MMACA, a funcționat eficient și eficace, cu respectarea
criteriului de economicitate. Deopotrivă, obiectivul misiunii de audit a vizat identificarea
vulnerabilităților în activitatea auditată, pentru a formula recomandări, care să conducă la îmbunătățirea
performanței activităților derulate pentru promovarea exportului la nivelul MMACA.
Secțiunea întâi a sintezei cuprinde o prezentare a contextului și cadrului instituțional specific
activității de comerț exterior și inventariază cele mai importante instituții implicate atât în plan
internațional cât și în România. În calitate de membru în cadrul instituțiilor și organizațiilor
guvernamentale și nonguvernamentale cu rol de a promova schimburile libere de mărfuri și servicii,
România a achitat în anul 2017 contribuții în sumă de 2.932.299 lei.
În România, sistemul de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat
este reglementat prin OUG nr. 120/25.09.2002, cu modificările și completările ulterioare și cuprinde
două categorii de instrumente de susţinere a exportului, respectiv:
Instrumente în administrarea Băncii de Export-Import a României (Eximbank)
Instrumente în administrarea ministerelor de resort
Totodată, în cadrul acestei secțiuni este prezentată pentru perioada auditată o analiză a activității
de comerț exterior din România și a activității de export pe sectoare de activitate. Sunt prezentate pe scurt
obiectivele auditului, criteriile de audit utilizate și metodologia de abordare a auditului.
În partea finală este descrisă o evaluare de ansamblu a activității MMACA și sunt prezentate
concluzii generale.
Secțiunea a doua cuprinde o sinteză a principalelor constatări și concluzii desprinse ca
urmarea a evaluării organizării structurale a entității auditate și a activității desfășurate de către
structurile din cadrul ministerului.
Secțiunea cuprinde o analiză a modului în care s-au realizat și implementat strategiile și politicile
de stimulare și promovare a exportului și o evaluare a programelor de promovare a exportului cu finanțare
de la bugetul de stat.
pagina 5 din 93
Au fost evaluate schemele de minimis privind participarea operatorilor economici sub pavilion
naţional la târguri şi expoziţii internaţionale în străinătate și privind organizarea de misiuni economice şi
acţiuni de promovare a exporturilor în străinătate.
De asemenea, în cadrul acestei secțiuni este descrisă activitatea birourilor de promovare din
străinătate (BPCE) și sunt prezentați o serie de indicatori de performanță determinați și calculați în urma
unor analize de tip cost-beneficiu.
Secțiunea a treia cuprinde punctul de vedere formulat de către conducerea entității cu
privire la aspectele constatate în urma auditului performanței.
Secțiunea finală a sintezei prezintă concluziile desprinse și recomandările formulate de către
auditorii publici externi.
În baza concluziilor desprinse ca urmare a derulării misiunii de audit al performanței, echipa de
audit a formulat un număr de 22 recomandări. Acestea au stat la baza întocmirii unei scrisori, care a fost
transmisă conducerii MMACA pentru punerea în practică.
La nivelul Curții de Conturi s-a apreciat că auditul efectuat este capabil să îmbunătățească
semnificativ desfășurarea programelor guvernamentale în domeniul exporturilor precum și să aducă
valoare adăugată, atât activității ministerului, cât și a celorlalte entități implicate în acest proces.
pagina 6 din 93
SINTEZA RAPORTULUI DE AUDIT AL PERFORMANȚEI
I. Prezentarea contextului și cadrului instituțional aplicabil activității de comerț exterior.
Prezentarea obiectivului general și a obiectivelor specifice misiunii de audit. Prezentarea criteriilor
și a metodologiei de audit care au fost utilizate pentru evaluarea performanței. Concluzii generale.
1. Prezentarea contextului și cadrului instituțional aplicabil activității de comerț exterior.
În literatura de specialitate, comerțul exterior este definit ca totalitatea tranzacțiilor de export și
de import, ierarhizate pe țări, pe grupe de țări, pe zone sau regiuni, pe categorii de piețe sau de bunuri
materiale și servicii etc.
Exportul exprimă ieşirea de pe teritoriul vamal al unei ţări a mărfurilor şi serviciilor, implicând
încasări valutare pentru ţara exportatoare.
Importul se referă la intrarea pe teritoriul vamal al unei ţări a bunurilor şi serviciilor din alte ţări
şi el implică un efort valutar din partea ţării importatoare.
Exportul se realizează prin diverse căi care țin de politica comercială a unui stat.
Politica comercială se poate defini ca reprezentând acea concepție coerentă cu privire la
mijloacele pe care o țară le poate utiliza în relațiile comerciale cu exteriorul în scopul maximizării
beneficiilor care pot deriva din aceste schimburi și cuprinde mai multe instrumente1 cum ar fi: instrumente
promoționale de promovare și stimulare a exporturilor, instrumente tarifare (vamale), instrumente
netarifare.
Politica comercială promoțională poate fi definită ca un ansamblu de mecanisme specifice, cu
caracter tactic, utilizate la nivel macro și micro - economic în scopul creșterii și diversificării exporturilor
în concordanță cu obiectivele strategice urmărite. Dezvoltarea exportului este benefică atât pentru
economia națională, cât și pentru fluxul comerțului mondial. Dintre avantajele pe care le poate genera
creșterea exporturilor amintim: îmbunătățirea structurii producției interne, antrenarea în competiție cu
alții, valorificarea producției sectoarelor tradiționale, posibilitatea modelării ofertei de export etc.
Măsurile promoționale sunt în mare parte instrumente ale marketingului internațional, care
vizează atragerea de potențiali clienți, precum și transformarea acestora în clienți fideli, printre care se
pot enumera:
- participarea la târguri și expoziții internaționale sau organizarea lor în țară, pentru o mai bună
cunoaștere a concurenților;
- organizarea de agenții și reprezentanțe comerciale în străinătate pentru o mai bună cunoaștere a
pieței partenerilor;
- negocierea și încheierea de tratate de comerț și navigație, acorduri comerciale și de plăți, acorduri
de cooperare economică;
- asigurarea unor servicii de informare și orientare a clienților externi, consultanță și asistență de
specialitate, pentru o mai bună informare cu privire la potențialul de export al țării care acordă asistența;
- folosirea diverselor modalități de publicitate externă.
1 Sursa: N. Sută (coordonator), Comerţ internaţional şi politici comerciale, Editura Eficient, 2000
pagina 7 din 93
Măsurile de stimulare a exporturilor sunt măsurile luate la nivel macroeconomic, care vizează
creșterea competitivității mărfurilor destinate exportului, precum și sporirea gradului de cointeresare a
producătorilor și exportatorilor în vederea creșterii exporturilor. Principalele categorii de mecanisme pe
care statul le are la dispozitie pentru a stimula exporturile sunt:
- de natură bugetară (exemple: subvențiile directe de export, primele directe de export, subvențiile
indirecte la export);
- de natură fiscală (exemple: facilități fiscale pentru mărfurile exportate, facilități fiscale acordate
exportatorilor);
- de natură financiar – bancară (exemple: credite de export, asigurarea și garantarea creditelor);
- de natură valutară (exemplu: primele valutare).
Cadrul instituțional
La nivel mondial, politicile cu privire la comerț vizează în special schimburile internaționale.
Relația de reciprocitate dintre comerțul interior și cel exterior este foarte puternică; ca urmare și
politicile corespunzătoare se întrepătrund.
Cadrul instituțional al politicilor publice cu privire la comerț la nivel mondial, cuprinde instituții
și organizații guvernamentale și nonguvernamentale influente cu rol de a promova schimburile libere de
mărfuri și servicii, principiul concurenței, comerțul echitabil între țări, respectul consumatorilor, al
salariaților și al mediului, practici de afaceri responsabile.
La nivel mondial, cele mai importante instituții sunt următoarele:
Organizația Mondială a Comerțului (OMC),
Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (United Nations Conference on Trade
and Development - UNCTAD),
Comisia Națiunilor Unite pentru Dreptul Comerțului Internațional (United Nations
Commission on International Trade Law - UNCITRAL),
Organizația Internațională a Muncii.
Statul român are calitate de membru în organizațiile enumerate anterior, calitate în care, în anul
2017, a achitat contribuții în sumă de 2.932.299 lei.
În scopul de a promova și urmări dezvoltarea industriei, comerțului, serviciilor și agriculturii, în
concordanță cu cerințele economiei de piață, în România a fost adoptată Legea nr. 335/2007 privind
Camerele de Comerț din România, act normativ care reglementează activitatea acestor organisme
autonome, neguvernamentale, fără scop patrimonial și de utilitate publică, astfel încât să susțină interesele
membrilor și comunității de afaceri, în raport cu alte organizații naționale și internaționale.
Cadrul instituțional de promovare a comerțului exterior în România
În România, sistemul de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat
este reglementat prin OUG nr. 120/25.09.2002, cu modificările și completările ulterioare și cuprinde
două categorii de instrumente de susţinere a exportului, respectiv:
Instrumente în administrarea Băncii de Export-Import a României (Eximbank)
Instrumente în administrarea ministerelor de resort
pagina 8 din 93
Instrumente în administrarea Eximbank
Banca de Export-Import a României EXIMBANK SA, potrivit Legii nr. 96/2000 privind
organizarea şi funcţionarea Eximbank, este o societate comercială pe acţiuni, în care statul român deţine
minimum 51% din capitalul social, instituţie specializată, prin care se derulează activităţi de susţinere a
mediului de afaceri românesc şi a tranzacţiilor internaţionale prin instrumente financiar -bancare şi de
asigurări specifice.
Eximbank desfășoară activități de stimulare a exporturilor și investițiilor autohtone în străinătate,
prin mecanisme specifice, în scopul de a contribui substanțial la dezvoltarea comerțului exterior al țării,
reprezentând o componentă esențială a mecanismului de susținere a dezvoltării comerțului exterior al
României, desfășurând activități atât în nume și cont propriu, cât și în nume și cont stat, ca agent al Statului
în cadrul politicii economice a Guvernului.
Comitetul Interministerial de Garanţii şi Credite de Comerţ Exterior repartizează fondurile alocate
anual prin bugetul de stat pe instrumentele din administrarea Eximbank SA, în funcţie de necesităţile de
susţinere a exportului.
Eximbank desfăşoară următoarele operaţiuni, în numele sau cu garanţia statului:
- emite garanţii de export;
- efectuează operaţiuni specifice de finanţare, cofinanţare, refinanţare, asigurare, reasigurare,
garantare pentru susţinerea obiectivelor de interes naţional şi a tranzacţiilor internaţionale;
- realizează asigurarea şi reasigurarea creditelor de export de bunuri şi servicii împotriva riscurilor
politice şi comerciale, a investiţiilor românești în străinătate, asigurarea garanțiilor de export şi a
operațiunilor de export în leasing;
- efectuează operațiuni de stimulare a exporturilor complexe, în condițiile prevăzute de lege;
- garantează credite pentru realizarea de bunuri şi servicii destinate exportului, credite cumpărător
şi investiții românești în străinătate;
- efectuează alte operaţiuni de stimulare a exporturilor româneşti, stabilite de actele normative în
vigoare, în conformitate cu obiectivele politicii de comerţ exterior a Guvernului.
Instrumente în administrarea ministerelor de resort
Programul de promovare a exportului, administrat la data auditului de MMACA, mecanismul
de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat a acestui program fiind aprobat prin HG
nr.296/21.03.2007;
Programul de sprijinire a întreprinderilor mici şi mijlocii în dezvoltarea exportului, pentru
care în perioada auditată nu a fost aprobat mecanismul de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de
stat;
Programul de creștere a competitivității produselor industriale, administrat la data auditului
de Ministerul Economiei, mecanismul de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat a acestui
program fiind aprobat prin HG nr.1510/19.11.2008;
Programul de creștere a competitivității produselor agroalimentare, administrat în prezent
de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, mecanismul de acordare a sprijinului financiar de
la bugetul de stat a acestui program fiind aprobat prin HG nr.557/18.12.2002;
Mecanismul de acordare a primelor de export de la bugetul de stat pentru produsele
agroalimentare, administrat în prezent de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, aprobat prin
HG nr. 1518/18.12.2002.
pagina 9 din 93
Deși nu este reglementat ca instrument distinct în OUG nr. 120/25.09.2002 privind aprobarea
Sistemului de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat, cu modificările și
completările ulterioare, în anul 2017, prin OUG nr. 8/25.01.2017 s-a aprobat Programul de susţinere a
internaţionalizării operatorilor economici români, cu finanţare de la bugetul de stat, pentru perioada
2017-2020, administrat în prezent de MMACA.
În anul 2011, prin OUG nr. 62/ 29.06.2011 privind stabilirea cadrului financiar general pentru
utilizarea contribuţiei financiare elveţiene nerambursabile acordate României prin intermediul
Programului de cooperare elveţiano-român vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale în
cadrul Uniunii Europene extinse, precum şi a contribuţiei naţionale aferente acestei asistenţe s-a aprobat
cadrul financiar general pentru utilizarea contribuţiei financiare elveţiene nerambursabile acordate
României prin intermediul Programului de cooperare elveţiano-român, vizând reducerea disparităţilor
economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, precum şi a contribuţiei naţionale aferente
acestei asistenţe, în cadrul căruia s-au derulat proiecte prin intermediul MMACA pe Aria de concentrare
7–Dezvoltarea sectorului privat și promovarea exportului IMM-urilor și/sau promovarea standardelor.
Scopul, obiectivele și atribuțiile ministerului desemnat cu administrarea programelor de
promovare a exporturilor
Ministerul desemnat cu administrarea programelor de promovare a exporturilor
îndeplineşte următoarele funcții:
a) de strategie, prin care se asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare a programului de
guvernare în domeniile întreprinderilor mici și mijlocii, mediului de afaceri, comerțului,
antreprenoriatului și investițiilor străine, precum și elaborarea strategiilor și a programelor privind
creșterea economică în aceste domenii;
b) de reglementare și sinteză, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ și instituțional
necesar pentru realizarea obiectivelor strategice din domeniile sale de responsabilitate;
c) de reprezentare, prin care se asigură, în condițiile legii, în numele statului român și al
Guvernului României, reprezentarea pe plan intern și extern în domeniile sale de activitate, inclusiv în
privința afacerilor europene;
d) de autoritate de stat;
e) de coordonare la nivel național, în colaborare cu celelalte autorități interesate, a activităților
referitoare la relațiile economice internaționale, fluxurile comerciale și cooperarea economică, asigurând
secretariatele comisiilor interguvernamentale de colaborare economică cu alte state și elaborare a
componentei economice a întâlnirilor la nivelul conducerilor statului și Guvernului.
În realizarea funcțiilor sale, în conformitate cu reglementările în vigoare ministerul exercită,
în principal, următoarele atribuții în domeniile comerțului, al politicii comerciale și al relațiilor
economice internaționale:
elaborează și îndeplinește politica națională în domeniul comerțului exterior;
pregătește și promovează interesele comerciale naționale în cadrul instituțiilor europene,
elaborează și susține poziția României cu privire la politica comercială comună a Uniunii Europene;
urmărește permanent activitățile din cadrul OMC, și asigură participarea ca stat membru al
Uniunii Europene la activitatea curentă a Consiliului general al OMC și a organelor sale subsidiare;
pagina 10 din 93
oferă și asigură operatorilor economici informații de piață și oportunități de afaceri privind
accesul pe piețele externe și acordă asistență de specialitate în procesul antamării unor operațiuni de
cooperare în țară și în străinătate;
asigură reprezentarea externă în cadrul birourilor de promovare comercial-economice,
precum și buna funcționare a activității acestora;
monitorizează implementarea Strategiei naționale de export a României, conform legislației
în vigoare;
elaborează, coordonează și monitorizează Programul de susținere și promovare a exporturilor
cu finanțare parțială de la bugetul de stat, asigurând organizarea și participarea la misiuni economice,
târguri și expoziții în străinătate, realizarea de studii de piață, acțiuni de publicitate cu caracter general și
a portalului de comerț exterior, în scopul promovării exporturilor de produse și servicii românești și a
altor instrumente de promovare, în scopul creșterii volumului exporturilor de produse și servicii românești
pe piețele externe;
urmărește implementarea și eficiența Programului de susținere și promovare a exportului,
conform prevederilor legale;
monitorizează ajutoarele de stat sau de minimis acordate, putând realiza controale;
acordă asistență tehnică operatorilor economici care intenționează să participe independent
din resurse proprii la târgurile, expozițiile și misiunile economice internaționale;
identifică acele categorii de produse românești cu potențial de export și realizează analize
sectoriale și de prezentare a capacității de absorbție a ofertei românești pe plan extern;
utilizează baze de date cu exportatorii și importatorii din România, precum și baze de date
statistice de comerț exterior și realizează lucrări de sinteză privind evoluția relațiilor comerciale ale
României pe plan internațional;
inițiază propuneri de programe și proiecte pentru promovarea exporturilor românești de
produse și servicii, în conformitate cu strategiile sectoriale de susținere a acestora;
organizează seminare, conferințe și forumuri pe teme de promovare și facilitare a comerțului
și participă la manifestări similare inițiate de instituții sau organizații de profil, în țară și în străinătate;
participă la reuniunile mecanismelor de susținere a exportatorilor la nivelul Uniunii Europene;
poate atrage fonduri structurale și implementează proiecte și programe care vizează
eficientizarea și diversificarea instrumentelor de susținere a exportatorilor;
diseminează toate informaţiile legate de activitatea de promovare a exportului către agenţiile
pentru întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului;
coordonează activitatea funcţionarilor din agenţii, în legătură cu relaţiile dintre potenţialii
exportatori locali şi posibilii parteneri externi, precum şi orice alte activităţi de promovare a exportului;
centralizează situaţiile statistice regionale cu privire la promovarea exportului.
Dinamica comerțului exterior în perioada 2014-2017
În perioada 2014 - 2017, valoarea totală a exporturilor României (bunuri și servicii), a
înregistrat un trend ascendent, de la o valoare de 61.922 milioane euro înregistrată în anul 2014, la o
valoare de 77.881 milioane euro înregistrată la finele anului 2017, creșterea fiind de 25,77%.
pagina 11 din 93
Aceeaşi tendinţă s-a înregistrat şi în realizarea importurilor. Dacă la sfârșitul anului 2014 valoarea
importurilor de bunuri și servicii a fost de 62.584 milioane euro, la sfârșitul anului 2017, valoarea
acestora a fost de 81.870 milioane euro, creșterea fiind de 30,82%.
Sursa: INS
Activitatea de comerţ exterior a României, a fost concentrată în mod special pe schimburile
comerciale cu parteneri aparţinând spaţiului Uniunii Europene, așa cum se poate observa și din
diagramele următoare:
- din valoarea exporturilor de bunuri (FOB) ale României realizate în perioada 2014-2017,
respectiv 227.112 milioane euro, exporturile intracomunitare au reprezentat 74% (168.135 milioane
euro), în timp ce exporturile către spațiul extracomunitar au reprezentat 26% (58.977 milioane euro);
- din valoarea importurilor de bunuri (CIF) ale României realizate în perioada 2014-2017,
respectiv 264.461 milioane euro, importurile intracomunitare au reprezentat 76% (201.953 milioane
euro), în timp ce importurile din spațiul extracomunitar au reprezentat 24% (62.508 milioane euro).
Sursa: INS
În perioada auditată, exporturile de bunuri intracomunitare și extracomunitare au
înregistrat un trend ascendent, respectiv: exporturile către țările membre ale Uniunii Europene au
crescut de la 37.315 milioane de euro în anul 2014, la 47.482 milioane de euro în anul 2017, în timp ce
74%168.135 mil euro
26%58.977 mil euro
Situația exporturilor intra și extra UE în perioada 2014 - 2017
Intra-UE28
Extra-UE28
76%201.953 mil euro
24%62.508 mil euro
Situația importurilor intra și extra UE în perioada 2014 - 2017
Intra-UE28
Extra-UE28
pagina 12 din 93
exporturile extracomunitare au crescut de la 15.151 milioane de euro în anul 2014, la 15.162 milioane
de euro, în anul 2017.
Dinamica exporturilor intracomunitare și extracomunitare este reprezentată grafic, astfel:
Sursa: INS
■ Din analiza exporturilor pe categorii de produse, s-a remarcat faptul că o serie de categorii de
produse au înregistrat creșteri ale livrărilor pe piața internațională, iar în funcție de ponderea deținută în
total export, au influențat amplitudinea trendului ascendent al exportului în perioada 2014 – 2017, așa
cum se poate observa din tabelul de mai jos:
Tabel nr. 1 (mil.euro)
Categorii produse 2014 2015 2016 2017 Total 2014 - 2017
Produse alimentare si animale vii 3.666 3.777 3.950 4.066 15.459
Bauturi si tutun 817 1.055 882 860 3.614
Materiale crude, necomestibile, exclusiv combustibili 2.631 2.268 2.290 2.522 9.711
Combustibili minerali, lubrifianti si materiale conexe 3.139 2.448 2.092 2.378 10.057
Uleiuri, grasimi si ceruri de origine vegetala si animala 183 192 164 183 722
Produse chimice si produse conexe, nespecificate in alta parte 2.707 2.672 2.495 2.786 10.660
Produse prelucrate clasificate in principal dupa materia prima 8.647 9.106 9.233 10.425 37.411
Masini si echipamente de transport 22.196 24.293 26.939 29.042 102.470
Articole manufacturate diverse 8.182 8.561 9.134 10.142 36.019
altele 298 237 213 240 988
Total 52.466 54.610 57.392 62.644 227.112
Sursa: INS
Comparativ cu anul 2014, în anul 2017, cea mai mare creștere a valorii exporturilor s-a datorat
contribuțiilor companiilor din sectorul mașini și echipamente de transport, cu o creștere de peste 30%,
acest sector înregistrând și cea mai mare pondere în valoarea totală a exporturilor, respectiv de cca 45%,
așa cum se poate observa și din diagrama următoare:
37,31540,257
43,08047,482
0
5,000
10,000
15,000
20,000
25,000
30,000
35,000
40,000
45,000
50,000
2014 2015 2016 2017
mil.
eu
ro
Evoluția exportului României către țărilemembre UE în perioada 2014 - 2017
15,151
14,353 14,312
15,162
13,800
14,000
14,200
14,400
14,600
14,800
15,000
15,200
15,400
2014 2015 2016 2017
mil.
eu
ro
Evoluția exportului României către țăriledin afara UE în perioada 2014 - 2017
pagina 13 din 93
■ Din exporturile totale realizate de România în perioada 2014-2017, un procent de cca 21%
este înregistrat în București-Ilfov (47.698 milioane euro), urmat de județele Timiș (9,79%) și Argeș
(9,77%).
Contribuția județelor la valoarea exporturilor de bunuri este redată în figura de mai jos.
Sursa: INS
■ Sectoarele de activitate din care provin firmele care exportă bunuri din România, sunt
prezentate sintetic în tabelul următor: Tabel nr. 2
Principalele sectoare de activitate
2014 2015 2016 2017
număr
firme %
număr
firme %
număr
firme %
număr
firme %
TOTAL 22.084 100% 22.183 100% 21.933 100% 22.608 100%
Agricultura, silvicultura si pescuit 1.203 5,45% 1.149 5,18% 1.109 5,06% 1.067 4,72%
Industria extractiva 97 0,44% 86 0,39% 89 0,41% 89 0,39%
Industria prelucratoare 7.791 35,28% 7.866 35,46% 7.750 35,33% 7.875 34,83%
Productia si furnizarea de energie electrica si
termica, gaze, apa calda si aer conditionat 54 0,24% 59 0,27% 58 0,26% 45 0,20%
Distributia apei; salubritate, gestionarea
deseurilor, activitati de decontaminare 180 0,82% 170 0,77% 174 0,79% 178 0,79%
Constructii 913 4,13% 877 3,95% 878 4,00% 898 3,97%
Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea
autovehiculelor si motocicletelor 8.239 37,31% 8.187 36,91% 8.260 37,66% 8.540 37,77%
6.810%
1.590%4.280%
4.430%
.320%
4.690%
16.470%
45.120%
15.860%
.440%
Structura exporturilor în funcție de categoriile de produse exportate, în perioada 2014-2017
Produse alimentare si animale vii
Bauturi si tutun
Materiale crude, necomestibile, exclusivcombustibiliCombustibili minerali, lubrifianti si materialeconexeUleiuri, grasimi si ceruri de origine vegetala sianimalaProduse chimice si produse conexe, nespecificatein alta parteProduse prelucrate clasificate in principal dupamateria primaMasini si echipamente de transport
Articole manufacturate diverse
altele
Exporturi totale
20.000 - 50.000 mil. Euro
10.000 - 20.000 mil. Euro
5.000 - 10.000 mil. Euro
1.000 - 5.000 mil. Euro 100 - 1.000 mil. Euro
pagina 14 din 93
Principalele sectoare de activitate
2014 2015 2016 2017
număr
firme %
număr
firme %
număr
firme %
număr
firme %
Transport si depozitare 1.035 4,69% 1.136 5,12% 1.042 4,75% 1.107 4,90%
Hoteluri si restaurante 137 0,62% 125 0,56% 102 0,47% 123 0,54%
Informatii si comunicatii 488 2,21% 511 2,30% 513 2,34% 526 2,33%
Intermedieri financiare si asigurari 65 0,29% 61 0,27% 54 0,25% 58 0,26%
Tranzactii imobiliare 119 0,54% 100 0,45% 106 0,48% 90 0,40%
Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 826 3,74% 889 4,01% 837 3,82% 843 3,73%
Activitati de servicii administrative si activitati
de servicii suport 316 1,43% 300 1,35% 299 1,36% 291 1,29%
Administratie publica si aparare; asigurari
sociale din sistemul public 12 0,05% 6 0,03% 11 0,05% 11 0,05%
Invatamant 20 0,09% 17 0,08% 20 0,09% 21 0,09%
Sanatate si asistenta sociala 12 0,05% 14 0,06% 22 0,10% 15 0,07%
Activitati de spectacole, culturale si recreative 67 0,30% 79 0,36% 91 0,41% 74 0,33%
Alte activitati de servicii 285 1,29% 322 1,45% 329 1,50% 376 1,66%
Altele 225 1,02% 229 1,03% 189 0,86% 381 1,69%
Conform INS, în România există peste 22.000 de companii exportatoare, cele mai multe
provenind din două sectoare mari, cu ponderi relativ apropiate: sectorul comerț cu ridicata și cu
amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor - unde în anul 2017 erau de cca 8.540 companii
(cu o pondere de peste 37% din total) și sectorul industria prelucrătoare – unde în anul 2017 erau de cca
7.875 companii (respectiv peste 34% din total).
În perioada 2014-2017, ponderi semnificative în totalul exporturilor de bunuri româneşti
(227.112 mil. euro) au fost înregistrate în ţări cum sunt: Germania (20,94%), Italia (11,78%), Franţa
(6,89%), Ungaria (5,08%), Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (4,22%), Bulgaria (3,32%),
Spania (2,89%), Polonia (2,82%), Cehia (2,58%), Olanda (2,55%), așa cum se poate observa și din
diagrama următoare:
Valorile exporturilor de bunuri au fost înregistrate şi pe zona extracomunitară, respectiv: Turcia
(3,7%), Federaţia Rusă (1,99%), Statele Unite (1,80%), Republica Moldova (1,43%), Algeria (0,66%) și
Israel (0,61%) așa cum se poate observa și din diagrama următoare:
0 10,000 20,000 30,000 40,000 50,000
GERMANIA
ITALIA
FRANTA
UNGARIA
MAREA BRITANIE
BULGARIA
SPANIA
POLONIA
CEHIA
OLANDA
47,549
26,753
15,650
11,531
9,586
7,551
6,565
6,399
5,8625,800
mil. euro
Sursa: MMACA
Topul primelor 10 țări partenere intracomunitare ale României la export în perioada 2014 - 2017
pagina 15 din 93
Evoluția comparativă a principalilor indicatori ce caracterizează comerțul exterior al
României în perioada 2014-2017
Auditorii publici externi au urmărit evoluția principalilor indicatori care privesc comerțul exterior
al României în perioada 2014-2017, rezultând următoarele:
Ponderea exporturilor în PIB - indicator care măsoară efortul de export al unei țări și indică
partea din PIB destinată satisfacerii cererii externe.
În perioada 2014 - 2017, dinamica ponderii exporturilor României de bunuri și servicii în PIB și
a ponderii exporturilor țărilor membre UE în PIB-ul acestor țări, este prezentată în diagrama următoare:
În perioada 2014-2017, exporturile României de bunuri și servicii, raportate la PIB, au oscilat între
41,19% în anul 2014 și 41,53% în anul 2017, situându-se sub media Uniunii Europene (43,10% în
2014 şi 45,70% în 2017), conform informațiilor Eurostat.
În perioada analizată, performanța exporturilor României a fost scăzută comparativ cu
celelalte țările membre ale UE, și chiar cu alte țări din regiune, așa cum se observă și din diagrama
următoare:
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000
ISRAEL
ALGERIA
UCRAINA
EGIPT
CHINA
SERBIA
MOLDOVA
S.U.A.
FEDERATIA RUSA
TURCIA
1395
1503
1809.983
2267.277
2443.324
2619.710
3258.827
4091.025
4510.468
8415.970
Sursă date: MMACA
mil. euro
Topul țărilor de destinație pentru exportul extracomunitar în perioada 2014 - 2017
pagina 16 din 93
Ponderea importurilor în PIB sau rata de completare a resurselor interne prin importuri, este
un indicator care exprimă dependența economiei unei țări față de piețele externe.
În perioada 2014-2017, dinamica ponderii importurilor României în PIB și a ponderii importurilor
țărilor membre UE în PIB-ul acestor țări, este prezentată în diagrama următoare:
În perioada 2014-2017, importurile României de bunuri și servicii, raportate la PIB, au avut un
trend ascendent între 41,63% în anul 2014 și 43,65% în anul 2017, situându-se peste media Uniunii
Europene (40,10% în 2014 şi 41,90% în 2017), conform informațiilor Eurostat.
Gradul de deschidere a economiei naționale - indicator care măsoară gradul de participare a unei
țări la circuitul comercial internațional (calculat ca pondere a însumării exporturilor și importurilor în
PIB). Cu cât gradul de deschidere al unei economii este mai ridicat, cu atât țara respectivă este mai
integrată în comerțul internațional și în consecință mai dependentă de piețele de desfacere externe.
41%51%
65%
81%89%
0%
20%
40%
60%
80%
100%
România Polonia Bulgaria Cehia Ungaria
Ponderea exporturilor în PIB, în perioada 2014 - 2017
38%39%40%41%42%43%44%
2014 2015 2016 2017
România 41.632% 41.635% 42.112% 43.654%
UE 40.100% 40.400% 40.400% 41.900%
Ponderea importurilor României și ale țărilor membre ale Uniunii Europene, în PIB
România UE
pagina 17 din 93
Sursa: INS
În perioada 2014-2017, gradul de deschidere a economiei naționale a crescut de la 82,82% în
anul 2014, la 85,18% în anul 2017.
Ponderea soldului balanței comerciale în PIB
Soldul comercial al unei țări este definit de exporturile sale nete (export minus import) și este
astfel influențat de toți factorii care afectează comerțul internațional.
Ponderea soldului balanței comerciale în PIB indică performanța sau gravitatea evoluției
comerțului exterior al unei țări.
În perioada 2014-2017, dinamica balanței comerciale a României, este prezentată în tabelul de
mai jos:
Tabel nr. 3 (milioane euro) Indicator 2014 2015 2016 2017
PIB 150.327 160.328 170.378 187.546
EXPORTURI FOB 52.466 54.610 57.392 62.644
IMPORTURI CIF 58.522 62.971 67.364 75.604
Sold FOB/CIF -6.056 -8.361 -9.972 -12.960
În perioada 2014-2017, balanţa comercială a României s-a aflat în dezechilibru în favoarea
importurilor, în condiţiile în care atât exporturile cât și importurile au înregistrat creşteri importante.
Deficitul balanţei comerciale cu bunuri a României s-a adâncit în anul 2017 atingând valoarea
de 12.960 milioane euro, fiind de două ori mai mare decât cel înregistrat în anul 2014, respectiv de
6.056 milioane euro.
Totodată, indicatorul ponderea soldului balanței de bunuri în PIB, influențat de deficitul balanței
comerciale cu bunuri, a înregistrat o creștere în fiecare an din perioada auditată, atingând în anul 2017
nivelul de 6,91%, înregistrând astfel o creștere de cca 71% comparativ cu anul 2014, când nivelul acestui
indicator a fost de 4,03%, așa cum se poate observa și din diagrama următoare:
150,327160,328
170,378187,545
82.823% 82.649%
83.298%
85.180%
80%
81%
82%
83%
84%
85%
86%
0
50,000
100,000
150,000
200,000
2014 2015 2016 2017
mil.
eu
ro
Gradul de deschidere a economiei naționale în perioada 2014 - 2017
PIB ponderea însumării exporturilor și importurilor în PIB
pagina 18 din 93
2. Prezentarea obiectivului general și a obiectivelor specifice misiunii de audit
Misiunea de audit al performanței a avut drept obiectiv general evaluarea măsurii în care
activitatea pentru promovarea exportului, desfășurată la nivelul MMACA, a funcționat eficient și eficace,
cu respectarea criteriului de economicitate. Deopotrivă, obiectivul misiunii de audit este acela de a
identifica vulnerabilitățile în activitatea auditată, pentru a formula recomandări care să conducă la
îmbunătățirea performanței acțivităților derulate la nivelul MMACA pentru promovarea exportului.
Principalele obiective specifice urmărite în cadrul acțiunii de audit al performanței se referă în
la următoarele:
1. Evaluarea modului în care s-au realizat și implementat politicile și strategiile Guvernului în
domeniul exportului;
2. Analiza structurii exportului în perioada 2014-2017 și a factorilor care au generat
modificările înregistrate;
3. Evaluarea activității desfășurate de entitatea auditată în vederea îndeplinirii atribuțiilor
stabilite prin legislația specifică în domeniul comerțului exterior;
4. Analiza activităților derulate prin Programul de promovare a exportului;
5. Analiza activităților derulate prin Programul de susținere a internaționalizării operatorilor
economici români, cu finanțare de la bugetul de stat, pentru perioada 2017-2020;
6. Analiza activităților derulate prin Programului de cooperare elveţiano-român vizând
reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse;
7. Evaluarea activităților desfășurate de birourile de promovare din străinătate;
8. Evaluarea utilizării fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru activitatea de promovare
a comerțului exterior din punct de vedere al economicității, eficienței și eficacității;
9. Evaluarea gradului de realizare a obiectivelor propuse și a rezultatelor obținute din
activitatea de comerț exterior;
10. Evaluarea modului de exercitare de către entitatea auditată a atribuțiilor privind controlul
respectării condițiilor de acordare a ajutoarelor de minimis pentru promovarea exporturilor de către
beneficiarii programelor de promovare.
pagina 19 din 93
3. Prezentarea criteriilor de audit care au fost utilizate pentru evaluarea performanței
Întrucât la nivelul entității auditate nu au fost identificate criterii de performanță aplicabile
acțiunilor derulate pentru promovarea exportului, echipa de audit a utilizat pentru stabilirea criteriilor de
audit, următoarele surse:
- Legislația națională și internațională specifică domeniului auditat,
- Indicatorii stabiliți prin Strategia națională de export a României,
- Exemple de bună practică din mediul european/internațional,
Au fost utilizate în vederea analizei performanței programelor derulate de entitatea auditată,
următoarele criterii:
a) gradul de implementare a prevederilor Strategiei naționale de export a României;
b) obiectivele și indicatorii stabiliți în Strategia națională;
c) realizările în domeniul exportului a unor țări cu economii similare;
d) indicatorii privind performanța financiară a firmelor beneficiare de ajutor de minimis;
e) efectele multiplicatoare ale acțiunilor de promovare a exporturilor.
4. Descrierea metodologiei de audit, a abordărilor auditului și a procedurilor de audit
utilizate pentru colectarea și analizarea datelor și informațiilor
Procedurile de audit utilizate pentru realizarea misiunii de audit al performanței au fost selectate
în funcție de specificul activității de promovare a exportului și de obiectivele specifice stabilite în faza de
planificare.
În etapa de execuție a auditului performanței, pentru a stabili dacă toate categoriile de operațiuni
respectă principiile de economicitate, eficiență și eficacitate, auditorii publici externi au aplicat
următoarele proceduri de fond:
a) proceduri analitice;
b) teste de detaliu (inspecţia, confirmarea, intervievarea, observarea, recalcularea).
Procedurile analitice s-au aplicat asupra datelor exprimate sub formă numerică și au presupus
calcule, analize ale proporțiilor, tendințe și fluctuații ale informațiilor etc. Auditorii publici externi au
analizat datele și informațiile colectate, prin utilizarea următoarelor proceduri analitice de audit:
Analiza "înainte şi după" a constat în compararea situaţiei existente înaintea demarării activităţii
ce face obiectul auditului performanţei, cu situaţia rezultată după implementarea acestor activități (spre
exemplificare: compararea rezultatelor privind performanța financiară a firmelor expozante înainte și
după participarea la diferite acțiuni de promovare a comerțului finanțate din fonduri publice);
Examinarea documentelor, utilizată pentru verificarea documentelor existente în dosarele
acțiunilor derulate, pornind de la selectarea expozanților, selectarea organizatorilor, derularea acțiunii și
raportarea rezultatelor;
Analiza nivelului de îndeplinire a obiectivelor a fost utilizată de auditorii publici externi pentru
a determina dacă obiectivele stabilite au fost atinse, precum şi pentru a identifica acei factori care au
condus la nerealizarea sau realizarea parţială a acestora (spre exemplificare: determinarea nivelului de
realizare al obiectivelor declarate prin nota justificativă ce a stat la aprobării finanțării acțiunilor);
Analiza cost-eficacitate a fost utilizată de auditorii publici externi ca procedură de audit pentru
analiza costului acțiunilor derulate, raportat la unitatea de rezultat obținut în urma derulării acestora,
concomitent cu îndeplinirea obiectivelor stabilite inițial.
pagina 20 din 93
Pentru obținerea probelor de audit, auditorii publici externi au utilizat ca proceduri de audit:
observarea, examinarea documentelor, intervievarea, chestionarea.
În ceea ce privește chestionarea, auditorii publici externi au solicitat completarea unor chestionare
de către următoarele categorii implicate în activitatea de promovare a exportului: beneficiari ai ajutoarelor
de minimis, reprezentanți ai structurilor patronale și asociative, copreședinții Consiliului de Export și
reprezentanții direcțiilor de specialitate din cadrul ministerului.
5. Concluzii generale rezultate în urma misiunii de audit al performanţei.
Evaluarea activităților desfășurate de birourile de promovare din străinătate
• Aproximativ 40% din consilierii economici trimiși în străinătate pentru promovarea
exporturilor României nu sunt angajați specializați din cadrul ministerului, ci sunt persoane ce
provin de la societăți comerciale sau din alte ministere, detașate în cadrul MMACA, pentru îndeplinirea
unor funcții suport, fapt ce poate determina afectarea eficienței activităților suport ale ministerului;
• Peste 20% din consilierii economici aflați la post în rețeaua externă a ministerului, la data
de 31.12.2017, dețin studii superioare cu profil tehnic sau umanist (de exemplu specializarea-
filologie), studii în urma cărora au obținut competențe cu relevanță limitată raportat la domeniul “comerț
exterior”. Acest fapt implică un risc semnificativ de afectare a eficacității acțiunilor de promovare a
exporturilor, derulate la nivelul ministerului de resort;
• Pregătirea profesională specifică a persoanelor trimise în misiuni permanente nu a avut
la bază un program de pregătire fundamentat, care să stabilească perioada, tematicile, lectorii și nici
manuale/ghiduri pentru pregătirea acestor persoane, existând riscul afectării eficacității acesteia, precum
și al perceperii ei ca pe o activitate formală;
• Nu au fost stabilite criterii clare pentru dimensionarea rețelei externe de consilieri, existând
posturi în locații îndepărtate, pentru care valoarea exporturilor nu a înregistrat o dinamică care să justifice
necesitatea unei funcții în acest sens;
• Pe fondul absenței unei analize a eficienței cheltuielilor angajate pentru funcționarea BPCE,
raportat la volumul exporturilor realizate, s-au remarcat situații în care eficiența și eficacitatea
cheltuielilor pentru sprijinirea exporturilor au un grad scăzut, raportat la valoarea și evoluția
exportului realizat în țările în care își desfășoară activitatea aceste birouri.
Evaluarea modului în care s-au realizat și implementat strategiile și politicile de stimulare
şi promovare a exportului
• În ceea ce priveşte atribuţiile cu privire la monitorizarea implementării SNE, actul
normativ de aprobare a Strategiei, precum și actele normative care au reglementat activitatea
instituțiilor din cadrul administrației publice centrale în perioada auditată, conţin prevederi prin
care se realizează o suprapunere a acestor atribuții, generȃnd confuzie, lipsă de coerenţă şi ȋntȃrzieri
ȋn procesul decizional din domeniul promovării exporturilor;
• Auditul nu a identificat rapoarte/analize cu privire la modul de implementare a SNE,
elaborate de entitățile cu atribuții stabilite în acest sens prin acte normative;
• Nu au fost întocmite documente de planificare pentru punerea în practică a proiectelor
stabilite prin Strategie, astfel încât nu se poate evalua cât din programul multianual de proiecte a fost
îndeplinit, dacă sunt întârzieri, și care sunt rezultatele obținute;
pagina 21 din 93
• Raportat la obiectivul declarat al Strategiei și coroborat cu cerințele standardelor de control
intern, aplicabile tuturor instituțiilor publice, privind stabilirea unui sistem eficient de comunicare externă,
s-a constatat că nu a fost realizată o bază de date exhaustivă pentru promovarea exporturilor, care
să includă exportatorii actuali, potențiali sau aspiranți grupați pe categorii, domeniile de export și
produsele/serviciile care fac obiectul exportului, avantajele competitive, precum și modalitatea de
contactare a acestora. Totodată, din perspectiva clientului (exportatorului), s-a constatat faptul că
promovarea exporturilor nu a vizat realizarea unei baze de date complete a partenerilor
comerciali/(clienților) existenți în țările în care există BPCE și care să exprime cererea/oportunitățile de
export pentru exportatorii români actuali sau potențiali.
• Din analiza modului de transpunere a Strategiei în programele de guvernare emise ulterior
aprobării acesteia s-a constatat faptul că:
- cerințele Strategiei nu au fost transpuse în programul de guvernare aplicabil în
perioada 17.12.2015 – 01.01.2017;
- în programele de guvernare pentru perioada 2017-2020 au fost incluse aspecte
importante, cum ar fi crearea centrelor regionale de promovare a exportului, creșterea capacității
laboratoarelor de testare pentru atingerea unor standarde similare celor din UE, în vederea măsurării
caracteristicilor sau performanțelor materialelor și produselor exportate, dar nu au fost incluse alte
elemente din Strategie, dintre care menționăm actualizarea cadrului normativ cu privire la export,
stabilirea unui program de creare a disponibilității la export (crearea unui pașaport diplomatic),
înființarea unui centru de perfecționare pentru personalul din domeniul comerțului exterior etc.
Totodată, au fost incluse și alte prevederi privind exportul: înființarea unui comitet interministerial
ce va viza eficientizarea reprezentanțelor economice ale României în străinătate; lărgirea componenței
Consiliului de Export; program naţional de specializare inteligentă; program privind Flexibilizarea
sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat; programe pentru
sprijinirea internaţionalizării etc.
Evaluarea Programului de promovare a exporturilor (PPE)
• În ceea ce privește acțiunea “susţinerea financiară a unor acţiuni promoţionale organizate în
ţările de reşedinţă de către birourile consilierului economic”, s-a remarcat faptul că nu a fost elaborată
o metodologie de aprobare a procedurilor de selecţie şi finanţare a acestor acțiuni promoționale;
• Nu au fost elaborate proceduri operaționale pentru toate activitățile specifice din cadrul
fiecărei acțiuni ce pot fi derulate în cadrul PPE;
• Abaterea procentuală între prevederile inițiale și plățile efective, în structura bugetului alocat
PPE este semnificativă, fapt ce arată lipsa de acuratețe în programarea bugetară, una dintre cauze
datorându-se numeroaselor modificări ale programelor anuale;
• La nivelul anului 2014 și 2017, auditul a remarcat faptul că la elaborarea bugetului PPE nu
s-a ținut cont de obligația pe care ordonatorul de credite o avea vizavi de reţinerea a 10% din
prevederile aprobate creditelor bugetare aferente “Susținerii exportului”;
• Din fondurile totale în sumă de 163.500.794 lei, alocate acțiunilor din cadrul PPE în perioada
2014-2017, fondurile alocate pentru participarea la târguri şi expoziţii internaţionale (149.806.705 lei)
dețin cea mai mare pondere, respectiv 91,62%. Cu toate acestea, valoarea acestora este mult inferioară
limitei stabilite la art. 2 din Legea nr. 30/ 26.01.1999 pentru sprijinirea exporturilor (0,1% din volumul
în valută al exportului realizat în anul anterior);
pagina 22 din 93
• Fondurile necesare finanţării acțiunilor aprobate prin Programul de promovare a exportului și
Programul de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români au fost solicitate şi repartizate
în bugetul ministerului ca sume totale, la titlul IV “Subvenții”, capitolul 80.01.40.13 “Susținerea
exportului”, fără ca sumele să fie defalcate/evidențiate pe programe, fapt ce conduce la situaţia în care nu
pot fi determinate cheltuielile efectuate pentru fiecare program în parte (spre exemplificare anul
2017);
• La nivelul ministerului, nu a existat o evidență analitică (pe centre de cost) a cheltuielilor
și a plăților aferente contractelor derulate de minister pentru fiecare acțiune din cadrul Programului de
promovare a exportului, urmărirea cheltuielilor pe centre de cost având rolul de a ajuta conducerea
departamentelor de specialitate din cadrul ministerului să ia decizii corecte cu privire la eficienţa utilizării
resurselor. De asemenea, nu a existat o legătură de tip cost –beneficiu între resursele solicitate prin
proiectul de buget, resursele alocate prin buget şi obiectivele anuale;
• Situațiile financiare anuale nu au anexate rapoarte de performanţă, în care să se prezinte
pe fiecare program (inclusiv Programul de promovare a exportului), obiectivele, rezultatele preconizate
şi cele obţinute, indicatorii şi costurile asociate. Totodată, la nivelul ministerului nu a existat o
metodologie aprobată prin care să fie stabiliţi indicatori de monitorizare și indicatori de
performanță/eficiență a Programului de promovare a exportului.
Consiliul de Export
• Din punct de vedere al componenței Consiliului de Export, la data aprobării HG nr.
486/2004, a existat un echilibru între membrii fondatori nominalizați în acest act normativ, respectiv
între reprezentanții instituțiilor (14 membri) și reprezentanții asociațiilor/patronatelor (13 membri),
situație care nu se mai regăsește în perioada auditată, întrucât sistemul deschis al Consiliului de Export
a permis creșterea numărului de membri prin votul majorității, astfel încât în această perioadă, conform
proceselor verbale încheiate în urma reuniunilor CE, se regăsesc cca 12 reprezentanți ai instituțiilor
publice și 21 reprezentanți ai asociațiilor/patronatelor profesionale. Majorarea numărului de membri
s-a realizat numai ca urmare a unor hotărâri ale Consiliului de Export, fără alte reglementări legale,
care să completeze HG nr. 486/2004 prin care a fost reglementată componența Consiliului de Export;
• La nivelul Secretariatului CE nu a existat o evidență centralizată din care să reiasă data
acceptării membrilor noi în CE sau data ieșirii unora;
• În perioada auditată, s-a remarcat o lipsă de preocupare a ministerului, în asigurarea
transparenței activității desfășurate de către Consiliul de Export, deși Direcția Generală Promovare
Export din cadrul ministerului de resort, actualmente MMACA, avea obligația asigurării secretariatului
Consiliului de Export conform prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului de
Export;
• Componența Consiliului de export a fost disproporționată în favoarea mediului privat,
asimetria reprezentării în favoarea părții private asigurând votul majoritar la propunerile avansate de
aceștia;
• Lipsa de transparență în ceea ce privește modul de adoptare a deciziilor în cadrul Consiliului
de Export, rezultă și din faptul că nu în toate situațiile, hotărârile luate de membrii Consiliului de
Export s-au adoptat prin vot deschis, conform Regulamentului de organizare și funcționare al CE;
• Din componența Consiliului de Export au făcut parte și societăți care nu se constituie
într-o structură patronală și profesională cu atribuții și activitate în domeniul exportului;
pagina 23 din 93
• În perioada 2014-2016 (perioadă în care CE a aprobat PPE), la baza proceselor verbale ale
reuniunilor CE, semnate doar de co-președininții CE, nu au existat liste cu persoane (titulari sau
înlocuitori care au reprezentat entitățile membre ale Consiliului de Export) și semnăturile acestora, prin
care să se confirme participarea la reuniunile Consiliului de Export și totodată votul exercitat de
acestea asupra hotărârilor luate;
• În majoritatea proceselor verbale încheiate în urma reuniunilor Consiliului de Export, sunt
consemnate doar opiniile reprezentanților structurilor asociative, auditul neidentificând și opiniile
reprezentanților părții publice;
• Auditul nu a identificat componența comisiilor constituite pe domenii de activitate pentru
desfăşurarea activităţii operative a Consiliului de Export și materialele întocmite de acestea (materiale ce
urmau a fi supuse dezbaterii). De asemenea, nu a fost identificată procedura în baza căreia se
desfășoară activitatea comisiilor constituite conform Regulamentului de organizare și funcționare a
Consiliului de Export, cât și activitatea în ansamblu a Consiliului de Export, având în vedere
complexitatea activității desfășurate de această structură, ce derivă din atribuțiile acesteia conferite prin
reglementările legale;
• La nivelul ministerului nu a existat o bază de date cu toate structurile patronale şi
profesionale naționale, cu atribuţii şi activitate în domeniul exportului, precum și cu numărul firmelor
care fac parte din aceste structuri, nomenclatorul de produse exportate, alte informații relevante;
• În perioada 2014-2017, deși s-au aprobat prin ordine de ministru 3 scheme de ajutor de minimis,
în fapt, s-au alocat fonduri și s-au derulat doar 2 scheme de ajutor de minimis: Participarea
operatorilor economici sub pavilion naţional la târguri şi expoziţii internaţionale în străinătate și
Organizarea de misiuni economice şi acţiuni de promovare a exporturilor în străinătate.
Evaluarea schemei de minimis Participarea operatorilor economici sub pavilion naţional la
târguri şi expoziţii internaţionale în străinătate
• În perioada 2014-2017, nu a existat o strategie coerentă care să descrie participarea
societăților comerciale românești la târguri şi expoziţii, fapt care a avut un impact negativ asupra
activității de ansamblu, pornind de la activitățile de planificare/execuție bugetară și activitățile de achiziții
publice, și până la eficiența și eficacitatea proceselor de organizare și desfășurare a manifestărilor
internaționale;
• Auditul a remarcat în anii 2016-2017, o îmbunătățire a evidenței firmelor potențiale
participante la evenimentele organizate de către MMACA;
• Raportat la programele anuale inițiale, privind participarea la târguri și expoziții internaționale,
în perioada 2014-2017, au fost aprobate 431 de acțiuni de promovare a exportului, din care au fost
realizate 168 acțiuni, rezultând un grad de realizare de 38,98%;
• Dacă în anul 2014, s-a înregistrat cel mai mare grad de realizare a acțiunilor prin
programele anuale de participare la târguri și expoziții internaționale, respectiv 71,43%, în următorii
ani din perioada auditată, gradul de realizare a cunoscut un trend descendent, în anul 2017,
înregistrându-se cea mai mică valoare, respectiv 29,75%;
• Raportat la numărul total al acțiunilor aprobate și realizate, repartizate pe sectoare economice
cu potențial de creștere a exporturilor, s-a remarcat faptul că, cea mai mare pondere o deține sectorul
alimente, băuturi, tutun (14,88%), cu un număr de 25 acțiuni realizate în perioada auditată, urmat
de sectoarele audiovizual și design vestimentar, construcții de mașini, textile, îmbrăcăminte, încălțăminte,
pagina 24 din 93
tehnologia informației și telecomunicații, cu ponderi de peste 10,00% deținute fiecare și alte sectoare
economice, cu o pondere de 7,14%;
• Auditul a remarcat faptul că, deși pentru anul 2016, prin ordine de ministru, s-a aprobat
valoarea maximă a ajutoarelor ce puteau fi acordate în cadrul schemei de ajutor de minimis, respectiv
suma de 36.470 mii lei, în fapt, prin bugetul final aprobat pe data de 31.08.2016, pentru Programul anual
aferent târgurilor și expozițiilor internaționale s-a alocat suma de 37.634 mii lei, mai mult cu 1.164 mii
lei, decât suma maximă aprobată pentru această schemă de sprijin;
• Numărul de firme participante la târguri și expoziții internaționale, beneficiare de ajutor
de minimis, a oscilat în perioada auditată, astfel că, față de anul 2015, când s-a înregistrat cel mai
mare număr de firme, respectiv 398 firme, în anul 2016, numărul de firme a scăzut cu 11,48%, iar
în anul 2017, s-a înregistrat o scădere cu 21,34% (față de anul de referință 2015);
• Auditul a remarcat faptul că o serie de firme participă, în fiecare an, la evenimentele
aprobate prin Programul de promovare a exportului, unele participând și de mai mult de 4 ori într-
un an cu toate că reglementările în vigoare prevedeau un număr de maxim 4 participări;
• S-a remarcat faptul că PPE a fost un program cu accesibilitate ridicată întrucât actele
normative ce reglementează Programul de promovare a exportului, nu prevăd condiționalități în ceea
ce privește un prag maxim pentru finanțarea unui eveniment pentru un operator economic, așa cum
prevăd Programele altor țări;
• Deși legea nu îngrădește accesul la schema de minimis a firmelor care nu fac parte dintr-
o structură asociativă, au fost selectate doar firme membre ale acestor structuri asociative. Nu a
existat o transparență în accesarea schemei de sprijin de către firmele potențiale participante la
evenimente întrucât, deși există un portal de comerț exterior, nu a existat o aplicație de înscriere on-
line a firmelor;
• Auditul nu a identificat existența unor acorduri/contracte, încheiate între minister și
aceste structuri, care să stabilească drepturile și obligațiile celor două părți, inclusiv măsuri de
constrângere sau sancțiuni față de reprezentanții patronatelor de ramură/asociaţiilor profesionale,
implicați în selectarea operatorilor economici participanţi la târguri şi expoziţii internaţionale, având în
vedere faptul că din comisiile de selecție au făcut parte și reprezentanţi ai patronatelor de
ramură/asociaţiilor profesionale;
• În reglementările legale care au produs efecte în perioada auditată (atât în legislația primară,
cât și secundară), nu se regăsește condiția referitoare la numărul minim de firme (minim 7 firme),
care ar trebui să solicite înscrierea pentru ca o acțiune să fie realizabilă;
• Nu au fost elaborate și aprobate norme privind selectarea firmelor expozante la misiuni
economice în străinătate, târguri și expoziții internaționale, așa cum s-a prevăzut în procedurile
operaționale care au produs efecte în perioada auditată. Prin neelaborarea normelor nu au fost stabilite
nici atribuțiile comisiei de selecție, întrucât ordinele de ministru privind numirea comisiilor pentru
selectarea operatorilor economici participanți la târguri și expoziții internaționale sau misiuni economice
în străinătate, reglementează faptul că atribuțiile comisiei sunt stabilite prin norme de selecție;
• Prevederile legale care reglementează PPE nu definesc o serie de termeni și nu detaliază
modul în care se poate urmări îndeplinirea unor condiții de eligibilitate, fapt ce are implicații directe
asupra stabilirii eligibilității operatorilor economici, pentru ca aceștia să poată beneficia de ajutorul de
minimis;
pagina 25 din 93
• Auditul a remarcat faptul că anumite entităţi au fost selectate să participe la târguri şi
expoziţii internaţionale și implicit să beneficieze de ajutorul de minimis, deși nu îndeplineau
condiţiile de eligibilitate prevăzute de lege;
• În cazul cumulului ajutoarelor situate sub pragul de minimis admis, deși în procesele
verbale de selecție nu se face referire la îndeplinirea acestei condiții de eligibilitate, comisia de
selecție a admis ca fiind suficiente doar declarațiile pe proprie răspundere ale beneficiarilor
ajutorului de minimis, fără a se solicita susținerea acestora cu documente doveditoare;
• La nivelul ministerului nu a existat o bază de date actualizată cu entitățile/societățile
românești care au realizat exporturi în perioada 2014-2017;
• Nu a existat o evidență operativă a garanțiilor de participare depuse și restituite
operatorilor economici care au participat la târgurile și expozițiile organizate în străinătate;
• Nu toate firmele participante la târguri şi expoziţii internaţionale, beneficiare a ajutorului
de minimis, cunosc obligațiile și prevederile reglementărilor legale în vigoare, respectarea acestor
prevederi fiind una din condițiile de eligibilitate;
• În perioada auditată au beneficiat de ajutoare de minimis în valoare de 88.727 mii lei, un
număr de 843 firme, media anuală a ajutoarelor plătite fiecărei firme participante situându-se între 51
mii lei/firmă/an în anul 2014 și 62.mii lei/firmă/an în anul 2017;
• Auditul a remarcat lipsa sau neaprobarea actelor administrative inițiale și finale, care
trebuiau semnate de reprezentanții ministerului cu fiecare beneficiar de ajutor de minimis;
• Nu au fost elaborate și aprobate norme metodologice, cu privire la modalitatea de
recuperare a ajutoarelor de minimis, iar direcțiile de specialitate din cadrul ministerului, nu au
efectuat controale pentru a verifica condiţiile de acordare a ajutoarelor de stat şi pentru a dispune
măsurile ce se impun în situaţia nerespectării acestor condiții;
• Raportările către Consiliul Concurenței, fie au fost transmise cu întârziere, fie nu au fost
transmise;
• S-a remarcat faptul că majoritatea operatorilor economici expozanți, participanți la
târgurile și expozițiile internaționale, au încasat de la firmele organizatoare a evenimentelor, în
termenul legal, contravaloarea cheltuielilor de transport, cazare şi asigurare medicală pentru un delegat
al firmei participante precum și a cheltuielilor cu transportul exponatelor (după caz) însă, au fost și
situații în care, în perioada auditată, organizatorii evenimentelor au virat cu întârziere
contravaloarea cheltuielilor suportate în primă fază de către firmele beneficiare a ajutorului de
minimis;
• În majoritatea cazurilor, în urma inițierii procedurilor de achiziție, s-a depus o singură
ofertă, în condițiile în care pe piață sunt cel puțin 10 ofertanți de asemenea servicii;
• Modalitatea de atribuire a contractelor de prestări servicii pentru organizarea
participării operatorilor economici la târguri internaţionale a condus la restrângerea artificială a
concurenței, prin favorizarea/dezavantajarea în mod nejustificat a anumitor operatori economici,
neasigurându-se astfel respectarea principiului ”tratamentului egal” potrivit căruia, orice prestator de
servicii are dreptul la șanse egale de a deveni contractant;
• Auditul a remarcat faptul că au existat situații în care:
- inițierea procedurii de achiziție pentru serviciile necesare participării operatorilor
economici din România la târgurile internaționale s-a realizat cu întârziere, fapt ce a condus la
nefinalizarea acestor proceduri, neasigurându-se timpul necesar organizării evenimentelor;
pagina 26 din 93
- deși inițierea procedurii de achiziție pentru serviciile necesare participării operatorilor
economici din România la târgurile internaționale s-a realizat în termenul stabilit prin procedurile
proprii de achiziție, operatorii economici cu activitate în organizarea de evenimente nu au răspuns
solicitărilor ministerului, fapt ce a condus la nefinalizarea acestor proceduri. Neîncheierea contractelor
de prestări servicii pentru organizarea manifestărilor expoziționale, a avut drept consecință efectuarea
unor cheltuieli nejustificate;
• În conținutul fișelor de date ale achizitiilor nu au fost specificate cerințele obligatorii
privind capacitatea tehnică și/sau profesională (declaratia privind efectivul mediu anual al personalului
angajat si de conducere, utilajele, instalatiile, echipamentele tehnice de care poate dispune operatorul
economic pentru îndeplinirea corespunzatoare a contractului de servicii);
• Au fost identificate posibile riscuri în ceea ce privește utilizarea fondurilor publice în
condiții de economicitate, ca urmare a faptului că negocierea comisionului firmei organizatoare nu
are la bază criterii obiective;
• Auditul nu a identificat înscrisuri doveditoare care să certifice faptul că direcțiile de
specialitate din cadrul ministerului au analizat şi avizat toate materialele de promovare ale firmelor
româneşti care au participat la manifestările expoziţionale (pliante, afişe, cataloage);
• S-a remarcat faptul că au fost decontate cheltuieli fără documente justificative care să ateste
realitatea sumelor datorate, precum și decontarea unor cheltuieli cu nerespectarea unor cerințe prevăzute
în documentația de atribuire;
• Pentru unele acțiuni, ministerul a acceptat și cheltuieli cu cazarea, transportul și asigurarea
medicală pentru delegatul firmei organizatoare, în condițiile în care, acestea nu au fost prevăzute
ca și cheltuieli eligibile ce pot fi acoperite de la bugetul de stat;
• Datele înscrise în Fişele de eficienţă întocmite de operatorii economici la încheierea fiecărei
manifestări expoziţionale, precum şi cele din fişele de eficienţă la 6 luni de la finalizarea acţiunii, nu au
fost centralizate și analizate de către departamentele de specialitate din cadrul ministerului;
• În perioada auditată, patronatele nu au comunicat administratorului schemei la 6 luni și la
12 luni, rapoarte referitoare la situația rezultatelor obținute de operatorii economici cu ocazia
participării la manifestările expoziționale internaționale, în vederea fundamentării viitoarelor
participări la astfel de acțiuni.
Evaluarea schemei de minimis Organizarea de misiuni economice şi acţiuni de promovare a
exporturilor în străinătate
• Auditul a remarcat faptul că, în perioada 2014-2017, nu a existat o strategie coerentă care să
descrie participarea societăților comerciale românești la misiuni economice, fapt care a avut un
impact negativ asupra activității de ansamblu, pornind de la activitățile de planificare/execuție bugetară
și activitățile de achiziții publice și până la eficiența și eficacitatea proceselor de organizare și desfășurare
a manifestărilor internaționale;
• Raportat la programele anuale inițiale, privind participarea la misiuni economice internaționale,
în perioada 2014-2017 au fost aprobate 213 de acțiuni de promovare a exportului, din care au fost
realizate 18 acțiuni, rezultând un grad de realizare de 8,4%;
• Dacă în anul 2014 s-a înregistrat cel mai mare grad de realizare a acțiunilor aprobate prin
programele anuale de participare la misiuni economice internaționale, respectiv 22,86% (8 acțiuni
pagina 27 din 93
realizate, raportat la un număr de 35 de acțiuni aprobate), în următorii ani din perioada auditată,
gradul de realizare a cunoscut un trend descendent, în anul 2016 nefiind desfășurată nicio acțiune;
• În perioada auditată, au participat la misiuni economice internaționale un număr de 138
firme, acestea beneficiind de ajutoare de minimis în valoare totală de 1.858 mii lei, media anuală a
ajutoarelor plătite fiecărei firme participante situându-se între 12 mii lei/firmă/an în anul 2014 și 24 mii
lei/firmă/an în anul 2017.
II. Sinteza principalelor constatări rezultate ca urmare a auditului efectuat
1. Evaluarea organizării structurale a entităţii auditate, în vederea îndeplinirii atribuţiilor
stabilite prin legislaţia specifică
Numărul maxim de posturi aprobat la finele anului 2017 pentru aparatul propriu al MMACA era
de 331 de posturi, exclusiv demnitari şi posturile aferente cabinetelor acestora. Dintre acestea, un număr
de 171 de posturi sunt aferente departamentului de comerț exterior, iar dintre acestea 83 de posturi
se utilizează pentru birourile care constituie reţeaua economică externă de promovare a comerţului
exterior şi investiţiilor străine.
Numirea personalului din birourile de promovare comercial – economice, care formează rețeaua
externă, se face de către ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, cu avizul Ministerului
Afacerilor Externe.
Activitatea birourilor economice, respectiv a birourilor de promovare a comerţului exterior şi
investiţiilor străine se derulează în baza unui protocol de colaborare încheiat între minister şi Ministerul
Afacerilor Externe, conform art.6 alin.(6) din HG 23/2017.
Ponderea posturilor ocupate în totalul posturilor aprobate a oscilat de la 97% în anul 2014, la
83% în anul 2017, astfel cum rezultă din tabelul de mai jos:
Tabel nr. 4
Anul Total Departament, din care:
Direcția Monitorizare Programe
Export / Direcția Instrumente și Programe Promovare Export
Rețea externă
Alte Direcții din cadrul
Departamentului de comerț exterior
Aprobate Ocupate Vacante Aprobate Ocupate Vacante Aprobate Ocupate Vacante Aprobate Ocupate Vacante
2014 135 131 4 17 17 0 83 80 3 35 34 1
2015 134 131 3 17 17 0 83 81 2 34 33 1
2016 172 146 26 14 14 0 83 71 12 75 61 14
2017 171 143 28 17 12 5 83 73 10 71 58 13
Modificările în numărul total al posturilor din cadrul departamentului au fost generate de
schimbări în statele de funcții ca urmare a reorganizărilor succesive ale ministerului. Astfel, structura
organizatorică a departamentului în perioada auditată se prezintă astfel:
Decembrie 2014:
Departamentul de comerț exterior si relații
internationale
Compartiment analize, sinteze si date statistice
Direcția relații bilaterale externe
Compartiment America de nord si latină
Compartiment Africa si Orientul mijlociu
Compartiment Asia si Oceania
Direcția politici comerciale
Decembrie 2015:
Departamentul de comerț exterior si relații
internationale
Direcția relatii bilaterale europa "UE"
Direcția relatii bilaterale europa "non" UE si Asia
centrală
Direcția relatii bilaterale strategice si emergente
Compartiment America de nord si latină
Compartiment Africa si Orientul mijlociu
pagina 28 din 93
Direcția dezvoltare export
Compartiment instrumente de susținere a
exporturilor
Direcția relații bilaterale Europa si Asia centrală
Compartiment Europa necomunitară
Compartiment Europa comunitară
Direcția de monitorizare a programelor de promovare
a exporturilor
Compartiment Asia si Oceania
Direcția politici comerciale
Compartiment analize, sinteze si date statistice
Direcția monitorizare programe export
Compartiment instrumente de susținere a
exporturilor
Decembrie 2016:
Departamentul de promovare a investițiilor si
comerțului
Direcția investiții straine
Serviciul atragere si implementare investitii
Serviciul promovare, marketing si
comunicare investiții
Direcția strategii si exporturi
Serviciul strategie si implementare comert
Serviciul promovare export
Direcția afaceri europene
Direcția relatii economice internationale
Rețeaua economica externa
Compartimentul rețeaua economica
Comp. Retea externa de promovare a
comertului exterior si investitiilor straine
Decembrie 2017:
Departamentul de comerț exterior
Direcția investiții străine
Serviciul markting investiții
Serviciul atragere și implementare investiții
străine
Direcția instrumente și programe promovare export
Direcția strategii și relații externe Asia, America,
Africa și Orientul mijlociu
Rețea externă
Direcția politici comerciale și afaceri europene
Serviciul politici comerciale europene și
multilaterale
Rețea reprezentare UE+OMC
Compartiment licențe
Direcția europeană necomunitară și asia centrală
Rețea externă
Direcția Europa UE
Rețea externă
Auditul a remarcat faptul că, în perioada auditată, numeroasele modificări ale structurii
organizatorice a departamentului de comerț exterior au creat premisele apariției riscului de
neîndeplinire a obiectivelor programate, prin afectarea modului de desfășurare a activităților, întrucât
fluxul informațiilor, circuitul documentelor, nominalizarea persoanelor cu responsabilități în aplicarea,
verificarea, aprobarea, raportarea, arhivarea, au necesitat actualizări la perioade scurte de timp.
Pe parcursul desfășurării misiunii de audit s-a constatat că au existat situații în care procedurile
operaționale aferente diferitelor activități desfășurate în cadrul departamentului de comerț, nu au fost
actualizate la fiecare modificare a structurilor organizatorice implicate în activitatea procedurată.
Auditul a remarcat faptul că în perioada auditată entitatea nu a identificat riscurile legate de
desfășurarea activităților de promovare a exportului, obligație prevăzută pentru orice instituție
publică, conform prevederilor Ordinului Secretariatului General al Guvernului nr. 600/2018.
Acest fapt a condus la imposibilitatea limitării apariției riscurilor asociate îndeplinirii
obiectivelor, imposibilitatea luării unor măsuri preventive, fapt care a generat apariția unor blocaje
instituţionale, ȋntȃrzieri şi sincope ȋn ȋndeplinirea atribuţiilor legale ale ministerului.
Aceste deficiențe au îngreunat și activitatea echipei de audit, în sensul că, unele situații solicitate
și care ar fi trebuit să fie disponibile, au fost redactate cu ocazia misiunii de audit și refăcute de mai
multe ori, fiind prezentate auditorilor publici externi cu foarte mare întârziere.
pagina 29 din 93
2. Evaluarea activităților desfășurate de birourile de promovare din străinătate
În realizarea funcţiilor sale, ministerul asigură reprezentarea externă prin intermediul
birourilor de promovare comercial-economice (BPCE) care formează rețeaua externă.
Pentru perioada 2014 – 2017, numărul de posturi prevăzute pentru rețeaua externă și gradul de
încadrare al acestora se prezintă în tabelul de mai jos:
Tabel nr. 5 Situația posturilor din cadrul birourilor de promovare comercial - economică
Anul
Posturi aprobate Posturi ocupate Posturi vacante
Grad de
încadrare Total, din
care:
Funcții de execuție Total, din
care:
Funcții de execuție Funcții de
execuție
Studii
superioare
Studii
medii
Studii superioare Studii superioare
Detașați Titulari
2014 83 83 - 80 21 59 3 96%
2015 83 83 - 81 25 56 2 97%
2016 83 83 - 71 33 38 12 85%
2017 83 83 - 73 31 42 10 88%
În perioada auditată aceste birouri au fost subordonate direcțiilor cu atribuții în comerțul exterior,
din cadrul ministerului, respectiv: Direcției Strategii și relații Externe Asia, America, Africa și Orientul
Mijlociu, Direcției Europa Necomunitară și Asia Centrală, Direcției Europa UE și Direcției Politici
Comerciale și Afaceri Europene.
Potrivit actelor normative care reglementează activitatea MMACA, respectiv HG nr. 23/2017,
buna funcționare a BPCE-urilor se realizează prin stabilirea obiectivelor strategice ale activităţii
reprezentanţilor comerciali-economici din reţeaua externă, care includ cu prioritate identificarea de
oportunităţi de afaceri pentru firmele româneşti şi atragerea de investiţii străine în România, sprijinirea
societăţilor comerciale româneşti în vederea facilitării accesului pe pieţele externe, dar şi urmărirea
evoluţiilor macroeconomice şi a poziţionărilor actorilor economici majori pe plan internaţional, stabilirea
de alianţe economice şi elaborarea de programe concrete de colaborare cu principalii parteneri economici
ai României.
Principalele atribuții și sarcini ale consilierilor economici trimiși de MMACA în străinătate, ce
vizează promovarea exporturilor, constau în:
sprijinirea organizării de acţiuni promoţionale destinate creșterii exportului prin: participarea
activă la realizarea programului de târguri și expoziţii în țara în care își desfășoară activitatea și
transmiterea de propuneri privind participarea la acele acţiuni cu impact asupra exportului
romanesc, atât cu pavilion naţional cât și în cadrul programelor de promovare ale altor instituţii,
organizaţii sau chiar ale societăților comerciale româneşti; transmiterea de propuneri privind organizarea
de misiuni economice specializate, simpozioane, mini-expoziţii, inclusiv prin folosirea eventualelor spații
disponibile existente la misiunile diplomatice; acordarea de asistență de specialitate delegaţiilor din țară
prezente pe piața de reşedinţă pentru acțiuni de promovare a exportului, inclusiv sprijinirea firmelor
româneşti în obţinerea de informaţii privind metodologia și costurile pentru înfiinţarea și funcţionarea
reprezentanțelor comerciale proprii în țara de reședință; diversificarea schimburilor de mărfuri şi servicii
cu ţara de reşedinţă, urmărindu-se asigurarea echilibrului balanţei comerciale şi de plăţi;
studierea pieţei locale sau zonale, întocmirea de lucrări de sinteză privind tendinţele
conjuncturale manifestate şi formularea de propuneri pentru dezvoltarea exportului;
acordarea de asistenţă de specialitate instituţiilor guvernamentale, neguvernamentale şi
societăţilor comerciale româneşti, la solicitarea acestora, în vederea stabilirii de contacte în ţara de
pagina 30 din 93
reşedinţă, pentru concretizarea de tranzacţii comerciale şi de cooperare, inclusiv pe terţe pieţe; acordarea
de asistență operatorilor economici locali care vor să importe din România;
informarea operativă prin e-mail a MMACA și a societăţilor comerciale româneşti în
legătură cu: facilităţile de import din țara de reşedinţă și elementele tehnice pentru valorificarea acestora;
elaborarea unui „Îndrumar de afaceri" care să conţină informaţii cu privire la mediul de afaceri
din ţara respectivă, regimul de comerţ exterior şi investiţii, cu precizări privind regimul aplicat României,
precum și alte informaţii utile oamenilor de afaceri români care se deplasează în zonă. Acest îndrumar va
putea fi vizualizat atât pe site-ul misiunii, cât şi al MMACA. Reactualizarea îndrumarului se va face
semestrial sau de câte ori apar elemente semnificative care impun modificarea acestuia;
trimiterea în țară de materiale documentare privind economia țării de reşedinţă, comerţul
exterior (elemente de conjunctură economică, statistici privind economia naţională), pentru dezvoltarea
și actualizarea băncii de date a MMACA.
Pe site-ul instituției se menționează faptul că activitatea reprezentanţilor MMACA se desfăşoară
după un program anual aprobat, cu luarea în considerare a mandatelor minimale primite la plecarea la
post și reactualizate pentru perioada următoare, cu ocazia efectuării concediilor de odihnă și a stagiilor
de pregătire în vederea reîntoarcerii la post. De asemenea, consilierii economici au drept sarcină de
serviciu întocmirea de rapoarte lunare şi trimestriale, precum şi informări periodice privind activitatea
desfăşurată în vederea transmiterii la MMACA.
Auditul a scos în vediență faptul că un procent de circa 40% din consilierii economici trimiși
în străinătate pentru promovarea exporturilor României nu sunt angajați specializați din cadrul
instituției, fiind persoane detașate temporar la MMACA, din mediul privat sau din alte instituții
publice. Scopul pentru care aceste persoane au fost detașate a fost acela de a fi trimise ulterior la
post în cadrul BPCE pe diverse funcții.
Din analiza efectuată de către echipa de audit, asupra dosarelor profesionale ale persoanelor
în cauză, s-a constatat că nu au fost respectate prevederile legale privind detașarea, respectiv, nu
este motivat interesul ministerului pentru persoanele respective, iar prelungirea detașării a fost
motivată doar de necesitatea asigurării continuității activității la post.
Această practică a creat premise ca persoanele care au fost detașate în cadrul MMACA să
nu-și îndeplinească atribuțiile pe funcțiile suport pe care au fost detașate, fapt care a avut impact
negativ asupra activității ministerului. Prin această modalitate de ocupare a posturilor care formează
rețeaua externă, sunt grevate activitățile curente ale celorlalte departamente din minister întrucât
persoanele care au venit prin detașare de la alte instituții, după o perioadă relativ scurtă de timp în care
au fost într-un proces de familiarizare cu specificul și normele interne ale ministerului, optează pentru
participarea la concursurile destinate ocupării posturilor din rețeaua externă.
Raportat la acest aspect, echipa de audit a analizat și reglementările incidente ocupării posturilor
din rețeaua externă, și a constatat faptul că, în perioada ianuarie 2014 – august 2017, ordinele de ministru
prin care au fost aprobate regulamentele privind condițiile și criteriile de selecționare a consilierilor
economici (OM nr. 1662/2013, OM nr. 879/2016, OM nr. 668/2017) nu impuneau existența unui perioade
minime lucrate în cadrul ministerului. Odată cu intrarea în vigoare a Ordinului nr. 889/2017 s-a prevăzut
faptul că personalul MMACA poate fi trimis în misiune în străinătate”… de regulă, după o perioadă de
cel puţin 6 luni de activitate în cadrul ministerului.”
Această practică, în opinia auditorilor, prezintă dezavataje pentru activitatea ministerului din
următoarele considerente:
pagina 31 din 93
persoanelor venite dintr-o altă entitate pe unul din posturile vacante din cadrul
ministerului li se justifică detașarea prin necesitatea îndeplinirii de sarcini și atribuții aferente
respectivelor posturi (exemplu: juridic, investiții, economic etc.), însă acestea pot oricând să opteze
pentru a ocupa un post din rețeaua externă, în condițiile în care în esență prevede desfășurarea de
alte activități;
nu este prevăzută o perioadă rezonabilă în care persoana care dorește să plece la post să
confirme în timpul lucrat în cadrul ministerului că posedă cunoștințele și abilitățile pentru a fi în măsură
să reprezinte interesele ministerului în străinătate;
există un risc major al afectării eficienței activităților suport ale ministerului, desfășurate
de persoanele detașate din alte entități pe posturile vacante, ca urmare a faptului că aceste persoane
urmăresc să acceadă la ocuparea unor posturi din rețeaua externă;
există un risc major al afectării eficacității activităților de sprijinire a exporturilor pe
fondul ocupării posturilor din rețeaua externă de către persoane care nu au experiență relevantă în
domeniul exporturilor și au fost detașate în minister pentru îndeplinirea unor funcții suport.
Din analiza prin sondaj a dosarelor profesionale ale consilierilor economici, au fost identificate
situații în care persoane detașate de la alte entități pe funcții de execuție în cadrul ministerului, au activat
în minister pentru o perioadă de câteva luni, după care au optat și au fost selecționați pentru a
ocupa posturi din rețeaua externă.
Potrivit situației întocmită de reprezentanții entității auditate, 40 % din personalul încadrat pe
funcțiile din rețeaua externă este detașat din cadrul altor entități, respectiv din cadrul unor societăți
comerciale sau alte instituții publice, pe perioade de 1 an sau 6 luni în condițiile în care durata misiunii
permanente este de 4 ani sau 13 luni.
În această situație, se remarcă faptul că există riscul neîndeplinirii obiectivelor ca urmare a
încetării detașarii, dat fiind că instituția detașării presupune existența unui acord între cei doi angajatori
implicați, astfel că nu este doar la latitudinea MMACA decizia de ducere la îndeplinirea mandatului de 4
ani, respectiv 13 luni.
De asemenea, potrivit situației prezentate de reprezentanții entității auditate la data de 31.12.2017,
din cei 28 de consilieri economici detașați în cadrul MMACA și aflați la post, 21 provin din mediul
privat. Așadar peste 70% dintre persoanele detașate provin din mediul privat.
În numeroase situații, prin adresele prin care se solicită detașarea personalului din alte entități, nu
sunt expuse motivele care îl califică pe salariatul respectiv pentru desfășurarea de activități în cadrul
MMACA (competențe, experiență, abilități) și care să justifice solicitarea detașării, cu toate că acest
demers se impune tocmai pentru ca salariatul să desfășoare activități în interesul angajatorului la care se
face detașarea.
În concluzie, activitatea BPCE nu este desfășurată de persoane specializate din cadrul
ministerului, o mare parte din cei aflați la post fiind persoane detașate temporar în cadrul MMACA, din
societăți comerciale sau alte instituții ale statului, cu scopul ocupării unui post în rețeaua externă
Peste 20% din consilierii economici aflați la post în rețeaua externă a ministerului, la
data de 31.12.2017, dețin studii superioare cu profil tehnic sau umanist (de exemplu specializarea-
filologie), studii în urma cărora au obținut competențe cu relevanță limitată raportat la domeniul ”comerț
exterior”. Acest fapt implică un risc semnificativ de afectare a eficacității acțiunilor de promovare a
exporturilor, derulate la nivelul ministerului de resort.
pagina 32 din 93
Potrivit pct. 3.1. din Standardul 3 – Competența, performanța, din cadrul Codului controlului
intern managerial, aprobat prin OSGG 600/2018, ”Conducerea entității publice asigură ocuparea
posturilor de către persoane competente, cărora le încredințează sarcini potrivit compețentelor (…)”. În
acest sens, pct. 3.2.1. din standardul de control intern menționat, prevede obligativitatea salariaților
entității de a dispune de cunoștințele, abilitățile și experiența necesară care să facă posibilă
îndeplinirea eficientă și efectivă a sarcinilor/atribuțiilor stabilite.
Raportat la prevederile legale de mai sus, menționăm că activitatea reprezentanților comerciali din
cadrul rețelei externe este una specifică, tocmai pentru că îndeplinirea atribuțiilor acestora presupune atât
cunoștințe temeinice în domeniul comerțului exterior, cât și abilități de comunicare necesare documentării
și facilitării relațiilor comerciale dintre antreprenori români și străini.
Potrivit statelor de funcții, posturile pe care poate fi încadrat personalul din cadrul BPCE sunt de:
ministru consilier, consilier economic, secretar economic, principalele atribuții ale acestora fiind de
natură economică.
Raportat la aceste cerințe se constată faptul că o parte semnificativă a personalului din cadrul
BPCE nu are studii economice (cca. 30%), fapt ce creează premisele afectării îndeplinirii obiectivelor
pe care ministerul le are cu privire la promovarea exporturilor și la intensificarea relațiilor economice cu
diferite state, adică a eficacității activității de promovare a exporturilor.
Încadrarea pe posturile respective a unor persoane care nu au absolvit studii care să confere
competențe în domeniul comerțului exterior a fost posibilă deoarece cadrul normativ care reglementează
condițiile și criteriile de selecționare a consilierilor economici a prevăzut ca și condiție de studii doar
nivelul acestora, respectiv studii superioare de lungă durată, nu și felul lor.
Interesul pentru plecarea la post, în rețeaua externă, poate avea drept explicație, beneficiile
salariale. Acestea sunt net superioare celor pe care le-ar putea obține în țară. Acest fapt rezultă din analiza
cheltuielilor salariale pe care le-a avut ministerul pentru consilierii economici din rețeaua externă, raportat
la totalitatea cheltuielilor cu salariile.
Tabel nr. 6
Anul
Plăți aferente cheltuielilor
salariale la nivel de minister
- lei -
Plăți aferente cheltuielilor
salariale la nivelul BPCE
- lei -
Ponderea cheltuielilor cu
salariile BPCE în total
cheltuieli cu salariile %
Nr. posturi aprobate
minister BPCE
2014 25.054.544 12.686.281 50,63% 330 83
2015 26.333.400 11.483.528 43,60% 369 83
2016 34.166.264 13.609.665 39,83% 443 83
2017 32.067.494 11.348.418 35% 355 83
În concluzie, o pondere semnificativă din personalul care ocupă posturi de consilier
economic în rețeaua externă, nu deține studii de specialitate, fapt care majorează riscul de neîndeplinire
a criteriilor de eficacitate în cadrul activității desfășurate.
Pregătirea profesională specifică a persoanelor trimise în misiuni permanente, nu s-a
desfășurat în cadrul unui program de pregătire profesională coerent, fundamentat, care să
stabilească perioada, tematicile, lectorii și nici manuale/ghiduri pentru pregătirea acestor persoane,
existând riscul afectării eficacității acesteia, precum și al perceperii ei ca pe o activitate formală și
obligatorie.
Trimiterea în misiune permanentă a personalului din cadrul aparatului propriu al ministerului s-a
realizat în perioada auditată prin două modalități:
pagina 33 din 93
- ca urmare a promovării concursului intern, şi cu condiţia obţinerii avizelor favorabile din
partea Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS) şi a Ministerului
Afacerilor Externe (MAE);
- prin procedura voluntariatului, care presupune trimiterea reprezentanţilor MMACA în misiune
permanentă cu durata maximă de 13 luni pe posturile vacante sau neocupate după concurs. Această
procedură constituie o excepție de la regulă, și legiuitorul a prevăzut-o ca modalitate de încadrare a
posturilor ce necesită o ocupare urgentă pentru asigurarea continuităţii activităţii birourilor de promovare
comercial – economică.
Ordinele de ministru prin care s-a prevăzut organizarea concursului, au stipulat ca personalul
declarat ”admis”, pentru trimiterea în misiune permanentă, să efectueze un program de pregătire care
va fi stabilit de MMACA, respectiv MAE. Programul de pregătire se supune aprobării secretarului de stat
coordonator.
Până la data de 06.06.2017, durata programului de pregătire era stabilită la minimum 30 zile (art.
31 din Ordinul nr. 1162/16.07.2013), respectiv minimum 20 zile (art. 46 din Ordinul nr. 879/11.08.2016),
iar după intrarea în vigoare a Ordinului nr. 668/06.06.2017, nu s-a mai prevăzut o perioadă minimă
pentru realizarea pregătirii profesionale a celor care urmau să plece la post, existând riscul afectării
eficacității acestei forme de perfecționare necesare familiarizării cu exigențele atribuțiilor noului
post.
Din analiza documentelor existente în dosarele profesionale ale consilierilor economici, s-a
constatat faptul că programul de pregătire la nivelul MMACA/ME conține doar tematica,
compartimentele/instituțiile în care s-a efectuat pregătirea și semnăturile/ștampilele de confirmare a
efectuării pregătirii, fără a avea în susținere documente/notițe/legislație/bune practici în domeniu,
pentru a cunoaște informațiile furnizate/însușite.
De asemenea, programul de pregătire desfășurat la MAE, derulat de regulă pe parcursul a două
zile, conține doar structurile în care s-a efectuat pregătirea și semnătura/ștampila celor care confirmă
realizarea activității respective.
Totodată, în vederea reglementării activității consilierilor economici ce își desfășoară activitatea
în străinătate, în anul 2005 a fost încheiat un protocol între Ministerul Economiei și Comerțului
(103260/23.06.2005) și Ministerul Afacerilor Externe (A/544/23.06.2005), protocol prin care s-au stabilit
următoarele: ”înaintea plecării în misiune permanentă în străinătate, personalul MEC va efectua un
stagiu de pregătire specifică în cadrul MAE”.
În concluzie, pregătirea profesională efectuată de personal, înaintea plecării în misiune
permanentă în străinătate, nu conferă siguranța obținerii unor cunoștințe care să-i califice pentru
desfășurarea activității la un nivel optim.
Nu au fost stabilite criterii clare pentru dimensionarea rețelei externe de consilieri,
existând posturi în locații îndepărtate, pentru care valoarea exporturilor nu a înregistrat o
dinamică care să justifice necesitatea înființării/menținerii unei funcții în acest sens.
Un obiectiv central al Strategiei Naționale de Export a României l-a constituit redimensionarea
rețelei externe de consilieri economici din cadrul misiunilor diplomatice din străinătate, la un nivel care
să corespundă necesităților reale de asistență în favoarea firmelor românești, evoluțiilor survenite în
ultimii ani în planul competitivității globale, precum și eforturilor întreprinse în domeniu de alte țări
comparabile ca potențial de export.
pagina 34 din 93
Analizând hotărârile prin care s-a stabilit numărul de posturi aprobat pentru rețeaua externă a
ME/MMACA2 s-a constatat faptul că numărul acestora a fost constant, respectiv de 83 posturi, fapt
ce arată cu nu s-a urmărit implementarea obiectivului SNE referitor la redimensionarea rețelei
externe de consilieri economici.
Pentru a determina în ce măsură a existat o corelație între valoarea exporturilor, exprimată prin
locul pe care îl ocupă țara respectivă în ierarhia țărilor în care exportă România, și distribuția celor 83 de
posturi din rețeaua externă, prezentăm mai jos următoarele date statistice:
Tabel nr. 7
Astfel, se remarcă faptul că există prevăzute posturi în locații în care valoarea exporturilor nu a
înregistrat în decursul celor 4 ani o dinamică care să justifice angajarea și efectuarea de cheltuieli cu
personalul trimis la post. Exemple elocvente în acest sens sunt: Cuba/Havana, Argentina/Buenos Aires,
Kazahstan/Astana, unde cheltuielile cu personalul trimis la misiune au fost următoarele:
Tabel nr. 8
În plus, trebuie menționat faptul că, potrivit evidențelor ministerului, în țările respective, România
nu a participat cu standuri la diverse târguri de promovare a exporturilor. Cu toate acestea, una din
atribuțiile consilierilor economici este aceea de a sprijini organizarea de acţiuni promoţionale destinate
majorării exportului prin: participarea activă la realizarea programului de târguri și expoziţii în țara
2 HG nr. 47/19.02.2013, HG nr. 41/21.01.2015, HG nr. 957/09.12.2015, HG nr. 23/12.01.2017
Țară Oraș
2014 2015 2016 2017
Număr
posturi
Loc
țară
Număr
posturi
Loc
țară
Numar
posturi
Loc
țară
Numar
posturi
Loc
țară
ALBANIA Tirana 1 69 1 65 1 53
ARGENTINA Buenos Aires 1 77 1 85 1 83 1 75
AZERBAIDJAN Baku 1 60 1 62 1 68
BRAZILIA Sao Paulo 1 33 1 45 1 41 1 46
CANADA Montreal 1 45 1 54 1 53 1 45
CUBA Havana 1 150 1 103 1 132
IRAK Bagdad 1 65 1 70 1 63 1 61
IRAK Erbil 1 70 1 63 1 61
IRLANDA Dublin 1 50 1 49 1 50 1 50
KAZAHSTAN Astana 1 57 1 67 1 62 1 78
KUWEIT Kuweit 1 59 1 55 1 71 1 66
QATAR Doha 1 71 1 80 1 84
SINGAPORE Singapore 1 78 1 69 1 72 1 71
TUNISIA Tunis 1 41 1 48 1 57
VIETNAM Hanoi 1 44 1 65
Misiunea Valuta Total cheltuieli
2014 2015 2016 2017 Total
ASTANA $ 72.146,67 50.621,9 53.214,0 44.148,4 220.131,0
BUENOS $ 54.493,88 56.083,3 71.550,0 71.947,0 254.074,2
HAVANA € 0 29.307,0 85.282,6 78.394,0 192.983,6
pagina 35 din 93
în care își desfășoară activitatea și transmiterea de propuneri privind participarea la acele acţiuni cu
impact asupra exportului românesc.
Mai mult, în Regulamentul de organizare și funcționare, aprobat prin Ordinul MMACA nr.
749/21.06.2017, se prevede ca și atribuții pentru Direcția Strategii și Relaţii Externe Asia, America,
Africa și Orientul Mijlociu, Direcţia Europa UE și Direcţia Europa Necomunitară şi Asia Centrală,
prezentarea de propuneri pentru participarea României la târguri şi expoziţii internaţionale ce se
organizează în ţările partenere, indicând (pe baza informaţiilor de piaţă disponibile) produsele de interes
la export pe pieţele respective, sugerând totodată profilul de activitate al societăţilor care să fie invitate şi
avizarea listei finale de târguri şi expoziţii, organizate în țările din zona de responsabilitate.
Din discuțiile purtate cu reprezentanții MMACA și din documentele prezentate, a rezultat că, a
existat practica de a solicita consilierilor economici transmiterea de propuneri de târguri și misiuni
economice, informații destinate structurilor asociative, în vederea elaborării Programului de promovare a
exporturilor, însă, din procesele verbale ale Consiliului de Export nu rezultă dacă, și în ce măsură, au fost
valorificate aceste informații.
De asemenea, persoanele cu responsabilități în coordonarea birourilor din rețeaua externă au
prezentat echipei de audit, documente care au relevat faptul că în perioada auditată a existat o preocupare
permanentă a conducerii ministerului de resort în a reglementa partea de planificare și de raportare a
activității consilierilor economici.
Astfel, ca documente de planificare a activității, menționăm mandatele minimale, strategiile și
studiile de țară, programele de acțiuni la nivel de ministru/secretar de stat, iar ca documente de raportare
amintim: rapoartele de activitate anuale, lunare.
Cu toate acestea, s-a remarcat faptul că, la nivelul ministerului de resort, nu a existat o procedură
formalizată de valorificare a datelor raportate de consilierii economici, conducerii ministerului, în
special prin centralizarea, analiza, prezentarea și stabilirea unor direcții de acțiune care să conducă la
creșterea exporturilor și/sau atragerea investițiilor străine.
În concluzie, la nivelul MMACA nu s-a efectuat o analiză riguroasă a necesității
menținerii/extinderii rețelei externe, astfel încât aceasta să funcționeze optim pentru atingerea
obiectivelor Strategiei Naționale de Export.
Pe fondul absenței unei analize a eficienței/eficacității cheltuielilor alocate pentru
funcționarea BPCE, raportat la volumul exporturilor realizate, s-au remarcat situații în care
eficiența și eficacitatea cheltuielilor pentru sprijinirea exporturilor au un grad scăzut dacă ne
raportăm la valoarea și evoluția exportului realizat în țările în care își desfășoară activitatea
anumite BPCE-uri.
Având în vedere faptul că unul din scopurile principale ale activității ministerului este acela de
promovare a exporturilor și implicit de creștere a valorii acestora, raportat la efortul financiar realizat, și
pe fondul absenței unor indicatori, care să fie monitorizați de către MMACA, echipa de audit a efectuat
o analiză de tip cost-beneficiu în vederea determinării unor indicatori de rezultat.
Astfel, analizând ca valori de intrare, cheltuielile aferente BPCE-urilor, iar ca rezultat al
activității de export, valoarea exporturilor la nivel național, echipa de audit a calculat pentru perioada
auditată, un indicator de eficiență (IEBPCE), respectiv: cheltuieli de sprijin a exportului efectuate la
1.000 euro exportați, și un indicator de eficacitate (IeBPCE), respectiv: variația cheltuielilor aferente
BPCE-urilor dintr-o țară în perioada (n-1, n), comparativ cu variația valorii exporturilor realizate de
România în țara respectivă în perioada (n, n+1).
pagina 36 din 93
O valoare ridicată a indicatorului de eficiență (IEBPCE), determinat prin raportarea cheltuielilor
aferente BPCE-urilor dintr-o țară, la valoarea exporturilor realizate de România în țara respectivă, precum
și o dinamică crescătoare a acestui indicator, este de natură să arate o eficiență mai scăzută/în scădere a
BPCE-urilor din țara de referință, prin comparare cu alte BPCE-uri din alte țări.
În analiza efectuată, echipa de audit a procedat la eliminarea valorilor extreme, rezultând
următoarele valori medii ale IEBPCE:
- 0,4317 euro la 1.000 euro exportați în anul 2014;
- 0,3896 euro la 1.000 euro exportați în anul 2015;
- 0,4541 euro la 1.000 euro exportați în anul 2016;
- 0,4361 euro la 1.000 euro exportați în anul 2017.
Raportat la valorile stabilite anterior, a rezultat faptul că, o eficiență ridicată a cheltuielilor se
înregistrează în țări precum Germania, Franța, Bulgaria, Italia, Marea Britanie, Ungaria, Olanda, Austria,
iar o eficiență scăzută în țări precum Singapore, Argentina, Qatar, Kuweit, Kazahstan, Azerbaidjan, Irak,
Irlanda, așa cum rezultă din diagramele de mai jos:
În ceea ce privește indicatorul de eficacitate (IeBPCE), determinat prin compararea cheltuielilor
aferente BPCE-urilor dintr-o țară în perioada (2016-2015), cu valoarea exporturilor realizate de
România în țara respectivă în perioada (2016-2017), s-a constatat:
- o eficacitate mai ridicată a BPCE-urilor din țări precum: Turcia, Serbia, Grecia, Elveția,
Croația, Bulgaria.
- o eficacitate redusă a BPCE-urilor din țări precum: Brazilia, Emiratele Arabe Unite, Iordania,
Israel, Irlanda, Kazahstan, Qatar, așa cum se poate observa și din tabelul următor:
Tabel nr. 9
Nr.
crt. ȚARĂ
Valoare
exporturi
2014
(mld
euro)
Valoare
exporturi
2015
(mld
euro)
Valoare
exporturi
2016
(mld
euro)
Valoare
exporturi
2017
(mld
euro)
Valuta
Cheltuieli
BPCE
2014
Cost țara
la 1000 de
euro
exportati
(2014)
Cheltuieli
BPCE
2015
Cost țara
la 1000 de
euro
exportati
(2015)
Cheltuieli
BPCE
2016
Cost țara
la 1000 de
euro
exportati
(2016)
Cheltuieli
BPCE
2017
Cost țara la
1000 de
euro
exportati
(2017)
1 ARGENTINA 0,031 0,022 0,023 0,030 USD 54.494 1,3373 56.083 2,3052 71.550 2,8468 71.947 2,136405
2 AUSTRIA 1,245 1,389 1,368 1,462 euro 106.022 0,0851 66.002 0,0475 51.568 0,0377 52.558 0,035945
3 AZERBAIDJAN 0,052 0,051 0,040 0,041 USD 60.508 0,8781 50.777 0,8996 21.833 0,4959 4.756 0,10397
4 BULGARIA 1,782 1,818 1,850 2,100 euro 50.490 0,0283 43.492 0,0239 65.120 0,0352 62.464 0,029739
5 BRAZILIA 0,266 0,164 0,197 0,180 USD 82.452 0,2340 63.864 0,3508 89.009 0,4083 103.549 0,510276
6 CROATIA 0,134 0,163 0,160 0,194 euro 59.820 0,4472 37.380 0,2298 48.735 0,3042 3.526 0,018129
7 ELVETIA 0,296 0,308 0,350 0,401 euro 178.863 0,6047 121.975 0,3960 202.508 0,5787 155.000 0,386727
8 FRANTA 3,551 3,716 4,141 4,242 euro 125.929 0,0355 131.435 0,0354 169.465 0,0409 77.143 0,018187
00,005
00,003
00,003
00,002
00,002
00,001
00,001
00,001
00,001
00,001
00,001
00,001
00,001
00,001
00 01 02 03 04 05 06
Senegal
Qatar
Singapore
Argentina
Chile
Vietnam
Kuweit
Kazahstan
Irak
Canada
Irlanda
Cipru
Azerbaidjan
Albania
Țări cu eficiență scăzută a cheltuielilor de sprijin a exportului efectuate la 1.000 euro exportați
00,000
00,000
00,000
00,000
00,000
00,000
00,000
00,000
00,000
00,000
00,000
00,000
00,000
00,000
000 000 000 000 000 000
Germania
Ungaria
Cehia
Bulgaria
Franta
Marea Britanie
Italia
Olanda
Austria
Polonia
Turcia
Grecia
Moldova
Federatia Rusă
Țări cu eficiență ridicată a cheltuielilor de sprijin a exportului efectuate la 1.000 euro exportați
pagina 37 din 93
Nr.
crt. ȚARĂ
Valoare
exporturi
2014
(mld
euro)
Valoare
exporturi
2015
(mld
euro)
Valoare
exporturi
2016
(mld
euro)
Valoare
exporturi
2017
(mld
euro)
Valuta
Cheltuieli
BPCE
2014
Cost țara
la 1000 de
euro
exportati
(2014)
Cheltuieli
BPCE
2015
Cost țara
la 1000 de
euro
exportati
(2015)
Cheltuieli
BPCE
2016
Cost țara
la 1000 de
euro
exportati
(2016)
Cheltuieli
BPCE
2017
Cost țara la
1000 de
euro
exportati
(2017)
9 E.A.U. 0,266 0,277 0,409 0,284 USD 124.610 0,3534 72.176 0,2346 90.725 0,2005 138.758 0,433429
10 GERMANIA 10,100 10,771 12,325 14,352 euro 221.267 0,0219 147.005 0,0136 125.948 0,0102 142.367 0,009919
11 GRECIA 0,738 0,720 0,765 0,897 euro 22.738 0,0308 32.484 0,0451 81.719 0,1069 112.696 0,125663
12 IORDANIA 0,246 0,249 0,285 0,219 USD 89.263 0,2734 69.354 0,2506 96.750 0,3072 90.298 0,366461
13 IRAK 0,041 0,040 0,058 0,062 USD 27.778 0,5076 65.777 1,4981 76.352 1,1955 33.462 0,477831
14 IRLANDA 0,103 0,140 0,148 0,133 euro 96.300 0,9392 71.174 0,5068 76.063 0,5128 84.464 0,633885
15 ISRAEL 0,311 0,333 0,381 0,371 USD 101.516 0,2459 93.450 0,2529 130.292 0,3090 146.811 0,351376
16 ITALIA 6,243 6,799 6,672 7,039 euro 324.860 0,0520 228.149 0,0336 238.836 0,0358 180.099 0,025586
17 KAZAHSTAN 0,063 0,043 0,058 0,029 USD 72.147 0,8661 50.622 1,0579 53.214 0,8302 44.148 1,370083
18 KUWEIT 0,056 0,072 0,038 0,045 USD 84.267 1,1330 52.842 0,6646 79.161 1,8644 92.010 1,801696
19 MAREA BRITANIE 2,157 2,378 2,490 2,561 euro 78.681 0,0365 80.901 0,0340 85.982 0,0345 - -
20 OLANDA 1,357 1,382 1,453 1,608 euro 90.585 0,0667 61.101 0,0442 42.135 0,0290 75.494 0,046945
21 QATAR 0,035 0,039 0,024 0,023 USD - - 41.675 0,9643 93.085 3,4497 93.220 3,667726
22 SERBIA 0,595 0,629 0,643 0,753 euro 72.434 0,1217 47.200 0,0750 64.287 0,1001 66.374 0,08813
23 SINGAPORE 0,031 0,040 0,037 0,036 USD 160.813 3,9490 86.928 1,9592 80.890 1,9769 113.131 2,800676
24 TURCIA 2,356 2,148 1,819 2,093 USD 150.686 0,0482 133.022 0,0558 182.240 0,0906 200.037 0,084796
25 UNGARIA 2,672 2,938 2,981 2,940 euro 64.285 0,0241 41.116 0,0140 53.985 0,0181 50.944 0,017326
În concluzie, activitatea BPCE-urilor nu s-a desfășurat în toate cazurile în baza unor criterii
de performanță care să justifice eficiența/eficacitatea cheltuielilor efectuate în cadrul acestora.
Astfel, există situații în care înființarea/menținerea unor BPCE-uri nu a fost justificată, prin
raportarea la indicatori de eficiență/eficacitate.
3. Evaluarea modului în care s-au realizat și implementat strategiile și politicile de stimulare
şi promovare a exportului
Prin HG nr. 395/2014 a fost aprobată Strategia națională de export a României pentru perioada
2014-2020, care își propune “(…) abordarea dezvoltării exportului din toate perspectivele relevante
pentru societatea românească”.
În cadrul Strategiei se face o analiză a contextului național în domeniul exportului, rezultând
faptul că, la data elaborării Strategiei, prin comparație cu țările avansate, România se situa la un nivel
scăzut sub următoarele aspecte:
-“lipsa unei organizații centrale integratoare de promovare a exporturilor la nivelul practicilor
europene, paralelisme și ne-coordonare în activitățile de susținere și promovare întreprinse de către
sectorul public, inclusiv în cele de branding și identitate competitivă”;
-“lipsa unor instrumente de sprijin moderne (sistem integrat de baze de date, planificarea
strategică a liniilor de export, pașaport de export, modernizarea rețelelor externă și internă de susținere
din partea sectorului public, branding de țară s.a.)”.
Potrivit prevederilor capitolului IX. Proceduri de monitorizare şi evaluare, din HG nr.
395/2014:
Consiliul de Export reprezintă un parteneriat cu un mandat legal de a elabora SNE şi de a asigura
managementul SNE care constă în: elaborarea SNE; susţinerea implementării SNE; monitorizarea
implementării SNE; măsurarea impactului SNE; aducerea la zi şi revizuirea SNE; reluarea ciclică a
procesului.
Consiliul de Export3 este organismul care este mandatat să implementeze SNE şi să îi asigure
managementul prin ME, care asigură secretariatul CE. Prin structura sa, cu patru comisii, printre care
una este pentru strategie şi una pentru monitorizarea promovării exporturilor, CE are capacitatea
3 Consiliul de export este o structură organizatorică la nivel naţional, cu caracter public-privat, având în componenţă
reprezentanţi ai instituţiilor guvernamentale, structurilor patronale şi profesionale cu atribuţii şi activitate în domeniul
exportului.
pagina 38 din 93
instituţională de a furniza managementul procesului. Mai mult, CE are la dispoziţia sa Secretariatul în
cadrul ME-DDE.
Totodată, în perioada auditată, instituțiile din cadrul administrației publice centrale care au
avut atribuții în implementarea SNE, şi care implicit trebuiau să urmărească îndeplinirea
obiectivelor stabilite, sunt:
- Ministerul Economiei (ME), organizat în baza HG nr. 47/19.02.2013, în anul 2014;
- Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului (MECT), organizat în baza HG nr.
41/21.01.2015, în anul 2015;
- Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA),
organizat în baza HG nr. 957/09.12.2015, în anul 2016;
- Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (MMACA), organizat în
baza HG nr. 23/12.01.2017, în anul 2017.
Prin actele de organizare și funcționare ale acestor instituții, au fost prevăzute ca atribuții:
- monitorizarea implementării Strategiei naţionale de export a României, conform legislaţiei
în vigoare, în colaborare cu mediul de afaceri interesat, şi asigurarea ca atât instrumentele naţionale, cât
şi cele europene sau internaţionale de susţinere să atingă obiectivele acestei strategii (HG nr. 23/2017
privind organizarea şi funcţionarea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, art.
3);
- asigurarea managementului Strategiei naţionale de export a României, prin coordonarea,
elaborarea, monitorizarea implementării, măsurarea impactului şi ajustarea acesteia în economia
naţională, conform legislaţiei în vigoare (HG nr. 47/2013 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Economiei, art. 3 și HG nr. 957/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, art. 3).
În ceea ce priveşte atribuţiile cu privire la monitorizarea implementării SNE, actul normativ
de aprobare a Strategiei, precum și actele normative care au reglementat activitatea instituțiilor din cadrul
administrației publice centrale, în perioada auditată, conţin prevederi prin care se realizează o
suprapunere a acestor atribuții, generând confuzie, lipsă de coerenţă şi ȋntȃrzieri ȋn procesul decizional
din domeniul promovării exporturilor.
În acest context, auditul nu a identificat rapoarte/analize cu privire la modul de
implementare a SNE, elaborate de entitățile cu atribuții stabilite în acest sens prin acte normative.
În cadrul SNE, la punctul 4.2 au fost identificați o serie de indicatori pentru evaluarea
performanțelor exporturilor, respectiv:
− volumul exporturilor pe piețele țintă;
− ponderea la export a sectoarelor din SNE;
− numărul de mărci înregistrate pe piețele țintă;
− numărul de produse noi exportate;
− intensitatea tehnologică a exporturilor;
− eficiența participării la evenimente promoționale cu finanțare de la bugetul de stat.
Din analiza datelor centralizate la nivelul ministerului, auditul a remarcat faptul că, pentru
calculul tuturor indicatorilor identificați în Strategie, nu există suficiente informații.
În ceea ce privește modalitatea de implementare, SNE stabilește un Program multianual de
proiecte, care include un tabel sintetic al unor proiecte multianuale (46 de proiecte).
pagina 39 din 93
Realizarea acestor proiecte multianuale, presupune întocmirea unor documente de planificare care
să includă: activitățile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Strategie, persoanele cu
responsabilități (coordonator/manager de proiect și echipa de realizare), resursele necesare pentru
implementare, termenele și rezultatele așteptate stabilite pe perioada de implementare.Toate aceste
elemente sunt necesare pentru a se evalua stadiul realizării și perspectiva acestora.
În concluzie, ca urmare a auditului efectuat a rezultat că nu au fost întocmite documente de
planificare pentru punerea în practică a proiectelor stabilite prin Strategie, astfel încât nu se poate evalua
cât din programul multianual de proiecte a fost îndeplinit, dacă sunt întârzieri și care sunt rezultatele
obținute.
Potrivit SNE, din perspectiva clientului, principalul obiectiv strategic este acela de dezvoltare a
unei baze de date naționale pe grupe de exportatori, pentru interacțiune directă cu aceștia prin programe
specifice tip CRM.
În acest sens, în cadrul Strategiei, exportatorii au fost grupați pe categorii, după cum urmează:
Categorii de exportatori Descrierea grupului
Potențial (fără intenție de export) Neinteresați de export din motive de percepție exagerată a riscului, neînțelegerii
operațiunilor de export sau a condițiilor de acces pe piață sau costuri ridicate
Aspirant (cu intenție de export) Nu fac export, dar intenționează să își asume provocările de a face export
Exportator nou Au înregistrat primele operațiuni de export, dar nu și-a consolidat încă poziția
pe piețe externe
Exportator experimentat sau dezvoltat Au comenzi constante pe piețele externe și o poziție relativ consolidată. De
remarcat că în această categorie se înscriu o varietate largă de exportatori. Sub
aspectul sustenabilității exportului putând exista exportatori care exportă cu
regularitate, dar fără a avea avantaje sustenabile sau lanț valoric consolidat și un
grad ridicat de dependență față de un singur importator
Raportat la obiectivul declarat al Strategiei și coroborat cu cerințele standardelor de control
intern, aplicabile tuturor instituțiilor publice, privind stabilirea unui sistem eficient de comunicare externă,
echipa de audit a constatat că nu a fost realizată o bază de date exhaustivă pentru promovarea
exporturilor, care să includă: exportatorii actuali, potențiali sau aspiranți grupați pe categorii; domeniile
de export și produsele/serviciile care pot face obiectul exportului; avantajele competitive; modalitatea
de contactare a acestora.
Pe lângă posibilitatea creșterii exportului, realizarea unei astfel de baze de date poate
determina și creșterea competitivității la export, prin identificarea potențialului de export al
firmelor românești mai mici și coagularea potențialului de export al acestora pentru a intra pe
anumite piețe externe.
De asemenea, tot din perspectiva exportatorului, un obiectiv strategic este și acela de lărgire a
bazei de date a partenerilor comerciali/clienților potențiali.
În acest sens, auditorii au constatat faptul că promovarea exporturilor nu a vizat realizarea
unei baze de date complete a partenerilor comerciali/clienților existenți în țările în care există BPCE și
care să exprime cererea /oportunitățile de export pentru exportatorii români actuali sau potențiali.
În opinia auditorilor, un aspect important pentru promovarea exportului, de natură să faciliteze
oportunitățile de afaceri și consultanță pentru contacte în afaceri, îl reprezintă realizarea unei astfel de
baze de date, care să grupeze partenerii comerciali, pe segmente de interes (de exemplu în parteneri
pagina 40 din 93
potențiali, parteneri aspiranți și parteneri curenți), domeniile de export și produsele/serviciile de care sunt
interesați aceștia, precum și alte informații considerate relevante, astfel încât să se faciliteze oferta privind
cererea de import a partenerilor comerciali, cu oferta la export a firmelor românești și să fie analizată
evoluția acestora în perspectivă.
În cadrul SNE se face referire explicită cu privire la necesitatea revizuirii legislației naționale de
susținere și promovare a exporturilor astfel încât să se obțină o îmbunătățire a legislației privind
facilitarea comerțului, un cadru legislativ adecvat privind sprijinul pentru crearea și dezvoltarea de firme
inovatoare, mai ales în domeniile high-tech, înlăturarea deficiențelor cadrului legislativ privind
respectarea drepturilor de proprietate industrială și intelectuală de către competitori etc.
Auditul a remarcat faptul că modificările cadrului normativ național adoptate după data aprobării
Strategiei au vizat doar câteva aspecte, respectiv: lansarea Programului de susţinere a internaţionalizării
operatorilor economici români, cu finanţare de la bugetul de stat, pentru perioada 2017-2020, realizat
prin intrarea în vigoare a OUG nr. 8/2017 și a normelor de aplicare aprobate prin HG nr. 503/2017.
Auditorii au remarcat faptul că modificările aduse OUG nr. 120/2002 și HG nr. 296/2007, nu
au avut drept scop corelarea legislației cu Strategia, ele vizând doar aspecte referitoare la criteriile de
eligibilitate stabilite pentru beneficiarii PPE, precum și la reglementarea condițiilor de contractare și plată
a serviciilor de organizare a standurilor.
Pe cale de consecință, se remarcă necesitatea analizării prevederilor SNE pentru perioada
2014-2020 și stabilirea unui plan de modificare/actualizare a legislației în domeniul exporturilor
sau în alte domenii de activitate cu potențial de facilitare a exportului care să includă actul normativ
vizat, termenul de implementare și instituția responsabilă pentru inițierea propunerii legislative.
Potrivit legislației în vigoare (Legea nr. 90/2001, art. 11), una din atribuțiile principale ale
Guvernului o reprezintă aprobarea strategiilor și programelor de dezvoltare economică a țării, pe
ramuri și domenii de activitate.Totodată, Guvernul se organizează şi funcţionează în conformitate cu
prevederile constituţionale, având la bază Programul de guvernare acceptat de Parlament.
În perioada supusă auditării, au fost aprobate 4 programe de guvernare, prin hotărârile
Parlamentului pentru acordarea încrederii Guvernului nr. 45/2012, nr. 45/2015, nr. 1/2017 și nr.
53/29.06.2017.
Prin HP nr. 45/21.12.2012 au fost stabilite mai multe direcții de acțiune cu privire la promovarea
exporturilor, dintre care menționăm: “Reactualizarea Strategiei Naţionale de Export a României, având
drept obiectiv central definirea unei grile de eficienţă care să permită creşterea semnificativă a
exporturilor româneşti”.
În acest sens, ulterior, prin HG nr. 395/13.05.2014 a fost aprobată Strategia Națională de export
a României pentru perioada 2014 – 2020.
Echipa de audit a analizat modul de transpunere a Strategiei în programele de guvernare emise
ulterior aprobării acesteia și a constatat faptul că:
- cerințele Strategiei nu au fost transpuse în Programul de guvernare aprobat prin HP nr.
45/17.12.2015, aplicabil în perioada 17.12.2015 – 01.01.2017;
- în Programele de guvernare pentru perioada 2017-2020, aprobate prin HG nr. 1/2017 și nr.
53/29.06.2017, au fost incluse aspecte importante, cum ar fi: crearea centrelor regionale de promovare
a exportului, creșterea capacității laboratoarelor de testare pentru atingerea unor standarde similare
celor din UE, în vederea măsurării caracteristicilor sau performanțelor materialelor și produselor
pagina 41 din 93
exportate, dar nu au fost incluse alte elemente din Strategie, dintre care menționăm: actualizarea
cadrului normativ cu privire la export, stabilirea unui program de creare a disponibilității la export
(crearea unui pașaport diplomatic), înființarea unui centru de perfecționare pentru personalul din
domeniul comerțului exterior etc.
- Programele de guvernare, aprobate prin HP nr. 1/17.01.2017 și HP nr. 53/29.06.2017 au inclus
și alte prevederi privind exportul:
▪ înființarea unui comitet interministerial în coordonarea Ministerului Economiei și
Comerțului ce va viza eficientizarea reprezentanțelor economice ale României în străinătate4;
▪ lărgirea componenței Consiliului de Export prin cooptarea reprezentanţilor Ministerului
Agriculturii;
▪ program naţional de specializare inteligentă, prin identificarea avantajelor competitive ale
fiecărei regiuni din România şi a posibilităţilor de generare de clustere competitive/inovative specifice;
▪ program privind Flexibilizarea sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare
de la bugetul de stat, prin definirea unor instrumente eficiente, cu impact economic major, definirea clară
a obiectivelor şi indicatorilor programelor administrate;
▪ instituirea unor norme mai clare şi simplificarea accesului la instrumentele aflate în
administrarea ministerului de resort;
▪ asigurarea complementarităţii cu finanţările europene;
▪ eficientizarea portalului de comerţ exterior, în vederea transformării acestuia în instrument
de promovare a ofertelor de export identificate de reprezentanţii din reţeaua externă, diseminării de
informaţii de piaţă şi oportunităţi;
▪ măsuri privind internaţionalizarea afacerilor cu capital privat: participare la târguri şi
misiuni economice, cunoaşterea pieţelor; adaptarea afacerilor la noile pieţe de desfacere;
▪ dezvoltarea consultării şi colaborării cu camerele de comerţ şi partenerii sociali, în
vederea cunoaşterii, promovării şi susţinerii unitare a ofertei de export a României şi în crearea
mecanismelor adecvate de atragere a investiţiilor;
▪ înfiinţarea de agenţii regionale de atragere de investiţii şi promovare a exportului;
▪ program pentru sprijinirea internaţionalizării.
4. Evaluarea programelor de promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat
În România, Sistemul de susținere și promovare a exportului este reglementat prin Ordonanța de
urgență a Guvernului nr.120/25.09.2002, privind aprobarea Sistemului de susţinere şi promovare a
exportului cu finanţare de la bugetul de stat, aprobată prin Legea nr.663/16.12.2002.
În cadrul Sistemului s-a pus accentul pe:
4 În coordonarea Ministerului Economiei şi Comerţului va funcţiona un Comitet interministerial ce va viza eficientizarea reprezentanţelor
economice ale României în străinătate. Tot în cadrul acestui minister vom lărgi componenţa Consiliului de Export, care astăzi este bipartid
(Ministerul Economiei şi patronatele) prin cooptarea reprezentanţilor Ministerului Agriculturii. Aceştia vor selecta târgurile şi expoziţiile
internaţionale, dar şi firmele din România care vor participa la acestea, asigurând totodată şi finanţarea integrală a costurilor de transport
şi de expoziţie. Acest Consiliu de Export va desemna Camera de Comerţ şi Industrie a României ca fiind cea prin care se vor derula toate
operaţiunile, astfel încât să nu mai existe sincope în reprezentarea firmelor româneşti la târgurile şi expoziţiile internaţionale.
pagina 42 din 93
- dezvoltarea programelor de promovare a exporturilor din administrarea Ministerului
Economiei, respectiv MMACA (în prezent);
- sporirea rolului Eximbank în sprijinirea exportului prin alocarea unor fonduri bugetare
suplimentare pentru dezvoltarea instrumentelor pe care le are în portofoliu și promovarea unor
instrumente noi;
- introducerea Programelor de creștere a competitivității produselor industriale și
agroalimentare;
- programe de sprijinire a întreprinderilor mici şi mijlocii.
În ceea ce privește dezvoltarea programelor de promovare a exporturilor, în perioada 2014-
2017, ministerul de resort, prin departamentele de specialitate, a administrat două programe:
Programul de promovare a exportului (PPE);
Programul de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, cu finanţare
de la bugetul de stat, pentru perioada 2017-2020 (PINT).
Programul de promovare a exportului
Acţiunile de promovare a exportului se realizează în scopul identificării de oportunităţi pentru
valorificarea ofertei de export. PPE este un instrument care face parte din Sistemul de susținere și
promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat, aprobat prin OUG nr. 120/25.09.2002,
republicată, modificată prin OUG nr. 56/19.09.2016 și aprobată prin Legea nr.120/29.05.2017.
Propunerile de fonduri bugetare pentru PPE, precum și repartizarea pe acţiunile de
promovare a exportului a sumei alocate anual de la bugetul de stat pentru aplicarea acestui program
s-a realizat astfel:
- până la intrarea în vigoare a OUG nr. 56/2016, de către instituţiile care administrează
programele respective, cu acordul Consiliului de Export;
- după intrarea în vigoare a OUG nr. 56/2016, de către instituţiile care administrează
programele respective, cu consultarea prealabilă a Consiliului de Export.
În perioada auditată, administrarea programului s-a realizat de către:
- Ministerul Economiei (ME), organizat în baza HG nr. 47/19.02.2013, în anul 2014;
- Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului (MECT), organizat în baza HG nr.
41/21.01.2015, în anul 2015;
- Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA),
organizat în baza HG nr. 957/09.12.2015, în anul 2016;
- Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (MMACA), organizat în
baza HG nr. 23/12.01.2017, în anul 2017.
Potrivit OUG nr. 29/30.06.2015, pentru modificarea şi completarea art. 8 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei
publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative:
“(1) Se înfiinţează Institutul Român de Comerţ Exterior ca organ de specialitate al
administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Economiei,
Comerţului şi Turismului, prin preluarea activităţilor şi personalului din domeniul promovării
exporturilor de la Departamentul de comerţ exterior şi relaţii internaţionale din cadrul Ministerului
pagina 43 din 93
Economiei, Comerţului şi Turismului şi a activităţii şi structurilor de specialitate aferente
reprezentanţelor de promovare turistică din străinătate de la Autoritatea Naţională pentru Turism.
2) Institutul Român de Comerţ Exterior exercită, în numele Ministerului Economiei, Comerţului
şi Turismului, în limitele de competenţă aprobate prin ordin al ministrului economiei, comerţului şi
turismului, atribuţiile acestuia (…)”;
(…) “(7) Organizarea şi funcţionarea Institutului Român de Comerţ Exterior se stabilesc prin
hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei
ordonanţe de urgenţă”.
Deși proiectul de hotărâre a Guvernului privind organizarea și funcționarea Institutului Român
de Comerţ Exterior a fost elaborat și transmis în termen pe circuitul de avizare, obținându-se toate
avizele din partea autorităţilor interesate în aplicarea acestuia (Ministerul Economiei, Ministerul
Afacerilor Externe, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ministerul
Finanțelor Publice Ministerul Justiției, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Autoritatea Națională
pentru Turism), cu adresa înregistrată la Ministerul Economiei sub nr. 42318/16.11.2015, Secretariatul
General al Guvernului a restituit proiectul de hotărâre, fără a fi făcute precizări în legătură cu decizia
de restituire.
Ulterior, Legea nr. 81/27.04.2017 a respins OUG nr. 29/30.06.2015 pentru modificarea şi
completarea art. 8 din OUG nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul
administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 30 iunie 2015.
Cu toate acestea, cadrul legal care reglementează organizarea şi funcţionarea MMACA nu a fost
actualizat, în sensul că, și la data prezentei misiuni de audit, la art. 2 din HG nr. 23/2017 se
menționează faptul că ministerul asigură ducerea la îndeplinire a atribuţiilor şi obligaţiilor ce revin
Institutului Român de Comerţ Exterior.
Acțiuni ce pot fi realizate în cadrul PPE
Potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) din HG nr. 296/2007, cu modificările și completările
ulterioare, suma alocată de la bugetul de stat, anual, către administratorul Programului de promovare
a exportului, poate fi utilizată pentru acoperirea parţială sau totală, a cheltuielilor necesare derulării
următoarelor acţiuni:
1.) participarea la târguri şi expoziţii internaţionale organizate în străinătate;
2.) organizarea de misiuni economice de promovare a exporturilor în străinătate;
3.) realizarea de studii de piaţă şi pe produse, inclusiv pentru obiective complexe;
4.) realizarea de acţiuni de publicitate şi reclamă cu caracter general, pe pieţe de interes pentru
exportul românesc;
5.) finanţarea unor categorii de cheltuieli pentru organizarea în România a acţiunilor de
promovare a exportului, la care participă firme străine, potenţial importatoare de bunuri şi servicii
româneşti;
6.) susţinerea financiară a unor acţiuni promoţionale organizate în ţările de reşedinţă de către
birourile consilierului economic;
7.) realizarea unui portal de informaţii de comerţ exterior, pe baze concurenţiale, cu suportarea
integrală a cheltuielilor, inclusiv a celor de administrare, din fonduri bugetare.
pagina 44 din 93
De menționat este faptul că pentru acțiunile de la punctele 1-5, HG nr. 296/2007 reglementează
atât mecanismele, cât și etapele de realizare şi finanţare a acestor acțiuni.
În ceea ce privește acțiunea “susţinerea financiară a unor acţiuni promoţionale organizate în
ţările de reşedinţă de către birourile consilierului economic”, auditul a remarcat faptul că nu a fost
elaborată o metodologie de aprobare a procedurilor de selecţie şi finanţare a acestor acțiuni
promoționale, așa cum prevede art. 21 din HG nr. 296/2007, fapt confirmat și prin răspunsurile primite
la chestionarele înaintate conducerii structurilor de specialitate din cadrul MMACA .
Totodată, auditul a remarcat faptul că, în perioada auditată, nu au fost elaborate proceduri
operaționale pentru toate activitățile specifice din cadrul fiecărei acțiuni ce pot fi derulate în cadrul
PPE, prin care să se asigure planificarea și urmărirea acestor activități.
În fapt, au fost identificate doar proceduri operaționale de derulare a activităților aferente unui
număr de 2 acțiuni, respectiv pentru acțiunea privind participarea firmelor românești la târguri și
expoziții internaționale, și acțiunea privind misiuni economice în străinătate, nefiind identificate
proceduri operaționale aprobate și pentru derularea activităților specifice celorlalte acțiuni pentru care
pot fi alocate sume de la bugetul de stat, cum ar fi:
- realizarea de studii de piaţă şi pe produse, inclusiv pentru obiective complexe;
- realizarea de acţiuni de publicitate şi reclamă cu caracter general, pe pieţe de interes pentru
exportul românesc;
- finanţarea unor categorii de cheltuieli pentru organizarea în România a acţiunilor de
promovare a exportului.
Totodată, menționăm faptul că cele două proceduri operaționale identificate (de derulare a
activităților privind participarea firmelor românești la târguri și expoziții internaționale, și respectiv
misiuni economice organizate în străinătate), sunt revizuite și aprobate în anul 2016, prin Ordinul
ministrului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri nr. 1128/07.10.2016, deși
modificările structurii organizatorice și preluarea activităților de promovare a exportului de către
MMACA, impuneau actualizarea, avizarea și aprobarea acestor proceduri de către entitatea auditată.
Planificarea și gradul de execuție a bugetului alocat PPE
În perioada 2014-2017, administratorul PPE (ME, MECT, MECRMA, MMACA) a alocat prin
bugetele de venituri și cheltuieli aprobate la începutul fiecărui an, la titlul IV “Subvenții”, capitolul
80.01.40.13 “Susținerea exportului”, suma totală de 174.731.000 lei și a efectuat plăți în sumă totală de
93.341.727 lei, așa cum se poate observa din tabelul următor:
Tabel nr. 10 (lei)
Anul BVC inițial BVC final PPE inițial* Plăți
efectuate**
Grad execuție față
de BVC ințial (%)
Grad execuție față
de BVC final (%)
Grad execuție față
de PPE inițial (%)
2014 28.000.000 25.300.000 28.000.000 20.758.971 74,14% 82,05% 74,14%
2015 63.421.000 28.644.000 57.079.000 25.357.275 39,98% 88,53% 44,42%
2016 43.300.000 28.769.000 38.970.000 24.105.562 55,67% 83,79% 61,86%
2017 40.010.000 25.010.000 39.451.794 23.119.919 57,79% 92,44% 58,60%
TOTAL 174.731.000 107.723.000 163.500.794 93.341.727 53,42% 86,65% 57,09%
* PPE care a stat la baza aprobării BVC ** conform Situațiilor financiare
pagina 45 din 93
Pe ansamblu, se observă o execuție bugetară foarte slabă de 53,42%, dacă ne raportăm la
prevederile inițiale și de 86,65% dacă ne raportăm la prevederile bugetare finale.
O analiză în structură evidențiază faptul că abaterea procentuală între prevederile inițiale și
plățile efective este mare, ceea ce indică un nivel destul de scăzut al acurateței programării bugetare,
una dintre cauze datorându-se numeroaselor modificări ale programelor anuale.
Evoluția sumelor alocate “Susținerii exportului” prin bugetele de venituri și cheltuieli, și a
plăților efectuate în perioada 2014-2017, este prezentată în diagrama următoare:
Comparativ cu anul 2015, când plățile efectuate pentru realizarea activităților din cadrul PPE
au înregistrat cea mai mare valoare, respectiv 25.357.275 lei, reprezentând o creștere cu 22,15%,
față de anul 2014, în anul 2016, plățile efectuate au înregistrat o scădere cu 4,94%, pentru ca în anul
2017, volumul acestora să scadă cu 8,82%, față de anul de referință 2015.
La nivelul anilor 2014 și 2017, auditul a remarcat faptul că la elaborarea bugetului PPE nu
s-a ținut cont de obligația pe care ordonatorul de credite o avea potrivit art. 21 din Legea nr.
500/11.07.2002 privind finanţele publice, respectiv de reţinere a 10% din prevederile aprobate creditelor
bugetare aferente “Susținerii exportului”.
În fapt, în anul 2014, pentru acțiunile aferente PPE a fost alocată suma de 28.000.000 lei, mai
mult cu suma de 2.800.000 lei, față de fondurile ce ar fi trebuit alocate acestui program, respectiv
suma 25.200.000 lei (sumă ce rezultă în urma reținerii a 10% din prevederile bugetare aprobate în
sumă de 28.000.000 lei).
Totodată, în anul 2017, pentru acțiunile aferente PPE a fost alocată suma de 39.451.794 lei, mai
mult cu suma de 3.442.794 lei, față de fondurile ce ar fi trebuit alocate acestui program, respectiv
suma 36.009.000 lei (sumă ce rezultă în urma reținerii a 10% din prevederile bugetare aprobate în
sumă de 40.010.000 lei).
Repartizarea pe acţiuni de promovare a exportului a sumelor alocate anual de la bugetul de
stat pentru aplicarea PPE s-a realizat astfel:
pagina 46 din 93
până la intrarea în vigoare a HG nr. 671/19.09.2016 (pentru modificarea HG nr. 296/2007),
conform propunerilor ordonatorului principal de credite (ministerul, în calitate de administrator al PPE),
cu aprobarea Consiliului de export;
după intrarea în vigoare a HG nr. 671/19.09.2016, conform propunerilor ordonatorului
principal de credite (ministerul, în calitate de administrator al PPE), cu consultarea prealabilă a
Consiliului de export.
Sumele repartizate se pot redistribui în cursul anului pe acţiuni de promovare a exportului, în
limita sumei alocate de la bugetul de stat pentru PPE.
În perioada auditată, sumele alocate inițial, la începutul fiecărui an, pentru fiecare acțiune din
cadrul PPE, sunt prezentate în tabelul următor:
Tabel nr. 11 (lei)
Denumire acțiune PPE aprobat inițial*
2014 2015 2016 2017 Total 2014-2017
participarea la târguri şi expoziţii
internaţionale 25.505.911 48.279.000 36.570.000 39.451.794 149.806.705
organizarea de misiuni economice 2.024.600 7.000.000 1.000.000 10.024.600
realizarea de studii de piaţă şi pe produse 114.398 900.000 500.000 1.514.398
realizarea de acţiuni de publicitate şi
reclamă 55.091 55.091
susţinerea financiară a unor acţiuni
promoţionale organizate în ţările de
reşedinţă de către birourile consilierului
economic
0
portal de informaţii de comerţ exterior
(cheltuieli administrare) 300.000 900.000 900.000 2.100.000
finanţarea unor categorii de cheltuieli
pentru organizarea în România a
acţiunilor de promovare a exportului
0
TOTAL 28.000.000 57.079.000 38.970.000 39.451.794 163.500.794
* PPE care a stat la baza aprobării BVC
Așa cum se poate observa și din diagrama următoare, din fondurile totale în sumă de
163.500.794 lei, alocate acțiunilor din cadrul PPE, în perioada 2014-2017, fondurile alocate pentru
participarea la târguri şi expoziţii internaţionale (149.806.705 lei), dețin cea mai mare pondere,
respectiv 91,62%.
pagina 47 din 93
Deși fondurile alocate pentru participarea la târguri şi expoziţii internaţionale dețin cea
mai mare pondere din fondurile totale alocate acțiunilor din cadrul PPE, valoarea acestora este mult
inferioară limitei stabilite la art. 2 din Legea nr. 30/26.01.1999 pentru sprijinirea exporturilor, potrivit
căreia:
“(2) Guvernul va iniţia şi va finanța acţiuni de promovare a exporturilor, prin organizarea de
târguri şi expoziţii, simpozioane şi conferinţe.
(3) Sumele necesare finanţării acţiunilor prevăzute la alin. (2) vor fi evidentiate distinct în
bugetul de stat şi nu vor fi mai mici de 0,1% din volumul în valută al exportului realizat în anul
anterior”.
Pentru a ilustra acest decalaj, prezentăm în tabelul următor sumele alocate anual prin PPE,
pentru acţiuni de promovare a exporturilor, prin organizarea de târguri şi expoziţii, raportat la sumele
ce ar fi trebuit alocate în bugetul de stat pentru finanțarea acestor acțiuni, conform prevederilor Legii nr.
30/1999:
Tabel nr. 12
Indicator/Anul 2013 2014 2015 2016 2017 Volumul exportului
(FOB) realizat
(milioane euro)
49.562,00 52.466,00 54.610,00 57.392,00 62.644,00
Curs euro/leu mediu
anual 4,419 4,4446 4,445 4,4908 4,5681
Volumul exportului
realizat (lei) 219.014.478.000 233.190.383.600 242.741.450.000 257.735.993.600 286.164.056.400
0,1% din volumul
exportului realizat în
anul anterior
219.014.478 233.190.384 242.741.450 257.735.994
Sume alocate în PPE
pentru participarea la
târguri şi expoziţii
internaţionale (lei)
25.505.911 48.279.000 36.570.000 39.451.794
Ponderea sumelor
alocate prin PPE în
cuantumul de 0,1% din
volumul exportului
realizat în anul
anterior
11,65% 20,70% 15,07% 15,31%
Astfel, în perioada 2014-2017, pentru acţiunile de promovare a exporturilor, prin organizarea de
târguri şi expoziţii s-a alocat un buget de 149.806.705 lei, reprezentând 15,72%, din bugetul ce trebuia
alocat conform prevederilor Legii nr. 30/ 26.01.1999, respectiv suma de 952.682.305 lei.
Fondurile necesare finanţării acțiunilor aprobate prin PPE și PINT au fost solicitate şi
repartizate în bugetul ministerului ca sume totale, la titlul IV “Subvenții”, capitolul 80.01.40.13
“Susținerea exportului”, fără ca sumele să fie defalcate/evidențiate pe programe, fapt ce conduce la
situaţia în care nu pot fi determinate cheltuielile efectuate pentru fiecare program în parte (spre
exemplificare anul 2017).
Auditul a remarcat faptul că la nivelul ministerului nu a existat o evidență analitică (pe centre
de cost) a cheltuielilor și a plăților aferente contractelor derulate de minister pentru fiecare acțiune din
cadrul PPE, urmărirea cheltuielilor pe centre de cost având rolul de a ajuta conducerea departamentelor
de specialitate din cadrul ministerului să ia decizii corecte cu privire la eficienţa utilizării resurselor.
pagina 48 din 93
De asemenea, nu a fost realizată o legătură de tip cost –beneficiu între resursele solicitate prin proiectul
de buget, resursele alocate prin buget şi obiectivele anuale.
Monitorizarea PPE
Auditul a remarcat faptul că situațiile financiare anuale nu au anexate rapoarte de
performanţă în care să se prezinte, pe fiecare program (inclusiv PPE), obiectivele, rezultatele
preconizate şi cele obţinute, indicatorii şi costurile asociate, în conformitate cu prevederile Legii
finanțelor publice nr. 500/2002 și OMFP nr. 1159/2004, prin care sunt statuate modelul și conținutul
fișelor de programe.
De menționat este faptul că, atât OUG nr. 120/25.09.2002 și HG nr. 296/21.03.2007, cât și
ordinele de ministru privind aprobarea schemelor de ajutor de minimis pentru acţiunile din PPE, emise
în perioada 2014-2017, nu reglementează elementele definitorii ale unui program, respectiv
indicatorii de program.
Astfel, PPE nu îndeplinește toate condițiile pentru a fi recunoscut ca și program, conform
prevederilor pct. 37 al art. 1 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, potrivit căruia:
“programul reprezintă o acţiune sau un ansamblu coerent de acţiuni ce se referă la acelaşi ordonator
principal de credite, proiectate pentru a realiza un obiectiv sau un set de obiective definite şi pentru care
sunt stabiliţi indicatori de program care să evalueze rezultatele ce vor fi obţinute, în limitele de finanţare
aprobate”.
În perioada auditată, la nivelul ministerului nu a existat o monitorizare a modului de
derulare/implementare a PPE, nefiind identificat de către auditorii publici externi, vreun document în
care să se regăsească concluziile rezultate ca urmare a exercitării atribuțiilor legale de monitorizare.
În concluzie, în perioada auditată, ministerul nu a organizat activitatea PPE sub forma unor
acțiuni coerente, care să fie proiectate pentru realizarea unor obiective clar definite cu indicatori
de rezultat descriși în concordanță cu limitele de finanțare aprobate. Pe cale de consecință, nu a
existat o monitorizare a PPE, care să aibă drept scop obţinerea de informaţii relevante în vederea
fundamentării deciziilor cu privire la utilizarea eficientă a fondurilor publice alocate promovării
exporturilor.
Consiliul de Export
În anul 2004, în baza HG nr. 486/2004, s-a înființat Consiliul de Export (CE), structură
organizatorică la nivel național, cu caracter public-privat, fără personalitate juridică, în scopul
armonizării strategiilor sectoriale, intersectoriale și regionale cu Strategia Națională de Export, precum și
al stabilirii obiectivelor și priorităților în domeniul exportului, structură care își desfășoară activitatea în
baza Regulamentului propriu de organizare și funcționare, ultima formă a acestuia fiind aprobată pe
data de 27.01.2011.
Conducerea Consiliului de Export este asigurată de doi co-președinți, reprezentând sectorul
public și sectorul privat, desemnați dintre membrii Consiliului. Co-președintele care reprezintă sectorul
public este ales pe perioada mandatului aferent funcției publice în cadrul instituției componente a
Consiliului de Export, iar co-președintele care reprezintă sectorul privat este ales pentru un mandat de doi
ani.
pagina 49 din 93
Secretariatul Consiliului de Export este asigurat de către Direcția Generală Promovare Export
din cadrul ministerului de resort.
Principalele atribuții ale Consiliului de Export sunt următoarele:
- armonizează strategiile sectoriale, intersectoriale și regionale în cadrul strategiei naționale
de export, în scopul stabilirii priorităților de dezvoltare a exportului;
- identifică resursele de finanțare publice și private pentru realizarea programelor și acțiunilor
prevăzute de strategia naționala de export;
- propune programe care să asigure creșterea competitivității ofertei de export;
- inițiază acțiuni care conduc la creșterea și diversificarea exportului de mărfuri și servicii cu
valoare adaugată ridicată;
- analizează problematica curentă a activității de comerț exterior și formulează propuneri
pentru îmbunătățirea acesteia;
- recomandă modificări ale cadrului legislativ pentru eliminarea obstacolelor la export si
generarea unei creșteri a volumului de export;
- sprijină dezvoltarea activităților de promovare a serviciilor și asistenței de specialitate pentru
exportatori;
- monitorizează progresele, rezultatele și impactul implementării măsurilor, instrumentelor și
mecanismelor de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat, cuprinse în
strategia națională de export.
- mediatizează acțiunile, programele și măsurile care vizează dezvoltarea exportului.
Consiliul de Export are în componență reprezentanți ai instituțiilor publice și reprezentanți ai
structurilor patronale și profesionale cu atribuții și activitate în domeniul exportului.
Potrivit prevederilor art. 1 din HG nr. 486/2004, Consiliul de Export este o structură
organizatorică deschisă, la care pot să adere și alte instituții publice și structuri asociative din sectorul
privat cu atribuții în domeniul exportului.
Totodată, conform prevederilor din Anexa la HG nr. 486/2004, membrii Consiliului de export
sunt următorii:
Sectorul public (14 membri):
- Ministrul delegat pentru comerţ - Ministerul Economiei şi Comerţului;
- Secretar de stat - Ministerul Finanţelor Publice;
- Secretar de stat - Ministerul Economiei şi Comerţului (pentru politici industriale);
- Secretar de stat - Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei;
- Secretar de stat - Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale;
- Secretar de stat - Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului;
- Secretar de stat - Ministerul Afacerilor Externe;
- Secretar de stat - Ministerul Integrării Europene;
- Preşedinte - Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie;
- Preşedinte - Comisia Naţională de Prognoză;
- Viceguvernator - Banca Naţională a României;
- Preşedinte - Banca de Export-Import a României - S.A. (Eximbank);
- Vicepreşedinte - Institutul Naţional de Statistică;
- Director general - Autoritatea Naţională a Vămilor.
Sectorul privat (13 membri):
▪ Structuri asociative la nivel naţional:
pagina 50 din 93
- Confederaţii patronale reprezentative la nivel naţional (CONPIROM, UGIR 1903 etc.);
- Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR);
- Camera de Comerţ şi Industrie a României;
- Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România;
- Asociaţia Română a Băncilor.
▪ Structuri asociative patronale/profesionale la nivel de ramură:
- asociaţii de ramură din domeniile construcţiilor de maşini, electrotehnică şi electronică - un
reprezentant;
- asociaţii de ramură din domeniile textilelor, confecţiilor, pielăriei - un reprezentant;
- asociaţii de ramură din domeniile mobilei şi produselor din lemn - un reprezentant;
- asociaţii de ramură din domeniile tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor - un reprezentant;
- asociaţii de ramură din domeniul chimiei şi petrochimiei - un reprezentant;
- asociaţii de ramură din domeniile metalurgiei şi siderurgiei - un reprezentant;
- asociaţii de ramură din domeniile produselor agroalimentare - un reprezentant.
Auditul a remarcat faptul că, din punct de vedere al componenței Consiliului de Export, la
data aprobării HG nr. 486/2004, a existat un echilibru între membrii fondatori nominalizați în acest
act normativ, respectiv între reprezentanții instituțiilor (14 membri) și reprezentanții asociațiilor/
patronatelor (13 membri), situație care nu se mai regăsește în perioada auditată, întrucât sistemul
deschis al CE a permis creșterea numărului de membri prin votul majorității astfel încât în această
perioadă, conform proceselor verbale încheiate în urma reuniunilor CE se regăsesc cca 12 reprezentanți
ai instituțiilor publice și 21 reprezentanți ai asociațiilor/patronatelor profesionale (conform
ultimului proces verbal încheiat la nivelul anului 2017).
Majorarea numărului de membri ai CE s-a realizat numai ca urmare a unor hotărâri ale
Consiliului de Export, fără alte reglementări legale, care să completeze HG nr. 486/2004, prin care a
fost reglementată componența CE.
Astfel s-au creat premisele, ca în activitatea de promovare a exportului, interesele private
ale membrilor Consiliului de Export să primeze în detrimentul intereselor statului, care în fapt este
principalul finanțator al activității de promovare a exportului.
La nivelul Secretariatului CE nu a existat o evidență centralizată din care să reiasă data
acceptării membrilor noi în CE sau data ieșirii unor membri. Totodată, de menționat este faptul că în perioada auditată, nu a existat un Registru de evidență
a componenței Consiliului de Export, ce ar fi trebuit actualizat cu membrii titulari și înlocuitorii acestora
cu drept de vot, în termen de 10 zile lucrătoare de la numirea acestora sau de la data efectuării unor noi
nominalizări, așa cum prevede Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului de Export.
În perioada auditată, s-a remarcat o lipsă de preocupare a ministerului, în asigurarea
transparenței activității desfășurate de către Consiliul de Export, întrucât acesta nu dispune de un Registru
al proceselor verbale, care să permită accesarea dezbaterilor și hotărârilor adoptate de Consiliul de Export,
în condițiile în care Direcția Generală Promovare Export din cadrul ministerului de resort, actualmente
MMACA, avea obligația asigurării Secretariatului CE conform prevederilor Regulamentului de
organizare și funcționare a Consiliului de Export.
Auditul a remarcat multiple deficiențe în activitatea Consiliului de Export, ca de exemplu,
întocmirea unor procese verbale înregistrate sub același număr și în aceeași zi, unele fiind semnate chiar
pagina 51 din 93
de persoane diferite și conținând informații contrare celor prezentate în celelalte exemplare ale aceluiași
proces verbal. Potrivit pct.3.9 din Regulamentul de organizare și funcționare a CE, hotărârile Consiliului de
Export se adoptă cu votul majorității simple a membrilor prezenți la reuniune. Procedura de adoptare
a hotărârilor este prin vot deschis.
Auditul constată faptul că, componența CE a fost disproporționată, în favoarea mediului
privat. Asimetria reprezentării în favoarea părții private a asigurat votul majoritar la propunerile
avansate de mediul privat, în ceea ce privește acțiunile aprobate prin PPE.
Lipsa de transparență în ceea ce privește modul de adoptare a deciziilor în cadrul CE, rezultă
și din faptul că nu în toate situațiile, hotărârile luate de membrii Consiliului s-au adoptat prin vot
deschis, conform Regulamentului de organizare și funcționare a CE.
Au existat situații în care, fără a exista o reuniune propriu-zisă a reprezentanților entităților
membre CE, s-au comunicat prin email, Secretariatului CE, acordurile membrilor față de anumite
propuneri. Exemplificăm în acest sens procesele verbale: nr. 243040/07.08.2014, nr.
243165/20.11.2014, nr. 243182/26.11.2014, nr. 265540/22.12.2015, nr. 315002/11.01.2016, nr.
315060/04.03.2016, nr. 315092/31.03.2016, nr. 315264/27.07.2016.
Potrivit prevederilor art. 1 alin. 3) din HG nr. 486/2004, Consiliul de Export are în
componență reprezentanți ai instituțiilor publice, structurilor patronale și profesionale cu atribuții
și activitate în domeniul exportului, prevăzute în anexa, parte integrantă a acestei hotărâri.
Auditul a remarcat faptul că din componența CE au făcut parte și societăți care nu se
constituie într-o structură patronală și profesională cu atribuții și activitate în domeniul exportului,
exemplificând în acest sens o entitate care și-a exercitat dreptul de vot în cadrul reuniunilor CE, care au
avut loc în perioada auditată, respectiv: WTC (World Trade Center) București.
Totodată, s-a remarcat faptul că, în perioada 2014-2016 (perioadă în care CE a aprobat PPE),
la baza proceselor verbale ale reuniunilor CE, semnate doar de co-președininții CE, nu au existat liste
cu persoanele (titulari sau înlocuitori care au reprezentat entitățile membre ale CE) și semnăturile
acestora prin care să se confirme participarea la reuniunile Consiliului de Export și totodată votul
exercitat de acestea asupra hotărârilor luate.
În fapt, atașate proceselor verbale ale reuniunilor CE se regăsesc liste cu numele membrilor CE,
fără semnăturile persoanelor titulare sau înlocuitoare, care au participat și care în mod normal ar fi
trebuit să-și exercite votul în cadrul reuniunilor CE.
În majoritatea proceselor verbale încheiate în urma reuniunilor Consiliului de Export, sunt
consemnate doar opiniile reprezentanților structurilor asociative, auditul neidentificând și opiniile
reprezentanților părții publice.
Auditul nu a identificat componența comisiilor constituite pe domenii de activitate, pentru
desfăşurarea activităţii operative a Consiliului de Export, materialele întocmite de acestea, materiale ce
urmau a fi supuse dezbaterii Consiliului.. De asemenea, auditul nu a identificat o procedură în baza cărei
se desfășoară activitatea comisiilor constituite conform Regulamentului de organizare și funcționare a
Consiliului de Export, cât și activitatea în ansamblu a Consiliului de Export, având în vedere
complexitatea activității desfășurate de această structură, ce derivă din atribuțiile acesteia conferite prin
reglementările legale.
pagina 52 din 93
Excepție face anul 2017, când a fost identificată doar componența și propunerile înaintate
Consiliului de Export de către comisia pentru monitorizarea mecanismelor şi instrumentelor de susţinere
a exportului.
În fapt, neconstituirea acestor comisii a condus la neîndeplinirea în totalitate de către
Consiliului de Export, a atribuțiilor stabilite acestuia în HG nr. 486/2004.
Astfel, o serie de atribuții prevăzute în actul normativ mai sus menționat, cum ar fi identificarea
resurselor de finanțare publice și private pentru realizarea programelor și acțiunilor prevăzute de Strategia
Națională de Export, sau armonizarea strategiilor sectoriale, intersectoriale și regionale în cadrul SNE,
nu s-au reflectat în activitatea desfășurată de Consiliu de Export, această structură ocupându-se cu
precădere de activitatea de derulare a programului de târguri și misiuni economice.
Pentru a analiza în mod obiectiv toate aspectele legate de economicitatea, eficiența și
eficacitatea utilizării fondurilor publice pentru promovarea exportului, precum și impactul implementării
PPE, echipa de audit a transmis spre completare un chestionar către persoanele care au avut calitatea
de copreședinte a Consiliului de Export, cu scopul de a clarifica modalitatea în care CE și-a desfășurat
activitatea în perioada auditată, respectiv: modalitatea de selectare a târgurilor şi expoziţiilor prevăzute
în programele anuale; contribuția CE la îmbunătățirea cadrului legislativ incident exportului; modalitatea
de monitorizare a rezultatelor aplicării instrumentelor și mecanismelor de susținere și promovare a
exportului cu finanțare de la bugetul de stat etc.
Până la data finalizării misiunii de audit, nu a fost primit niciun răspuns.
În concluzie, în perioada auditată, lipsa de implicare a ministerului în activitatea Consiliului de
Export, a dus la situația neîndeplinirii atribuțiilor legale pentru care acesta a fost înființat, precum și la
desfășurarea activității în mod netransparent, existând riscul ca interesele statului în activitatea de
promovare a exportului să nu fie prioritare.
Auditul a remarcat faptul că, în perioada auditată, la nivelul ministerului nu a existat o bază
de date cu toate structurile patronale şi profesionale naționale, cu atribuţii şi activitate în domeniul
exportului, precum și cu numărul firmelor care fac parte din aceste structuri, nomenclatorul de produse
exportate și alte informații relevante, fapt confirmat și prin răspunsurile primite la chestionarele înaintate
conducerii structurilor de specialitate din cadrul MMACA.
Pentru a analiza în mod obiectiv anumite aspecte legate de modul de organizare și
comunicare cu furnizorul de ajutor de minimis (ministerul), în perioada 2014-2017, echipa de audit a
transmis spre completare un chestionar către 83 structuri patronale şi profesionale identificate ca având
atribuţii şi activitate în domeniul exportului.
Până la data finalizării auditului, au răspuns solicitărilor echipei de audit doar un număr de
17 structuri patronale şi profesionale (reprezentând 20,48% din numărul de 83 structuri identificate),
din analiza răspunsurilor la chestionare rezultând următoare:
- numărul de firme cu activitate de export afiliate la aceste structuri diferă, în funcție de sectorul
pe care îl reprezintă aceste entități,
- în ceea ce privește comunicarea cu furnizorul de ajutor de minimis (ministerul), 11 structuri
patronale și profesionale, au afirmat faptul că modalitatea de comunicare cu reprezentanții
departamentelor de specialitate din cadrul ministerului a fost în general bună, “în limitele birocrației”,
unele dintre aceste structuri precizând că:
- s-a găsit deschidere către comunicare și rezolvarea problemelor, dar procedurile rămân
greoaie și restrictive în mod nejustificat,
pagina 53 din 93
- deși comunicarea este bună, au existat probleme legate de stagnarea prelungită şi nejustificată
a documentaţiei aferente acţiunilor din Program.
Totodată, 4 structuri patronale și profesionale au afirmat faptul că modalitatea de comunicare
cu ministerul a fost greoaie, argumentul invocat fiind birocrația existentă la nivelul ministerului, în timp
ce 2 structuri au afirmat faptul că această comunicare a fost variabilă, în funcţie de persoanele care
s-au succedat la conducere.
Scheme de ajutor de minimis pentru acţiuni din cadrul PPE
În conformitate cu prevederile art. 2 alin. 4 din HG nr. 296/2007, prin ordine de ministru se
aprobă instituirea unor scheme de ajutor de minimis pentru următoarele acţiuni din cadrul
Programului de promovare a exportului, respectiv:
În perioada 2014-2017, deși s-au aprobat prin Ordine de ministru, toate cele 3 scheme de
ajutor de minimis reglementate de HG nr. 296/2007, în fapt, s-au alocat fonduri și s-au derulat doar
2 scheme de ajutor de minimis, respectiv:
Participarea operatorilor economici sub pavilion naţional la târguri şi expoziţii
internaţionale în străinătate;
Organizarea de misiuni economice şi acţiuni de promovare a exporturilor în străinătate.
1.) Schema de ajutor de minimis: “Participarea operatorilor economici, sub pavilion naţional,
la târguri şi expoziţii internaţionale organizate în străinătate”
Scopul schemei de ajutor de minimis
Scopul schemei de ajutor de minimis este acela de a susţine operatorii economici în procesul de
promovare a ofertei de export pe pieţele externe, prin acordarea de ajutoare de minimis pentru acoperirea
costurilor de participare, sub pavilion național, la târguri și expoziții internaționale.
Obiectivele schemei de ajutor de minimis sunt:
- promovarea exportului;
- îmbunătăţirea structurii exportului;
- îmbunătăţirea accesului produselor şi serviciilor româneşti pe pieţele externe.
Domeniul de aplicare al schemei de ajutor de minimis
Schema se aplică pentru promovarea exportului din toate domeniile, cu următoarele excepţii:
Participarea operatorilor economici sub pavilion naţional la târguri şi expoziţiiinternaţionale în străinătate
Organizarea de misiuni economice şi acţiuni de promovare a exporturilor în străinătate
Realizarea de studii de piaţă şi pe produse
pagina 54 din 93
- ajutoarele acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele pescuitului şi
acvaculturii, astfel cum sunt reglementate de Regulamentul (CE) nr. 104/2000 al Consiliului din 17
decembrie 1999 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul produselor pescăreşti şi de acvacultură;
- ajutoarele acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei
primare de produse agricole;
- ajutoarele acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul prelucrării şi
comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri:
atunci când valoarea ajutoarelor este stabilită pe baza preţului sau a cantităţii de astfel de
produse achiziţionate de la producători primari sau introduse pe piaţă de întreprinderile respective;
atunci când ajutoarele sunt condiţionate de transferarea lor parţială sau integrală către
producătorii primari;
- ajutoarele destinate activităţilor legate de export către ţări terţe sau către alte state membre,
respectiv ajutoarele direct legate de cantităţile exportate, ajutoarele destinate înfiinţării şi funcţionării unei
reţele de distribuţie sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export;
- ajutoarele condiţionate de utilizarea preferenţială a produselor naţionale faţă de produsele
importate;
- ajutoarele acordate întreprinderilor aflate în dificultate.
Programele anuale de participare a societăţilor comerciale româneşti la târguri şi expoziţii
internaţionale
Conform prevederilor art. 1 din Anexa la HG nr. 296/2007, modificată și completată prin HG
nr. 671/19.09.2016, participarea operatorilor economici la târguri şi expoziţii internaţionale se
realizează prin organizarea de pavilioane naţionale, standuri specializate pe produse sau miniexpoziţii
pe bază de programe anuale elaborate de către administratorul schemei (minister), astfel:
până la intrarea în vigoare a HG nr. 671/2016, cu consultarea patronatelor de ramură şi
aprobarea Consiliului de export;
după intrarea în vigoare a HG nr. 671/2016, cu consultarea prealabilă a patronatelor de
ramură şi a Consiliului de export.
Totodată, conform art. 7 al aceluiași act normativ, ministerul poate modifica sau completa
programul anual de participare la târguri şi expoziţii cu alte acţiuni de interes pentru promovarea
exporturilor româneşti și în limita plafonului de cheltuieli alocat cu această destinaţie, în condițiile
menționate anterior.
Auditul a remarcat faptul că, în perioada 2014-2017, nu a existat o strategie coerentă care
să descrie participarea societăților comerciale românești la târguri şi expoziţii, fapt care a avut un
impact negativ asupra activității de ansamblu, pornind de la activitățile de planificare/execuție
bugetară și activitățile de achiziții publice și până la eficiența și eficacitatea proceselor de organizare și
desfășurare a manifestărilor internaționale.
Afirmația de mai sus se bazează pe faptul că programele anuale de participare a societăţilor
comerciale româneşti la târguri şi expoziţii internaţionale au fost modificate de foarte multe ori, de la
an la an numărul modificărilor cunoscând o creștere, de la cca 4 modificări în anul 2014, la mai mult de
10 modificări în anul 2017, principalele cauze fiind: neîntrunirea numărului minim de firme necesar
pentru organizarea evenimentului; întârzieri ale procedurilor de atribuire a contractelor de prestări
pagina 55 din 93
servicii de organizare a târgurilor; întârzieri ale proceselor de selecționare a firmelor participante la
manifestările internaționale.
Auditul a remarcat în anii 2016-2017 o îmbunătățire a evidenței firmelor potențiale
participante la evenimentele organizate de către MMACA, în sensul în care dacă în perioada 2014-2015,
Proiectele Programelor anuale de târguri și expoziții internaționale, aprobate de Consiliul de Export, nu
conțineau informații relevante, respectiv: numărul de firme estimat care urma să participe la fiecare
eveniment propus a fi realizat și bugetul alocat pentru fiecare acțiune (Proiectul Programului aferent
anului 2014 nu contine nici număr de firme și nici bugetul alocat fiecarei actiuni; Proiectul Programului
aferent anului 2015 nu contine bugetul alocat fiecarei actiuni), ulterior, în Proiectele Programelor
anuale de târguri și expoziții internaționale aferente anilor 2016 și 2017, aprobate de Consiliul de
Export, aceste informații se regăsesc.
Totodată, auditul a remarcat faptul că în niciun Proiect al Programelor anuale de târguri și
expoziții nu sunt nominalizate firmele care și-au exprimat acordul de principiu pentru participare
la eveniment.
În acest sens, auditorii consideră important faptul că, la întocmirea Programelor anuale de
târguri și expoziții, să existe acordul de principiu scris al firmelor care manifestă un interes pentru
participarea la târgurile și expozițiile organizate în străinătate, pentru a se evita situațiile în care anumite
evenimente au fost anulate ca urmare a neîntrunirii numărului minim de firme expozante necesar pentru
organizarea evenimentului.
Raportat la Programele anuale inițiale, privind participarea la târguri și expoziții
internaționale, în perioada 2014-2017 au fost aprobate 431 de acțiuni de promovare a exportului, din
care au fost realizate 168 acțiuni, rezultând un grad de realizare de 38,98%.
Totodată, s-a remarcat un trend descendent în ceea ce privește gradul de realizare a
acțiunilor aprobate prin Programele anuale de participare la târguri și expoziții internaționale,
astfel cum rezultă din diagrama următoare:
* conform Programelor anuale aprobate inițial
Dacă în anul 2014 s-a înregistrat cel mai mare grad de realizare a acțiunilor aprobate (de
minister cu aprobarea/avizul Consiliului de Export) prin programele anuale de participare la târguri și
expoziții internaționale, respectiv 71,43% (45 acțiuni realizate, raportat la un număr de 63 de acțiuni
aprobate), în următorii ani din perioada auditată, gradul de realizare a cunoscut un trend descendent,
71.429%
36.066% 34.400%29.752%
38.979%
.000%
20.000%
40.000%
60.000%
80.000%
2014 2015 2016 2017 Total 2014 - 2017
Gradul de realizare a acțiunilor aprobate prin Programele anuale de participare la târguri și expoziții internaționale*
pagina 56 din 93
în anul 2017, înregistrându-se cea mai mică valoare, respectiv 29,75% (36 acțiuni realizate, raportat
la un număr de 121 de acțiuni aprobate).
Raportat la programele anuale finale, în perioada 2014-2017 au fost aprobate 217 acțiuni de
promovare a exportului, rezultând un grad de realizare de 77,42%.
Nerealizarea tuturor acțiunilor aprobate s-a datorat:
- neîntrunirii numărului minim al expozanților;
- nedepunerii la timp a documentelor de către patronate/firme exportatoare;
- lipsei de interes a firmelor exportatoare/patronatelor;
- anulării unor acțiuni la cererea patronatelor;
- neprezentării niciunui organizator la selecție.
Repartizarea acțiunilor de promovare a exportului, prin organizarea de târguri şi expoziţii,
aprobate prin Programele anuale finale și realizate în perioada 2014-2017, în funcție de sectoarele
economice cu potențial de creștere a exporturilor, este prezentată în tabelul următor:
Tabel nr. 13
Denumirea sectorului Nr. acțiuni aprobate Nr. acțiuni realizate
2014 2015 2016 2017 Total 2014 2015 2016 2017 Total
Industria construcțiilor de mașini 9 8 8 4 29 8 6 5 4 23
Multisectorial 4 2 3 4 13 3 2 2 2 9
Industria alimentară, băuturi, tutun 6 7 7 7 27 6 6 6 7 25
Industria sticlei, ceramicii, materiale de construcții 1 1 2 1 5 1 1 2 0 4
Industria mobilei și prelucrarea lemnului 4 7 6 4 21 3 6 4 3 16
Industria echipamente electrice, electronice 5 4 4 4 17 4 2 1 1 8
Audiovizual și design vestimentar 5 7 10 5 27 5 6 7 5 23
Cooperație și artizanat 1 3 4 4 12 1 3 4 4 12
Tehnologia informației și telecomunicațiilor 3 6 7 7 23 3 4 6 6 19
Protecția și securitatea muncii și a mediului 1 0 1 0 2 0 0 0 0 0
Industria textilă, îmbrăcăminte, încălțăminte 8 7 6 4 25 8 6 3 4 21
Industria de securitate și apărare 3 0 3 1 7 2 0 1 0 3
Industria metalurgică și siderurgică 1 0 1 0 2 1 0 1 0 2
Industria chimică 0 3 4 0 7 0 2 1 0 3
TOTAL 51 55 66 45 217 45 44 43 36 168
Raportat la numărul total al acțiunilor aprobate și realizate, repartizate pe sectoare
economice cu potențial de creștere a exporturilor, s-a remarcat faptul că cea mai mare pondere o
deține sectorul alimente, băuturi, tutun (14,88%), cu un număr de 25 acțiuni realizate în perioada
auditată, urmat de sectoarele audiovizual și design vestimentar, construcții de mașini, textile,
îmbrăcăminte, încălțăminte, tehnologia informației și telecomunicații, cu ponderi de peste 10,00%
deținute fiecare și alte sectoare economice, cu o pondere cumulată de 7,14%, așa cum se poate observa
și din diagrama următoare:
pagina 57 din 93
Bugetul schemei de ajutor de minimis și bugetul alocat prin programele anuale privind
participarea la târguri și expoziții internaționale
Potrivit art. 2 alin. 4 din HG nr. 296/2007, finanţarea în cadrul schemelor se acordă numai după
aprobarea acestora prin ordin de ministru.
Auditul a remarcat faptul că, deși pentru anul 2016, inițial prin Ordinul ministrului
Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri nr.1587/29.12.2015 și ulterior prin Ordinul nr.
455/16.05.2016, s-a aprobat valoarea maximă a ajutoarelor ce puteau fi acordate în cadrul schemei de
ajutor de minimis “Participarea operatorilor economici la târguri şi expoziţii internaţionale organizate
în străinătate", respectiv suma de 36.470 mii lei, în fapt, prin bugetul final aprobat pe data de
31.08.2016, pentru Programul anual aferent târgurilor și expozițiilor internaționale s-a alocat suma de
37.634 mii lei, mai mult cu 1.164 mii lei, decât suma maximă aprobată pentru această schemă de
sprijin.
În perioada auditată, limitele maxime ale ajutoarelor ce puteau fi acordate în cadrul schemei de
ajutor de minimis, precum și sumele prevăzute în bugetele finale aprobate prin Programele anuale privind
participarea la târguri și expoziții internaționale, sunt prezentate în tabelul următor: Tabel nr. 14
Anul
Program promovare export (PPE) Program anual de târguri și
expoziții internaționale
Diferențe Ordin aprobare Sumă maximă alocată
târgurilor internaționale
(lei)
Perioada
alocării
Dată
aprobare
Buget final
aprobat (lei) Nr./dată Data intrării
în vigoare
2014
2506/30.12.2013 06.02.2014 19.000.000 01.01.2014 -
30.06.2014 22.09.2014
21.951.443
13.048.557
685/27.05.2014 02.07.2014 16.000.000
01.07.2014 - 31.12.2014
2015
1228/17.10.2014 01.01.2015 30.000.000 01.01.2015 -
30.06.2015 24.09.2015
34.360.711
35.639.289
484/23.04.2015 01.07.2015 40.000.000
01.07.2015 -
31.12.2015
pagina 58 din 93
Anul
Program promovare export (PPE) Program anual de târguri și
expoziții internaționale
Diferențe Ordin aprobare Sumă maximă alocată
târgurilor internaționale
(lei)
Perioada
alocării
Dată
aprobare
Buget final
aprobat (lei) Nr./dată Data intrării
în vigoare
2016
1587/29.12.2015 13.01.2016 36.470.000 01.01.2016 - 31.12.2016 31.08.2016
37.634.036
-1.164.036
455/16.05.2016 17.05.2016 36.470.000
17.05.2016 -
31.12.2016
2017 455/16.05.2016 17.05.2016 37.800.000 01.01.2017 - 31.12.2017
21.09.2017 31.215.717 6.584.283
TOTAL 2014-2017 125.161.906 -
Repartizarea bugetului aprobat pentru acţiuni de promovare a exporturilor, prin organizarea
de târguri şi expoziţii, în funcție de sectoarele economice cu potențial de creștere a exporturilor, este
prezentată în tabelul următor: Tabel nr. 15 (lei)
Nr
crt Denumirea sectorului
Buget aprobat*
2014 2015 2016 2017 TOTAL %
1 Industria construcțiilor de mașini 3.457.188 4.323.593 3.915.988 3.892.224 15.588.993 12,46%
2 Multisectorial 1.095.438 950.000 1.120.072 2.152.276 5.317.787 4,25%
3 Industria alimentară, băuturi, tutun 3.049.421 6.282.587 6.042.218 6.316.152 21.690.378 17,33%
4 Industria sticlei, ceramicii, materiale de construcții 198.876 374.260 921.030 555.209 2.049.375 1,64%
5 Industria mobilei și prelucrarea lemnului 2.903.915 5.744.820 6.062.688 4.759.848 19.471.271 15,56%
6 Industria echipamente electrice, electronice 2.025.759 2.370.093 2.069.304 1.956.510 8.421.666 6,73%
7 Audiovizual și design vestimentar 2.397.899 4.067.465 5.222.541 3.360.999 15.048.905 12,02%
8 Cooperație și artizanat 218.541 1.268.681 1.965.018 2.247.756 5.699.996 4,55%
9 Tehnologia informației și telecomunicațiilor 1.740.225 3.481.899 3.991.356 4.241.529 13.455.009 10,75%
10 Protecția și securitatea muncii și a mediului 250.000 0 300.000 0 550.000 0,44%
11 Industria textilă, îmbrăcăminte, încălțăminte 3.659.107 3.800.586 2.931.806 1.540.774 11.932.272 9,53%
12 Industria de securitate și apărare 716.516 0 1.110.551 192.441 2.019.508 1,61%
13 Industria metalurgică și siderurgică 238.558 0 315.321 0 553.879 0,44%
14 Industria chimică 0 1.696.727 1.666.142 0 3.362.869 2,69%
Total 21.951.443 34.360.711 37.634.036 31.215.717 125.161.906 100,00%
* conform Planurilor anuale finale
În totalul bugetului alocat în perioada 2014-2017, prin Programele anuale de participare a
societăţilor comerciale româneşti la târguri şi expoziţii internaţionale, cea mai mare pondere o deține
bugetul alocat sectorului Alimente, băuturi, tutun (17,33%), urmat de sectoarele Mobilă și prelucrarea
lemnului, Construcții de mașini, Audiovizual și design vestimentar, Tehnologia informației și
telecomunicații (ale căror bugete dețin ponderi de peste 10,00% fiecare) și alte sectoare economice (cu
o pondere totală de 22,35%), așa cum se poate observa și din diagrama următoare:
12.455%
17.330%
15.557%
12.024%
10.750%
9.533%
Alte sectoare 22.351%
Bugetul total aprobat prin Programele anuale, în perioada 2014-2017, defalcat pe principalele sectoare cu potențial de creștere a exporturilor
Industria construcțiilor de mașini Industria alimentară, băuturi, tutun
Industria mobilei și prelucrarea lemnului Audiovizual și design vestimentar
Tehnologia informației și telecomunicațiilor Industria textilă, îmbrăcăminte, încălțăminte
Altele
pagina 59 din 93
Selectarea târgurilor şi expoziţiilor prevăzute în Programele anuale
Potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) din Anexa la HG nr. 296/2007, cu modificările și
completările ulterioare, selectarea târgurilor şi expoziţiilor prevăzute în programul anual se face în
baza următoarelor criterii:
a) asigurarea expansiunii şi diversificării geografice a exportului românesc pe pieţe cu
potenţial de import ridicat;
b) promovarea produselor şi serviciilor cu valoare adăugată ridicată;
c) importanţa târgurilor respective pe plan internaţional;
d) performanţele obţinute de participanţii români la ediţiile anterioare ale târgurilor
respective.
Pentru a analiza principiile de eficiență și eficacitate a alocării și utilizării fondurilor publice,
echipa de audit a solicitat conducerii structurilor de specialitate din cadrul ministerului, să ofere informații
referitoare la criteriile aplicate pentru selectarea produselor și serviciilor cu valoare adăugată ridicată,
și referitoare la indicatorii de performanță analizați ca urmare a participării la târguri. Până la data
finalizării acțiunii de audit, reprezentanții MMACA nu au răspuns acestor solicitări.
Având în vedere faptul că participarea operatorilor economici la târguri şi expoziţii internaţionale
se realizează pe bază de programe anuale elaborate cu consultarea prealabilă a patronatelor de ramură şi
a Consiliului de Export, pentru a analiza în mod obiectiv aspectele legate de criteriile luate în calcul la
selectarea manifestărilor organizate în străinătate, echipa de audit a transmis spre completare un
chestionar către persoanele care au avut calitatea de copreședinte a Consiliului de Export în perioada
auditată, însă, până la data finalizării misiunii de audit, nu a fost primit niciun răspuns din partea
acestor persoane.
În concluzie, selectarea acțiunilor de promovare a exportului nu s-a efectuat în baza unor
criterii clare și obiective, creându-se astfel premisele unor evaluări subiective, cu consecințe în utilizarea
fondurilor publice, cu nerespectarea principiului economicității, eficienței și eficacității.
Beneficiarii schemei de ajutor de minimis
Beneficiarii Programului de participare la târguri si expoziții internaționale, sunt operatorii
economici, persoane juridice române, care îndeplinesc condițiile de eligibilitate prevăzute de HG nr.
296/2007, în principal să aibă în obiectul de activitate operațiuni de export, să nu aibă datorii la bugetul
de stat și local, să nu se afle în procedura de executare silită, închidere operaţională, dizolvare, lichidare,
insolvenţă, să respecte normele de participare elaborate de minister și să se încadreze în ajutorul de
minimis.
Dinamica numărului de firme beneficiare a schemei de ajutor de minimis, participante la
târguri și expoziții internaționale, beneficiare a ajutorului de minimis în perioada 2014-2017, este
prezentată în diagrama următoare:
pagina 60 din 93
Numărul de firme participante la târguri și expoziții internaționale, beneficiare a ajutorului de
minimis, a cunoscut o evoluție oscilantă, astfel că, față de anul 2015, când s-a înregistrat cel mai mare
număr de firme beneficiare a ajutorului de minimis, respectiv 398 firme (reprezentând o creștere cu
3,64%, comparativ cu anul 2014), în anul 2016, numărul de firme a scăzut cu 11,48%, pentru ca în anul
2017, să se înregistreze o scădere cu 21,34%, față de anul de referință 2015.
Auditul a remarcat faptul că o serie de firme participă constant, în fiecare an, la
evenimentele aprobate prin Programul de promovare a exportului, unele participând și de mai
mult de 4 ori într-un an cu toate că, reglementările în vigoare prevedeau un număr maxim de 4
participări.
Modalitatea de acordare a ajutorului de minimis
Fondurile bugetare repartizate anual pentru realizarea programului de participare la târguri şi
expoziţii internaţionale se utilizează pentru acoperirea parţială sau totală a unor categorii de cheltuieli,
după cum urmează:
50% din cheltuielile privind: transportul extern, cazarea şi asigurarea medicală pentru
câte un participant de la fiecare expozant, la nivelul baremelor stabilite pentru instituţiile publice;
100% din cheltuielile pentru:
- transportul, asigurarea şi manipularea exponatelor, mostrelor şi materialelor publicitare,
formalităţile vamale aferente acestora,
- depozitarea ambalajelor aferente exponatelor pe perioada desfăşurării acţiunii promoţionale,
- elaborarea proiectului de execuţie a standului, închirierea, construirea şi/sau amenajarea
spaţiului expoziţional, transportul materialelor aferente,
- cheltuielile generale pe perioada de desfăşurare a acţiunilor promoţionale,
- cheltuielile de reprezentare şi de protocol pentru oferirea unor trataţii în limita echivalentului
în lei al sumei de 500 de euro/acţiune,
pagina 61 din 93
- cheltuielile de deplasare pentru persoanele care organizează şi coordonează acţiunile,
inclusiv pentru un reprezentant din partea patronatului de ramură sau a asociaţiei profesionale
care contribuie la realizarea acţiunii respective, a căror perioadă de deplasare va fi stabilită prin caietul
de sarcini al acţiunii,
- cheltuielile pentru materialele publicitare, de prezentare şi promovare cu caracter economic
general şi pentru mediatizarea prezenţei româneşti la acţiunile promoţionale,
- cheltuielile aferente comisionului prevăzut în contractul încheiat cu societatea organizatoare a
pavilioanelor naţionale, standurilor specializate pe produse şi miniexpoziţiilor,
- alte cheltuieli care se justifică a fi alocate pentru realizarea târgurilor şi expoziţiilor
internaţionale, cu aprobarea ordonatorului principal de credite.
Cofinanțarea din fonduri bugetare a participării firmelor la târguri internaționale din unele
țări ale Europei
Exportatorii din cadrul UE beneficiază de două mari modalităţi de susţinere5.
Prima provine din instrumentele generate la nivel UE pentru internaţionalizarea IMM-urilor. Un
principiu fundamental adoptat în legislaţia comunitară este acela de susţinere şi încurajare a IMM-urilor
să beneficieze de existenţa şi dezvoltarea pieţelor în afara UE, în special prin măsuri active de sprijin pe
aceste pieţe şi training (Legea IMM-urilor, Small Business Act).
A doua derivă din politica comercială comună şi Strategia „Global Europe”, care vizează măsuri
şi instrumente active de susţinere a exportatorilor să pătrundă pe pieţele externe (accesul pe piaţă), din
perspectiva acordurilor comerciale cu ţările terţe.
Ţările performante la export dispun de instituţii puternice, integrate, de promovare, susţinere şi
dezvoltare a exportului, precum şi de un complex de instrumente de susţinere.
Modalitatea de repartizare a fondurilor bugetare pentru realizarea programelor de participare la
târguri şi expoziţii internaţionale alte unor țări din Europa este prezentată în tabelul următor:
Tabel nr. 16
Țara Zona de desfăşurare a
târgului
Fonduri bugetare utilizate
pentru acoperirea costurilor
participării
Cheltuieli acoperite din fonduri bugetare
Germania Țări UE și din afara UE 45-65%
- închirierea spaţiului expozitional
- înscrierea firmelor in catalogul târgului
- anunţuri in presa de specialitate
- reclama generala organizare conferinţe de presa
Spania
Țări UE
pana la 50% pentru primii 3 ani si
max. 30% pana la 5 ani de
participare
- cheltuielile legate de participările colective ale
firmelor
Țări din afara UE pana la 75% in primii 3 ani si max.
50% pana la 5 ani de participare
- cheltuielile legate de participările colective ale
firmelor
Italia Piețe ţintă stabilite de
ICE 15-20%
- cheltuielile legate de participările colective ale
firmelor
Grecia Piețe țintă 40-60% - cheltuielile legate de participările colective ale
firmelor
Polonia Piețe țintă 50% din cheltuielile eligibile
limite: suma maxima/firmă=
-transportul exponatelor, asigurarea acestora,
cheltuieli de vămuire si expediere;
5 Sursa: studiul IER” Perspective şi provocări ale exporturilor româneşti “, coordonator Cornel Albu
pagina 62 din 93
Țara Zona de desfăşurare a
târgului
Fonduri bugetare utilizate
pentru acoperirea costurilor
participării
Cheltuieli acoperite din fonduri bugetare
aprox. 2000 euro suma maxima pe
eveniment = aprox. 25.000 euro
numărul minim de participanţi = 4
-închirierea spaţiului de expunere sau a sălii pentru
desfăşurarea evenimentului;
-aranjarea, asamblarea, decorarea spaţiului;
-servicii tehnice;
-pregătirea si printarea invitaţiilor, a materialelor de
informare si reclama;
-cheltuielile de transport si cazare pentru un singur
reprezentant al fiecărei firme participante;
-elaborarea unui studiu al pieţei externe vizate
Portugalia Piețe țintă 75% din cheltuielile eligibile
- închirierea de echipamente sau dotări si spatii de
expoziţie
- Contractarea de servicii specializate
- Deplasări si cazare
- Achiziţia de informaţii si documentaţie specifica.
Marea
Britanie
Țări UE 1500 lire/firma (participare în
grup)
-cheltuielile legate de participările colective ale
firmelor
Țări din afara UE 2000 lire/firma (participare în
grup)
Țări țintă
2500 lire/firma (participare în
grup); 3000 lire/firmă pentru prima
participare
Belgia Țări din afara UE
50% din cheltuielile de deplasare
si realizarea materialelor
promotionale
- gratuit o suprafaţa de 6 mp./firma,
- se cofinanteaza cheltuielile pentru cel mult 3
acţiuni promotionale pe o piaţa
Cehia Țări țintă limita maxima este de 72.000 euro
/an -chirie si construcţie stand
Auditul a remarcat faptul că actele normative ce reglementează PPE nu prevăd
condiționalități în ceea ce privește un prag maxim pe eveniment, al finanțării unui operator economic,
așa cum prevăd programele altor țări, din acest punct de vedere fiind un program accesibil unei game
largi de beneficiari.
Selectarea firmelor participante la evenimente (beneficiarii schemei de sprijin)
Depunerea dosarelor firmelor participante (expozante) la manifestările internaționale se face la
registratura ministerului, de către firmele interesate să participe, fie individual, fie prin intermediul
patronatelor/asociațiilor profesionale care au solicitat acțiunea pentru firmele care sunt membre ale
acestora, termenele de depunere ale acestor dosare fiind modificate de mai multe ori în perioada
auditată, prin procedurile operaționale de derulare a activităților pentru participarea firmelor românești
la târguri și expoziții internaționale, aprobate prin ordin de ministru.
Analiza efectuată de către echipa de audit a relevat faptul că nu a existat o transparență în
accesarea schemei de sprijin de către firmele potențiale participante la evenimente întrucât, deși
există un portal de comerț exterior, nu a existat o aplicație de înscriere on-line a firmelor.
Afirmația este susținută și de faptul că majoritatea dosarelor de înscriere cu documentele firmelor
participante la manifestările expoziționale internaționale, au fost depuse la registratura ministerului de
către patronatele/asociațiile profesionale care au solicitat acțiunea la momentul aprobării Programului de
promovare a exportului. Astfel, deși legea nu îngrădește accesul la schema de minimis a firmelor care
nu fac parte dintr-o structură asociativă, au fost selectate doar firme membre ale acestor structuri
asociative.
pagina 63 din 93
Întrucât la nivelul ministerului nu a existat o evidență centralizată în ceea ce privește data
depunerii dosarelor de înscriere a firmelor expozante la evenimentele organizate în străinătate, prin
chestionarul adresat departamentelor de specialitate din cadrul ministerului, s-a solicitat o apreciere pe o
scară de la 1 la 10, cu privire la respectarea termenelor limită de depunere a dosarelor de către
patronate/asociații profesionale, unde 1 înseamnă un grad redus de respectare a termenelor de depunere
stabilite prin procedurile interne, iar 10 un grad ridicat.
Din analiza răspunsurilor la chestionarul adresat, rezultă un grad scăzut în ceea ce privește
respectarea acestor termene, structurile de specialitate din cadrul MMACA precizând următoarele:
„Situația nu poate fi generalizată, există asociații care sunt de gradul 1, până la altele de gradul 8. O
medie ponderată ar fi de 6”.
Selectarea operatorilor economici participanţi la târguri şi expoziţii internaţionale se realizează
de către o comisie numită prin ordin al ministrului, formată din reprezentanţi ai ministerului şi ai
patronatelor de ramură/asociaţiilor profesionale, în funcţie de suprafaţa de expunere disponibilă
pentru fiecare acţiune şi de îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate prevăzute la art. 3 din Anexa la HG
nr. 296/2007.
În perioada auditată, comisia pentru selectarea operatorilor economici participanți la
târguri și expoziții internaționale sau misiuni economice în străinătate (CSF) a fost numită prin
Ordinul ministrului Economiei nr.1086/13.05.2013, nr.1012/24.08.2015, nr. 624/ 16.06.2016, nr.
446/04.04.2017.
Având în vedere faptul că din comisiile de selecție au făcut parte și reprezentanţi ai patronatelor
de ramură/asociaţiilor profesionale, auditul nu a identificat existența unor acorduri/contracte,
încheiate între minister și aceste structuri, care să stabilească drepturile și obligațiile celor două părți,
inclusiv măsuri de constrângere sau sancțiuni față de reprezentanții patronatelor de ramură/asociaţiilor
profesionale, implicați în selectarea operatorilor economici participanţi la târguri şi expoziţii
internaţionale.
O serie de responsabilități ale asociațiilor profesionale/patronale referitoare la selecția firmelor
participante și relația cu acestea pe timpul pregătirii și desfășurarii manifestării au fost precizate în
caietele de sarcini întocmite pe parcursul derulării procedurilor de atribuire a contractelor de servicii
încheiate cu firmele organizatoare, în condițiile în care aceste asociații profesionale/patronale nu sunt
parte în contractul de servicii, iar activitatea de selecție a operatorilor economiei ce urmează a participa
la eveniment, conform procedurilor interne aprobate în 2016, se efectuează cu 180 de zile înainte, dar nu
mai devreme de 120 de zile de la începerea manifestării.
Auditul a remarcat faptul că în reglementările legale care au produs efecte în perioada
auditată (atât în legislația primară, cât și secundară), nu se regăsește condiția referitoare la numărul
minim de firme, respectiv (minim 7 firme), care ar trebui să solicite înscrierea pentru ca o acțiune să fie
realizabilă. Cu toate acestea, entitatea auditată a utilizat un astfel de criteriu pe care l-a menționat doar în
documentele de aprobare ale programelor anuale, fapt ce poate fi interpretat ca o lipsă de transparență în
ceea ce privește modul de adoptare a deciziilor.
Mai mult decât atât, această condiție nu putea fi generalizată pentru toate acțiunile aprobate în
programele anuale întrucât, sunt acțiuni care vizează domeniul securității naționale, la care nu poate fi
întrunit numărul de minim 7 firme, condiție pentru ca evenimentul să fie realizabil deoarece, în acest
sector sunt puține societăți active care au un nomenclator de export.
pagina 64 din 93
În conformitate cu prevederile Procedurilor operaționale de derulare a activităților pentru
participarea firmelor românești la târguri și expoziții internaționale, aprobate prin Ordinele de ministru
nr. 805/17.06.2014, nr. 1266/05.11.2014, nr. 54/15.01.2015, nr. 686/05.06.2015, nr. 998/20.08.2015, nr.
1128/07.10.2016, ședința de selecție a firmelor participante se desfășoară în conformitate cu Normele
privind selectarea firmelor expozante la misiuni economice în străinătate, târguri și expoziții
internaționale (aprobate prin ordin de ministru), iar în funcție de alocarea bugetară disponibilă, CSF
aplică cu unanimitate de voturi criterii suplimentare de selecție, în ordinea importanței respectiv: ordinea
înscrierii și numărul de participări anterioare, fiind avantajate firmele cu număr mai mic de
participări.
Auditul a remarcat faptul că, în perioada 2014-2017, nu au fost elaborate și aprobate Norme
privind selectarea firmelor expozante la misiuni economice în străinătate, târguri și expoziții
internaționale, așa cum s-a prevăzut în procedurile operaționale care au produs efecte în perioada auditată,
fapt confirmat de structurile de specialitate din cadrul MMACA, prin răspunsul la Chestionarele
transmise de către echipa de audit.
Mai mult decât atât, prin neelaborarea Normelor, nu au fost stabilite nici atribuțiile comisiei
de selecție, întrucât ordinele de ministru privind numirea comisiilor pentru selectarea operatorilor
economici participanți la târguri și expoziții internaționale sau misiuni economice în străinătate
(CSF) respectiv ordinele nr.1086/13.05.2013, nr. 1012/24.08.2015, nr. 624/16.06.2016, nr.
446/04.04.2017, reglementează faptul că atribuțiile comisiei sunt stabilite prin norme de selecție.
Potrivit art. 3 din Anexa la HG nr. 296/2007, cu modificările și completările ulterioare,
beneficiarii programului de participare la târguri şi expoziţii internaţionale sunt operatorii economici,
persoane juridice române, care îndeplinesc următoarele condiţii de eligibilitate:
- sunt înregistraţi potrivit Legii societăţilor comerciale nr. 31/1990, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei,
republicată, şi îşi desfăşoară activitatea în România;
- produsele sunt de concepţie şi/sau marcă proprie, de calitate şi cu valoare adăugată
ridicată;
- au în obiectul de activitate operaţiuni de export şi nomenclatorul de export corespunde cu
profilul târgului la care se solicită participarea;
- nu beneficiază de finanţare de la alţi furnizori de minimis, pentru acoperirea aceloraşi
categorii de cheltuieli eligibile pentru târgul sau expoziţia internaţională organizată în străinătate la care
aplică;
- nu sunt firme împotriva cărora a fost emisă o decizie de recuperare a unui ajutor de stat,
dacă această decizie de recuperare nu a fost deja executată;
- nu înregistrează debite la bugetul de stat, respectiv la bugetele locale, la data depunerii cererii
de înscriere - declaraţiei pe propria răspundere pentru participare la târguri şi expoziţii internaţionale
organizate în străinătate;
- nu se află în procedura de executare silită, închidere operaţională, dizolvare, lichidare,
insolvenţă colectivă şi nu îndeplinesc criteriile prevăzute de lege pentru a fi supuşi unei proceduri de
insolvenţă colectivă la cererea creditorilor lor;
- nu sunt consideraţi în dificultate în conformitate cu Orientările privind ajutorul de stat pentru
salvarea şi restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate 2014/C248/01;
pagina 65 din 93
- pot face dovada că au depus garanţia de participare în valoare de 2.000 lei;
- au obţinut rezultate pozitive privind eficienţa participării la târguri şi expoziţii, cu sprijin
de la bugetul de stat, în cazul prezenţei la astfel de acţiuni anterioare;
- sunt respectate de către solicitanţi prevederile normelor privind principalele
activităţi/acţiuni care vor fi realizate de operatorii economici participanţi la târguri şi expoziţii
internaţionale finanţate parţial de la bugetul de stat, elaborate de Ministerul Economiei, Comerţului şi
Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, în cazul prezenţei acestora la astfel de acţiuni anterioare;
- numărul de participări ale unui operator economic la târguri internaţionale, cu sprijin de la
bugetul de stat, este de maximum 4 pe an;
- nu folosesc ajutorul pentru achiziţionarea de vehicule de transport rutier de mărfuri;
- nu au beneficiat în ultimii 2 ani fiscali şi în anul fiscal în curs, fie din surse ale statului sau
ale autorităţilor locale, fie din surse comunitare, de ajutor de minimis care, cumulat, să depăşească
echivalentul în lei a 200.000 euro.
Auditul a remarcat faptul că prevederile legale care reglementează PPE nu definesc o serie
de termeni și nu detaliază modul în care se poate urmări îndeplinirea unor condiții de eligibilitate,
fapt ce are implicații directe asupra stabilirii eligibilității operatorilor economici, pentru ca aceștia
să poată beneficia de ajutorul de minimis, exemplificând în acest sens următorii termeni/condiții
de eligibilitate: nomenclator de export, produse de calitate şi cu valoare adăugată ridicată, rezultate
pozitive privind eficienţa participării la târguri şi expoziţii, ajutorul nu este folosit pentru pentru
achiziţionarea de vehicule de transport rutier de mărfuri.
De asemenea, auditul a remarcat faptul că anumite entităţi au fost selectate să participe la
târguri şi expoziţii internaţionale și implicit să beneficieze de ajutorul de minimis, deși nu îndeplineau
condiţiile de eligibilitate prevăzute de lege.
În acest sens, exemplificăm câteva condiții de eligibilitate prevăzute în HG nr. 269/2007, care
nu au fost respectate (sau pentru care nu există dovada faptului că au fost respectate), la selectarea
firmelor românești care au beneficiat de ajutorul de minimis, în urma participării la târgurile și expozițiile
internaționale desfășurate în perioada 2014-2017:
Condiția de eligibilitate: produsele cu care firmele participă la târgurile internaționale
trebuie să fie “de concepţie şi/sau marcă proprie ”;
Condiția de eligibilitate: societatea nu au beneficiat în ultimii 2 ani fiscali şi în anul fiscal
în curs, fie din surse ale statului sau ale autorităţilor locale, fie din surse comunitare, de ajutor de
minimis care, cumulat, să depăşească echivalentul în lei a 200.000 euro;
Condiția de eligibilitate: ca operatorii economici să fi obţinut rezultate pozitive privind
eficienţa participării la târguri şi expoziţii, cu sprijin de la bugetul de stat, în cazul prezenţei la astfel de
acţiuni anterioare;
Condiția de eligibilitate: ca operatorii economici să nu folosească ajutorul pentru
achiziţionarea de vehicule de transport rutier de mărfuri (s-a constatat faptul că doar în baza declarației
pe proprie răspundere s-a consemnat în procesele verbale de selecție îndeplinirea condiției).
În concluzie, ca urmare a analizei efectuate, auditul a evidențiat faptul că lipsa de preocupare a
ministerului în elaborarea și aprobarea unor Norme privind selectarea firmelor expozante la misiuni
economice în străinătate, târguri și expoziții internaționale, a creat premisele acordării ajutorului de
minimis în mod discreționar, existând situații în care operatori economici care nu îndeplineau criteriile
de eligibilitate impuse, au beneficiat de sume semnificative de la bugetul de stat.
pagina 66 din 93
În conformitate cu prevederile art. 5 din Ordinul ministrului nr. 455/2016 de aprobare a
schemei de ajutor de minimis:
“Declaraţia pe propria răspundere a beneficiarilor ajutorului de minimis referitoare la
respectarea regulii privind cumulul ajutoarelor situate sub pragul de minimis admis este prevăzută în
anexa nr. 5, care face parte integrantă din prezentul ordin. Această declaraţie pe propria răspundere
privind ajutorul cumulat de minimis face obiectul verificării de către MECRMA şi este asumată de
beneficiar. La data intrării în funcţiune a RegAS (Registrul ajutoarelor de stat), MECRMA va trebui,
obligatoriu, să verifice declaraţia tuturor aplicanţilor”.
Totodată, la art. 12 din Anexa 1 la Ordinul ministrului nr. 455/2016 se menționează
următoarele:
“(1) MECRMA, prin Comisia de selecţie, va acorda un ajutor de minimis numai după ce va
verifica criteriile de eligibilitate a beneficiarilor, inclusiv conform regulilor de ajutor de stat, respectarea
regulii cumulului, respectiv dacă suma totală a ajutoarelor de minimis primite pe parcursul unei perioade
de 2 ani fiscali şi în anul fiscal în curs de către societatea/întreprinderea unică, fie din surse ale statului
sau ale autorităţilor locale, fie din surse comunitare, nu depăşeşte pragul de 200.000 euro, respectiv de
100.000 euro, dacă operatorul economic/întreprinderea unică efectuează transport de mărfuri în contul
terţilor sau contra cost”.
Această prevedere se regăsește și în Ordinele ministrului nr. 2506/2013, nr. 685/2014, nr.
1228/2014, nr. 484/2015, la art. 11 din Anexa 1, ordine care au produs efecte începând cu anul 2014,
până la intrarea în vigoare a Ordinului ministrului nr. 455/2016.
Totodată, menționăm faptul că, potrivit prevederilor art. 4 din Ordinul ministrului nr. 455/2016,
cererea de înscriere - declaraţie pe propria răspundere a operatorului economic nu exonerează
furnizorul de ajutor de minimis de obligaţia de a verifica îndeplinirea de către operatorul economic a
condiţiilor de eligibilitate.
În cazul cumulului ajutoarelor situate sub pragul de minimis admis, deși în procesele
verbale de selecție nu se face referire la îndeplinirea acestei condiții de eligibilitate, comisia de selecție
a admis ca fiind suficiente doar declarațiile pe proprie răspundere ale beneficiarilor ajutorului de
minimis, fără a se solicita susținerea acestora cu documente doveditoare.
În acest sens, auditul a identificat fișe de înscriere care conțin informații eronate în ceea ce
privește ajutorul de minimis de care o firmă a beneficiat anterior solicitării participării la un eveniment
internațional.
Potrivit prevederilor art. 11, alin. (2) din Ordinul ministrului nr. 455/2016:
“Comisia de selecţie (...) va comunica rezultatele selecţiei operatorilor economici şi va înştiinţa
operatorii economici selectaţi asupra valorii estimative a ajutorului de minimis ce poate fi acordat”.
Referitor la obligația administratorului schemei de sprijin, de a informa în scris operatorii
economici selectaţi asupra pragului maxim al ajutorului şi cu privire la caracterul de minimis al acestuia,
prevederi similare se regăsesc și în Ordinele ministrului nr. 2506/2013, nr. 685/2014, nr. 1228/2014,
nr. 484/2015, la art. 11 din Anexa 1, ordine care au produs efecte începând cu anul 2014, până la intrarea
în vigoare a Ordinului ministrului nr. 455/2016.
Analizând documentele de selecție a operatorilor economici participanţi la acțiunile care au
făcut parte din eșantionul selectat, nu s-a identificat modalitatea prin care s-au comunicat rezultatele
comisiei de selecție, astfel încât să se precizeze termenul și modalitatea de contestare și către cine se va
pagina 67 din 93
face aceasta, existând riscul ca aceste aspecte să fie considerate de către operatorii economici o
obstrucționare a posibilității de contestare a Procesului verbal de selecție.
Auditul a remarcat faptul că la nivelul ministerului nu a existat o bază de date actualizată
cu entitățile/societățile românești care au realizat exporturi în perioada 2014-2017, bază de date care
să conțină informații cu privire la: denumire entitate/societate, denumire produs/categorie produs
exportat, valoarea exportului realizat, țara în care s-a realizat exportul și totodată o bază de date cu
branduri sectoriale de export înregistrate la OSIM, branduri regionale și chiar naționale, fapt confirmat și
prin răspunsurile primite la chestionarele înaintate conducerii structurilor de specialitate din cadrul
MMACA. Totodată, reprezentanții structurilor de specialitate din cadrul MMACA au făcut precizarea că
fiecare consilier economic trebuie să își creeze o bază de date, pornind de la solicitările companiilor
române pentru piața externă unde acesta își desfășoară activitatea.
Pentru a analiza în mod obiectiv aspectele referitoare la modalitatea de acces la schema de
ajutor de minimis privind participarea operatorilor economici la târguri şi expoziţii internaţionale
organizate în străinătate și criteriile de selecție, echipa de audit a transmis spre completare un
chestionar către 315 operatori economici, selectați prin eșantionare, beneficiari ai schemei de ajutor
de minimis și către un număr de 83 structuri asociative/patronate identificate ca având atribuţii şi
activitate în domeniul exportului.
Până la data finalizării misiunii de audit, au răspuns solicitărilor echipei de audit doar un
număr de 134 operatori economici beneficiari ai ajutorului de minimis, reprezentând cca 42% din
operatorii selectați prin eșantionare și un număr de 17 structuri asociative/patronate (20% din
structurile asociative/patronate cărora le-au fost transmise chestionarele).
Din analiza răspunsurilor la chestionarele comunicate de către operatorii economici au rezultat
următoarele:
103 firme, reprezentând cca 77% din operatorii selectați prin eșantionare care au răspuns la
chestionar, au afirmat faptul că accesul și criteriile de selecție sunt accesibile, unele dintre aceste firme
precizând următoarele:
o au existat probleme în ceea ce privește selectarea firmei organizatoare, ca urmare a
procedurii greoaie de atribuire;
o publicarea cu întârziere pe SEAP a acțiunii, reducându-se astfel numărul firmelor
interesate de participarea la licitație;
o construcția și poziționarea standului României (organizatorii externi ne plasează în
zone ale halelor care sa nu strice imaginea de ansamblu în cazul unei eventuale neparticipări);
o spațiile puse la dispoziție de către organizatorii externi sunt în zona a doua de trafic a
clientelei;
o întârzieri în primirea confirmărilor de participare, motiv pentru care timpul de
organizare internă rămas până la acțiune era foarte scurt.
21 firme, reprezentând cca 16% din operatorii selectați prin eșantionare care au răspuns la
chestionar, au afirmat faptul că accesul și criteriile de selecție sunt restrictive, unele dintre aceste firme
motivând următoarele:
o schimbări și solicitări de documente în termen scurt;
o ministerul nu comunică direct și nu informează la timp operatorii economici, cu privire
la datele când au loc manifestările expoziționale și profilul acestora;
pagina 68 din 93
o informația ajunge prin organizația patronală care înștiințează numai societățile care
sunt membre ale acesteia, neglijând ceilalți producători de bunuri care sunt membri ai altor
organizații;
o înscrierea pavilionului național la manifestările internaționale se face în cele mai multe
cazuri după derularea licitației de desemnare a organizatorului român, motiv pentru care timpul de
organizare internă rămas până la acțiune este scurt;
o birocrație excesivă fără criterii clare și simple de eficiență economică pe care autoritatea
responsabilă le poate preleva din documentele pe care le depunem anual –situații financiare.
6 firme, reprezentând cca 4% din operatorii selectați prin eșantionare care au răspuns la
chestionar, au afirmat faptul că accesul și criteriile de selecție sunt foarte restrictive, unele dintre aceste
firme motivând următoarele:
o sunt acțiuni ce nu s-au mai derulat datorită faptului că nu se întrunea numărul minim
de companii;
o a devenit mai accesibil începând cu anul 2016 după ce am primit înștiințare de ajutor
de minimis;
o lipsa unei informări transparente cu privire la programele derulate;
o conditii de aplicare aberante (de exemplu – un certificat de atestare fiscală cu o obligație
fiscală de 15 lei, care de multe ori este o greșeală de înregistrare și nu o datorie la bugetul de stat sau
la bugetele locale, duce la respingerea aplicației).
Totodată, menționăm faptul că 4 firme nu au răspuns la această întrebare.
Din analiza răspunsurilor la chestionarele comunicate de către structurile asociative/patronate
au rezultat următoarele:
12 structuri asociative/patronate, reprezentând cca 70% din numărul total al entităților, care
au răspuns la chestionar, au afirmat faptul că accesul și criteriile de selecție sunt accesibile, unele dintre
aceste entități precizând următoarele:
● prin programul pentru promovarea comerțului exterior firmele se pot înscrie relativ ușor pentru
a participa la acțiunile din program;
● documentele solicitate nu necesită un efort mare din partea firmelor, problemele cele mai mari
datorându-se:
o deselor stagnări ale etapelor de finalizare a acțiunilor;
o deselor schimbări a conducerii ministerelor implicate în Programul de Promovarea
Exporturilor;
o modificărilor aduse în anul 2016 legislației aferente achiziţiilor publice.
Astfel, au fost târguri pentru care participarea a fost anulată (Mebel Moscova în 2014 şi 2015),
târguri pentru care nu au existat firme organizatoare interesate de participare la licitaţii, din cauza
intârzierii deconturilor de catre minister pentru acţiunile organizate anterior, sau târguri pentru care
documentele au fost semnate cu mare intârziere nemafiind timpul necesar pentru pregătire, ceea ce a
condus la neparticiparea la unele târguri organizate pe pieţe de interes cum sunt: Decofair Jeddah din
Arabia Saudita în 2015, Mebel Moscova 2016 şi 2017 (la editia de 2017 a târgului Mebel bugetul alocat
a fost insuficient), Maison&Objet Paris 2015 şi 2016, Hospitality Qatar 2016, The January Furniture
Show Birmingham 2017, ICCF New York 2017.
pagina 69 din 93
3 structuri asociative/patronate, reprezentând cca 18% din numărul total al entităților, care
au răspuns la chestionar, au afirmat faptul că accesul și criteriile de selecție sunt restrictive, unele dintre
aceste entități motivând următoarele:
o au existat probleme în ceea ce privește selectarea firmei organizatoare, ca urmare a
procedurii greoaie de atribuire. Aceste întârzieri conduc la diminuarea rezultatelor prin:
- nelistarea în catalogul evenimentului;
- clienții află doar la târg că România are pavilion național;
- imposibilitatea de a trimite invitațiile în termen;
- pregătire de participare într-un timp foarte scurt;
o valoarea de minimis s-a știut cu întârziere;
o modificări repetate și dese privind eligibilitatea firmelor participante;
o firmele întâmpină neînțelegeri în privința completării fișei de înscriere la rubrica cu
grupul sau holdingul;
o nu este clară acceptarea sau neacceptarea codurilor CAEN trans-sectoriale;
o procedura de accesare a schemei de ajutor de minimis s-a birocratizat în fiecare an
2 structuri asociative/patronate, reprezentând cca 12% din numărul total al entităților, care
au răspuns la chestionar, au afirmat faptul că accesul și criteriile de selecție sunt foarte restrictive, unele
dintre aceste entități motivând următoarele:
o criteriile sunt greoaie, nerezonabile și, uneori, chiar greșite, neurmărind o strategie sau
o politică comercială pe zone, categorii de produse etc;
o Programul de promovare a exportului nu are priorități, nu sunt sectoare prioritare, nu
sunt produse prioritare, legate de anumite conjuncturi de piață sau de motivații macroeconomice
strategice (sectoare cu număr mare de angajați, sectoare care asigură o multiplicare pe orizontală,
sectoare care implică în mare proporție capital autohton, sectoare cu grad înalt de prelucrare etc.), astfel
că, în prezent, se tratează egal o firmă cu 2-3 angajați, față de sectoare cu mii sau zeci de mii de angajați;
o funcționarii care se ocupă de acest program nu au criterii de performanță (număr de
acțiuni planificate, număr acțiuni realizate, acțiuni realizate la timp, calificative din partea
participanților și a organizatorilor etc.);
o accesul către ajutorul de minimis a fost îngreunat de introducerea unor proceduri
operaționale de derulare a activităților pentru participarea firmelor la târguri internaționale care au
blocat accesul firmelor către piața externă, ducând la neutilizarea resurselor bugetate pe anii respectivi
(birocrație excesivă, neacceptarea documentelor depuse online, imposibilitatea corectarii unor erori
minore după depunerea documentelor etc.);
o conform HG 209/2007, accesul către ajutorul de minimis este acordat numai firmelor care
sunt organizate în baza Legii 31/1990 și Legii 1/2005. În sectorul aeronautic există două institute
naționale, care desfășoară activități de cercetare – dezvoltare în domeniul aeronautic cu activități de
export care nu au acces la târgurile internaționale deoarece nu sunt organizate în baza Legii 31/1990,
în condițiile în care, în Pavilioanele naționale ale altor țări, sunt prezente la loc de cinste activitățile de
cercecetare – dezvoltare – inovare;
o există două societăți mari, cu capital majoritar de stat, care deși au activități de export
importante, nu sunt admise la târguri internaționale organizate în străinătate deoarece au datorii la
stat.
pagina 70 din 93
Potrivit prevederilor art. 3 alin. (3) din Anexa la HG nr. 296/2007, cu modificările și
completările ulterioare:
Participanţii la târguri şi expoziţii internaţionale depun o garanţie în valoare de 2.000 de lei la
Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, iar documentul care atestă
depunerea garanţiei se va anexa la cererea de înscriere pentru selecţia firmelor participante la târgul
respectiv. Garanţia se restituie firmelor selectate după încheierea manifestării expoziţionale sau se
execută în cazul neparticipării operatorului economic la acţiunea respectivă
Auditul a remarcat faptul că în perioada auditată nu a existat o evidență operativă a
garanțiilor de participare depuse și restituite operatorilor economici care au participat la târgurile și
expozițiile organizate în străinătate.
Obligațiile operatorilor economici participanţi la târguri internaţionale
Potrivit prevederilor art. 3 alin. (4) din Anexa la HG nr. 296/2007, cu modificările și
completările ulterioare:
Operatorii economici participanţi la târguri internaţionale au obligaţia să respecte prevederile
normelor privind principalele activităţi/acţiuni care vor fi realizate de societăţile comerciale participante
la târguri şi expoziţii internaţionale finanţate parţial de la bugetul de stat, aprobate prin ordin al
ministrului economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri.
În anul 2007, prin Ordinul nr. 1043/21.09.2007, ministrul pentru întreprinderi mici și mijlocii,
comerț, turism și profesii liberale a aprobat instituirea Normelor privind principalele activităţi/acţiuni
care vor fi realizate de societăţile comerciale participante la târguri şi expoziţii internaţionale finanţate
parţial de la bugetul de stat.
Transmiterea la direcțiile de specialitate din cadrul ministerului, a deciziei de participare la
manifestările expoziționale, se face numai după ce firma și-a fundamentat corect această decizie, prin
completarea fișei de înscriere.
Potrivit prevederilor Ordinului ministrului nr. 1043/21.09.2007, fundamentarea deciziei de
participare târguri şi expoziţii internaţionale se face având în vedere următoarele:
opțiunea pentru participarea la o manifestare promoțională pe o nouă piață, trebuie să aibă
la bază un studiu/marketing referitor la produsele ce se intenționează a fi exportate;
cunoașterea unor date minimale referitoare la ediția precedentă a târgului/expoziției
(organizator, suprafața, țări și firme participante, număr de vizitatori, eventuale date referitoare la
participarea unor societăți concurente etc.);
existența potențialului de import pe piața respectivă pentru produsele expuse și încadrarea
acestora în profilul târgului.
În ceea ce privește condițiile necesare pentru o participare eficientă a societăților comerciale,
la târguri şi expoziţii internaţionale finanțate de la bugetul de stat, conform prevederilor Ordinului
ministrului nr. 1043/21.09.2007:
mostrele/exponatele trebuie să fie reprezentative din punct de vedere al performanțelor
tehnico-calitative pentru producția românească din sectorul respectiv. Se va acorda prioritate
produselor cu valoare adăugată mare și celor care au certificat de calitate ISO. În situația în care
produsele au nevoie de certificat fito-sanitar, firma expozantă are obligația să obțină acest certificat;
pagina 71 din 93
societatea comercială trebuie să inițieze în perioada care precede manifestarea expozițională
contacte directe cu parteneri potențiali din zona/țara respectivă;
societatea comercială va transmite partenerilor externi invitații de vizitare a standului
propriu sau de participare la manifestările promoționale organizate pe perioada târgului/expoziției
(întâlniri cu oameni de afaceri, simpozioane, prezentări de produse, cocktail-uri etc.);
societatea comercială va transmite reprezentanților Biroului de Promovare Comercial –
Economică din cadrul Ambasadei României din țara respectivă datele referitoare la produsele pe care
intenționează a le exporta, solicitând acestora sprijinul pentru stabilirea de contacte pe piață, date
despre firmele concurente, niveluri de preț, regimul de import – taxe vamale, alte taxe, restricții,
contingente, legislație în materie etc;
în perioada premergătoare deschiderii expoziției, societatea va verifica existența unor cereri
de oferte din țara/zona respectivă pentru produsele proprii, la direcțiile de specialitate din Minister,
Camera de Comerț și Industrie a României;
delegații societăților comerciale participante la târg vor stabili, programul de activități
promoționale, inclusiv întâlniri cu firmele partenere (se pot utiliza, pentru informare, baza de date a
consilierului economic din țara respectivă pusă la dispoziție de BPCE și patronat);
societatea comercială va urmări, cu sprijinul Biroului de Promovare Comercial- Economică,
finalizarea acțiunilor antamate în perioada târgului.
Auditul a remarcat faptul că nu toate firmele participante la târguri şi expoziţii internaţionale,
beneficiare a ajutorului de minimis, cunosc obligațiile și prevederile Ordinului ministrului nr.
1043/21.09.2007, respectarea acestor prevederi fiind una din condițiile de eligibilitate menționate
în HG nr. 296/2007.
În acest sens, pentru a analiza în mod obiectiv aspectele referitoare la fundamentarea de către
operatorii economici a deciziei de participare târguri şi expoziţii internaţionale, precum și aspectele
referitoare la condițiile necesare pentru o participare eficientă a acestor operatori economici la
manifestările externe, echipa de audit a transmis spre completare un chestionar către 315 operatori
economici, selectați prin eșantionare, beneficiari ai schemei de ajutor de minimis.
Până la data finalizării misiunii de audit, au răspuns solicitărilor echipei de audit doar un
număr de 134 operatori economici, reprezentând cca 42% din operatorii selectați prin eșantionare.
Astfel, cu privire la fundamentarea deciziei de participare la evenimentele organizate în
străinătate, din analiza răspunsurilor la chestionare au rezultat următoarele:
87 firme, reprezentând cca 65% din operatorii selectați prin eșantionare care au răspuns la
chestionar, au afirmat faptul că participările la evenimentele organizate în străinătate pentru care au
beneficiat de ajutor de minimis în perioada 2014-2017 nu au avut la bază studii de piață/marketing
referitoare la produsele/serviciile pe care aveau intenția de a le exporta;
doar 2 firme, din operatorii selectați prin eșantionare care au răspuns la chestionar, au afirmat
faptul că înaintea participării la evenimentele organizate în străinătate nu au avut informații referitoare
la derularea și rezultatele ediției precedente a târgului/expoziției, respectiv: informații legate de
organizator, suprafața disponibilă, suprafața disponibilă, număr de vizitatori, eventuale date referitoare la
societăți concurente, existența potențialului de import pe piața respectivă).
pagina 72 din 93
În ceea ce privește condițiile necesare a fi îndeplinite pentru o participare eficientă a
societăților comerciale, la târgurile şi expoziţiile internaţionale finanțate de la bugetul de stat, din analiza
răspunsurilor la chestionare au rezultat următoarele:
105 firme, reprezentând cca 78 % din operatorii selectați prin eșantionare care au răspuns la
chestionar, au afirmat faptul că în perioadele care au precedat târgurile/expozițiile internaționale la care
au participat în perioada 2014-2017, au inițiat contacte directe cu parteneri potențiali din zona/țara în
care s-a organizat evenimentul, în timp ce 29 firme, au afirmat faptul că nu au inițiat astfel de contacte
directe, unele dintre acestea motivând următoarele:
o nu am avut posibilitatea sa accesăm liste sau sa fim îndrumați spre a putea descoperi
posibili clienți /parteneri din țara în care s-a desfășurat expoziția datorită timpului foarte strâns de la
informarea posibilei acțiuni și până la confirmarea acesteia;
o nu aveam cunoștințe despre potențialul existent în zonă și nici nu am fost promovati in
acest sens;
o s-a considerat că târgurile și expozițiile vor facilita aceste contacte.
84 firme, reprezentând cca 63% din operatorii selectați prin eșantionare care au răspuns la
chestionar, au afirmat faptul că în perioadele care au precedat târgurile/expozițiile internaționale la care
au participat în perioada 2014-2017, nu au solicitat reprezentanților birourilor de promovare
comercial-economică (din cadrul ministerului), cu sediul în zona/țara în care s-a organizat evenimentul,
date despre firmele concurente, niveluri de preț, taxe vamale, date referitoare la produsele pe care
intenționau să le exporte și fără a solicita sprijinul pentru stabilirea de contacte pe piață. Totodată, acești
operatori economici au afirmat faptul că nu au avut acces sau nu au solicitat accesul, pentru
informare, la baza de date a consilierului economic din țara respectivă, pusă la dispoziție de către
reprezentanții ministerului (consilieri economici din țara respectivă sau Departamentul de Promovare a
Exportului) și patronat, unele dintre aceste firme argumentând următoarele:
o nu am fost informați de existența acestor birouri, nu ne-au fost prezentate pe nici un
canal de comunicare, serviciile oferite de aceste birouri și modalitățile prin care am putea beneficia de
acestea;
o am primit uneori astfel de informări prin asociația care a organizat participarea;
o am făcut demersurile de stabilire a unor contacte bazându-ne în special pe lista
participanților oferită de către organizatorii evenimentului;
o nu știam de existența acestor baze de date.
Ajutorul de minimis
Conform prevederilor OUG nr. 77/03.12.2014 privind procedurile naţionale în domeniul
ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, prin ajutor
de minimis se înțelege ajutorul limitat conform normelor Uniunii Europene la un nivel care nu
distorsionează concurenţa şi/sau comerţul cu statele membre.
Evoluția ajutorului de minimis acordat firmelor expozante participante la târguri și
expoziții internaționale, în perioada 2014-2017, este prezentată în tabelul următor:
pagina 73 din 93
Tabel nr. 17 (lei)
Anul Ajutor de minimis acordat Număr firme beneficiare de
ajutor de minimis
Suma medie anuală plătită
firmelor beneficiare
2014 19.638.385 384 51.142
2015 25.185.195 398 63.279
2016 23.387.520 357 65.511
2017 20.516.605 328 62.551
2014 - 2017 88.727.705 843 -
În perioada auditată, au beneficiat de ajutoare de minimis în valoare totală de 88.727.705
lei, un număr de 843 firme, media anuală a ajutoarelor plătite fiecărei firme participante
situându-se între 51.142 lei/firmă/an, în anul 2014 și 62.551 lei/firmă/an, în anul 2017.
Conform prevederilor art. 17 alin. (4) din Anexa 1 la Ordinele ministrului nr.
685/27.05.2014, nr. 1228/17.10.2014, nr. 484/23.04.2015:
“Ministerul Economiei are obligaţia de a informa, în scris, operatorii economici cu privire la
cuantumul ajutorului acordat şi cu privire la caracterul de minimis al acestuia, făcând referire explicită
la prevederile comunitare în vigoare”.
Totodată, potrivit prevederilor Ordinelor ministrului nr.1587/29.12.2015 și nr.455/ 16.05.2016:
- art. 7: “MECRMA, ca furnizor de ajutor de minimis, va încheia un act administrativ bilateral
cu fiecare beneficiar al prezentelor scheme, prin care se va statua dreptul legal de a se acorda ajutor de
minimis în termenii şi condiţiile stabilite prin prezentul ordin”.
- art.11 alin. (10) din Anexele nr.1-3: “Ministerul, ca furnizor de ajutor de minimis va încheia,
înainte de participarea operatorului economic la târgul sau expoziția internațională organizată în
străinătate un act administrativ cu fiecare beneficiar al prezentei scheme, prin care va statua dreptul
legal de a se acorda ajutor de minimis, precizând valoarea maximă estimată a ajutorului de minimis pe
care acesta o poate primi, caracterul de minimis al acesteia, făcând explicit referire la Regulamentul
(UE) nr. 1407/2013 și menționând titlul acestuia și referința de publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene, precum și condițiile în care se acordă ajutorul de minimis.
(11) Calculul valorii exacte a ajutorului de minimis acordat de MECRMA operatorului economic
beneficiar al prezentei scheme se va face la momentul decontului final al cheltuielilor aferente târgului
sau expoziţiei internaţionale. Pentru actualizarea valorii ajutorului estimat prevăzut în actul iniţial,
MECRMA va încheia ulterior un act administrativ în care se va preciza valoarea exactă stabilită după
decontul final de cheltuieli aferent acţiunii”.
Auditul a remarcat lipsa sau neaprobarea actelor administrative inițiale și finale, care
trebuiau semnate de reprezentanții ministerului cu fiecare beneficiar de ajutor de minimis.
În acest sens, din analiza răspunsurilor primite la chestionarele înaintate conducerii structurilor de
specialitate din cadrul MMACA, a reieșit faptul că, în perioada 2014-2016, nu au fost întocmite astfel
de acte administrative, iar în ceea ce privește perioada 2016-2017, reprezentanții entității au prezentat,
pentru o parte din târgurile selectate în eșantionul de verificare, documente care nu îndeplinesc
condițiile stipulate de lege pentru a fi considerate acte administrative, acestea nefiind semnate de către
conducătorul instituției (spre exemplificare târgurile internaționale: Pure London februarie 2016, Pure
pagina 74 din 93
London iulie 2017, Paris Fashion Week martie 2017, Micam/Mipel Milano februarie 2016, Micam/Mipel
Milano februarie 2017, Midest Paris decembrie 2016, IFE Londra martie 2017.
Menționăm faptul că, potrivit prevederilor art. 2 alin. 1 pct. c) din Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, actul administrativ este actul
unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică,
în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau
stinge raporturi juridice. O condiție de legalitate a actului administrativ privește forma acestuia. Din
condițiile de formă, a căror nerespectare atrage nulitatea actului, fac parte: lipsa denumirii autorității
administrației publice, lipsa datei, neaplicarea sigiliului (ștampilei) emitentului, lipsa semnăturii
conducătorului autorității emitente, lipsa numărului actului.
Furnizorul ajutoarelor de minimis (în prezent MMACA) are obligaţia de a supraveghea
permanent ajutoarele de minimis acordate, aflate în derulare, şi de a dispune măsurile care se impun
în cazul nerespectării condiţiilor impuse de schemele de minimis sau prin legislaţia naţională ori
europeană aplicabilă la momentul respectiv.
Conform prevederilor art. 17 din Ordinul ministrului Economiei, Comerțului și Turismului
nr. 455/16.05.2016:
“(1) Monitorizarea prezentei scheme se realizează de MECRMA, prin Direcţia monitorizare
programe export, care va respecta prevederile legale în vigoare privitoare la controale la faţa locului
pentru a verifica condiţiile de acordare a ajutoarelor şi pentru a dispune măsurile ce se impun în situaţia
în care aceste condiţii nu au fost respectate.
(...) (4) În aplicarea prevederilor alin. (3), MECRMA va emite ordine prin care va dispune
stoparea sau recuperarea ajutoarelor de stat acordate, care, potrivit legii, vor avea caracter de titlu
executoriu. MECRMA va informa în scris Consiliul Concurenţei cu privire la ordinele proprii adoptate
privind recuperarea ajutoarelor de minimis, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la adoptare.
(5) În vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la alin. (4), MECRMA va emite prin ordin
norme metodologice proprii, care vor fi transmise Consiliului Concurenţei, spre informare, în termen de
5 zile lucrătoare de la momentul adoptării”.
Auditul a remarcat faptul că, în perioada 2014-2017, nu au fost elaborate și aprobate norme
metodologice, cu privire la modalitatea de recuperare a ajutoarelor de minimis, iar direcțiile de specialitate
din cadrul ministerului, nu au efectuat controale pentru a verifica condiţiile de acordare a ajutoarelor
de stat şi pentru a dispune măsurile ce se impun în situaţia nerespectării acestor condiții.
Astfel, deși prin reglementări proprii (ordine de ministru) ministerul și-a atribuit obligația de a
emite norme metodologice proprii, care vor fi transmise spre informare și Consiliului Concurenţei, cu
privire la modalitatea de recuperare a ajutoarelor de minimis în cazul constatării nerespectării condiţiilor
impuse de schemele de minimis sau prin legislaţia naţională ori europeană aplicabilă la momentul
respectiv, în perioada auditată nu au fost elaborate astfel de norme, fapt confirmat de răspunsurile
comunicate la chestionarul adresat direcțiilor de specialitate din cadrul MMACA.
Totodată, direcțiile de specialitate din cadrul MMACA au menționat faptul că, în perioada 2014-
2017, ministerul a considerat că nu este necesar să uzeze de dreptul de a controla ajutoarele de
minimis acordate.
pagina 75 din 93
În concluzie, deși avea obligația legală de a supraveghea permanent ajutoarele de minimis
acordate, ministerul nu a uzat de această prevedere, supunându-se astfel unui risc major de a se afla
în imposibilitatea recuperării în interiorul termenului de prescripție, a ajutoarelor acordate unor operatori
economici care nu și-au îndeplinit obligațiile asumate.
Menționăm faptul că prin deciziile emise de Curtea de Conturi a României, ca urmare a acțiunilor
de audit efectuate, în perioada 2014-2017, au fost stabilite măsuri de verificare, recuperare și virare la
bugetul de stat a ajutoarelor de minimis, acordate unor operatori economici, fără a fi respectate condiţiile
impuse de schemele de minimis sau prin legislaţia naţională ori europeană aplicabilă la momentul
respectiv.
Aceste decizii fac și în prezent obiectul unor litigii, aflate pe rolul instanțelor de judecată.
■ Potrivit prevederilor Ordinului ministrului nr. 455/2016:
- art. 18: “Pentru implementarea schemei, MECRMA, prin Direcţia monitorizare programe
export, are obligaţia de a transmite Consiliului Concurenţei, până la data de 31 martie a fiecărui an
următor anului de implementare a schemei, formularele completate în conformitate cu anexele la
Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul
preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/2007”.
- art. 19: “Raportările se transmit atât pe suport hârtie, cât şi pe suport magnetic, cu semnătura
de primire şi numărul de înregistrare, sau prin poştă, cu confirmare de primire. Transmiterea pe suport
magnetic se face într-o formă care să permită utilizarea şi procesarea datelor de către Consiliul
Concurenţei”.
- art. 20: “După raportarea la Consiliul Concurenţei, MECRMA, prin Direcţia monitorizare
programe export, va publica, pe website-ul ministerului, valorile finale ale ajutoarelor de minimis
acordate operatorilor economici participanţi la târgurile şi expoziţiile internaţionale organizate în
străinătate”.
Auditul a remarcat faptul că, în perioada 2014-2017, raportările către Consiliul Concurenței,
fie au fost transmise cu întârziere, fie nu au fost transmise. În acest sens, situațiile privind ajutorul
de minimis pentru perioada 2014-2015 au fost transmise Consiliului Concurenței în luna iulie 2016,
iar pentru perioada 2016-2017 nu au fost identificate documente din care să rezulte faptul că
informațiile au fost transmise.
Pentru perioada 2015-2017, auditul nu a identificat pe website-ul ministerului, valorile finale
ale ajutoarelor de minimis acordate operatorilor economici participanţi la târgurile şi expoziţiile
internaţionale organizate în străinătate.
■ Potrivit prevederilor art. 5 din HG nr. 296/2007:
“(2) Cota de 50% din cheltuielile de transport, cazare şi asigurare medicală pentru un delegat al
firmei participante se va deconta de Minister, prin societatea organizatoare, pe bază de documente
justificative, după aprobarea decontului final al acţiunii.
(3) Transportul exponatelor va fi efectuat de către o firmă de specialitate, selectată pe baze
concurenţiale de către societatea organizatoare. (…) Operatorii economici vor efectua plata integrală a
transportului exponatelor către firma transportatoare selectată, urmând ca decontarea să se facă de
către societatea organizatoare în baza documentelor vamale de încheiere a operaţiunii de export
temporar şi a documentelor de plată a transportului exponatelor, după aprobarea decontului final al
acţiunii de Minister, cu excepţia exponatelor şi mostrelor fără valoare comercială, care se oferă cu titlu
pagina 76 din 93
gratuit partenerilor externi, a materialelor de publicitate şi reclamă şi a produselor de protocol
achiziţionate din România, pentru care decontarea se va face pe baza documentelor vamale de expediţie
şi a documentelor de plată a transportului până la standul expoziţional”.
S-a remarcat faptul că majoritatea operatorilor economici expozanți, participanți la târgurile
și expozițiile internaționale, au încasat de la firmele organizatoare a evenimentelor, în termenul legal,
contravaloarea cheltuielilor de transport, cazare şi asigurare medicală pentru un delegat al firmei
participante precum și a cheltuielilor cu transportul exponatelor (după caz) însă, au fost și situații în
care, în perioada auditată, organizatorii evenimentelor au virat cu întârziere contravaloarea
cheltuielilor suportate în primă fază de către firmele beneficiare a ajutorului de minimis, aspecte ce rezultă
din răspunsul la chestionarele adresate unor operatori economici selectați prin eșantionare.
Evaluarea organizării participării la târguri şi expoziţii internaţionale
Atribuirea contractelor de prestari servicii pentru organizarea participării la târguri și
expoziții internaționale
În perioada 2014-2017, activitatea de achizitii publice privind atribuirea contractelor de prestări
servicii pentru organizarea participării la târguri și expoziții internaționale a fost reglementată de:
OUG nr. 34/19.04.2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de
concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii;
HG nr. 925/19.07.2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la
atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind
atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a
contractelor de concesiune de servicii;
Legea nr. 98/19.05.2016, privind achizițiile publice, cu modificarile si completarile ulterioare;
HG nr. 395/02.06.2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
referitoare la atribuirea contractului de achizitie publica/acordului-cadru, cu modificarile si
completarile ulterioare;
Ordine de aprobare a Procedurii simplificate proprii pentru atribuirea contractelor de
prestări servicii pentru organizarea participării agenților economici la târguri și expoziții internaționale,
respectiv misiuni economice în străinătate, cu finanțare parțială de la bugetul de stat:
- Ordinul ministrului Economiei nr. 2258/25.11.2013;
- Ordinul ministrului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri nr. 571/
08.06.2016;
- Ordinul ministrului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri nr. 712/
04.07.2016.
În urma verificării prin eșantionare a anunțurilor de atribuire a contractelor de servicii de
organizare a târgurilor și expozițiilor internaționale, s-a constatat că în majoritatea cazurilor, în urma
inițierii procedurilor de achiziție, s-a depus o singură ofertă, în condițiile în care pe piață sunt cel puțin
10 ofertanți de asemenea servicii.
Auditul a remarcat faptul că nu au fost respectate prevederile legale cu privire la
modalitatea de atribuire a contractelor de prestări servicii pentru organizarea participării operatorilor
pagina 77 din 93
economici la târguri internaţionale, conducând la restrângerea artificială a concurenței prin favorizarea/
dezavantajarea în mod nejustificat a anumitor operatori economici, neasigurându-se astfel respectarea
principiului ”tratamentului egal” potrivit căruia, orice prestator de servicii are dreptul la șanse egale de
a deveni contractant.
În anul 2016, au fost încheiate un număr total de 40 de contracte de servicii pentru participarea
firmelor româneşti la târguri si expoziţii internaţionale, în valoare de 21.991.352,97 lei, din care:
- 34 contracte de servicii, încheiate în perioada ianuarie - iunie 2016 prin aplicarea procedurii
de cerere de oferte, în valoare cumulată de 19.427.269,83 lei;
- 6 contracte de servicii, încheiate în perioada iulie - decembrie 2016, prin aplicarea procedurii
simplificate, în valoare cumulată de 2.564.083,14 lei.
Informațiile privind procedura aplicată în cazul achizițiilor publice pentru atribuirea contractelor
de prestări servicii pentru organizarea participării operatorilor economici la târguri internaționale, au
rezultat din procesul verbal de inspecție nr. 5119/07.12.2017, comunicat Curții de Conturi de către
Ministerul Finanțelor – Direcția Generală de Inspecție Economico-Financiară, întrucât MMACA nu a
furnizat aceste informații la solicitarea echipei de audit.
Potrivit prevederilor art. I din OUG nr. 56/19.09.2016, pentru modificarea şi completarea OUG
nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la
bugetul de stat:
“Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susţinere şi
promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat, republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 67 din 29 ianuarie 2008, se modifică şi se completează după cum urmează:
3. La capitolul II din anexă, după litera b) se introduc trei noi litere, literele b^1-b^3, cu
următorul cuprins:
b^1) în situaţiile prevăzute la lit. a şi b (a. participarea la târguri şi expoziţii internaţionale, b.
organizarea de misiuni economice şi acţiuni de promovare a exporturilor în străinătate) pentru
închirierea spaţiului expoziţional, plata se realizează de către Ministerul Economiei, Comerţului şi
Relaţiilor cu Mediul de Afaceri prin achitarea, după caz, către organizatorul extern a sumelor
angajate, în condiţiile legii;
b^2) în situaţiile prevăzute la lit. a) şi b), pentru construirea şi/sau amenajarea spaţiului
expoziţional, plata se realizează de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de
Afaceri, prin achitarea către organizatorul extern a sumelor angajate, dacă legislaţia specifică ţării
unde se realizează manifestarea expoziţională prevede o astfel de obligaţie;
b^3) modalitatea de încheiere a contractelor de prestări servicii pentru organizarea participării
la târguri şi expoziţii internaţionale, se stabileşte în cuprinsul Mecanismelor de derulare a acţiunilor
din Programul de promovare a exportului, administrat de Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor
cu Mediul de Afaceri, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 296/2007”.
Ulterior, articolul I, punctul 3 din OUG nr. 56/19.09.2016 a fost abrogat de Legea nr.
120/29.05.2017, privind aprobarea OUG nr. 56/2016 pentru modificarea şi completarea OUG nr.
120/2002 privind aprobarea Sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul
de stat.
pagina 78 din 93
Totodată, potrivit prevederilor art. I din HG nr. 671/19.09.2016 pentru modificarea Hotărârii
Guvernului nr. 296/2007 privind aprobarea Mecanismelor de derulare a acţiunilor din Programul de
promovare a exportului, administrat de Ministerul Economiei şi Comerţului:
“HG nr. 296/2007 privind aprobarea Mecanismelor de derulare a acţiunilor din Programul de
promovare a exportului, administrat de Ministerul Economiei şi Comerţului, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 6 aprilie 2007, se modifică după cum urmează:
4. În anexă, articolul 2 va avea următorul cuprins:
(2) Contractele de prestări de servicii pentru organizarea participării la târguri şi expoziţii
internaţionale se încheie de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri
astfel:
a) cu organizatorul extern pentru închirierea spaţiului expoziţional şi plata taxelor obligatorii;
în cazul în care organizatorul extern impune preluarea de standuri preamenajate, conform legislaţiei
specifice ţării unde se organizează expoziţia, decontarea se va realiza direct de către Ministerul
Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri din bugetul alocat Programului de promovare
a exportului;
b) cu operatori economici specializaţi, denumiţi în continuare societate organizatoare, selectaţi
în conformitate cu legislaţia privind achiziţiile publice, pe baza caietelor de sarcini elaborate pentru
serviciile necesar a fi achiziţionate, cu excepţia cazurilor prevăzute la lit. a)”.
Astfel, dacă până la intrarea în vigoare a HG nr. 671/2016, contractele de prestări servicii
pentru organizarea participării la târguri și expoziții internaționale se încheiau cu operatori
economici specializaţi (denumiţi societăți organizatoare), în vederea prestării tuturor serviciilor de
organizare a târgurilor internaționale, inclusiv pentru închirierea spațiului expozițional și plata
taxelor obligatorii, începând cu data de 21.09.2016 (data intrării în vigoare a HG nr. 671/2016),
încheierea contractelor de prestări de servicii pentru organizarea participării la târguri şi expoziţii
internaţionale ar fi trebuit să se realizeze astfel:
a) cu organizatorul extern pentru închirierea spaţiului expoziţional şi plata taxelor
obligatorii; în cazul în care organizatorul extern impune preluarea de standuri preamenajate, conform
legislaţiei specifice ţării unde se organizează expoziţia, decontarea se va realiza direct de către minister
din bugetul alocat Programului de promovare a exportului;
b) cu operatori economici specializaţi, denumiţi în continuare societate organizatoare, selectaţi
în conformitate cu legislaţia privind achiziţiile publice, pe baza caietelor de sarcini elaborate pentru
serviciile necesar a fi achiziţionate, cu excepţia cazurilor prevăzute la lit. a).
Auditul a remarcat faptul că nu au fost respectate prevederile HG nr. 671/2016 în ceea ce
privește încheierea contractelor de prestări de servicii pentru organizarea participării la târguri şi
expoziţii internaţionale.
Astfel, în urma verificărilor efectuate s-au constatat unele posibile riscuri cu consecințe
negative în ceea ce privește utilizarea eficientă a fondurilor publice, întrucât după data intrării în
vigoare a HG nr. 671/2016, respectiv data de 21.09.2016, pentru un număr de 16 târguri și expoziții
internaționale, închirierea spaţiului expoziţional şi plata taxelor obligatorii către organizatorul
extern s-a realizat în baza unor contracte semnate cu operatori economici din România.
Includerea cheltuielilor aferente chiriei spațiului expozitional și taxelor obligatorii solicitate
de organizatorul extern în valoarea contractelor de prestări servicii încheiate cu firmele
organizatoare din România, majorează valoarea contractului, ceea ce poate conduce la o creștere a
pagina 79 din 93
comisionului firmei organizatoare. Astfel au fost create premisele efectuării de cheltuieli cu consecințe
negative în ceea ce privește utilizarea fondurilor publice în condiții de economicitate.
Auditul a remarcat faptul că au existat situații în care:
- inițierea procedurii de achiziție pentru serviciile necesare participării operatorilor economici
din România la târgurile internaționale s-a realizat cu întârziere, fapt ce a condus la nefinalizarea acestor
proceduri, neasigurându-se timpul necesar organizării evenimentelor;
- deși inițierea procedurii de achiziție pentru serviciile necesare participării operatorilor
economici din România la târgurile internaționale s-a realizat în termenul stabilit prin procedurile
proprii de achiziție, operatorii economici cu activitate în organizarea de evenimente nu au răspuns
solicitărilor ministerului, fapt ce a condus la nefinalizarea acestor proceduri.
Spre exemplificare:
târgul internațional “SIAL”, de la Paris, desfășurat în perioada 16.10.2016-20.10.2016, cel
mai important târg de produse alimentare din Franța și unul din cele mai importante târguri internaționale.
În fapt, iniţierea procedurii de achiziţie pentru serviciile necesare participării operatorilor
economici din România la Târgul SIAL Paris - 2016 a avut loc cu 20 de zile înainte de începerea târgului,
deși în procedura operaţională aprobată prin Ordinul ministrului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu
Mediul de Afaceri nr. 998/20.08.2015 era prevăzut un termen de cel puțin 30 de zile calendaristice până
la începerea acţiunii.
În urma publicării pe site-ul MECRMA a invitaţiei de participare nr. 180334/28.09.2016 pentru
desemnarea “societăţii comerciale prestatoare de servicii pentru realizarea Târgului Internaţional SIAL
Paris, perioada (16-20.10.2016)", cu termen pentru depunerea ofertelor în data de 04.10.2016, a fost un
singur agent economic care a depus oferta tehnică şi oferta financiară.
Comisia de evaluare a anulat pe data de 04.10.2016 procedura de selecţie a societăţii comerciale
prestatoare de servicii pentru realizarea Târgului SIAL Paris - 2016, întrucât în cuprinsul propunerii
financiare a societăţii s-ar fi regăsit preţuri care nu sunt rezultatul liberei concurenţe.
Contestaţia formulată de către societatea care a depus oferta în data de 06.10.2016, a fost admisă
de comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul MECRMA, în data de 10.10.2016.
În data de 10.10.2016, ministerul a plătit către organizatorul extern al Târgului SIAL Paris - 2016,
suma de 303.107,87 euro, reprezentând chiria spațiului expozițional, taxe de înscriere și utilități și a
comunicat că oferta în sumă de 922.140,74 lei, fără TVA, a fost declarată câştigătoare invitând societatea
la sediul ministerului în vederea încheierii contractului. Societatea a refuzat, motivând că este insuficient
timpul necesar transportului şi amenajării standului expoziţional, motivație susținută de memoriul tehnic
intitulat Concept de amenajare a standurilor expoziţionale la târgul „SIAL" Paris, Franţa (16-20
octombrie 2016) depus la MECRMA pe 04.10.2016, prin care societatea propusese construirea
standurilor în regie proprie. Totodată s-a menţionat că perioada de timp necesară pentru transportul
materialelor necesare construirii acestora este de patru zile (05.10.2016 - 08.10.2016), iar perioada de
timp necesară pentru construirea standurilor este de opt zile (08.10.2016 - 15.10.2016).
În lipsa unui operator economic specializat cu organizarea spaţiului alocat României la SIAL
Paris-2016, cu două zile înainte de începerea evenimentului, prin adresa nr. 321.607/14.10.2016,
MECRMA a acordat APAR dreptul de a folosi spaţiul închiriat şi plătit pentru SIAL Paris-2016, cele 39
de societăţi participante suportând din fondurile proprii cheltuielile pentru închirierea mobilierului şi a
vitrinelor frigorifice, transportul şi descărcarea mostrelor, racordarea utilităţilor şi spaţiul publicitar.
pagina 80 din 93
târgul internațional “IMM Koln”, Germania, desfășurat în perioada 16.01.2017-22.01.2017,
unul din cele mai mari evenimente europene și mondiale în domeniul mobilei, designului și proiectelor,
care se desfășoară an de an în luna ianuarie.
În fapt, iniţierea procedurii de achiziţie pentru serviciile necesare participării operatorilor
economici din România la Târgul IMM Koln - 2017 s-a realizat pe data de 17.11.2016 printr-un anunț
de licitație dat în SEAP, anunț anulat ulterior pe data de 20.12.2016, motivul invocat fiind neînscrierea
societăților interesate.
În data de 10.02.2017, ministerul a plătit către organizatorul extern al Târgului IMM Koln – 2017
(firma Koelnmesse GMBH), suma de 198.794 euro, reprezentând chiria spațiului expozițional, taxe de
înscriere și utilități.
Neîncheierea contractelor de prestări servicii pentru organizarea manifestărilor expoziționale,
a avut drept consecință efectuarea unor cheltuieli nejustificate,
Astfel, în ceea ce privește Târgul SIAL Paris – 2016, deși închirierea spațiului expozițional în
suprafață de 654,31 mp, pentru care MECRMA a plătit direct organizatorului francez o chirie de 248.097
euro, l-a care s-a adăugat plata unor taxe obligatorii și utilități în sumă de 23.990 euro, a avut la bază o
fundamentare care a luat în considerare participarea unui număr de 55 de firme expozante,
selectate prin procesul verbal de selecție nr. 321289/01.08.2016, în realitate la eveniment au fost
prezente efectiv doar 42 de firme, din care, 3 firme au fost prezente la eveniment doar cu pliante.
Totodată, MECMRA a plătit direct organizatorului francez și o taxă de înscriere pentru 55 firme în
valoare totală de 31.020 euro (55 firme x 564 euro cu TVA), în condițiile în care la eveniment au
participat doar 42 de firme.
În ceea ce privește târgul internațional “IMM Koln”, deși închirierea spațiului expozițional în
suprafață de 987,78 mp, pentru care MECRMA a plătit direct organizatorului german o chirie de 198.794
euro (184.319 euro chirie +taxa AUMA + iluminat+ 14.474 euro reprezentând taxe obligatorii
societăți participante), a avut la bază o fundamentare care a luat în considerare participarea unui
număr de 30 de firme expozante selectate prin Procesul verbal de selecție nr. 326478/07.10.2016, în
realitate, la eveniment au fost prezente efectiv doar 13 firme.
Ulterior, patronatul de sector APMR a încheiat cu un operator economic un contract pentru
construcția și amenajarea standului național.
Mai mult decât atât, contrar prevederilor contractului de servicii nr. 364561/10.01.2017
încheiat de MMACA cu organizatorul extern Koelnmesse GmbH, prin care s-a stabilit plata unei taxe
obligatorii de 400 euro pentru înscrierea la eveniment a 30 de firme, s-a constatat faptul că în baza
facturii fiscale nr.362018/04.01.2017 s-a achitat o taxă de 400 euro pentru 31 firme.
Neasigurarea timpului necesar pregătirii ofertelor și organizării evenimentelor a avut drept
consecință neparticiparea unor firme expozante la manifestările angajate, ceea ce poate conduce pe
de o parte la interzicerea României în anumite zone de promovare în cadrul târgurilor, la o degradare a
imaginii și credibilității României și implicit ale producătorilor români, iar pe de altă parte, plata chiriei
unor spații care nu pot fi amenajate sau care rămân neocupate de firmele expozante, poate crea premisele
efectuării unor cheltuieli fără bază legală, cu repercusiuni negative în ceea ce privește utilizarea fondurilor
publice în condiții de economicitate, eficiență și eficacitate.
Auditul a remarcat faptul că în conținutul fișelor de date ale achizitiilor nu au fost
specificate cerințele obligatorii privind capacitatea tehnică și/sau profesională (declaratia privind
efectivul mediu anual al personalului angajat si de conducere, utilajele, instalatiile, echipamentele tehnice
pagina 81 din 93
de care poate dispune operatorul economic pentru îndeplinirea corespunzatoare a contractului de servicii).
În foarte multe situații, firmele câștigătoare au subcontractat serviciile de amenajare stand a căror pondere
în devizul total de cheltuieli este semnificativă.
Auditul a identificat posibile riscuri în ceea ce privește utilizarea fondurilor publice în
condiții de economicitate, ca urmare a faptului că negocierea comisionului firmei organizatoare nu
are la bază criterii obiective care să exprime cheltuielile firmei organizatoare cu forța de muncă care
participă la derularea contractului, cheltuieli materiale sau alte cheltuieli generale de funcționare ale
firmei, profit, taxe, impozite etc.
Astfel de criterii pentru stabilirea comisionului datorat societăților organizatoare, cu care
ministerul încheie contracte de prestări de servicii pentru organizarea târgurilor internaționale sau a
misiunilor economice din străinătate, nu au fost identificate în procedurile proprii (Procedurile
operaționale de derulare a activităților pentru participarea firmelor românești la târguri și expoziții
internaționale sau procedurile simplificate pentru atribuirea contractelor de prestări servicii pentru
organizarea participării agenților economici la târguri și expoziții internaționale).
În ceea ce privește nivelul maxim al comisionului ce putea fi perceput de o societate
organizatoare, dacă în perioada 2014-2015, în documentațiile de atribuire/caietele de sarcini au fost
prevăzute anumite plafoane, ulterior astfel de prevederi au fost eliminate.
Plafoanele stabilite în perioada 2014-2015, pentru comisioanele ce puteau fi percepute de firmele
organizatoare au fost următoarele:
- 10% pentru valori ale contractelor de până la 350.000 lei;
- 8 % pentru valori ale contractelor cuprinse între 350.000 lei și 500.000 lei;
- 6% pentru valori ale contractelor de peste 500.000 lei.
În perioada 2016-2017, neexistând niciun plafon de limitare, auditul constată variații
semnificative ale comisioanelor solicitate prin contractele de prestări servicii încheiate între firmele
organizatoare ale târgurilor și expozițiilor internaționale, și minister.
Referitor la derularea contractelor de prestări de servicii pentru organizarea participării
la târguri şi expoziţii internaţionale
Auditul nu a identificat înscrisuri doveditoare, care sa certifice faptul că direcțiile de
specialitate din cadrul ministerului au analizat şi avizat toate materialele de promovare ale firmelor
româneşti care au participat la manifestările expoziţionale (pliante, afişe, cataloage).
Referitor la cheltuielile de deplasare a angajaților ministerului auditul a remarcat faptul că nu
au fost solicitate documente justificative pentru serviciile de cazare și transport, sumele aferente fiind
decontate prin firmele organizatoare ale evenimentelor. Legislația primară nu menționează că modalitatea
de decontare se realizează prin firma organizatoare. Precizări sunt făcute doar pentru reprezentanții firmei
organizatoare și reprezentanții societăților participante la eveniment.
În opinia auditorilor, decontarea prin firma organizatoare poate avea influență asupra cuantumului
comisionului acordat acesteia.
Auditul a remarcat faptul că au fost decontate cheltuieli fără documente justificative care
să ateste realitatea sumelor datorate, precum și cheltuieli în condițiile nerespectării unor cerințe
prevăzute în documentația de atribuire.
pagina 82 din 93
Auditul a constatat faptul că plata a fost făcută fără a avea la bază documente justificative
necesare pentru verificarea legalităţii şi realităţii serviciilor prestate, în sensul că nu au fost prezentate:
- listele din care să rezulte numele persoanelor fizice sau juridice care au beneficiat de
invitațiile transmise (buyeri germani și internaționali), costuri poștale trimitere invitații buyeri germani
și internaționali, liste confirmări, programări, unde a fost distribuit filmul realizat cu ocazia
târgului, spotul publicitar sau alt instrument media ales (exemplu interviurile luate reprezentanților
firmelor românești participante la târg), ce jurnaliști au luat aceste interviuri și ce publicații, care
dintre posturile TV sau radio erau reprezentate de acești jurnaliști, în ce emisiuni TV sau radio au
fost difuzate (orele de difuzare, durata emisiei -minute, secunde, canalul de difuzare), în ce reviste au fost
publicate interviurile luate (cu atașarea unei copii xerox sau chiar originalul publicației respective), cum
au fost planificate aparițiile media (aspecte constatate în urma analizei documentelor aferente organizării
târgului internațional “Berlin Fashion Week”, desfășurat în perioada 08.07.2014-10.07.2014).
De asemenea, în ceea ce privește târgul internațional Anuga Koln, desfășurat în perioada 10
-14.10.2015, a cărui tematică a fost industria alimentară, atât în documentaţia de atribuire pentru
selectarea societăţii organizatoare a târgului internaţional ANUGA Koln, cât şi în fişa de date tehnice
pentru întocmirea documentaţiei de atribuire a contractului de organizare a târgului, este prevăzut faptul
că în costurile suportate de la buget este inclusă şi taxa de înscriere a firmelor în catalogul târgului.
Ministerul Economiei, Comerţului şi Comerţului a achitat taxa de înscriere în suma de 18.192
euro (48 firme x 379 euro/firmă) în condiţiile în care, firmele participante nu au respectat obligațiile
contractuale, respectiv nu s-au înscris în catalogul târgului, fapt recunoscut în adresa nr. 279084/09.10
2015, chiar de societatea organizatoare cu care ministerul a încheiat contractul de prestări servicii, adresă
în care se menționează motivația ,,din cauza timpului scurt rămas între semnarea contractului şi
începerea târgului internaţional de la Anuga Koln”.
Astfel, plata a fost efectuată fără a avea la bază documente justificative necesare pentru
verificarea legalităţii şi realităţii serviciilor prestate, în sensul că firmele nu au fost înscrise în catalogul
târgului.
Auditul a remarcat faptul că pentru unele acțiuni ministerul a acceptat si cheltuieli cu
cazarea, transportul și asigurarea medicală pentru delegatul firmei organizatoare și procedându-se
astfel nu au fost respectate prevederile legale referitoare la cheltuielile eligibile ce pot fi acoperite de
la bugetul de stat.
În opinia auditorilor, cheltuielile ar fi trebuit incluse în comision.
Eficiența participării operatorilor economici la târguri și expoziții internaționale
Pentru a evalua participarea la târguri și expoziții internaționale, administratorul schemei de
sprijin a stabilit ca la încheierea acțiunilor, fiecare operator economic să completeze un ,,Formular de
eficiență''.
Obligația operatorilor economici de a comunica datele privind eficienţa participării la târguri și
expoziții internaționale, prin completarea unui formular de eficienţă, a fost stabilită prin ordinele de
ministru de aprobare a schemei de sprijin, respectiv prin formularele tip - Cerere de înscriere - declaraţie
pe propria răspundere, privind participarea la acţiunile din programul de promovare a exportului, cu
finanţare de la bugetul statului.
pagina 83 din 93
Formularele de eficiență prezentate de operatorii economici conțin o serie de informații printre
care și numărul firmelor care au vizitat standul, numărul firmelor partenere întâlnite, țările de origine a
firmelor partenere întâlnite, valoarea preconizată a contractelor ce ar putea fi încheiate, produse pentru
care există posibilități reale de contractare etc.
Pentru o mai mare relevanță, în formularele tip - Cerere de înscriere - declaraţie pe propria
răspundere s-a prevăzut și obligația ca la 6 luni de la încheierea manifestării expoziționale, firmele
participante să completeze și transmită ministerului și structurii asociative din care face parte, un nou
formular de eficiență bazat pe date concrete, principalele informații care se regăsesc în aceste formulare
de eficiență fiind: numărul și valoarea contractelor în curs de negociere/încheiate, alte avantaje.
Totodată, prin regulamentele de organizare și funcționare a ministerului, s-a prevăzut ca
departamentele de specialitate din cadrul acestuia să centralizeze datele înscrise în fişele de eficienţă
pentru fiecare acţiune promoţională în străinătate şi pentru programele anuale, precum și solicitarea şi
gestionarea fişelor de eficienţă la 6 luni de la finalizarea acţiunii, pentru fiecare firmă care a participat la
Programul de promovare a exportului.
În perioada auditată, auditul nu a identificat cadrul legal de aprobare a celor două formulare
tip de eficiență pe care operatorii economici aveau obligația să le completeze la încheierea acțiunilor și
respectiv la 6 luni de la finalizarea acţiunilor. În fapt, dacă obligația operatorilor economici de a comunica
datele privind eficienţa participării la târguri și expoziții internaționale, prin completarea unui formular
de eficienţă, a fost stabilită prin ordinele de ministru de aprobare a schemelor de sprijin, modelul,
respectiv conținutul acestor formulare tip nu a fost reglementat, nefiind identificat niciun act juridic
sau document de aprobare în acest sens.
Auditul a remarcat faptul că datele înscrise în fişele de eficienţă întocmite de operatori
economici, la încheierea fiecărei manifestări expoziţionale, precum şi cele din fişele de eficienţă la 6 luni
de la finalizarea acţiunii, nu au fost centralizate și analizate de către departamentele de specialitate din
cadrul ministerului.
Auditul a remarcat faptul că, atât Regulamentul de Organizare și funcționare al ministerului
(în prezent MMACA), cât și procedurile interne aprobate prin ordin de ministru nu reglementează modul
în care vor fi analizate informațiile centralizate privind eficiența participării operatorilor
economici la târguri și expoziții internaționale.
În opinia auditului, la sfârșitul fiecărui an ar fi trebuit realizată o analiză detaliată a eficienței
participării operatorilor economici la târguri și expoziții internaționale, pentru care ar fi trebuit
stabiliți o serie de indicatori cum ar fi:
costul spațiului închiriat la târguri și expoziții internaționale (pe metru pătrat);
eficiența finanțării (contracte de export încheiate raportate la 1000 lei investiți de la bugetul
de stat);
eficiența participării firmelor (valoarea medie a contractelor de export încheiate pe firmă
participantă);
eficiența contractelor comerciale (valoarea medie a contractelor de export încheiate
raportate la numărul firmelor partenere întâlnite).
Totodată, în opinia auditului, fișele de eficiență ar trebui să conțină și alte informații cum ar fi:
- numele firmelor importante cu care s-au încheiat contracte/protocoale/înțelegeri;
- produsele/serviciile care au făcut obiectul contractării în urma participării la manifestările
expoziționale.
pagina 84 din 93
În ceea ce privește conținutul fișelor de eficiență, obligația ca aceste fișe să conțină și numele
firmelor importante cu care societatea românească a semnat sau este în curs de semnare a unor
contracte comerciale de export, este reglementată de Ordinul nr. 1043/21.09.2007.
Menționăm faptul că, potrivit art. 3 din Anexa la HG 296/2007:
„(5) În cazul în care operatorul economic nu respectă prevederile normelor privind principalele
activităţi/acţiuni care vor fi realizate de societăţile comerciale participante la târguri şi expoziţii
internaţionale finanţate parţial de la bugetul de stat, acesta nu va mai putea accesa acest instrument de
promovare a exportului pentru o perioadă de 2 ani de la data constatării neîndeplinirii prevederilor
respective”.
Auditul a remarcat faptul că nu toți operatorii economici și-au îndeplinit obligația de a
întocmi și transmite fișele de eficiență după încheierea manifestărilor expoziţionale și la 6 luni de la
finalizarea acțiunii.
Pentru a evalua modul și gradul de îndeplinire a obligațiilor menționate mai sus, au fost solicitate
entității auditate datele raportate de beneficiarii ajutorului de minimis, prin intermediul formularului Fişa
de eficienţă, elaborată la încheierea acțiunilor la care au participat și la şase luni de la finalizarea acţiunii.
Din analiza ”Situației târgurilor, expoziţiilor internaţionale și misiunilor economice organizate
în străinătate” întocmite de către reprezentanții MMACA au rezultat următoarele date prezentate tabelar
astfel: Tabel nr. 18
S-a remarcat faptul că în niciun an din cei patru analizați, procentul acțiunilor în care
beneficiarii și-au respectat obligațiile, prin raportarea atât a numărului, cât și a valorilor estimate a
contractelor previzionate a se încheia, nu a depășit 62%, cu toate că aceste fișe se întocmesc la momentul
încheierii acțiunii de promovare, iar atât ministerul, cât și organizatorul au desemnat personal care să
monitorizeze derularea acțiunilor, a căror deplasare în locațiile respective a presupus cheltuieli suportate
din bugetul de stat.
Referitor la Fișele de eficiență la 6 luni, situația pe cei 4 ani se prezintă astfel:
Tabel nr. 19
An Nr. participări ale
firmelor beneficiare
de ajutor de
minimis
Participări pentru care
firmele au raportat atât
numărul cât și valoarea
contractelor încheiate
Participări pentru care
firmele au raportat
informații incomplete sau
alte informații
Participări pentru
care firmele nu au
transmis fișele de
eficiență
2014 459 132 51 276
2015 554 197 128 229
2016 512 164 67 281
2017 465 166 71 228
An
Nr. participări
ale firmelor
beneficiare de
ajutor de
minimis
Participări pentru care
firmele au raportat atât
numărul cât și valoarea
contractelor
previzionate a se încheia
Participări pentru
care firmele au
raportat doar
numărul contractelor
previzionate a se
încheia
Participări pentru
care firmele au
raportat doar
valoarea
contractelor
previzionate a se
încheia
Participări pentru
care firmele nu au
transmis fișele de
eficiență
2014 459 228 2 145 84
2015 554 340 10 149 55
2016 512 288 16 112 96
2017 465 242 1 164 58
pagina 85 din 93
S-a remarcat faptul că în peste 40% din cazuri nu au fost transmise fișele de eficiență la 6
luni.
De asemenea, menționăm faptul că din verificarea pe eșantion realizată de echipa de audit, a
rezultat că nu toate fișele de eficiență sunt completate corect, respectiv nu sunt completate toate
datele solicitate, o parte din acestea neavând trecut numărul de contracte comerciale, ci numai o valoare
de realizat, de unde rezultă și diferența mare dintre numărul de contracte previzionate și cele încheiate.
Conform procedurilor interne:
“Patronatul are obligația să revină la 6 luni și la 12 luni, cu un raport catre DMPE referitor la
situația rezultatelor obținute cu ocazia participării la târgul/misiunea în cauză, pentru a putea
fundamenta viitoarele participări”.
Auditul a remarcat faptul că în perioada auditată, patronatele nu au comunicat
administratorului schemei la 6 luni și la 12 luni rapoarte referitoare la situația rezultatelor obținute de
operatorii economici cu ocazia participării la manifestările expoziționale internaționale în vederea
fundamentării viitoarelor participări la astfel de acțiuni.
Cauzele aspectelor semnalate se datorează: lipsei de pregătire a personalului, insuficiența
acestuia dar și lipsei de implicare a conducerii ministerului cu privire la dispunerea de măsuri
concrete care să asigure respectarea prevederilor legale în vigoare.
2.) Schema de ajutor de minimis: “Organizarea de misiuni economice şi acţiuni de promovare
a exporturilor în străinătate”
Scopul și obiectivul schemei de ajutor de minimis
Scopul schemei de ajutor de minimis este acela de a explora, consolida, valorifica şi dezvolta
oportunităţi de afaceri pe pieţe externe cu potenţial de import.
Acţiunile de promovare a exportului se referă la prezentări de produse, miniexpoziţii, reuniuni de
afaceri, seminarii economice şi zile economice.
Obiectivul schemei de ajutor de minimis este de a promova la export produsele/serviciile
realizate în România.
Domeniul de aplicare al schemei de ajutor de minimis
Conform prevederilor Ordinului ministrului Economiei, Comerțului și Turismului nr.
455/16.05.2016, privind aprobarea schemelor de ajutor de minimis pentru acţiunile din Programul de
promovare a exportului, finanţat de la bugetul de stat (pentru perioada 17 mai 2016 – 31 decembrie
2018), schema de ajutor de minimis se aplică ajutoarelor acordate operatorilor economici din toate
sectoarele, cu excepţia:
a) ajutoarelor acordate operatorilor economici care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele pescuitului
şi acvaculturii, astfel cum sunt reglementate de Regulamentul (CE) nr. 104/2000;
b) ajutoarelor acordate operatorilor economici care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei
primare de produse agricole;
c) ajutoarelor acordate operatorilor economici care îşi desfăşoară activitatea în sectorul prelucrării şi
comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri: (i) atunci când valoarea ajutoarelor este
pagina 86 din 93
stabilită pe baza preţului sau a cantităţii unor astfel de produse achiziţionate de la producători primari
ori introduse pe piaţă de întreprinderile respective; (ii) atunci când ajutoarele sunt condiţionate de
transferarea lor parţială sau integrală către producătorii primari;
d) ajutoarelor destinate activităţilor legate de export către ţări terţe sau către alte state membre, respectiv
ajutoarelor direct legate de cantităţile exportate, ajutoarelor destinate înfiinţării şi funcţionării unei
reţele de distribuţie sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export;
e) ajutoarelor condiţionate de utilizarea preferenţială a produselor naţionale faţă de produsele
importate.
Programele anuale de participare a societăţilor comerciale româneşti la misiuni economice
Programul de organizare a misiunilor economice în străinătate se elaborează anual de minister (în
prezent MMACA) în scopul asigurării promovării şi diversificării geografice a exportului.
Auditul a remarcat faptul că, în perioada 2014-2017, nu a existat o strategie coerentă care să
descrie participarea societăților comerciale românești la misiuni economice, fapt care a avut un impact
negativ asupra activității de ansamblu, pornind de la activitățile de planificare/execuție bugetară și
activitățile de achiziții publice și până la eficiența și eficacitatea proceselor de organizare și desfășurare a
manifestărilor internaționale.
Afirmația de mai sus se bazează pe faptul că programele anuale de participare a societăţilor
comerciale româneşti la misiuni economice internaţionale au fost modificate de foarte multe ori.
În perioada 2016-2017 au existat cel puțin 10 modificări, în condițiile în care în anul 2016 nu
s-a realizat nicio misiune economică, iar în anul 2017 doar una singură, principalele cauze fiind:
- neîntrunirea numărului minim de firme necesar pentru organizarea evenimentului;
- întârzieri ale procedurilor de atribuire a contractelor de prestări servicii de organizare a
târgurilor;
- întârzieri ale proceselor de selecționare a firmelor participante la manifestările internaționale.
Aceste modificări repetate ale programelor anuale, pot afecta atât activitățile de planificare
și execuție bugetară, activitățile de achiziții publice, cât și calitatea și eficiența proceselor de organizare
și desfășurare a manifestărilor internaționale.
Totodată, auditul a remarcat faptul că în niciun proiect al programelor anuale de participare
la misiuni economice internaționale nu sunt nominalizate firmele care și-au exprimat acordul de
principiu pentru participare la eveniment.
Raportat la programele anuale inițiale, privind participarea la misiuni economice
internaționale, în perioada 2014-2017 au fost aprobate 213 de acțiuni de promovare a exportului, din
care au fost realizate 18 acțiuni, rezultând un grad de realizare de 8,4%, o evoluție pe ani fiind
prezentată în diagrama următoare:
pagina 87 din 93
* programe anuale privind participarea la misiuni economice internaționale aprobate/avizate de minister împreună cu
Consiliul de export
Dacă în anul 2014, s-a înregistrat cel mai mare grad de realizare a acțiunilor aprobate prin
programele anuale de participare la misiuni economice internaționale, respectiv 22,86% (8 acțiuni
realizate raportat la un număr de 35 de acțiuni aprobate), în următorii ani din perioada auditată, gradul
de realizare a cunoscut un trend descendent, în anul 2016 nu s-a realizat nicio acțiune.
Raportat la programele anuale finale, în perioada 2014-2017 au fost aprobate 44 de acțiuni
de promovare a exportului, rezultând un grad de realizare de 41%.
Bugetul schemei de ajutor de minimis și bugetul alocat prin programele anuale privind
participarea la misiuni economice internaționale
Potrivit art. 2 alin. 4 din HG nr. 296/2007, finanţarea în cadrul schemelor se acordă numai după
aprobarea acestora prin ordin de ministru.
În perioada auditată, limitele maxime ale ajutoarelor ce puteau fi acordate în cadrul schemei de
ajutor de minimis, precum și sumele prevăzute în bugetele finale aprobat prin programele anuale privind
participarea la misiuni economice internaționale, sunt prezentate în tabelul următor:
Tabel nr. 20
Anul
Program promovare export (PPE) Program anual de misiuni
economice internaționale
Ordin aprobare Sumă maximă alocată
târgurilor
internaționale (lei)
Perioada alocării Dată aprobare
Buget
final
aprobat
(lei)
Nr./dată Data intrării
în vigoare
2014
2506/30.12.2013 06.02.2014 3.500.000 01.01.2014 -
30.06.2014 22.09.2014
1.968.252
685/27.05.2014 02.07.2014 4.000.000
01.07.2014 -
31.12.2014
2015
1228/17.10.2014 01.01.2015 4.000.000 01.01.2015 -
30.06.2015 24.09.2015
2.542.164
484/23.04.2015 01.07.2015 6.000.000
01.07.2015 -
31.12.2015
pagina 88 din 93
Anul
Program promovare export (PPE) Program anual de misiuni
economice internaționale
Ordin aprobare Sumă maximă alocată
târgurilor
internaționale (lei)
Perioada alocării Dată aprobare
Buget
final
aprobat
(lei)
Nr./dată Data intrării
în vigoare
2016
1587/29.12.2015 13.01.2016 1.400.000 01.01.2016 -
31.12.2016 31.08.2016
945.000
455/16.05.2016 17.05.2016 1.400.000
17.05.2016 -
31.12.2016
2017 455/16.05.2016 17.05.2016 1.400.000 01.01.2017 -
31.12.2017 29.08.2017 207.669
Total 2014 - 2017 5.663.085
Selectarea misiunilor economice prevăzute în programele anuale
Potrivit prevederilor art. 8 alin. (3) din Anexa la HG nr. 296/2007, cu modificările și
completările ulterioare, misiunile economice şi acţiunile de promovare a exportului se organizează în ţări
de interes pentru exportatorii români şi se stabilesc de ministerul de resort, în baza consultării prealabile
cu patronatele de ramură sau cu asociaţiile profesionale, având în vedere următoarele criterii:
a) expansiunea şi diversificarea geografică a exportului românesc pe pieţe cu potenţial de
import ridicat;
b) promovarea produselor şi serviciilor cu valoare adăugată ridicată.
Pentru o analiză pertinentă a principiilor de eficiență și eficacitate a alocării și utilizării
fondurilor publice, echipa de audit a solicitat conducerii structurilor de specialitate din cadrul
ministerului, să ofere informații cu referire la criteriile aplicate pentru selectarea produselor și serviciilor
cu valoare adăugată ridicată și la indicatorii de performanță analizați, ca urmare a participării la târguri.
Până la data finalizării acțiunii de audit, reprezentanții MMACA nu au răspuns acestor
solicitări.
În concluzie, selectarea acțiunilor de promovare a exportului fără a avea la bază criteriile
stabilite prin reglementări legale, creează premisele unor evaluări subiective, cu consecințe în
utilizarea fondurilor publice cu nerespectarea principiului economicității, eficienței și eficacității.
Beneficiarii schemei de ajutor de minimis
Beneficiarii programului de participare la misiuni economice internaționale, sunt operatorii
economici, persoane juridice române, care îndeplinesc condițiile de eligibilitate prevăzute de HG nr.
296/2007, în principal să aibă în obiectul de activitate operațiuni de export, să nu aibă datorii la bugetul
de stat și local, să nu se afle în procedura de executare silită, închidere operaţională, dizolvare, lichidare,
insolvenţă, să respecte normele de participare elaborate de minister și să se încadreze în ajutorul de
minimis.
Evoluția numărului de firme beneficiare a schemei de ajutor de minimis, participante la
misiuni economice în perioada 2014-2017, este prezentată în tabelul următor:
pagina 89 din 93
Tabel nr. 21
În perioada auditată, au participat la misiuni economice internaționale un număr de 138 firme,
acestea beneficiind de ajutoare de minimis în valoare totală de 1.858.614 lei, media anuală a
ajutoarelor plătite fiecărei firme participante situându-se între 12.236 lei/firmă/an, în anul 2014 și
24.246 lei/firmă/an, în anul 2017.
III. Punctul de vedere al conducerii entității auditate cu privire la aspectele constatate în
urma auditului performanței
În urma ședinţei de conciliere, reprezentanții MMACA și-au prezentat punctul de vedere față de
aspectele menționate în proiectul raportului de audit al performanței, respectiv au precizat că:
- departamentele de specialitate sunt subdimensionate și se confruntă cu lipsa de personal calificat;
- în anul de înființare al MMACA, respectiv anul 2017, structurile cu rol de suport nu au avut
personal angajat, fapt ce a avut consecințe asupra derulării optime a activităților de promovare a
exporturilor;
- în fiecare an ministerul s-a confruntat cu întârzieri în ceea ce privește aprobarea bugetului, fapt
care declanșează efecte în lanț atât în faza de pregătire cât și în cea de execuție a PPE, având în vedere că
pentru o acțiune pregătirile încep cu aprox 4 luni înainte;
- referitor la instrumentele nefolosite din HG nr. 296/2007, s-a menționat faptul că pentru acestea
nu au fost alocate fonduri întrucât mediul de afaceri (prin CE) a optat doar pentru primele două
instrumente (târguri și misiuni economice) date fiind și restricțiile bugetare. Mecanismul de minimis
implică acceptul de către beneficiar al ajutorului de minimis, ceea ce înseamnă că instrumentele nu pot fi
impuse forțat fără voința beneficiarilor (mai ales că pentru unele din instrumente subvenția nu este de
100%). Ca remediu imediat, pentru perioada 2019-2020, în proiectul de buget au fost prevăzute fonduri
în valoare de 0,8 mil lei pentru instrumentul referitor la studii de piață și pe produse cu subvenționare
100% de la bugetul de stat.
Anul Număr firme beneficiare de ajutor
de minimis
Ajutor de minimis acordat
(lei)
Suma medie anuală
plătită firmelor
beneficiare (lei)
2014 63 770.880 12.236
2015 70 893.764 12.768
2016 - - -
2017 8 193.970 24.246
2014 - 2017 138 1.858.614 -
pagina 90 din 93
IV. Concluziile şi recomandările formulate de auditorii publici externi în urma misiunii de
audit al performanței
Concluzii Recomandări
Entitatea nu a identificat riscurile legate de desfășurarea
activităților de promovare a exportului, obligație prevăzută
pentru orice instituție publică, conform prevederilor OSGG
nr. 600/2018.
Implementarea unui sistem de control intern, care să
vizeze identificarea și evaluarea riscurilor, elaborarea
planurilor pentru gestionarea acestora, elaborarea
procedurilor operaționale, precum și asigurarea unui sistem
de comunicare internă și externă astfel încât, salariații să își
poată îndeplini în mod eficient și eficace sarcinile, iar
informațiile să ajungă complete și la timp la utilizatori.
Activitatea BPCE nu este desfășurată de persoane
specializate din cadrul ministerului, o mare parte din cei
aflați la post fiind persoane detașate temporar în cadrul
MMACA, din societăți comerciale sau alte instituții ale
statului, cu scopul ocupării unui post în rețeaua externă.
Conducerea MMACA va elabora o procedură operațională
cu privire la detașarea personalului prin care va formaliza
modelul documentelor ce vor sta la baza solicitării acordului
privind detașarea. În aceste documente se vor menționa
argumentele care îi califică pe cei ce urmează să se detașeze
în cadrul MMACA (exemple: studii de profil, experiență în
negocierea unor contracte - număr, valoare, experiență în
organizarea unor evenimente etc.) și în ce măsură acestea
răspund nevoilor ministerului.
O pondere semnificativă din personalul care ocupă posturi
de consilier economic în rețeaua externă, nu deține studii de
specialitate, fapt care majorează riscul de neîndeplinire a
criteriilor de eficacitate în cadrul activității desfășurate.
Analizarea atribuțiilor consilierilor economici pentru
identificarea aptitudinilor și competențelor necesare
acestora îndeplinirii în condiții de economicitate, eficiență și
eficacitate a atribuțiilor specifice acestei activități, (în
special cele referitoare la comerț exterior, abilităților de
comunicare și negociere) și materializarea acestora într-un
act de decizie (ordin/dispoziție) a conducătorului entității,
astfel încât acestea să reprezinte cerințe preliminare
obligatorii de selecție;
În baza cerințelor identificate mai sus recomandăm
actualizarea fișelor de post ale consilierilor economici în
scopul realizării concordanței între denumirea funcției și
felului studiilor/programelor de studii a căror absolvire oferă
competențe în domeniul comerțului exterior astfel încât
absolvenții să performeze în activitatea desfășurată în cadrul
rețelei externe a ministerului
Pregătirea profesională efectuată de personal, înaintea
plecării în misiune permanentă în străinătate, nu conferă
siguranța obținerii unor cunoștințe care sa-i califice pentru
desfășurarea activității la un nivel optim.
Stabilirea, într-un document/act de decizie aprobat de
conducătorul entității, a duratei minimale pentru programul
de pregătire profesională, precum și a competențelor,
cunoștințelor și aptitudinilor ce trebuie dobândite, în mod
obligatoriu, pentru ca persoanele pregătite să fie în măsură
să îndeplinească atribuțiile și exigențele specific postului
ocupat.
În cadrul documentului menționat se vor stabili
elementele/documentele minimale necesar a fi elaborate
astfel încât programul de pregătire să constituie un
instrument prin care să se obțină asigurări cu privire la
informațiile diseminate și însușite de cei implicați. În acest
sens, cu titlu de exemplu, avem în vedere următoarele:
formulare în care să se indice personalul desemnat să
pagina 91 din 93
Concluzii Recomandări
pregătească și respectiv personalul desemnat să se
pregătească, tematica de pregătire, materiale suport ale
tematicii, planul de pregătire care să indice persoana
desemnată să întocmească și să prezinte materialele ce
constituie suportul tematicii (nume, prenume, funcție),
perioada (zilele) în care s-au discutat aspectele menționate
în tematică.
Nu s-a efectuat o analiză riguroasă a necesității
menținerii/extinderii rețelei externe, astfel încât aceasta să
funcționeze optim pentru atingerea obiectivelor Strategiei
Naționale de Export.
Elaborarea și implementarea unei proceduri privind
valorificarea rapoartelor transmise de consilierii economici
din cadrul rețelei externe a ministerului care să vizeze
responsabilități și documente pentru colectarea datelor,
centralizarea și analiza acestora, modalitatea de prezentare a
concluziilor și stabilirea de măsuri care să conducă la
creșterea exporturilor și/sau atragerea investițiilor străine.
Activitatea BPCE nu s-a desfășurat în toate cazurile în baza
unor criterii de performanță care să justifice eficiența
cheltuielilor efectuate în cadrul acestora.
Efectuarea unei analize pentru identificarea unor
indicatori de monitorizare ai performanței promovării
exporturilor, utilizați în cadrul altor țări și materializarea
acesteia într-un document scris aprobat de conducerea
MMACA.
Stabilirea și aprobarea unor indicatori de eficiență și
eficacitate la nivelul BPCE-urilor, care să permită evaluarea
și luarea măsurilor necesare pentru promovarea exportului și
atingerea țintelor de export. Totodată, se vor dispune măsuri
de centralizare a datelor și de prezentare și analiză a lor în
cadrul unor întâlniri formalizate ale conducerii ministerului
Nu au fost întocmite documente de planificare pentru
punerea în practică a proiectelor stabilite prin Strategie,
astfel încât nu se poate evalua cât din programul multianual
de proiecte a fost îndeplinit, dacă sunt întârzieri și care sunt
rezultatele obținute.
Pentru fiecare proiect din programul multianual de
proiecte prevăzut în SNE, entitatea auditată va urmări
elaborarea unui document de planificare/plan de acțiune care
să includă activitățile necesare pentru îndeplinirea
obiectivelor prevăzute de SNE.
Realizarea unei baze de date exhaustive pentru promovarea
exporturilor, poate determina creșterea competitivității la
export, prin identificarea potențialului de export al firmelor
românești mai mici și coagularea potențialului de export al
acestora pentru a intra pe anumite piețe externe.
Realizarea unei baze de date exhaustive care să includă,
cel puțin următoarele elemente: exportatorii actuali,
potențiali sau aspiranți grupați pe categorii, domeniile de
export și produsele/serviciile care pot face obiectul,
avantajele competitive, precum și modalitatea de contactare
a acestora.
Promovarea exporturilor nu a vizat realizarea unei baze de
date complete a partenerilor comerciali/(clienților) existenți
în țările în care există BPCE și care să exprime cererea
/oportunitățile de export pentru exportatorii români actuali
sau potențiali.
MMACA va stabili o structură a bazei de date a
partenerilor comerciali care să includă informațiile relevante
necesare promovării exporturilor românești. În acest sens,
recomandăm segmentarea partenerilor pe grupe (de exemplu
în parteneri potențiali, aspiranți și existenți), domeniile de
export, produsele/serviciile care pot face obiectul exportului,
alte informații considerate relevante;
Pe baza structurii stabilite, fiecare BPCE va realiza și va
actualiza periodic (cel puțin anual) baza de date a
partenerilor comerciali din țara respectivă sau din țările
adiacente în care nu există birouri de reprezentare,
instrument care să fie utilizat pentru promovarea exportului
românesc.
pagina 92 din 93
Concluzii Recomandări
Modificările aduse OUG nr. 120/2002 și HG nr. 296/2007,
nu au avut drept scop corelarea legislației cu Strategia, ele
vizând doar aspecte referitoare la criteriile de eligibilitate
stabilite pentru beneficiarii PPE, precum și de reglementare
a condițiilor de contractare și plată a serviciilor de organizare
a standurilor.
Analizarea prevederilor Strategiei naționale de export a
României pentru perioada 2014-2020 și stabilirea unui plan
de modificare/ actualizare a legislației în domeniul
exporturilor sau în alte domenii de activitate cu potențial de
facilitare a exportului care să includă actul normativ vizat,
termenul de implementare și instituția responsabilă pentru
inițierea propunerii legislative.
Cerințele SNE nu au fost transpuse în Programele de
guvernare aplicabile în perioada 2014-2017.
Analizarea prevederilor Programului de guvernare
raportat la prevederile din SNE și stabilirea direcțiilor de
acțiune cu privire la promovarea exporturilor, în vederea
actualizării în mod corespunzător a acestei Strategii și a
corelării cu legislația incidentă.
Ministerul nu a organizat activitatea PPE sub forma unor
acțiuni coerente, care să fie proiectate pentru realizarea unor
obiective clar definite cu indicatori de rezultat descriși în
concordanță cu limitele de finanțare aprobate. Pe cale de
consecință, nu a existat o monitorizare a PPE, care să aibă
drept scop, obţinerea de informaţii relevante în vederea
fundamentării deciziilor cu privire la utilizarea eficientă a
fondurilor publice alocate promovării exporturilor.
Derularea activității PPE pe bază de programe, astfel cum
sunt definite de prevederile legale, cu prezentarea explicită
în cadrul fiecărui program, a obiectivelor programului,
rezultatelor preconizate şi rezultatelor obţinute, indicatorii şi
costurile asociate, astfel încât să se poată urmări criteriul de
utilizare eficientă și eficace a fondurilor publice.
Lipsa de implicare a ministerului în activitatea Consiliului
de Export, a dus la situația neîndeplinirii atribuțiilor legale
pentru care acesta a fost înființat, precum și la desfășurarea
activității în mod netransparent, existând riscul ca interesele
statului în activitatea de promovare a exportului să nu fie
prioritare.
Inițierea de măsuri la nivelul conducerii MMACA care să
conducă la procedurarea activității Consiliului de Export,
astfel încât să existe, în fapt, o implicare a părților publice în
actul decizional, pentru a oferi garanția susținerii intereselor
statului, în calitate de finanțator, în activitatea de promovare
a exportului.
Selectarea acțiunilor de promovare a exportului nu s-a
efectuat în baza unor criterii clare și obiective, creându-se
astfel premisele unor evaluări subiective, cu consecințe în
utilizarea fondurilor publice cu nerespectarea principiului
economicității, eficienței și eficacității.
Revizuirea/actualizarea criteriilor stabilite prin HG nr.
296/2007, și cuprinderea lor într-o procedură operațională în
baza căreia să fie selectate acele activități care conduc la
eficacitatea acțiunii de organizare de târguri/evenimente.
Prevederile legale care reglementează PPE nu definesc o
serie de termeni și nu detaliază modul în care se poate urmări
îndeplinirea unor condiții de eligibilitate, fapt ce are
implicații directe asupra stabilirii eligibilității operatorilor
economici, pentru ca aceștia să poată beneficia de ajutorul
de minimis.
Revizuirea/actualizarea prevederilor legale, cu implicații
directe asupra stabilirii eligibilității operatorilor economici.
Lipsa de preocupare a ministerului în elaborarea și aprobarea
unor Norme privind selectarea firmelor expozante la misiuni
economice în străinătate, târguri și expoziții internaționale,
a creat premisele acordării ajutorului de minimis în mod
discreționar, existând situații în care operatori economici
care nu îndeplineau criteriile de eligibilitate impuse, au
beneficiat de sume semnificative din bugetul de stat.
Analizarea situației descrise de către echipa de audit,
respectiv analizarea îndeplinirii condiţiilor de acordare a
ajutoarelor de minimis operatorilor economici participanţi la
târgurile internaţionale derulate în anul 2014-2017, iar în
cazul în care se constată faptul că operatorii economici nu au
îndeplinit condiţiile de eligibilitate, se vor dispune măsuri
pentru recuperarea acestora în condițiile legii (inclusiv
accesoriile calculate în condițiile legii) și virarea la bugetul
de stat a sumelor recuperate.
Deși avea obligația legală de a supraveghea permanent
ajutoarele de minimis acordate, ministerul nu a uzat de
această prevedere, supunându-se astfel unui risc major de a
se afla în imposibilitatea recuperării, în interiorul termenului
Instituirea unor mecanisme eficiente de supraveghere a
ajutoarelor de minimis aflate în derulare, astfel încât să fie
redus la minim riscul de nerecuperare a fondurilor publice
care s-au dovedit acordate în mod ineficace.
pagina 93 din 93
Concluzii Recomandări
de prescripție a ajutoarelor acordate unor operatori
economici care nu și-au îndeplinit obligațiile asumate
Includerea cheltuielilor aferente chiriei spațiului
expozitional și taxelor obligatorii solicitate de organizatorul
extern în valoarea contractelor de prestări servicii încheiate
cu firmele organizatoare din România, majorează valoarea
contractului, ceea ce poate conduce la o creștere a
comisionului firmei organizatoare. Astfel au fost create
premisele efectuării de cheltuieli fără bază legală, cu
consecințe negative în ceea ce privește utilizarea fondurilor
publice în condiții de economicitate.
Analizarea situației expuse și implementarea unor
mecanisme care să conducă la diminuarea riscului de
efectuare a cheltuielilor din fonduri publice cu nerespectarea
principiului economicității, eficienței și eficacității.