S Septième ciel RUMANZU -...

193
Septième ciel GHJACUMU THIERS ALBIANA RUMANZU

Transcript of S Septième ciel RUMANZU -...

Page 1: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Si crede di solitu chì i passageri di un aviò ùn anu

nunda à chì vede unu cun l’altru: hè vera ch’ellu

hè solu à casu ch’elli si trovanu riuniti pè u tempu

– cortu – di u volu.

Ma s’omu pudessi leghje in i cori è in e mente, ùn si

staria tantu à pensà propiu u cuntrariu.

A missione ch’ellu face u cumissaru Antoni ind’è stu

volu Nizza-Bastia li face spanticà ghjustu à puntu e

sumiglie, i raporti piatti, e leie cunfuse chì uniscenu

tutti issi passageri. Issa tappa hè l’ultima in a caccia

ch’ellu porta da parechji anni. Oramai Spričić hè leccu :

à u sbarcu in Puretta, tuttu hè prontu per fà lu arrestà.

Ma l’ambrascu ùn saria a prima volta ch’ellu li scappi

da trà le mani!

Allora, cresce l’angoscia à misura ch’ellu fala l’aviò

voltu Puretta...

ALBIANA

Septième ciel

GHJACUMU THIERS

ALBIANA

RUMANZU

ALBI

ANA

Ghj

acum

u Th

iers

Sept

ièm

e cie

l

Ghjacumu Thiers hè prufessore di l’Università è direttore di uCentru culturale universitariu di l’università Pasquale Paoli. Pueta,dramaturgu è rumanzeru, hè autore di una vintina di drami ècumedie, di due raccolte di puesie è di trè rumanzi.

Couver

ture

Val

Bia

nca

rell

i

15 €

7e_ciel_COUV_ok:Extreme_meridien_COUV.qxd 12/02/2009 18:11 Page 1

Page 2: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 1

Page 3: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 2

Page 4: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Septième ciel

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 3

Page 5: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Du même auteur

Romans – Rumanzi

A Funtana d’AlteaAlbiana 1990

Les glycines d’Alteacoll. Insulaires, Albiana 1992

Les Potirons, l’Inspecteur et le Gecko, coll. Insulaires, Albiana 1993

A Barca di a MadonnaAlbiana 1996

La Vierge à la barqueAlbiana 1997

In Corpu à BastiaAlbiana 2003

Le Ventre de BastiaAlbiana 2004

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 4

Page 6: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Ghjacumu Thiers

Septième ciel

Rumanzu

ALBIANA

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 5

Page 7: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 6

Page 8: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

C’est vraiment dur de pas y penser. Il a raison Jean

de me dire de plus y penser, mais c’est dur quand même.

Allez, ça te changera les idées, qu’il a dit. Et puis il en vien-

dra un autre. Oui, bien sûr, peut-être qu’il viendra un autre,

mais moi je sais maintenant que, de toute façon, ce sera plus

le premier. Il a dit : Paris, c’est beau, tu verras. Tu en as

jamais vu des monuments comme là-bas. C’est vrai, mais

moi, les monuments, j’ai pas trop aimé. Les grands maga-

sins, oui qu’ils m’ont plu. Plusieurs on y est allé. Encore un

peu on se perd tellement ils sont grands. Pas que j’ai rien

acheté : il y en avait trop, il y en avait. Maintenant, ce qui

est il faut le dire : à nous, les Corses, la Corse elle nous plaît

plus que le reste. On le dit, et c’est vrai aussi que vue d’ici,

c’est quelque chose qu’on peut pas comparer avec le reste.

Le problème c’est après. C’est demain. Quand on aura atterri.

On va reprendre la vie comme avant et il faudra faire

semblant de rien. Moi, je dis que les choses des fois vues

d’en haut, c’est toujours plus beau qu’en bas tous les jours.

Alors on verra. Moi, j’ai dit oui pour aller parce que j’ai vu

qu’à Jean ça lui faisait plaisir, et Jean il fait tout, toujours,

pour me faire plaisir. N’empêche que si on en a un, ce sera

plus le premier.

Perdre un bébé, c’est pas comme pas en avoir. La

perte, c’est une présence qui n’est plus. Mais pourquoi, je

suis allée la faire ! J’avais pas besoin de la faire, cette radio

7

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 7

Page 9: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

de merde ! C’est Jean qui a insisté. Putain ! c’était pas

la première fois que je me faisais une entorse. Alors, on

pouvait la soigner sans radio. C’est rien, un pied, je veux

croire. Jean s’en veut, mais il y est pour rien, même s’il a

insisté pour la radio. Moi, tout de suite, j’ai dit : c’est la fata-

lité et contre la fatalité on peut rien faire. Seulement, ce qui

m’a trompée, c’est les mots. Si y avait pas eu ce mot « suspi-

cion » que j’ai pas compris tout de suite, je l’aurais pas fait,

la radio. J’aurais compris tout de suite. Alors j’aurais pris

et je serais partie sans la faire. Et j’aurais pas pris les rayons

en plein dans le ventre. Et j’aurais toujours mon petit, ici.

Et maintenant je le sentirais. Peut-être même qu’il bouge-

rait déjà. Il paraît qu’il y a des bébés qu’on les sent bouger

même à quatre ou cinq mois. Il serait un peu lourd. J’aurais

une lourdeur dans le ventre et je saurais que c’est mon bébé.

Une lourdeur, maintenant je l’ai, mais c’est pas un bébé.

C’est de la peine. C’est quand on l’a plus, le bébé, que ça

fait ça.

La pancarte, elle disait : « En cas de suspicion de gros-

sesse, prévenir immédiatement le personnel du service ».

C’est « suspicion » que j’ai pas compris. Sur le moment,

j’ai même ri toute seule en y pensant. Je me suis dit que de

la suspicion y en avait pas, parce que le papa, ça pouvait

être que Jean. Depuis que je suis avec Jean, j’ai plus envie

d’aller avec les autres. Alors, pourquoi ils parlaient de

soupçonner la grossesse et les gens qui passaient dans le

service de radio? En gynéco d’accord, mais en radio, je

voyais pas pourquoi. Voilà, c’est ce mot « suspicion » qui

m’a faite tromper. Le problème des mots, c’est quand on

les connaît pas bien. Le sens, on le sait à peu près et alors

on croit qu’on a compris. Je crois que c’était mieux de pas

connaître du tout que de connaître un peu. Alors je me serais

méfiée. J’aurais dit qu’est-ce que ça veut dire la pancarte et

j’aurais pas pris ces putains de rayon !

8

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 8

Page 10: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Mon petit, quand on en aura un autre, je veux qu’il

sache bien tous les mots du dictionnaire, avec le sens bien

comme il faut. C’est pour ça que j’ai fait acheter le gros

dictionnaire, juste le lendemain que j’ai fait ma fausse

couche. Jean a commencé par dire que c’était une drôle

d’idée et qu’on n’a pas les pieds qui nous avancent du lit.

Et puis il a compris que c’était important. Il n’a pas insisté

et il est allé l’acheter.

De toute façon un voyage fait toujours du bien. Ça

peut pas faire oublier, mais ça coupe et ça fait du bien. C’est

vrai que c’est vraiment super, la Corse ! Mì, d’ici presque

presque je vois notre maison ! Cara…

~~ ~

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 9

Page 11: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

À mumentu atterrimu. Ùn mi piace stu mumentu.

Mancu à pena. Micca nunda, ma ùn mi garba ! Anu modu

à dì è à spiicà, hè sempre una gattiva stonda à passà. Mi

piace di più a parolla francese! Ind’è “atterrissage” si sente

menu l’intoppu di l’aviò cù a terra, invece in corsu, quelli

chì facenu a lingua nova dicenu “atterramentu” è ancu

“atterru”. È à mè, tandu, a vi ghjurgu, mi pare di sente “inter-

ramentu” o “interru”, mi pare! Hè a stessa cosa. È, a dicu

netta è chjara, ùn sò ancu prontu per l’interru. A capiscu per

tutti quelli chì anu compiu tutte e so faccende, ma eo, ùn sò

ancu à nunda, da tandu ch’ellu mi ferma da fà! Hè vera

ch’ellu ci vole à passà ci tutti, vechji è giovani, ricchi o

puveretti, patroni è servitù, ma oh! Ognunu à l’ora chì hè

soia.

È po s’o morgu, vogliu avè un interru ch’ellu si ne

parli per anni è anni ! Mi rimpatterà di a vita mischinella

ch’aghju fattu sinu ad avà. O piuttostu ch’elli mi anu fattu

l’altri. Micca ch’elli mi avessinu inghjuliatu, innò, ma hè

statu peghju! Ùn mi anu mancu datu retta. Quand’o ci pensu,

mi pare chjaru è più chè chjaru. Quelli chì mi devianu

ricunnosce è riverisce, non solu ùn mi anu ricunnisciutu, non

solu ùn mi anu riveritu, ma l’anu fatta à posta di dà mi capu

pocu è micca.

Ch’ella ùn mi senti mancu l’aria… i mo nimichi

dicerianu: “Chì pretensione!” Ma mi accade spessu di pensà

10

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 10

Page 12: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

à ciò ch’ella sarà a Corsica dopu… A Corsica senza mè…

è bè, senza muntà mi a sega, mi vene l’angoscia! Ùn averanu

più issa risolsa, issu aiutu, issu succorsu… Disgraziati…

Per dì la tutta, è senza fisica, averanu a vita, podassi, ma

l’anima più! Ed hè per quessa chì s’o fussi in elli, eo,

cuglierebbe subitu subitu l’occasione. Ponu parlà cù un omu

chì hè – senza esagerà – a cuscenza chì hà vistigatu tuttu i

prublemi di l’isula, è chì ci hà trovu e suluzione adatte, ancu

s’è nimu mi hà mai dumandatu u mo parè. Aghju aspettatu

l’anni ch’elli venissinu à chere, aùh!

Sò di quelli di u 1970. I settanteschi via. A leva nova.

Chì un bellu ghjornu hà sappiutu ch’ella avia una missione.

Li aghju datu tuttu à u mo paese. A mo patria. Chjamata

Cirnu cum’è a Mufra di una volta, o Corsica a fiera. A ribella.

L’eterna.

Di prima mi sò dettu: bon! Cun tutti st’attentati, e

litiche cun Parigi, e mosse in carrughju, i scagni di

l’amministrazione messi in pisticciuli, bon! Anu pocu

tempu à pensà, aspettemu chì tuttu si appaci è tandu hà da

palisà si da per ella a verità… Allora, dopu, hè venutu un

tempu quantunque più calmu. Ci era asgiu à riflette è à

vultà nantu à issi anni di gloria. Chì funu i mei, i nostri.

Ma mancu tandu, nunda: telefonu mutu, scatula à

lettere viota, nisuna dumanda d’intervista, di appuntamentu.

Ci era da fà ne libri di l’opera ch’è no fecimu noi. Aùh!

nisun prugettu di tesa nè di memoriu di ricerca universitaria

– hè vera chì i studianti in Corti sò più interessati da e lezziò

di c… arte à L’Oriente o quelle di ballu sessuale in discuteca

à L’Aventure chè di lezzione metudulogiche per accustà a

cumplessità di u pensamentu prufondu di un testimone di a

Corsica postmuderna…

Quellu quallà, mi possu sbaglià, ma surveglia à

qualchissia. Pare un filmu: tene u so giurnale spartu cumu

s’ellu u lighjissi, ma sò siguru ch’ellu ùn leghje, è sò trè i

11

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 11

Page 13: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

mutivi: unu chì s’ellu leghje in veru, ogni tantu po pò girà

e pagine! Duie: Nice-Matin… infine Corse-Matin, l’anu

fattu più chjucu è tandu, ùn ci hè bisognu di tene lu cusì altu

u giurnale… è s’ellu u tene cusì, hè ch’ellu si vole piattà

daretu. Terza ragiò, menu evidente, a ricunnoscu hè chì unu

chì volta in Corsica o chì vene in Corsica pè a prima volta,

ùn si lampa micca abbramatu nantu à Nice-Matin: ci sò e

manere più piacevule di viaghjà, quantunque! Ma u più

periculu ch’o temu cù issa ghjente custì, hè chì ancu senza

vulè la, vi annochjanu!

Nisun rispettu! Ùn rispettanu nunda quelli di avà!

Certe volte, ancu senza vulè la, vi facenu i scherzi. Mi ricordu

un ghjornu, era pè un dibattitu. Soi-disant chì avianu invitatu

testimoni di e varie epiche chì a Corsica si hè ripigliata.

Avianu annunziatu cusì i media! Quessi dinù, sò pendini di

quelli! Ùn vi dicu micca a riunione! Paria tuttu una veghja

cù i morti! Ci eramu tutti attavulinati… Cun certi ùn mi

piacia à esse calatu, ma troppu tardi per dì di nò. Ùn sò statu

tantu à capì chì ognunu avia preparatu un discorsu, à casu

ch’elli averianu interrugatu cum’elli facenu à u solitu in

quantu à e mutivazione, a visione di u paese è di a lotta, u

sistema precunizatu da u regiunalisimu basicu à u

naziunalisimu indipendentistu, è passendu per mezu di l’au-

tunumisimu rifurmistu. Via, eramu pronti à testimunià in

modu storicu. Invece, fora di duie o trè filmate rapide di u

nostru tavulinu, ùn ci avianu dumandatu nunda propiu. Era

palesu ch’è no eramu custindi per figura è aghju intesu

ch’ellu ci era u bisognu di fà una riclamazione. Allora mi

sò pisatu è aghju dettu ch’o vulia parlà. U realizatore di

l’emissione mi hà sgrignatu a risa è mi hà dettu ch’o pudia

parlà, ch’elli mi davanu trè minuti è ch’o pudia dì ciò chì

mi paria impurtante pè u publicu di u nutiziale. Ùn mi sò

micca malfidatu. Avia avutu solu u tempu di dì quale ch’o

era chì i trè minuti eranu passati è si trattava di un altru

12

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 12

Page 14: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

sugettu, postu chì u riportu principale di quellu ghjornu

incalcava nantu à e bellezze di u paisaghju in Corsica di

Pumonti, in u quatru di un’emissione cumandata da l’Agenza

Regiunale di u Turisimu.

Iè, mi anu fattu i scherzi più di una volta. À chì nasce

chjucu, tuttu li muca. È bè, s’o ùn facciu casu, oghje chì

ghjè oghje, ci ne hè sempre unu chì mi vole marchjà nantu

à u capu. Hè per quessa chì dicenu ch’o sò azezu.

Azezu, eiu? Innò! Esigente! Cuscente di ciò ch’è no

simu stati, noi. A leva di u 1970. Ùn hè micca listessa…

Azezu? Innò, serenu, fieru è esigente.

~~ ~

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 13

Page 15: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Si chjama L’Aria a cumpagnia. Hè un bellu nome, ma

ùn si sò matraculatu e cerbelle. Ùn si pudia quantunque

micca battizà l’Acqua, una cumpagnia aerea, chì tandu clienti

oimè Signore!

S’ellu mi dumanda u steward, s’o possu ùn rispondu.

Ma s’ellu insiste, li dicu di fà cum’ellu vole. Ùn aghju micca

da esse cusì scemu è risponde li ch’ella mi piace di più a

Piglia chè a San Broccu. O a San Broccu più chè l’altra. In

una cumpagnia regiunale, hè impussibule chì u steward ùn

fussi micca à currente. Aghju poca primura di entre in i so

impiccia è imbroglia trà l’Acqua di Piglia è quella di SanBroccu. Mi sò tenutu luntanu durante quindeci anni. Allora,

ùn mi aghju micca da ficcà in a nassa chì l’aviò ùn hà ancu

à atterisce. Prucca, prucca! dicia babbu quandu l’affare si

indispettia. È cusì diceraghju ancu eiu…

L’ottessa face l’annunzii. Francese inglese è po corsu.

Mi pare di capì ch’ella hà dettu: “Ghjunghjeremu in Puretta

frà pocu, speremu ch’è vo avete fattu un bon viaghju”. Un

corsu stranu è strappatu ma nimu ci face casu. “Viagiu” dice

a zitella; aghju u laziu di fà li a lezziò: o si dice “viaghju”

è hè corsu, o “viaggio” ed hè corsu di… Lucca. Ma ùn

circeraghju nunda. Ùn mi vogliu micca fà rimarcà. Ùn mi

possu micca fà rimarcà. Sò in serviziu, è tandu mi stò zittu.

Ma, mi colla è mi fala! È po, u viaghju ùn hè ancu à finisce

chì u più peghju hè quand’ellu si atterrisce. S’ellu si face u

paragone, sò più l’aviò chì si schjaccianu in terra chè quelli

14

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 14

Page 16: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

chì spariscenu per aria. Allora, eo sò cum’ellu dice u

cumissare divisiunariu Hodier, quand’ellu mette à parlà

corsu per stuzzicà mi: “Voi, o Antoni, vous êtes cum’è San

Tumà; vous voulez… vede è tuccà!”

L’ottesse di sta cumpagnia sò scansa fatica. Ind’è

l’aviò mi piacenu di più e voce pinzute. E corse, ùn la sò

perchè, anu pocu garbu. Ancu i gesti, s’omu và à circà, ancu

a manera di tene si è di osservà una certa distanza, mi pare

ch’ellu marchi da micca prufessiunale à prufessiunale veru.

È bè, mi dispiace à dì la, ma u persunale corsu, issa marca

ùn l’hà micca, ùn l’hà. A frasa in francese è in inglese hè

nurmale, ma in corsu hè corta corta. È puru a giovana ùn ci

mette primura. Strazieghja è nimu face casu. In quantu à

mè, mancu un Corsu ci hè ind’è st’aviò, chì osinnò a ghjente

si lagnerebbe di sente straccià cusì a lingua nustrale!

Saraghju solu eiu, chì sò statu anni è anni senza vultà, ma

chì ùn mi sò scurdatu di a filetta.

Hè u stagnu di Biguglia, què? Bùh quanta emuzione.

Di un colpu face un caldu chì si schjoppa ind’è st’aviò di

merda. Tempi fà quandu ch’o stava quì, l’aviò eranu

cunfurtevuli. Era Air France. A cumpagnia naziunale. Era

l’epica chì u serviziu publicu avia un sensu. Quand’ellu si

pigliava o l’aviò o u battellu, si facia un viaghju. Cumandava

a Francia, tandu! Vole dì chì si rendia omu contu ch’omu

surtia da u locu di l’isula per andà in u mondu. Invece oghje

ùn si face più un viaghju. Qualcosa unicu, pisiu è

impurtante. Pienu à surprese, à cunsiderazione è à sciali.

Oghje viaghjate è basta.

D’altronde si vede bè a calata di a qualità, postu ch’ella

hè una cumpagnia regiunale. L’Aria. Allora, quandu l’aviò

di L’Aria parte, pare ch’ellu ùn ci l’hà da fà, durante u viaghju

vi introna u rimore di l’elisse, è quand’ellu atterrisce pare

chì u pilota vogli schisà un tiru di mitragliose ch’ellu si para

di fronte – senza ride dicenu chì parechji trà quelli di a

cumpagnia regiunale anu amparatu cù Air Liban di i tempi

15

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 15

Page 17: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

di a guerra in Beyrouth. Ah! Mì mì mì! u stagnu di Biguglia

è U Pinetu. Ci aghju tutta a mo giuventù custì. Mi vene quasi

u piantu à l’ochju. Capiscu avà: u caldu ch’o dicia ùn hà à

chì vede nunda cù a meteurulugia. Face u caldu in drentu à

sè… Ùn hè nunda. Hè l’emuzione. Alè, alè, tenimu ci una

cria. Tè, mi mandu un SMS cum’è issa giovanna quallà! On

va pa kraké mintnan, non?

Quindeci anni chì ùn era più turnatu! Era megliu à

alluntanà si una cria. A pulizza. L’interru di un clandestinu.

L’incappuccinati cù e so pistole. Tiranu è i colpi collanu

ind’è l’aria turchina…

Allora, à pena di distanza : pulizzeru o banditu, s’omu

ci pensa bè, femu listessa cosa. Ma nimu si scorda. Mì lu

chì rivene: Piglia o San Broccu? Eccu : a minaccia riprin-

cipia è mi porghje un canistrellu imbrustulitu ingutuppatu

in un sacchettu di celofanu chì scrimizeghja. Oimè u canis-

trellu cum’ellu hè diventatu mansu! À mumenti li rispondu

Piglia… ti la in quellu locu! Fighjate mi lu quì: face u baullu

cù a so risetta sgrignata sopra à u carrettu duv’elle trinne-

canu e buttiglie, ma sò sicuru ch’ellu aspetta ch’o mi palesi.

È bè, emu da vede quale hè u più astutu, issa spia vestutu à

steward o un tippu di a pulizza chì nimu si dubiteghja quale

ellu hè postu ch’o pargu tuttu un casca è pianghji di ritornu.

Mi sò mascaratu in Corsu chì volta in paese. Sò tanti chì

nimu face casu. Agguantu u canistrellu ficchendu li u mo

sguardu più duru ind’è l’ochji è li dumandu una Pietra è

ferma à bocca aperta di ciò ch’o li aghju dumandatu. On en

a pa alor je ve rien merci piglia ti issu SMS, o maè! è chjodu

l’ochji cum’è unu chì hà da fà a siesta benchì l’aviò ùn ne

hà più chè per trè o quattru minuti è simu ghjunti in Puretta.

U tippu hà capitu cun quale ellu scumbattia. Oramai sà duie

cose. Hà capitu ch’o cunnoscu u codice è chì ùn vogliu piglià

a pretesa di nisunu, nè i partisgiani per Piglia nè quelli di

San Broccu. Caccia u frenu di u carrettu, passa à pena più

16

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 16

Page 18: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

in là è dumanda à l’altri passageri s’elli volenu un bichjeru

di acqua o di suchju di aranciu. Unu à zeru o cumpagnò:

aghju vintu a prima è s’o facciu pianu, a mi francu. Iè chì

saraghju scemu à sceglie trà i naziunalisti di u Gruppu

Biancu è Neru (GBN) è l’altru partitu naziunalistu di u

Gruppu Biancu, Neru è Rossu (GBNR). Cuccagna ch’o sò

à currente pè a guerra ch’elli si fecenu unu è l’altru i gruppi.

Falavanu cum’è mosche. Oghje chì ghjè oghje anu fattu a

pace ma quelli chì volenu apre l’ochji sanu chì a pace hè

frolla frolla. Hè compia a guerra ma basta pocu à rimette a

meccanica in ballu.

Mi anu dettu ch’ellu ci hè un libru chì conta un’epide-

mia chì strughje cumplettamente una cità, cun morti è sciagure

à voli ne più. L’autore si chjama Camus. L’aghju compru è

l’aghju da leghje. È bè à l’ultimu, quand’ella hè finita

l’epidemia è a vita hè turnata nurmale, u rumanzeru signa-

leghja chì u male ùn hè compiu. Hè solu addurmintatu. Ci

pensu spessu à tutti issi microbii. Sò miglioni è migliarde

di microbii chì si facenu una penciulata trà mezu à i lenzoli

allibrati ind’è l’armadii di e nostre case…

Allora, unu chì ùn la sà, sceglie un’acqua o l’altra

dicendu si ch’ella hè tutta listessa l’acqua puttana, è senza

sapè la, hà sceltu un campu è face a guerra à l’altru. Pare

cusì a Corsica, ma hè bella cumplicata, cridite la puru. A

campa chì s’è vo ùn vi mischjate di nunda, vi lascianu corre.

Eiu ne cunnoscu chì sò quì da anni è anni è vanu a so strada

senza trimà chì ùn si sò mai impachjati d’isse cose chì l’al-

tri ùn dicenu. È chì ùn vi cercanu s’è vo ùn stuzzicate u

vespaghju.

Hè strana : tuttu si imbroglia, hè quessa a terra corsa.

Fora, tuttu hè chjaru, a vi ghjurgu: ci hè a ghjente brava è i

galiotti. Ùn si pò omu sbaglià. Invece quì, tuttu si imbroglia:

tuttu u restu diventa secundariu. U pesu di a cultura, a

17

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 17

Page 19: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

calamità di a terra. Parechje volte si sente dì è ci arrabbiemu

chì hè un ritrattu fulcloricu. Dimu chì forse era vera in i

tempi ma ch’ella hè cambiata assai. Oghje dimu ch’è no

simu tali è quali cum’è l’altri. Cum’è l’atri? Sarà…

~~ ~

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 18

Page 20: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Iè, serenità, fiertà, esigenza. Sò trè qualità di quelli

di u 1970. Hè per quessa chì certi ci ponu truvà azezi à noi,

quelli di u 1970. Ind’è stu paese ci hè da malfidà si. Di natura

malfidente ùn sò. Sarebbe piuttostu u cuntrariu: ancu per

pente mi ne dopu, di entrata facciu cunfidenza… ma quan-

tunque ci hè da malfidà si. Di carattere saria piuttostu gene-

rosu, niscentre è prontu à dà ancu a mo camisgia à u primu

chì a mi dumanda…

O chì a mi dumanderia chì ancu i poveri oghje, facenu

i schifignosi. S’ella ùn hè camisgia nova, ùn ne piglianu

innò! Nè camisgia nè altru restu d’altronde. Innò, mi malfidu

per calculu, per mutudu, per scelta metudulogica. S’è vo vi

vulete fà un’idea ghjusta di a ghjente è di u mondu cum’ellu

và, siate sempre un pocu in ritiru, cum’è e vechjette di una

volta quand’elle stavanu à u purtellu, ma daretu à e persiane

ghjustu sgrignate. Un’altra attitudine da piglià hè di fà si

una cria severu, ancu per ùn fà u musu! Omu si ne porta

megliu è a vi fate menu ficcà… S’o facciu i conti averaghju

più passatu stonde di tristizia cumposta chè di spuntaneità

alegra. Chì fà? Hè cusì. A ci impone u mondu di oghje.

Falsu, goffu è puttanu.

Senza vulè vultà sempre à u listessu capatoghju, hè

per quessa chì s’o possu dumandà qualcosa, chergu un

interru in cundizione. Ùn fussi chè per rimpattu. Micca per

mè. Per tutti l’altri. U rispettu di quelli chì sò spariti è

19

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 19

Page 21: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

l’istruzzione di quelli chì anu sempre u latte in bocca. Allora,

a cerimonia di u mo interru, ci aghju pensu. Aghju

almanaccatu tuttu. Tuttu hè scrittu è cunsignatu nantu à stu

carnettu quì. U mi portu sempre à pressu chì s’ellu accade

qualcosa, ch’ellu si possa sapè subitu. A dicu è a ripetu: ùn

hè micca per mè! Hè per quelli chì anu da vene. I giovani,

merà, ùn sò micca nati quand’ellu ci vulia. Sò nati troppu

tardi. Prima sì, quandu era giovanu eo, ch’ellu valia u colpu

di campà. A vita hè un rigalu, Perdingulina! È ci vole à

merità la. Forse aghju da parè una cria duru è insensibule,

ma hè per dì: campà di capu in a sacchetta, senza riflette,

senza sapè, senza pensà, quasi quasi ùn ne vale a pena.

Ch’ellu hè megliu à more chè di campà cusì, ùn l’aghju

micca detta. Ma s’elli ci sò chì a pensanu, ùn anu tortu tuttu

à fattu. Iè, sò nati troppu tardi, i giovani di oghje.

Oghje i giovani ùn sanu più nunda. Dunque ci vole

à dì li la. Tocca à quelli chì sanu. Eo, micca per vantà mi,

ma qualcusella sò. Allora, aghju u duvere di parlà. Aghju

cridutu propiu chì l’ora era ghjunta quand’elli anu apertu

l’università in Corti. Era l’occasione, era u locu, ma nimu

ci hà pensatu! Povera Corsica, sì affullata da i to intelet-

tuali, vai puru. Quelli di Corti, mancu a pena à parlà ne:

anu più muffa ma menu soldi chè l’altri chì ci eranu prima:

a Legione strangera. Quelli sì chì spendianu pè issi caffè!

Ci passava a solda sana sana, invece issi prufessori ùn

beienu, chì sò sempre pronti à scappà!

Ma ùn ci l’allunghemu cù e cose passate chì ùn

vulteranu più! U fattu si stà chì quelli di a mo generazione

anu un duvere. Ci vole ch’è no parlimu è elli, i giovani,

ch’elli stessinu à sente. Ci sò parechje manere di fà.

Si pò pensà à urganizà issa trasmissione di u

Patrimoniu Culturale (oramai P.C.) segondu un pianu messu

in sesta da un Offiziu di u Patrimoniu Corsu (O.P.C.). S’omu

20

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 20

Page 22: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

mi dumanda, prupongu ch’ellu sia scumpartutu in parechje

regione:

Capicorsu-Nordu Este è Ueste (C.N.E.U)

Corti è Centru di Corsica Suprana (C.C.C.S)

Aleria-Sulinzara (A.S)

Calvi-Aiacciu-Prupià (C.A.P.)

Portivechju-Bunifaziu (P.B.)

Livia è Centru Corsica Suttana (L.C.C.S)

Cusì si puderà risponde à u bisognu ch’è no avemu

tutti quanti di cultivà a nostra identità lucale. A lingua nè

l’usi ùn cambianu tantu da un locu à l’altru, ma ci tenimu

à e nostre piccule diferenze. Videte trà “cullà” è “collà” i

linguisti dicenu ch’ellu ùn vale a pena à circà u pelu ind’è

l’ovu, ma a ghjente sò cusì: per l’“o” o per l’“u” si farianu

tazzà. È ancu custì si tratta micca di avè la ind’è l’o, ma di

avè l’o in drentu à a parolla stessa. È ghjè digià un prublema.

S’ellu hè à a fine di a parolla issu famosu o o u, allora, sò

cuncistorii, guerre è parapiglia è teni. Tutta a guerra trà u

corsu hè talianu è u corsu talianu ùn hè, si face nantu à què.

Eiu ùn ci vogliu entre. È po ùn hè ancu à finisce. Tutti l’anni

ci ne hè unu chì si incrocca è face un libru nantu à

l’argumentu. Tenì, aghju compru questu quì in Parigi, à “La

Maison du livre italien”. Una libreria chì anu tuttu. L’hà

scrittu unu chì hè una capochja. Hè spezialistu di lingue

urientale, semiche, ebraiche è tutti quanti. Una puntura!

cum’ellu disse unu chì ùn avia micca u fretu à l’ochji un

ghjornu ch’ellu presentava un capizzone sapiente ricevutu

à l’università. Allora quessu, chì hè corsu è squizzeru è chì

insegna Filologia Semitica è Dialettologia Araba

all’Università di “La sapienza” in Roma, è tira è molla, à la

fine dice quessu chì u corsu hè talianu! Vulete sente? Merà,

a prima prima pagina. Leghju…

Se immaginiamo due viaggiatori, il primo francesecontinentale ed il secondo italiano, sbarcare per la prima

21

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 21

Page 23: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

volta in Corsica, essi noteranno molto presto su muri e rupidell’isola la scritta ricorrente (l FRANCESI FORA). Ilviaggiatore francese monolingue non avrà la minima esita-zione a decretare che tale enunciato, tanto nella sua vestegrafica quanto nella resa fonetica, non può venir preso peruna variante dialettale di “les Français dehors”. Egliconcluderà quindi che l’idioma autoctono della Corsicanon è il francese, bensi un’altra lingua. E se non è linguafrancese la conclusione più logica è che si tratti di linguacorsa.

Il viaggiatore italiano avrà ovviamente una tutt’al-tra reazione. Nell’enunciato suddetto egli riconosceràistintivamente la propria lin,gua, sia pure sotto una formadialettale. Una forma dialettale peraltro assai menodistaccata di quanto possano apparire, rispetto all’italianoletterario o standard, altri dialetti della Penisola. Egliconcluderà quindi che quel che si parla in Corsica è undialetto italiano, se non proprio italiano punto e basta.Conclusione del tutto logica se si tiene conto di unelementare dato storico: ognuno sa infatti che prima didiventare francese la Corsica “era italiana”…

Bella demustrazione, vai puru! Si vede chì u tippu ùn

campa micca quì! Sò affari quessi chì ind’è noi movenu

poca primura linguistica di sapè s’ellu hè talianu o micca

talianu. O quellu omu, sappiate chì noi ùn simu micca à

l’oziu. À noi, ci interessa ciò ch’ella dice a frasa è micca a

lingua. I Francesi Fora!? Vi pare solu un prublema

linguisticu, à voi?

~~ ~

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 22

Page 24: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Excuz i fo ke je parle a kelk1 sinon je krève. Eresemen

g mon portable é mé SMS / Je sé sé un peu tar pour refle-

chir / Je peu qan meme pa demandé a retourné en ariere !

Allé hop ! lavion, on recomence, retour au pou1 de depar.

On fai come si on étè pa parti. On ateri. Tou le mon2 desen.

Un film kon repasse à lenver. Le pa mecanik, on boite et on

se déanche. Dé zair de pelicule dautrefoi ki tresaute sur sa

bobine é crache sur lécran une plui de poin é de grifure

surané. Encore mieu: je ne revi1 pa, je ne sui jamai parti.

Je ne sui pa revenu pour retrouvé Pièr pol, noir come un

galé de basalte, cho come la plaj en juin ki bèze kom une

bète é ki me fé bandé ri1 ka le voir. G pasé tou lété a me

mouyé ri1 kan lapersevan. Alor, je te di pa, lé jour é lé nui

kon a pasé. Une sézon entiere au paradi. Ou en enfer, parseke

lé paradi toride come le notre lété dernié, jamé jen é entendu

parlé. G pri mon biyé davion sans ri1 dire. La surpriz. Je

debarke salu sé moi et on recomence. Pa diver, pa dotone,

on remonte lé moi de separation é on é encore tou lé 2 nu

é frémisan, o bor 2 lamour, du soleil. 2 lété reconstrui. Ouè,

tou ça cé du reve, mé mintnan il fo asuré : lavion va se pozé.

Je fil droi ché lui. Je frape a la porte. Et cé la ke je ne sé plu.

Ke je regrete se mouvemen. Auré du apelé pour voir. Auré

du sondé. Auré du savoir. Auré du venir selemen à cou sur.

Mintnant je joui pa plus, je me cague, g 1 amer o cœur é 1

trou dépouvante à léstoma. Peutètre je débark, je mé lé lunete

23

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 23

Page 25: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

noir é le chapo dé foi kon me reconése. Je massoi dan 1

cou1 é o proch1n avion, je rembark é je fé kome la vieille

bobine ki sursote et crachouille dé bout doubli en revenan

sur sé pa.

Mé késkila suila i ve ma foto ?

~~ ~

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 24

Page 26: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

In u 1970, unu chì parlava cusì, ùn lu teniamu micca,

noi quelli di u 1970! Era messu fora subitu subitu! Hè un

scandalu di sente parlà corsu cusì! Ùn capiscu micca a cumpa-

gnia ch’ella lasci i so impiigati parlà cusì strappatu! Eh Cristu!

anu duie cose à dì, basta à amparà à mente è à ripete, vogliu

crede! Ma aùh! Pensu ch’elli si ne impippanu è basta!

Quandu nimu a parlerà più, allora tandu senterete voi

e missione di salvamentu ch’elli cumanderanu! Ma intantu

si ne impippanu!

Peccatu! Avemu una lingua ricca, bella è diversa, è

ci vulerespe à tene la cusì. D’altronde ci hè un dettu ind’è

noi chì tuttu u mondu ripete fighjendu à l’altru cù i denti

strinti: “Diversità face ricchezza”. “Faci” micca “Face” mi

ripigliò unu un ghjornu ch’o a dicia ancu eiu. Allora, hè

megliu à rispettà l’idee chì sò in ballu in giru à noi. Ma di

sicuru, libertà è diversità ùn devenu micca esse sinonimu

cun pagaglia. È perciò prupongu chì un scagnu centralizessi

tutte e forme pussibule è po ch’ellu e classifichessi. À dì la

franca, per purtà un esempiu, ùn avemu micca bisognu di

parechje forme di u cundiziunale. “Farebbe”, “ferebbe”,

“ferebbi”, ferespe” “faria”, “feria”, “fareste” sò cum’è i

pidochji, hè cum’è in a canzona di Zia Agatuccia chì cantava:

Più ne cacciu è più ne ghjunghjeMi sò insanguinata l’unghje

25

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 25

Page 27: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

E forme di u cundiziunale sò listesse: più ne cacciu

è più ne trovu. Allora, prupongu una forma è una sola:

“ferebbe”. Ùn hè micca per dì, ma hè a più ghjusta, è forse

ancu a più bella. Ùn la dicu micca perchè ghjè a meia, ma

perchè chì hè cusì.

Fighjate mi custì, issu Nice-Matin, ùn ci hè nunda,

ùn ci hè. Baccalà per Corsica! Ah! Nantu à Ficarella, facenu

a festa di u pomu. Ùn sò micca perchè. Facianu megliu à fà

a festa di u ficu. È chjamà la “Festificu”. O “Ficu in festa”.

O “Fista in fecatu”. Invece innò: facenu “Festipomu”. Sò

saziu di e so feste. Ne aghju piene e stacche. Festimonti,

Festimare, Festiballu, Festivalle, Festicantu, Festiacqua. Ma

ch’elli festighjessinu l’ultimu! S’ella mi incorna, eo li facciu

Festimerda à tutti!

Mì, mì, mì! Què sì chì hè interessante: un partitu

puliticu vole accoglie novi abitanti pè a Corsica! Bravi!

Felicitazione! Puru puru! Quessi sì chì ci capiscenu. Anu

fattu un dibattitu in Aiacciu: « Quelle population pour la

Corse dans trente ans? Devant une salle comble et en

présence de nombreux élus, des intervenants de haut niveau

ont expliqué comment a été peuplée l’île. Ils ont donné leur

analyse de l’évolution démographique et caractérisé la

composition sociologique du peuplement ces vingt dernières

années ». Dopu cuntinueghja è dice chì dopu l’anni 1960 si

hè stanciatu l’arrivu di ghjente nova per via di e minacce

contru à i pinzuti è parechji si ne sò andati. È finisce dicendu

cum’ellu hè statu messu in pisticciuli u sviluppu di a Corsica

cum’ellu principiava tandu, per via chì sò mancate tandu e

capacità ch’elli anu i pinzuti nantu à tutti i sapè è i sapè fà

chì ci abbisognanu à noi Corsi.

Umbèh! Mi piace u ragiunamentu ma in fatti ùn sò

micca chì pensà. Nantu à u fondu, anu a ragiò in tuttu, i

nostri capizzoni. Hè vera chì ind’è l’anni 1960-1970 ci hè

stata in Francia una mossa di filantrupia strasurdinaria è sò

stati tanti è tanti à vulè vene ind’è a nostra isula solu per fà

26

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 26

Page 28: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

li rimpattà u so ritardu, pupulà la, mudernizà la è per dì la

vera, per civilizà la! Ah! Hè una parolla chì piace pocu ma

hè a sola ghjusta. Per civilizà la! Ùn si pò dì, ma quantunque

si pò pensà! I Corsi anu mille qualità è decemila difetti chì

a civilizazione ùn sò s’ella hè veramente scalata nantu à e

nostre sponde. Và bè, ma ùn si pò dì cruda, cusì! Ci vole a

manera. Allora hè propiu nantu à a manera chì l’affare ùn

và ind’è a cunferenza ch’o vi dicu eiu. Sò andati à pena in

furia i nostri capizzoni. A spiicazione casca troppu semplice

pè esse accettevule è accettata. In fatti u prublema hè chì in

generale i Corsi ùn ci capiscenu nunda: pensanu chì una

generazione hè ghjunta quì perchè chì era cacciata da in

altrò, certi altri, strangeri, perchè chì crepavanu di fame in

casa soia, è po chì quelli chì pudianu sceglie sò ghjunti chì

l’attirava u paese, u clima, l’impressione di esse in vacanze

sempre cù un ambiente naturale eccezziunale è po

l’impressione chì l’abitanti eranu pronti à fà li, cum’è

l’auturità, cundizione vantaghjose di vita. Hè per quessa chì

ancu s’ella hè ghjusta, issa cosa ùn si pò dì, cruda cusì.

~~ ~

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 27

Page 29: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

G.M.Comiti, U salutu di a morte, cullezzione “Nera”.

Aùh! Ùn lu possu finisce, stu libru. Stu rumanzu soi-disant

pulizzeru hè una bella purga. Soi-disant si passa quì, ma ùn

ci si crede. Troppu semplice l’intriga, troppu semplice a

manera di esse è di pensà ch’elli anu i persunagi. Eo ùn sò

tantu praticu di literatura, ma quantunque, s’ellu si ammenta

un locu è l’abitanti chì ci stanu, ci vole chì a psiculugia sia

rispettata. Invece quì, ùn hè micca à bastanza cumplicatu…

cum’è no simu noi, i Corsi! A nostra mentalità, s’è no vulemu

dà ne un’idea à pocu pressu ghjusta, ci vole à dà un colpu

à u chjerchju è tanti altri à e botte, chì osinnò, ùn ci si crede…

Aùh! Hè per quessa chì mi possu sbaglià, ma i Corsi, rumanzi

pulizzeri nantu à a Corsica, ùn ne ponu micca scrive. I pinzuti

sì chì sanu pocu. Invece i Corsi, sanu ma simplificheghjanu

è noi i lettori, ùn ci pudemu crede chì sapemu ch’elli anu

simplificatu.

Bon! À mumenti atterrimu… L’emuzione hè bella è

bona, ma pruvemu à fà i conti. Sò cuscente di una cosa: mi

anu sceltu à mè micca per nunda. Micca perchè ch’o sò

fliccu bonu. Solu perchè sò corsu. Infine, ci vulerebbe

piuttostu à dì perchè chì un Corsu, vistu da luntanu è intesu

cusì da unu chì hè pocu praticu, un Corsu pò passà per un

Talianu. Hè vera: hè stata quessa a mo prima qualità. Eiu

chì sò statu allevatu cù a rantana à pressu à i Lucchesi, è bè,

sò diventatu cumissare perchè chì sò riesciutu à fà mi passà

28

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 28

Page 30: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

per un pueta talianu. Parenu fole, ma in fatti tuttu si spiega.

Hè statu in Cruazia. Duie volte. A prima missione mi hà

purtatu in Zagreb à u mese di ottobre, è po qualchì mese

dopu, dinù in Cruazia, ma da a banda di l’isule dalmate. In

u frattempu, sò vultatu in Parigi à analizà l’inseme di

l’infurmazione ch’o avia arricoltu durante u mo sugiornu

in Zagreb. Travagliemu cusì, noi di a pulizza. Pudemu stà

l’anni chì ùn si vede nunda, è po di un colpu, papà! lampemu

tuttu à palesu! Hè chì tuttu hà maturatu, tuttu hè statu

verificatu. Quand’è no pichjemu, pichjemu à colpu sicuru

è chì si ne hà avutu si ne hà avutu!

U nostru patrone, u cumissare divisiunariu Hodier, ùn

face tanti cari di mamma. Cumanda è ùn ci hè più chè à

ubedisce. Mi hà fattu vene, mi hà spiecatu chì u generale

Mladen Spričić, rispunsevule, durante a guerra trà Serbi è

Cruati da 1991 à 1995, di l’assassiniu di decemila civili serbi

musulmani, era sempre piattu in Cruazia è ch’ellu stava à

l’aguattu, cambiendu spessu spessu di agrottu è di piattatoghju.

I primi tempi, anu cridutu di avè lu sculinatu in Rumania,

piattu sottu à l’apparenza di un impiigatu di a Bibbiuteca

Universitaria di Cluj-Napoca, una cità di Transilvania duv’ellu

ci hè un passa è veni cuntinuu di tanta ghjente. A pulizza

rumena l’hà seguitatu ùn sò quantu tempu, hà fattu sapè ch’ellu

era propiu ellu paragunendu cù i ritratti chì li si eranu stati

furniti. Allora, l’anu arrestatu è imprigiunatu. Ma ghjunti à

conti, sò stati ubligati à cappià lu chì ùn era micca ellu. Paria

u so picciu paria. Ma ùn era ellu. Era un susia. L’anu cappiatu,

è anu fattu bè, ma eiu mi malfidu quantunque. Un strangeru

hè un strangeru è eiu aghju poca fiducia cù issa ghjente custì.

Ogni tantu mi dumandu… Rumeni, Cruati, Serbi è tutti quanti,

sò belli è boni, ma qual’hè chì sà…

Da qualchì tempu Mladen Spričić face i centu mistieri

ma pè u più batte pè riunione puetiche in quà è in là,

occasione chì nimu penserebbe à andà à circà ci un militare

29

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 29

Page 31: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

chì si ne hè fughjitu pè ùn esse tradottu davanti à u Tribunale

Internaziunale chì ghjudicheghja i Crimini contr’à

l’umanità. In più hà una rete di spie chì u servenu in modu

propiu efficace: parechje volte, i nostri omi sò stati à l’orlu

di inguantà lu, è ùn si sà cumu facenu, ma un so cuntattu u

prevene è ellu scappa. Hè per quessa ch’o mi dumandu ancu

in quantu à i susii, s’ellu ùn hè micca fatta à posta. Cridite

ch’ellu hè ellu in persona, è po hè un altru chì si face passà

per ellu. Sanu di pudè ci la ficcà perchè chì a Francia hè un

paese demucraticu. Allora esagereghjanu è a ci ficcanu cusì.

À Spričić si hà modu à surveglià lu notte è ghjornu. Tutte e

so telefunate, date è ricevute sò ascultate, analizate,

scanerizate… aùh! Ùn ci hè manera: piglia è scappa è ùn ci

hè più! D’altronde a sà è telefonu, ùn ne hà più. Vi rendite

contu, à i nostri ghjorni, senza telefonu, hè propiu segnu

ch’ellu hè reu è culpevule! Trè anni fà, ci era sempre dui

per centu di a pupulazione chì ùn avia telefonu. Oghje sò

zeru per centu. Quantu à dì chì unu chì ùn hà telefonu ùn

esiste. Allora hè più faciule cusì, s’omu si vole piattà…

Ogni volta ch’o mi sò lagnatu, Hodier mi hà fattu piantà,

dicendu chì ci vole à rispettà a lege è i diritti di a ghjente. Hà

a ragiò, ma certe volte mi colla è mi fala è tutti issi susii di

Spričić, mi dicu certe volte chì s’è no eramu à pena di menu

à codice apertu, ùn si senterebbenu cusì siguri… Dice Hodier

l’onore di a pulizza hè l’investigazione. Segondu ellu, ci vole

à entre in issu mezu custì di i pueti nici nicione è aguantà u

tippu à colpu siguru dopu à avè lu identificatu in modu

furmale. Missione delicata, difficiule ancu. È chì dumanda

finezza è forza.

– Vous avez ces deux qualités, Antoni. Alors je compte

sur vous!

Sò cose quesse chì ùn si discutenu. Sapete ch’ella hè

fatta à posta per alliscià vi, ma site cuntentu quantunque!

Hè cusì ch’o mi sò ritrovu in Zagreb, issu ghjornu di ottobre

2000 attavulinatu cun quattru puetesse furestere: una inglese,

30

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 30

Page 32: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

una francese, l’urganizatrice, di u lucale di sicuru, è l’altra

ùn sò più. E nostre spie culà ci avianu fattu sapè chì Spričić

si devia affaccà è ch’ellu ùn si malfiderebbe. Era propiu u

mumentu pè inguccià lu.

A più chì facia ride era l’Inglese. Micca a più bella,

ma a più interessante. L’aghju rimarcata spessu. I più chì ti

anu garbu, omi o donne, ùn sò micca sempre i più belli. È

à l’ultimu ùn si feghja più da quentu à pocu quentu. Basta

a primura. È a primura ci era cun quella. Bon, ma lachemu

corre chì hè un altru discorsu quellu di a puetessa inglese

di u garbu ch’ella hà palisatu. È cunfirmatu in issa camera

calda calda ind’è Zagreb ghjalata ghjalata. Puttana gobba!

S’o mi lacu andà à quessa a memoria, aghju da perde ancu

u filu!

– Alè, Antoni, on faiblit pas, on se reprend, cum’ellu

dice Hodier.

In fatti ùn sò s’ellu hà fattu bè Hodier di rimette mi

issa missione in manu. Credu chì ùn sò più quellu, è in più,

avà ch’o mi avvicingu à a Corsica, mi sentu cullà in gola

un’emuzione chì mai più cridia di cunnosce la cusì forte.

Quasi un’angoscia. Una manu chì mi stringhje a cannella.

È ùn mi cappia, innò, ùn mi cappia…

U fattu si stà chì attavulinati in u lucale di l’Unione

di i Scrittori Cruati, ci appruntavamu à passà una seratina

di festa. In fine, di festa… di puesia. À mè a puesia s’o

vogliu esse francu, hè una cosa chì mi face cacà, ma una

volta cusì passendu mi pudia ancu diverte. Allora, aspettendu

ch’ellu spuntessi Mladen Spričić, mi attalentava à fà u pueta

ancu eiu. Ùn hè micca difficiule. Ci sò quelli chì dicenu,

facenu, smanitteghjanu è ùn la finiscenu mai di cuntrastà,

di chjachjarà o di declamà versi ad ogni stonda. È po ci sò

l’altri, calmi, discreti, è ancu muti muti. Questi quì passanu

per più prufondi, è certe volte ancu metafisichi. Mi sò statu

impernatu è zittu è ùn sò statu tantu à capì chì di cuntegnu,

era digià trà quelli rinumati più boni…

31

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 31

Page 33: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Hè strana a sede di l’Unione di i Scrittori Cruati. Hà a

so sala di riunione, a so bibbiuteca, a so osteria. Tuttu hè fattu

da ch’elli si sentinu cum’è in casa, i scrittori. In fatti hè una

spezia di club è ne aghju fattu i cumplimenti à unu di i nostri

ospiti chì hà capighjatu ma ùn mi paria cunvintu tantu. Era

prontu à fà a solita cacciata in quantu à u caratteru di i Slavi

chì ùn facenu vede tantu i so sentimenti, ma l’Inglese si hè

campa da a risa è a Francese mi hà spiicatu, tirendu ùn sò

quantu stuccate da a so sigaretta è mi ne suffiava u fume in

faccia. Avianu betu treminduie ed eranu pronte à cappià si à

veru. Dunque mi disse ch’elli eranu i cumunisti ad avè istituitu

isse unione di scrittori. Ci eranu in URSS stessa è po in tutti

i paesi satelliti. Una bella manera di accumpulà l’intelettuali,

di surveglià li è disgraziatu à quellu chì escia da u suminatu.

Custì a discussione hè venuta animata chì ùn hè micca sicura

chì tutti, ancu trà pueti, sianu felici ch’ella fussi sparita l’unione

suvietica è cun ella, l’efficacità di “surveglianza suciale”

cum’ellu dice Hodier.

Di un colpu si hè affaccatu unu cun trè chì li stavanu

propiu à fiancu. Era ellu. L’aghju cunnisciutu à a prima

uchjighjata. Sarà statu custì in ricunniscenza, sicuramente

per rende si contu prima, postu chì a casata chì u signava

in u prugrama, Sebović, ùn era scritta chè pè u lindumane.

Tuttu currispundia è l’avia studiatu tante volte cù u cumissare

Hodier, issu ritrattu cù a faccia di topu è l’ochji pinzii! Innò

ùn ci era risicu di sbaglià mi. Un omu di nunda, piuttostu

schinchiseccu, chjuculettu è senza trattu particulare. Mi sò

sempre dumandatu cumu sarà chì i mostri si assumiglianu

tantu à l’altri cristiani. Sarebbe più faciule à malfidà si ne

s’elli avessinu qualchì particularità, ùn la sò po eiu: un culore

speziale, una voce sinistra o un brisgiolu chì li crescerebbe

di colpu nantu à u nasu, o una voce chì tirerebbe ughjuli

senza mutivi nè ragione è ch’elli ùn si puderebbenu ritene

di lentà? Aùh! Mancu stampa! Sò cum’è l’altri, cum’è noi

32

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 32

Page 34: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

33

tutti! U nigrume pessimu l’avemu indrentu indrentu è quan-

d’ellu si palesa, l’affare hè fattu. Dunque, era ellu. U generale

Mladen Spričić. À vede lu cusì, un omu cum’è tanti. È si

appruntava à fà u pueta cù u nome falsu di Sebović. U so

colpu era previstu pè u lindumane postu chì in u prugrama

era marcatu pè u lindumane. Ma era eo, Antoni, in situa-

zione di agguantà lu subitu. Ci vulia à decide di accelerà.

Aghju decisu ma ci eranu issi trè à cantu à ellu chì mi fras-

turnavanu. Dui ùn starebbe tantu à accorghje mi di una cosa

incridibule: eranu corsi! Pueti corsi! Vi rendite contu?

Mancu in burla si pudia dì, ma era veru in tuttu! È u pocu

ch’elli anu lettu di puemi a mi hà cunfirmata… Unu si chja-

mava Pietri è l’altru Paoli, ma mi sò interrugatu subitu s’elle

eranu propiu e so casate vere…

In quantu à l’altru, quasi subitu aghju sappiutu

qual’ellu era chì l’anu fattu recità di i primi. Nimu u stava

à sente. Si vidia ch’ellu ùn avia tanta nomina. Tonko Lukić

si chjamava. Devia esse unu chì si ficca, chì donu pueticu

oimè! Per via chì hà smanittatu è declamatu tantu è più, ma

u rimore era crisciutu in a sala chì propiu nimu li dava capu.

À dì la franca, u tippu mi hà fattu ancu pietà è durante qual-

chì seconda mi sò ancu scurdatu di Spričić è tuttu u restu!

Mi sò quantunque ripigliatu à l’istante! Tandu aghju

pigliatu è accesu una sigaretta. Era u segnu cunvenutu cun

l’omi ch’o avia impustatu. Eranu ancu elli in civile. Omatali

di pulizzeri cruati cun certe manone chì parianu battulelli. Di

prima mi era dettu ch’ellu si vidia troppu ch’elli eranu ghjente

di azzione, ma u mo currispundente lucale, u cumissare

Antonović, si hà fattu una scaccanata è mi hà dettu chì u più

di i Cruati li accadia di esse tamanti è furzacuti, in qualunque

parte di a sucetà. – Intelettuali o manuali, s’elli ti inguccianu,

o Antoni, preca ti la bona! è dicendu cusì Antonović avia fattu

l’attu di inguantà mi à u cullettu cù a so manona è si era tiratu

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 33

Page 35: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

un altru scaccanu da suttrenà u cumissariatu, u carrughju è i

panni pisii di i nuli distesi sopra à Zagreb.

L’omi di Antonović anu vistu ch’o accendia a siga-

retta. Anu capitu subitu è senza fà si vede si sò accunciati

duv’elli devianu: propiu à cantu à e duie entrate. Era leccu

Spričić. Ùn pudia scappà. U teniamu puru puru.

Hè statu propiu tandu ch’o aghju fattu una cunneria.

– La première de votre carrière, mais pouvez en être

fier ! Comme cagade, elle est pas mal ! mi hà dettu Hodier

quand’ellu l’hà sappiuta. Hè statu u primu rimproveru veru

ch’o avissi ricevutu in tutta a mo carriera. Mi hà fattu male,

a cunfessu, mi hà fattu male, ma l’aghju accettatu perchè

chì era ghjustificatu.

Ci vulia à lampà si subitu à dossu, ma aghju tricatu per

gode mi issa stonda. In fatti, ci aghju riflettutu tante volte è

sò ch’o mi sò lacatu piglià da l’orgogliu. In fatti, ùn mi sò più

intesu. Pensava di esse à l’orlu di un avvenimentu di distesa

internaziunale. Arrestà un criminale cercu è ricercu da tutte

e pulizze di u mondu sanu. Pò esse ancu ch’o avissi sunniatu

una cria. Un avvenimentu mediaticu! Tutti i telescrittori è

l’agenze di stampa ripetendu listessa nutizia: “Hè statu

arrestatu u criminale di guerra u generale Mladen Spričić!”

È da quale? Eo! Petru Maria Antoni, di l’Ortale di Biguglia,

un paisolu chì ùn hè mancu cumuna ma chì ùn stà daretu à

nisun altru, cridite la puru, per l’ingeniu è l’astutezza! Vi

rendite contu di l’affare! Iè, una cunneria, pensu ch’o mi vulia

gode issa stonda è basta. Hè per quessa ch’o aghju tricatu.

Simu pocu affare cù a nostra vanità. Ancu noi altri pulizzeri,

esattamente cum’è tutti l’altri.

Ci sarà statu in più u prufume di l’inglese. Ùn vi pudete

figurà cumu sò sensibule à l’odori. I muschi. U prufume di

una capillera o di un gestu chì a pettina. L’Inglese si era avvi-

cinata è mi cupria a vampata di u so prufume caldu. L’omi

eranu pronti: aspettavanu u segondu signale cunvenutu:

quandu spengnerebbe a sigaretta. Spričić ùn si malfidava.

34

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 34

Page 36: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

L’Inglese mi avia messu a manu nantu à a mio coscia è ùn a

cacciava. A Francese era zuffa è l’urganizatrice mi hà fighjatu

cù un surrisu complice. Dopu quessa, ùn hè stata tantu à dì

ci ch’ella devia parlà cun Sebović chì avianu inseme una

publicazione da curà è ch’ella cuntava di prufittà di issa

affaccata impruvisa per via chì u lindumane Sebović devia

leghje i so puemi è ch’ellu ùn puderia pensà à altru.

– Les bons poètes sont des monomanes ; demain il

n’aura en tête que ses vers et sa prestation. Il sera sourd à

toute autre chose. Il vaut mieux que je le voie tout de suite.

A tout à l’heure !

Hè custì ch’o aghju fattu un sbagliu. Ùn la devia lacà

andà. Ma era siguru ch’elli ùn la ci pudianu ficcà. Allora

l’aghju lacata fà. Hè andata calma calma ver di Mladen

Spričić, ma cansendu si quì è culà, salutendu à unu,

ridichjulendu cù un altru, cum’è una chì hè avvezza di issi

lochi è piglia parte senza frizzione à i rituali di u gruppu

suciale. Eo stava sempre cù a mo sigaretta pisata, nè spenta

nè fumata. Ùn mi rendia più contu è l’altri aspettavanu…

À l’ultimu, hè ghjunta à fà mottu à Spričić.

Mentre ch’elli si basgiavanu cumu s’è nunda fussi, à

l’impruvisu aghju rivistu, cum’è in un lampu di flashes, e

maghjine orrende ch’elle anu spartu e televisione di u mondu

sanu in quantu à e prove di u generale Mladen Spričić:

cadaveri marturiati, ghjente imbruttate, donne crepate in

corpu, criature scapate, bracce è ghjambe tagliate, ghjittati

à i cani è l’ochji, agrancati da un spaventu eternu, di quelli

chì a si avianu francata. Tandu mi sò ripigliatu, ma l’occa-

sione ghjusta era passata.

Parlavanu: a zitella scumbattia è Spričić fighjava a

sala cumu s’è nunda fussi…

L’aghju fighjati tremindui pruvendu à capì qualcusella

secondu cum’elle si muvianu e so labbre, ma ùn ci fù l’arte:

à noi, in a pulizza, ci amparanu à leghje nantu à e labbre, ma

micca in tutte e lingue! S’ellu hè inglese, francese, tedescu

35

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 35

Page 37: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

spagnolu o talianu, simu capaci à inchjappà trenta, quaranta

o cinquanta per centu di e parolle barattate. Ùn hè mancu

male. U restu u ci porghje a cunniscenza di e persone suspette,

u cartulare cum’è no l’emu pussutu studià. È po ci hè l’intui-

zione, u nasu. A manera. Ùn si pò mancu spiicà, à u ghjustu.

Hè u garbu di a pulizza. Ma s’ellu ùn hè inglese, francese,

macaru tedescu o talianu, ùn ci capimu un’acca, ùn ci capimu.

Allora, pensate, u serbu, u cruatu o serbucruatu ch’ellu sia…

Spričić è a so falsetta di puetessa sò stati cusì una

stonda. Facianu quelli chì eranu calmi è sereni. Ma eo sapia

ch’elli cumbricculavanu. Ogni tantu fighjavanu da a nostra

banda è aghju avutu un pressentimentu. Allora quand’ella

hè vultata è si hè dinù attavulinata cun noi, mi sò dettu ch’elli

eranu veramente forti è aghju decisu di entre in ballu. Aghju

avvicinatu u cindaraghju è ci aghju spentu a sigaretta ch’o

ùn avia ancu fumatu.

Pensu ch’elli eranu à capu di i signali cunvenuti cù

Antonović è a pulizza cruata. A vi dicu, anu e so spie chì sanu

tuttu è contru à quessa, hè difficiule à agisce. D’altronde ci

aghju riflessu più di una volta, è veramente, issu Antonović,

ùn sò micca perchè, ma forse era di a cumbriccula ancu ellu.

Ùn ci metterebbe u mo collu à taglià, ma quasi…

Ma hè propiu tandu ch’ellu ci hè natu u parapiglia è

teni da tutte e bande. Spričić hà tiratu un saltu, si hè avvicinatu

à u microfonu è hà mughjatu ch’ellu ci vulia à scappà in furia

chì ci era una bomba è ch’ella devia schjattà da una seconda

à l’altra. In quattru è quattru ottu, tutta l’assistenza era fora,

nantu à a piazza centrale di Zagreb. Andate puru chì sò lesti

i pueti! U scappascappa!Tutti fora in un lampu! À dì la franca,

ci hè nata a cacagliula trà i pueti ed hè per quessa ch’elli si

sò lampati à botte nantu à e porte è falatu e scalinate à quattru

à quattru. Eiu, pè ùn fà mi rimarcà, aghju fattu cum’è tutti

l’altri. Di prima ùn sapia micca. Vistu chì e cunsigne eranu

state di mette mi trà i pueti “metafisichi” per via ch’elli sò

36

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 36

Page 38: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

quelli chì parlanu di menu, aghju pensatu ch’ellu era megliu

à mutà locu pianu pianu. Ma vistu chì i metafisichi currianu

à l’usciu ancu più in furia, aghju fattu cum’è tutti l’altri. Mi

sò lampatu à capavanti. In fin di contu, ci simu trovi tutti in

piazza. In fine quasi tutti: Sebović-Spričić mancava à l’ap-

pellu è nimu seppe dì duve ellu era chjappu. Cum’ellu accade

di solitu in isse circustanze, ùn ci hè vulsutu à aspettà tantu

per sente à unu dì chì u fascisimu è l’intimidazione ùn

averebbinu nisunu agganciu nantu à a puesia chì a puesia hè

libertà, chì a puesia ùn si pò stà zitta quandu si vole incatinà

a libertà è ch’ellu ci tuccava à fà fora ciò ch’ellu ùn si era

pussutu fà indrentu. Avemu sciaccamanatu è ognunu hà dettu

a soia.

Mi hè toccu ancu à mè. Aghju lettu dui puemi in

talianu scelti trà a vintina ch’ellu mi avia datu Hodier. Ùn

era micca sicuru di mè ma i mo puemi sò piaciuti assai. Hè

tandu ch’o mi sò avvistu chì trà mezu à i pueti presenti ci

eranu ancu dui ghjunti da Corsica! Tenite vi bè: eranu dui

di i trè chì eranu entruti in a sala cun Spričić è li facianu a

scorta. Mi si hè cutratu u sangue è mi sò dettu chì forse elli

avianu induvinatu ch’o ùn era micca talianu, vistu cumu

prununziava a lingua di Dante, à l’usu corsu!

In a nuttata aghju rivistu a falsa, a puetessa

urganizatrice. Cun mè hà fattu cumu s’ellu ùn si era passatu

nunda. À iss’ora custì, cun tuttu ciò ch’ella avia imbuttatu

a puetessa francese si era lampata sottu à a statula di u ban

Josip Jelačić, unu trà i Cruati più celebri di u XIXu seculu.

Hà dettu un puema in francese. Si capia pocu è micca. Mi

sò dettu chì a puesia di u mo paese stava bè, inzuccata cusì

à l’agrottu sottu à un guerrieru cruatu fidatu di l’imperatore

di Austria. Aghju dumandatu à l’urganizatrice di lampà li

un ochju. Mi hà rassicuratu cù una voce alegra è mi hè parsu

ch’ella mi impuntava in direzzione di a puesia inglese chì

mi aspettava cù un’aria chì ùn era da esità. Sò andatu, decisu

à ingolle issu fiascu senza truvà à dì chì a mi avia cerca cù

37

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 37

Page 39: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

i mo soldi, per via di a mo vanità. Aghju pruvatu à caccià

mi a stizza fendu l’amore accanitu cun l’inglese. Rosu da a

dillusione è da a rabbia, avia decisu di sottumette mi la chì,

à u fondu, li ne vulia di esse ci stata per qualcosa. À u ghjustu

ùn sapia: e mo esitazione durante a manovra di arrestazione,

issu sintimu di superbia ch’o avia intesu in mè devianu esse

per via di a presenza di isse donne à cantu à mè. Allora, ella,

devia pacà. Mi sò scatinatu. Ella ancu di più. Allora à

l’ultimu hà vintu ella è mi sò arresu, fiaccu è inghjuliatu.

Mi sò vestutu è sò andatu pè issa piazza oramai viota.

U tempu era ghjalatu. Mi sò cutratu e visciare è aghju

chjappu un bellu catarru. Sò vultatu in a mo camera ma ùn

aghju pussutu chjode l’ochju chì mi sò passati centumila

affari pè u capu: è s’elli sapissinu quale era in veru, è s’elli

fussinu stati incaricati di surveglià mi, è s’elli circavanu à

entre in a mo camera è accucculà mi senza testimone? Aghju

stanghittatu a finestra, messu trè carreghe davanti à a porta

è sò statu cusì, à pistola in manu è l’ochji spichiti, tutta a

santa nuttata.

~~ ~

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 38

Page 40: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

U tippu quallà, u si sbuchja u giurnale! Hè un’ora

ch’ellu ci hè nantu! Mi dumandu tamanta passione pè un giur-

nale viotu o quasi… Ogni tantu pesa u capu, feghja in direz-

zione di quelli chì sò in listessu rangu chè ellu, è po ciumba

dinò in a so lettura… Basta ch’ellu ùn mi guardi à mè! Hà

l’ochju scemu… basta pocu à esse annuchjatu, oghje ghjornu!

Fora di l’affare di u raportu nantu à qualità di

l’insignamentu in Corsica, ùn ci hè nunda! Ne parlanu tutti

è merà, ancu quì, a dice Nice-Matin. L’ispezzione generale

di l’Educazione Naziunale face un raportu è dinunzia u

lasciacorre di tutti, a demissione di una sucetà sana sana:

l’insignanti sò gnoccari è corci, i parenti ùn si sanu fà teme

è i zitelli sò più pronti à andà à a plage chè di ascaldà i

banchi di a scola duv’elli ùn futtenu nunda. Allora ci vole

à sente l’ughjuli ch’omu tira di tutte e parte. Ma anu modu

à mughjà, a verità si cunnosce. Dicenu ch’è no simu più

corci chè tutti l’altri, ùn la vulemu ricunnosce, ma hè più

chè vera. U rettore di l’Accademia hè un tippu astutu: hà

dettu ch’ellu facia cunfidenza à tutti l’insignanti, ma a so

manera di ragiunà hà cunfirmatu u raportu.

– Prufittemu ne per migliurà ci, hà dettu, è a si hà

cacciatu contru à u giurnale chì hà publicatu a nutizia di issu

raportu. Da a parte di a pupulazione si ne hè intesu di tutte!

I sindicati di prufessori anu dettu ch’ella era colpa di u

guvernu chì sminuisce i posti à i cuncorsi di riclutamentu.

39

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 39

Page 41: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

I sindicati di parenti anu lacatu capì ch’ella era colpa di

l’insignanti chì sò più à spassu chè in scola. Un altru

sindicatu di insignanti, più cunservatore, hà lacatu capì

ch’ella era colpa di i parenti chì ùn danu più nisuna

educazione à i so figlioli. Eiu, figlioli à a scola ùn ne aghju

più, ma unepochi di scapochji minati quandu ci vole è

cum’ellu ci vole pensu ch’elli ùn anu mai fattu male à nimu!

I soli chì ùn si sò intesi sò i sculari, à puntu perchè

chì ùn sò più nè in casa, nè in scola. Aùh! Si hà modu à dì

è si hà modu à fà, ùn ci hè più nè parenti nè insignanti.

Andate puru, povera Francia!

U tippu chì leghje à Nice-Matin, quallà, hè propiu un

omu sfacciatu! Ci vole à vede cum’ellu feghja u rangu à

cantu à ellu: a donna, u so maritu, l’altra cù u so telefonu

– quessa ùn hè corsa, si vede! – è ùn ci hè nimu chì li dica

ch’ella hè difesa chì pò imbruglià a navigazione. È po feghja

ancu l’altri trè! Hà una ghigna, issu tippu, chì mi pare di

ricunnosce lu… L’averaghju vistu in u giurnale, chì osinnò,

ùn vecu micca…

Ùn ci hè propiu nunda in issu giurnalacciu di merda:

alè, avà, les éoliennes! Torna à Vignale chì hè un bellu paese.

Li hè venuta a scimizia di les éoliennes! Ùn si parla più chè

di quessa: “Les éoliennes è a descetteria”! U mullizzu è u

ventu! Aùh, a vi dicu ch’è no simu intuntiti à veru. Allora

ci vole à sente li, sia quelli chì sò contru cum’è l’altri chì

sò à favore. Sò accaniti da e duie parte. Eo, ùn pigliu pratesa

per nimu ma quantunque, tuttu issu mullizzu, soca s’è no

ùn lu brusgemu, soca u ci emu da fà falà?!!

~~ ~

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 40

Page 42: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Ecco… l’aereo oramai non starà tanto ad atterrire in

Poretta. Riconnosco tutto. Lo stagno. Queste isole maravi-

gliose che non ho mai visitate benchè siano così vicine:

Capraia, Elba e Monte Cristo… Sembra una cosa strana di

pensare che sono terre italiane queste isole. È vero che, visto

da questo aereo, con tutta la distesa del mare e le coste della

Corsica e della Toscana, quale può dire dove passa la frontiera?

Ci ano sempre fatto vedere le frontiere sulle mappe è si vedono

bene queste linee intermittente, in modo che ce l’abbiamo

stampate nella mente è vengono evidente come il mare, la

terra, il sole… Ma per noi Corsi, quando siamo sul campo,

sul mare, le belle linee rosse, ma dove passano? Dove sono?

Presto ritroveremo la nostra casa e le nostre abitudine

ma questo viaggio che abbiamo fatto in Italia starà per

sempre stampato nella mia mente e anche nel cuore!

Una carciula! È strana: mai averebbe pensato di sentire

tanta emuzione videndo una carciola! Ho aspettato quasi

settanta anni per scoprire il luogo dove ho visto il giorno e

questo, è una carciula! Giorno, à dì la franca, in quella tana,

si ne vedrà pocu. Hè un luogo buio è cieco. È il posto giusto:

il posto della miseria. La miseria sotto il lume chiaro non

va bene, ma la carciula che ho visto lì, credo che non ci sia

posto più vero per la nostra miseria di famiglia.

Io sono nato nella miseria. Ma sono nato quallà è mi

face emozione quantunque. Adesso dobbiamo atterrire.

41

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 41

Page 43: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

È una cosa strana. Ho sempre considerato di essere Italiano,

non Corso, ma oggi non sò più. Prima, pensavo in italiano,

ma subitu quando mi ne accorgeva, non voleva continuare

in questo modo. E allora, pensavo corso o pensava francese.

Uguale uno e l’altro. Ho fatto cosi per tutta la mia vita.

Tutto è cambiato l’anno scorso quando un giorno di

estate, al momento del calore forte in cui facciamo la siesta,

ho sentito urtare alla porta. Vado, apro e mi ti vedo uno che

mi abbraccia con emozione e mi dice di essere il mio cugino,

figlio del mio zio, il fratello del mio padre. Questo picchietto

tan! tan! tan! di estate alla porta mi hà cambiato tutta la vita

e se voglio dire il vero mi hà cambiato anche la mente e la

lingua. Si ridono di mè ma non fà niente. Sono convinto di

recuperare un poco del mio quando parlo la mia lingua. Anche

se non è corretto il mio parlare. Anche se vedo benissimo che

no ho veramente recuperato l’uso dell’italiano, sento il

bisogno di parlare in questa lingua scordata tanti anni. A l’ini -

zio, quando ho riscoperto di essere italiano, ho pensato sarebbe

facile e quasi automatico riprendere la lingua scordata. Ma

al momento stesso che parlo sento certe cose non sono italiane

ma copiate dal corso, ma anche spesso dal francese. Ma non

fà niente è voglio continuare in questo modo. È veramente

una cosa strana: più l’aereo scende e và per atterrire sulla

terra corsa, più sento la necessità di occupare tutta la mia

mente con l’italiano.

Noi, in Italia non eravamo andati mai e loro, i cugini,

per tanti anni non eravano venuti in Corsica. E allora si

sapeva delle famiglie, ma non ci conoscevamo di persona.

Qualche giorno dopo la visita del cugino, siamo andati anche

noi a renderli questa piccola visita in Pistoia. Con le nave

rapide da Bastia à Livorno sono trè orette di viaggio. Una

passeggiata. E questo viaggetto mi hà messo la revoluzione

nell’anima. In Pistoia, sono arrivato sin’à l’età di settanta

anni senza avere mai avuto l’occasione di andarci. Babbo

42

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 42

Page 44: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

è Mamma ci ano sempre detto ch’è no dovevamo pensare

prima tutto à l’integrazione. A dicevano con gran rispetto,

la parolla. L’integrazione. Questo termine mi sembrava senza

consistenza. Una astrazzione. Ci dicevano anche che

dovevamo esse riconnoscenti riguardo al paese che ci aveva

accolti così bene. Avevano avuto subito il loro posto trà

Corsi è Francesi che stano quì. Dicevano sempre che s’elli

erano emigrati da Pistoia, non era per nutrire la nostalgia di

u paese dove non avevano pussuto stare e costruirsi una vita

di lavoro e di felicità. Hè pessima la miseria quando si è

molti in famiglia. Pistoia è un bellu loco, tanto più à l’epoca

quand’elli ano spaisato è ch’elli sono venuti in Corsica. Era

in u 1935 è sono nato io qualchì mese prima ch’elli fossero

sbarcati in Ajaccio. Hanno subito trovato da lavorare e,

lavorendo giorno e notte, hanno pussuto allevare la famiglia.

Noi abbiamo sempre abitato ad Ajaccio. Abbiamo

fatto sempre una cosa sola: lavorare, lavorare, lavorare. Non

la connosco veramente, questa isola dove sono venuto

bambino e dove abito da sempre, eppure mi è così familiare

in tutti i suoi posti. Anche se non ho avuto l’occasione di

viaggiare in tutte queste città e paesi che mi piace fare sonare

il nome: Cervioni, Corti, Ghisonaccia, Bonifacio, Verdese,

Loreto è tanti, è tanti…

Il nostro padre ci hà racontato tante volte le vicende

che lui hà connosciuto andendo da un paesino a l’altro

facendo il suo mistiere di coltelliere. Non sono mai venuto

quì, ma ho l’impressione che ho sempre conosciuto questo

posto. Babbo un giorno o l’altro, sicuramente ce l’avrà

discritto ed evocato contando una passata accaduta nella

pianura di Biguglia o sulle creste che stanno sopra lo stagno

di Chiurlino. È questo lo stagno. Lo chiamano anche stagno

di Biguglia. È questo. In tempi di una volta lo chiamavano

Chiurlino. Mi piace molto più di Biguglia. Il proverbio non

è giusto. Dice Biguglia Biguglia quando ti vedo mi

santavugli. Non è giusto perchè questo posto è bellino.

43

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 43

Page 45: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Il mare, lo stagno, è subito dietro, la montagna. Iddio l’hà

messa lì per la bella figura. Non ci è un altro posto al mondo

dove l’acqua di un stagno può riflettere la massa scura di

una montagna è tutta la macchia che cresce nanto.

È una cosa strana. In Biguglia ci abbiamo il cugino

Mario che stà in questo paesino. Un cugino carnale non è

un parente lontano. Dice bene il nome. Cugino carnale.

Lo stesso sangue è medesima carne. I dui fratelli eravano

di Castelgrande e sono venuti à abitare la Corsica. Il mio

padre ad Ajaccio è il suo fratello, Pantaleone, è venuto quì.

Tutti l’altri, fratelli è sorelle, non hanno spaesato. È per

questo che un pezzo della nostra famiglia è diventato corso

è l’altro è fermato italiano sempre. È bene così. Siamo

contemporaneamente differenti e listessi.

Il mio padre hà fatto un mistiere duro. Nessuno lo

voleva fare. Oggi questa attività non usa più, o allora è diven-

tata una cosa di lusso, per la gente borghese che prezza le

cose fatte alla mano da artigiani che seguono le tradizione

del bel fare à modo antico. Mio padre era… credo che si

dica coltelliere in italiano, ma non sono sicuro di questo

eppo ho alla mente la parola corsa “arrutino”. Vedremmo…

babbo aveva un carretto che lui portava e dove ci aveva tutti

gli attrazzi del mistiere è per lo più ci aveva la macina di

granito che serviva à arrutare le lame di tutti i ferri dei conta-

dini. Allora lui andava caminendo à paesi è non mancavano

di portarli tutto quello che avevano bisogno la gente per le

loro faccende cotidiane: trisori, coltelli, zappe, piole e tutti

i strumenti della campagna. Come gli abitanti vivevano per

lo più da quello che potevano tirare dalla coltivazione della

terra, l’aspettavano è lo desideravano. I ragazzi si tenevano

di fronte alla chiesa da dove si vede tutto lo stradone che

salisce sulla costa è così vedevano il mio babbo venire e

tornavano correndo nel centro dello villagio e urlavano:

“L’arrutinu, eccu l’arrutinu” è i paisani scendevano tutti al

44

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 44

Page 46: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

suo incontro sulla piazza principale dello paese. Era, per

dirlo così, un momento festivo. Per consequenza il coltel-

liere era una persona gradita e rispettata in tutto per tutta

questa gente onesta e degna.

Babbo una volta ci hà anche racontato una cosa che li

era successa in tempi dei banditi corsi. Nella montagna tra

Biguglia e Furiani era alla macchia un bandito non fiero e

umano come eravano al solito questa gente andate fuori dalla

società per una causa di onore, ma uno pronto à fare tutte le

malfatte pur di appropriarsi i beni altrui. Colla minaccia del

fucile prese à mio padre tutti gli strumenti del lavoro: la

macina, il carretto e anche il suo cappotto. Non si capisce che

cosa lui voleva fare con questi strumenti cosi particolari dello

coltelliere. Forse lo faceva solo cosi, per dispetto. Ma quando

gli abitanti vidino questo danno, si misero in cerca dello ladro,

lo ritrovarono e lo costressero a rendere tutto quello che aveva

rubato, e di domandare scusa al mio babbo. Non voglio più

ricordare tutti gli dettagli che lei ci racontava, perchè mi è

sempre poco piaciuto di sapere le pene che si fanno subire

alla gente e, pure se si trattasse di uno che l’aveva meritata,

la punizione mi faceva orrore. E sentendo quanto il mio babbo

si ralegrava raccontando il castigo subito dal bandito sulla

piazza del paesino, con presenza della popolazione intera, mi

faceva male e un sentimento di vergogna mi prendeva il cuore

e l’anima. Ho sempre preferito sentire tutto il resto più che

questa passata del bandito punito. Iè, ma và bene, tutto il resto

non è niente più di quello chè tuttognuno ricorda pensando

alla sua scorsa vita e anche a quelli giorni di tutta la popola-

zione dell’isola. Perchè si crede che la gente fosse differente,

ma questo è un’illusione. Non è vero. In fatti siamo tutti listessi

e la differenza, l’abbiamo inventata sulla base di un errore.

Lo stesso sempre. Ripetuto all’infinito.

È vero che non è mai facile di percepire le cose giuste

come sono. L’altra sera, quando hà vinto l’Italia al calcio,

45

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 45

Page 47: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

non ho riflettuto niente e sono uscito di furia, come un

diavolo uscito dalla scatola. La gioia era immensa di vedere

l’Italia vincere. Francia-Italia allo calcio è sempre una cosa

spettacolare. Sono grandissime le squadre è famose per tutto

il mondo. Allora sono uscito sul balcone della mia casa è

ho sparato ùn sò quante volte nel cielo della notte e mi

sembravano queste sparate un scaccano di disprezzo verso

la squadra vinta, ma anche di più di piacere e di allegrezza

forte per la valorosa squadra che aveva vinto e così, ingran-

dava l’orgoglio italiano. Mi sentiva, à questo momento,

italiano come non credeva di esserlo stato mai. Mi sentiva

un po’vergognoso di lasciare spargere la mia gioia in modo

così violente in la notte serena, senza pudore alcuno. Un

momentino dopo, scoppi di fucili, deflagrazione ed esplo-

sione di ogni sorte empiivano l’aria. Allora mi sentii di un

colpo tutto freddo e preoccupato. Questa mia allegrezza

aveva un senso, a dispetto della riserva della mia moglie la

quale aveva tentato di ritenere il mio braccio è le sparate,

anche dicendomi che sarebbero queste fucilate in qualche

modo insulto per tutto il vicinato addolorato dalla disfatta

della squadra nazionale, che la cortesia e la delicatezza

commandavano una maggiore discrezione e, per conse-

quenza io doveva spingere la finestra e chiudere tutto, senza

utilizare le fucilate per manifestare la mia gioia. La sentiva

anche pronta a dirmi la sua solita lezzione sulla forza

dell’emozione molto più grande e profonde quando l’uomo

le sà temperare e ritenere, ed è per questo che mi era lampato

sul balcone con maggior forza e determinazione. Ma adesso

tutto era bloccato: la gioia era diventata perplessità, dibat-

tito interiore ed interrogazione. Ma che cazzo era questa

esplosione universale di allegrezza notturna? Effettivamente,

sù tutti i balconi, à tutte le finestre dei casali, in tutte e vie

del vicinato, una popolazione intera festeggiava la vittoria

dell’Italia.

46

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 46

Page 48: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Allora io, stupito è trasportato dalla consapevolezza

subitania che mi rivelava la presenza di tanti compatriotti

inconnosciuti da mè, messi à gridare: “Evviva Italia! Evviva

Italia”, ma subito capii come aveva sbagliato. L’esultare dei

miei vicini non risultava da l’amore per l’Italia, ma dal

piacere di vedere la squadra francese dominata. Finirono di

convincermi i comenti severi che flagellavano l’aria e

suonavano come le deflagrazione.

Comunque, è una cosa rara vedere un uomo che consi-

dera la gente in modo così insistente! Fa quello che lege,

ma da vero, non lege. D’altronde questo Nice-Matin, si lege

in un colpo d’occhio. Invece lui lo lege da che no siamo

partiti. Credo che surveglia qualcuno… Da vero, certi

sguardi non mi piacono: annocchiano la gente! Questo

signore è occupato dalla lettura ma quando alza la testa, ho

notato che subito il suo sguardo và sù nella direzione delle

persone che sono vicino: la donna, il marito, l’altra donna

– se non sbaglio questa ragazza agitata non è corsa, non so

perchè ma so che lei non è corsa – e un poco dietro, le trè

personne che sembrano emigrati dall’este se vogliamo tenere

conto del loro vestito…

L’esplozione di gioia contro la squatra francese non

và bene. Il sport deve stare fuori del discorso politico. Non

acconsento questi eccessi. Ho subito richiuso le persiane

della nostra casa è abbiamo spento tutti i lumi dell’appar-

tamento. La festa i Corsi l’hano portata durante la notte

intiera.

~~ ~

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 47

Page 49: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Quì sottu, propiu piattu da l’ala diritta di l’aviò, ancu

à ochji chjosi, u ricunnuscerebbe. Hè u mo paese! Muratu.

Ci hè centumila detti nantu à Muratu, ma tutti falsi. Allora

mi ne sò scurdatu! A ghjente di Muratu sò tutti sempre state

ghjente bè, rispettose di l’altri è assai cultivate. S’o vogliu

cità tutti i sgiò di dimensione naziunale è internaziunale, mi

ci vulerà meza ghjurnata! Allora ùn ne dicu mancu unu…

o innò, tè, unu basta à dì tuttu. Raoul Leoni! Ùn vi dice

nunda? Sigura, site troppu giovani…

Muratu hè sempre in discussione per sapè s’ellu hè

in Capicorsu o innò. S’omu ùn ci mette micca chjucca ghjine,

hè una cosa chì và cù i so pedi. Muratu, non solu hè in

Capicorsu, ma Muratu hè Capicorsu… Mi spiecu: basta à

piglià una carta o fighjà pè u purtellinu di l’aviò è si vede:

Muratu hè à a nascita, à u pede, à l’iniziu di u Capicorsu.

Partendu da custì Capicorsu fila à nordeste è più và è più li

impuculisce a terra. À l’ultimu hè strettu strettu: Macinaghju,

Tuminu, Barcaghju, Ersa da l’altra parte. Ete capitu chì tuttu

pianta custì: subitu dopu ci hè u mare è u scogliu seccu di

A Giraglia. Chì osinnò, ci vole à dì chì in tempi passati

Capicorsu era ligatu cun Capraia, Elba è Monte Cristo, è po

l’altri isulotti lucchesi chì ùn mi ricordu mancu u nome!

Capicorsu appiccicatu à l’Italia?! Siamu serii per carità.

In realità, a basa, u ceppu, u fundale, l’origine origi-

nale di Capicorsu à cullà – è di a Corsica sana à falà – hè

48

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 48

Page 50: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

evidente è ùn si discute: l’ombilicu di l’esse corsu hè Muratu.

A sò chì hà da dispiace à tutti i campanilisimi, ma ùn si pò

dì altru.

– Innò, u campanilisimu hè una parolla chì indrentu

ci hè una metafora. Ùn vole micca dì chì a ghjente sò closce.

Significheghja ch’elli anu dificultà à cunsiderà u mondu, à

francà i limiti di ciò ch’elli cunnoscenu, è ch’elli si stanu

più vulinteri tutti accumpulati sottu à u so… campanile di

a chjesa patrunale.

Capicorsu hè cusì sputicu chì si pò quasi dì ch’ellu

hè un’isula da per ellu. Isse duie parte da una banda è da

l’altra, ognuna cù u so rilievu è u so liturale particulare, una

più ripa è l’altra più pianura, si chjamanu è si rispondenu.

In un certu modu a pupulazione di u latu urientale campendu

sempre cù a cuscenza ch’ellu ci hè un altru latu, ucciden-

tale di a vita, è viciversa, à pocu à pocu i Capicursini di

Levante è di Punente si saranu ancu scurdati chì tutta a vita

umana ùn era cuncentrata in issa muntagna ficcata à mezu

mare. Hè vera chì, sia quand’è vo passate à pedi longu a fila

di e sarre, sia rentu à e coste in battellu o allora cum’è avà

in aviò, l’idea si impone da per ella, cum’è un’evidenza

geugrafica – mancu male, sta cacciata custì, a mi notu è,

ritravagliata, a puderemu ancu dà cum’è pruverbiu: “L’idea

si impone da per ella, cum’è un’evidenza scritta in a geugra-

fia”, o “Si impone da per ella l’idea, cum’è un’evidenza

geugrafica” o allora, caccendu a prepusizione “Evidenza

geugrafica, si impone da per ella l’idea!”, bon! Lachemu

corre per avà, ci vole à pensà ci torna!

Hè issa cuscenza di esse arrimbati sempre à una

muntagna o impuntati ver’di una ripa chì hà datu à

Capicursini issu caratteru chì i face ricunnosce puru trà mezu

à una folla di ghjente differente. Anu una voglia di viaghjà

chì i si manghja è, quandu elli si ne sò andati, anu un focu

à dossu chì i si cunsuma: l’amore immensu di i lochi lasciati.

49

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 49

Page 51: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Ùn contu micca fole. Sò cose chì tuttognunu sà, è po ci sò

e lettere, a currispundenza. L’archivii sò pieni di tutti i scritti

di issi Corsi chì sò partuti à circà furtuna pè issu mondu è

po scrivianu à quelli chì eranu firmati in paese.

Ci vole à sente certi emigrati in e parte più luntane di

u mondu cum’elli scumbattenu cù i soi firmati in Corsica

propiu cumu s’elli ùn fussinu spiccati. U più ch’elli dicenu

hè di palisà a so situazione vera per via chì i so paisani

credenu propiu ch’elli vincenu i soldi à ghjittera. Allora issi

disgraziati provanu à fà capisce chì unepochi sò stati e

vittime di l’illusione è i sogni chì sò quelli di tutti l’emi-

grati partuti à fà furtuna. Hè vera chì in paese ùn si ritene

chè e riescite di quelli chjamati l’Americani è vistu e furtune

accatastate da certi, hè difficiule à pensà chì a più parte stra-

zieghjanu francatu u mare cum’elli straziavanu da mare in

quà. Spessu dinò ammunestanu i fratelli chì sò firmati cù i

parenti vechji è li ricumandanu di curà li cum’ellu sende

cun ghjente invechjata è chì si sò spinnati pè i figlioli!

Quelli di e nostre parte capicursine u più sò andati à

circà furtuna pè isse Meriche è hè evidente chì u nostru paese,

Muratu, si hè illustratu cù i successi splendurenti di i so figlioli.

Ùn vi dicu micca e piantazione di caffè, caucciù, alimee chì

purtavanu nomi è casate corse è chì in gran parte i portanu

sempre. Vi hè accaduta di beie ne Coca-Cola? È bè! hè un

Muratincu chì l’hà inventatu… iè, un Muratincu, un certu

Mariani. Senterete dì ch’ellu era di Peru Casevechje, ma hè

una fughjichja! È postu ch’è no parlemu di quessa, ramin-

temu chì ancu Cristofanu Culombu è Napuleone eranu nati

in Muratu! Paoli è Sampieru innò, ma quessi sì! Aghju i

ducumenti chì ne portanu a prova ferma è sigura.

Ci sò dinò tutti i Muratinchi chì anu avutu un distinu

puliticu di livellu più altu in i lochi duv’elli si eranu stabi-

liti. Credu l’esempiu più parlante ch’ellu sia Raoul Leoni

chì hè diventatu presidente di u Venezuela…

50

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 50

Page 52: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

A manera ch’ellu mi guarda u tippu quallà, cù u so

Corse-Matin spartu mi piace pocu! À mumenti vò è li facciu

capisce u galateiu! Ci vole à esse prudenti chì certi sguardi,

ùn vi ne accurghjite micca, vultate in casa è ùn vi sentite

tantu bè! Avete a frebba! Basta pocu à esse annuchjatu,

merà! Ciò chì mi ritene hè ch’ellu ùn fussi qualchì Muratincu

è mi averà ricunnisciutu… hè vera chì mi pare di avè lu

digià vistu… hè capace ancu à esse un parente… allora

stemu zittu è… aspettemu…

U più bellu hè chì in u 1963 quandu Leoni si hè presen-

tatu candidatu à a presidenza di a Republica di u Venezuela,

l’altru candidatu bè piazzatu era corsu ancu ellu ! Un Pietri,

un certu Ulsar Arturo Pietri, esattamente ùn la sò… ma credu

di Muratu ancu ellu! Ùn parenu fole? Dui Muratinchi candi-

dati ! À mè ùn mi stona micca. Pietri ùn sò ciò ch’ellu diventò

dopu esse statu battutu da Leoni, ma di Raoul Leoni vi ne

possu parlà ore sane. Per duie ragiò: una chì hè un presi-

dente chì hà marcatu a vita pulitica è l’avvene di u Venezuela

è segonda, perchè chì hè ghjuntu in Muratu in u 1969, dui

anni prima di more. Hè custì ch’o l’aghju scontru è ch’ellu

mi hà chjappu in amicizia. Mi cunniscia di reputazione…

Quand’ellu hè sbarcatu in Puretta hà dumandatu subitu s’o

ci era in paese. A prefettura hè stata male perchè chì ùn

avianu previstu nunda è ùn mi avianu prevenutu. Hè vera

chì ùn aghju mai allisciatu nè i prefetti nè i puliticanti. In

più da Muratu, si pò mette in periculu a deputazione in

piazza. Allora si capisce ch’elli avessinu pruvatu à piattà

l’affare. Ma Leoni hà dumandatu è sò stati belli ubligati à

fà mi vene, è à scusà si! Mi hà fattu piacè di cunnosce à

Leoni. Era un tippu bè. Un presidente di grande statura. Mi

hà dettu subitu ch’ellu avia una cunfidenza tutale in mè è

l’aghju ringraziatu cù una cria di emuzione. U prefettu è u

deputatu Zuccarelli facianu una ghigna chì ùn vi dicu micca.

Hà dettu ch’ellu mi vulia parlà in cunfidenza è ci anu lasciatu

51

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 51

Page 53: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

soli. Ci simu rivisti ùn sò quante volte è dopu, mi hà scrittu

regularamente. Tengu tutte so lettere è l’aghju depusitate in

un cascione à a Banca di Francia. Quand’ella sarà l’ora, e

publicheremu chì interessanu a vita di Muratu, di a Corsica

è puderanu schjarisce una bella parte di a pulitica mundiale.

Mi hà cuntatu a so vita è fattu certe cunfidenze chì

s’o e publicheghju, ùn vi dicu micca a publicità ch’elle ponu

fà per Muratu è a Corsica in generale. Ma pè a publicazione,

videremu… in u sensu chì ci vole ch’o fussi siguru ch’elli

ùn cambieranu nunda à ciò ch’aghju da dì. Perchè chì i giur-

nalisti ci vole sempre à malfidà si ne! Vi facenu dì ciò ch’elli

volenu elli!

Era un tippu bè, issu Leoni, semplice è generosu. Per

mè, l’idea ch’o ne ritengu hè quella di una scultura duv’ellu

hè rapresentatu abbracciatu cù a so moglie Carmen América

Fernández. Certi nomi! America… Ùn era predestinatu ùn

era? U fattu si stà chì sò tremindui immurtalizati cù un’at-

titudine veramente d’ind’è noi! Era avucatu di mistieru ed

era natu u 26 di aprile di u 1905 in u statu di Bolivar duv’ellu

era sbarcatu u babbu, Clemente. À issa epica custì i Corsi

partianu à battellate è i Muratinchi, ùn ne parlemu. À tempu

à Clemente si eranu imbarcati Ernestu, Ghjambattì è Paulu.

Unu solu era firmatu in Muratu: Dumenicu. À ciò chì pare

u babbu di Raoul, Clemente, era scappatu chì si era liticatu

cù un militare è li avia sciaccatu una tribbia chì l’avia lacatu

per mortu. Sarà ma ùn caccia nunda à l’idee è a vita di u

figliolu chì sempre sempre si hè oppostu à e tendenze fasciste

chì ogni tantu venianu à scuzzulà a sucetà di u Venezuela.

Avucatu, membru di un gruppu prugressistu chjamatu a

“generazione di u 1928”, purtò sempre a lotta contru à i

dittatori in u so paese è fece un partitu chì u nome dice tuttu:

“Acción Democrática”. Durante una trentina d’anni prima

di esse elettu à a presidenza, u truvemu indiatu in tutte e

lotte suciale è pulitiche. Più di una volta a so indiatura li

52

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 52

Page 54: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

custò a prigiò o l’esiliu, spessu d’altronde in qualchì isula

di issi cuntorni! A vi dicu ch’ellu era predestinatu!

A Corsica, ùn si ne era mai scurdatu, ma cun ciò

ch’ellu avia da scumbatte quallà, ùn ci hè da stupì si ch’ellu

avessi aspettatu à l’ultimu per pudè ci ghjunghje. In parti-

culare quand’ellu hà avutu u pudere sanu sanu, da u 1963

à u 1969, chì era statu elettu presidente di a republica.

Peccatu per noi…

Subitu compiu issu mandatu primurosu, hà vulsutu

vene in Corsica. È l’hà fatta! Hè statu in u 1970. Tandu hè

statu propiu un terramotu di gioia è di fiertà. Ùn vi dicu

micca noi, Muratinchi, ci sentiamu purtati à e stelle. Tutte

e paisane si sò fatte fà à chì a permanente è à chì l’indéfri-

sable è l’omi, cuntenti matti, anu dettu à e so moglie ch’elle

li parianu intuntite propiu!

Bon! Raoul Leoni hè venutu è dopu i saluti à l’uffi-

ciali, hà dumandatu à pressu à mè. Ùn mi sò micca fattu

pricurà è sò affaccatu. Mi arricurderaghju sempre. In piazza

à u paese, ci tirava u ventulellu di u Rinnovu. Cascava bè

chì eranu anni di bullore, dopu à tanti assalti ch’elli avianu

pruvatu à fà, à l’appiattu, contru à u Populu Corsu.

Tuttognunu si ricorda di quellu raportu secretu di u Hudson

Institute chì presentava, trà unepoche soluzione per salvà è

prumove l’ecunumia corsa, un’immigrazione di più di a

metà di a pupulazione isulana di tandu! Hè statu u signale

di a rivolta contru à u culunialisimu assassinu è di u ripi-

gliu di a Lingua è Cultura Corsa. Ùn eramu tantu luntanu

nè di a passata di e Fanghe Rosse di a Montedison chì venia

à lampà e so merde impestate nantu à e Nostre Coste nè di

quella infrebbatoghja chì ci pigliò in Aleria è chì, segondu

mè, ùn hè ancu propiu calata.

Muratu era calmu calmu issa matina custì. Eo era

impressiunatu chì ùn vi possu mancu dì. Hè entratu u sgiò

Leoni. Subitu affaccatu, mi sò dettu ch’ellu avia tuttu corsu

nantu à sè: a taglia ragiunevule, u cuntegnu misuratu, a

53

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 53

Page 55: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

faccia aperta è a parolla mudesta è benigna. È po issu sguardu

intelligente è vivu cum’è no avemu noi tutti, pieni ch’è no

simu di l’amore patriu è di tutti i prugetti ch’è no almanac-

chemu ad ogni stonda, micca per noi stessi innò, ma per

l’amor tremendu di a nostra Nazione. In giru ci avia i soi,

tutti l’ufficiali, i so cullaburatori ch’ellu si avia purtatu à

pressu, u prefettu di Corsica, un culunellu di gendarmeria

chì fighjava da tutte e bande, u merre – mi hè ghjunta a risa

chì vestia u so custume di u matrimoniu, oramai strettu in

curreghja – è po u so cuginu Ernestu è tutti i Leoni di Muratu

chì ùn sapianu cumu tene si vistu a sulennità di a circus-

tanza… Eranu andati ricevuti in u Palazzu presidenziale,

ma avà era un’altra cosa. Dopu e solite salutazione è formule

di pulitezza varie, Raoul Leoni hà fattu capisce ch’ellu vulia

stà solu cun mè è ci anu lasciatu…

Hè statu tandu u principiu di una seria di interviste è

di currispundenza chì anu marcatu a mo vita in sempiternu.

Hè propiu custì, in issi dialoghi infrebbati di sputichezza è

di avvene, ch’o aghju pussutu misurà ciò ch’ellu hè capace

à purtà à l’Umanu u Spiritu Muratincu.

U presidente hà avvicinatu a so sedia di a meia è di

colpu, si hè messu à parlà. Ùn vi dicu micca a surpresa: in

corsu, d’ind’è noi, parlava… Hà capitu à a faccia ch’o facia:

– Innò chì ùn ci hè da stupisce si per nunda. Hè una

lascita sacra, issa parlata muratincu schjappata. Hè statu

Babbu. Ùn hà vulsutu ch’ella si perdissi… Hè una lingua

santa… Ci vene da i tempi più landani è ci parla a voce di

l’Antichi.

Ùn dicu micca l’emuzione chì mi pigliò sanu sanu

sentendu u muratincu di una volta, forse più cunservatu di

fora, luntanu, chè quì duv’ellu hè statu sempre duminatu in

cuntattu cù a lingua di u statu, u francese è po u talianu. Ma

Leoni cuntinuava:

– Sò statu troppu luntanu da i mo lochi: a Corsica,

Muratu… Mi ci sentu rinvivisce. Allora aghju da vultà in

54

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 54

Page 56: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Venezuela, hè sigura, ma dopu regulatu è accunciatu e mo

faccende, aghju da vultà. Pè u sempre. Di sti lochi, ne faremu

un ortu. Una maraviglia…

Mi paria un sognu… Aghju dettu:

– Scusate, o sgiò Presidente, ma a Corsica hè à l’ab-

bandonu…

Hà fattu un gestu di presidente è di amicu, ch’o u

lachessi cuntinuà senza interrompe:

– Sarà, ma ùn hè micca u so destinu… è po fate la

finita chì cù i sgiò ùn avemu mai spartutu tantu… è po, chja-

mate mi Raoul, chì trà di Muratinchi, s’ella si infatta, ancu

parenti saremu.

Di fatti li vulia dì chì u mo ziu Henri era maritatu cù

una Leoni, ma ùn aghju ansciatu chì l’omu avia chjappu una

di isse attitudine chì vi facenu sente ch’è vo site testimone

di una visione ampia, generosa, bella è di ingeniu, è ch’è

vo vi devite stà zittu. Leoni avia messu e mani ind’istacca

è fighjava in direzzione di u largu, ver’di a chjesola di San

Michele è a so mente trapughjava per sopra à isse cullet-

tule, l’inzecca di u Lancone è partia. I tendoni ampii di u

salottu si empiianu di l’aria pura è a parolla pigliò u so volu:

– U sviluppu oghje hè solu una quistione di energia…

Si hè ripigliatu subitu, vistu ch’o capighjava, pensendu

à a forza di e nostre lotte pupulare:

– Vogliu parlà di fonte di energie, petroliu, eletricità,

risolse minerale o altre, tuttu ciò chì move a vita ecunomica

è l’industria…

– Ma a Corsica hè chjuca, pocu pupulata, e risolse

naturale troppu mischine è fora di u turisimu…

– U turisimu hè pè i schiavi. I Corsi sò un populu

fieru… Ma l’energia ci hè… Ùn simu più à carbone, à ferru

è altru restu, oghje. Oghje ci sò e risolse naturale chì mancu

à pensà la! Oghje ci hè a forza di u ventu, u valore termicu

di i vulcani, a forza euliana, a tensione mutrice di l’acqua…

55

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 55

Page 57: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

– Aghju intesu dì chì in Corsica trà fiumi è acqua

piuvana, l’isula riceve à l’annu sei migliarde di metri cubi

di acqua. Ne agguantemu una parte propiu mischinella…

– Ghjusta! Sessanta miglioni di metri cubi! Tuttu u

restu parte à u mare! Ghjittatu! Lampatu pè a finestra!

Cinque migliarde è novecentuquaranta miglioni di metri

cubi lampati! Annientati senza esse stati frazati! Vi rendite

contu? Una furtuna distrutta à scimesca! Fate contu unu chì

un bellu ghjornu vene in piazza a sera di a San Ghjuvà, apre

una valisgia rughjula di biglietti è i lampa in u fucarellu!

Un scumpiantu! Una scimizia! Ci vole ch’ella finisca! A

Corsica pò esse a più ricca s’ella ammaestra a so acqua!

– Và bè, ma i matrali, l’usine, e centrale eletriche…

– Caru cumpatriottu, mi disse ellu cù un’aria indul-

gente, issu sugettu hè propiu quellu di a mo presidenza.

Sapete siguramente chì, dopu avè dumatu l’agitazione puli-

tica è tenutu in catinetta a guerilla di tipu castristu cusì

presente di i tempi di Betancourt, u mo predecessore, mi sò

pussutu primurà di a dinamica industriale è suciale. Ci aghju

messu tutta a mo… energia, ghjustu à puntu! Ùn site mai

ghjuntu in Venezuela? U vidite u paese nantu à una carta?

– À pocu pressu…

– Avemu messu u pacchettu nantu l’energia idroele-

trica. Aghju fattu fà un matrale tamantu nantu à u Caroni…

– Quessa a sò! Tuttu u mondu ne parla… Guayana

City hè citata cum’è l’esempiu più perfettu di a realizazione

industriale…

– Sò propiu fieru di issu risultatu. Fate contu chì hè

una trà e cità muderne chì anu u quota più maiò di crescita

industriale ed ecunomica. Issa cità tene a sede di l’Orinoco,

a sucetà di u ferru è di l’aluminium. U sindicatu di San Felix

è a Ciudad Guayana anu inghjennatu u matralone Guri. Tenite

vi bè: hè a segonda stazione di energia idroeletrica in u mondu

sanu. Energia eletrica ne porghje à buzeffe: in u rughjone,

in u paese è, à mumenti, à l’internaziunale! Và bè?

56

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 56

Page 58: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

– Iè, ma a Corsica, è Muratu?

– Pazienza o cumpà! Ci venimu. In issa cità si appic-

cianu i dui fiumi più grossi di u paese. Ne avemu fattu una

zona chjamata Caronoco, ete capitu?

– Caronoco?

– Vene à dì l’unione di dui nomi, di dui fiumi: u Caroni

è l’Orinoco. Si vede propiu bè da unu di i ponti chì lega

Puerto Ordaz è San Felix.

– Quessa a sò! Hè famosu u passu ch’ellu hà scrittu

Arturo Uslar Pietri… Cumu dice? Aspettate: “Cum’è un

stilettu neru cù a so lama luccica, u Caroni scrisgia u latu

di l’Orinoco bughju è fangosu. I dui giganti, per una stonda,

correnu à fiancu à fiancu senza tuccà si, cumu s’è u ghjar-

galu immaculatu ghjuntu da e muntagne ricusessi di mischjà

e so acque chjampide è chjare cun quelle scure di l’Orinoco

chì ghjunghje currendu passendu pè e terre insucidite da

l’omu è a so pulluzione”.

Aghju dettu issa citazione senza riflette ci. Hè vera

chì Arturo Uslar Pietri hè trà i scrittori più maiò di

l’Argentina muderna. Hè vera chì a so scrittura mi

incanta…Tutta a critica li porta umagiu per avè fattu entre

in a mudernità u rumanzu argentinu è più in là, tutta a spres-

sione di l’America suttana. Ma u prublema davanti à Leoni,

hè chì tremindui, benchè di listessi anni è avendu unu è l’al-

tru participatu giovani à u muvimentu “generazione 1928”

ùn eranu propiu di listessa pulitica. Unu era figliolu di immi-

gratu corsu da pocu, postu chì Clemente Leoni era ghjuntu

in Venezuela à a fine di u dicennovesimu seculu, invece chì

u babbone di Uslar Pietri era generale digià in a guerra di

l’indipendenza. È po ci eranu i percorsi differenti, chì Uslar

Pietri era da più à menu statu da a banda di i gomecisti è

avia più o menu accusatu à Leoni di pupulisimu, durante a

campagna presidenziale. Dunque, ùn mi sentia tantu bè di

a mo cacciata… literaria, ma Leoni ùn palisò altru chè ste

parolle:

57

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 57

Page 59: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

– Avete a ragiò! Pietri scrive cusì bè! Hè l’onore di u

Venezuela è dinù di a Corsica sana!

– È di Muratu sopra à tuttu, aghju aghjustatu subitu.

– Di Muratu? Mi paria ch’elli fussinu di Ersa i so anti-

chi partuti da Corsica… Un ghjornu durante a campagna di

1963, durante un dibattitu mi hà rimpruveratu di esse mi

scurdatu di a filetta è avemu ancu cuntrastatu à pressu à i

nostri paesi. Ellu dicia di esse di Ersa è di A Stazzona di

Orezza…

– Cusì dicenu i genealugisti è i storichi ma si copianu

i so sbagli unu cun l’altru. S’ellu vi interessa vi portu i ducu-

menti chì aghju buscu eiu. Ùn ci hè dubitu, ùn ci hè!

– Un’altra volta! Diciamu di l’acqua è di i matrali. A

Corsica hè propiu u locu per custruisce una riserva di acqua

atta à pruduce energia elettrica per ella stessa è per tutti i

stati circunvicini. Cù issa ricchezza pò diventà a patrona di

u Mediterraneu, di l’Europa sana!

– Ma cumu cumu?

– Una rete di sbarramenti è di matrali. Aghju messu

una squatra di Ciudada Guayana nantu à u prugettu. Frà

pochi mesi, u studiu sarà compiu.

– Ma cumu? Acqua in Muratu ùn ci ne hè tanta!

L’estate ci hè solu un filu in u Lancone!

– È Golu? È Tavignanu? È Fiumorbu? Innò, caru amicu.

U nostru prugettu hè propiu ambiziosu. Avemu da custruisce

un sbarramentu generale chì hà da racoglie tutta l’acqua di i

fiumi à levante è faremu listessa cosa à punente. Pè a parte

orientale, u puntu di cunvergenza di tutta l’acqua sarà Muratu,

à u sboccu di Lancone. Vi dicia di Caronoco in Venezuela…

Quì, si chjamerà Tavigolulanco, vene à dì: Tavignanu-Golu-

Lancone. Hè un prugettu di dimensione mundiale è, di siguru,

ci vole ch’ellu fermi propiu secretu fintantu chì l’affare ùn

hè arregulatu à u più altu livellu puliticu. Eiu, da citadinu

strangeru, ùn lu possu purtà custì. Mi ci vole à truvà a ghjente

ghjusta da pudè ne infurmà è scunvince l’auturità ghjuste:

58

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 58

Page 60: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Corsica, Francia è altri partenarii vicini. Hè una cosa chì

dumanda discrezione, perseveranza è vuluntà. Aghju pensatu

ch’è vo erate a persona capace. Eccu; sapete l’essenziale. U

restu venerà s’ella vi garba è s’è vo cunfirmate. A Corsica è

Muratu! Sò siguru ch’è vo dicerete di sì.

U tempu era appesu. Pè a vetrera di u salottu entrianu

l’ore ultime di u ghjornu è si appruntava l’attrachju. Li vulia

fà rimarcà chì issu cumplessu di centrale idroeletriche

tamante à u Mediteraneu sanu, Muratinchi è Corsi è tutti

l’altri era sigura ch’elli a chjamerianu “Raoul Leoni”

cum’elli avianu fattu Venezueliani pè l’istallazione di u

matralone Guri in Ciudad Guayana. Ma credu ch’ellu ùn

mi sentia, ch’ellu ùn mi vidia. Era à pressu à u so sognu è,

riflettendu ci dopu, aghju pensatu ch’ellu era statu cumu

s’ellu avessi lacatu un testamentu. Quellu di i Corsi chì

basgianu a so terra prima di andà.

Issa volta custì, ùn aghju mancu avutu a pussibilità

di risponde da tantu ch’o sò statu stupitu, attunitu! Da a

dimensione di u prugettu è dinù a cunfidenza senza limite

ch’ellu mi dava l’illustre cumpatriottu muratincu…

Dopu, ghjorni è mesi passendu, a nostra intimità hè

rinfurzata, sempre più strinta è prufonda è, à l’ultimu, possu

dì senza pretensione, ch’è no eramu turnati amichi stretti,

quasi fratelli. Oghje ch’ellu hè sparitu, certe volte, mi vergo-

gnu à dì la, ma certe volte, aghju l’impressione ch’ellu parla

à traversu à mè!

L’annu dopu, aghju vistigatu tutte e pussibilità di fà

sbuccà issa idea chì vulia a regenerazione di a Corsica, ma

à dì la franca, i mo cumpatriotti mi anu propiu dillusu! In

un’annata sana di appuntamenti, di telefunate, di cuntatti à

quandu ufficiali, à quandu non furmali è certe volte ancu

piatti è secreti, ùn ne aghju trovu unu chì mi dessi retta!

Mancu un cristianu capace à studià u cartulare è indià si ancu

pocu, pè a so rializazione. Aghju ancu avutu l’impressione

59

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 59

Page 61: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

– è certe volte a certezza più chè sigura! – chì a ghjente ch’o

scuntrava si pigliava di paura cum’è s’elli tenianu qualchì

bomba in manu o ch’ellu li paria di scumbatte cun qualchì

scemu. Innò ùn sò micca scemu, aghju in depositu l’avvene,

a prusperità di Muratu è di i so cuntorni mundiali!

Da a banda di Leoni, u tintacciu, e cose si sò ingatti-

vite à bastanza prestu vistu chì si hè ammalatu è dui anni

dopu, si hè mortu senza pudè vultà quì, nè dà capu à un

prugettu ch’ellu avia pensatu di offre à a memoria è à

l’avvene.

Allora, per mè, oghje hè l’ultimu viaghju. Mi facciu

un’affaccata in Muratu chì ci vole. Aghju da rassigurà u

merre chì osinnò hè capace à pensà chì à e prossime, li facciu

una lista contru. Innò, ambizione altra ùn ne aghju. A li dice-

raghju. Hà da esse tranquilizatu. Li prupuneraghju ancu,

s’ellu vole, di vene cun mè in Aiacciu. Aghju da vede à unu.

Hè cambiata l’Assemblea di Corsica è aghju pussutu buscà

un appuntamentu. L’omu ch’aghju da scuntrà hè unu assai

entrente in issi scagni custì. Acqua in bocca è micca nomi…

Aghju da pruvà un’altra volta, ma, s’ella ùn piccia, à mè ùn

mi senteranu più parlà nè di Corsica, nè di acqua, nè di

energia, nè di Tavigolulanco!

Ma sangula miseria issu tippu custì, chì circherà!

Feghja da tutte e bande è insiste nantu à mè, è dopu gira

l’ochji! State à vede ch’ellu ùn sia qualchì spia, state à

vede…

~~ ~

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 60

Page 62: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Eccu ci ! À mumenti a Corsica. Mi face sempre qual-

cosa, mi face. Oghje forse à pena di più. Sarà l’ultima volta.

C’est quand même un peu con de rentrer chez soi pour y

finir sa vie. Dicenu cusì: « Finir sa vie ». I Corsi vanu di

fora, stanu u più di a so vita fora. Fora di casa. Di sè stessu.

È dopu voltanu. Parce qu’un Corse, voyez-vous, a la Corse

rivée au cœur, cum’elli dicenu in i giurnali di l’amicale. Una

merda sì! Une merde ! Une merde rivée au coeur. Une merde

de vie. Une merde de carrière. Une merde d’avenir qui merde

d’avoir toujours merdé. Ci vole sempre à fà vista è bella

figura. Mai fà vede quale omu hè in veru. Toujours des

merdes et des courbettes et des sourires et des politesses.

Puttana gobba inculata maladetta, mi sò sempre statu zittu

è mutu, ma aghju avutu quella di i cani!

Traveste si sempre core è anima hè currente, ma ùn

vi lascia nucente. S’e ùn parlu, mi aghju da ritruvà solu quì,

à aspettà indarnu, trà mezu à case è ricordi falati ch’ella

vultessi à i tempi di tandu a mo vita, è sbucinà si piena è

alegra… Nantu à u stradone di a mo zitellina, a maraviglia

di a nustalgia inghjenna dolce fantasime… Gino u u sanglis-

ciaiu pesa u cuparchjulu di u side-car duv’ellu hà assestatu

a so mascina à ghjacciu. U sole batte nantu à u metallu chì

move una vampa cutrata è prufumata. A vaniglia hè quella

chì mi piace di più… Ma u catrame hè trascaldatu è scaglia

u sognu. Dui ricordi imbrustuliti scrimizeghjanu torna una

61

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 61

Page 63: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

cria è po spariscenu pè u sempre in l’aria aggrancata da a

sciappitana.

È bè, oramai! Hè finita! Fini, terminé bouclé, on

ferme, on se lâche et à chì si n’a eu n’a eu, dicia Filippantone

chì vulia parlà cum’è u pinzutu. Ùn sò quant’ellu mi ferma,

ma ùn lu vogliu lacà parte cumu aghju fattu sin’ad avà!

Postu ch’è no simu à conti, cuntemu…

U primu chì li acconciu u pagliettu, sì tù, o Antò Maria.

È ùn chere perdonu sottu scusa ch’è no enterremu a to moglie

dumane. À i falsi cum’è tè, nimu li deve cumpassione nè

rispettu. Tu as toujours agi contre moi. Je ne pardonnerai pas.

Vedi, a vechja suvarona, in pienu mezu di u chjosu di

A Paratedda? Ci avemu ghjucatu tantu inseme quand’è no

eramu zitelli… Mi dumandi perchè parlu di suvare? Pazienza,

è fà contu a suvara ch’elli a scorzinu. Piglianu è a sbaffanu

di piola. Avete fattu cusì cun mè. L’esse da una banda è a so

scorza da l’altra. Par ta faute la vie m’a emporté loin de moi.

Un omu spapersu. Ma avà sò vultatu è mi ritrovu. Quandu

mi ne sò andatu, fughjia ancu a fame è a miseria, ma avà s’e

vogliu, mi compru tuttu u paese è ancu à tè.

Oghje u pudere l’aghju eiu. Tù nunda: mon frère n’est

qu’une merde. Ne valia a pena. Giovanu mi sentu chì mi

bolle indrentu una rabbia tremenda. Simu picci, ma tù sì

digià vechju ed eiu mai mi sò intesu cusì giovanu. Sò giovanu

di rantana è di rabbia. Vi vogliu strughje à tutti, è di prima

à tè.

Interreremu à Ghjulia, a to moglie. Pas de quoi en

faire un drame. A mo cugnata… Une belle pute… Ci saremu

tutti dumane in campusantu. A sapemu tutti ch’è tù ai sempre

bramatu stu mumentu. Ùn vale a pena à dì di nò. Nimu a ti

hà rimpruverata, ma ci vole ch’è tù a senti chì tutti a sanu!

Sanu quella volta ch’è tù ai cridutu di esse puru libe-

ratu. Ci vulia solu un pocu di curagiu, o vigliaccò. Cumu ci

erate ghjunti à fà issa crucera trà Aiacciu è Tunisi cù un’ar-

62

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 62

Page 64: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

retta in Cagliari, pare ùn miraculu postu chì i viaghji vi anu

sempre fattu cacà, à unu è à l’altra!. À bordu ci eranu feste è

attività di u prugrama, ma Ghjulia, cum’è sempre, l’avia di

traversu. Infine chì avete passatu più tempu chjosi in a cabina

chè nantu à u ponte duv’ellu facia troppu fretu, o in i salotti

duv’ellu ci era troppu mondu. Puru bella è comuda, una cabina

ferma un locu chjosu è sarratu. Allora ogni tantu ti ne scap-

pava à fumà ti ne una nantu à u ponte… Ed hè tandu ch’ella

hè accaduta. Quandu sì rifalatu, ùn ai più trovu à nimu: a

porta di a cabina ùn era chjosa à chjave è Ghjulia ùn ci era

micca. A clim era cascata in panna è in drentu si schjuppava.

Ti sì dettu ch’ella era cullata à piglià un pocu di aria è sì andatu

senza pressà ti, à a so ricerca… Penseru ùn ne avia, nè mancu

laziu di ritruvà la troppu prestu. È allonga è allonga, ai fattu

l’avvinta è à l’ultimu quandu sì rifalatu, eranu passate forse

duie ore o duie ore è mezu. Hè custì ch’è tù l’ai intuppata à

u pede di una scala, in una parte più frequentata da i mari-

nari chè da i passageri cruceristi. Soca si era persa… Era

longa tirata, svenuta da andate à sapè quantu tempu, a fronte

insanguinata è bianca sbiadita cum’è a morte in persona. Era

cascata da a scala… E so labbre eranu nere è l’ochji sburlati.

Durante una stundarella ti hè venuta l’idea di lacà la custì, ùn

hè vera? Ricullà ti ne pè a scala. Pianu pianu. Nettà a ringhera

ch’ellu ùn fermi nisuna vistiga di u to passagiu. Chjode a

porta quassù, duve si andava sinu à a scala. È po vultà è stà

ti ne sinu à l’attrachju attavulinatu à u bar cum’elli facianu

tanta ghjente sfaccendate è gudendu si l’oziu di quella fine

di ghjurnata. Ti hè cullata in gola una vampata di speranza.

È po subitu dopu ai avutu u tremu à dossu è a pauraccia ti hà

invasu core è mente. È s’è qualchissia ti avia vistu passà?

È s’ella avia ella stessa sempre i so sentimenti, avè ti vistu

custì davanti à ella… È s’ella avia avutu a forza di mughjà,

chjamà, è à la fine palisà tuttu…

Allora ai rinunziatu. Sì corsu à circà l’aiutu. I succorsi

sò efficaci : hè ghjuntu l’elicotteru è ti anu imbarcatu ancu

63

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 63

Page 65: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

à tè, è po l’anu salva, è po tutti ti anu felicitatu chì senza

tè… Era a prima volta chì u to soceru ti basgiava è l’ai intesu

cumossu. Si hè scantatu à pena è si hè asciuvatu l’ochji chì

pianghjia. Averai pensatu: “Ch’è tù crepi!”

Era trenta anni fà: ti hè custatu à tè issu mumentu di

esitazione…

A sò ch’ella ti face piacè. Ùn sia cusì falsu! Hè morta!

È allora? Ùn avemu da more tutti?

I sentu digià, quand’è no l’accumpagneremu in

campusantu, i sentu tutti quelli, omi è donni, falsi chì ùn si

pò mancu pensà:

– Una donna cusì bè! Una santa! Era a figliola di u

sgiò Antone, allevata in e sore cù una bella educazione è

chì pudia pratende pè i più belli partiti.

– Ma tenia caru u maritu! L’amore, o cumpà, l’amore!

– Quessa hè vera, o cumpà, chì tandu i sentimenti

eranu prufondi…

– È forti!

Prufondi un cornu! Tenia caru un cornu! Un peu

nympho ta femme, tu ne crois pas? C’est l’amour qu’elle

aimait, pas les hommes qui le lui faisaient. Ti sì burlatu da

per tè. Per orgogliu ai pensatu ch’ella avia amore per tè, è

per orgogliu l’ai dumandata in matrimoniu chì era figliola

di sgiò. Avia intesu chì u babbu a vulia marità chì ùn si

presentava nimu chì a figliola avia gattiva nomina in tuttu

u circondu. Allora ellu li circava un sposu. À i nostri i

parenti, propiu poveri in canna, li puzzava ancu l’ansciu di

a manghjusca ch’elli ùn devianu avè mai, ma ch’elli brama-

vanu à u puntu di sunnià la è di sveglià si, di notte tempu…

È di tirà un mughju di bestia famita! Allora, era nurmale.

À tè, à noi è à tutti i toi, ùn ci paria mancu vera… L’ai mari-

tata è tuttu u mondu hè statu cuntentu.

Hè dopu ch’è tù mi ai fattu a guerra è chì à l’ultimu,

sò statu ubligatu à andà mi ne. Ai scioltu ogni forma di

64

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 64

Page 66: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

parentia, benchè no fussimu fratelli è fratelli di picciu tandu.

Iè, era tandu, chì oghje ùn ci venimu più nunda, è chì vengu

à dì ti la davanti à tutti.

Ùn sò s’è qualchissia l’hà digià rimarcata. Il y a une

ambiguïté très profonde entre l’expression “fà l’amore” in

corsu è po l’altre lingue chì dicenu listessa cosa. In francese

si dice “faire l’amour”: c’est sans appel: a donna a sà chì

tandu ci vole à passà ci è basta. Invece in corsu pare ch’ella

ci saria più dimensione affettiva. Fà l’amore in corsu c’est

plus sentimental que sexuel. Tu l’as jamais baisée et elle te

l’a jamais demandé. A sò chì a mi hà detta ella. Cun tè, ti

cunvenia chì a puveretta di a to moglie ci mettissi solu u

sensu di i sentimenti, à l’usu corsu. Ma ella cun l’altri omi,

innò, ci vole ch’è tù a sappii. À Ghjulia, a mo cugnata, a to

moglie, o fratè, a mi sò fatta. È aghju gosu cum’è mai. Ne

risentu ancu oghje u gudimentu. Hè un affare stranu, un’im-

pressione cum’è mai l’aghju avuta. Gode sì, senza piacè,

s’è tù a poi capì. Tutti quelli chì ci sò passati cun Ghjulia,

a ti diceranu. Micca u piacè propiu perchè, l’amore cun ella,

a sai ciò ch’ellu era? Piglia ti in ogni manu una libra di carne

molle molle, e scuzzuli una stonda, cappii a to pugnetta, ti

asciuvi è ti giri da l’altra banda. Puntu è basta.

Innò, un gudimentu tamantu. Una suddisfazzione

immensa di imbruttà ciò chì ti appartene, di inghjulià à tè è

ciò chì ti stà in giru. Dopu à tantu male ch’è tù mi ai fattu.

Un testamentu falsu. Babbu chì lacava tuttu à tè è nunda à

mè. L’ai fattu tù. L’ai scrittu tù. Tuttu u paese a sà, ma nimu

hà da palisà.

Micca nunda, ùn hè micca pè a lascita stessa, chì a

nostra famiglia pussedia un pezzu di terra asciutta è dui

stracci . Un pezzacciu di chjosu à l’Ortu duv’ellu ci hè mai

venutu nunda nè di ortaglia nè di u restu, è ancu dui mobuli

sbrembati.

65

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 65

Page 67: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Ma hè u gestu, l’idea di spuglià mi di tuttu, di lampà

mi fora di mè stessu. Hè per quessa chì ti vogliu vede soffre,

ch’o mi sò chjavata a to puttana di moglie è chì dumane, à

l’ora di u De prufondis, aghju da fà un passu in davanti,

aghju da pisà a manu per fà piantà i canti è u prete è po

calmu calmu, aghju da palisà tuttu: qual’è tù sì tù in veru,

falsu è scruccone, ciò ch’ella hè stata a to moglie, cagna è

puttana è cum’elli sò stati elli tutti, complici è muti di pettu

à l’inghjustizie ch’è vo mi avete fattu pate. Pè u restu, ùn

la sò… forse lamperaghju una maledizzione, ma issi affari

ùn usanu più. À dì la franca mi dispiace di avè tanta rantana

à dossu è di ùn pudè mi ne liberà altrimente. Simu fatti cusì,

noi, quelli di una volta. Ùn pudemu chè tene caru o rode ci

da l’odiu è circà vindetta.

Vulia esse natu più tardi. Saria più beatu. Più faciule

a vita. Anu a ragiò i giovani di oghje. Noi simu nati troppu

prestu. A vita ci vole à coglie la cum’ella vene, puntu è basta!

Oghje isse cose si sanu. Di i mo tempi ùn si facia.

Hè per quessa chì… mi sentu inghjuliatu di avè mi

frazatu a mo vita senza gode nunda, ma mi sentu liberu avà

chì sò pronti à dì vi tuttu l’odiu ch’o vi portu… Sentu ch’è

vo mi ghjudicherete amaru è cinicu. Dicerete chì isse cose

ùn si facenu. Ch’ellu ci vole à rispettà a morte è i morti…

Ùn la vogliu sapè! Per risente certe cose, ci vole ad avè

avutu l’asgiu è i mezi. Invece quellu chì ùn hà nè tempu nè

dinaru i sentimenti l’hà, ma i si tene. Moi, j’ai donné, c’est

fini, je ne veux plus. Je viens vous dire toute ma haine et

puis, m’en aller pour toujours cette fois !

~~ ~

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 66

Page 68: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Mì, anu scupertu un vechju mortu dapoi dui mesi

duv’elli ùn lu circavanu micca. Quassù, in cima in cima di

Monte Cintu. I giurnalisti anu lasciatu intende chì u vech-

jettu ùn avia più tuttu u so capu, ch’ellu hà attippatu senza

sapè duv’ellu andava è atteppa è atteppa à rombu di cullà,

si sarà venutu menu da a fatica è dopu u fretu, a notte, u

ventu, u fattu ch’ellu ùn avessi prevenutu à nimu partendu,

anu fattu u restu. Anu interrugatu a so famiglia chì ùn hà

sappiutu dì nunda. I parenti, in isse cundizione sò i più chì

sò sgenati. Pare mancu ch’ellu li si facci rimproveru! Hè

per quessa ch’elli rispondenu à cantu, ch’elli ùn sanu micca,

ch’elli dicenu una cosa è po l’altra. A verità, nimu a vole dì,

ma eo a cunnoscu. Hè chì oghje ghjornu ùn si pò più esse

vechji cum’ellu si era vechji prima…

Prima si invechjava è quasi quasi a vechjaia era un

privilegiu. Prima chì cù a puvertà, a medicina, e cundizione

di travagliu, via trà una cosa è l’altra, beatu à chì pudia

ghjunghje à l’età chì si hè vechji. Dopu ci era chì a pace è

u rispettu vi venianu cun l’età. E donne invechjate diventa-

vanu à pena di più bighine è l’omi più savii.

Per quessi, ùn era più l’epica di piglià quelle sbornie

sulenne chì l’avia purtati, di notte tempu, à andà à cacà

davanti à a porta di u contrapartitu, è di fà la sapè, à voce

alta è addisperata di quellu chì si aspetta à riceve si in ritornu

una fucilata cappiata sottu à persiane sgrignate. Ma era

passatu u tempu di Colomba Carabelli è li tuccava à fà si

67

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 67

Page 69: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

ricullà e braghe cù u sintimu cunfusu di avè cumessu custì

un’inghjulia tragica.

Pè e donne dinù, era passata l’epica di e scimità chì

vi piglianu, sottu à a sciappitana di ghjugnu quand’è vo

vultate da l’ortu, cù a sporta piena à pumatone rosse è dui

miloni chì muscanu in l’aria infrebbata. A merenda, una

panera sana di panni da lavà, ùn pensavate à nunda altru

prima è po, di un colpu, eccu à Ghjuvan Santu, u pastore

chì puzza u beccu, è vi imbarra u passagiu cù a risetta in

faccia. Imbarbachjitu è incazzitu è chì ridichjuleghja. U

diavule… Face a paura à pena, ma un calore scemu in e

rene. Di un colpu. Ùn si sente nè fatica nè ghjudiziu. Ghjuvan

Santu sgrigna l’usciu è vi surpa a bocca fresca di u stazzu.

L’odore umule di u furmagliu frescu. E casgiaghje chì

mughjanu u so squillu nantu à e dite. Allora…

A vi dicu, u mondu hè cambiatu è donne di una volta

aghju a paura ch’ellu ùn ci ne sia più!

Innò, vechji è vechje praticavanu oramai ghjudiziu è

virtù. È li si purtava rispettu è si stava à sente tuttu ciò ch’elli

dicianu.

Cusì, in paese, ci hè stata ind’è noi a famiglia di Ziu

Filippone chì ùn hà fattu mette l’eletricità chè dopu mortu

u vechju chì ellu ùn avia vulsutu mai fà la stallà. Ti avia a

so idea nantu à u sugettu è ogni volta chì figlioli, ghjenneri

o figliulini l’avianu vulsutu fà mutà parè, ùn eranu stati

tantu à sente falà a sintenza chì ellu vivu, in casa ùn ci ne

entria. Allora anu aspettatu. È vi aghju da dì chì ùn sò passati

tantu belli tutti quanti chì u lindumane stessu dopu à l’in-

terru, chjamavanu l’impresariu di l’eletricità. Un scandalu!

Sò passati per pruverbiu, andate puru. Ancu l’impiigatu

pinzutu di l’EDF hà dettu ch’ellu era a prima volta ch’ellu

vidia un cumpurtamentu simule in una famiglia corsa.

Allora, à mè ùn mi arriguarda micca ma pensu, chì quan-

68

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 68

Page 70: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

tunque anu avutu tortu. Ùn pudianu aspettà di avè chjosu

u dolu?

A vi dicu, u mondu hè cambiatu per disgrazia è vechji

ùn ci ne hè più.

~~ ~

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 69

Page 71: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Hè una cità chjosa Dubrovnik. Serrata à muri. È à arte.

Vitture ùn ci si ne vede. Solu ghjente à pedi. Smenticata

durante tanti anni, oghje u mondu si ne ricorda è ci sbarca.

À duie ore da Parigi ti hà a penisula taliana di fronte è si fegh-

janu ind’è l’ochji. Turchini. U liturale di a Dalmazia è centi-

naie d’isule. Più di mille dicenu. Noi Corsi, ci imbuffemu di

esse isulani. Vi rendite contu cun tante isule, s’elli parlavanu

elli. Ma a si chjodenu. Sottu à u regime cumunistu anu ampa-

ratu à fà acqua in bocca. È po, per l’isule hè cum’è pè u restu.

U troppu stroppia. Ne anu chì ùn le contanu mancu più. A

Costa di Dalmazia dicenu chì assumiglia cù a Costa di Azuru

à l’orlu di u vintesimu seculu. Hè un vede, un scialu longu

stinzatu per chilometri è chilometri è si ne perde ancu u sensu

di ciò ch’ella hè l’infilarata di l’isulelle. Ci si perde bussula,

spaziu è tempu. Conta solu u sole. L’acqua. U verde di i frun-

dami è u turchinu lustratu di u mare chì face attu ad ogni

segnu. Ad ogni senu di a batticcia. Hè per quessa chì anu

mandatu à mè. Un altru sarebbe statu sturdulitu da a bellezza.

Invece eiu, vecu u bellu ma ùn perdu u filu. Simu avvezzi da

chjuchi chjuchi, noi Corsi. È po u tempu, a cansa, l’arte di

l’avvinta, u sguardu svegliu è a mente sempre lucida puru

ciuttati in pienu sole è cù e palpetre solu sgrignate.

À mè, s’o vogliu esse sinceru, i viaghji mi piacenu

pocu è micca. Nanzu stà mi ne straiatu sottu à qualchì

castagnu in paese, à gode mi u sciurettu chì fala pianu pianu

70

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 70

Page 72: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

da San Petrone, quandu chì sbaccanu e petre i suleoni. O

allora nantu à U Pinetu infucatu, piattu daretu à i mo spech-

jetti neri neri. È fighjà e giovane chì passanu. Meze nude.

Beati i nostri tempi è peccatu di ùn avè più vinti anni: ùn le

possu nè fighjà cum’o vuleria nè accustà le chì passeria pè

un vechju incazzitu è viziosu. Allora, e feghju per quantu e

possu cunsiderà senza girà u capu. E mi manghju cun l’ochji

u tempu ch’elle stanu in a mo ligna di mira…

Allora, i viaghji mi piacenu pocu è ùn saria andatu in

locu. Ma u travagliu mi porta à girà u mezu mondu. È certe

volte, quandu cascu cù una guida cum’è quella chì ci aspet-

tava in Dubrovnik, quasi quasi sò prontu à palisà chì ellu

ùn mi dispiace u viaghju. Sò troppu corciu per amparà, ma

s’ellu si tratta di seguità una bella zitella, sò ancu capace à

ritene tuttu.

Ci sò quelli tempii palazzi è chjese – certe tamante è

certe alte chjuculelle – lacati da i Rumani è Venezia di

quand’ella era putente a Republica. I battelli è i yacht di a

jet-set sò custì, ancurati in i porti di issa Riviera prutetta trà

bagnu di mare è di cultura mediterranea. I sgiò chì si affac-

canu nantu à i ponti di i battelli hè megliu à ùn fighjà li. Sò

in gattivu statu. Techji, guizzi è trafalati. Anu modu à mette

un mazzulu di fiori nantu à u ponte di i so battelli di lussu,

u spettaculu hè pocu quentu. Hè megliu à ùn fighjà à elli.

Hè megliu à fighjà l’acqua. Hè linda è liscia chì pare stofa.

Ottu ore di mane in Zadar, à nordu di a costa dalmata. In

Corsica, matine cusì dicenu chì ci cantanu l’anghjuli. U

mare stinzatu è spartu. Un lavu. Spizzitteghja u silenziu à

culpetti regulari imbattuti contru à u puntone. E case tetti-

rosse d’Ugljan, l’isula di spechju cun Zadar ponenu a so

forma regulare nantu à issu spechju naturale. Hè pace in

ogni locu, interrotta di un colpu da un battellu chì pesca è

passa rimurosu, scultura di accasgiù frustu è u rimore cresce

è empie tutta l’aria è po accosta. Zittu dinù.

71

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 71

Page 73: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

U patrone ci accoglie è ci cuglimu nantu à u battellu.

Pigliemu ver’di l’isule Kornati, un filu di scugliale deser-

ticu sgranatu sinu à in altu mare di pettu à Zadar. Isulotti

tonduli tonduli, ci ne sarà centu o centucinquanta pocu

impreme quantu chì conta di più a bellezza. Sò maraviglie

sculpite in a petra è oramai anu persu qualcosa di a libertà

di una volta chì sò incartati à u patrimoniu mundiale di

l’UNESCO. Posti cusì nantu l’acqua chì ùn move quale pò

crede ch’elli sò puntali spuntati da muntagne massicci affun-

date custì sottu? Ùn ci hè un fiatu fora di quandu in quandu

una capra, serrata in un chjosu ammuratu. È pasce sottu à

seculi di cipressi foschi è soffici. Un casarellu inalpellatu è

u mare sottu rocca. L’agrottu di qualchì piscatore. A ghjente

di Murter ghjunghjenu sinu à quì. S’ella mi riesce aghju da

vene à passà mi duie settimane ritirate da tuttu. Hè pussi-

bile chì e danu à pigione ste case. Ma di prima a missione.

U travagliu. U resucontu da scrive è da rimette.

U capitanu serve da beie. Ùn ci hè manera di ricusà

chì a si piglierebbe à male. Cum’è quallà. Dice ch’ella hè

robba casana, 100% naturale, una medicina à sente lu dì.

Conta quante persone ch’ellu hà salvu cun quessa a medi-

cina. Cancari, attacchi, pene di stomacu, penencapu, ruma-

tisimi, tossa, cunstipazione è cacarella. Marchja per tuttu.

Hè acquavita. Hè l’usu in Cruazia. Cum’è quallà. Fatta cù

a nepita, a malva, u rosumarinu, e nespule, e more o renin-

glotte. Una volta, nantu à un’altra isula, mi anu fattu crepà

di rise i nostri ospiti cù a scusa di u naturale. Era à un matri-

moniu da e bande di u Gennargentu, u paese si chjamava

Bonacara, Ogliena o ùn sò più cumu. Unu di issi lochi chì

ancu u lume di u celu hè impastatu à tradizione. U paese

sanu sanu festighjava i sposi da parechji ghjorni è più si

andava più cantavanu, ballavanu, manghjavanu è biianu.

Ùn sò più quanti bichjeri di cannonau ch’o avia imbuttatu,

allora aghju pruvatu à ricusà quellu ch’ellu mi purghjia u

babbu di a sposa. Mi hà fighjatu cuntrariatu è po hà lentatu:

72

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 72

Page 74: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

– Ma come! È genuino!

Genuino, naturale. Tuttu naturale. Culandi, luntanu,

un’acula marina si laca azzicà da u muvimentu pianu di u

mare tralucente. U sole quassù in celu ci porghje una

dulcezza veranile o quasi. Un paradisu, a vi ghjurgu, à un

saltu da Parigi, Londra, Roma o Berlinu. Mancu a pena à

passà si ne, cridite mi puru.

Dopu u battellu vultemu in terra. Girandulà pè a cità

vechja di Sibenik. Un incantu di notte. I principi cruati l’anu

fundata da u Xu seculu è hà chjappu un’architettura chì sente

à Venezia. Una cità di marcanti ricchi. Un mondu. Fatta à

scala. À scalini per dì megliu chì chjappanu tutti à l’insù è

si intorchjanu tutti in giru à a citadella in ruina. Ghjuntu

quassù cappiate u sguardu chì ùn stà tantu à vulà ad altu

mare dinù è si intuppa ùn sò quante isule sgranellate cum’è

perle à chjar’di luna. E petre sudanu da u caldu ch’ellu hà

fattu u ghjornu nanzu. E chjese ci ne hè à buzeffe, ma eiu

ùn mi ci arrestu tantu. Mi faticanu. Tutte listesse qualsiasi

u paese. Solu chì mi hè statu impressu u dissegnu di una

scultura in bassu rilievu. L’artistu chì l’hà pensatu ci hà scul-

pitu settantaduie facciucce chjuche chjuche chì ridenu à

quale passa. Hè strana. Ci vulia à pensà ci. Micca persunagi

celebri. Persone di tutti i ghjorni immurtalizate da omancu

cinque seculi. Mi sò firmatu parechje volte è mi scappava

a risa: mi sò accortu ch’o circava à capì s’è certi ùn eranu

micca stati banditi o ricircati. Simu cusì in a pulizza.

Sfurmazione prufessiunale podassi, ma s’è no ùn eramu

sempre à spichisce l’ochji ùn si piglierebbe mai à nimu.

Simu di aprile è issu sabatu si maritanu ùn sò quanti coppii.

À mumenti hè maghju è tandu ùn si maritanu più chì hè u

mese di Maria. Ùn si sente chè sciaccamanà. Hè l’usu in

chjesa. Ùn aghju mai vistu tanta ghjente in chjesa. Sò propiu

catolichi. Capiscu megliu l’azzuffu cù i musulmani durante

a so guerra.

73

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 73

Page 75: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Tutta a costa in Cruazia hà un patrone è unu solu. U

mare. L’Adriaticu cù mille è centu ottanta cinque isule chì

d’estate ci vene in giru un’acqua à vintisei gradi. Sò coste

belle è vergine cum’elle eranu ancu pè isse coste di Francia

prima di l’invasione di u turisimu di massa è di l’urbaniza-

zione anarchica. Si capisce ch’elli ci fussinu scalati tutti

l’invasori! Illirichi, Celti, Grechi, Rumani, Germani,

Wisigoti, Lumbardi è Bizantini, à sente dì a guida turistica.

Ci insegnanu ch’elli sò ghjunti l’anfore greche à millaie

vicinu à Mljet, à cantu à Dubrovnik è po u vignetu ch’omu

cultiveghja dapoi i Rumani è dà un vinettu biancu di quelli.

A storia hè piena à mosse chì anu castigatu u lucale è e

guerre recente anu messu in brisgiuli e vistiche storiche. Ci

vole à ricunnosce chì l’auturità si sò sempre spinnate pè

accuncià è rifà dopu à tamante destruzzione. L’esempiu più

chì mi hè firmatu impressu hè quand’ella fù bumbardata

Dubrovnik è messa in pisticciuli a croce bianca sopra à a

cità è subitu dopu ch’ella hè vultata a pace, a croce hè stata

rialzata tale è quale. Una croce lampata in pianu hè un affare

goffu, è una croce rialzata in u paisaghju, forse ùn accon-

cia nunda in modu prufondu, a cuncedu, ma fatta fine, hè

megliu alzata chè rotta in pianu.

U mo fogliu di strada dicia Split è po dopu Hvar, è

cusì aghju fattu. Ancu cù una missione cum’è quessa, aghju

straziatu à pensà chì ùn era in vacanze. Ancu perchè a nostra

guida era fatta à u pinnellu. Li pardongu di avè rivuccatu à

dossu tuttu ciò ch’ella sapia chì certe labbre pulpute ponu

dì tuttu ponu dì.

– Da Split anderete in Hvar, avia dettu Hodier. Hvar?

Mancu u nome ùn cunniscia. L’isule e chjamanu E Trè

Cugine : Hvar, Brac è Korcula. Pè andà in Hvar u megliu

hè di imbarcà si in Split. U viaghju dura un’ora è mezu à

pocu pressu. Aghju pigliatu l’ultimu battellu chì mi hà

permessu di visità à Split in a ghjurnata.

74

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 74

Page 76: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

A cità sana hè un palazzu dicenu tutti, è u so palazzu

hè una vera cità. Hè ghjusta. Hè una cosa incridibule issu

Split! Una vistica viva di l’epica di Diuclezianu.

Sfuglitteghju… eccu lu! Quartu seculu! Vi rendite contu !

Parenu fole parenu! L’imperatore rumanu stava quì è da quì

dirigia l’imperu sanu. Ciò chì hà salvatu a cità hè chì a

ghjente ci hè sempre stata indrentu è allora l’architettura hà

seguitatu u filu di a storia. Ci hè una vera sfinge egizziana

trà mezu à culonne rumane è in parechji carrughji si vede

u primu pianu di una casa fatta à l’usu IVu seculu, u secondu

hè goticu, l’altru venizianu è à l’ultimu hè stile sputica

Rinascita. E strette sò bianche bianche fatte cù a petra di

Brac. Quì si basgianu culture slave è latine è face un’unità

suttile. À mè, i mischji mi piacenu pocu è micca, ma ciò chì

hè ci vole à ricunnosce lu : issu mischju custì hà fattu giovani

belli. E giovane sopra à tuttu. Cum’è quesse ùn si ne vede

in tuttu u Mediterraniu. Pezzoni di donne, a taglia media hè

un metru è ottanta, tratti fini fini, a pelle tralucente. Parenu

dee antiche. È d’altronde quand’ella ci hè l’elezzione di una

Miss, hè rara ch’ella ùn sia di issi lochi di Split. Ci ne hè

una ch’aghju vistu da vicinu è li aghju ancu parlatu. Micca

in cruatu, ma in inglese. Infine, à pocu pressu. Ùn era diffi-

ciule à dì yes, yes, è po yes. Era custì in un scornu di una

stretta è po prupunia à chì passava di leghje li u so avvene

fighjendu e so ligne di a manu. Mi sò dettu ch’ellu era propiu

un peccatu! Cusì bellu pezzu di donna, custretta di leghje a

bonaventura è di porghje a manu. Ne cunnoscu tanti è po

tanti in Corsica è in altrò chì mancu li parerebbe vera di

purtà si la in casa, è di serve la elli! Ma quì sò paesi chì mi

avete capitu! Ùn ci anu tantu guadantu à passà l’anni è l’anni

sottu à a dittatura! È po dopu, anu ricunquistatu a so libertà

ma a libertà à corpu viotu andate à sapè s’ella si pò sempre

chjamà cusì… Ma a donna era custì, mi sgrignava a risa è

mi prupunia di induvinà mi l’avvene. Hodier, ùn manca mai

75

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 75

Page 77: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

l’occasione di rimarcà ch’o vecu sempre u pusitivu in ogni

situazione.

– Avec vous, pas de problème! Des solutions, rien

que des solutions! Et de la bonne humeur ! È cunclude

sempre cù a stessa cacciata :

– Quelquefois je me demande si vous êtes vraiment

corse! È si face una bella scaccanata.

Allora mi sò firmatu è li aghju portu a manu à a zitella.

Mi hà dettu cose cum’elli dicenu tutti. I soldi, l’amore, un

omu suspettu, un amicu, un tradimentu è qualchì mortu. Eiu

ùn stò à sente isse patarachje chì ùn ci credu. Ùn aghju mai

datu retta à quella di i mazzeri in paese, allora una strega o

un’induvina ùn mi l’anu da ficcà elle! Aghju ritenutu solu

una cosa perchè chì a so risa hè sparita di un colpu è mi hà

fighjatu dicendu mi di malfidà mi di qualcosa chì ùn aghju

micca capitu à a prima, è po è insiste è insiste, aghju finitu

per capì ch’ella mi racumandava di malfidà mi di “a minia-

tura di a muresca”. Pensate chì miniatura è chì muresca! Era

un discorsu propiu bughju per mio contu. Aghju pensatu

ch’elle eranu parolle in l’aria, senza capu nè coda, ma à

bastanza imprecise per esse ghjudicate misteriose è cù u so

pocu è tantu di secretu. Aghju alzatu e spalle è mi hè parsa

cuntrariata ch’o a pigliessi cusì in sopra sopra. Mi hà parlatu

cumu s’ella si arricumandava. È hà ripetutu ùn sò quante volte

in talianu “la miniatura della moresca”. Cumu ùn ci capia un

cavulu, ùn ci aghju datu capu subitu. Aghju capitu solu qual-

chì ghjornu dopu, a vigilia ch’ellu finì u sughjornu in Hvar.

Ùn ci aghju mai tantu datu capu à issi puttachji di induvini è

di quelli chì sarebbenu antivisti è chì basta ch’elli fidighjes-

sinu a minima cosa è ponu disciuplicà tuttu: ciò ch’è vo site

è ùn site, ciò chì hà da accade è ciò ch’è vo francarete, è po

i calculi secreti di tale o tale persona. Ma a Muresca è a so

miniatura da veru si sò presentate à mè in quella piccula sala

di teatru di l’isula di Hvar chì hè ella stessa chjuca, bench’ella

sia trà e più maiò di a millaia di l’isule dalmatiche. Una donna

76

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 76

Page 78: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

chjamata A Muresca mi si hè affaccata in quellu teatru, in

cundizione tale ch’ella devia marcà a mo attenzione è l’av-

venimenti di a mo inchiesta. Ma, a devu cunfessà, tandu, à

quelle parolle di l’induvina chì mi lighjia u palmu di a manu,

ùn ci aghju messu nè impurtanza nè primura.

Aghju passatu tutta a fine di a ghjurnata à fidighjà a

ghjente chì pruminava longu à a calata di Split. Aghju aspet-

tatu è custì mi sò imbarcatu à l’attrachju nantu à u battellu

chì và in Hvar. Hè l’ultimu battellu di a ghjurnata, chì porta

l’ultima furnata di passageri, turisti pè u più. À issa epica

custì ùn hè ancu l’azzuffu è u battellu quasi spachju mi hà

messu un’impressione strana à dossu, cumu s’ellu fussi statu

appruntatu per mè solu è cumu s’o fessi l’ultimu viaghju di

u vivu. Andate à sapè perchè mi hè venuta in capu l’idea di

Caronte, u marinare chì porta u battellu chì và da u mondu

u nostru à l’altru duv’elli ci aspettanu tutti quelli chì sò digià

passati.

– Antoni, alors quoi, mon vieux, ça va pas mieux ?

mi averebbe lampatu Hodier s’ellu avessi intesu quessa.

Andate à sapè perchè chì vi venenu certe idee. Sarà

ciò ch’è no sapemu di e vechje cridenze, chì a morte hè

cum’è un viaghju è chì in parechje civilizazione interravanu

i so morti cù una barca è tutti l’arnesi ch’ellu ci vole nantu

à un battellu. Si face chì mi sò purtatu à dossu issa spezia

di mezu sonnu durante tutta a traversata è à capu di un’ora

è mezu di viaghju quandu aghju capitu ch’è no eramu

ghjunti, era sempre in traccia di vugà trà fantasia è realità.

Eramu in piena notte, cù u mare calmu è nisun lume in locu.

Mi si hè parsu di esse entrutu in pienu centru di a bughjura

stessa di u mondu. Tandu un omu magru è tamantu si hè

avvicinatu è hà fattu u signale cunvenutu. Era ellu. U mo

cuntattu mi aspettava. U scornu era più bughju chè bughju.

L’omu mi hà guidatu tenendu mi pè un bracciu. Aghju intesu

una porta ch’ellu chjudia. Si hè accessu un lume, un picculu

77

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 77

Page 79: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

ragiu intensu è direttu nantu à i ducumenti, è cusì ùn aghju

vistu chè e so manone nantu à i scartafacci. Mi hà datu tutte

e spiicazione, cù una voce sorda ma decisa. Per facilità l’in-

chiesta mi facianu passà dinò quì pè un pueta di Tuscana.

Ci era urganizatu un grande culloquiu di puesia. U Festivale

di u sunettu chì ti hà u nome di u pueta di u diciottesimu

Hanibal Lučić. Cum’è l’altra volta, ùn ci era tantu da scum-

batte. Avia solu da recità un puema s’è l’urganizatori di u

festivale a mi dumandavanu à un mumentu o l’altru. Mi dete

un fugliale cù unepochi di puemi di un certu Pietro Tuani.

Mi devia chjamà cusì. Pè u restu ùn era micca ubligatu di

parlà. Essendu datu chì nimu parlava talianu, pudia stà zittu

è osservà. Mi hà parlatu cusì, hà spentu a lampana, mi hà

guidatu dinù in a bughjura è hè sparitu lachendu mi trà mezu

à un gruppu rimurosu di ghjente duv’ellu mi avia purtatu è

chì di un colpu fui lampatu in pienu lume. Eramu ghjunti

nantu à qualchì piazza duv’elli si accuglianu i pueti.

Da custì, l’urganizatori ci anu purtatu subitu ind’è u

hall di l’hôtel duv’ella si facia a ricezzione per tutti l’invi-

tati. À u ghjustu ùn sò quantu è no pudiamu esse, ma in giru

à u centu di pueti invitati, saranu stati più di cinquecentu

persone. U cuntrastu mi hà pichjatu subitu trà u silenziu di

a notte è u sussurru di issa sala.

Di entrata sò statu stupitu chì un festivale di puesia,

ùn mi lu figurava mancu à pena cusì. Lacu subitu una mansa

di casca è pianghji, imbriachi à tappu, chì s’elli eranu pueti,

sò pueta ancu eiu, una volta à l’annu, quand’è no festigh-

jemu l’anniversariu di u cumissare Hodier, u nostru patrone.

Subitu à u principiu, ognunu chì entre in a brigada speziale

di ricerca di i criminali di guerra sà chì s’ellu ùn hè prontu

à inzuffà si per l’anniversariu di Hodier, hè megliu ch’ellu

cambii subitu di affettazione, chì osinnò ùn hà da pudè tene.

Hodier hè u so solu difettu: festighjà u so anniversariu cù

una scimia di quelle! Un difettu è basta, ma oh! Issu ghjornu

custì, quale hè chì u tene?

78

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 78

Page 80: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Dicia cusì solu pè i pueti imbriachi quella sera in Hvar.

Si passava ind’è l’Hôtel Palace, un stabilimentu di classa

chì tutti i sgiò di l’Europa ci si sò cansati omancu una volta

dapoi ch’ellu esiste u stabilimentu, in principiu di u dicen-

novesimu seculu. Ùn vi dicu micca – trà parentesi – l’ef-

fettu ch’ellu vi pò fà di pensà chì induv’è vo arripusate e

vostre cule di urtalacciu bigugliese, nantu à a terrazza di

l’hôtel, in cor’di meziornu assuliatu, assaghjendu un appe-

ritivu fattu cù una spezia di nepita lucale, è beh! fù un tempu

chì l’imperatrice Sissì in persona era venuta ancu ella è si

era calata à listessu locu è chì s’ella ùn fussi a dignità sfarente

di singhjuni pusatoghji, a storia mette inseme l’eccellenza

austriaca è u rozu di a nostra isula.

Quella sera di aprile, i salotti di apparatu di u Palace

Hôtel eranu in manu à a truppa fantastica di a puesia.

Lampai una fidighjata à u prugrama chì elli mi avianu datu.

Eranu nove ore passate di sera. U prugrama dicia: “Svečana

vačera, Kuharski kanconijer”. Ùn ci capia un cavulu. U mi

anu traduttu in inglese: “Gala dinner, Culinary Canconier”.

Aghju finitu per capisce. Hè un cuncettu particulare, origi-

nale pè una cuncolta puetica, chì destabilizeghja è incanta

à tempu. Unu di l’urganizatore hà riclamatu u silenziu. In

giru à ellu stavanu unepochi di cucinari in tenuta di trava-

gliu. Ci hà prevenutu chì durante i quattru ghjorni di u festi-

vale, ogni ripastu si devia fà sottu à u sugellu di una

tradizione gastrunomica differente ogni volta. E naziuna-

lità eranu tante; eranu à u più una decina di ripasti. Dunque

l’occasione di mette à l’onore un numeru ristrettu di tavule

gastrunomiche lucale. Lampavanu dunque una chjama à i

vuluntari. Ci vulia à scrive si subitu per tale o tale ghjornu.

L’urganizatori si obligavanu à riunisce tutta a robba neces-

saria è mettianu à dispusizione cucine è cucinari. Bastava

à amparà li a sosula è à curà ne in cucina l’elaburazione.

Era una bellissima occasione di purtà in pompisi a cultura

di u locu sceltu à tempu à a puesia.

79

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 79

Page 81: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Senza riflette mi hè venuta di purtà mi vuluntariu pè

i ravioli cù u brocciu. Sò i mo sciali, i ravioli cù u brocciu.

Ùn mi sò fà frighje duie ove, ma pè i ravioli cù u brocciu,

custì sò u tercanu.

Vi ci vole a pasta pè i ravioli, a salsa di un stufatu di

boie è furmagliu grattulatu. Pè u pienu: 200 grami di carne

di boie, di stufatu o avanzu di arrustitu, 100 grami di prisuttu

o di panzetta, una manata di bietule fatte rivene, da 60 à 80

grami di brocciu seccu, cacciatu li u sale è schjacciatu cù a

furcina, 50 grami di merolla di pane intintu, 1 cipolla, 1 ovu,

1 cuchjaru di ogliu d’alivu o di suchju di carne, sale, pevaru,

agliu è petrusellu tazzulatu.

Preparate a vostra pasta è a mettite à ripusà. Preparate

u pienu. Tazzate fine fine carne, prisuttu è cipolla sbuch-

jata. Fate li rivene pianu pianu ind’è l’ogliu. S’è a carne hè

digià cotta, lacate coce à focu dolce dece minuti chì osinnò

vinti. Lampate ci e vostre fronde di bietule tazzulate, l’agliu,

u petrusellu è u cundime. Da parte, ligate u pienu è a merolla

di pane asciuvata, l’ovu è u casgiu. Miscugliate. Spianate a

vostra pasta è fate ne duie parte fine fine. Avà, ci mettite

nantu, separati da dui centimetri ranghi di picculi pastoni

di carne è pienu di a dimensione di un cuchjerinu à pocu

pressu. Cù un pinnellu mettite ci nantu à pena di acqua è

ricuprite cun a seconda parte di a pasta. Cù una righetta

appughjate trà ogni rangu da appiccicà a pasta, è po dopu

cù a rulletta o un cultellu, separate i vostri ravioli. Trè centi -

metri di latu ognunu. Mettite à bollu qualchì litru di acqua

cun sale, cun duie candelle di ogliu di alivu è po lampate ci

i vostri ravioli quand’ella bolle.Lacate bolle dece à quin-

deci minuti. Cacciate i ravioli, una richjarata cun l’acqua

fresca è po à sguttà. Punite li in un piattu à fornu imbuti-

ratu. À misura lampate ci u casgiu grattulatu cù un suppulu

di salsa di stufatu è passate li una stondetta à u fornu.

Allora ancu à pena è mi mettu à mughjà: “Eo, eo vi

facciu i ravioli cù u brocciu!” Mi sò fattu in capu una

80

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 80

Page 82: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

traduzzione à pocu pressu: “Please, I can make Corsican

raviolis!” ma subitu pensatu, subitu firmatu! Duve u pudia

piglià u brocciu? Mancava u brocciu, mancava l’ingrediente

principale di a mo sosula. Mancava tuttu. Allora, mi sò statu

zittu, mi sò rinculatu è aghju lacatu l’altri scrive si: purtu-

ghese, grecu, sicilianu è po l’altri ùn mi ricordu più, ma ci

simu campi i quattru ghjorni. A puesia in isse cundizione,

cridite mi puru chì garba à tutti.

È ancu di grazia ch’ellu ùn ci era modu à truvà ne broc-

ciu in issi lochi custindi, chì osinnò, u brocciu mi palisava!

Mi sarebbe messu da per mè ind’a nassa. L’aghju capita u

lindumane da mane, quand’è no avemu intaccatu a seria di

e letture puetiche. Eramu in a villa di Hanibal Lučić, u pueta

di u diciottesimu chì u festivale di u sunettu era urganizatu

in u so onore. A scena pè e letture era in a sala di a bibbiu-

teca chì ùn pudia cuntene a sessantina di persone chì facianu

u publicu. Allora, una bella trentina eranu di fora, nantu à a

terrazza. Ed eo trà mezu à quessi, chì avia poca primura di

i puemi è di e letture. Da drentu i puemi recitati unu à pressu

à l’altru ci venianu cum’è un sussurru cuntinuu è cunfusu

chì duie o trè parolle messe in valore da a declamazione ne

spiccavanu ogni tantu è parvenianu sinu à e nostre arechje.

Ùn ci capia una sterpa, eo. À un mumentu datu, aghju incric-

catu l’arechja chì mi era parsu, trà tante varie voce, di

ricunnosce una lingua chì mi dicia qualcosa. U bichjere in

manu mi sò avvicinatu pianu pianu è, prutettu da u contra-

lume, aghju fighjatu à l’indrentu…

Eranu dui l’omi chì recitavanu à issu mumentu. Ùn

aghju capitu tantu ciò ch’elli dicianu, ma a lingua a cunnis-

cia. Mi sò avvicinatu è l’aghju visti: i dui pueti chì avianu

lettu i puemi in Zagreb! Lettu in corsu. Pocu miraculu! Corsu

stranu è corsu di bor’di mare ma corsu quantunque. Allora

mi sò ritiratu à pena per paura ch’ellu ùn mi si ricunnosca.

Ma ùn ci era penseru. Tandu mi sò rallegratu di ùn esse mi

palisatu micca cun quella di i ravioli cù u brocciu. Era passatu

81

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 81

Page 83: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

pè una machja brusgiata. Mi avianu ricunnisciutu subitu

cum’è corsu s’o avessi parlatu di brocciu! In tantu cunti-

nuavanu. L’ultimu puema dettu da u più giovanu dicia cusì:

Cutula cutulal’isula crescitamantasi alza à porghja l’abbracciuà misurachì u battellusurpa u mari

Ùn ci capiscu un’acca mancu oghje! U battellu chì si

surpa u mare! Pocu sprupositu! Induve l’averà intesa, quessa?

A puesia, eiu, ùn hè micca una cosa chì mi face nè sunnià nè

scimisce di piacè, ma quantunque, aghju fattu i studii nurmali

è un bellu puema, u sò ricunnosce è apprezzà…

Demain, dès l’aube, à travers la campagneJe partirai, vois-tu, je sais que tu m’attends…

Ma francadimente, un battellu chì si surpa u mari, ci

vulia à vene custì per sente tamantu sprupositu…

L’altru, più vechju, chì dicia duie strufate ogni tantu,

ùn valia di megliu chè quessu custì. Eranu cose tutte cumpli-

cate, chì ùn ci capianu chè elli è si ingunfiavavanu di preten-

sione, persuasi chì u publicu era mutu di ammirazione invece

ch’è no i fighjavamu inciacianiti è aggrancati sentendu putta-

chji simuli. Mi arricordu un pezzu di un altru puema. Dicia:

Sò quìda ch’è tù ne fughjistiè mi lacasti in manua forma di e to spallecupputa di e carezze

Sò quì.Ed aspettu.

82

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 82

Page 84: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Un po di latu.Vicinu à u vestitua to pellebuchja di a presenza.

“Chì tante buchje!” aghju pensatu! Sì tù chì era in

buchja sì, quand’è tù ai scrittu isse cunnerie… Ùn ci si capia

una sterpa! Quessi sò puemi cumu eo sò papa in Roma! Ma

eranu in lingua corsa è issi tippi eranu di Corsica.

Ghjunghjiticci, furesteri di sicuru, vistu chì parlavanu u

corsu stracciatu di e cità è di l’università in Corti, ma di

Corsica quantunque. Avianu a lingua è l’accentu di e cità

ma parlavanu corsu ed eranu di Corsica ed eo avia fattu bè

di ùn avanzà mi micca cum’è un tontu cù i mo ravioli sputi-

chi è u mo brocciu paisanu.

Oghje chì ghjè oghje, ùn aghju pussutu mette à u

chjaru cumu avianu pussutu scatulì quì, luntanu da a Corsica,

in pienu arcipelagu dalmaticu, è cun puemi cusì strappati

chì si capia subitu chì si piattavanu daretu à a scusa di a

puesia, ma chì a so missione era tutta altra chè literaria.

L’inchiesta nantu à isse duie persone ùn hè mai andata sinu

à cunclusione ma nimu mi caccerà da l’idea a relazione ch’o

feci tandu cù una racumandazione ch’ellu mi avia fattu

Hodier à l’iniziu di a mo missione.

– Bon, Antoni, je n’irai pas par quatre chemins. Vous

êtes de là-bas et vous connaissez vos compatriotes. Ils sont

capables de tout. Nous avons des renseignements qui lais-

sent entendre que les anciens réseaux de trafic d’armes ont

été réactivés pendant la guerre entre Serbes et Croates. On

dit que les Corses y ont joué leur rôle. À la fin des années

1990 des Croates sont venus en Corse et des Corses sont

allés en Croatie. À plusieurs reprises. Toujours les mêmes

prétextes : la poésie, le théâtre, la littérature. C’est louche.

On croit plutôt qu’il s’agit de trafic et de blanchiment d’ar-

gent sale. Certains achèteraient beaucoup en Croatie.

83

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 83

Page 85: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

En particulier sur les îles de la côte dalmate. Il faut voir la

chose de près en enquêtant sur place. On compte sur vous.

Mladen Spričić, issi dui strani pueti, u trafficu, tuttu si

schjaria à pocu à pocu. Un affare ch’è no aviamu scartatu à

l’iniziu avà principiava à verificà si. I Corsi è i criminali di

guerra avianu i cuntatti pè a vendita di l’arme, i Corsi venianu

in Cruazia è i Cruati andavanu in Corsica è un ghjornu o l’al-

tru Spričić in persona si affaccaria in Bastia o in Aiacciu.

Dopu l’affare di Zagreb duv’ellu era riesciutu à

scappà, u nome fintu di Spričić ùn era più stampatu nantu

à i prugrami di i festivali è sessione puetiche, ma l’omu si

facia quella affaccata, dicia duie strofe, ne apprufittava per

fà i so affari à l’appiattu è smarria cum’è u latru. À pocu à

pocu dicianu ch’ellu ci mettia ancu quella punta di frizzione,

à pena cum’è l’artisti prima di affaccà è dà si in spettaculu.

In Hvar ùn si era ancu ammintatu ma, secondu a

logica, ùn deviamu stà tantu per vede spuntà u so nasu.

Sentia chì oramai ùn devia cappià i mo dui pueti corsi è

ch’elli mi purterebbinu drittu drittu à Spričić. Durante l’ap-

puntamenti secreti ch’o avia cù u mo cuntattu, mi era infur-

matu in quantu à elli. Militanti di a lingua corsa, riclamendu

si di a “leva di u 1970”, insignanti di lingua corsa: tuttu si

incuntrava. I tippi eranu più chè suspetti. Per mè ci averebbe

messu u mo collu à taglià: eranu culpevuli è sicuramente in

cuntattu cù u gran criminale ch’è no pruvavamu à arrestà.

– Ma quantunque, mi pare propiu un sprupositu, caru

Antoni, mi disse u mo cuntattu. Sò prufessori à l’Università

di Corsica, quantunque!

– È bè, ghjustu à puntu! Hè propiu per quessa! Ùn

sapete micca ciò ch’ella hè quessa l’università! Prufessori

è studianti, tutti naziunalisti, tutti culpevuli! Ùn vi pudete

figurà!

Ma à u fondu u tippu avia poca primura è mi lasciava

dì. Aghju capitu ch’ella tuccava à mè è à mè solu à

84

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 84

Page 86: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

disciuplicà l’affare. Allora aghju decisu di ùn cappià una

segonda i mo dui sbirri. Ùn era tantu difficiule da fà si chì

in issi gruppi di pueti sò sempre tutti inseme, trà chì si ricer-

canu da vede unu cun l’altru i difetti ch’elli ponu avè è pudè

ne dopu puttachjà quandu a persona cuncernata ùn ci hè, o

allora, propiu per interessu di sapè ne di più in quantu à l’al-

tru, a so arte, i so prugetti è a so idea di a puesia, ma à dì la

franca, issu casu hè raru! In generale hè più a curiusità dispet-

tosa chè a primura estetica per l’arte puetica. È po d’altronde

l’urganizatori di regula tenenu tutti i so invitati inseme chì

sò più faciuli cusì da dirige è purtà da un puntu à l’altru

cum’ellu a dumanda u prugrama di a manifestazione.

U ghjornu dopu si hè affaccatu issu arnese di Spričić.

Cum’è sempre, hè ghjuntu quandu è induve ùn l’aspetta-

vanu mancu per ride. U tippu hè forte è astutu, ma noi, in

a divisione di ricerca di i gran criminali di guerra (DRGCG)

ùn ci simu mai lacati impressiunà. Pazienza, pazienza. Vene

sempre l’ora per quellu chì da tempu à u tempu.

Dunque mi sò messu à l’erze di u mo paghju di suspetti

è ùn l’aghju più cappiati. À distanza, senza fà mi vede, ma

ùn li aghju lacati un minutu è ùn si sò accorti di nunda. S’elli

andavanu à spassu, ci andava ancu eo. S’elli a si allunga-

vanu in u salottu di l’hôtel, ci stava ancu eo è po dinù pè e

surtite, e visite di musei, piazze, munimenti, mostre è teatri.

Hè statu cù u teatru ch’ellu a mi hà torna ficcata l’am-

brascu. È puru mi devia tene svegliu quantunque a prediz-

zione di l’induvina chì mi avia parlatu di a “miniatura di a

muresca”.

A guida chì ci accumpagnava è presentava i lochi a

ci avia detta: “U teatru di Hvar hè una miniatura”, da una

banda. Da l’altra banda ci era stata annunziata una pezza di

teatru cun drentu à u titulu una Muresca. S’o fussi statu più

attente è menu stancu, ci averebbe pensatu subitu subitu!

85

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 85

Page 87: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

In u prugrama di a sessione tutta dedicata à issu beatu

Hanibal Lučić ci era prevista a rapresentazione di un so

drama. “Rubinja”, vole dì “A Rossa” in cruatu. L’urganizatori

ci avianu fattu capisce chì ci pudiamu stà in camera o passà

a serinata libera vistu chì si trattava di una pezza scritta è

parlata in vechju dialettu di Venezia. U traduttore chì ci dava

capu mi hè ancu parsu ch’ellu ci invidiava di ùn avè nisun

obligu di assiste à u spettaculu. Ci disse chì mancu l’attori

ùn era siguru ch’elli capischinu tuttu ciò ch’elli dicianu. È po

l’iniziativa venia da a ghjente di u locu: i rolli, i facianu un

duttore, un panatteru, impiigati, secretarie è manuali di l’am-

ministrazione municipale. Per curtesia, tutti i pueti aviamu

fattu vista di esse interessati benchè stanchi è dui o trè lecca-

culi si eranu scritti in manera spuntanea per assiste à a rapre-

sentazione. Eo facia cum’è tutti l’altri pueti, muti, fermi è

belli decisi à francà si la pè una sera, tantu più ch’o avia visti-

gatu una puetessa russia à pena urdinaria di manere è malan-

data di vestitu, ma di persona, innò. È d’altronde mi era

avvistu chì a donna ùn era indiferente mancu à pena… Allora,

a serata principiava più chè bè… Hè tandu ch’elli si sò avan-

zati quelli. Anu dettu chì elli eranu curiosi di tuttu: a pezza

ella stessa, a lingua, è po incuragisce issa pupulazione lucale

cusì simpatica, cusì appassiunata di u so patrimoniu lucale.

A cultura tradiziunale. Une merda tradiziunale! Ùn sò più

qualessu di i dui, ma unu hà ancu ammintatu u teatru di

amatori ch’elli facianu in Corsica trà e duie guerre. U Teatru

di A Muvra! Ne avia pienu a bocca di ciò ch’elli avianu fattu

à paesi, di u modu chì issu teatru avia cuntribuitu à fà rinvi-

visce l’amore pè a lingua, è tutte isse cose custì. È l’altru

capighjava. È più parlavanu, più facianu quelli chì eranu

passiunati. Ùn sò statu tantu à capì ch’o ci devia andà ancu

eo è ch’o devia rinunzià à a libertà ch’o pensava pè issa sera

custì. A puesia russia a si facia dicia cù un pueta nordame-

ricanu ed eranu smarriti inseme. Eo era azezu, stancu, ma

decisu, sò andatu à fà mi scrive ancu eo pè assiste à issa

86

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 86

Page 88: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

pezza è aghju pensatu à ciò ch’ellu ci dice sempre Hodier:

s’è no ùn simu micca pronti à rinunzià à tutti i nostri sciori,

in a pulizza, hè megliu à ùn stà ci!

Avianu a ragiò: u teatru di Hvar pare propiu una minia-

tura. À rombu di dì cusì, a ghjente ùn dicenu più u teatru,

ma a miniatura. Dicenu ancu “Vò à a miniatura” per dì ch’elli

vanu à u teatru.

Hè una maraviglia. Tuttu in legnu, frisgiulatu di decu-

razione rosule è oru, pare ellu stessu un decoru. A cunse-

guenza hè chì u publicu ancu ellu ti hà subitu a sensazione

di esse chjappu ind’è l’azzione è di ghjucà ancu ellu una

parte di l’intriga dramatica. Ci si entre subitu da a piazza

centrale è, da issa tighjata roza duv’ella pedieghja tanta

ghjente, ghjè quantu à passà dentru à una scatula di bombò,

dilicatissima è inzuccarata. Fine cum’è un biscottu minia-

tura di u sedecesimu seculu venizianu: cusì hà dettu a nostra

guida u primu ghjornu quand’è no avemu visitatu tutta a

cità. U biscottu, vistu chì certi circavanu da tutte e bande,

mi sò avvistu ch’elli ùn sapianu micca, ma ùn aghju nè risu

nè surrisu. I gnoccari sò gnoccari è s’è vo i cacciate da canis-

trelli o bugliticce, ùn sanu nunda di a purzellana è di u

biscottu. Aghju fattu quellu chì ùn avia vistu nunda è po ùn

avia asgiu à ride. Ci era qualcosa chì mi avia fattu incriccà

l’arechja: a miniatura. L’induvina chì mi avia lettu u mo

distinu ùn avia parlatu di a miniatura? Aghju circatu è

pensatu, ma capitu subitu ch’ella era una manera di dì: u

teatru hè picculu è bellinu, doppiu sensu ùn ci ne hè. E guide

turistiche facenu sempre cusì. Tuttu hè magnificu, eccez-

ziunale, raru, strasurdinariu, unicu, smensu, culussale o

allora, fine fine, chjucu chjucu, via una miniatura. Hè cum’è

pè u teatru di Hvar. Ci anu ghjuratu è sperghjuratu chì issu

teatru era statu u primu teatru municipale di Europa. Ùn

vogliu micca fà u suspettosu, ma mi pare tamantu miraculu,

nantu à un’isula cusì chjuca, cusì luntanu. U primu teatru

87

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 87

Page 89: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

d’Europa! È tandu, perchè micca in l’Urtale di Biguglia, u

mo paese? A possu dì ancu eo, s’o vogliu, ch’è no avemu

avutu u primu ùn la sò chè di Corsica, di Francia è di u

mondu sanu! Innò, ùn aghju dettu nunda pè ùn fà mi rimarcà,

ma ùn ci credu mancu s’omu a mi ghjura.

U fattu si stà chì issa sera custì, devianu ghjucà

“Rubinja” è ch’o era ubligatu à assiste à a rapresentazione

s’o vulia cuntinuà à pudè surveglià i dui suspetti. Cum’è

pochi spettatori capianu issu vechju dialettu, hè venutu unu

chì ci hà spiicatu, à l’ingrossu, u tema è l’azzione ch’ellu

ci prupunia issu spettaculu. Eo ùn ci aghju fattu tantu casu

chì una u teatru mi interessa pocu è duie, ciò chì cuntava

era solu di surveglià i mo dui cumpatriotti. Ma da più à

menu mi hè parsu di avè inguantatu qualcusella di a situa-

zione. Avia capitu ch’ellu si trattava di una di isse fole

cum’ellu ci ne hè tante chì parlanu di una donna bellissima

chì hè una schjava in un palazzu riccu duv’ella hè tenuta

prigiunera. U so patrone, chì deve esse un sultanu ricchis-

simu, ne hè diventatu scemu persu di amore è vulerebbe

ch’ella u tenissi caru ancu ella. Allora u tippu perde u capu

è preca, suplicheghja è dumanda cun voce pianghjulona è

cun mille suspiri ciò ch’ellu puderebbe piglià di forza postu

ch’ellu hè ellu u patrone. Hè capita chì in isse cundizione

a donna si ne appiglia. Si ne appiglia perchè chì ùn hè micca

tonta. Ellu hè imbambulitu è ella hà u so capu à segnu.

Calculeghja è più l’omu pricureghja, più ella face i soliti

vezzi in issa situazione. Certe volte, l’omu si mette in zerga,

mughja è fulmineghja; allora, ella, caccia un mandile è si

asciuva una lacrima è ellu si lampa in dinochje è dumanda

scusa à issa bella giuvanotta cù a so longa capillera rossa

è ricciulata chì mette u focu à dossu à tutti l’omi in u publicu.

O ghjente, capillere simule, si ne vede pocu! Allora a zitella

ne prufitta per dumandà un rigalu una volta, è po un altru

un’altra volta, è tira avanti è tocca durante tutta a pezza.

L’azzione chì si sbucina longu à u spettaculu si pò dì ch’ella

88

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 88

Page 90: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

gira sempre da più à menu nantu à issa quistione custì: a

giovana dumanda una cosa, u patrone principia per dì di

nò è dopu face sempre di sì. In giru à issi dui persunagi

intervenenu unepoche di servi, ministri chì portanu e

dumande è e risposte di issi dui custì o allora chì arrecanu

ciò ch’ella hà dumandatu a donna.

In fatti, u sensu era tuttu altru cum’e mi ne sò avvistu

u lindumane fendu mi traduce u resucontu esciutu in u giur-

nale di l’isula. L’azzione si passa in Dubrovnik nantu à u

marcatu duv’elli si vendenu i schjavi. Un giovanu chja-

matu Derančin ghjunghje nantu à a piazza è feghja a scena:

ci hè una schjava cù in giru una banda di Turchi. È tandu

ricunnosce a giovana: hè a so prumessa! A figliola di u sgiò

Vlasko chì era sparita è ch’ellu avia circatu indarnu. Di

prima pensa à lampà si à spada sfudarata è po riflette è

manda u so servu cun missione di purtà à i Turchi un baullu

pienu à dinaru da liberà a schjava. Dopu liberata, i giovani

si ritrovanu. Ma tandu ciò chì face primura per Derančin, hè

di sapè s’è a so prumessa hè sempre vergine. Cunniscendu

i Turchi pensa ch’elli a si anu chjappa è digià cunsumata.

Cunseguenza: ùn la pò più marità! Hè tandu a sola quis-

tione di a pezza diventa di sapè s’ella hè pura di persona a

zitella o imbruttata. U publicu ùn sarà tranquillu fintantu

ch’ellu ùn averà micca vistu i lenzoli maculati di sangue.

È i prumessi ùn si puderanu presentà davanti à u signore

chì cumanda a cità di Dubrovnik chè quandu l’affare sarà

sicuru. Tandu ci hè una cerimonia matrimuniale chì chjode

a pezza.

Via, ùn ci avia capitu un cazzu! Ma ùn facia nunda.

Mi sò dettu chì u spettaculu ùn prumettia tante surprese è

ùn ci ne hè micca statu. À dì la franca, i spettatori ci simu

fatti piuttostu cacà, fora di i dui Corsi chì si sò campati

durante e duie ore, è si giravanu versu noi altri, è ci facianu

cennu di piacè è di accunsentu cun ciò ch’elli vidianu,

89

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 89

Page 91: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

èsciaccamanendu, ci impuntavanu à sciaccamanà ancu noi

altri. Innò, ùn ci era custì nisunu interessu nè nisuna

surpresa.

Omancu a sera, perchè chì u lindumane ciò ch’elli mi

anu amparatu mi hà lacatu à bocca aperta da u stupore: una

volta di più Mladen Spričić a ci avia ficcata à tutti. A mi hà

detta Hodier chì mi hà passatu per telefonu un savone chì

ùn vi ne dicu nunda!

– Des implacables comme vous on n’en fait plou…

plus ! La circulation ! Vous allez retourner à la circulation !

Mi hà sgurgatu l’arechje è ùn aghju dettu nunda perchè

chì a mi meritava! Iè, Mladen Spričić, durante duie ore sane,

avia fattu u passa è veni da a scena à e culisse è era entrutu

è surtitu cumu s’è nunda fussi! L’aviamu ancu sciaccama-

natu, l’aviamu. Era ellu chì facia a parte di u riccone inna-

muratu di a schjava rossa! Ghjucava à Derenćin. Avia

prufittatu di l’entre è sorti da una scena à l’altra per tras-

mette unepochi di rinsignamenti secreti senza fà si rimarcà.

Ùn emu micca pussutu sapè quale trà l’attori avia fattu u

mezanu, ma a truppa sana sarà stata in a cumbriccula!

L’affare era statu appruntatu in cundizione in modu chì nimu

pudessi suspettà nè a ghjente, nè l’occasione, nè a pezza chì

era stata ghjucata. Avemu pruvatu, interrugatu, prulungatu

l’interrugatorii, minacciatu è circatu à fà palisà, ma ùn ci

hè statu l’arte, ùn ci hè statu! Sò cum’è tutti quelli di l’isule,

l’abitanti di Hvar. Chjuccuti, muti è ironichi…

È Hodier à u telefonu chì ùn la finia più:

– Vraiment implacables ! Entêqueurs de mes deux !

A la curcilation !

Eramu tutti una massa di incapaci, di lumbriconi!

Spričić ci avia pigliatu à risa cum’è ciucci! Avia fattu i so

affari davanti à noi, davanti à mè, è si era datu u lussu di fà

si sciaccamanà, à tempu à tutti l’altri attori à a fine di a pezza.

Hè strana ma oghje chì ghjè oghje ne vogliu più pocu

à Hodier, à Spričić è à tutti quanti chè à issa rubbacia di i

90

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 90

Page 92: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

dui pretesi pueti corsi chì saranu stati elli à almanaccà tutta

issa cumbriccula. Ma, cum’ellu dice u pruverbiu, ùn hè ancu

notte in Porri è frà pocu a mi anu da pacà… Fate ch’è no

atterrischimu è l’ingucciu eo! Anu da capisce Antoni

qual’ellu hè…

~~ ~

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 91

Page 93: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Je sais pas ce qu’elle a cette conne, avec son portable,

mais elle arrête pas de remuer son cul ! Elle aura besoin

pour faire un SMS de trinniguer tous les fauteuils ! Déjà

que depuis Paris elle prend toute la place et en plus main-

tenant elle met les coudes jusque chez moi ! Bientôt je lui

dis ! D’après moi, elle est pas bien. Elle a quelque chose

qui la travaille. Elle est excitée que c’est pas possible. Trois

fois elle a fait tomber le journal et trois fois Jean, il lui a

ramassé. Si elle continue, elle va voir si je lui ramasse moi !

Et puis, tous ces SMS, il voit rien le steward ! C’est inter-

dit les portables dans l’avion, de les tenir allumés. Avec les

appareils de contrôle des fois il y a des accidents parce que

l’avion, avec le portable allumé, il peut tomber ou s’écra-

ser et après on est bien !

Jean, on dirait qu’il s’intéresse pas aux autres filles.

Avant qu’on soit ensemble je sais pas s’il en a eu une autre.

La première fois qu’on a baisé il a éteint la lumière. Moi je

voulais pas mais il a éteint et quand on a allumé je crois que

le sang c’est parce qu’il était puceau et il avait honte. Moi

au contraire j’ai trouvé que c’était bien s’il était vierge.

Depuis on l’éteint plus parce que j’ai insisté. Ça me fait peur

la lumière pas allumée.

Un jour ça m’a échappé quand j’étais au collège. On

faisait les entretiens les élèves avec l’assistante sociale.

Quand je suis entrée moi j’avais pas confiance parce que

92

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 92

Page 94: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

l’assistante en parlant avec une autre dans le couloir elles

croyaient qu’elles étaient seules mais j’ai entendu qu’elle

disait un mot comme quoi c’était une classe des favorisés.

Mais elle le disait avec l’air qui allait pas avec le mot. Elle

devait être contente qu’on était favorisés mais elle avait pas

l’air. Alors d’abord je me suis méfiée et puis après plus,

parce que moi quand on parle vite vite je passe pas mon

temps à me méfier. Si je parle je parle ou alors je réponds

pas. C’est là qu’elle m’a demandé si tout allait bien si il y

avait quelque chose qui me contrariait ou qui me faisait peur

ou quoi. Sans réfléchir j’ai dit tout de suite le noir. J’ai vu

tout de suite qu’elle avait pas bien compris parce qu’elle a

enlevé les lunettes, elle a rapproché sa chaise et doucement

doucement elle m’a demandé si j’avais fait une mauvaise

expérience avec un noir. J’avais envie de rire parce qu’elle

avait pas compris. Je vois pas pourquoi ils vont me faire

peur les noirs, les jaunes ou les autres. On est tous pareils

on est. Elle a remis les lunettes tout de suite et elle était

gênée alors ça a pas duré et elle a pas demandé quel noir

c’était. Moi c’est le noir de la nuit qui me fait peur. C’est

pas de maintenant, c’est quand j’étais toute petite. Je l’ai

jamais dit à personne mais ça vient de là. C’est quand mon

père il venait me coucher et que ma mère ce soir-là elle

faisait les nuits. Alors ça se passait pas bien pour moi parce

que mon père il faisait pas comme les autres quand ils racon-

tent des histoires aux enfants. Lui il les racontait et puis il

disait qu’il fallait dormir mais il s’en allait pas. Il éteignait

la lumière et puis il entrait dans le lit. On était dans le noir

et il racontait encore. Il faisait en même temps des choses

que je veux pas dire. Je veux même pas m’en rappeler. Alors

les histoires et le noir depuis je les aime pas. C’est pour ça

que j’ai insisté pour qu’on éteigne plus quand on fait l’amour

avec Jean. Je lui ai jamais dit pourquoi. Plutôt je me la coupe

la langue. J’ai dit que c’est parce que il est beau quand il

me fait l’amour. Ça c’est vrai. Il est beau Jean quand il me

93

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 93

Page 95: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

fait l’amour. D’habitude il est moyen mais quand il fait

l’amour il est très bien.

Oh ! mais qu’est-ce qu’il aura çuilà, à regarder de

notre côté, toujours ? Il tourne la tête quand je tourne la tête

et puis après il la tourne plus. A Jean je lui dis rien, au sinon,

il va les prendre. Jean il est jaloux et après qui est-ce qui

l’arrête ? Oh ! mais lui, il arrête pas il arrête ! Bientôt je

prends et je lui dis : oh ! site in a pulizza peut-être ? Vous

voulez ma photo ?

~~ ~

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 94

Page 96: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Mancu a vergogna! A sapia. Ma eo chì ùn ci vulia

andà. Ci simu fatti cugliunà. Eramu ottanta venuti da

Corsica. Nantu à duiecentusessantamila abitanti. Face un

pacchettu. In percentuale, vi rendite contu quantu Francesi

ci vulia à invità à L’Elysée, s’ella ùn fussi micca stata onorata

a Corsica ma a Francia?

Ci anu cugliunatu à veru. È ficcata la bè. Nimu hà

dettu nunda. Ùn era micca pussibule. Ci vulia à mette in

causa u muvimentu culturale, spurtivu è assuciativu chì

porta e speranze di a Corsica di dumane. Povera Corsica,

andate puru…

Eo ùn ci vulia andà. Avia capitu u puttachju ch’ellu

era. Monsieur Le Président de la République et son épouse

seraient flattés de vous accueillir dans les Jardins de

l’Elysée à l’occasion de la célébration de la fête nationale

le 14 juillet… Una chì e nostre feste ùn sò micca listesse.

Simu unepochi chì, u 14 di lugliu, festighjemu l’elezzione

di Pasquale Paoli da Generale di a Nazione… Ma Corsa

a Nazione, di sicuru, era in u 1755, à u Cunventu di A

Casabianca. Duie chì quesse, aiò! Sente propiu a ricupe-

razione. Sò ùn sò quante volte ch’elli provanu à toglie u

prublema corsa alliscendu ci, chì vanità ùn ci ne manca i

benedica. Dunque era chjaru l’affare. Invece ci anu cugliu-

natu per via di e donne. Sò elle chì anu insistutu. A prefet-

tura avia telefunatu à e moglie. Elle ùn ci anu mancu

dumandatu è sò andate subitu à cumprà ci i vestiti adatti

95

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 95

Page 97: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

cun l’occasione. Quandu aghju vistu u meiu u cumplettu,

di rabbia li aghju dumandatu cumu era ch’ella ùn mi lu

avia compru vesta turchinu, pantalone rossu è camisgia

bianca! L’argumentu era chì eranu invitati pè a creazione

di u spaziu euromediterraneanu. À pena difficiule à prunun-

zià, assai difficiule à capisce, assai penosu à ingolle, ma

sona bè è cum’elli ci sò i soldi di l’Europa, ci vole à stà

zitti è fà falà senza mastucà troppu nè sapè ciò ch’ellu hè

à u ghjustu.

E donne dinù si eranu vestute. Ùn vi dicu micca ciò

chì firmerà per manghjà u mese chì vene. Infine chì i Corsi

eranu à l’onore. Eranu di surtita. Ci simu ritruvati unepo-

chi in Puretta à u mumentu di parte. Fieri è vergugnosi.

Ghjunti in Orly ùn sò ciò chì ci hà pigliatu à tutti ma ci simu

lampati à vita persa per ghjunghje à l’ora pè a sfilata nantu

à i Champs Elysées. Un spettaculu di maraviglia è di incantu,

di materiale di guerra, di arme è suldati è di musica mili-

tare. A cosa stupenda hè stata l’entusiasimu chì à pocu à

pocu hà invasu à tutti.

A recezzione à u palazzu di L’Elysée hè stata un vede

dinù: seimila invitati di tutte e mamme chì giravanu à bocca

piena è cuppa di champagne in manu. È scumbatte è scum-

batte mi sò puru pussutu avvicinà da u pulpitru duve u presi-

dente rimettia a legione di onore à issa bella è degna donna

francoculumbiana liberata dopu à sei anni di ostagia da i

FARC in a jungle di Merica suttana. Si hè sbaffatu u mo

core sentendu u presidente chì li dicia “Nous vous aimons”

è ella, disgraziata chì ùn pudia truvà altru da risponde chè

un pateticu “Je vous aime”.

Listesse parolle dette millaie è millaie di volte tutti i

ghjorni da l’artisti chì ringrazieghjanu i publichi chì i sciac-

camaneghjanu. Sarà diventatu incapace l’omu à dì u dulore?

96

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 96

Page 98: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Disfatta di a parolla umana assaltata da una civilizazione di

u mediaticu. Sò scappatu in Orly.

Dumane atteppu è mi passu quindeci ghjorni quassù,

nantu à l’elpale più altu di u Rutondu.

~~ ~

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 97

Page 99: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

S’ellu li casca torna u giurnale, sta volta u li ramassu

torna è quandu li dò mi avvicingu à pena di più. Ùn hè micca

cum’è Marie. Marie sente u savone invece quessa sente a

donna, quessa. Mi piace l’odore. Sente à pena u sudore per

via ch’ellu face u caldu digià. È po si rimena. Si rimena è

si sente ch’ella hè eccitata. Sò i so SMS. Vai à sapè à quale

ella scrive cusì. Hè pinzuta. Ùn hè micca cum’è e zitelle di

quì. Si vede ch’ella cerca. Chì peccatu ch’ella ci sia Marie.

Isse pinzute custì, sò una campa perchè chì ùn facenu micca

tanti cari di mamma. S’elle anu u laziu venenu subitu, basta

à fà li un segnu. Certe volte sò ancu elle chì u facenu, u

segnu. Ùn hè micca per vantà mi ma e ricunnoscu à l’odore.

Questa quì, suda à pena. Ùn mi sbagliu: un muscu di sudore

mischjatu cù u so prufumu. Mi piace. Mi face pensà… Hè

à pena umida sottu à l’ascelle. È po à pena trà mezu à i petti.

È po nantu à e cosce. Bon! Alè! Ci vole à atterrisce è calmà

si. Sò in un aviò. Sò cun Marie a mo moglie è vultemu in

casa. Parigi hè finitu è simu in Corsica. U viaghju ci hà fattu

prò à tremindui. Avà ci vole à riprincipià. Scurdà si di a pena

è di issu ciucciu chì ùn hè micca ghjuntu.

U solu prublema cun Marie hè ch’ella hè conna.

Bravaccia, ma conna chì ùn ne pò più. Certe femine, hè un

piacè di burlà le chì sò suspettose è ghjelose chì cresce u

piacè quand’è vo e burlate cù una turista chì passa. Ella

innò. Ella mi viderebbe à cavallu à questa quì chì si trinneca

98

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 98

Page 100: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

è lampa u giurnale in terra, è bè mi dicerebbe cosa fai, perchè

ghjochi à cavallu à a to età, è po assai ne sò eo. Ma ùn si

dubiterebbe mai ch’o mi chjavu issa zitella chì cerca. Marie

hè a mo moglia, a tengu cara è ùn li vogliu fà male mancu

à pena. U prublema hè ch’ella crede tuttu è ch’ellu hè diffi-

ciule cù una persona cusì. Allora certe volte, ùn sò perchè,

mi piace à burlà la. Ma ùn dura tantu chì dopu prestu prestu

mi ne pentu. Ma ùn mi ne possu impedì.

Sarà sempre stata cusì. Prima, mi venia ancu di più

pentimentu. È po un ghjornu aghju apertu l’ochji. Tutte

lofie! Iè, tutte! Innò, ùn cercu micca scuse chì sò elle à fà

ci sempre incazzisce. Tutte listesse. Ci hè quella canzona

chì dice s’è no a videmu quella donna chì fala pè u chjassu

cù a so sechja in capu è chì hè Mamma. È bè, à mè, mi facia

sempre carcosa cum’è, ùn la sò… cum’è un spannamentu

quand’ellu ci hè statu u tempurale è chì di un colpu vene

una spazzata di libecciu è netta tuttu l’orizonte è chì rinnas-

cenu l’isule davanti à noi, accumpulati impenseriti tanti

ghjorni nantu à i moli crosci intinti. Mi facia issu effettu

custì di qualcosa chì si riface è chì rinnasce, schiettu è puru

cum’è mai… cum’è s’è u visu di Mamma, sempre listessu,

lisciu è tuttu risa, si vulessi stampà nantu à tuttu ciò chì mi

venia in giru è davanti l’ochji è a mente. Era cusì, era. È po

ci hè statu quellu ghjornu chì tuttu hè giratu male.

Duie ore o duie ore è mezu dopu meziornu saranu

state. Di agostu cù a sciappittana, hè megliu à stà à l’om-

bra è circà à pena di friscura. Mamma ci hà mandatu à dorme

cum’è tutti i ghjorni. Ùn si pò fà altru. Ci vole à fà a siesta.

Ancu s’ellu ùn si chjode l’ochji. Ci vole à stà in camera.

Allocc’à quattru ore, ùn ci hè drittu à mette u nasu fora.

Babbu hè stracquatu dinù ellu. Si hè aisatu prestu stamane

è un pocu di riposu ci vole. Mamma ùn durmerà micca. Solu

una penciulata in cucina è dopu, cum’è tutti i ghjorni, hà da

andà in dispensa. Hè custì ch’ella prepara tuttu pè a suppa.

Tutti i so legumi, freschi è verde. L’ivoriu di e cipolle è u

99

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 99

Page 101: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

sangue di e pumatone. Pè andà in dispensa ci vole à francà

tutta a piazzetta è falà à pena a ripa vicinu à l’ortu. In pienu

sole. Brusgia. Hè difesa à st’ora quì. Allora ùn ci si và mai.

Ma oghje ci hè qualcosa chì mi ci chjama. Sortu di camera

è sentu a vampata chì mi assalta e gambe. Hè una malfatta

a sò. Torna trè passi è ci sò. I merletti infiarati. U riverberu

face pianghje. Ci hè un rimore stranu in dispensa. Hè a voce

di Mamma. Parla à voce bassa è forse ride o pianghje, ùn

la sò. È ci hè unu cun ella. Ùn hè micca babbu. Mi possu

avvicinà, vede megliu, appinzà l’ochji è fighjà per l’incritte

trà l’intavulata. Ma scappu à rotta di collu. Ùn vogliu micca

vede. Ùn vogliu sente più nunda. Nè risa nè piantu. Ùn

vogliu micca sapè. Ùn vogliu crede. Vogliu esse zitellu.

Criaturu s’ellu si pò.

Hè per quessa chì oghje ùn mi pentu di nunda.

~~ ~

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 100

Page 102: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Ùn sò s’e puderaghju riesce à la fine, ma s’o fiascu,

leccu eiu. Allora vò à vede à Jean-Battì. Ùn ci hè chè ellu

per truvà mi a suluzione ghjusta. U mo cliente hè statu più

chè chjaru. Ùn possu fiascà. Osinnò, cambiu di locu, di

mistieru, di identità. S’ellu decide di schjaccià mi ellu, in

un lampu, ùn esistu mancu più. Hè pudente l’omu. L’amichi

l’hà sinu à l’Eliseiu. I soli chì ùn lu temenu sò l’eculugisti

di l’associu BCDEF. Sò arrabbiati quessi. In sottu sottu sò

i naziunalisti chì i movenu. Allora, hè difficiule à andà contru

è ci vole à fà sempre l’avvinta. À mè, mi faticanu, ma ci

vole à suppurtà. Oghje casca nantu à mè, ma issu puttachju

riguarda à tutti, in fatti. L’impurtanza ch’elli anu chjappu

l’eculugisti in Corsica hè propiu un scandalu! Ci vole à

prutege l’ambiente, ci vole à impedisce e custruzzione n’im-

porta induve, hè più chè ghjusta! Tanti anni fà, ciò chì si

preparava in Corsica era un scumpiantu è in una certa misura,

quelli chì si sò opposti anu fattu bè! Si pò ancu ricunnosce

chì certi plasticcasgi, certe volte… Ma oh! Oghje ùn anu

più misura di nunda! À mumenti ùn si pò più custruisce

nunda… Jean-Battì cunnosce bè u terrenu, cum’ellu si dice.

Aghju da sente ciò ch’ellu dice, ma issa villa di u mo cliente,

s’ellu ùn la pò fà, l’osse in gola, e mi pigliu eiu!

È po ùn bastava BCDEF chì avà ci si hè messa ancu

a ghjustizia. Simu in gattivu statu vistu chì u tribunale ammi-

nistrativu di Bastia hà suspesu u permessu di custruisce di

101

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 101

Page 103: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

una villa in bor’di mare. È chì sò 568 m2 nantu à millaie è

millaie di ettare chì nimu ne face nunda? È po in più, tuttu

era in regula. A merria di Bunifaziu avia datu u permessu,

cun piacè è curtesia. I travagli eranu avanzati bè è digià ci

era e pale meccaniche in ballu. Tuttu nurmale. È po anu

fattu piantà tuttu. Un scandalu. Ùn ci hè più ghjustizia. Anu

a paura di i naziunalisti. In più, l’avucati sò conni. A so

difesa hè una tuntia: anu sustenutu l’idea chì a nuzione di

“spaziu rimarchevule” ùn era micca stata demustrata, ch’ellu

ùn era evidente mancu à pena. L’avucatu di BCDEF si hà

fattu una scaccanata è hà dettu:

– S’ellu ùn hè micca rimarchevule issu spaziu, cum’hè

chì un migliunaru ci vole fà a so villa?

U tribunale si sà tene: ùn ci hè statu scaccani, ma risa

sì.U prublema hè chì hè cambiatu u merre. L’altru prima sì

chì era un tippu cum’ellu ci vole. Ùn stancava mai. Fermu

è decisu è ancu una cria chjuccutu. Hè una qualità di esse

un pocu chjuccutu in certe situazione. Ci vole à pudè durà

da un prucessu à l’altru. Era propiu bè cun ellu. Ci diciamu

di tù. Mi chjamava Paulo ed eiu Jean-Battì. Era avvezzu di

litiche custì è vincia sempre ellu. A ghjustizia amministra-

tiva avia modu à annulisce i permessi di custruisce attribuiti

nantu à u situ di Calalonga. Issa lege dice chì l’urbanisimu

ùn si pò sparghje chè in cuntinuità di l’aglumerazione esis-

tente sia in paisoli novi integrati ind’è l’ambiente. A so stra-

tegia era sempre a listessa: custruisce quì è culà è cuntà chì

u nimicu ùn possi dà capu è fà fronte à tutti i permessi

attribuiti. Hè vera chì l’eculugisti si sò fatti vede svegli è

attenti, ma Jean-Battì una bella parte di ciò ch’ellu avia

prumessu, hè riesciutu à fà lu è tutti i so amichi li ne sò

propiu ricunniscenti.

Jean-Battì hè un tippettu. Ùn hè più merre ma aghju

da andà à dumandà li cunsigliu chì u mo cliente aspetta. U

novu, u merre, hè una cagnetta. L’anzianu hè più forte. Quì

tutti si ricordanu di u “Paese di i Taliani”, un inseme di case

102

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 102

Page 104: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

ch’elle avianu custruitu imprese di Tuscana è chì in tempi

di rivolta naziunalista sò saltati tutti unu à pressu à l’altru.

Ùn vi pare chì si hè sempre appughjatu nantu à l’esistenza

di isse ruine per fà ghjucà… a lege “Liturale”, cun l’argu-

mentu chì si pudia custruisce in cuntinuità di issa urbani-

zazione! Quessa, ci vulia à caccià la! Hè u più forte

Jean-Battì, u più forte!

Hè vera dinù chì quelli di BCDEF sò propiu accaniti.

Si sò messi in chjocca di fà fiascà ogni prugettu novu è ùn

volenu sente nunda. Ùn capiscu micca bè cum’hè ch’elli ne

anu tantu paura, l’auturità, è i ghjudici in particulare. Ùn vi

dicu micca l’appoghji ch’elli anu, i custruttori è quelli chì

compranu issi lochi custì! Anu l’amichi sinu à u Guvernu è

ancu più insù. Ma sinu ad avà issi merdosi di l’eculugisti a

li anu ficcata.

Hè per quessa chì, è gira da una banda è gira da l’al-

tra, s’ellu ùn ci si mette à Jean-Battì, ùn vecu quale ci pò

caccià i pedi da custì…

~~ ~

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 103

Page 105: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Basta à aspettà u mumentu ghjustu. Oramai, u tippu

hè leccu. Quandu l’aviò averà atterritu è ch’ellu hè pian-

tatu, tutti i passageri si anu da pisà tutti à tempu. À u rangu

induv’è no simu, ùn pò scappà. L’aghju sceltu à posta.

Decesimu rangu: à manu manca, vicinu à u finestrinu,

Spričić. Ghjustu à cantu: eo! Ùn pare mancu vera! L’aghju

à cantu, l’aghju da inguccià è ùn si dubbiteghja propiu di

nunda. S’ellu ùn mi avessi burlatu tante volte, quasi quasi

mi venerebbe ancu à pena di cumpassione, ma oh!

Da l’altra banda, a zitella cù u so portable, a donna è

u maritu. Custì, sò sicuru dinò. Ùn vecu cum’ellu puderebbe

scappà. L’omu è a donna sò ghjente chì occupanu a so piazza,

è ind’è un aviò ùn si scappa cusì faciule. O Mladen – permetti

ch’o ti chjami Mladen, ùn hè vera? – à mumenti sì frittu!

Peghju per tè! Ah! Un’aviò ùn hè nè un risturante cruatu,

nè un teatrinu dalmaticu. Hè un locu chjosu! Un burdicottu

alutu! Una trappula! Ci emu da alzà tutti à tempu, hè sicura.

Ùn aghju mai capitu cumu hè ch’ellu ùn si aspetta à pusà

ch’ellu si apri l’aviò. In tutte e manere, ùn si face micca più

in furia pisendu si tutti inseme cum’è l’Erdiavule per via

chì elli sò arretti i mutori… Aspettà calatu o arrittu mezu

ghjimbu è senza pudè veste a ghjacchetta senza intuppà un

pettu à dritta è una cula à manca, vogliu crede… Ma u fattu

si stà chì ci lamperemu tutti à tempu, scruchjeremu a cinta,

tutti à tempu. Hè tandu ch’ellu entre in azzione Antoni!

104

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 104

Page 106: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

– Mladen Spričić, je vous arrête! Il y a un mandat

d’arrêt international contre vous !

Hà da fà un certu trasforu ind’è l’aviò è ancu dopu

quand’è no saremu sbarcati. Ci aspettanu duiecentu puliz-

zeri, trè furgoni di a gendarmeria, u prucuratore di a

Republica. Ùn manca nunda. L’inguccemu è u purtemu

subitu subitu in Borgu. Sò duppiati i posti di guardia è emu

ancu ottenutu certi accunciamenti speziali da securizà à

fondu i lucali di a prigiò. Hè vera chì Borgu ùn hà tanta bella

nomina chì parechji prigiuneri si ne sò fughjiti… Pare chì

per unu, anu mandatu un fax cum’è quale devia esse libe-

ratu un prigiuneru. È bè, parenu fole! U lumbricone di diret-

tore ùn hà cappiatu u tippu? I mughji ch’ellu hà tiratu u

ministru si sò intesi per tuttu u territoriu naziunale! Ma sta

volta, ùn ci hè penseru. Tuttu hè prontu. Tuttu hè pensatu.

Hè cumu s’ella era fatta.

O Mladen – permetti ch’o ti chjami Mladen, ùn hè

vera? – ai vistu cum’ellu face Antoni, chè? O Mladen, oramai

simu cum’è fratelli simu. Allora, ti possu dì ciò ch’o risentu,

issa spezia di fiertà di avè compiu ciò ch’o mi era prumessu

à mè stessu. À noi, in a pulizza, ùn ci piace micca a riclama,

a folla di i giurnalisti, tutti i lumi di i pruiettori. Nous sommes

le clair-obscur de l’actualité, dice Hodier! Ma pè una volta,

ci lacheremu fà! À u fondu, ùn mi dispiace. Sarà a mo

vindetta. Micca contru à tè, o Mladen. Contru à elli, publicu,

giurnalisti è tutti quanti! Vecu digià à Nice-Matin di dumane:

“A vindetta di u cumissare Antoni”. Apreraghju u giurnale

pianu pianu, cumanderaghju un altru caffè cù dui croissants

– tantu peghju pè u choléstérol, u duttore mi hà dettu chì

ogni tantu mi pudia fà piacè, pè un’occasione è s’ella ùn hè

occasione a to arrestazione, mai più!!! L’ultima volta chì

elli anu parlatu di Antoni in Corsica, i giurnali, ùn era cosa

cusì bellaghja pè a mo riputazione! A mi anu rimpruverata

nantu à tutti i giurnali chì mi anu fattu passà pè ùn sò quale!

Ci si sò messi ancu Corse-Matin è Provençal-Corse. Anh!

105

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 105

Page 107: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Scusate, forse ùn sapete micca di u Provençal… U Provençalera un cutidianu cuncurrente di Nice-Matin. Unu di diritta

è l’altru di manca. Infine, di manca… per dì cusì. Vai è

chjappa chì una cosa è l’altra, tanti anni fà u Corse-Matinsi hà manghjatu u Provençal-Corse. Li stà bè perchè chì per

l’affare ch’o vi dicu è chì ci sò statu implicatu eiu, u Corse-Matin si era accuntentatu di dì e cose cum’elle eranu stal-

vate invece u Provençal avia fattu certi cumenti chì oimè

signore! Soi-disant chì eo ci avia una rantana particulare

cun certi naziunalisti è ch’ella mi venia da i mo antenati.

Ùn hè micca vera. In a pulizza, ùn sapemu chè una

cosa: ciò chì hè ghjustu. Ciò chì hè ghjustu hè cumandatu

è femu ciò chì hè cumandatu. Dopu, u restu ùn ci arriguarda

micca. Naziunalisti o micca naziunalisti, hè listessa. O s’ellu

ci riguarda, femu in modu sempre à ùn intriccià u ghjustu

è l’inghjustu, u privatu è u publicu. Parlendu di cose private,

à l’epica di u mo affare mi anu incausatu cum’è quale

averebbe avutu prublemi per via di a mo origine. È certi

giurnali anu ancu stampatu chì s’o era intervenutu pè arrestà

i clandestini spuntati à l’interru di unu di i soi per rende li

omagiu cun trè pistulettate in l’aria cum’elli facenu, è bè!

Sarebbe perchè chì essendu di ceppu furesteru, eiu ùn

averebbe micca intesu in mè issa chjama interna di e viscere

corse chì porta à rispettà un mortu qual’ellu sia! E so antenne,

sì! L’onore è u rispettu ùn ci entrenu per nunda! A lege

difende issa demustrazione è ci vole à fà la rispettà! Puntu

è basta! Antoni hà vistu quessa è basta! Per via di a cunne-

ria di u culunellu di gendarmeria, ancu à pena ci femu

scannà! À u signale dettu, mi lampu cù i mo ispettori in

civile – eramu quattru eramu – mughjendu in direzzione di

l’incappucciati ch’elli si firmessinu è ch’elli eranu in statu

di arrestazione! Quellu chì mi era vicinu vicinu ùn hà statu

à sente: ci hà fattu fronte per prutege i clandestini. Era un

pocu è tantu di arcefalu è hà cacciatu subitu una cultella

tamanta cusì! Mi fighjava cù u sangue à l’ochji è in un lampu

106

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 106

Page 108: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

mi sò dettu ch’ellu avia u sangue arabu in u so razzinu, per

avè una cultella simule! Ancu à pena ci lachemu a pella chì

cridiamu chì i gendarmi intervenerebbenu ancu elli. Ma

innò! U lumacone di culunellu si hè fermatu duv’ellu era!

È zittu pichjò! Mi sò vistu male! Ùn aghju fattu nè una nè

dui! Sò riesciutu à lampà mi daretu à una muraglietta è à

scappà rampiconi pè u machjone. Ci anu zingatu focu i

naziunalisti, ma eiu era digià luntanu. I mo trè ispettori sò

stati chjappi tutti è trè. Li anu sciaccatu qualchì scuzzulata

è dui insulti, ma dopu l’anu cappiati. S’elli mi avessinu

chjappu à mè, sò siguru ch’elli ùn mi averebbenu cappiatu

chè scannatu è scannatu bè! Eo u lindumane di issa passata,

mi facia mutà fora di Corsica è ùn sò mai più turnatu. U

tempu ch’omu si scordi di issu affaracciu.

Ferma chì a spiicazione cum’è quale sò furesteru hè

una bugia! Sò corsu à centu per centu è fieru di esse! Ùn sò

micca issi bastardacci di naziunalisti chì mi anu da vulè dà

e lezziò. Eiu, perdingulina, ùn sò natu nè in Aiacciu, nè in

Bastia nè in Calvi. In Bunifaziu ùn ci sò mai ghjuntu è Sartè,

aghju poca primura di sapè duv’ellu hè..

Eiu sò di quelli quassù, nati à l’ombra maestosa di

san Petrone, allora, andate à piglià vi la in quellu locu! Ci

simu tramutati in l’Ortale di Biguglia, ma di ceppu simu di

quassù. Muntagnoli à l’anima.

Oghje i tempi sò mutati è s’elli mi intervistanu per

Corse-Matin o RCFM, per via ch’o averaghju arrestatu à

Spričić feraghju quellu chì ùn si arricorda di nunda di a

passataccia di l’interru, ma ùn ci hè risicu ch’o mi ne scordi

di issu mocculu di gendarme è di a muraglietta chì mi salvò.

Vai chì s’ella mi riesce, quandu pigliu a ritirata, in giru à a

casa paterna, mi facciu fà un’accinta cun centu muragliette

in petra di ind’è noi, in memoria di quella muraglittuccia di

tandu!

107

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 107

Page 109: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Ci ne hè unu quallà, hè bellu eccitatu… Stà à vede

ch’ellu ùn fussi dinù qualchì sbirru di Spričić! Hè chì hè

malignu l’ambrascu, andate puru… Ùn mi stunerebbe di

amparà ch’ellu hà unepochi di guardia piatti ancu quì.

U culunellu di gendarmeria? Era sicuramente qual-

chì cagnetta. Bonu per scrive, sì, ma per l’azzione, un macca-

rone. Ùn l’aghju mai cunnisciutu in persona ma tutti i

rinsignamenti ch’o aghju avutu, sia tandu sia più tardi, tutti

si incontranu è si ritaglianu: u tippu era qualchì cagnetta,

ùn si sà mancu cume hè ch’ellu si hè fattu fliccu. Infine

gendarme. D’altronde pocu tempu dopu l’affare di a mura-

glietta, hè stata scuperta una bella puttanata ch’ellu avia

almanaccatu ellu. Solu solu. Una cunneria tamanta accun-

ciata, da fora, cum’è un capidopera. L’organigrama generale

di tuttu u muvimentu clandestinu. Quantu à mè per passà

bellu è fà si la valè à u ministeru si avia inventatu un ducu-

mentu ultracunfidenziale chì sbucinava cum’ella era urga-

nizata a clandestinità militare. Allora custì avereste vistu

voi duv’ellu si pò ficcà u puttanisimu quand’ellu si vole

passà u so puntu! Tandu ùn ci hè più nè verità, nè ghjusti-

zia, nè rispettu di a lege, nè cunsiderazione pè a ghjente!

Oh, u tippu avia chjappu duiemila nomi à pocu pressu è ne

avia fattu un’organizazione clandestina. Era statu astutu

l’ambrascu chì avia intricciatu inseme nomi di militanti

clandestini digià arrestati, cundannati o machjaghjoli è altre

persone cunnisciute per via ch’elle eranu indiate in e mosse

suciale, culturale o pulitiche di l’isula. Da una banda ci era

da ride è da l’altra da indegnà si davanti à tantu cinisimu è

irrespunsabilità. Hè vera chì ella era una cosa ridicula di

leghje un tale, scultore plasticistu di nomina, ch’ellu si

truvava messu plasticcatore in un comandò chì mettia e

bombe di notte tempu! O issu ispettore di u retturatu di l’ac-

cademia chì, per via chì ellu era in carica di favurizà l’am-

parera di a lingua corsa, si truvava, accuppiatu cù un

prufessore di l’università, di colpu istruttore di l’armata di

108

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 108

Page 110: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

i clandestini! Ma ci era ancu da trimà di vede chì quellu chì

avia a rispunsabilità di fà rispettà a lege republicana è assi-

curà l’ordine publicu era capace à mette à u risicu ogni

persona è a pace stessa cù un inseme di bugie è di manipu-

lazione di opinione di scopu pocu chjaru.

È po, à la fine, ripensendu ci avà, ùn mi stunerebbe

mancu di amparà un ghjornu chì issu culunellu custì l’avia

fatta à posta di lacà mi custì è di lampà mi in manu à u naziu-

nalistu chì mi fighjava cù u sangue à l’ochji è a so cultel-

lona in manu! Ancu à pena mi pulzava s’o ùn mi era lampatu

daretu à quella muraglietta. Allora, hè per quessa chì più và

è più pensu ch’ellu l’hà fatta à posta u culunellu di i

gendarmi. Certe volte mi pare ancu di sente lu dà l’ordini:

– On laisse pisser. On n’intervient pas. On verra bien

ce qu’ils font quand ils sont seuls entre eux.

Innò! Ùn era micca un lumbricone u culunellu! Era

machjavellu è manipulatore, ‘llu sgià cecu!

~~ ~

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 109

Page 111: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

110

Mancu a vergogna! Esse ubligatu à piattà si per tirà un

colpu! Mi costa l’ochji di un cristianu una chjavata ognitantu.

Micca pè i soldi, chì ancu di grazia, u mo trattamentu hè di

quelli chì si rimarcanu… Sò ghjuntu à l’indice 950 è à

mumenti francu i 1000. Innò, ùn sò micca stizzicu è ùn dicu

micca pè i soldi, ma per tuttu u sinemà ch’ellu ci vole à fà…

È in più issa conna ùn hà fattu chè pianghjulà durante

dui ghjorni!

Iè, andate puru chì s’o nascu un’altra volta, ùn mi ci

piglianu più à intanà mi custì, in issu tufone chì mancu i

topi. Vista cusì, da l’aviò, ùn pare mancu cusì chjuca, l’isula.

Da quì, face una bella infilarata: a serra di Pignu, u golfu di

San Fiurè, a striscia di a piaghja chì fala fala è ùn si vede

mancu più duv’ella pò finì… Ma in fatti, quand’omu ci stà

tuttu l’annu hè un altru par di maniche! Tandu sì chì si vede

ch’è no campemu stretti stretti!

Anh! Mì, passemu propiu sopra à E Nivere. Peccatu,

ci anu rifattu u tettu! Li sgianu tazzati! Avà anu chjappu

quessu u mendu! Ùn ponu stà, rifacenu tuttu! Tuttu novu!

Avete vistu à Bastia cum’elli l’anu impiastrata? Prima era

magnifica, grisgia è loscia longu à a costa… Invece avà

rosula, gialla, bianca è verde! Mascarata chì ne pare una

vera puttana. Dicenu ch’ella era cusì culurita, in tempi di

Genuvesi. È allora, chì ci pò fà à noi Bastiacci? Ùn simu

micca Lucchesi quantunque, per esse ubligati à tene issi

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 110

Page 112: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

culori di una volta. U prublema hè chì à Bastia, a tenimu

cara grisgia è micca pitturita à l’usu lufiò. Subitu ch’elli

vedenu una casa falata, un muru sbundatu, un campanile

scundizatu, li vene a frebba di rifà tuttu cum’è novu. Allora,

a mo bella nivera ch’o aghju sempre vistu cù u so tettu falatu,

avà u li anu rifattu novu framante cù e so belle teghje chì

anu custatu quale sà quantu. Ùn si vede più nunda invece

prima ci eranu i muri senza tettu è sottu, issu fossu tamantu,

prufondu cum’è l’abissu, duv’elli infittavanu a neve l’anti-

chi. Eo, tutte e volte ch’o sò passatu quì sopra, ci aghju infit-

tatu sogni è ricordi, invece avà, cù issu tettu luccicu, ci infittu

e mo corne ci inficcu!

Hè propiu diventatu u viziu di i nostri tempi: tuttu novu,

tuttu novu! U vechju hè vergugnosu è ci vole à piattà lu. Bona

ma u risultatu hè chì à tutti quelli chì campemu oghje ci hè

venuta à dossu una picondria chì ùn si pò mancu dì… Ùn sò

voi, ma à mè, una bella ruina cù e so petre musgingate, i ferri

di e porte manghjati da a rughjina, i purtelli in bisbò o spariti,

tettu è sulaghju falati ed accatamansati à mezu à a stanza, è

bè… ci vole à dì ch’ellu hè un vede per mè. Mi dà… cumu

dì?… u sensu di u tempu ed a misura ghjusta di l’omu à mezu

à u fiume di u tempu chì và… Issa nivera vicinu à Cardu,

quand’è vo ci sbuccavate, era cum’è di entre in un altru

mondu. In vera, merà! A tacca scura di u casamentu sottu à

u sole, ghjimbate à pena u capu per entre, vi aspettate à truvà

l’ombra mucida sottu à e teghje di u tettu, è bè, innò! U tettu

hè falatu è piove sole in drentu più chè fora. Ùn sò s’ellu sarà

statu u locu, u silenziu, a forma insolita di a custruzzione, ma

à mè e nivere di custì mi anu sempre fattu l’effettu di qual-

chì tempiu paganu scurdatu luntanu da a cità, nantu à sta serra

stretta chì fila trà e parte à punente è à levante di Capicorsu.

Allora, mettite un tettu à una nivera è li cacciate tuttu: misteru,

bellezza è allusingu. Avà, anu chjappu u vezzu di fà cusì per

tuttu: tette, nivere, case, manere è tuttu u restu. Marchjemu

nantu à u capu marchjemu…

111

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 111

Page 113: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Dicenu dicenu quelli di fora, ma ùn si ne ponu mancu

fà idea di ciò ch’omu risente chjosi in un’isula. Ah! Cusì à

prima vista hè una maraviglia! U paradisu, u sole, e marine

turchine, a carezza di u sole, è tuttu u restu… Ma quandu

omu ci stà, allora tuttu cambia. Site chjosu site, è ùn ci hè

arte di scappà! È po ci hè dinù chì ancu quand’è vo a ci fate

à riesce quella scappatella, sinu à l’ultimu, ùn site siguru di

nunda. À quandu hè a CGT, cun quellu chì tenia u canapu

chì si hè ammursciatu per via chì u sceffu di i marinari li hà

dettu ch’ellu ci vulia à tene lu più altu è allora u tippu hà

dettu ch’ellu era statu inghjuliatu, è ùn l’intendia micca cusì

è u sindicatu li hà sciaccatu una greva chì ùn si sà quandu

ella finiscerà à u ghjustu, o à quandu hè u STC (Sindicatu

di i Travagliatori Corsi, oh Povera Francia, ind’andemu?!)

chì si lagna chì i passageri ùn li volenu micca parlà in corsu,

è chì elli sò corsi è chì u corsu hè a lingua di a nazione corsa,

è chì i turisti s’elli volenu vene in Corsica ùn anu chè da

amparà u corsu è puis voilà! È ùn si hà micca da passà cusì

è u sindicatu li sciacca una greva chì ùn si sà quandu ella

finiscerà à u ghjustu. Listessu affare in l’altru sensu: hè diffi-

ciule à entre quant’è à sorte. È allora chì face l’isulanu? È

bè si ne stà chjosu ancu di più. Hè per quessa chì eo, s’o

l’avia sappiuta, ùn saria mai turnatu à stà ci. Ma postu ch’o

ci sò, ùn ci sortu ogni tantu chè perchè ch’o sò furzatu.

Hè per via chì ind’è st’isula, tuttu u mondu mi

cunnosce. Micca nunda ma, à rombu di fà u passa è veni trà

mezu à duiecentu sessantamila abitanti, tuttognunu finisce

per sapè qual’è vo site. Tantu più quand’è vo fate un mistiere

cum’è u meiu, chì à un mumentu o à l’altru vi mette in

cuntattu cun l’altri. Allora, à capu di qualchì annu, site leccu.

Ùn la vi pudete francà: in ogni locu ch’è vo passate, basta

una fidighjata… è videte subitu ch’omu vi hà ricunnisciutu.

Ùn sarebbe nunda, ùn sarebbe, ma quand’è vo site cù una

donna è ch’ella ùn hè a vostra moglia, site frittu, a vi dicu

eiu. Hè per quessa chì cun Madamicella Agnès Legrand, chì

112

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 112

Page 114: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

113

travaglia in u serviziu vicinu à u meiu, quand’è no a ci

vulemu scialà una cria, pigliemu l’aviò è ci ne andemu dui

ghjorni in Nizza. Partimu separati è ci truvemu quallà. Dui

ghjorni di amore è di chjavate chì Madamicella Legrand hè

sceffa ancu ella, ma micca solu ind’è u serviziu, a benedica!

Allora, cun Madamicella Legrand, quand’è no femu a

nostra scappatella, partimu è rientrimu cum’è s’è no ùn eramu

micca inseme. U peghju hè chì ci vole à calculà di stà u menu

pussibule in Nizza è quessa ci ubligheghja quasi sempre à

truvà ci ind’è l’aviò inseme sia per parte, sia à u ritornu, sia

u più spessu, pè andà è per vultà. Allora ci hè un periculu

sempre, ma sinu à avà prublema ùn ci ne hè statu. Femu quelli

chì ùn si sò visti è s’è unu rimarca ch’è no ci cunniscimu

perchè travagliemu ind’è listessa amministrazione à u listessu

locu, penserà ch’ellu hè l’azardu cusì è basta.

Ci hè statu una sola volta, in dui anni, quellu ficca-

nasu di Antunovi scontru à l’assumbretta in Puretta è chì ci

vede passà è ci chjama è ci dumanda s’è no eramu andati

inseme à qualchì cungressu. Ci simu intesi ghjaccià u nostru

sangue à dossu. Avia u tremu à dossu ma aghju fattu quellu

chì ùn era mancu à pena inchietu. Ùn sò s’ellu si dubitava

di qualcosa o s’ellu era una manera di vede e nostre reaz-

zione, ma ùn hè accaduta chè issa volta custì. Quand’è no

ne avemu parlatu inseme cù Agnès Legrand hà dettu ch’ella

ci vidia un mutivu in più per palisà u nostru amore è aghju

vistu propiu ch’ella hè mantagata. Periculosa a zitella. Hè

vera chì issa frenesia hè comuda. Quand’ella hè cusì cun

mè si face tamantu filmu è parla di passione, d’amore è di

donu di sè. Mi permette di dumandà li propiu tuttu ciò chì

mi garba, ma tantu chì basti! D’altronde mi sò avvistu chì

spessu pare ch’ella traparlessi… Una o duie volte li hè ancu

accaduta di parlà mi cumu s’e era u so babbu è una volta

mi hè ancu parsu di sente ch’ella mi chjamava “o bà”! Allora,

bon! Hè vera chì ella ci hè una bella differenza di età, ma

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 113

Page 115: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

da quì à esse u so babbu, a zitella pensu ch’ella scimisce in

veru è sarà ancu tempu à piglià u largu, s’o ùn mi sbagliu.

U prublema sta volta hè chì quand’è no ci simu ritru-

vati quallà, è ch’è no avemu pigliatu a nostra camera, cum’è

sempre à l’hôtel “Alizée” chì hè vicinu à l’aeroportu, mi hà

dettu subitu ch’ella era venuta ma ch’ella ùn avia cicca à fà

nunda vistu ch’ella avia avutu un dolu… Era mortu u so

ziu, un certu Petru Pelegrinucci. Aghju intesu subitu chì

l’affari si incurnavanu male. Un dolu in famiglia accade à

tuttu u mondu, ma quand’ellu ci accade, à noi altri in Corsica,

avemu l’impressione ch’ellu si ne fala in pianu l’universu

sanu. A morte di u so ziu Pelegrinucci, a risentia cum’è una

catastrofa. L’omu era maladu da un bellu pezzu. Avia i so

anni, è cum’ellu si dice, ciò ch’ellu avia da fà, l’avia fattu…

Ma un mortu hè una vita chì si ne và… Aghju capitu subitu

subitu ciò ch’ella risentia Agnès. Avia l’anima trista,

Madamicella… L’aghju capita senza prublemi. Avia biso-

gnu di esse cunsulata… Hè più chè ghjusta di circà cumpas-

sione, ma quand’ella hà dettu ch’ella li facia prò di esse cun

mè è di pudè mi fà purtà à pena di a so pena, mi sò dettu

chì l’affari si imbruttavanu.

Bon, rispettu a so tristezza è rispettu a morte, ma quan-

tunque ùn sò micca venutu in Nizza à inizzì! Per dì a verità,

ùn aghju mai sappiutu à u ghjustu cunsulà nè circatu propiu

à esse cunsulatu quandu avia bisognu. È po issu ziu, aghju

poca primura eo, ùn lu cunniscia mancu, u so ziu! In più,

s’ellu si và à circà, trà a so famiglia è a meia, ci sarà stata

ancu a bischizza. I Pelegrinucci ùn saranu tanti in Corsica.

Sortenu tutti da Centuri è issi cuntorni. I mei, i Santunoni,

dinù. È in Centuri, trà e nostre famiglie aghju intesu parlà

di un affare bruttu in i tempi. Allora, senza andà à circà u

vechjume, bisogna guardà duv’ellu si mette i pedi… Subitu

sbarcatu mi faraghju un’affaccata in paese è qualchissia mi

114

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 114

Page 116: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

saperà po dì u ghjustu nantu à a vechja litica chì fece ancu

sangue è morti trà i Santunoni è i Pelegrinucci.

U fattu si stà chì l’aghju in quellu locu è mi ne avanza.

Eiu, Antone Santunoni mi sò spesu quasi trecentu eurò per

fà u passa è veni, è mi ne rivengu à culu in manu è a mo

chjavata chì mi hè firmata in gola…

Accidenti à Agnès Legrand è tutti i so estri! Ne aghju

una techja di issa ghjente chì ùn pensa chè à sè. Ùn li necu

nè u dirittu di esse trista nè di esse in dolu è tandu hè capita

chì ella avessi pocu brama di vene à chjavà in Nizza, cum’è

di solitu. Ma tandu ci vole à rispettà ancu à mè è dì mi di

nò. Chì osinnò eiu pensu ch’ellu hè cum’è sempre è ch’è

no faremu cum’è sempre.

Quandu li aghju rimpruveratu di ùn avè mi micca

prevenutu è di avè accettatu di vene in Nizza, hà dettu ch’ella

avia assai pena ch’e li parlessi cusì è chì a mo reazzione era

a prova ch’ùn pensava chè à mè. Innò, aghju dettu ch’e ùn

vidia micca ciò ch’e li avia pussutu dì di male, è ùn sapia

micca perchè chì u fattu di esse in dolu li cacciava a voglia

di l’amore. Tandu hè stata ancu peghju: hà rispostu ch’o ùn

avia micca core è ch’o devia capisce ch’ella era trista. Sò

ricunnosce una chì hè trista, bella sigura, ma ùn vecu micca

perchè chì a tristezza impediscerebbe di fà l’amore. Aghju

pruvatu à ragiunà la… Mi hè parsu ancu ch’ella si pudia

lascià cunvince è aghju dettu ch’ellu era tuttu u cuntrariu.

Ch’ella avia bisognu di esse cunsulata. È chì l’amore hè

qualcosa chì cunsola benissimu. Ùn hà dettu nunda è mi sò

dettu ch’e l’avia cunvinta. Allora, quandu simu ghjunti à

l’hôtel Alizée, ci simu subitu ficcati in lettu.

L’hôtel “Alizée” in Nizza hè praticu, vicinu à u campu

di aviazione. S’ellu si piglia a precauzione di ùn purtà micca

una valisgia chì pesi troppu, ùn ci hè bisognu di piglià taxì.

Hè vicinu. Dui o trecentu metri in quantu à mè. In più, casca

bè chì s’è vo pigliate a camera per duie notte cumpresu u

115

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 115

Page 117: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

sabatu, a direzzione si hè intesa cun l’offiziu di turisimu chì

li versa qualcosa è tandu l’hôtel face un prezzu interessante

à i so clienti fidati. Da a segonda volta ch’è vo ci venite

pudete pretende di esse cunsideratu da “cliente fidatu”. Ci

sò parechje cumudità, cum’è un’andata è ritornu in centru

cità di gratisi è po i vantaghji di a carta di fideltà (à capu di

vinti punti, avete dirittu à una notte di gratisi – senza caffè

a matina – è à cundizione di firmà micca duie, ma trè notte).

Cù Agnès Legrand, ùn simu mai stati trè notte. Avà ch’è no

eramu ghjunti à diciottu punti, cuntava di fà li a surpresa

ma cù a passata di issu Petru Pelegrinucci chì si mette à

more ghjustu tandu, credu chì ci face perde tutti i mo punti.

Mi dispiace, ma ùn mi vogliu cuntrarià per cusì pocu.

U prublema hà da esse avà. À rombu di insiste aghju

intesu ch’ella si hè propiu ammursciata è una donna chì si

ammorscia, hè capace à fà vi ne vede di tutti i culori. À l’ul-

timu, issa tonta custì mi hà minacciatu di palisà tuttu. Hè

ancu capace à affaccà si una matina à u serviziu, di chjamà

tutti l’impiigati è dì li, cù a so voce di grinta pilosa chì strida:

– Voilà, je vais vous dire un secret : Monsieur

Santunoni fait le vertueux, mais c’est un beau coco !

Monsieur Santunoni est un vicieux ! Il m’a trompée ! Il y a

deux ans maintenant qu’il profite de moi…

Ci hà da esse un parapiglia è teni chì ùn ci vogliu

mancu pensà! Hè chì in u serviziu ùn mi ricordu micca di

avè ci avutu un amicu qualunque o puru solu una persona

di cunfidenza, discreta è chì facci u so travagliu senza fighjà

quelli chì li stanu in giru! Aùh! Ùn pare micca ma sò tutti

custì à l’appollu aspettendu u puttachju. Sopra à tuttu u

puttachju dannificu, quellu chì face male. Chì lascia intru-

natu. Ind’è u curridò di a “Divisione di l’Affari Finanziarii”

duie o trè spezialisti di u puttachju murtale l’avemu! Certe

volte mi dumandu s’ella ùn hè micca l’amministrazione chì

a vole… Più ci riflettu più mi accorghju chì tutti quelli chì

116

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 116

Page 118: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

travaglianu cun mè, è bè! credu ch’ellu ùn ci ne hè mancu

unu chì li dispiacerebbe di vede li fà a so cumedia per fà mi

tortu, à issa tonta…

Hè capita chì ùn la possu lacà dì! Allora, s’ella cunti-

nueghja, mi lampu è a vi facciu stà zitta, cridite la puru!..

Oimè, cosa facciu! Ma sò scimitu o chè? À rombu di

pensà à isse cose è cù u rimore di i mutori è issu muvimentu

di l’aviò chì addurmenta, ùn sò più duve ch’e sò! Averaghju

parlatu? Mi saraghju palisatu? Innò, sò tutti mezu chè allup-

picati. Tuttu và bè, ancu di grazia… Da a so piazza à pena

più in là, Agnès mi feghja ogni tantu… Hè vera chì ùn sò

sguardi tantu quenti, ma ùn anscia. Hè vera chì s’ella palesa,

si face male à ella stessa quant’ella mi face tortu à mè. Allora

hà da fà cum’è tutti noi. A si chjode è a vita cuntinueghja

cum’è prima.

Pè i punti di l’Alizée, ghjunti in Puretta, li facciu una

telefunata. Sarebbe un peccatu di perde i mo punti cù a terza

notte rigalata.

~~ ~

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 117

Page 119: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Un altru locu impurtante di Hvar hè Stari-Grad. Ci

anu purtatu custì chì era cusì in u prugrama. Mi saria piaciutu

à stà à l’hôtel, ma ci hè vulsutu à fà cum’è tutti l’altri pueti.

A mi avia detta Hodier: fà cum’è l’altri. Evità di fà si rimarcà.

In fatti, credu chì in isse adunite di pueti, a puesia hè più pè

a scusa chè per l’amore di i puemi. I pueti facenu i turisti à

più parte di u tempu è di a puesia si ne parla ogni morte di

vescu.

Stari-Grad vole dì Cità vechja è d’altronde si chjama

in talianu Cittavechja. Trà Hvar è Sari-Grad ci hè sempre stata

a bischizza è certe volte ancu a nimicizia accanita. È po, basta

à vede le: si giranu u spinu, da una costa à l’altra. Quand’elli

a mi anu detta, mi sò fattu una scaccanata è po mi sò ripi-

gliatu subitu subitu. In fatti aghju pensatu à Bastia è Aiacciu.

Aiaccini dicenu chì Bastiacci sò lucchesi è Bastiacci trattanu

l’Aiaccini di sardi. Hè per via chì à u nordu ci hè a Tuscana

è in Pumonti a Sardegna, è ancu s’è Aiacciu guarda più a

Francia chè a Sardegna, a nomina oramai hè cusì.

Quelli di Stari-Grad dicenu ch’elli sò stati elli i primi

è tutti l’altri ch’elli sò abitaticci. Da seculi tanti. In tempi

di una volta dice chì avianu ancu in piazza una statula di

Milone di Crotone cù a mazza nantu à una spalla è u toru

nantu à l’altra. Ùn vecu micca ch’ellu possa esse un argu-

mentu ma a ghjente a dice cumu s’ellu era una cosa tremenda

chì scioglie ogni discussione. Hè quantu à dì chì s’ellu ùn

118

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 118

Page 120: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

ci hè in Vivariu in pienu paese duv’elli anu u so da fà à girà

i carri pieni à turisti a statula di a dea Diana chì parte à caccia

hè chì a ghjente di u locu sò puri cum’è quella dea antica.

Siasi chì siasi, u più di a divizia in Stari-Grad fù à u

dicennovesimu quandu si svilupponu à pienu u sfruttu di a

marina è a viticultura. A cità hè fiera di un munimentu bellu

è uriginale assai. U chjamanu “Tvrdalj”. Vole dì a furtezza.

U Castellà. In fatti hè un casamentone furtificatu duve u

pueta Petar Hektorović (1487-1572) messe a so residenza

in tempi di a Rinascita. Hè stata vulsuta speziale, cù a so

torra chì supraneghja tamanta vasca da pesci, circundata da

un’infilarata di culonne ad archi. U pueta ci allevava i delfini.

À u pede di a torra ci era u pullinaghju. À u primu pianu ci

stava una sora franciscana, Lucia. Era a figliola di unu di i

muratori chì avianu alzatu a furtezza è in più di a prighera

si era dedicata à u serviziu di u patrone di casa. In cima in

cima ci avia u so osservatoriu astronomicu è un culumba-

riu. Tutta l’architettura hà u so significatu è si sente subitu

à l’entrata. U pueta ci hà vulsutu manifestà un prugettu filu-

soficu. Hè l’unione nantu à una ligna verticale trà ciò chì

nota in l’acqua (pesci è delfini), chì cammina in terra (omi

è galline) è chì vola in celu: i culombi. Una scritta dice chì

a casa sana hè dedicata à quellu chì creò tuttu: “Omniumconditori”. U puema più cunnisciutu di Hektorović Pescaè discorsi di Piscatori hè impastatu da l’ossessione chì u

tempu di l’omu passa cum’è u lampu. Subitu francatu u

mutale è entrutu in curtile, mi hè falatu à dossu l’ambiente

ambiguu di u locu: angoscia è serenità à tempu. Ci aghju

passatu pocu tempu ma mi tremanu sempre davanti à l’ochji

l’impressione ch’aghju intesu.

Ci vole à dì chì in u gruppu chì visitava a casa, mi hè

capitata di truvà mi à tocca tocca cun Spričić. Allora ùn

aghju pussutu reghje durante tutta a visita. L’imaginazione

viaghja, quandu è vo avete à cantu à cantu un mostru simile.

Senza ch’ellu si ne avvidissi, à pena in bisbò, prutettu da i

119

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 119

Page 121: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

mo spechjetti di sole, l’aghju cunsideratu bè. Hè forte u

tippu! Avete modu à scrutà lu sanu sanu, ùn ci hè a minima

cusarella chì vi insegni qual’ellu hè da veru. À un certu

mumentu mi hè parsu chì a casa ella stessa mi facia segni,

cum’è per dì mi di malfidà mi ne tantu più. Aghju sempre

avutu cù e case e cunversazione longhe è prufonde. Mi

dicenu tuttu, mi dicenu. Pò esse à l’entrata un vasu panzutu

chì mi insegna a furtuna di u patrone ancu prima di avè lu

vistu; o allora, u muscu acitosu di e vechje mele chì mi

presenta subitu nantu à u sugliare, a faccia guizza di a vechja

figlia chì hà avutu per lascita un casamentone duv’ella ùn

puderà mai allughjà una vita chì ùn sarà, à u fondu, chè un

saccu immensu di frustrazione.

Mi rivecu passighjendu à l’arice di a pischera di u

Castellà. Un passu ribomba sottu à l’archi: una forma affacca

daretu à una culunnata. Pare tutta Lucia, a sora franciscana

ma mi feghja, è smarrisce di un colpu. In a mezanina un fines-

trinu si apre è una manu cappia un culombu chì vola è si cala

in punta di a casa. Aghju l’impressione chì u tempu mi cura.

È mi face a spia. Mi criderete s’è vo vulete: aghju compru

un’edizione di u libru famosu di Hektorović. È bè, durante

ùn sò quantu ùn aghju avutu u curagiu à apre lu. Avia l’im-

pressione chì s’o mi ciuttava custì indrentu, mi avianu da

vultà tutte l’impressione strane chì mi avianu trasundatu u

core è l’anima durante a visita. U più bellu hè chì aghju avutu

più di una volta l’occasione di sbarrazzà mi di stu libru. Di

stu pesu. Aùh! Ùn ci l’avia fatta è ùn sapia perchè.

À rombu di praticà lu, à Spričić, ancu s’o ùn sapia

altru, aghju capitu ch’ellu ci vulia à ritene una cosa è ad

ogni mumentu, qualsiasi u corsu di l’avvenimenti è ciò chì

accadia: tene contu assai di a so presenza. Puru un minutu.

Un minutu solu insignava sempre qualcosa. Una cosa era

sicura : quand’ellu affaccava in qualunque locu, ùn si stava

tantu à spanticà u colpu ch’ellu avia fattu. Allora, s’è no

120

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 120

Page 122: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

l’aviamu vistu à u Castellà, in u Castellà si appruntava qual-

cosa. O qualcosa era stalvatu custindi è ùn deviamu stà tantu

à scopre lu. Hè per quessa chì issa sera custì mi ne sò andatu

à dorme azezu è scuragitu à pena. S’ellu ci era Spričić, si

passava qualcosa, o si era passatu da pocu, o devia stalvà

frà pocu!

Di fatti l’aghju amparata, ma micca subitu! Un bellu

ghjornu, un misachjolu dopu à a visita à U Castellà di Petar

Hektorović, quandu u cumissaru Hodier mi hà fattu sapè

ch’ellu mi vulia parlà à u telefonu, aghju capitu ch’ellu si

era passatu qualcosa propiu custindi. E stride ch’ellu mi hà

tiratu, ùn ne parlu mancu chì oramai eo è tutti i so cullabu-

ratori simu avvezzi à sente lu briunà quandu i fordilege

facenu à lege elli è vincenu u so puntu. Tandu à Hodier li

accade ancu di traparlà, di imbarbuttulà, di truncà parolle è

frase. U lachemu dì ancu s’ella hè dura à suppurtà mughji

è rimproveri! Rimarcate chì ci rimpattemu un pocu chì ci

pudemu ride di cum’ellu mette à intuppà dicendu ch’è no

simu tutti quanti incapaci! Iè, ci vole à sente lu quand’ellu

si scatena contru à “l’implacables” ch’è no simu da u più

altu à u più inghjò. À mè, mi lascia cum’ellu mi trova. Fretu,

calmu è serenu chì a sò è ùn mi ne scordu: pazienza pazienza,

o Mladen, chì ci ai da cascà!

À Hodier, u capiscu, hè nurmale ch’ellu si inzerghi

chì Spričić avia fattu u so colpu ! In fatti, s’ellu era custì in

issa residenza strana è uriginale di un signurottu di pruvin-

cia, pienu di l’ideale massonicu è partisgianu di l’idee nove

quandu chì l’Europa sana si ne stava aggrancata in a so stupi-

daghjine, era per via di i pesci, i delfini, l’acqua è a pischera!

Di fatti i servizii di a pulizza scentifica chì ti avianu l’indi-

zii – o allora sarà chì qualchissia avia palisatu – ùn sò stati

tantu à accorghje si ch’ella ci era ghjatta sottu tiddu! Hè

Hodier chì hà cumandatu l’uperazione à distanza, da Parigi!

Hà pigliatu è hà fattu esaminà l’inseme di u munimentu

duv’ellu era statu quattrucentu cinquanta anni fà Hektorović.

121

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 121

Page 123: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Petra à petra l’anu scandagliatu! Avia dumandatu Hodier di

insiste in particulare nantu à a parte di u casale duv’elli sò a

pischera è u culumbariu. Un agente, à u mumentu datu, hà

avutu l’idea di inguantà a lettera “O” di a scritta “Omniumconditori”. L’hà pigliatu cù una manu ferma è decisa cum’è

un sciuffore quand’ellu tene u chjerchju di u vitturone è hà

giratu à manca, è po à dritta. Tandu si hè spanticatu, di un

colpu solu, tuttu u misteru di u casamentu è a minichichja

ch’elli avianu sfruttatu Spričić è i so sbirri. L’acqua di a

pischera si era viutata di un colpu è curria pè e canalette late-

rale. Affaccò un spaziu tamantu, una stanza sutteranea ch’ella

piattava a pischera. I pulizzeri ci sò falati pianu pianu, di

paura chì u locu ùn fussi statu minatu da Spričić è lampà in

pisticciuli a pulizza è u munimentu sanu. Dopu à una stonda

sò falati in a stanza secreta è anu fattu u giru. U locu era viotu

ma, pezzi di carta stracciata è unepochi indizii insignavanu

ch’elle ci eranu state piatte l’arme sinu à pocu. Era stata

quessa a fisica è u mutivu chì Spričić si era affaccatu sottu

scusa di turisimu è di puesia, à tempu à tutti l’altri pueti chì

avianu visitatu u munimentu. A cumbriccula avia viaghjatu

di incanti. A so presenza à U Castellà era un segnu è i cuntra-

bandieri di l’arme si eranu mossi à sbarrazzà a marcanzia è

à purtà la qual’hè chì sà induve. Vistu a capacita ch’ellu avia

u lucale, l’uperazione devia esse durata dui o trè ghjorni. U

tempu ghjustu chì u nostru gruppu di pueti era firmatu in u

rughjone.

U tippu hè forte, ci vole à ricunnosce la è più u tempu

hè passatu più aghju intesu cresce in mè un doppiu sintimu:

a vuluntà intrepida di inguccià lu un ghjornu ma dinù – sò

ancu una cria vergugnosu di ricunnosce la – un suppulellu

di rispettu è di ammirazione per tamantu ingeniu, ancu s’ellu

hè usatu per fà male.

~~ ~

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 122

Page 124: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Mi facini rida cù a sputichezza di so musica. Avali,

ci si mettini ancu i pulitichi di a Reghjoni Corsa, quiddi di

a CTC. Ci hè una dumanda par fà classificà a paghjella in

u patrimoniu mundiali di l’UNESCO! Ùn mancaria più cà

quissa! A so tuntia! Ùn ani mai vistu nudda. Ùn ani mai

sintitu nudda! Ci vurria ch’iddi mettini u nasu fora, quan-

tunqua. Aspittaiu l’occasioni, è sò iddi à vena à porghja mi

la! Mi hà invitatu quiddu di “A Riglietta”, u gruppu polifo-

nicu più famosu, par senta dì. Ghjeiu ti aghju poca primura,

è à dì la franca, mi saria statu in casa chì u travaddu ùn

manca, ma vistu tuttu ciò ch’omu conta in quantu à a musica

corsa, u donu particulare ch’elli anu, u versu sputicu di u

so cantu, a tradizione è tuttu u restu, era un duvere di vene

à mette ci a pena di regula è di assestu. Ùn ci hè di peghju

chè l’ignuranza. Più si laca fà, più si ne appiglianu. I Corsi

sopra à tuttu. Eiu a sò. Ci sò natu è mi ci sò allevatu quì,

allora à mè nimu a mi hà da ficcà!

Pussibule ch’elli ùn avessinu mai vistu passà in furia

una vittura chì filendu lenta pè e finestre sbalancate una

fiumara di rock indiavulatu? È po, à l’incuntrariu, quand’è

vo site incagnatu in un ingorgu, à l’ora chì tuttognunu vole

rientre in casa soia, tandu ùn ete rimarcatu cum’ellu appacia

un pezzettu di musica classica? Ùn hè micca una fughjichja.

Sò verità vere. Si hè sempre sappiuta, ma oghje ci anu fattu

nantu i studii scentifichi. Anu fattu sperienze cù un simulatore.

123

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 123

Page 125: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

È e cunclusione sò più chè chjare: s’è vo avete un pezzu di

rap ind’è l’arechje, incalcate l’azzeleratore puru senza vulè.

L’anu fatta issa sperienza pè u mondu sanu, in Tokio, in New

York, in tutti i paesi. In Corsica innò, di sicuru, ed hè per

quessa chì ùn si sà à u ghjustu l’influenza di a pretesa musica

corsa nantu à i cumpurtamenti di l’autumubilisti. Spergu chì

u nostru pilotu ùn sente micca qualchì pezzu di “A Riglietta”

chì osinnò ci hè ancu da avè i penseri.

Ci anu ingagiatu l’IRM per capì i funziunamenti di u

cerbellu quand’ellu hè sottupostu à u stimulu di a musica. Di

prima anu trovu issi circatori in neurulugia chì saria u sistema

limbicu, quellu chì gestisce e nostre emuzione, à esse indiatu

in issu puttachju musicale. Hè per quessa ch’è no simu tristi

o alegri. U core dinù hè toccu è ùn ci hè da stupì si. U ritimu

cardiacu varieghja cù u scandu musicale. S’omu vole pruduce

una musica chì calmessi, ci vole ch’ellu sia u so ritimu vicinu

à u batticore di un omu à u riposu, trà sessanta è settanta

battimi à u minutu. Tè, ùn vogliu micca precipità l’affare, ma

ùn sò s’ella ùn hè micca custì a causa chì tuttu và cusì pianu

in u mondu di l’impresa è di u sviluppu in Corsica!

Ùn vale a pena à esse diplumatu in medicina per sapè

dui o trè affari semplici: una canzona, una meludia, un’arietta

qualunque ci ponu calmà o micca, perchè chì a meludia

porta nantu à l’ormone chì danu l’angoscia. Quand’ellu

accade un fattu angusciosu, è bè, si mette in ballu un

pacchettu di neuroni cun forma di amandula è quessu và à

stuzzicà ci l’ipofisa. Quella, tandu, mette à fà un’ormona

chjamata ACTH chì parte è ci tocca e ghjande surrenale.

Quesse cappianu u cortisole, l’ormona di u stress.

Un’ormona, o ghjente, chì accresce a quantità di zuccaru

dumandata à u fecatu in direzzione di i musculi, chì cusì si

pò fà fronte lestu lestu à u stress. Ùn videte micca a rela-

zione cù a musica? Hè evidente, quantunque: quandu omu

sente una musica serena, issa musica face piantà u mecca-

124

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 124

Page 126: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

nisimu amandula>ipofisa>ACTH>ghjande surrenale>corti-

sole>zuccaru. A vi diceraghju à l’accorta: un lamentu corsu,

un sirinatu è ancu u più di e paghjelle bloccanu l’amandula

di u cortex auditivu è l’ACTH pianta.

Allora, si capisce chì tutta a storia di i Corsi chì

averianu u donu di a musica sò discorsi dopu cena. Noi,

neurologhi, sapemu chì ogni cerbellu umanu di natura hà u

donu di a musica. Ancu quelli chì ùn ci capiscenu un’acca

di a musica sò capaci à disciuplicà un cambiamentu minimu

in un’aria: quessa hè stata studiata è stabilita in laburatoriu

è à chì ùn ci crede, l’invitu à vene à vede in u meiu, in Parigi.

Mi dumandu perchè chì mi facenu vene à mè pè i so

scontri musicali. O allora sò propiu gnoccari. Mi pare quan-

tunque chì tutti sanu, in Francia è in altrò, chì Paul Forte ùn

hè prontu à cuntà patarachje. Puru in u quatru di i

“Musicappuntamenti” annuali ch’elli facenu quelli di

“A Riglietta” à l’università di Corti! L’università in Corti!

Disgraziati, ma lachemu corre… Ch’elli ùn continu nantu

à mè per accunsente cù i so discorsi puzzichi. Li diceraghju

ciò ch’ella dice a scenza è basta! È à chì si ne hà avutu si

ne hà avutu.

U spostu ch’o li aghju preparatu hè di quelli semplici,

s’elli volenu capì. Avemu l’abitudine, noi altri spezialisti di

piglià paragoni faciuli è chì parlinu à l’intelligenza pratica.

I mo cumpatriotti parechje volte anu fattu vede chì l’intel-

ligenza, pratica o altra, a si anu lacata in corpu à a mamma,

ma vogliu crede, dui paragoni ammaniti i puderanu capisce

anch’elli!

In Parigi travagliemu regulare cù unepoche univer-

sità di i Stati Uniti. Barrattemu idee è risultati è e interpre-

tazione, spessu e femu in cumunu. Allora, aghju sceltu una

batteria di risultati chì sò capaci à schjarisce a putenza ch’ella

ti hà a musica in a nostra vita fisica è neurulogica.

125

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 125

Page 127: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Ci hè per indettu l’osservazione famosa oramai di un

psicologu australianu chì travaglia in America: fighjate chì

issu sapientone si chjama Schubert, è ùn hè micca una fisica.

Un tippettu, issu Schubert, ci simu scontri duie volte per

l’occasione di cungressi, è ci simu ancu fatti inseme un giru

pè issi caboulots di notte tempu. A cunnosce a musica, andate

puru. Ma in u travagliu hè u tercanu. In u 2004 hà stabilitu

certe sperienze chì si ne parla ancu oghje, quattru anni dopu.

Hè partutu da un’interrugazione basica: qualesse sarianu e

musiche chì ci porghjenu più emuzione? Allora, hà messu

à u provu unepochi di persone di accunsentu cù a sperienza

è po li hà fattu sente quattru cumpusitori classichi: Dvorak,

Strauss, Grieg è Rodrigo. I vuluntarii devianu insignà a

musica a più chì li dava gioia o tristizia. Hè statu Morningdi Edward Grieg chì hè venutu in testa di a sperienza.

Schubert hà cunclusu chì più u sonu hè cordu è i strumenti

parechji, più si infatta pussibulità pè un effettu pusitivu ind’è

l’ascoltu.

Un altru puntu ch’aghju da spiicà custindi hè u raportu

trà musica è sviluppu di l’intelligenza. A sperienza l’anu

fatta un gruppu di culleghi d’Inghilterra cun zitelli da 10 à

12 anni. Li anu postu quistione di aritimetica durante

15 minuti, cun duie manere: sia in un ambiente calmu, sia

cù in fondu a musica di Blanche-Neige di u cumpusitore

Satie. È bè chì si vede? I zitelli chì anu riflessu cù a musica

anu scioltu 36 prublemi invece l’altri solu 27. Spergu ch’elli

ci saranu parenti è prufessori di matematica à stà à sente.

Ne aghju unepoche cusì è videraghju secondu

cum’ellu reagisce u publicu. Ne spuneraghju di più o di

menu secondu s’elli capiscenu o micca u sensu di u mo

discorsu, ma ch’ellu si passi bè o micca, finiscu sempre cù

una riferenza più chè parlante. Hè un studiu digià anzianu

postu ch’ellu hè statu fattu in u 1993 in California. Anu

avutu l’idea di paragunà i risultati à prove di QI di persone

chì avianu travagliatu sentendu à Mozart è l’altri nunda.

126

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 126

Page 128: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

È bè, quelli chì avianu intesu issa musica trapassavanu l’al-

tri cun risultati mancu à pensà la! Allora videremu e mamme

corse cum’elle si anu da cumpurtà! Sinu ad oghje ùn

cunnoscu una situazione, in Europa, in America, in Africa

o à sù lu forche chì e mamme ùn si sianu lampate à botte à

cumprà tuttu Mozart! Cumu si spieca l’affare di e capacità

intelettuale rinfurzate sentendu a musica. Figuremu ci i

neuroni chì viaghjanu pè i so chjassi in capu à a ghjente. È

bè, duv’elli passanu i neuroni pare ch’elli scontranu altre

capacità cugnitive: u linguaghju, u calculu, a memoria, è

cetera. Allora hè semplice: l’ascoltu di a musica move isse

rete custì è isse altre cumpetenze ch’aghju dettu ne prufit-

tanu anch’elle. Ci hè un’altra ipotesi di ricerca chì mi piace:

hè ch’omu pensa chì u ritimu di u rispiru in funzione di a

musica varieghja, da più à menu rapidu. Certi ritimi cridimu

purterianu à u cerbellu un’ossigenazione massima è cusì u

QI durante isse stonde custì cresceria miraculi.

Bon! Finiscu sempre nantu à quessa a passata è vi

possu assicurà chì quessa face u so bellu effettu. Hè capita

chì sò esempii è cunsiderazione chì anu da scumudà. Sopra

à tuttu e cunsiderazione in quantu à u ritimu. Anu da fà mi

u musu quelli di “A Riglietta” ma ùn possu micca cambià

i dati scentifichi per fà piacè à elli. Videremu simplicia-

mente quante mamme metteranu à Mozart pè addurmintà i

ciucci o allora un gruppu o l’altru di quelli corsi. Micca

nomi, innò micca nomi. Ùn aghju micca da lacà mi purtà

ind’è quessa a trappula!

~~ ~

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 127

Page 129: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

U più chì mi face arrabbià quandu pensu à a passata

di issu piattatoghju di arme di cuntrabanda, hè chì mi saria

bastata à apre u libru Pesca è discorsi di Piscatori ch’o avia

compru sopra à locu. Di fatti, ind’è l’introitu, discrivenu U

Castellà è a so architettura è dicenu tuttu di u meccanisimu

di l’“O”, di a stanza secreta è di l’acqua chì si ne fughje pè

e canalette spantichendu l’affare cum’ellu hè. Cristone, issa

volta a mi aghju ficcata da per mè!

Oramai era chjara chjara. L’affare ùn era più solu di

scorre i criminali di a guerra compia, ma puru di inguccià

tutti quelli chì avianu apprufittatu di e circustanze è lanciatu

da tutte e bande u cumerciu fruttiferu di l’arme. À issa epica

custì, à puntu u trafficu di l’arme si era spartu in tutta a

regione è al di là. U territoriu sanu di l’anziana Iugoslavia

era diventatu un mercatu tamantu per tutti i trafficanti.

L’affari currianu sinu à in Macedonia. Custì, l’Armata di

liberazione naziunale (ALN), si era sviluppata in a zona di

securità terrania è parechji trà i so membri eranu anziani

cumbattenti di l’Armata di liberazione di u Kosovo (UCK).

Una parte impurtante di l’Albanesi di Macedonia eranu di

u LPK (Levizja Popullarë e Kosovës), u partitu puliticu di

manca chì à l’iniziu avia creatu l’UCK è ch’ella finanzava

a diaspora per mezu di u Fondu pè a patria (Homeland

Calling Fund). Ci era da dumandà si cum’hè chì si eranu

pussuti sviluppà i gruppi di attivisti albanesi drentu à a zona

128

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 128

Page 130: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

di securità cuntrullata da a KFOR (forza internaziunale d’in-

terpusizione è di mantenimentu di a pace). Una trà e spii-

cazione hè chì ci era vulsutu : prima ch’ellu caschessi

Milosević, i Stati Uniti vulianu destabilizà u sud di a Serbia.

I Serbi a pensavanu è l’Albanesi anch’elli, chì pensavanu

chì l’Americani eranu da a so banda è ch’elli pudianu fà

tuttu à so modu. Si dicia dinù chì u cumandamentu ùn vulia

mette à risicu e forze di mantenimentu di a pace.

Anu avanzatu parechje spiicazione pè rende contu di

e viulenze in Macedonia di ferraghju 2001. Si dice ch’ellu

si trattava di prutege a strada di a cuntrabanda di e sigarette

o un piattatoghju di arme chì ùn ci si pudia ghjunghje per

via di un pattu trasfruntalieru trà Serbia è Macedonia. Era

una pruvucazione di anziani paramilitari serbi in a regione.

Siasi chì siasi, a situazione era torbida è si vide affaccà à

Spričić ancu custì. Ùn stete tantu à spuntà ogni volta ch’ellu

schjattava un segnu di guerra. Allora noi ogni volta ch’ellu

si annunziava qualchì segnu di cunflittu, sapiamu ch’ellu

devia affaccà. È u circavamu.

Ind’è l’inseme ùn si sperava tantu di pudè ammaes-

trà a viulenza in issa parte di l’Europa. È ancu pensavamu

ch’ella si devia sparghje in tuttu u Mediterraniu, ancu in e

parte firmate à pocu pressu calme sinu à tandu. L’incertezze

di e fruntiere, e rete criminale è paramilitare, e pupulazione

rifugite o spiazzate intratenianu a guerra, à tempu à l’am-

bizione di i stati è l’interessi di l’impresarii di guerra chì

sanu duve suffià da accatizzà u focu.

Di prima avemu pensatu chì tuttu si devia ghjucà à u

Kosovo è chì a primura suldaghja di i marcanti di arme si

sarebbe fissata pè un pezzu in issu paese castigatu.

D’altronde e nostre spie è tutti l’indicatori di Hodier anu

signalatu chì da più à menu Spričić era custì. Sempre in

listessu modu : un’affaccata subitania è po più nunda, è

qualchì ghjornu dopu, si scupria ch’ella era stata fatta una

livresone di arme impurtante.

129

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 129

Page 131: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

À pocu à pocu Spričić hà mutatu – cumu dì? –…

statutu in e nostre ragiunati è in i nostri piani. Cum’ellu

disse Hodier un bellu ghjornu ch’ellu ci avia riunitu tutti in

u so scagnu in Parigi:

– Ce Spričić a pris du galon ! Ce n’était au départ

qu’un criminel de guerre parmi tant d’autres, mais il est

maintenant à la tête du trafic d’armes sur toute la région

Middle Europa, Adriatique, Balkans et Turquie. Un gros

bonnet ! Il faut mettre la main dessus ! Antoni, je vous le

laisse encore cette fois-ci, mais j’exige des résultats au plus

tard dans six mois !

Di prima mi sò à pena agrancatu nantu à a spressione

«

un criminel de guerre parmi tant d’autres » chì mi paria pocu

umana riguardu à tutte e vittime di a guerra, ma aghju lacatu

corre subitu chì cù Hodier, ou ça passe ou ça “crasse”

cum’ellu dice ellu, ùn li piacenu tantu i cari di mamma è mi

sò messu in cerca di Spričić à issa più bella. Aviamu misatu

tutte e nostre ricerche nantu à u Kosovo, ma u Kosovo à dì

la franca, ci hà stupitu è ancu à pena dillusu chì tutti i nostri

piani ci hè vulsutu à rivede li.

U trafficu di l’arme, s’ellu ùn ci hè cunflittu, hè capita

chì ci hè pocu da ruspà. Allora si aspettava ch’ella criscissi

a guerra interna di u paese è dunque ch’è no puderiamu

sculinà à Spričić è inguccià lu puru puru. Certi rinsigna-

menti ci avianu signalatu a presenza di i so agenti è tuttu

lacava pensà ch’ellu veneria frà pocu è noi pudè li mette a

trappula.

Ma e prime elezzione municipale libere si sò fatte in

modu demucraticu assai di ottobre 2000. I muderati di a

Lega demucratica di u Kosovo (LDK), cun direzzione di

Ibrahim Rugova anu fattu tombula. L’eletturatu cappiò i

candidati venuti da l’Armata di liberazione di u Kosovo

(UCK), cumandati da Hashim Thaci, per via chì i vidia ligati

cù a viulenza è a criminalità lucale. U novu rapresentante

130

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 130

Page 132: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

speziale di u Secretariu generale di e Nazione unite Hans

Haekkerup avia almanaccatu un quatru custituziunale adattu

per l’elezzione generale da fà si l’annu dopu è un cumitatu

iuguslavu di cuuperazione cù u Kosovo era statu creatu in

Pristina. I naziunalisti serbi i più stremisti eranu stati cusì

marginalizati è i Serbi di u Kosovo eranu incuragiti à parti-

cipà à a vita publica. Si eranu messe à l’opera forze di pulizza

internaziunale è lucale è un sistema ghjudiziariu si custruia

pianu pianu. A ripresa ecunomica si sgrunchjulia, e ricette

interne facianu 75% di u bugettu cunsulidatu in u 2001 è u

sustegnu di a spalluzzera kosovara à a Ricustruzzione facia

duie volte di più chè e subvenzione publiche.

Di siguru, tuttu ùn era micca bellu ma i segni di nurma-

lizazione eranu tandu à bastanza numerosi da fà fughje l’im-

presarii maiò di u trafficu di l’arme chì laconu issu mercatellu

mischinu à l’urganizatori lucali di a cuntrabanda. Ùn si sentì

più ammintà u nome da isse bande custì è Hodier ci fece

sapè ch’ellu battia da e parte adriatiche di l’Italia è chì,

secondu à ellu, ùn starebbe tantu à affaccà si più à punente,

in i nostri lochi, è perchè micca in Corsica, chì l’isula per

via di a so situazione geugrafica ma puru di u cuntestu geopu-

liticu, ti hà un’impurtanza maiò in issa cumbriccula di i

traffichi di l’arme.

~~ ~

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 131

Page 133: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Mi hà sempre fattu listessu effettu, quandu l’aviò passa

per sopra à a muntagna. Vecu isse coste, isse pendite cuparte

à castagni… Vecu à San Petrone è, da sottu a longa

Castagniccia, pagna è umbrosa… è mi pare di sente l’odore

di a filetta. Ùn mi stona micca i nostri vechji ch’elli ne aves-

sinu fattu u simbulu di a muntagna corsa è, in modu più

astrattu, l’idea stessa di l’anima di a Corsica è tutta a memo-

ria chì ci lega à l’isula è a terra nustrale. Ancu u presidente

di a Republica quand’ellu hè venutu à visità ci, ci hà felici-

tatu di sapè ci tene tutti attaccati à a filetta. Ùn si dice di

unu chì hà persu u cuntattu, ùn si dice: “Quessu, si hè scur-

datu di a filetta”? Hè cum’è un tradimentu, l’inghjulia maiò

fatta à a patria, e tradizione, a lingua, a cultura, u versu, a

manera stessa di… esse corsu.

Sò propiu di accunsentu cù issa manera di pensà.

Tradizione è… mudernità! Di un certu modu, per l’anziani,

a filetta era segnu di abbandonu, di lochi lacati senza esse

puliti per via chì ùn ci si pudia cultivà nunda. Invece a nostra

generazione hà travagliatu propiu è di a filetta, avà ne hà

fattu una risolsa.

Di quessa, ne sò più chè cunvintu. Sò sempre statu,

ma avà, da ch’o sò sottudirettore di CORSICASCRIZZ, ùn

mancu un’occasione di fà la sapè.

A filetta hè una cosa chì mi seguita è mi faci pensà

da parechji anni. In più di a nustalgia è di a manera ch’ella

hè ammintata in a literatura corsa sia di eri sia di oghje, in

132

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 132

Page 134: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Corti à l’università aghju pigliatu un diploma di valuriza-

zione di i prudotti naturali è custì, i prufessori chì in quantu

à mè idee originale ne avianu una tutte e morte di vescu, ci

avianu dumandatu di riflette cum’ellu si pudia mette in

valore un aspettu di a pruduzzione corsa. À chì pensava à

u casgiu pecurinu, à chì u caprunu, à chì u vinu, un altru e

presche è e pumate, un altru dinù l’apperitivu fattu in basa

à punte di sparaci maturi maturi. Eiu, per macagnà, aghju

dettu a filetta, ma a squatra pedagogica si hè ralegrata, mi

anu felicitatu è, una parolla pigliendu l’altru, ticchi ticchi

pianu mi sò trovu ubligatu di scavà l’idea è di fà ne cum’elli

dicia, “un protocollu di studii, di sfruttamentu è di valuri-

zazione”. Ùn vi dicu micca l’angoscia è u grattacapu, ma

ùn sò statu tantu à sbuccà. Ci vole à dì chì Patrizia, una

studiante in biulugia avanzata più chè mè – micca solu in

biulugia o in filettulugia, cridite la puru! – mi hà fattu scopre

e prupietà piatte di a filetta. Hè da custì ch’ella parte tutta

a storia di CORSICASCRIZZ. À u principiu a sucetà

l’aviamu chjamata CORSICASPRAY ma ùn sò statu tantu

à capisce chì issu nome ùn era micca cumerciale à bastanza

è dopu, cunsultatu un’agenza di cumunicazione emu sceltu

stu titulu quì. Trà missione, inchieste di rapresentazione è

di attitudine di a clientella, ci hà custatu l’ochji di un cris-

tianu, ma oghje l’affari vanu propiu bè. Patrizia hè dimen-

tata direttrice cumerciale cun raportu cun i pruduttori di

filetta è u laburatoriu di trattamentu di a materia prima. Eo

mi occupu sopra à tuttu di a valurizazione è per quessa girgu

u mondu sanu à fà e demustrazione, à spiicà e tecniche è à

insignà l’indirizzi è cuntatti di u nostru serviziu cumerciale.

Simu stallati in Campudondicu, à u pede di u San

Petrone, ma s’omu ci chjama pè un’intervenzione, in u lampu

ci spiazzemu duv’ellu ci vole, vintiquattru ore nantu à vinti-

quattru, è ùn ci hè nè festa nè dumenica chì tenga!

133

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 133

Page 135: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Quandu aghju dettu in cunclusione di a mo cumuni-

cazione, l’affare di u simbulu di a filetta, l’altru ghjornu à

u cungressu di Ecchisi, aghju vistu chì cascava male. Ci ne

hè statu ancu parechji chì si sò fighjati quasi cumu s’e era

scimitu di un colpu… Ma chì venia à fà issa idea di ammintà

un dettu in una riunione scentificucumerciale!

L’invitu si era fattu in giru à a quistione di cumu fà per

tene e candelle di l’acqua tondule, studià e so transfurma-

zione è sfurmazione, è po, quand’ella casca, l’applicazione

derivate. Pè i non spezialisti, parenu burle, ma sò quistione

impurtante per via di l’applicazione in u mondu di l’indus-

tria è l’ecunumia in generale. U gruppu CORSICASCRIZZ,

a nostra sucetà, hè ligata cù u CNRS. è dopu à Nizza, femu

un scontru in Carghjese chì principia luni. U tempu di passà

in paese è di ciuttà mi in una filicaghja vera. Quallà in

Carghjese, s’ella mi vene di cità u pruverbiu, spiicheraghju

megliu cumu ci vulia à intende lu. Ùn hè micca impurtante

pè u fondu di a mo cumunicazione fisica, ma ci tengu.

Da a filetta pistata, noi di CORSICASCRIZZ, ind’è

l’applicazione tecnulogiche di i studii fisichi ne femu una

pulveretta chì prutege l’acqua è chì tene chjosa ogni candella

in un inviluppu fine fine di un millesimu di millimetru. Di

siguru à vista di ochju ùn si vede chì simu in una tecnulu-

gia di quelle ultramuderne: CORSICASCRIZZ scumbatte

cun l’infinitesimale!

In i libri di i zitelli, quandu si vole dissignà una

candella di acqua, li si dà a forma di una lacrima, ma in fatti

e candelle di acqua sò tondule tondule. L’affare cambia

quandu a goccia intuppa in terra. Parte in pisticciuli. Allora

dui circatori si sò pigliati di passione pè isse candillucce

disgraziate. Sapete cum’elli anu fattu issu miraculu? Hè

custì ch’ella entre in ballu a pulveretta di filetta. Li ne

lampanu à dossu un zinzicu chì issa pianta pistata hè idro-

foba – vole dì chì teme l’acqua – è quelle candelle tandu ci

134

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 134

Page 136: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

vole à vede cum’elle ballanu, giranu è saltanu è ùn perdenu

mancu stampa a so forma tondula tondula. Nè si rompenu

nè incroscianu ciò ch’elle sfrisgianu. S’è vo e mettite pianu

pianu nantu à l’acqua, si ne stanu à gallu è ùn si anneganu.

Nantu à una tavula ùn si sparghjenu micca è ùn perdenu a

so forma sferica. S’è vo e punite nantu à una tavula in

scusesa, cambianu forma pigliendu vitezza è ne parenu

piccule cacaluette, ma ùn si rompenu è s’è vo rimettite à

livellu a tavula, ripiglianu a so forma. Più sò chjuche più

vanu in furia. Hè una cosa propiu spettaculare.

Bona, ùn ci vole micca à crede ch’elle ci interessanu

solu per via ch’elle vanu in furia o più pianu. Avete capitu

chì ci interessa a capacità ch’elle anu isse chiccare liquide

di move si. E pudemu utilizà in biochimica, per fà l’analisi

ADN pè indettu, per fà microreazzione chimiche è dinù per

traspurtà piccule quantità di liquidu senza perde nunda. Hè

per quessa chì a filetta, per mè è pè a ghjente di CORSI-

CASCRIZZ ùn hè mancu à pena robba à l’anticogna.

L’applicazione ch’è no li prevedimu oghje ùn sò nunda di

pettu à quelle ch’è no pudemu induvinà è prevede per

l’avvene. Andate chì s’ella ci riesce, femu tombula!

CORSICASCRIZZ hè, cumu si dice oghje, un inseme

cumplessu. Ind’è a nostra sucetà, à cantu à quelli chì cercanu

à ingutuppà a goccia di acqua cù u so bellu inviluppu di

filetta pistata, ci hè un altru gruppu di circatori chì cercanu

esattamente u cuntrariu. Provanu tutti i prucedimenti chì

ponu fà rompe è sparghje u più in furia pussibule isse gocce

liquide. Ùn sò s’è a ghjente in generale pensa quant’elli sò

dannifichi i salti fatti da a candella quand’ella intuppa un

pianu solidu ed ùn rompe! Pare cusì una cosa di nunda, ma

issa prupietà fisica hè una calamità ecunomica, eculogica,

suciale! Ùn ridite micca è pensate quand’è vo pulverizate

un insetticidu o un pesticidu, un erbicidu! E candelle di issu

prudottu, quand’è vo e pulverizate, chì facenu? Saltanu nantu

à e fronde duv’è vo e pulverizate è cascanu in terra! È custì

135

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 135

Page 137: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

ùn ghjova à nunda, u prudottu! Hè faciule à capì perchè:

una fronda, un vegetale qualunque, cum’è a filetta ch’o dicia

prima, di natura hè idrofobu! Ùn ridite micca, vi dicu! Issu

dannu, l’avemu misuratu è oghje pudemu accertà chì e

pulverizazione fatte cusì frazanu 80% di u prudottu per

nunda! Cunsequenza: ci vole à pulverizà parechje volte;

altra cunsequenza: u trattamentu di una racolta qualunque

costa duie o trè volte di più chì s’elle ùn saltessinu e candelle

è face duie o trè volte di più di pulluzione!

Allora, noi, à CORSICASCRIZZ avemu messu in

ballu un prugrama particulare chjamatu “U saltu di a

candella”. Ùn simu stati tantu à truvà a manera di caccià

issu pocu è tantu di energia ch’ella hà a candella! Hè faciule

à capisce:

Quandu una goccia tocca una superficie qualunque,

ci vene nantu cù una certa vitezza, vene à dì una certa ener-

gia. Di prima si sparghje chì subisce l’effettu di a gravità,

ma dinù si ghjova di l’energia di a so falata, si racoglie cun

tutta a so forza è si riface tondula, ed hè cusì ch’ella salta!

Hè chjara: per impedisce issu saltu di a candella, ci vole à

strughje li a so energia subitu ch’ella atterrisce. Sapete ciò

chì ci vole à fà? Ficcà li drentu un zinzicu di zuccaru! In

fatti hè una sustanza chjamata “gomma di guar”. Hè un poli-

saccaride strattu da una pianta racolta in i deserti di u

Pacchistanu. Hè un prudottu cumunu assai chjamatu cyamo-pisis tétragonoloba taub. Omu si ne ghjova da additivu

alimentare. Quand’ella atterrisce a candella, e mulecule di

a cyamopisis tetragonoloba taub, centumila volte più maiò

chè e mulecule di a candella, si sciaccanu è si spiananu

subitu longhe tirate è sparghjendu si, si tiranu cun elle tutta

l’energia di a candella di acqua. A candella hè fiacca. Energia

ùn hà più. Si hè pussutu ritrattà issu muvimentu. A candella

inzuccarata a li prova, si stinza à pena cumu s’ella vulessi

saltà, ma aùh! Ùn ci la face. Hè fiacca a candella, piglia è

ricasca… à bona notte, ùn si ne parla più!

136

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 136

Page 138: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

L’affare hè naturale è propiu semplice. Ùn vi dicu

micca ciò ch’ellu hà toccu u tippu chì hà trovu a minichi-

chja! Hà depusitatu u brevettu è avà ùn travagliu più! Li

riporta ùn sò quantu. Oghje, pè u mondu sanu, tutti l’agri-

cultori chì volenu fà ecunumie è avè rendite più impurtante

usanu prudotti cun candelle inzuccarate.

In un certu modu, aghju l’impressione di sparte

qualcusella di u so successu. Sò eo chì u li aghju insignatu,

u colpu di a cyamopisis tetragonoloba taub. L’aghju dettu

in burla ma ellu l’hà pruvatu in veru. L’idea, l’aghju avuta

eo, è u dinaru tocca à ellu! Hè cusì! Hè a ghjustizia di u

nostru tempu. Ma ùn aghju da esse cusì scemu à fà li u musu

o à rimpruverà lu. Basta ch’ellu ci mantenghi a cuncessione

di u so brevettu torna un paghju di anni. Intantu, avemu

messu in ballu, à l’appiattu “A candella di ribattula”. Hè un

prugrama di seconda generazione. Di quelli pudenti! Sarà

quessa a mo vindetta.

I nostri chimichi anu vistigatu a cyamopisis tetrago-noloba ficca taub2. Trenta volte più pudente, è in più ch’è no

caccemu da un fruttu propiu inzuccaratu! Induvinate? A beata

castagna! Anderà à piglià si la in… India o Pacchistanu, ma

noi ci staremu in casa, in Castagniccia! È faremu tombula!

Simu quasi sbuccati… Cinque o sei mesi di ricerche

cumplementarie, una trimisata pè e validazione, un annu pè

l’applicazione è u pianu di cumercializazione è tandu, scade

u cuntrattu cun ellu! U mi ti vecu digià chì si affacca fieru

è stupidu:

– Allora, u rinnuvemu issu cuntrattu di “U saltu di a

candella”?

Ed eiu, senza frizzione alcuna:

– Salta puru a finestra è tira ti l’usciu chì entrimu in

l’epica di a ribattula!

~~ ~

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 137

Page 139: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

A prussima volta ch’elli mi invitanu pè qualchì serata

puetica, ci vò solu! Ne aghju una techja di esse ubligatu à

fà mi la cù issu Petru Pietri. In puesia, ci capisce quant’è

mè in astrunumia. A prima volta, hè vera ch’ellu avia

almanaccatu tuttu cù u so parente Sebović, è ch’è no avemu

impruvisatu un cantu in paghjella cù un certu Lukić, chì

l’hà imparata in Corsica tanti anni fà. Issa volta custì, và

bè, ma dapoi, a ghjente anu capitu chì dimensione ch’ella

avia a puesia di Paulu Paoli.

Simu culleghi, và bè, ma micca cundannati à esse

sempre appiccicati unu cun l’altru. Ùn mi dispiace micca

chì u tippu chì hà arrigistratu i biglietti li abbii datu un postu

à u rangu dopu. Mi permetti di rispirà à pena chì osinnò

l’aghju sempre à dossu.

À l’università, hè nurmale ch’è no ci vechimu postu

ch’è no travagliemu inseme. Ma fora?! Mi criderete ch’ellu

ùn ci hè più manera di fà un passu di fora senza avè à pressu

issu appiccicamanu custì? Dice ch’ellu ùn hè colpa soia, chì

sò l’urganizatori di i scontri puetichi chì ci volenu invità

tremindui à tempu, ma ci credu pocu. Sarà piuttostu ellu chì

ùn si sente micca siguru. Allora hà trovu issa manera custì.

Eiu, Paulu Paoli, sarebbe cundannatu à fà lume à Petru

Pietri?

Rimarcate, da una banda, u capiscu. Hè logicu ch’ellu

cerchi à fà si accumpagnà da un pueta ricunnisciutu, chì hà

138

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 138

Page 140: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

una certa qualità è chì li ghjova, per cusì dì, di carta di visita.

Senza esse vanu, ci vole à capì chì s’ellu si presenta solu à

mezu à pueti celebri è rinumati, a diferenza di qualità salta

à l’ochji salta!

Mì à quessu! Face un pezzu ch’ellu mi feghja… ùn

sò ciò ch’ellu hà issu tippu, ma aghju l’impressione strana

ch’ellu mi fighjuleghja. È in più mi pare di cunnosce lu…

Soca sarà qualchissia ch’o aghju scontru in una serata lite-

raria? Aùh! In tutte e manere, pare più un manuale chè una

persona di arte o di scrittura… O allora hè un giurnalistu…

Mi hà ricunnisciutu è mi hà da dumandà per fà mi un inter-

vista è una fottò. Andate à sapè, ma quantunque, mi pare di

avè lu digià vistu…

Di siguru, à Pietri, di esse accumpagnatu da un pueta

di nomina, male ùn li ne pò fà… Hè per quessa chì sò

persuasu chì quandu omu u chjama per piglià cuntattu, ùn

stà tantu à insignà u mo nome. U solu fattu di dì “Paulu

Paoli” oramai deve esse cum’è una ricumandazione. Mi

pare ghjusta: a dicu senza vanità, ma mancu per fisica.

Simu una piccula literatura è ùn ci hè pretensione

alcuna ad avè di pettu à e grande è i nomi maiò di a puesia

cuntempuranea, ma da un’altra banda, ùn ci hè da veste si

cun falsa mudestia. Ci vole à ricunnosce ciò chì hè, puntu

è basta! S’è vo dite Paul Jottard, Joseph Quentin, Angelo

Lepidorni è Luis Gamonedda, sapete ch’elli sò i pueti più

rinumati in Francia, Italia è Spagna, ma dura un annu, quis-

tannu solu. Anu vindutu millaie di copie di e so racolte

puetiche, ma quistannu è basta! Un altru annu, s’ella casca,

u publicu mancu u so nome ùn saperà più! Sò tamante e so

riescite quandu elli anu u successu, ma dopu ci hè a cuncur-

renza chì ùn stà tantu à vene li à l’erze, è tandu, addiu robba

nostra!

Ùn ci hè persona chì faccia più pietà chè un scrittore

chì hè statu à u top di e vendite naziunale è internaziunale

139

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 139

Page 141: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

un annu è chì dopu, hà da pruvà à mantene si custine. L’annu

dopu si piglia a so prima mustacciata. Hà modu à annunzià

l’esciuta di u libru, a casa editrice face tutta a riclama chì

ci vole, u scrittore ellu stessu si sente cun tutta una rete di

scole è và à fà i scontri cù i liceani, ma aùh! Soldi ghjittati!

U successu, quand’ellu hè sparitu, andate voi à corre li à

pressu. Allora i viderete issi disgraziati chì di prima schjop-

panu di disprezzu è superbia, è po à l’ultimu si ne vanu à

chere a limosina di una lettura, una parolla, un sguardu o

un mottu… puru di mentu solu.

U più chì face pena hè quand’ellu ci hè una seanza di

dediche urganizata pè u publicu. Tandu si vede propiu chjaru

quale hà successu è quale l’hà avutu, ma oramai ùn l’hà più.

À un tavulinu a ghjente face a coda pè fà firmà u libru ch’ella

hà compru, invece à tutti l’altri, ci sò i pueti eri cun successu

è oghje cun nustalgia, ramaricu è pentimenti. A più parte

piglianu tandu a so faccia scunsulata, cum’è una quatrera

di casa falata, o allora ti anu a risetta amara di quelli chì

strazieghjanu à piattà l’agrore chì li si rode a curatella. Trà

quessi ogni tantu ci ne hè unu chì ùn la pò più superì. Tandu

piglia è si pesa è dice chì nunda và bè, chì a puesia hè trat-

tata cum’è una merda è i pueti cum’è stronzi, ghjura è

perghjura chì s’ellu fussi solu per ellu, si starebbe zittu è

basta, ma ch’ellu hè una quistione di onore è di dignità,

ch’ella hè l’ultima volta ch’ellu si laca ingannà è chì, postu

ch’ellu hè cusì, ellu piglia è si ne và.

Oramai simu avvezzi tutti è nimu dice nunda mentre

ch’ellu scappa butulendu o tirendu i mughji addisperati

segondu u so caratteru.

Hè propiu per quessa ch’o sò felice di ùn esse un

autore à successu. Hè per quessa chì ùn aghju mai datu à

stampà l’opera ch’o pudia dà. Micca nunda, ma ùn mi vogliu

micca mette in quessa a nassa! U successu, nè u cercu, nè

u bramu, nè l’aspettu. È possu ancu dì chì mi ne malfidu è

ch’ellu mi face a paura. Ùn l’aghju mai detta à nimu chì mi

140

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 140

Page 142: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

piglierebbenu per un scemu, ma a vi ghjurgu: hè per quessa

chì ùn aghju mai publicatu. Iè per ùn avè micca successu.

Per paura di esse un pueta disgraziatu dopu à esse statu un

pueta festighjatu!

Hè sigura chì s’o avessi accettatu di publicà e mo

puesie, sarebbenu state un successu, macaru per più di un

annu, ma ùn aghju accunsentutu à mette mi à issu periculu.

Spergu avà ch’è vo averete capitu quantu ellu mi

dispiace di esse sempre accuppiatu cù issu Petru Pietri. Ellu,

hè tuttu u cuntrariu. Hè per quessa ch’ellu mi annerva à

veru. Micca nunda, mi porta rispettu è ancu ammirazione à

ciò ch’ellu dice è à ciò ch’o vecu. Ma sò e so idee. Allora

custì, dice e cose chì mi facenu bolle u sangue.

Ellu, Petru Pietri, hà una primura è una sola. Cerca

ch’è no siamu publicati. Tradutti. Cunsumati urbi et orbi.

Da folle tamante di editori maiò chì si rumperebbenu e corne

pè avè i nostri libri publicati. Infine, i soi i libri, disgra-

ziatu… D’altronde, a ricunnosce da per ellu è mi dice spessu:

– Ancu di grazia ch’è vo ci site voi – li aghju dettu

centumila volte di dì mi di tù ma ùn ci la face è mi dice di

voi… – à rapresentà a puesia corsa à u strangeru. Senza a

vostra opera, u vostru versu cusì persunale, a cunniscenza

ch’è vo avete di i currenti maiò di a puesia universale, sareb-

bemu un gruppu minore, senza apertura à l’internaziunale.

Eiu, chì possu fà? Mi stò zittu chì ùn possu dì nè di

sì nè di nò…

Ma chì circherà quessu, à la fine, issu tippu quallà?

Ùn ci hè manera ch’ellu feghji in altrò? Mi possu sbaglià,

ma pare ch’ellu mi survegli! O à mè, o à Pietri, ma avà ne

sò siguru: ci surveglia… Tè, femu e corne chì ùn si sà mai!

~~ ~

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 141

Page 143: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Si hà modu à dì, sò firmatu corsu malgratu l’anni, a

luntananza è i mendi altrui. Quand’ellu si hè statu allevatu

cum’è mè, trà fucone è siccareccia, rimpianendu in collu à

mamma in un’aria zeppa à cultura, ùn ci hè penseru ch’omu

si ne pudessi scurdà. Soca mi ne saria statu à l’appossu di

a nostra cultura tradiziunale è pasturigna s’elle ùn ci fussinu

stati i cambiamenti purtati in Corsica cù u sviluppu di a vita

in cità, u prugressu è a ruina prugressiva di l’ecunumia pastu-

rale. “L’affare fubbe di notte e non ci si vedeva” disse u

Lucchese. Di fatti, ùn ci avemu capitu nunda. Era a nostra

disgrazia è l’avemu pigliata pè una prumessa di felicità.

Era un bellu pezzu ch’è no ùn ci cacciavamu più i

pedi. Situazione pessima per l’agricultura lucale è i pastori

in particulare. E regule nove sanitarie pè i pruduttori di latte,

a pressione di tutte isse voce chì ammintavanu u prugressu

è a civilizazione di i sciali più bella chè quella di u sforzu,

via tuttu tuttu purtava i mo genitori à vulè cappià e faccende

antiche di u mistiere pasturinu. Una successione di casti-

ghi, parechji animali brusgiati in i fochi tamanti di u 1960

detenu a mossa è precipitonu a decisione. Venderebbenu e

bestie, lacherebbemu i stazzi è falerebbemu à stà in

Ghisunaccia. I soldi di a vendita permetterebbenu di arran-

già una cria a casarella lacata ci di famiglia. Mamma ande-

rebbe à spazzà, lavà è stirà ind’è u nutare Benedetti. Babbu,

qualcusella truverebbe sempre à buscà. Un travagliucciu à

142

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 142

Page 144: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

stonde, in issu paisone messu in pienu rinnovu da a venuta

di i pedineri è po i soldi di a SOMIVAC.

Chì ghigne ch’elli anu! Quantu à mè, tutti pinzuti

ind’è st’aviò! I Corsi, ùn la sò, ma ci hè qualcosa chì ci dice

subitu subitu ch’elli sò Corsi! U tippu quallà, cù u so Nice-Matin spartu chì si para tutta a piazza ellu, issu tippu hè

corsu, ma ci hè qualcosa chì dice ch’ellu ùn hè micca cum’è

l’altri! Hà qualcosa à dossu, ùn la sò, pare stranu… Femu

e corne chì ùn si sà mai…

Deviamu tuccà u prezzu di a vendita. Eramu tutti

cuntenti è felici, ma eiu innò! Anu fattu a festa durante trè

ghjorni, vistu chì babbu era, credu, a prima volta di a so vita

ch’ellu li vinia tantu dinaru in stacca. Mamma, chì sapia, è

po e mo surelle, à dì la franca ùn eranu cusì alegre chì e

femine sanu sempre, in qualsiasi sucetà ch’omu e feghji,

chì un pacchettu di soldi ùn hè segnu nè di ghjustizia nè di

ghjudiziu. Ma e femine ùn devianu dì, è ùn anu dettu parolla.

Ci vulia à ralegrà si è fubbenu alegre.

Babbu avia fattu vene tutti quelli chì ellu cunsiderava

amichi è parenti, ed eranu una bella truppa. L’avvenimentu

era di quelli chì si devia festighjà. È fù festa panò ùn sò

quanti ghjorni à fila. Si spachjò in pocu tempu u pocu chì

era ammanitu in casa. Tandu si partì in Bastia chì i soldi

eranu ghjunti in banca. U fattore avia purtatu u dispacciu

chì a dicia. Babbu a disse à l’apperitivu è ùn manconu l’apos-

tuli da prupone li di accumpagnà lu, ùn fussi chè per fà li

scorta è assigurà i soldi ricevuti. Ùn sò perchè ne fù decisu

in modu tuttu altru è mi vense à mè a carica è l’onore di

seguità à babbu sinu à in Bastia è curà chì i soldi fussinu

purtati in casa in cundizione.

Di l’epupea chì ci purtò da Fiumorbu à in Bastia è

ritornu, ùn mi arricordu nunda, o hè megliu ch’o mi ne scur-

dessi per sempre. Fecimu l’arretta in tutte e poste ch’ellu si

era fattu u babbu longu à a so vita di pastore chì a strada

143

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 143

Page 145: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

per Bastia era, per cusì dì, l’infilarata di tutti i piacè è di

tutti i vizii sinu à a destinazione finale, ogettu di brame è

vituperii. Soca era stata mamma à impone a mo presenza

in issu viaghju, da fà chì u maritu si tenissi una cria, per

rispettu di sè stessu è di a famiglia. È di fatti più chè e solite

sciumbrine ch’e vidia in Bastia ùn ebbi altru da rimarcà.

Invece a nostra visita à a banca hè un fattu ch’e purte-

raghju sempre sempre scrittu in a memoria. Ùn hè nè u

decoru nè a ghjente chì mi fermanu impressi oghje dopu à

tanti anni passati. Hè babbu. È po u casceru chì face l’attu

di ricusà a mancia di u bigliettu ch’ellu li porghje babbu.

L’omu face di nò è babbu insiste.

A faccia sbianculata di babbu è u tremulu di e so mani

quandu u casceru li conta dui miglioni di franchi in biglietti

di mille. L’altru restu, dopu, mi ne arricordu pocu è micca,

vistu chì, cun l’anni chì ci sò passati nantu, si cunfonde cun

tutte e storie stalvate in famiglia o in paese è chì unu li vene

un attaccu senza prevene di nunda è ch’ellu stà infermu è

feghja, stupitu, pè a finestra di a camera è po, ogni tantu, li

scappa un mughju orrendu chì ùn si sà s’ellu hè propiu ellu

à avè lu lentatu ind’è l’aria intrunata.

A sera ch’è no simu turnati in casa, cù u pacchettu di

miglioni è babbu intrunatu, sò scappatu. Aghju pigliatu a

machja è ci sò firmatu un mese sanu, luntanu da tuttu.

Ci ne hè passatu tempu nantu! Mi pare cusì à mè, ma

s’o ci pensu una stonda, ùn hè tantu miraculu ! Hè a vita di

tutti i Corsi di a mo età. Ci vulia à barcà u mare è basta.

È po s’ellu si và à circà, ùn aghju da lagnà mi mancu à pena.

Sò rientratu à bastanza prestu è aghju a mo bella situazione

in e tecnulugie nove. S’è babbu è mamma mi vidissinu, sò

sicuru ch’elli sarebbenu fieri di u figliolu.

~~ ~

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 144

Page 146: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Innò, mai l’averia pensata. Li aghju datu tuttu. Tuttu.

I mo penseri, e mo gioie, e mo speranze. I mo ghjorni di

travagliu è quelli di riposu. Tuttu li aghju offertu. Antone

Santunoni, vai puru! Bellu acellu, quessu custì! A mi hà

ficcata tantu tempu ma oramai, ùn mi ci piglia più. Innò, hè

ingrandata, Agnès Legrand. Si hè fatta ingannà, ma oghje

hè finita.

‘Llu sgià cecu, cum’ellu a mi hà sappiuta vende. Sò

dui anni ch’ella dura a cumedia! Micca dui ghjorni, dui anni

pieni. Dui anni à aspettà u mumentu pè un passa è veni trà

Puretta è Nizza. Hè chì hè prudente u tippu… S’ellu mi era

statu à sente, ci palisavamu subitu. U nostru amore ùn ne

valia un altru? Mi dicia di e dificultà, i culleghi sempre

pronti à diciulà à l’appiattu, a diferenza di età è tuttu l’al-

tru restu…

È chì primura possu avè di issi culleghi custì, tutti

falsi è viziosi? Trè scagni à manca, trè scagni à manu dritta.

È bè, ind’è issu curridò, ùn ci hè un latu per lavà l’altru!

Roger Saussois, directeur du contentieux? Ùn si piglia

pè una merda, è puru deveria chì di più ùn vale. Senza ride,

un ghjornu ch’e circava un cartulare, sò entrata à l’impru-

visu in u so scagnu. Cridia chì ùn ci era nimu. Sò entrata.

È l’aghju vistu subitu di fronte à a porta. L’ochji sburlati.

Di stupore di vede mi custì davanti à ellu. Era stracquatu

nantu à u so scagnu. U musu nantu à u scagnu è à culu in

145

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 145

Page 147: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

l’aria. E braghe falate. À dossu u tippu chì li facia u so affare.

Vergugnosi! Ùn aghju nunda contru à i pedè, ma quan-

tunque! Mi sò intesa cullà una risa scema ma mi sò tenuta.

U mo sguardu hè venutu subitu nantu à unu di i cartulari

ch’elli avianu lampatu è spapersu in terra, per via di a so

furia accanita. Avia fattu una cumedia scema a vigilia, chì

issu cartulare valia l’oru, ch’ellu era un affare di primura,

ch’ellu ci ghjucava a so piazza… È bè, avà, di pettu a u so

viziacciu, u cartulare era un stracciu, strufinatu in terra,

calpighjatu è stracciulatu à misura ch’elli ci ballavanu nantu

in cerca di u so piacè calamitosu.

À cantu ci hè Henri Castriglieri. Cun ellu ci vole à fà

pianu. Stà cù a mamma. Ci vole à parlà li pianu è senza

bruscà lu. Chì osinnò casca subitu malatu è vi pone un congé

per trè mesi. È tandu, a mamma chjama tutti i ghjorni à dà

vi nutizie di a so salute. Hè male ma passa. Pianu pianu. Hè

statu sempre un zitellu delicatu. Allora hè capita chì l’anni

ùn arrangianu nunda. Li ci vulerebbe una donna bè. Chì

diventerà quand’ella sarà sparita ella? Oimè, oimè, u so

ciucciu caru. Ùn vogliu micca passà in casa un di sti ghjorni?

À piglià un caffè? Li farebbe piacè à u so Henrinucciu. Li

parla spessu di mè. Ùn mi cunnosce micca ma à a voce sente

ch’e socu dilicata anch’eiu. Cum’è u so figliolu…

Hè un’eccezzione Antone Perfetti. Di pettu à l’altri

ùn ci hè nunda à dì chì porta u so nome in capu. Infine,

dicenu ch’ellu si tene cusì chì ùn hè micca sempre statu cusì

chjaru, à ciò ch’elli dicenu. Vene da a regione PACA. In

Marseglia, credu, duv’ellu avia un postu impurtante. Quì,

li facenu fà un travagliu chì dipende direttamente di u cunsi-

gliu generale. Allora, esattamente ùn si sà nunda.

Nurmalamente ùn deverebbe micca esse quì, ma ci hè. Ùn

cerca à nimu è face mottu à tutti. Curtese è discretu. Perfettu.

L’altri trè, da l’altra parte di u curridò parenu fratelli,

parenu… Sò… cumu possu spiicà?… ùn la sò, sò ammi-

nistrativi. Funziunarii via. À mè mi annervanu, perchè chì

146

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 146

Page 148: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

s’è vo li devite dumandà chercosa, è bè, ùn vi diceranu mai

di nò. Hè una manera di fà è di esse. Ùn dicenu mai di sì,

ma mai dicenu di nò. Allora ùn si pò sapè. L’aghju tutti è

trè messi à u provu è tutti è trè, aghju vistu ciò ch’elli valianu.

Pocu. Poca robba. Poche chjarasge. Sò sempre in traccia di

pisulà ciò chì si face è ciò chì si dice. Parlanu cum’è libri,

ma cum’è libri di conti o di regulamentu. Dumandate li cher-

cosa nantu à un creditu cum’ellu si pò avè, a scadenza di e

tratte da pacà è a scala di i rimborsi, allora vi anu da fighjà

cun l’ochji di l’amante quand’ellu feghja a so innamurata

è ch’ellu a si vuleria incagnà in carchì scornu per fà li vede

ciò ch’ella puderia guadagnà s’ella piazza e so brame à tantu

per centu. Per elli, ùn contanu chè i conti, i prufitti è i torna-

conti di i nostri patroni. Quand’ellu spunta un sceffu, tandu

ùn sò più fratelli! Sò picci sò! Ùn conta più nè taglia, nè

culori di capelli, nè età nè nunda! Sò tali è quali unu cun

l’altru: listessa risa sgrignata, listessu musu tuttu risa, listesse

parolle di leccaculu! Quelli a sanu ch’elle sò pantumine è

falsità, ma i lacanu fà. Li piace. Li piace à vede li chì si

ghjimbanu, chì si rinchjinanu è chì li facenu carrezze chì vi

ne vene u rossu in faccia da tantu impudore è bassezza.

Parechje volte l’avemu ancu visti, i patroni, chì i mettianu

à u provu da sapè sinu à chì puntu di allusingu ch’elli pudianu

falà. È bè, ad ogni volta, più li si cheria bassezze è più quelli

trè leccaculi si sò calati à liccà.

Allora, hè per quessa, chì Antone Santunoni, mi ne

avvecu oghje, quand’ellu l’hà vulsuta, ùn hà straziatu tantu

à ingannà mi.

Bastava à fighjà lu, quantunque, è mi sarebbe avvista

subitu subitu ch’ellu valia pocu. Chjucu, cù u sguardu di i

falsi, chì ùn vi feghjanu mai in faccia, sempre in traccia di

mastucà qualchì culpacciu è u so pezzacciu di steccu di orga-

nizzu chì li face i denti gialli, ma ùn face nunda chì vistu

ch’ellu ùn ride mai, i denti ùn li si sgrignanu mai. Hè chì

ùn fuma più dapoi ch’ellu li sente u core. Di sicuru face un

147

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 147

Page 149: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

regime severu è tutta a so vita hè stretta in curreghja cum’è

a so persona sana sana.

Devia tene l’ochji aperti è vede lu tale è quale cum’ellu

hè, ma l’aghju vulsuti chjode. Dice ch’ellu hè cusì l’amore.

Sarà l’amore o l’altru restu, ma l’aghju chjosi è sarrati bè

dui anni è un mese. Sinu à eri chì tuttu si hè palisatu di un

colpu.

Era a prima volta ch’e avia bisognu di un cunfortu.

Un appoghju, un sustegnu. Un’arechja chì mi ascultessi una

cria è cherchissia chì mi aiutessi à purtà u pesu di a pena.

Petru Pelegrinucci era tutta a mo famiglia. Era più chè un

ziu. Era statu u babbu chì ùn aghju mai cunnisciutu, ‘llu

sgià cecu, chì ci hà lasciatu, à mamma è à mè, subitu dui

ghjorni dopu ch’e fussi nata. Eiu, credu pocu à u sangue. I

sentimenti sì, u sangue innò chì pudete esse figliola di un

omu bè o di un galiottu è tandu, a libertà hè di sceglie qual’è

vo site, quale’è vo tenite caru è qual’è vo ùn vulete più vede.

Allora, u mo veru babbu hè statu Petru Pelegrinucci. Micca

l’altru, quellu chì mancu u nome vogliu ammintà. Ùn esiste

più. Ùn vogliu sapè s’ellu esiste, s’ellu hè vivu o mortu, o

s’ellu campa, s’ellu stà luntanu o vicinu vicinu. Hè chì pò

esse unu o l’altru. N’importa quale. Ùn ci vogliu micca

pensà chì osinnò mi hà da vene cum’è d’abitudine. Listessu

suspettu. Mi accade certe volte chì à rombu di pensà ci, vene

un mumentu chì sò cunvintu ch’o l’aghju à cantu. Vicinu.

Sentu ch’ellu spatanscia. Rispira forte è puzza. U sudore, a

sigaretta, a vinaccia. ‘Llu sgià cecu. Puzza chì impesta! ‘Llu

sgià cecu: babbu puzza chì impesta! Innò, innò ùn hè micca

u mo babbu! U mo veru babbu hè statu Petru Pelegrinucci!

Babbu ùn si ne hà chè unu, ùn hè vera? …

S’ellu si và à circà, tuttognunu pò esse u mo babbu…

Questu quì, chì feghja in bisbò… Pare ch’ellu survegli à

carchissia. Face quellu chì hè spenseratu, ma s’omu u feghja

bè, si rimarca chì di quandu in quandu, u so sguardu và

sempre à intuppà ind’è listessa direzzione: duv’ellu ci hè

148

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 148

Page 150: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

issu tippu capiraschjatu, fermu è mutu. L’omu leghje u giur-

nale. L’aghju rimarcatu da ch’è no simu partuti chì avia

digià spartu u so giurnale. Nice-Matin, per quessa, hè un

giurnale praticu per unu chì si vole piattà, percò in quantu

à mè, giurnali più grandi chè quessu custì ùn ci ne sarà…

Iè, u tippu si piatta è l’altru u surveglia… Sarà un pulizzeru

in serviziu chì seguita un malfattore chì vene à piattà si in

Corsica durante un certu tempu. Dà si u tempu di fà chì

nisunu ci pensi più.

È babbu, ùn sarebbe issu pulizzeru? Aùh! Ùn và micca

chì u mo babbu mi hà sempre dettu mamma ch’ellu ùn valia

nunda. È po questu quì hè troppu giovanu. Babbu, s’ellu

campa sempre averà i so settanta anni è questu quì, più di

cinquanta ùn hà! Rimarcate chì in a pulizza, cù u penseru

ch’elli anu sempre sempre in cuntinuu, ùn pensu micca

ch’elli pudessinu parè più giovani chè a so età. Piuttostu u

cuntrariu sarà!

L’altru quallà, l’età l’averebbe, ma ùn pò esse ellu chì

sò e prime classe. L’ottessa hà tiratu a tendinetta è ùn si

distingue più tantu da prima à segonda classa, ma sò e prime

classe. Pacanu più caru è sò servuti megliu. Infine, hè più

per figura chè in veru, perchè chì i so bichjeri di suchju di

aranciu micca frescu, mi ne infuttu pocu! Ùn sò eiu chì ande-

rebbe à spende dece per centu in più pè un bichjeru di suchju

di merda. Babbu, in prima classa?! Vulete ride o chè? Mancu

à pensà la ch’ellu viaghji in prima classa! Nè in segonda! U

solu viaghju ch’ellu possi fà, ‘llu sgià cecu, hè in u bichjeru

di vinu. À sente à mamma, ùn si passava un ghjornu senza

ch’ellu avessi sciumbratu à perde ne u so sensu è l’equili-

briu. Briaconi in prima classa, ancu quessa vulerebbe vede…

Perchè, per tuttu u restu puderebe esse ellu… L’età,

di sicuru, è po a sumiglia! Segondu u ritrattu ch’e aghju

sculinatu un ghjornu, s’omu tene contu di a differenza di i

tempi, a vestura è a pettinatura, puderebbe esse ellu. U nasu

dirittu, l’ochji grandi è decisi, turchini cum’è un’aduchjata

149

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 149

Page 151: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

di celu capicursinu… A mansella forte di un omu capace, a

taglia più grande chè a misura cumuna. Hè pusatu è ùn si

pò dì, ma vistu a spallera è l’anche ch’ellu hà, face quasi un

metru è ottanta. In fatti, ùn lu vogliu più fighjà chì pare tuttu

ellu.

Ùn videte micca u scandalu s’e mi arrizzu di un colpu,

mi avvicingu è cusì, à l’impruvisu cappiu un mughju: “O

bà! O bà!” è po subitu dopu: “ ‘tù scià cecu, ‘tù scià cecu,

chì ci ai lacatu à mè, è à mamma, ind’è l’affanni, a miseria

è l’angosce! Invece tù, spenseratu, sempre à l’oziu, cù e to

puttane di donne chì siguramente, ùn sarai micca statu senza

donna. Mamma, ella, ùn hà cunnisciutu chè à tè. Solu tù, u

so amore di sempre. Hè bastata una volta. Una volta è po

ma più. L’amore, tamantu, quellu chì empie una vita sana.

Chì face da veghja è da sognu. È vedi, sò sigura chì malgradu

tuttu u male ch’è tù li ai fattu, s’è tù ti affacchi oghje, dopu

à issi trenta anni di mancanza, trenta anni di silenziu, s’è tù

ti affacchi è dì li ch’è tù sì vultatu per ella, sò sigura ch’ella

metterà i so ochji di zitella stupita è ti hà da fà l’attu di entre,

senza dì nunda.

Entrerai è puserai in sala, cum’è nunda. È po riderai

è dicerai ch’è tù ùn sì micca stunatu è chì ella ùn hè micca

cambiata è chì eiu sò cum’è tù l’avia pensata. Cum’è tè, o

Ghjù, cum’è tè, trenta anni fà. Ti ricordi quant’è no l’avemu

allisciatu u ritrattu di a nostra Agnès, durante quelli nove

mesi ad aspettà la. Hè cagna, a vita, o Ghjù, chì mi hà vulsutu

spiccà da tè. Ma oghje sò vultatu è spergu di ùn lacà vi mai

più. S’è vo mi vulete capisce. S’è vo mi vulete accettà. S’e

possu fà mi una piazza quì, in issa famiglia duv’ellu manca

l’omu ch’e sò prontu ad esse s’è vo mi vulete accoglie

oramai.

Almenu ch’è tù ùn fussi… ellu, Antone Santunoni!

Oimè! È sarebbe à tempu figliola è amante! Oimè! In u

mondu di oghje tuttu hè pussibule è mi vene u spaventu solu

di pensà ci! Innò, quessa ùn si pò! Sarebbe un distinu di

150

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 150

Page 152: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

tragedia! Figliola è amante! A sorte ci averebbe messi tremin-

dui, u babbu è a figliola, in cunfrontu dopu à vintottu anni

di separazione è di ignuranza. Agnès Legrand è Antone

Santunoni, da una banda è l’altra di listessu curridore in u

stessu casale di a stessa amministrazione. È ùn averebbimu

visticatu nunda, suspettatu nunda, induvinatu nunda! Ci sarà

qualcosa quantunque, un signale, un mottu di a carne, un

avertimentu di u sangue! Aùh! Nunda è niente! A brama

solu! Una donna di vintottu anni, chì ne hà una techja di

esse sola, addisperata, viota, in una vita scunsulata… Allora

hè pronta à tuttu, à crede u primu chì hà da vene è dà li un

sguardu, una parolla, un mezu cumplimentu, è a zitella crede

tuttu, li pare chì a vita nasce tandu, è si impippa di tuttu u

restu chì hà una ricunniscenza sprupusitata per quellu chì

l’hà rimarcata. È allora, chì conta a differenza di l’età, a vita

stretta stretta di u so innamuratu? I so difetti, a scarsia di i

muvimenti sinceri è spuntanei, i gesti bruschi è e parolle

dinù, a dilicatezza poca è micca, i calculi, e piattatelle è a

pruposta di ùn vede si chè in certe cundizione. Quand’ellu

vole ellu, induv’ellu hà decisu ellu, è per fà ciò ch’ellu hà

decisu ellu.

L’amore fisicu hè vera ch’ella ùn l’avia mai pensatu

cusì, cù isse cumplicazione chì u facenu à pena goffu è assai

bruttu, pensatu è calculatu cum’è qualchì pianu di creditu

cù e so scadenze di rimborsu à scala. Una meccanica alma-

naccata senza surpresa nè frizzione. À tempi fissi, in seguitu

à un bigliettu di aviò per Nizza, à l’hôtel “Alizée”, durante

u week-end, per prufittà di i sconti ch’ella face a direzzione

s’è vo vi firmate duie notte, sabatu inclusu. L’amore cusì vi

laca à dossu, dopu fattu, issa impressione di amarezza cum’è

u mandile chì averebbe asciuvatu lacrime è po messu cusì,

propiu nantu à e carne è u core.

Allora hè impussibule chì Antone Santunoni sia u

babbu. Hè un omu prudente è basta… Hà i so vezzi è i so

mendi, ma hè cum’è tutti l’omi. Avia a voglia di palisà u

151

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 151

Page 153: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

so amore. Micca per nunda, ma solu per esiste. Per campà.

Cridia ch’ellu ci era l’amore trà di noi, malgradu e difi-

cultà, i culleghi sempre pronti à diciulà à l’appiattu, è tuttu

l’altru restu…

Cum’ellu mi hà parlatu sta volta ch’e era trista è scun-

sulata, mancu à un cane ùn li si parla cusì. Dumandava solu

à pena di cumpassione è ellu mi hà fattu capisce senza tante

avvinte ch’ellu era ghjuntu per tirà u so colpu è ch’ellu ci

vulia à passà ci. L’indegnu! Hà ancu dettu chì l’amore fisicu

cunsola è chì dopu fattu l’amore, mi senterebbe sullevata

di tamanta pena ch’ellu capia vistu ch’e tenia tantu à u mo

ziu ch’ellu ùn avia micca cunnisciutu ma chì devia esse un

tippu bè vistu ch’e u pianghjia cusì di core è ch’e avia tantu

più bisognu ch’ellu mi cunsulessi cum’ellu l’intindia ellu.

L’impremia un solu affare: fà l’amore è basta!

Aghju capitu tandu quant’ellu hè persunale è cum’ellu

ùn pensa chè à ellu è basta. Ùn l’aghju micca fatta à posta

ma aghju piantu à rotta di collu è ellu hà finitu per lacà mi

corre. Ci simu vestuti è hà dettu ch’ellu andava à tirà si dui

passi.

Sò firmata sola cù a mo pena è u ricordu di u mo ziu

Petru Pelegrinucci. È po aghju pensatu à mamma. È po à u

mo babbu, ch’ellu sgià cecu.

Ci simu rivisti solu ind’è l’aviò. Cum’è sempre. Femu

vista di nunda, cum’è sempre. Cum’è s’è ùn eramu micca

ghjunti inseme.

Ùn hà mancu lampatu un sguardu per di quì. ‘Llu sgià

cecu! A li vogliu fà pacà. Oramai, a ghjurgu: ùn ci venimu

più nunda!

~~ ~

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 152

Page 154: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Ci vole à fà li tuttu, ci vole…

Strade, scole, ospidali, trasporti per mare è per aria…

è s’elli fussinu cuntenti omancu! Aùh! Sò sempre à diciulà,

à dì ch’elli sò disgraziati, chì u Statu si ne impippa di elli…

Pocu fà a si cacciavanu ancu cun noi, cum’è quale eramu

impinzutiti è chì ci scurdavamu di a filetta! Avà, parlanu bè

di noi, ma solu perchè sò interessati. L’interessanu e nostre

riescite, e nostre furtune, i nostri affari, ma soca avemu arru-

batu qualcosa? Innò, emu sgubbatu, straziatu, travagliatu è

sappiutu circà l’appoghji chì ci vulianu. Ùn hè po tantu diffi-

ciule! Basta à vulè si dà un pocu di rimenu invece di pensà

chì tutta a vita di l’universu colla è fala Piazzà San Niculà

à ora di apperitivu o gira tutta a ghjurnata carrughju Fesch

o à U Diamante!

È in più, u pocu ch’elli pudianu fà, l’averanu assigu-

ratu? Ma pensate! Pensate! Ùn ci hè chè da vede: tuttu à

caternu: i nostri vechji, l’usi, a religione, a lingua… tenì, a

nostra lingua! Quandu pensu chì simu tanti à esse stati alle-

vati propiu fora è chì purtantu u corsu u parlemu megliu chè

quelli firmati quallà! È bè, elli, ùn anu persu ancu a lingua!

A criderete voi, chì anu lacatu perde a noscia lingua è u pocu

chì si parla saria megliu à tuppà si ne l’arechje chì i nostri

antichi, in quantu à mè, ùn ne truveranu mai riposu!

Ùn avianu chè da fà cum’è noi! Ùn ci ne simu andati,

noi? Iè chì sarà statu faciule di spatrià! Ma ci vulia, per via

153

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 153

Page 155: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

chì s’omu stà quì, ci hè pocu da fà. Innò, ricunniscimu la

una volta: i nostri cumpatriotti firmati in Corsica volenu avè

tutti i so sciori, ma ch’ellu ùn si ammenti di fà un sforzu o

un sacrifiziu chì tandu li piglia a zerga. I sacrifizii, i strazii

è a sgubbera sò per l’altri, sò per noi! I Corsi di fora! Ci

vulerebbe ch’è no partimu per elli, ch’è no ci castighimu

per elli, ch’è no scumbattimu per elli, è in più, ch’è no l’aiu-

timu à buscà soldi, appoghju puliticu è sustegnu pè a so

ultima idea: u sviluppu di a Corsica! U sviluppu di e so

corne sì! Ma chì vulete sviluppà quì?

Allora bon, ùn si pò tantu parlà, ma ch’ella ùn ci impe-

disca di apre l’ochji è di dì ci trà di noi, in piena cunfidenza,

ciò chì và è ciò chì ùn và!

Quandu pensu à u mutivu chì mi forza à vene, mi vene

a rabbia à veru ! Ùn la possu mancu cuntà chì mi piglie-

rianu per un scemu! Un loto, mi facenu vene per un loto!

S’o ùn vengu micca eiu, dicenu ch’ellu sarà un fiascu u gran

loto di l’associu “L’avenire di Vignalettu”! Dicenu chì a

ghjente ci vene per via ch’e sò eiu à chjamà è fà l’inviti. U

merre stessu a mi hà detta cù a voce chì trimava una cria:

– S’è vo ùn ci site voi, ùn faremu nunda! L’annu scorsu

sò stati arricolti cinquemila euri pè u loto 2007. Allora, s’ellu

ci vole à fà almenu altru è tantu, ci vole ch’è vo siate voi

presente! On ne change pas un homme qui gagne, on ne

change…

Ci vole à fà li tuttu, ci vole…

~~ ~

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 154

Page 156: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Micca nunda, ma li puzza l’ansciu. Ùn possu più tene!

Un pueta chì li puzza l’ansciu hè una cosa tremenda. Mi

dumandu cos’ellu pò manghjà per puzzà cusì di bocca!

Quand’ellu leghje i so puemi è ch’è vo site à cantu, ci hè

da cascà seccu! Mi ramenta un pueta sicilianu ch’o aghju

cunnisciutu pè un pranzu pueticu. U tippu ci vulia à vede

ciò ch’ellu pudia imbuttà cum’è pivaroni! Avia ind’istacca

un picculu stucciu è ognitantu senza ragione stuppava è si

ingullia una buccunata. U teniamu à a larga u teniamu è à

la fine, unepochi participanti l’avianu cugnumatu “A furia

di l’Etna”!

Ùn possu più suppurtà. U più ch’o aghju suffertu credu

ch’ellu hè statu in quellu lucale stranu di l’Unione di i

Scrittori cruati. Hè una cosa bizarra, issa casa mezu osteria

è mezu cabarè, duv’elli venenu ognitantu à puetà è à inzuffà

si i nostri amichi di Zagreb è i so invitati di u PEN Club

internaziunale.

À mè, micca nunda, ma s’o ci vò à bastanza spessu

hè chì mi invitanu. Micca nunda, ùn sò micca invitatu per

via di a mo opera chì opera puetica ùn ne aghju. Ùn hè mira-

culu mancu à pena. D’altronde s’è qualchissia cunnosce un

pueta, un scrittore corsu chì avessi nome è opera, ch’ellu si

facci cunnosce chì sò amatore di cose rare!

Innò, in Zagreb mi avia invitatu u grande pueta cruatu

Ivo Sebović, chì oramai simu quasi parenti. Ùn ci hè misteru

155

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 155

Page 157: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

mancu stampa. Ivo Sebović hè u fratellu di Ennio Sebović,

u goal chì tenia i buts di u SECB quandu a nostra squatra

di Bastia si hè illustrata ghjunghjendu sinu in finale di a

cuppa di l’UEFA, in u 1978. Quandu ellu era in Bastia Ennio

Sebović hà cunnisciutu a mo zia Nenetta. Si sò frequentati

un pezzu è po maritati è avà saranu una trentina di anni chì

in a famiglia Pietri ci femu un viaghjettu in Cruazia è i

Sebović venenu à stà in Corsica un paghju di settimane.

Dunque Ivo Sebovic, u pueta, hè u cugnatu di a mo

zia Nennetta Pietri è quand’ella sappiutu chì scrivacciu-

leghju ognitantu, mi hà vulsutu invità per una di e so adunite

puetiche in Iuguslavia – era sempre di i tempi di u mares-

ciale Tito – è dopu, quandu ella hè stata indipendente a

Cruazia, hè diventatu un’abitudine. Cun questa quì, sarà s’e

ùn mi sbagliu, a quarta volta ch’ellu ci invita per puetà: duie

volte in Zagreb, una volta in Hvar… iè, hè cusì.

A prima volta ch’o sò ghjuntu in Zagreb sarà stata sei

o sette anni fà ùn sò più. Aghju avutu una gattiva impres-

sione. Micca nunda chì a ghjente sò propiu di quelle brave,

accugliente chì vi darianu a so casa vi darianu… Era u tempu

grisgiu. U celu appannitu. U celu bughju è tristu. Indeh

quandu si vene da Corsica settembrina, hè capita chì face

qualcosa.

Innò hè statu una cosa chì si hè passata nantu à a

Piazza centrale di a cità. Ci hè a statula à cavallu di un eroe

di a Cruazia chì u so nome ùn mi lu ramentu più. Mi era

persu cum’è d’abitudine chì propiu ùn aghju nisun sensu di

l’urientazione è circava à vultà ind’è l’hôtel chì à puntu era

situatu propiu custì. È gira è gira, finalmente aghju segui-

tatu l’infilarate di ghjente chì andavanu à passi lesti tutti in

listessa direzzione. Di prima ùn aghju rimarcatu nunda vistu

chì avia u penseru di a direzzione. È po à pocu à pocu aghju

intesu un’impressione strana chì pianu pianu mi pigliava

sanu sanu. Eranu a ghjente chì andavanu cun mè. Tutti

156

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 156

Page 158: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

listessi o chì si assumigliavanu. Tutti muti è decisi è chì

caminavanu à passu speditu, purtati mi si hè parsu, da una

primura cumuna. Capibassi è cù u musu intrugnitu… U

musu… Era à puntu quessa chì li dava issa aria di esse tutti

di sumiglia. Tutti parenti. Tutti feriti, o di faccia, o di bracce

o di ghjambe.

Un sborru di maghjine tremende subitu subitu mi sò

venute à mente è si sò impusessate di u mo capu induluritu.

Mi sò messu e duie mani nantu à i sensi chì mi frighjianu.

Hè passatu in a mo mente u ritrattu di quellu suldatu ameri-

canu feritu in Irak. A furnace di l’attentatu duv’ellu era statu

chjappu li avia struttu a pelle di u visu è i pezzi di bomba

li avianu pistatu a chjocca è strappatu un bracciu. Da tantu

ch’ellu hè statu brusgiatu oghje hè omu senza nasu, senza

capelli, senza arechje. Ti hà un capu in plasticu è li anu insi-

tatu un ditu di u pede in a a so manu dritta da rimpiazzà li

u ditu grossu. L’altru bracciu u li anu tagliatu sottu à u govitu.

Hà dinù un tufone invece di l’ochju dirittu. Hè un mostru.

Subitu dopu aghju rivistu un visu chì ùn sapia più di avè in

mimoria. Ziu Brancaleone. Passa in piazza à u paese ed eo

sò zitellu. Ùn ci hè nimu à st’ora quì. Troppu caldu o troppu

angoscia. Ùn la saperebbe dì. U fattu si stà chì passa

Brancaleone. Pare unu in parechji pezzi da tantu ch’ellu si

strascina. Un pede. A spalla è po u capu chì casca in u sforzu

ch’ellu stinza da pudè avanzà l’altru restu di a persona.

Bracce ùn sò più s’ellu ne avia. Faccia innò. Un’ombra tufu-

nata. È u rimore di u spatansciu chì introna l’aria. Passa un

omu à pezzi cusì, tutti i ghjorni, à l’ora di u merezu. Ùn si

sente un zittu. Solu u lamentu di Ziu Brancaleone. Era in u

1915. Ùn sapia mancu chì mondu. Era in a tranceia. Di

corvée per purtà a suppa. Ci hè statu l’assaltu tedescu. Hè

statu interratu dui ghjorni cun meza faccia, e bracce pendi-

cone cù in punta i dui stagnoni di suppa. L’Alemani u si sò

purtatu mezu chè mortu. L’anu curatu. Insitatu pezzi di carne

da rifà li à pocu pressu una spezia di faccia. Un miraculu di

157

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 157

Page 159: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

u chirurgu di talentu, tandu. Rivecu a so faccia. Più chè più

u duttore tedescu ùn pudia fà. Brancaleone hà in faccia un

solcu prufondu chì u dimeza. Da una banda a vita chì si

intesta. È da l’altra u fascinu orrendu di a morte chì vince.

Nantu à a piazza di Zagreb quellu ghjornu mi hè

venutu tuttu cunfusu. I lochi i tempi è i paesi in guerra.

Tantu più chì fighjendu megliu mi sò avvistu chì eranu

tutti giovani. Trà vinticinque è quaranta anni à u più. Anziani

cumbattenti. U guvernu venia di riduce li a so pensione di

una guerra giovana giovana ancu ella. Trà Serbi è Cruati a

guerra accanita era stanciata da pochi anni.

Tantu più chì issa manifestazione si facia cù un mare

di bandere à trè culori urizontali: turchinu, biancu è rossu.

Mi hè venutu l’abbacinu è mi sò intanatu in a mo camera

pè un sente più u sussurru ch’ellu facia u curteiu di i lacra-

manti. Tutti issi giuvanotti anziani cumbattenti passanu è

venenu tutte e notte in a mo mente.

A puesia hè una cosa, ma in fatti à Ivo Sebović, a

puesia corsa ùn hè micca propiu ciò chì li piace. Da quandu

ellu l’hà intesu a prima volta, hè scimitu pè u cantu corsu

in pulifunia. Dunque, i pueti corsi ch’ellu invita, i scegli trà

quelli chì sanu fà a paghjella.

U cantu pulifonicu avà, ci ne hè una techja, ma issa

cosa ùn si pò dì. Sò tutti cusì à bocca aperta è l’affare pare

ch’ellu ùn sia prontu à stancià. Ancu prima aghju vistu ind’è

Nice-Matin ch’ellu ci hà da esse trà pochi ghjorni a festa

annuale di “Musicappuntamenti”. Hè u gruppu “A Riglietta”

chì urganizeghja. Quistannu anu invitatu un gran musico-

logu rinnumatu: Joseph Lalire! Certe casate! Infine quessu

custì, hè mezu chè corsu: una a mamma hè corsa di E

Piazzole di Orezza è duie, hè statu allevatu di prima in paese

è dopu in Bastia à u liceu prima di andà in cuntinente à l’alte

scole. Aghju lettu ind’è Nice-Matin ch’ellu vene oghje. Pò

esse unu o l’altru di sti passageri, andate à sapè! Torna un

158

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 158

Page 160: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

casca è pianghji chì hà da vene à vantà a paghjella, a cetera

è a cialamella. Mancu in flacchina ci surteremu, andate puru.

Quand’ellu l’hà sappiuta l’amicu Ivo, hà dettu sta volta

ch’ellu ùn li vulia mancà, sti “Musicappuntamenti” edizione

di quistannu. Hè scimitu: un altru annu vole purtà in u teatru

naziunale di Zagreb un saccu di pueti è paghjellaghji di

Corsica:

– Viderai, cù u PEN Club è u festivale di musica cruata

li faremu fà una turnata per tutte e capitale di I Balcani, à a

paghjella. Ùn ci manca più chè quessa! È po ci sò i Corsi

stessi chì si sò messi in chjocca di fà la scrive à u patrimo-

niu mundiale da l’UNESCO! Povera Francia, ind’è tù si

cascata!

Allora, Ivo Sebović hè per quessa ch’ellu ci chjama

pè a puesia. Un ghjornu mi hà dettu:

– O Pè, vogliu fà cunnosce a paghjella quì. Hè a cosa

più chì mi primureghja. Ma sai, quì, ci vole u tempu à scun-

vince à unu è à l’altru è truvà i soldi à posta per urganizà e

cose. Intantu, avemu da prufittà ch’è tù canti a paghjella. In

Zagreb cunnoscu bè à Tonko Lukić, amicu strettu cù Ennio

u mo fratellu, quand’ellu ghjucava à u SCEB. Tù sì troppu

giovanu, ùn ti ricordi micca, ma quand’ellu hè ghjuntu Ennio

in Bastia, Tonko ghjucava digià in issu club. Tutta a so

carriera l’hà fattu à u SECB chì si era stallatu in Corsica pè

u sempre. Si vulia integrà. È si sà chì in Corsica, pè integrà

vi ùn ci sò chè trè manere: fà vi fà una villà in Calalonga,

o allora amparà à parlà corsu, o, terza manera, a più faciule:

cantà in paghjella. Hè custì ch’ellu hà amparatu à fà a terza.

Dopu hè riturnatu in Cruazia, quandu ella si hè spiccata da

a Iuguslavia. Allora, mì, femu una cosa: a terza, l’avemu

sopra à locu in Zagreb, cun Tonko Lukić. Pè a segonda, più

capace chè tè, ùn ne cunnoscu, nè in Corsica nè… in Zagreb!

Allora mì, ti trovi à unu per fà u bassu è avemu u nostru

gruppu! Intantu di buscà i soldi pè a pulifunia, eiu cù u PEN

Club, à tè è à u to amicu vi possu fà vene in tantu chè pueti.

159

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 159

Page 161: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Ti basta à truvà u bassu, u restu mi ne occupu. Vi truvate

ognunu qualchì puema da leghje in corsu, pè a scusa. Pocu

impreme di quale, è cusì l’affare hè fattu.

U li aghju sculinatu, u bassu, ùn ci hè prublema! Paulu

Paoli u face è u face bè! Ma u prublema hè chì puzza chì

impesta. Videte, una sera, ci simu trovi nantu à l’isula di Hvar,

à mezu à tanti isulotti dalmati, è bè, eramu in un picculu teatru

bellu, rifattu novu, chì a ghjente di quallà chjama a “minia-

tura” da tantu ch’ellu hè bellucciu, è bè, aghju cridutu di more!

È bè, ùn sò s’ellu era ch’ellu era chjucu u locu, ch’è no eramu

strinti à pusà o ch’ellu avia manghjatu qualchì pesta, ma oh!

aghju cridutu di more quella sera.

U tippu chì u feghja, quallà, aghju a paura chì da a

puzza, ùn pò mancu più leghje u so Nice-Matin: ogni tantu

pieca u giurnale è feghja di l’altra banda. È po quand’ellu

ùn pò più, l’apre è u sparghje. Li para u tanfu, li para…

Videte prima, quand’è no simu ghjunti à l’aeruportu,

avia l’angoscia chì ùn mi la sentia di fà tuttu un viaghju in

aviò à pusà à cantu à ellu. Allora avemu fattu a coda per fà

ci arregistrà, è tandu mi hè venuta un’idea: aghju trovu a

scusa di andà in cabinettu è sò ghjuntu à l’ultimu chì quasi

tutti i passageri eranu arrigistrati. Chì cusì ùn simu micca à

cantu…

~~ ~

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 160

Page 162: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Aghju passatu ùn sò quantu tempu quaiò, nantu à u

catrame, prima ch’elli mi imbarchessinu. Ùn ci hè da sente

si tantu fieru quandu omu sà ch’è vo avete sopra à u capu un

pannellu cun a lettera “P” scritta nantu. Per tutti vole dì

“Parking” ma per mè significheghja ancu “paralizatu” è

“pacchettu”. Hè cusì dapoi ch’o sò cascatu infermu. Un

pacchettu. Credenu l’altri passageri perchè chì à noi, ci facenu

cullà i primi ind’è l’aviò, ma a più parte di u tempu, ci facenu

aspettà trà valisge è pacchetti, trà mezu à i carretti chì portanu

e valisge, i sacchi è l’altru restu. Ùn hè micca colpa soia. Hè

cusì. L’aviò ghjunghjenu carchi è in ritardu è per rispettà l’ora-

rii, ci vulerebbe ch’elli viotinu in furia l’apparechju. Hè impus-

sibule. Allora aspettu trà mezu à fangotti è pacchetti. Ùn hè

micca faciule e prime volte chì vi vene a picondria è l’af-

fannu i ghjorni neri. Avale, ùn hè più listessu affare è s’ellu

ci accade di esse in dui l’infermi à aspettà, trà di noi ci

campemu di vede a faccia ch’elli facenu a ghjente in salute!

Ùn si pò omu figurà quant’ellu si sente culpevule unu chì pò

marchjà quand’ellu u feghja unu chì hè aggrancatu in un futto-

gliu di paraliticu. Ci accade ancu, tandu, di esse chjappi da a

risa scema è ùn pudemu più piantà.

Cambia perchè chì quandu ch’o pudia viaghjà da per

mè, mi campava à l’idea di falà a scala di l’aviò. Oghje ùn

si passa più pè a scala, chì ci colla l’ascensore di e valisge,

ma tandu… Figurate vi à pena…

161

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 161

Page 163: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Partite a mane prestu è sempre una cria insunnulitu

è vi site stupitu ind’è l’aeruportu di vede tanta ghjente

surtita da a notte pagna. Scalate. Orly: avete da sbuccà

ind’è l’aeroportu è tuttu u mondu vi hà da vede. Site quellu

chì và, chì passa è chì vene senza ritenuta. A so casa hè

trà Carticasi è Parigi in u muvimentu permanente di andà

è ritornu. Invece l’altri, sò inchjudati quallà, in Bastia o

in Aiacciu cum’è mocculi. Muzzicone di sigaretta scur-

data à l’arice di qualchì tavulinu. U fumatore a si hà lacata

chì l’averanu chjamatu è po si ne hè scurdatu. Cunsumatu.

O ghjente, piantate ciò ch’è vo faciate è fighjulate mi

quesse e manere di falà una scala per lampà si à l’assaltu di

un mondu novu! O Parigi, stà puru sigura ch’è tù ti ai da

sottumette cum’è tutte l’altre! Allora, a mo bella, ùn saria

megliu à rinchjinà si subitu?

Trà sbarcà in Orly è sbarcà in Puretta ùn era mancu

à pena listessa quandu ch’o pudia marchjà. In Parigi hè

un’affaccata è basta chì subitu subitu ogni passageru parte

da a so banda. Ci hè a folla sì, ma publicu innò. Và bè, u

pull over o a ghjacchetta si lampa nantu à a spalla da fà vede

ch’omu vene da i lochi caldi. Issa manera di fà rinforza

l’altre infurmazione ch’ella lenta tutta a vostra persona.

Spechjetti neri neri – quì ùn ci hè sole, ma culà ci era à

veru – è pella mora mora. A Corsica si porta in core sì, ma

ancu nantu à sè. L’effettu dura poca chì a ghjente ùn stà

tantu à sbandà si è s’è nimu vi aspetta, infilate puru u pull-

over è ficcate i spechjetti in u so stucciu chì quì ci hè da

cutrà si e viscere: tempu grisgiu, nuli zeppi è à mumenti

sgrandineghja. Hè vera chì noi Corsi quand’è no scalemu

in Parigi ùn hè tantu per fà a sbacca, ma per tuttu ciò ch’ella

hè Parigi: sciali, piacè è maraviglia.

Hè vera chì tutti i Corsi ùn pensanu cusì è trovanu i

tesori di a capitale pocu quenti. Mi arricordu una volta, anni

passati, eramu ghjunti unepochi à risponde à l’invitu di un

162

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 162

Page 164: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

associu di Corsi chì vulia testimunià di a presenza di i Corsi

in a capitale francese. Iè, presenza… si sarà chjamata

“Presenza corsa” quellu beatu associu. Una manera di signi-

ficà – à modu decisu, ma prudente cum’è a sapemu fà noi –

chì, benchè culunizati da a Francia, l’avemu sappiuta culu-

nizà in core stessu di a so capitale. Allora avianu chjamatu

cantarini, teatrini, pittori è tutti quanti à vene quì per dui

ghjorni di “fratellanza corsa” -si usava tandu issu termine

per dì chì da unu à l’altru di noi diferenza ùn ci ne era è ch’è

no eramu pari in ogni cosa. A riunione si era urganizata in

dui tempi: una “veghja culturale” è un ghjornu liberu.

Una “veghja culturale” ùn ci hè bisognu à precisà

ciò ch’ella hè chì ogni Corsu – o Corsa – chì si rispetta hà

resu l’ochji omancu una volta dopu à esse si imbriacatu in

cumpagnia.

In quantu à u “ghjornu liberu”, era per l’urganizatori

a manera di ùn pacà nunda o quasi à l’invitati ghjunti da

Corsica. A veghja culturale era occasione di palisà una cunvi-

vialità è un calore forti è unanimi. D’altronde eranu testi-

moni non solu tutti i spettatori chì avianu participatu, ma

puru e millaie di cannette di “Heineken” spaperse pè i

carrughji à vicinu. Una veghja si deve cunsiderà senza troppu

fighjà da a banda di i cuntenuti è di a qualità di e presta-

zione artistiche. Tuttu si era passatu bè. A vigilia era stata

a grande cumunione di i militanti culturali. L’adunita si era

fatta in una sala parigina di capacità assai forte: si era pussutu

accoglie ùn sò quantu millaie di persone, “Corsi è amichi

di a Corsica”, cum’ella era scritta nantu à una fascia tamanta

ornata cun duie teste more chì empiianu tuttu u spaziu di

fondu. À cinquanta franchi l’entrata è à centu l’entrata detta

di sustegnu, l’associu avia ammansatu un bellu pacchettu

di soldi. Era più chè pacata a spesa di u viaghju, tantu più

chì e cumpagnie sullicitate avianu fattu un prezzu, ancu ellu

di sustegnu, à l’urganizazione. Via eramu u lindumane è u

163

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 163

Page 165: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

“ghjornu liberu” era più chè prublematicu vistu chì piuvia

à sechje nantu à Parigi è tutti i so cuntorni.

Simu cusì, noi. A fratellanza ci hè: forte è cuntinua. Ma

u tempacciu hè tempacciu è indispettisce l’anime è i carat-

teri. Ùn ci pudemu troppu scunfinisce cù i nostri particulari

s’ella dura troppu a vita in cumunu. À rombu di stà chjosi,

accatamansati ind’è u hall di l’hôtel, si vidia chì a ghjente

eranu di più in più azezi. L’urganizatori, chì si eranu fattu un

duvere di lascià à qualchissia per fà cumpagnia à i fratelli

corsi chì aspettavanu l’ora di u ritornu in Corsica cun l’ul-

timu aviò di a sera è chì in tantu, si facianu cacà à fighjà

l’acqua chì falava à rivocchi daretu à e vetrere, tandu sentinu

ch’ellu ci vulia à fà qualcosa. Tandu spuntò a pruposta:

– U Château de Versailles hè apertu. È s’è no andes-

simu à visità lu?

– Ah! Vai puru chì Versailles hè ancu da vede !

– Iscia! U castellu di i rè di Francia!

– Eiu mi ne stò quì! À chì hà u laziu andessi puru!

Un altru dicerà ch’ellu ùn hè nunda è averà ancu a

ragiò, ma per mè issa passata mi volta è mi rivene è ogni

volta hè listessu sentimu ch’o risentu in fondu à mè. Hè

sigura s’ella era oghje, mi pisava, i mandava tutti à spassu

è mi ne andava à campà mi visitendu à Versailles. Ma tandu

hè stata cusì è mi arricordu chì quandu ci sò vultatu à vede

à Versailles, vai è chjappa chì mi sò intesu cullà u russore

in fronte cumu s’e avessi traditu una persona, o un’idea.

Allora, ci sarà statu, tandu, unu o l’altru chì averebbe

cumessu u tradimentu è si ne sarebbe andatu à ammirà e

maraviglie di Versailles, ma chjappi cusì, unu cun l’altru,

ùn emu avutu u curagiu à move qualchì brama individuale.

Hè cusì u cumunu: porta, ma dinò assuffoca.

In tutte e manere, avà, mancu à pensà la. Ùn si tratta

di scurrizà. Hè finita per mè. Scala, ùn si ne fala più. Mi

facenu falà cum’è un pacchettu. Cum’è un pacchettu

164

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 164

Page 166: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

impurtante è curatu, và bè, ma un pacchettu quantunque. I

stroppii, i zitelli soli è l’infermi, i facenu sbarcà quand’elli

sò falati tutti l’altri passageri. Ghjustu prima di e valisge.

Chì valisgia!

Mi scappa a risa. Mi ritengu. Ùn ci vole à ride chì

osinnò anu da pensà chì in più di esse infermu, sò tontu. Ma

ùn sò micca tontu, cridite la puru. Aghju e gambe aggran-

cate ma a mente hè sveglia è l’ochju spichitu.

Ùn mi stupiscerebbe di amparà chì ind’è stu aviò si

passanu l’affari strani. Unepochi quallà, sò siguru ch’elli si

cunnoscenu, ma facenu quelli chì ùn si cunnoscenu. U tippu

davanti, issu chjuculettu calmu calmu ùn hà pisatu l’ochji

una sola volta dapoi ch’è no simu partuti. Sò siguru ch’ellu

ùn vole vede a donna chì ùn pò stà ferma, nantu à l’altru

rangu è chì si storce u collu à fighjà in a so direzzione. Ella

hè giovana. A trentina mi pare. Ellu averà i so cinquanta-

cinque. Mi possu sbaglià ma a donna hà qualcosa. Ùn face

chè riminà. Vecu ancu di quandu in quandu e so labre chì

rimenanu cum’è s’ella parlava à voce bassa. È segondu e

gnere chì li storcenu a faccia, ùn sò micca persuasu ch’ella

li vogli tantu prò, à u tippu.

Hè strana cum’è no ragiunemu oghje. Sò siguru chì

i nostri vechji ùn si matraculavanu e cerbelle cum’è noi.

Saranu tutti issi filmi ch’elli ci passanu à a telè chì ùn sentenu

di nunda ma chì dopu imbuleghjanu trà u veru è u fintu è

dopu, ùn sapemu più quand’è no simu in a realità è quandu

in un filmu…

À chì sà guardà vede tuttu. Ancu e cose più piatte…

Ùn sò s’ella vi hè accaduta una volta di vede un sprichjà di

u ghjornu vicinu à l’isule… è bè, s’è vo ne avete l’occa-

sione, fighjate chì, in più di u spettaculu chì hè un vede, ci

hè propiu tuttu ciò ch’omu ci ampara. Di prima tuttu hè

bughju è po, un puntale, a striscia bianca di a sponda è à

l’ultimu u decoru sanu sanu si spanna è si palesa. Pianu

pianu, tuttu si assesta è tuttu si schjarisce. Tale parte chì

165

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 165

Page 167: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

paria spiccata è po un’altra di colpu si vede cum’elle sò

ligate in cuntinuu è cum’elle si accoppianu è si rispondenu.

È tandu, propiu si capisce ancu e cose più piatte. Hè cum’è

tutti issi passageri! À prima vista, sò ghjente riunite à

l’azardu, chì ùn anu nunda à chì vede unu cun l’altru, messi

insemi pè un distinu cumunu per via di un orariu di aviò è

basta, ma mancu à pena! Facenu quelli chì sò soli, forse a

si credenu certi di esse soli ma soli ùn sò.

Hè cum’è quallà, u tippu chì posa trà isse duie donne.

Una hè corsa, si vede. Ùn sò micca perchè, ma si vede. U

tippu dinù. Ellu ancu s’ellu ghjura di nò, nimu l’hà da crede.

Issa manera di tene si, l’aria fiera è annuiata è chì si ne

infutte di l’aviò di i viaghji è di l’altru restu. Ùn pò esse chè

di i nostri. À diritta ci hè a moglie siguramente, sbiancu-

lata, à pena malandata. Si vede ch’ella hà pruvatu à pettinà

si, à assestà si pè u viaghju chì hè sempre un avvenimentu

pè una Corsa, à fà si bella pè u viaghju, ma i so sforzi ùn

anu micca fattu bon risultatu: pare trista, lazza è faticata.

Soca sarà malada è u maritu l’hà accumpagnata à fà si vede

in qualchì serviziu rinumatu. Ùn si sò parlati una volta, ma

sò più chè certu ch’elli sò moglia è maritu. Anu una manera

di stà si zitti chì hè quella di i giovani sposi. Azzuncati.

Abbambanati da a vita cumuna. Si sò maritati per cambià

a vita, per cambià u mondu. È per cambià elli. Scuzzulà si

issi seculi di silenziu tristu ch’è no ti avemu à dossu. Invece

innò. Nunda hè cambiatu. L’annoiu à pena più zeppu. I penti-

menti à pena più forti chì si crede sempre di fà male à l’al-

tru quand’ellu ùn ci hè manera à fà li à bastanza bè.

L’altra giovana, hè tuttu u cuntrariu. Rispira a vita, a

fantesia, u viziu. Hè una chì cerca, si vede. Mancu ella ùn

pò stà ferma. Ùn reghje per nunda. Li prudisce a vita!

Maneghja u telefonu tantu è più. Quantu à mè manda decine

di SMS à ùn sò quale. Deve esse una turista. Hè eccitata

cusì perchè chì hà tantu bramatu issu viaghju è avale ci simu

quasi. Hè impaziente è si capisce. U tippu pusatu à cantu a

166

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 166

Page 168: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

si manghja cun l’ochji. Hè incazzitu à veru. Ùn dà più capu

à a moglia. Ùn sà mancu più chì mondu. Ogni tantu a giovana

laca cascà in terra u so giurnale. Ellu u riguara. U li porghje.

Ella u piglia senza mancu ringrazià chì cuntinua à scrive.

A face à posta per fà si rimarcà da u tippu? Si pò dà… State

à vede chì à mumenti u tippu li salta à dossu. È a moglie ùn

starà tantu mancu ella, ma li hà da caccià l’ochji chì si vede

ch’ella hè ghjelosa merza.

Davanti à u nostru rangu ci hè dinù quattru o cinque

tippi è una donna. Innò, sò sei tippi è una donna. Quattru

da a parte manca.

I dui magrantini à bastanza malandati si assumiglianu.

Mi possu ancu sbaglià ma vestuti cusì, i tintacci, ùn pensu

micca ch’elli sianu in viaghju per sciurà si. Ùn saranu micca

turisti, à contu meiu. L’incimbratoghja cusì, cù a faccia à

pena larga, a fronte piuttostu corta, cappellisticchiti è ochji

chjari è quand’elli parlanu pare di sente un carrettu di cote

ciambuttate, sò ghjente di l’este s’o ùn mi sbagliu. Quandu

era giovanu eiu, ùn era micca rara di vede ne spuntà unu

di quandu in quandu. Era di i tempi chì u SCEB era una

squatra famosa. Era l’epica di Djazi? è cum’è ellu, ùn ci

ne hè statu più. Rimarcate chì a sumiglia ùn và tantu luntanu

vistu chì sti dui quì sò chjuculetti magri cum’è stecchi

invece chì Djazi?, pocu umatale, innò! U fattu si stà chì di

isse parte sò, più i feghju è più sò siguru. Avà u paese hè

un’altra cosa: trà Busnia, Cruazia, Serbia è tutti l’altri affac-

cati dapoi ch’ellu ùn ci hè più Iuguslavia quale ci pò più

capisce qualcosa?

A donna ùn hè micca tranquilla… A quarantina,

piuttostu bellaghja… Hè inchieta… È po ancu arrabbiata

mi pare… Quand’ella caccia i spechjetti neri si vede ch’ella

hà piantu… Un dolu o allora hà rottu cù u so tippu. Hè

chjara: oghje l’aviò sò pieni di donne sole chì vanu è chì

venenu per causa di malatia o di culu. L’omi dinò viagh-

janu assai soli ma ùn hè micca listessa. Allora fora di l’epica

167

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 167

Page 169: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

di a rientrata chì quasi quasi ùn ci hè chè mamme chì accum-

pagnanu i figlioli in facultà, e donne chì piglianu l’aviò, ùn

vi dicu micca… Più a guardu più mi dicu ch’ella hè in stizza.

Addulurata da ùn sò chè, ma stizzosa, hè sigura!

Cumu sarà chì l’altru, quellu chì si hè pusatu in punta

di u rangu, propiu vicinu à u passagiu centrale, cumu sarà

ch’ellu pare cusì intransitu? Và bè chì ùn hà avutu postu

vicinu à u finestrinu, ma s’omu cerca si custateghja ch’ellu

ùn si stà cusì male pusatu custindi. Una hè chì à l’ora di falà

di l’aviò, site trà i primi. Ci hè dinò chì quandu ella passa

l’ottessa vi sfrisgia sempre à penuccia cù a so tenuta di pannu

scuru stiratu bè è l’odore di u so prufume discretu è raffi-

natu. Sò i mo sciali sò. Eo chjodu l’ochji è ùn vi dicu ciò

chì mi vene in capu in isse stundarelle di familiarità impru-

visa… U tippu innò, pare cusì serenu, ma un ochju chì

osserva ùn vede a stessa cosa chè un oghju chì surveglia.

Eiu feghju, feghju è tandu, hè rara ch’o mi sbagli. U tippu

sparghje u so Nice-Matin è u leghje da ch’è no simu partuti…

Ùn capiscu micca perchè! È allora, ùn hè nurmale ch’ellu

mi venga u suspettu? Avete digià vistu una persona chì leghje

à Nice-Matin-Corse durante più di un’ora?! U viaghju trà

Orly è Puretta face à pocu pressu 1ora è mezu è u tippu ci

si hè incuffattu per più di un’ora! Hè più chè chjara: ùn

leghje micca in veru. Face vista face, è li permette di surve-

glià senza esse suspettatu… Mi dumandu à quale ellu cura…

Da l’altra banda sò trè: dui sò inseme è si parlanu, è

po ci hè u vechju chì ùn face chè riminà. In quantu à mè,

hà l’angoscia à dossu. Stà à vede chì hè capace à esse unu

di quessi azezi chì ùn ponu micca accettà di esse invechjati

à pocu à pocu è si avvedenu un bellu ghjornu, ch’elli anu

lacatu passà u più bellu di a giuventù è di l’età matura è avà,

ghjunti à conti, ùn sò altru chè vechje cogliule, rosi da u

viziu è l’eguisimu è chì intuschiscenu l’aria cù e so ghjis-

teme è l’acitume di e so parolle. Ùn sò micca perchè, ma

qualcosa mi dice ch’ellu hè capace à dì contru à l’universu

168

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 168

Page 170: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

sanu. Sò periculosi propiu, quessi custì perchè chì per elli

nunda hè bonu è nunda và bè. À rombu di disprezzà è di

diciulà, pianu pianu acquistanu una manera di dì chì vi face

stà zittu ancu quand’è vo site cunvintu di avè a ragiò voi.

Sò capaci à spiicà tuttu è ancu e cose chì spiicazione ùn ne

anu ancu. Quessi, quand’elli sò giovani, sò conni, fieri è

ridiculi è quand’elli invechjanu sò conni, sempre fieri è

azezi. Ùn anu persu nè eguisimu nè superbia, ma ùn ridenu

più. Facenu un musu chì ci vole à vede! In fatti devu currege

a mo manera di pensà. S’elli sò diventati azezi, hè per via

ch’elli sò più astuti chè prima. Anu capitu ch’elli anu pigliatu

a falata, puru s’elli sò sempre in salute è ch’elli si arrampi-

chessinu à tutti patti à a giuventù chì i si hà abbandunati.

Mi dispiace di ùn vede chè sti dui ranghi. À mè mi

campa quandu possu fighjà a ghjente. Hè quasi diventatu

un ghjocu, un passatempu. Sò i mo sciali. Di prima passu

in furia à l’arice di facce, fronte è persone sane. Dopu ci

rivengu pianu pianu è insistu cun l’ochji nantu à tale o tale

puntu. È ùn stò tantu à truvà l’incritta. È custì a sò chì aghju

l’asgiu. Ùn mi pressu micca. A sò chì aghju vintu. Mi ci

vole solu à pena di tempu. Un sacchettu di minuti di regula

mi basta. Ma cum’è quì ind’è l’aviò ci hè propiu da gode

in veru. Aghju à u minimu un’ora è nantu à certi tragetti,

Parigi per indettu, un’ora è mezu. Allora po tandu, a persona

ùn tene più nisun secretu. Induvingu tuttu tuttu.

Ciò chì mi limiteghja hè u fattu di esse inchjudatu à

u mo postu. Allora mi vene limitata assai a vista. Solu i

vicini pusati à cantu à cantu, quelli di l’altra banda, l’ottesse

è i stewards, è po quella persona chì và in cabinettu durante

u tragettu è allora a vecu solu quandu ella mi passa à cantu.

Troppu pocu per vede è sente bè u so esse prufondu.

Sta volta sò in coda di l’apparechju. Pare ch’ella hè

a parte chì ci hè più periculu in casu di qualcosa ma ùn mi

face nunda. Preferiscu cusì chì ci vecu di più. Quand’elli

169

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 169

Page 171: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

mi mettenu in testa di l’aviò, possu vede ancu più pocu è

mi face arrabbià. In quantu u periculu è u restu, mi facenu

ride quelli chì anu a paura di piglià l’aviò. Dicenu chì in

vittura risichemu a nostra vita una volta nantu à cinquemila,

invece in aviò sò una volta nantu à un miglione! Allora!

Cancaru ch’ella caschi nantu à stu volu quì!

~~ ~

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 170

Page 172: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Mi arricurderaghju sempre cum’ella mi ne hè ghjunta

l’idea. U 13 di decembre scorsu, vò à piglià mi un caffè à

u “Bar des Intimes” cumu facciu tutti i ghjorni, mi posu è

mi approntu à gode mi issu mumentu raru chì dopu, subitu

ghjuntu in bureau, mi tocca à scumbatte cun Hodier! Mi

chjama tutti i quarti d’ora, mi chjama! È Antoni di quì è

Antoni di quallà! I culleghi mi macagnanu ancu! Mi dicenu

ch’ellu mi hà chjamatu è ch’ellu mi vole parlà è ch’ellu hè

urgente è ch’o chjamessi subitu! Allora eo mi lampu è quellu,

s’ellu ùn hà micca chjamatu entre anch’ellu à burlà mi è mi

ne inventa una… Nantu à u mumentu, certe volte mi piglia

l’azizume, ma dopu, sò ch’ellu hè dapertuttu cusì. Quandu

a ghjente travaglia inseme da un certu tempu, calanu atten-

zione è spessu affettu trà unu è l’altru. Allora, quandu ci

pensu, mi vergogna à pena à ricunnosce la, ma mi sentu

intennerì. Sentu ch’ella hà da esse difficiule à vultà in paese

quand’ella sunerà l’ora di a ritirata. Ùn ci vogliu micca

pensà. Quì, in a nostra divisione di u Ministeru di l’Internu,

hè pruvata è stabilita chì unu chì piglia a ritirata, hè un omu

leccu. S’ellu stà di casa micca troppu luntanu, tutti i ghjorni

si trova una scusa per vultà è tutti i ghjorni si cuntrarieghja

di u spettaculu di i lochi è di a ghjente cambiate. Pare a vita

di l’amministrazione ch’ella sia fatta à posta per squassà

ogni traccia di quellu chì ci hè passatu. Sarà pussibule ch’ellu

171

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 171

Page 173: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

tenghi più nisun ricordu di mè issu locu duve aghju messu

tanta fede, tantu amore!

Hè per quessa chì eo, aghju pigliatu tutte e mo precau-

zione. Vogliu finisce bè è taglià pè u sempre ogni raportu

cun tuttu ciò chì hè statu a mo vita per tutti issi anni passati

in a pulizza. Finitu l’affare “Spričić” pigliu è mi ne vò. I mo

superiori sò di accunsentu. Mi ne vò cù u massimu di ciò

ch’o possu pratende. Ùn mi mancarà nunda è possu parte

tranquillu è suddisfattu. L’hà ricunnisciuta Hodier:

– Mon salaud! On pourra rien vous reprocher, on

pourra!

Mi chjappa a risa perchè chì Hodier hè influenzevule

quand’ellu parla. À rombu di frequentà i Corsi di u serviziu,

si hè messu à parlà cum’è noi quand’è no rifemu quelli chì

parlanu francese strappatu. Allora quand’ellu hà intesu quella

di “I me vont pas les souliers i me vont” si hè messu à scac-

canà chì ancu à pena si assuffoca è dapoi ogni tantu a ripete.

È po hà pigliatu u mendu è spessu ripete una parte di a so

frasa. Ùn la face più à posta è à noi, ci face ride ci face.

U fattu si stà chì eiu, pigliu a ritirata è in Parigi, mancu

un ghjornu in più ùn ci stò. Mi ne voltu in paese. À ripusà

e mo osse, i mo ricordi, a mo vita. Spessu ci pensu à issu

postu quallà, à u puntu chì si vede inghjò a cità longa è muta,

sottu à l’arburatura duv’ella ci avia u so pullinaghju Zia

Natalina, è chì i filanci giravanu l’ore sane s’ellu scappava

qualchì piulu da sottu à a cioccia:

– Tò, tò tò! Piglia lu u latru!

Ma aiò chì ùn simu à ritirate è issu ghjornu custì

sfuglitteghju u giurnale è cascu, pagina 8, quella di “Corse

infos”, nantu à quattru culonne è meza pagina, cù u titulu

“Trafic d’armes” a nutizia chì in Tulò anu scupertu chì eranu

spedite e kalachnikovs in Corsica. Di prima ùn aghju micca

fattu a relazione è aghju lettu diceremu per mistieru chì sò

affari chì s’elli ùn interessanu à noi altri pulizzeri, ùn vecu

172

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 172

Page 174: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

micca quale si ne pò propiu primurà. L’articulu dicia chì un

trafficu d’arme di guerra venute da l’anziana Iugoslavia è

passendu pè e Bouches-du-Rhône è u Var, era statu urgani-

zatu principalamente per furnisce a Corsica. A cosa l’avia

palisata unu trà i nove prigiuneri in cumparuzione da u

mercuri prima davanti u tribunale currezziunale di Tulò.

Un anzianu militare agente immubiliare in Hyères,

avia cunfirmatu chì un Cruatu di Busnia chjamatu Lukić,

ritiratu da l’armata cruata è di a Legione strangera, l’avia

purtatu in un appartamentu in Tulò duv’elle eranu depusi-

tate una trentina di kalachnikovs. “C’est pour la Corse” li

avia detti quellu Lukić, cunsideratu cum’è u puntellu maiò

d’issu trafficu di arme cun ramificazione regiunale è inter-

naziunale. À Lukić ùn si hè pussutu sente ùn si sà perchè

ma l’inchiesta avia stabilitu chì una parte di l’arme, purtate

pè a strada, passavanu per a Spagna è custì eranu date à

Culumbiani in barrattu di cucaina.

Si era pussutu sapè per via chì qualchissia in una filiera

urganizate da ghjente di l’Europa di l’Este avia fattu passà

a infurmazione à a pulizza ghjudiziaria di u Var. L’inchiesta

era durata 18 mesi ma à l’ultimu si era pussutu inguantà 194

arme piatte in trè lochi: Tulò, u Pradet è Salon-de-Provence.

Ci eranu custì 54 kalachnikovs, fucili di caccia, pistole-

mitragliose, arme da manu, 350 chilò di munizione è dinù

ùn sò quante mesce di bombe è detunatori.

Di sicuru, tutti l’accusati avianu nigatu è dettu chì

l’arme eranu pè l’amatori di cullezzione è pè e borse duv’elle

si sponenu è vendenu l’arme di valore. U fattu si stà chì à

u centru di u trafficu venia sempre ripetutu listessu nome:

quellu di Lukić!

È per mè tandu, tuttu si hè schjaritu.

Hè stata cum’è s’è vo viaghjessite in a bughjura è po

scoppia l’accendita è allora u lume si sparghje in ogni cata-

gnu è vi face vede tuttu ciò chì era piattu. Intufunatu. Lukić!

Andate puru chì una casata simule ùn si pò inventà! È mi

173

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 173

Page 175: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

hè rivenuta propiu à issu mumentu custì chì ci era statu

sempre sempre, ogni volta chì l’ambrascu di Spričić mi era

sguillitu trà e mani, à u mumentu propiu ch’o u pudia inguc-

cià, un pueta Lukić vicinu. Venia chjaru l’affare sanu sanu.

Spričić avia à cantu unu chì li facia a spia, chì ùn si facia

rimarcà tantu è chì cusì, pudia vede, infurmà è fà segnu di

smarrisce s’ellu si presentava un periculu qualunque. Issu

Lukić era propiu un tippu forte, mi sò dettu, perchè ch’ellu

mi avia lacatu un ricordu di un pueta pocu manescu è, à dì

la franca, a prima volta ch’o l’avia intesu recità i so versi,

avia capitu chì l’assistenza sana si ridia di ellu. Impressione

cunfirmata quand’e ch’avia pussutu buscà mi una

traduzzione di u so puema ch’ellu avia lettu in Zagreb quan-

d’è no eramu à quella cena ind’è u lucale di l’associu di i

scrittori cruati. Dicia à pocu presu cusì, u puema:

Sottu à l’ala di u to dettuMi ci mettu è mi ci infrugnuHè quant’è ad esse in lettuDi musu è po di grugnuS’ella mi sarà cuncessaTi faraghju una scumessa!

Scumettu ch’è tù sì stancaDi avè travagliatu tantuVeni è posa nantu à a pancaTi feraghju onore è vantuDi esse cù a mo principessaChì ùn ci ne hè donna listessa!

Ùn vi dicu u scumpiantu! Versi cusì i facciu anch’eiu,

i facciu! Ùn avianu nè capu nè coda, nè sensu alcunu, vistu

ch’elli currianu à a rima è basta! È u publicu l’hà accolti

cum’ellu devia! Ùn li anu mancu datu capu a ghjente chì

facia cena mentre ch’ellu straziava à cumpone isse rime

malandate. Ma l’ambrascu di Lukić era propiu ciò ch’ellu

circava: fà si passà per pueta, ancu sgalabatu, è po fà si

174

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 174

Page 176: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

accettà in a cumpagnia di i pueti veri è cusì pudè surveglià

in giru à u so complice Spričić è po prevene lu quand’ellu

spunterebbe qualchì periculu. Hè siguramente cusì ch’elle

sò state palisate e nostre manovre è cusì chì Spričić hè

pussutu sempre scappà à l’ultimu.

Allora mi sò lampatu subitu è aghju telefunatu à

Hodier. Aghju capitu ch’ellu era suddisfattu assai à u tonu

di a so voce, ma hà fattu quellu chì ùn si vulia imballà:

– Allons, allons, mon cher Antoni, ça ne vous

ressemble pas ! Vous êtes d’habitude si prudent, si métho-

dique…

– Mais enfin, Monsieur Le Commissaire Divisionnaire,

on le tient cette fois. Il faut faire relâcher Lukić sans attendre,

et puis le filer. Il nous conduira jusqu’à Spričić!

– Relâcher, relâcher, on voit que ce n’est pas vous qui

discutez avec le parquet, le procureur et toute cette bande

de coupeurs de cheveux en quatre. Et puis, Lukić, Lukić,

vous êtes sûr qu’il s’agit du même, qu’il s’agit du bon ? Si

je me souviens bien, proportionnellement, il doit y avoir

autant de Lukić en Europe centrale que d’Antoni en Corse,

vous ne croyez pas ?

Certe volte Hodier mi face vene i spiriti. Mi annerva

ma hè ellu chì cumanda. Allora mi sò statu zittu. Ùn aghju

rispostu chì Antoni ùn hè cusì cumuna a casata in Corsica,

cum’è Paoli o Pietri o Acquaviva. A mi sò chjosa è aghju

verificatu. Tonko Lukić: propiu ellu! In tutti i lochi pueti-

chi duv’ellu affaccava Spričić ancu lukić era allistinatu in

u prugrama. In Zagreb ci era, in Hvar ci era dinù, in quellu

casale stranu ci era è po ancu in l’altri lochi chì ùn sò più u

nome.

Hodier ùn si hè lacatu impressiunà. Mi hà dettu ch’o

avia fattu tuttu cum’ellu ci vulia, è hà giratu l’affare ch’ellu

li venissi à favore à ellu: avale s’o ùn lu pigliava micca, era

ch’o ùn lu vulia arrestà. Da a so banda si incaricava di fà

175

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 175

Page 177: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

liberà à Lukić sottu à una scusa qualunque. Ùn era micca

difficiule. Ma ùn ci vulia micca à lacà lu filà. Ci tuccava à

apre l’ochji è à ùn cappià lu! Aghju capitu chì Hodier ùn si

fidava più tantu di e mo capacità è, s’o vogliu esse francu, in

mè stessu, aghju intesu qualcosa anch’eiu… Eranu avà pare-

chje volte chì in una situazione simule, quand’ellu ci vole à

mette tutta a so forza nantu à un ogettivu precisu, duv’ellu si

tratta di vince o di fiascà, ch’ella mi venia à dossu listessa

impressione. Ùn puderebbe micca definisce bè ciò ch’o risen-

tia tandu, ma avia rimarcatu una cosa. Mi venia à mente una

passata landana landana, di quelle ficcate à u più fondu di a

memoria è chì andate à sapè cumu sarà ch’ella volta tandu,

cusì chjara, cusì precisa è ch’è vo sarete statu soca cinquanta

anni à pocu pressu senza avè ne mai mai intesu o vistu qual-

chì pezzu. Or guardate ciò ch’è no averemu in capu…

Sò custì, cun l’altri criampuli di u paese, à u puntu

chì si vede inghjò a cità longa è muta, longa tirata à u sole

cum’è qualchì buciartula grisgia è argentu. Face un caldu

chì si crepa. Tuttu è fermu è tuttu mutu. Zia Natalina ci hà

u so pullinaghju ghjustu custì. Ci tenimu in culipippuli vicinu

à a vechja leccia cun l’ombra duv’ellu gira un alitu di ventu-

lellu. U tempu passa à u ritimu di e galline chì croccanu. Di

un colpu un’ombra passa in u celu infiaratu. Zia Natalì si

arrizza è li lampa u pugnu arrittu ver’di quassù: “Tò! Tò!

Tò! Piglia lu u latru!” È po dopu tuttu rivene calmu sottu à

a sciappitana chì impiomba.

Darebbe ùn sò chè per esse culà, arrimbatu à a vechja

leccia di Zia Natalina è penciulà sottu à u celu duv’ella hè

sparita l’ala di u filanciu…

Hodier ùn vulia ricunnosce chì cun Lukić teniamu

tuttu è soprattuttu u canale chì ci purtava dirittamente nantu

à Mladen . Hè per quessa ch’ellu hà insistutu per fà surve-

glià i dui pueti corsi è vede cum’elli facianu cù u suspettu,

s’elli pigliavanu cuntattu cù ellu, quandu è induve.

176

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 176

Page 178: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

– Une livraison d’armes, le paiement d’une affaire

comme celle-là, ça bouge des gens, allons Antoni, ça fait

du remue-ménage, ça se voit, bon sang de bonsoir !

Li vulia risponde male, ma mi sò statu zittu. Cumu

facciu d’abitudine. I sceffi cumandanu è noi devimu stà ci

zitti! Ma quantunque, ghjunti à conti, senza Lukić l’inguc-

ciavamu à Spričić? S’è no ùn avessimu messu à unu daretu

à seguità à Lukić, u pigliavamu à Spričić? Hodier hè bellu

è bonu, ma certe volte mi dumandu s’è, à rombu di dà l’or-

dini, unu chì cumanda ùn si piglia micca per u Signore in

persona! I dui pueti corsi, d’accordu chì sò complici, ma

chì ne vulete caccià di un Corsu s’è vo u seguitate in casa

soia, in Corsica? Messu ch’ellu hà un pede in Corsica, piglia

u culore di l’ambiente, di a furesta, di a machja, di l’anima

stessa! Certi dicenu magnificu è verde. Verde a li cuncedu,

ma allora verde scuru! Bughju! Cum’è una risposta di Corsu!

Simu fatti cusì: ancu s’è unu chì si hè persu ci chere duv’ellu

hà da trincà per andà in Aiacciu o in Bastia, hè più sicuru

di scalà in Filosorma dopu giratu una ghjurnata sana!

– Mais enfin, ils ne sont pas tous muets comme des

trombes, vos compatriotes! si hè annervatu Hodier.

Ancu à pena mi scappa a risa, ma ancu di grazia chì

simu abituati cù Hodier. Per tuttu u restu, Hodier hè u

tercanu, ma hè, cum’ellu si dice, un pulizzeru di terrenu chì

si hè fattu ed hè cullatu in gradu più chè l’altri, ma soca a

struzzione propiu a si hà lacata in corpu à a mamma. Ùn li

toglie nisun meritu, à u cuntrariu! Issi sbagli ch’ellu face

parlendu in e spressione figurate, in un certu modu u rendenu

più… simpaticu, più umanu.

Mi ricordu una volta ch’elli ci anu fattu un’infurma-

zione di psiculugia. Di prima avia pocu piacè, ma ci vulia

chì ghjera ubligatu per a furmazione cuntinua s’è no vuliamu

pudè sperà di cullà in gradu. Ci hà spiicatu a donna chì

segondu cum’elli parlanu a ghjente, pudemu ricunnosce

s’elli dicenu a verità o s’elli piattanu qualcosa, o altre cose

177

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 177

Page 179: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

in quantu à u so caratteru, a so furmazione, a so origine è

altri affari cusì. Eiu ci cridia pocu è micca è ùn aghju segui-

tatu tantu, ma mi ci vole à ricunnosce chì qualcosa si ampara

quand’ellu si face casu à isse cusarelle di quandu omu parla.

Hè strana ma mi face rivene à mente unepoche di passate è

di persone ch’o cridia di esse mi ne scurdatu pè u sempre,

per via ch’elli sò ligati cun tempi passati è generazione

sparite, ma quandu aghju l’asgiu di stà à sente in giru à mè,

rimarcu chì si sentenu sempre oghje ghjornu. Sò fatti di

sucetà più chè altru. Sò ghjente chì volenu passà belli

parlendu cun l’altri, è mettenu e spressione figurate ch’elli

anu intesu, ma forse micca assimilate bè.

Per Hodier, hè forse una cria più cumplicata perchè

chì ùn cerca micca nè à rassicurà si, nè à piattà una qualunque

timichezza. Hè cusì. Hè un fattu chì face parte di a so furma-

zione è basta. Certe cose sò entrute bè, è certe altre à spic-

cera! In tutte e manere, impremenu pocu isse cose, ma

quantunque, ci vole à esse attente! Ùn sò micca s’è

qualchissia averebbe u curagiu di fà li rimarcà, o di fà un’al-

lusione, puru cun l’avvinte! Hodier hè un omu generosu

s’ellu ci vole, ma auturitariu è disgraziatu à chì li vulerebbe

andà contru. Allora certe volte, quand’ellu e vi caccia

scudrate cusì, nimu anscia. Dopu, quand’è no simu trà di

noi, hè capita ch’è no e ci ripetimu, è certi u rifacenu chì ci

hè da sbillicà si! Quand’o possu, à Sargentier li facciu dì

quella di u “poteau rose”. Si mette cum’ellu li piace à tene

si à Hodier, arrittu, u govitu arrimbatu nantu à l’armadiu di

u so scagnu è u riface imitendu a voce: “On a découvert le

poteau rose !”

Ci hè propiu da sbillicà si, è ùn sò più à u ghjustu cum’hè

ch’è no ci simu avvisti chì Hodier cridia ch’ellu ci era un piot-

tulu culuritu ind’è l’affare, ma ci bastava issu difettucciu à

pudè suppurtà l’esigenze di u nostru sceffu, vistu ch’è no

pudiamu rimpattà ci ad ogni mumentu ramintendu ci ch’ellu

ùn era l’omu di azzione perfettu ch’ellu vulia esse. Ma quella

178

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 178

Page 180: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

di e trombe era a prima volta, allora simu stati tutti aggran-

cati da u stupore. È fermi per paura di scuppià à ride.

Ùn hè durata tantu. Andate à sapè perchè mi accade

di più in più chì una parolla, un fattu o qualunque sticca-

tellu di nunda mi porta à pensà ad altre cose chè quelle ch’e

pensava è ch’e campava un minutu nanzu. È po issu fattu

di parte in altrò assucendu e parolle, di più in più mi vene

da u francese à u corsu è viciversa, è mi sò messu à pensà

subitu subitu à quelli stalvatoghji chì ci era sempre unu chì

pigliava à l’altru pè a tromba di u culu è u lampava fora.

Mi sò statu puru zittu videndu chì u cumissariu divi-

siunariu ùn era prontu à cappià nunda in quantu à i dui pueti

corsi diventati numeru unu per via di a nostra discussione.

Ùn cambiò nunda à a mo idea è l’aghju lacati corre chì da

ch’o aghju capitu qual’ellu era Lukić in veru, mi sò cunvintu

ch’ellu mi purteria dirittu à Spričić.

Hè cusì ch’aghju pigliatu stu aviò propiu à l’ultimu. In

fatti seguitava à Lukić è ùn mi pudia dubità ch’ellu andava à

l’aeruportu. L’affari si sò incriccati cusì. Quandu aghju vistu

ch’ellu pigliava una piazza per Bastia sò statu in quella di

fighjà a lista di passageri è po di telefunà è fà li arrestà à l’ar-

rivu in Puretta. Ùn l’aghju fatta per dui mutivi. U primu hè

chì u Spričić hè forte è a mi hà fatta tante volte, è cusì pudia

avè i complici sinu à trà mezu i persunali chì curanu l’im-

barcu è l’identità di a ghjente chì si imbarca. Ma u più hè chì

ùn mi vene mancu in idea di lacà à un altru u piacè di gode

mi issu mumentu ch’o aspettu da tantu: “Général Mladen

Spričić, vous êtes sous le coup d’un mandat international !

Je suis le commissaire Antoni, je vous arrête ! ».

Lukić hè arrivatu quasi cun duie ore in avanzu à

l’aeruportu. Hà compru u so bigliettu, hà cacciatu unepo-

chi di libri è si hè ciuttatu in e so letture cumu s’ellu ùn fussi

nunda. Ne aghju fattu altru è tantu è mi sò attavulinatu in

caffè ancu eiu, à bastanza vicinu da pudè vede tuttu,

179

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 179

Page 181: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

è luntanu da ùn esse nè rimarcatu nè ricunnisciutu. Ùn sò

micca statu stunatu chì Spričić ch’ellu fussi affaccatu quasi

à l’ultimu. Anu fattu quelli chì ùn si cunniscianu. Ma mi hè

parsu di riceve a saetta à dossu quandu aghju vistu spuntà,

induvinate à quale?! I nostri dui pueti corsi!

Si hà modu à dì è à diciulà, ma ciò chì hè ùn vale à

pena à vulè lu nigà: hè forte Hodier, ed hè per quessa ch’ellu

ci cumanda à tutti. Hà u nasu. Hà u sensu di l’inchiesta.

S’ellu ci hè parechje piste, voi vi infuciate subitu, invece

ellu, di stintu, và in u sensu ghjustu. Ùn hà mai avutu altri

elementi chè quelli ch’o li aghju datu eiu in i mo raporti:

issi dui custì ùn sò micca robba di poca valuta, ma eiu, a

possu cunfessà trà mè è mè chì ùn mi costa nunda, eiu i

pigliava per dui ballaloni, cum’ellu si dicia in U Borgu di

Aiacciu in i tempi. Sò di i primi è forse ancu i capimachja

di tutta a rete di l’arme è di a cuntrabanda!

Ùn mi ne pudia dubità mancu à pena a prima volta

ch’o l’aghju visti in Zagreb, in quella serata maladetta! Anu

fattu ciò ch’è no avemu fattu tutti: anu lettu dui puemi quan-

d’ellu hà fattu segnu l’urganizatora di a serata, una puetessa

bellissima, fatta à u pinnellu, ma chì segondu ciò ch’aghju

vistu, ùn si piglia pè una buchja di pomu. Paria tutta Monte

Cintu l’anni ch’elli ci sò i nivaghjoni! Di fisicu, una zitella

fatta per l’amore è chì, di cuntegnu, si attalenta à fà orrore!

Ma pocu impreme, hè solu per dì chì avia solu rimarcatu

ch’elli ci eranu dui Corsi è chì mi hà stupitu in u sensu chì

in issi lochi luntani, di solitu, cumpatriotti ùn sentu dì ch’ellu

ci ne sia tantu.

~~ ~

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 180

Page 182: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

On dit qu’ils parlent français ! C’est exact, je les

comprends, mais ils ont un drôle d’accent. Ce qui est embê-

tant avec le français comme on l’apprend chez nous, en

Roumanie, c’est que c’est un français littéraire, correct, trop

correct, qui vous fait dès l’abord repérer comme étranger.

Je l’ai bien vu tout à l’heure à l’embarquement. J’imagine

que c’est la même chose pour tous les étrangers : ils parlent

mieux la langue que les gens du cru, parce que c’est une

langue châtiée, correcte, passée au filtre des bons auteurs.

La langue de Molière, de Boileau, de Voltaire…

Or, pour ce que je viens faire ici, j’aurais plutôt inté-

rêt à passer pour un quidam, à passer pour un Français

moyen, voire pour un Corse. Mais je dois y renoncer et assu-

mer d’emblée mon statut d’étranger. C’est sans doute par

là que je m’attirerai la confiance de cette population insu-

laire dont on m’a fait le portrait le moins recommandable.

Ce sera dur, mais je réussirai ; je le veux, il le faut !

Le destin est une chose bien étrange! Quand il a décidé

de vous emporter, vous avez beau dire et beau faire, vous

n’êtes qu’un jouet entre ses mains. Chacun sait qu’une

ressemblance, un visage, une silhouette, une attitude peuvent

apporter les plus grands bouleversements dans la vie la

mieux réglée.

Moi, Virgil Osveanu, je devais rester chez moi, bien

tranquille, dans ma ville natale de Cluj-Napoca, et puis voilà,

181

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 181

Page 183: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

un jour mon destin a basculé. J’ai appris coup sur coup deux

nouvelles qui ont complètement bouleversé ma vie.

L’an dernier, la police a fait une descente dans la

bibliothèque universitaire où je travaille et ils m’ont

emmené, comment disent-ils ?… embarqué. J’en suis encore

tout remué de honte et de colère. J’aurais préféré être le

sosie d’un chanteur ou d’une vedette de cinéma ! Non !

J’entends encore ces mots du policier :

– Général Mladen Spričić, je vous arrête! Il y a un

mandat d’arrêt international contre vous ! Vous devrez

répondre de vos crimes de guerre en Croatie.

– Non, vous vous trompez ! Ce n’est pas moi ! Je

m’appelle Virgil Osveanu. Je ne suis pas croate mais roumain

et je suis employé depuis trente ans ici, à la BU !

Je n’ai jamais pu savoir s’ils avaient en définitive

reconnu leur erreur, mais le lendemain, on m’a rendu mes

papiers et ma liberté. J’ai réclamé des explications, j’ai

supplié, tempêté, menacé, mais n’ai rien obtenu. J’étais

furieux, mais surtout soulagé d’avoir été relâché et je n’ai

pas demandé mon reste parce qu’en présence de la police,

quel que soit le régime ou le pays, on se sent toujours un

peu coupable.

Pratiquement dans la même semaine, il m’est arrivé

une autre affaire incroyable. J’ai appris que Pietr Osveanu

n’était pas mon père et que mon vrai père s’appelait Hans

Spitz, qu’il était citoyen allemand et militaire durant la

deuxième guerre mondiale. Soldat d’occupation en Corse,

il y était resté caché à la libération de l’île, sous le pseu-

donyme de « Monsieur Richard » puis s’en était retourné

en Allemagne où il avait repris la petite usine familiale

qu’il avait agrandie et fait prospérer. Tout allait bien pour

lui mais bien des années après, il paraît qu’il a voulu revoir

la Corse et les gens qui lui avaient donné l’hospitalité,

l’avaient caché et protégé des représailles que les popula-

tions libérées exerçaient contre tous les soldats allemands,

182

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 182

Page 184: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

nazis ou non. Que s’est-il passé au juste ? Toujours est-il

qu’un jour de 1993, son cadavre a été retrouvé près d’une

moto rouillée qui lui avait appartenu, près de cinquante

ans plus tôt. On a soupçonné et arrêté un certain William

Petracusciotti. Je me suis procuré l’acte d’accusation. Je

le lis et le relis souvent : c’est un document long de

plusieurs pages. J’en connais par coeur certains extraits :

Au vu des articles 175, 17-, 181, 183, 184 du code de

procédure pénale ;

L’information a permis d’établir les faits suivants :

Le vingt-neuf janvier 1993, les balayeurs qui

nettoyaient la rue des Zéphyrs sur la commune de Bastia

(2B), alertés par un chien qui aboyait, ont découvert le

cadavre d’un homme dans la cour située derrière le café des

Terrasses, près de la Marine.

Une information pour rechercher les causes de la mort

a été ouverte le 30 janvier 1993. L’enquête a permis d’éta-

blir l’identité de la victime. Il s’agissait de Hans Spitz, né le

20 mai 1923 à Francfort (D), surnommé Monsieur Richard.

L’audition de sa femme, Gudrun Spitz, a permis d’ap-

prendre qu’Hans Spitz avait fait un voyage en Corse en

janvier 1993 pour retrouver les personnes et les lieux connus

pendant l’occupation de la Corse et après, de 1943 à 1953.

Hans Spitz était resté une bonne semaine à Bastia et il avait

fréquenté le café des Terrasses, dans la rue des Zéphyrs.

Selon les témoins entendus alors, rien ne laissait présa-

ger qu’Hans Spitz serait assassiné et, hormis quelques discus-

sions de comptoir par ailleurs assez courantes, on n’avait pu

noter aucun exemple de dispute avec d’autres individus.

Gudrun Spitz déclarait que lors de ses appels en

Allemagne, pendant cette période, son mari ne lui avait

jamais rien dit qui pouvait laisser penser qu’il avait des

ennuis ou bien qu’il s’était disputé ou opposé à quiconque.

183

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 183

Page 185: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Au contraire, Hans Spitz lui faisait part du plaisir qu’il

ressentait d’avoir retrouvé les lieux qu’il avait connus et les

gens par qui il s’était fait reconnaître.

Le jour de la mort, l’enquête établissait qu’il avait

passé toute la soirée au café des Terrasses d’où il n’était

sorti qu’à la nuit noire.

Une information judiciaire était ouverte le 25 février

1993.

L’autopsie du cadavre réalisée le 4 février 1993 révé-

lait que la mort avait été provoquée par trois projectiles

d’arme à feu, reçus dans la tempe et logés dans différentes

parties du cerveau, projectiles récupérés pendant l’examen

médical légiste.

L’enquête attestait qu’il n’y avait pas de témoins

directs de l’homicide. Le cadavre ne portait pas d’autres

traces de violence que ces trois balles. Il avait été retrouvé

couché la face contre terre, étendu à côté d’une moto rouillée

qui avait disparu quelques jours après sans être jamais

retrouvée.

Entendu comme les autres clients et témoins qui

avaient fréquenté le café des Terrasses au mois de janvier

1993, William Petracusciotti n’avait pas immédiatement été

retenu comme suspect. D’après ses déclarations, il avait fait

la connaissance de la victime quelques jours avant sa mort

au café qu’il tenait alors et qu’il a dirigé jusqu’à son incar-

cération et sa mise en examen en 1998.

Interrogé au moment de l’homicide, il avait donné

des informations sur sa personne, sa famille et ses activités

aux enquêteurs. Il avait déclaré qu’il était resté fidèle au

quartier des Terrasses où il avait ouvert un commerce, un

café qu’il avait tenu plusieurs années jusqu’à ce que la popu-

lation du quartier disparaisse et soit remplacée par des

émigrés, à majorité magrebine.

184

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 184

Page 186: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Il avait affirmé qu’Hans Spitz, alias Monsieur Richard,

avait cherché à savoir si des personnes qu’il avait connues

en 1943 vivaient encore, car il avait vécu à Bastia alors qu’il

avait été enrôlé de force par les nazis et qu’ensuite les anti-

fascistes italiens l’avaient caché, l’emmenant avec eux quand

ils s’étaient enfuis sur la Serra du Pignu, au-dessus de Bastia.

D’après Monsieur Richard, il avait finalement été obligé de

regagner Bastia où il s’était caché. C’était Marc-Aurèle et

Faustine Petracusciotti, ses parents, qui l’avaient recueilli

et caché pendant ces années-là, de la libération aux années

1950 et même plus longtemps.

D’après ses dires, tout s’était bien passé au café entre

rires et plaisanteries. Le malheur avait voulu qu’Hans Spitz,

alias Monsieur Richard, ait été assassiné un soir, dans la

petite cour, à côté de la moto rouillée.

Pendant cinq ans, entre 1993 et 1998, il n’y avait

pas eu d’autres éléments découverts pour faire avancer

l’enquête.

Mais durant les premiers mois de 1998, plusieurs

témoignages établirent que la cause de cet assassinat pouvait

remonter à des faits situés dans les années 1950.

Les témoins pensaient que la rancœur de William

Petracusciotti prenait sa source dans le fait que celui qui se

faisait appeler Monsieur Richard quand ils étaient enfants,

avait été l’amant de Faustine Petracusciotti, la mère de l’ac-

cusé, et qu’il venait lui rendre visite dans la cour où a été

construit, depuis, le café des Terrasses. Monsieur Richard

intriguait par son apparence : un homme vigoureux et silen-

cieux, cigare aux lèvres, le crâne rasé, brusque et mysté-

rieux. Les mauvaises langues disaient que c’était un officier

nazi déchu après le bombardement de 1943 et qui n’avait

pas pu repartir avec ses compatriotes. Caché sous les maisons

éventrées, il avait trouvé un abri et il avait réapparu dans la

confusion de la libération. Il se faisait passer pour un

185

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 185

Page 187: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

américain d’origine française et faisait semblant d’être muet.

Il habitait l’Arinella et venait tous les jours dans la cour de

la Fontaine neuve pour rendre visite à Faustine, la femme

de Marc-Aurèle Petracusciotti, de son état marchand de

bonbons, de glaces et colporteur.

Ils déclaraient qu’ils se rappelaient très bien cet

homme et surtout sa moto, une Hardley Davidson comme

on n’en avait jamais vu à Bastia.

Certains témoins avaient vu sortir William et

Monsieur Richard, ce soir maudit. Ils se tenaient bras dessus

dessous et peu de temps après, ils avaient été vus tous les

deux près de la moto. Ils avaient même été étonnés de les

voir comme ça, à minuit passé, au milieu de la cour, se tenant

proches de la moto rouillée.

Le procès a eu lieu en 1999, mais William Petracusciotti

a été acquitté parce qu’on n’a pas pu avancer de preuves irré-

futables. Pourtant, je suis persuadé, quant à moi, que le

coupable est encore en vie. Il est libre et mon père est mort

sans avoir jamais fait aucun mal. C’est pourquoi j’ai décidé

de me rendre en Corse. « On n’est jamais si bien servi que

par soi-même » dit un proverbe français. Nous avons le même

en roumain. Je parie qu’il a son équivalent en corse. Je vais

faire mon enquête en reprenant tout depuis le début. Ce sera

un travail titanesque, mais je dois bien ça à celui qui m’a

engendré. Même si je ne l’ai pas connu. Même s’il ne m’a

jamais donné signe de vie. Et s’il ne l’a pas fait, c’est qu’il

n’a pas pu le faire, j’en suis convaincu. Je sais que ça ne sera

pas facile. Autant chercher une aiguille dans une botte de foin.

Mais je le veux et j’y arriverai.

Je suis bien conscient qu’il y aura des difficultés. Et

puis, il y a la barrière de la langue, les différences des

cultures. Rien ne sera facile, mais il paraît que les Corses

ressentent fortement les questions d’identité. Et moi, alors,

pour ça, je suis en première ligne ! J’ai reçu tout le paquet

186

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 186

Page 188: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

en même temps : mon père qui n’est pas roumain, mais

allemand, mon père, clandestin en Corse des années, puis

il rentre en Allemagne. Il était pauvre, malheureux, sans-

papiers ! Puis industriel aisé, estimé, élégant, influent. Il

revient en Corse et là, il est assassiné. Un crime mysté-

rieux. Des suspects innocentés… Une histoire sans conclu-

sion.

Moi, de mon côté, j’avais une vie tranquille. De la

petite maison où je vivais avec Maman à l’Université où je

passe tout mon temps. C’est… c’était toute ma vie. Des

livres. Des papiers. Des documents. De la poussière où dort

la mémoire d’un pays. Cluj-Napoca, son université, ses

habitudes, ses étudiants. La Transylvanie profonde, c’est

un peu comme la Corse à ce qu’on dit. Les montagnes sont

là depuis un bout de temps. Les habitudes aussi. Mais tout

d’un coup un matin, le destin défonce la porte :

– Général Mladen Spričić, je vous arrête! Il y a un

mandat d’arrêt international contre vous !

– Mais non ! Ce n’est pas moi ! Je m’appelle Virgil

Osveanu. Je travaille à la bibliothèque. Demandez à qui

vous voulez…

Mais le destin est brutal. Il n’entend rien. Il a la voix

des policiers en service.

Ils m’ont relâché mais ça a pris du temps et, je ne sais

pas pourquoi, j’ai encore l’impression d’être surveillé. Le

type là-bas, il se cache derrière son journal largement

déployé, mais j’ai l’impression qu’il ne me quitte pas des

yeux ! Je ne vais pas quand même être obligé de dire à tout

instant que je ne suis pas celui à qui je ressemble ! Non ce

n’est pas moi qui ressemble à un criminel de guerre ! C’est

lui, le criminel de guerre, le Général Mladen Spričić qui

s’est fait la tête de Virgil Osveanu, employé de la BU à Cluj-

Napoca ! Virgil Osveanu, c’est moi ! Un sosie, ça existe les

sosies, ça existe ! Je n’ai pas été inquiété jusqu’ici. À Paris,

187

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 187

Page 189: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

à Roissy, à Orly, à Nice, partout, on m’a laissé passer sans

m’inquiéter ! Ce n’est quand même pas à Bastia, en Corse,

qu’on va m’embêter ! Mais c’est ce type, là, c’est un flic,

je le sens ! je le sais !

~~ ~

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 188

Page 190: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

Si je sors du coma, va que moi, je vais dire qu’est-ce

qui s’est passé ! Ils disent la fatalité la fatalité ! La fatalité,

c’est cette conne avec tous ses SMS, oui ! Je suis sûre qu’elle

en a pas, elle, des tuyaux partout! Elle arrêtait pas avec le

portable ! Toutes les minutes elle en envoyait un, de SMS.

Pourtant toujours ils le disent dans l’avion au commence-

ment quand on part : « L’usage des téléphones est interdit

pendant le vol ». Ça veut dire que les portables, il faut les

couper et basta !

Alors si l’avion il a pas réussi à passer la montagne

et qu’on a tapé le Pignu, je suis sûre que c’est les SMS.

En attendant je peux me tromper mais on sera pas

tellement à être encore vivants. Jean, je sais pas. J’ai

demandé déjà aux filles de salle et à l’infirmier, mais ils

font ceux qui ont rien entendu. Alors je sais pas s’il me

semble parce que je suis dans le coma, ou si j’y suis plus,

et qu’ils veulent rien dire. De toutes façons, la conne, sûre-

ment qu’elle y est passée la première et on va pas pleurer

dessus.

~~ ~

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 189

Page 191: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

ISBN : 978-2-84698-286-3

Maquette et mise en page : Graphite

Albiana – BP 83 – 20176 Ajaccio Cedex 01

Tél. : 04 95 50 03 00 – Fax : 04 95 50 03 01

www.albiana.fr

E-mail : [email protected]

Dépôt légal :Février 2009

Imprimé en France

© Albiana 2009 – Tous droits de traduction et de reproduction réservés pour tous pays.

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 190

Page 192: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 191

Page 193: S Septième ciel RUMANZU - m3c.univ-corse.frm3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/a19fe2a60309d1f4cdb65943dd2... · Le Ventre de Bastia Albiana 2004 ... int-septieme ciel-200p.qxd

7e_ciel_thiers_ok:int-septieme ciel-200p.qxd 10/02/2009 15:28 Page 192