Revolutia din 89.pdf

8/16/2019 Revolutia din 89.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/revolutia-din-89pdf 1/76

CUPRINS

Capitol introductiv şi metodologic ........................................................................ 3

Capitolul I ............................................................................................................. 7

1.1 Socialismul în România ...................................................................................... 7

1.2 Premisele Revoluţiei. .........................................................................................

1.3 !egi"erarea reproducerii în socialism.#Copii "rumoşi şi s$n$toşi pentru

vigoarea şi tinereţea patriei.# .................................................................................. %

1.& 'imişoara ( primul oraş li)er al României . ...................................................... 12

*es"$şurarea evenimentelor. ............................................................................. 12

Securitatea şi paternitatea denumirii de +rontul Salv$rii ,aţionale. ..................... 1-

1.- 'imişoara este li)er$e rândul capitalei. ....................................................... 1

/venimente marcante. ....................................................................................... 1%

Capitolul II ................................................................................................................ 2&

1.1 Situaţia "emeilor în Romînia la s"arşitul anilor 1%0. ....................................... 2&

1.2 Instituţionaliarea politicii demogra"ice./galitate între see. .......................... 2

1.3 Ce rol avea +amilia4 ........................................................................................ 2

Capitolul III ................................................................................................................ 31

Revoluţia din decem)rie 1%% şi participarea "eminin$. Studii de ca. ................. 31

1.1 +emei o)işnuite în vâltoarea evenimentelor. .............................................. 32

Prad$ regimului în care tr$ieşte. ..................................................................... 3&

5sta nu6i moart$ 8ai s6o lu$m ...................................................................... 3&

9$sit$ în groapa comun$ ............................................................................... 37

*urere şi eroism: sau greaţa de dup$ .......................................................... &0

S$ "ie acesta gustul victoriei4. ......................................................................... &0

1.2 +emei cele)re şi momentul revoluţiei. ........................................................ &2

1.3 *e ce au ieşit "emeile în strad$4 ............................................................... &

1



Concluii. .................................................................................................................. &%

5nee; ................................................................................................................ -7

2



Capitol introductiv şi metodologic

În spatele oricărui tip de creaţie se află o gândire a cărei surprindere reprezintă întodeauna o

provocare.Metodele moderne de cercetare ne permit reconstituirea destul de exactă a diferiteloraspecte politice, sociale, culturale ale unei civilizaţii.

Lucrarea de faţă este motivată în primul rînd de un interes manifestat de viaţa şi modul în

care au facut faţă cetăţenii unei naţiuni, într-o perioadă de tranziţie, mai exact perioada de cădere

a unui regim politic.

intodeauna a existat un sentiment de fascinaţie pentru necunoscut, necunoscut considerat a se

ascunde în locuri misterioase şi destul de îndoielnice din punct de vedere politic.!oate că tocmai

în această fascinaţie se află şi numitorul comun dintre două regimuri politice-comunism şi

democratic.În sc"im# ceea ce persistă este ideea realităţii semnificante.

$ interpretare mai apropiată realităţii vremurilor, este dată în mod special de freamătul lunii

decem#rie din anul %&'&.(a este supusă unei reguli, pentru a se evita pe cît posi#il, speculaţia.

)ceastă analiză succintă ne-a demonstrat că cele două regimuri-comunism şi democratic s-au

caracterizat nu numai prin sultanism, ci şi prin totalitarism şi autoritarism%.)stfel, ar fi extrem de

corect să spunem că regimul lui *eauşescu înainte de înlăturarea acestuia de la putere se

caracteriza prin sultanism şi totalitarism, în timp ce sistemul impus era o com#inaţie între

autoritarism şi sultanism.+deea principală ce se reflectă de aici formează un aspect destul de clar

al ororilor regimului comunist.

În lucrarea de faţă mi-am propus să studiez o serie de aspect mai puţin cercetate şi care nu au

stat în atenţia cercetătorilor, deşi fac parte dintr-o istorie socială a momentului decem#rie %&'& în

omânia.

ecomandarea doamnei M.Murgescu mi-a îndreptat atenţia asupra factorului feminin din

evoluţia omînă din decem#rie %&'&.

)şadar, în mod normal, am adus în discuţie anumite date referitoare la rolul femeii din

perioada ceauşistă odată cu creşterea forţată a natalităţii.Între anii %&/-%&'/, două mari su#iecte

încon0urau ţara1 femeile ca actori economici şi femeile ca actori politici.)ceastă propagandă a

1 evoluţia omâna din ecem#rie %&'&, volum coordonat de 2ogdan Murgescu, (ditura !olirom, 2ucureşti +332 #idem.

3



încercat să distragă atenţia pu#licului de la accentul pus pe 4profesiunea5maternă şi să o diri0eze

către participarea femeilor la economia planificată./

6emeile încep să capete sens, să intre în atenţia tuturor, să fie su#iect de controversă şi c"iar

a0ung pe tărîmul politic.

*riminalizarea avortului este o dovadă clară a politicii duplicităţii de pe întreg

glo#ul.Încrminarea ne zice autorul 7ail 8ligman, nu a condus niciodată la eradicarea avortului,

ci în mod varia#il l-a împins în ilegalitate, facându-l invizi#il în sfera pu#lică.6emeile au produs

un fel de mişcare a lor, au organizat grupuri feministe pentru a spri0ini dreptul la avort-au făcut

un 4turism pentru avort în ţările în care considerau că puteau o#ţine acest lucru legal şi au căutat

medici şi moaşe care lucrau ilegal pentru întreruperi de sarcini.9

!entru a reduce su# semnul anonimatului, femeia ca şi persoană, este introdus termenul de

familie socialistă.:

econstrucţia politică a familiei, a fost o componentă fundamentală a transformării socialiste.;

)m privit mai amănuntit datele statistice referitoare la ocupaţiile femeilor, la modul lor de a

trăi, la rolul lor de a naşte şi îngri0i copiii, ce vor fii urmaşii naţiunii.<ă nu uităm şi de faptul că

multe dintre ele au fost partcipante active la revoluţia din decem#rie %&'&.

Lucrarea de faţă cuprinde şi un scurt capitol dedicate revoluţiei în esenţa ei, aşa cum a fost

vazută de ai noştrii istorici, politologi, 0urnalişti =care şi-au riscat viaţa la propriu, stând în

mi0locul evenimentelor> dar şi scriitori.espre revolutţie s-au întocmit rapoarte şi s-au scrisnumeroase cărţi.?nele în ţara, altele nu, imediat după evenimente, au reflectat din punct de

vedere 0urnalistic tensiunile şi contradicţiile momentului.)ltele, scrise la ceva timp după

consumarea faptelor, au #eneficiat de calmul relativ creat.!ărea pentru moment că nu ar mai fii

prea multe de zis despre acest su#iect, care odinioară atât de fier#inte, acum aproape uitat.

*u privire la aceste afirmaţi, unii istorici din perioada comunistă au fost formaţi în acest spirit,

iar marea ma0oritate nici nu şi-au exprimat în vre-un fel, dorinţa de a elucida anumite aspecte

controversate ale istoriei noastre recente, deoarece au rămas încă tri#utari mentalităţii epocii.ar

ceilalţi tac@

3 Aezi 7ail 8ligman, !olitica uplicitătii, pag.%93.& Aezi 7ail 8ligman, Politica Duplicităţii-#idem , pag.%93. #idem7 7"eorg"e <ec"eşan , 17dupa 16 , (ditura )rtpres, Bimişoara, 200

&



Cu numai românii au creat mituri despre revoluţie, ci şi lumea din exterior.Mass-media care

ocupă loc fruntaş atât în ţară cât şi afară, evidenţiază propria-i imagine a evenimentelor, care era

de o#icei #azată pe alte multe mituri.

maginea revoluţiei din omânia este vazută pentru început ca o căutare a li#ertăţii, iar

revoluţionarii erau văzuţi ca nişte persoane drepte care luptau pentru li#ertate împotriva

tiraniei.'În timpul revoluţiei, cetaţenii români s-au ridicat în căutarea li#ertaţii şi şi-au 0ucat rolul

în formarea *onstituţiei post-revoluţionare. )stfel au dat ţarii oportunitatea de a se rupe de trecut

şi de a se încadra pentru viitor, pe un drum diferit şi mult mai favora#il.&

6emeia deşi mai mult în anonimat, o vedem în urmatoarele capitole, o femeie care a0unge într-un

alt stadiu, scapă de anumite in"i#iţii îşi pavează calea spre o nouă viaţă, lipsită de principii şi idei

comuniste,#a c"iar de tot ce însemna învec"it.

În capitolul am prezentat dez#aterile dintre egalitatea femeie şi #ăr#at, asemănări şideose#iri, o paralelă a acestora. Brimiteri precise către dez#aterile istoricilor - oan <curtu,

Revoluţia Roamană, 7ail 8ligan - Politica Duplicitaţii, date referitoare la cum era creată

imaginea femeii într-o societate socialistă, la participanţii de seamă ai revoluţiei - note culese din

osarele evoluţiei omâne, disidenţi pe câmpul de luptă, dar şi relatările unor femei o#işnuite

din Aartan )rac"elian D Revoluţia şi personajele sale, Dosarele Procesului de la Timişoara,

Memorial %&'&, cărţi care m-au luminat în privinţa multor lucruri.

<-a încercat întodeauna să se analizeze această sc"im#are de sistem.)nneli ?.7a#anE,reuşeşte sa formeze o încercare a analizei revoluţiei româneşti, ea punând accent pe teoriile ce

stăteau la #aza mutaţiilor unei societăţi.În cartea ei, Revoluţia Neterminată ia în considerare

premisele revoluţiei, derularea ei şi sc"im#ările fundamentale care au dus la configurarea elitelor

instituţiilor şi partidelor politice.

În ceea ce priveşte încadrarea cronologică am ţinut foarte mult seama de evenimentele de la

Bimişoara, 2ucureşti, să fie cât mai exacte, să nu las urma de îndoieli, să pun în lumină faptele

aşa cum au stat ele.

Aiziunea omului intelectual, a studenţilor în special, dar şi a oamenilor politici ce s-au afirmat

acum, am avut la îndemana ocumentul Revoluţia Româna din Decembrie 1!, coordonat de

profesor doctor 2ogdan Murgescu, "umea buna a balconului, dar şi date importante pe care le

vom găsi în #i#liografie.

Aezi !eter <iani-avies, Revoluţia Româna@, pag.93;.% #idem.

-



Materialele disponi#ile au fost a0utătoare, dar ceea ce m-a interesat într-un totul, foarte greu

am gasit. espre femei în decem#rie %&'&, mare lucru nu s-a scris. În multe documente, în multe

cărţi de istorie, este atacat su#iectul revoluţiei şi foarte puţin menţionează despre rolul feminin,

care se afla în stradă, ori la muncă, ori în casă.

M-a interesat această temă, m-am aplecat asupra acesteia descoperind lucruri pe care nu le

ştiam. !oate că acesta este şi interesul unui studiu, să te capteze, să faci parte intelectual, în

centrul evenimentelor, să te gândeşti la ce s-ar fi întamplat dacă erai acolo, scandând lozinci,

împărţind pliante cu regimul ceauşist do#orât sau creând spaţiu pentru alţii, mai neră#dători să

a0ungă li#eri.

eordonarea ierar"ică a activităţilor depuse de femei, s-a reflectat în structura semantică a

discursului oficial, fie că era destinat răspândirii în rândurile partidului fie consumului de masă.

olul de femei-mamă a fost transformat a#il în categoria mai cuprinzătoare de 4femei-creator5, prin puterea magică a cuvintelor.)cesta a oferit posi#ilitatea ca femeia-creator să

exprime rolul femeii în producţia de #unuri sociale, inclusiv a copiilor.%3

10 Aezi 7ail 8ligman, Politica Duplicităţii.



Capitolul I

1.1 Socialismul în România

(venimentele ce aveau să se declanşeze în ţara noastră la finele anului %&'& se înscriu într-un

mod logic, în procesul general est-european ce se afla într-o derulare accelerată de pră#uşire a

comunismului (uropean, supus principiului dominoului şi unui destin implaca#il al istoriei.

În %&'&, omânia era izolată pe plan internaţional.Cesigură în privinţa aliaţilor şi aflată într-o

opoziţie desc"isă faţa de ?ngaria, a vazut cum $ccidentul îi întoarce spatele şi cum din politica

externă semiautonomă cea mult lăudată nu mai ramâne nimic.%%

?nul după altul regimurile comuniste din această zona geografică se pră#uşeşc, marcând

pulverizarea tuturor elementelor specifice sistemelor totalitare1dictatura partidului unicF

diri0ismul de stat excesiv centralizat al economiei, dictaturi personale, naţionalismul ca

instrument al puterii, etc.

(liminarea acestor malformaţii a fost în genere dorită şi proclamată de toate centrele de putere

ale politicii mondiale.*eauşescu aproape singur, înc"istat în dogmele ideologiei sale originale, în

megalomia sa paranoică, într-un deşănţat cult al personalitaţii, a rămas insensi#il la toatesemnalele exterioare, incapa#il să recepteze corect sensul istoriei şi prea puţin dispus să se

adapteze progresului acestuia .

egimul lui *eauşescu este descris ca fiind un5regim criminal5, iar pe liderul său drept un

5incult şi paranoic5 cu o cultură marxistă limitată la <talin şi Lenin, prosovietic pînă la %&;:,n

când a luat puterea, iar su# raportul inteligenţei ca 4un do#itoc5%+.<u# un alt aspect *eauşescu

poseda 4o inteligenţă nativă5, declarând 4gratuite 4afirmaţiile despre 4prostia lui5%/.Mai aproape

de adevăr este faptul că lui *eauşescu îi lipseau calităţile definitorii ale inteligenţei-rapiditate,

extensiune, profunzime-dar nu i-a lipsit acel amestec de şmec"erie ţărănească şi intuiţie pe care

românii îl numesc 4isteţime5.?n indiciu despre limitarea inteligenţei lui, ni-l oferă în momentul

11 !eter <iani-avies, Revoluţia Româna din Decembrie 1!, (ditura Gumanitas, 2ucureşti, +33;, pag.'3.12 <ilviu 2rucan, #m $ost un complotist,în evista 4++5, /3apr.-;mai +33+.13 <ilviu *urticeanu, %ărturia unei istorii trăite, 2ucureşti, (ditura )l#atros,+333,p.&'

7



în care acesta nu se simte #ine in mi0locul oamenilor inteligenţi, preferând mediocrităţile care

a#undau în partid.%9

eşi nu s-a #izuit pe metodele extreme de teroare din anii de început ai stăpânirii comuniste

din omânia, regimul lui *eauşescu a dat dovadă că era încă capa#il să recurgă la practicile

trecutului pentru a-şi menţine supremaţia asupra societăţii româneşti.

egimul comunist din omânia avea la îndemînă, mai multe mi0loace de a-şi îm#unătăţi

imaginea în rândurile cetăţenilor, prin ridicarea nivelului de trai, reformele democratice cărora li

se adaugă demagogia naţionalistă=@>.Boate acestea nu au fost îndea0uns omogenizate.

?n rol important în viaţa cetăţenilor a fost deţinut c"iar de liderul comunist, în momentul

amestecului acestuia, lucru relatat foarte #ine în măsurile de planificare familială 5 &storia unei

$amilii poate $i portretul 'n miniatură al unei ţări(1)-considerăm că acesta este şi mott-ul după

care s-a g"idat Cicolae *eauşescu.!lanificarea viza toate sectoarele vieţii sociale, nu numaieconomia.La / august %&9' prin reorganizarea învăţământului se urmărea lic"idarea

analfa#etismului şi educarea unei forţe de muncă pregătite să facă faţă cerinţelor unei evoluţii

planificate, adică a dezvoltării planificate rapide.ezvoltarea şi înflorirea fiecarei naţiuni

socialiste, a fiecărui stat socialist egal în drepturi, suveran, şi independent, constitue o cerinţă

esenţială de care depind întărirea unităţii şi coeziunii ţarilor socialiste, creşterea lor asupra

mersului înainte spre socialism şi comunism.%;

1.2 Premisele Revoluţiei.

eteriorarea calităţii vieţii a fost, cauza principală a revoluţiei din decem#rie %&'&.(a a

constat în degradarea dramatică a standardului de viaţă.<-au adăugat şi efectele unei politici

grav avariate, de oameni care pur şi simplu nu gândeau în momentul luării unei decizii.e fapt

un om comunist în adevăratul sens al lui, era aceea persoană gata de orice sacrificiu pentru

practicile sale şi pentru ideologia comunistă.upă anumite statistici numărul adevăraţilorcomunişti, ce făceau parte din partid, nu depăşeau 3,/-3,9H, restul fiind doar simpli mem#rii de

1& Lavinia 2etea, %aurer şi lumea de ieri, *lu0-Capoca, (ditura acia, +33%, p.+:;.1- Milovan 0ilas, "and *it+out ustice, %&:', apud-7ail 8ligman, Politica Duplicitşţii, (ditura Gumanitas,2ucureşti, +333.1 7ail 8ligman, Politica Duplicităţii, (ditura Gumanitas, 2ucureşti, +333, pag/%.



partid.Bre#uie făcut încă de la început o precizare, că mem#rii de partid erau altceva, iar

comuniştii cu totul altceva.

)şadar revoluţia din anul %&'&, lovitura de stat din %&'&, eşecul politicii despotice a

regimului comunist crează drumul spre o viaţă li#eră, dar care va avea multe transformări de

suferit.

La sfârşitul anilorI'3, cel mai vizi#il aspect al stării 0alnice în care se afla omânia era lupta

pentru procurarea "ranei.În toată ţara la sate şi oraşe magazinele ce odată erau pline de alimente,

aveau un aspect ponosit şi nu erau aprovizionate decât cu cutii de conserve şi #orcane cu

murături de nemâncat.%

În ultimii ani de ceauşism, omania era ţara în care cei care cumpărau mai multă mîncare,

deşi era foarte greu de găsit risca o condamnare de : ani de înc"isoare.La noi o săptămîna de

lucru era de 9; de ore, iar /-9 ore erau pierdute numai stând la cozi enorme pentru aprovizionareFţara unde se putea primi înc"isoarea cu + ani dacă se pleca mai devreme de la munca, la

cumparăturiF asta era prevăzut înca din +& decem#rie %&'%, conform decretului 933.

La noi, dacă alimentele lipseau de pe rafturi, ele ramâneau prezente în mintea tuturor.

1.3 Legiferarea reproducerii în socialism.”Copii frumoşi şi sn!oşi pen!ru vigoarea şi

!inereţea pa!riei.”

?n alt aspect destul de important a fost creşterea forţată a natalităţii.*eauşescu îşi dorea un

popor mare, numeros.În anul %&;; prin decretul 3 din +' septem#rie fiecare femeie su#

vârsta de 9: ani era o#ligată să nască cel puţin 9 copii %'.Mamelor care năşteau mai mulţi copii

erau numite5erou al muncii socialiste5 ele primind c"iar decoraţii şi mici privilegii care constau

de o#icei în alimente or lapte pentru prunc.%& Cu era privilegiată o femeie cu aceste atenţii, numai

dacă ea îi şi îngri0ea-un lucru foarte important pe care <tatul nu uită să-l pună în practică.

17 !eter <iani-avies, evoluţia omâna din ecem#rie %&'&, (ditura Gumanitas, 2ucureşti, +33;,pag.+%.1 Jer#an $rescu, .eauşismul , omania între anii %&;: şi %&'&.pg %&:, (ditura )l#atros, 2ucureşti, +33;.1% Mamelor care au născut şi crescut mai mulţi copii li se oferă următoarele decoraţii15mama eroină-celor care aunăscut şi crescut %3 sau mai mulţi copii5, 4gloria maternă-celor care au născut şi crescut &, ', copii5, 4medaliamaternităţii-mamele care au născut şi crescut ;, : copii5.)ceste categorii erau la rândul lor împărţite în altesu#categorii1

%



.*a urmare a aplicării acestei metode, sporul natural al populaţiei a crescut de aproximativ /

ori de la ;,% la mie la %',% la mie asta numai într-un singur an. +3ecretul 3 a limitat mai târziu

vârsta unei femei, de 93 ani de a naşte cel puţin 9 copii-reprezenta un risc foarte mare deorece

vârsta nu mai putea permite+%F avortul era interzis din toate punctele de vedere.Mii de femei au

murit sau au fost c"iniute pe viaţă datorită acestui sistem malefic de înmulţire a populaţiei, prin

provocarea instantă a avorturilor, ori singure, ori cu a0utor al unui mem#ru de familie, ori se

sinucideau pentru a nu naşte alţi 5fericiţi5 copii.<everitatea legii rezulta şi din faptul că avorturile

ilegale erau investigate de !rocuratura şi <ecuritate, femeile riscând pedeapsa cu înc"isoarea de

la ; luni la + ani.Multe însă şi-au pus capăt vieţii şi au încetat să mai devină 4maşini de

reproducere5.

Între %&;; şi %&'& peste %% 333 de femei şi-au pierdut viaţa în urma avorturilor.++

*a urmare a pedepselor draconice, medicii refuzau să efectueze avorturi, pedepsa fiind de pîna la %+ ani înc"isoare şi pierderea locului de muncă.)ceste masuri au fost luate în zadar

pentru că în anul %&'-%&'' mortalitatea infantila a crescut pana la +',& la mie.+/*auzele ma0ore

erau lipsa de igienă-din creşe şi cămine, condiţiile de trai şi numărul foarte mare al copiilor

a#andonaţi.+9*ontrolul ginecologic era o#ligatoriu, astfel încât sarcina să decurgă normal până la

finalizare.

<copul tuturor acestor măsuri, era acela de scinda ordinea socială familială şi de a creea o

forţă de muncă mo#ilă formată din indivizi neconstrânşi de legăturile de familie sau de4tradiţie5.+:

ronia amară a acestei tragedii este faptul că s-a întamplat mai ales într-o ţară a cărei 4!rimă

oamnă5, (lena *eauşescu era lăudată şi aclamată în presă ca fiind 46emeia Mamă5.

În această lume, cuplul *eauşescu nu era adulat, ci era ţinta unor #ancuri usturătoare şi a unor

relatări de o#icei nefodate.+; Botuşi, într-o anumită măsură, graţie celei de-a doua imaginii ale20 &dem-21 .)spinali =pseudonim al lui .eletant>, România 'n #nali/a 0ovietica, avem declaraţia lui *eauşescu către*onsiliul Caţional al 6emeilor, la 2ucureşti5 sa $aceţi copii, tovarăşe $emei, aceasta este datoria voastră

patriotică5.22 Lavinia 2etea, #leandru 2ârladeanu despre Dej, .eauşescu şi &liescu, 2ucureşti, (ditura (venimentuloamânesc, %&&, p.%&:23 )driane 2a#an, #specte ale seualitatii 'n epoca .eauşescu,în evista 4++5, nr.;D%&&'2& B"omas 8unze, .eauşescu- ed- cit,p-347-2- Li#eralizarea avortului a oficializat pu#lic o practică utilizată de o#icei ca ultim remediu.În felul acesta, statul atransformat normele ţăraneşti.*u privire la familia ţăraneasca tradiţională, vezi 8ligman %&''.La puţin timp dupăsfârşitul celui de-al doilea raz#oi mondial, ;,;H din populaţie trăia în zonele ruraleF aproximativ trei sferturi dinforţa de muncă activă se afla în sectorul agriculturii.Aezi 8ligman %&''F AerderE %&'/F2 2anc şi undes =%&&3>, apud !eter <iani-avies, Revolutia Romana din Decembrie 1!,pag.9/.

10



sale de om muncitor, de revoluţionar oarecum puritan, Cicolae *eauşescu a fost ferit înainte de

%&'& de cele mai grave acuzaţii sau relatări. Însă nu a fost şi cazul (lenei *eauşescu faţă de care

nu s-a manifestat o reticenţă similară.+ (a era prezentată ca geniul răului din spatele tronului

care dată fiind iu#irea pentru lux şi opulenţă, apărea ca o îm#inare între melda Marcos şi (lena

Lupescu.+'

egimul nu ţinea cont nici măcar de muncile grele la care erau supuse femeileF ele nu puteau

duce o sarcină normalăF alimentaţia şi normele de igienă erau iar o mare pro#lemă.

*ontrolul statului asupra sferei pu#lice şi su#ordonarea totală a celei private era o pro#lemă

mult mai gravă în realitate decât în ideologie. ependenţa cetăţenilor faţă de stat pentru minima

satisfacere a nevoilor de #ază formează un spaţiu modificat de dependenţa reciprocă acestora.

esursele din ce în ce mai reduse, duc la concurenţa între indiviziF lupta pentru ac"iziţionarea

produselor rămâne în istorie un moment dureros. !ensionari, oameni de toate vârstele stateau oreîntregi, c"iar zile pentru o raţie de alimente. ?nii mai făceau şi speculă, parcă răz#unându-se pe

acest regim mizer, vânzând vecinilor la un preţ mai #un, o parte din ce ac"iziţionaseră. (rau şi

persoane care considerau raţionalizarea produselor de #aza - ouă, făina, za"ăr, ulei, malai - o

uşurare. aţionalizarea a instituit cu cinism, încercarea statului de a controla cetaţenii prin

4 alimentatia stiintifica 5.

În ciuda terorii existente, poeta )na 2landiana a pu#licat în %&'9 în revista studenţească

4 )mfiteatru 5o poezie 4 *ruciada copiilor 5,

+&

care s-a răspîndit foarte repede datorită versuriloradresate regimului impus1

4 ?n întreg popor

Cenăscut încă

ar condamnat la naştere =@>

!rin trupurile zvârcolite de femei

!rin sânge de mame

Ce-între#ate5.

27 !eter <iani-avies, Revoluţia Româna din Decembrie 1!,(ditura Gumanitas, 2ucureşti,+33;.2.#idem, pag.9/.2% !avel *âmpeanu, .eauşescu, anii numărătorii inverse, aşi, (ditura !olirom, +33+, pg.+;. apud Jer#an $rescu,.eauşismul, omânia între anii %&;:-%&'&F (ditura )l#atros, 2ucureşti, +33;.

11



1." #imişoara $ primul oraş li%er al României .

Desfăşurarea evenimentelor.

Momentul declanşării revoltei împotriva ceauşismului avea să vină în decem#rie %&'& la

Bimişoara, oraş cu peste /33 333 locuitori ma0oritatea români, ocupând diverse funcţiiF

Bimişoara fiind unul dintre centrele ur#ane unde economia işi spune cuvîntul.

Înca din lunile anterioare au loc diferite opoziţii, demonstraţii la locul de muncă, pe străzi,

astfel încât viaţa era destul de greu de trăită, era sufocantă. !e +/ noiem#rie %&'& au loc mici

demonstraţii anti-ceauşiste a muncitorilor din sc"im#ul de dimineaţa de la ?zinele Mecanice

Bimişoara, dar fără un rezultat real fiind înfrântă de <ecuritate. În seara de %:-%; decem#rie un grup de cetăţeni, ma0oritatea mag"iari protestează împotriva

luării deciziei de evacuare a pastorului LKszl BNOs.!rima manifestaţie paşnică putem spune.<e

presupune că acesta ar fii ţinut legătura cu serviciile de spiona0 mag"iar. adio 2udapesta

relatează despre o scrisoare a lui BNOs către Palesa în care cere a0utorul preşedintelui

solidarităţii poloneze Lec" Palesa - el spune că familia sa este terorizată dar şi prietenii,

enoriaşii că s-au înregistrat c"iar şi victime situaţia devenind gravă şi critică./3 Căscut în %&:+ la

*lu0 este tras dintr-o familie de preoţi reformaţi. !otrivit concepţiei lui, #iserica este datoare faţă

de credincioşi faţă de societate, cu activitate de folos pu#lic./% !articipă activ la viaţa cotidiană,

scrie un aricol despre viaţa #isericească despre situaţia #isericii reformate în prima revistă

samizdat din omânia numită (llenpontoN-în traducere *ontrapunct.

În strada Bimotei *ipariu mulţimea se agită, vin primii miliţieni, securişti, şi câteva sute de

activişti !*. e aici porneşte întreaga mişcare revoluţionară odata cu încercarea de avacuare a

pastorului BNOs. !e %; decem#rie demonstraţia din faţa casei pastorului se extinde în tot oraşul,

căpătînd un caracter net împotriva regimului politic din aceea perioadă. !astorul îndeamna de la

fereastră 5 vă rog sa mergeţi acasă 5. ar nimeni nu pleaca. <e fac arestări în masă, arestări

masive. in tramvaie co#oară şi alţi timişoreni ce se alatura celorlaţi. )cum e momentul în care

30 (ste vor#a de (rno ?0varossE.31 Marius Mioc, Revoluţia $ără mistere, 'nceputul revoluţiei române, ca/ul lui "as/lo To5es, (ditura )lmana"ul2anatului, +33+, pg;3-;/.

12



se aruncă cu pietre, cu sticle, etc. În !iaţa Maria apare un pluton de intervenţie. *urând aveau să

vină şi pompierii.

În 0urul orei %& au loc ciocniri fara logică timişioreni cu timişoreni, alţii cu forţele de

represiune. La %&1/3 într-unul din telefoanele guvernamentale se solicită armata să iasă în stradă.

(ra ordinul dictatorului care cere situaţia lic"idată într-o ora.

!e la orele +3 lângă complexul studenţesc se strigă 4 studenţi veniţi cu noi 5Q Aor veni numai

o mică parte pentru că celorlalţi le era teamă. În centru e devastată li#raria lui *eauşescu.

Bimişoreni arestaţi de-a valma erau aspru #ătuţi. Luptele de stradă nu au întârziat să apară nici în

celelalte pieţe ale oraşului. !e calea Borontalului, militarii în termen parcă au ieşit la vânat de

oameni - mai ales pe cei care s-au rupt de coloanele oficiale. *amioanele circulă pline de arestaţi.

)cum se aud primele scandări 5 Ros *eauşescu 5, 5 omania Li#eră 5, 5 eşteaptă-te române Q

omâni veniţi cu noi 5, 5 Arem pâine, vrem căldură 5, 5 6ără violenţă 5, 5 )zi în Bimişoara,mâine în toată ţaraQ Cu vă e frică, *eauşescu picăQ5 <e trag clopotele la *atedrala Mitropolitană.

Miezul nopţii îi găseşte pe eroii noştri cuprinşi de presimţiri fericiţi c"iar uitând cu desăvârşire

de frica de partid.

Coaptea de %;-% decem#rie curge apa în ro#inete iar caloriferele erau fier#inţi. )cesta era

ordinul partidului, ca până dimineaţa întreg oraşul să fie pus la punct. La 9 dimineaţa pastorul

BNOs este evacuat din Bimişoara.

În cadrul sediului local al Ministerului de nterne se găseau sute de arestaţi gata să primeascăinsultele, #ătăile, #at0ocurile, umilinţele soldaţilor şi a forţelor de represiune. /+ inspre *alea

7irocului nişte soldaţi ce flutură în vânt drapelul unităţii, se îndreptau cu paşi repezi spre centru.

La orele %9 o maşină de pompieri spală cu un 0et de apă demonstranţii, parcă pentru ai trezi la

realitatea vremii. Începe lupta între cei care aveau arme şi cei care nu aveau. Brei maşini de pe

stradă sunt incendiate.

*onsiliul Rudeţean este luat cu asalt la orele %: activiştii fug din sediu. La orele %;1/3 are loc

şedinţa *omitetului !olitic al *.*. al !.*.. care apro#ă represiuneaF armata îşi dispune unităţile

la $peră, la 7ara de Cord, la !arcul *opiilor, la 2ăile Ceptun, la !rimarie. )par B)2-urile,

tancurile, paraşutişti. Întregi #atalioane de securişti monitorizeaza întreprinderile cu cel mai mare

randament (L2), (L(*B$M$B$, )M.

32 Ne studiau ca pe nişte animale ciudate.osarele storiei, Cr.%+=%+9>, dosar1 evoluţia omâna, %&'&, p ag./9.

13



!reşedintele ţării dă ordin să se tragă.La orele % un elicopter survolează zona în care

manifestanţii îşi făceau de cap. ând pe rând a0ung în oraş oan *oman, Macri, <tănculescu,

7uşă.

z#ucnesc rafalele în !iaţa Li#ertăţii. *ade şi prima victimă a regimului1o femeie pe nume

Lepa 2ar#at. $ altă femeie cade rapusă su# privirea copilului ei. $ imagine dureroasă ce ne

ramâne în minte cum mama stă neclintită pe asfalt cu oc"ii ţintiţi spre copilul său, de parcă ar

vrea în continuare să-l prote0eze de nemernicia de pe stradă. Bineri, vârstnici, oameni de tot

soiul, mag"iari, români sunt arestaţi. La orele %&1/3 soldaţii primesc armament, pistoale-

mitralieră. )cesta era cadoul pregatit de <tatul român pentru populaţia sa. Aictime peste tot în

*alea Lipovei, la 7ara, în faţa *atedralei. )par primele cadavre în scări de #loc, la #alcoanele

apartamentelor sale, iar alţi sute de oameni arestaţi.// <pitalul Militar primeşte şi el primii răniţi.

*artierele proletare fier# în faţa tancurilor care trag neîncetat spre o ţinta anume dar fără nici unscop./9

În dimineaţa zilei de %' decem#rie la <pital se găseau peste :' de cadavre, +/3 răniţi.

<e constatase că în ziua de % decem#rie fuseseră găsiţi +; de morti şi +33 de răniţi, ultimii

dintre ei fiind şi anc"etaţi./: $ izotermă de la *$MBM trasportă morţii spre capitală, fără forme

legale din ordinul 4!rimei oamne5. !oate că acesta a fost şi ultimul drum al Bimişoarei

antedecem#riste la 2ucureştiQ Între %;-%& decem#rie au loc manifestaţii cu caracter

anticomunism, anticeauşism dar şi arestări ale forţelor de represiune. <e trage în continuare îndemonstranţi. 6amiliile işi caută disperate copiii, fraţii, soţii, rudele apropiate, cu speranţa că îi

va găsi vii sau măcar răniţi numai acasă să-i ia.

<pitalul Rudeţean este luat pe sus de mulţimea furioasă. Li se răspunde de fiecare dată cu 4Cu

avem raniţi5. $rele %; în faţa *atedralei oamenii îndureraţi şi resemnaţi cu pierderea celor dragi,

aprind lumânări. <e trage iar. ?n tânăr student este ucis cu sânge rece su# privirile apropiaţiilor.

!arcul din Rurul *atedralei este încercuit, iar oamenilor li se cere să se predea. !e %& decem#rie,

interogatoriile de la Bimişoara se întind, iar unul din cinci arestaţi este minor. Înc"isoarea 4 !opa

Japcă 5 e plină.

33 .aietele Revoluţei, nstitutul evoluţiei omâne din ecem#rie %&'&, nr.+S+33:3& &bidem-3- &bidem-ăniţi din % cu plagi la picioare vor a0unge, în %', morţi împuşcaţi în cap.

1&



$raşul este singur, într-o ţară care continua să tacă. 6a#ricile nu mai lucrează din cauza

armatei care încă se mai afla în stradă şi trăgea. La +3 decem#rie timişorenii îşi iau soarta în

propiile mîini./;

*a urmare a represiunii #rutale din zilele anterioare prima întreprindere timişoreană intră în

grevă pe data de %& decem#rie - (L2), clasa muncitoare refuza să mai lucreze 5nu lucrăm sub

arme (, ( dacă nu se retrae armata, nu ne asumam nici un risc5. ?rmând exemplul acesta alte

mari întreprinderi întră în greva T ?MB - cea mai mare întreprindere din oraş, 7?2)C,

*om#inatul de ndustrializare a *ărnii - *$MBM, 2)C)B?L, (B(7(CB?L,

<!?M$BM, )M. <e pun între#ări cu privire la decesele înregistrate de pînă acum. Muncitorii

sunt îndemnati să-şi reia munca, dar în zadar./ (i îi cer şefului, să raspundă la între#ări

privitoare la evenimentele din oraş-cine a ordonat să se tragă în populaţie, unde sunt morţii

Bimişoarei, de ce au fost arestaţi oameni nevinovaţiUÎntre zilele de %;-% decem#rie au fost ucişi / de manifestanţi, femei, #atrîni, copii, adulţi şi

au fost arestaţi '/+./'În zilele de %-%& decem#rie conform organelor de !rocuratură Militară

Bimişoara au fost înregistraţi / de morţi şi +&; raniţi.La ++ decem#rie au mai căzut pradă

regimului încă +3 persoane, iar / rănite.Cumărul exact al morţilor şi răniţilor nu a fost

înregistrat şi găsit în registrele vremii.!oate că au fost mai mulţi, ceea ce credem cu siguranţă.

Securi!a!ea şi pa!erni!a!ea denumirii de &ron!ul Salvrii 'aţionale.

!lecat în vizită în ran, şeful de la 2ucureşti lasă întreaga putere în mîinile soţiei sale, (lena

*eauşescuFea va încerca să elimine revolta timişoreană în ideea ca soţul când va veni să nu se

mai ocupe de această pro#lemă.) dat ordin să ia cele 99 de cadrave ale revoluţionarilor din

Bimişoara, pentru a le aduce la crematoriul din 2ucureşti, să li se ştearga urmele./& 3

(xistă o foarte #ogată #i#liografie care se referă la acest aspect.)mintesc câteva1*laudiu ordac"e, &sus sanăscut la Timişoara-Decembrie 8!,(ditura Gelicon,Bimisioara,%&&9FMariana *erincova, Noi suntem poporul,(ditura nter7raf, Bimişoara, +339.Bitus <uciu, "umea buna a balconului, (ditura Gelicon,Bimişoara,%&&;Fdem, Reportaj cu su$letul la ură-Traseele Revoluţiei, (ditura 6acla,Bimişoara,%&&3@37 on *oman,9mul se duce, $aptele rămân, istoria 'nsa le va anali/a,(ditura Meditaţii, 2ucureşti, +33, passim-3 Marius Mioc, Revoluţia de la Timişoara aşa cum a $ost ,capitolul Revoluţia 'n date statistice-*el mai ela#orat şirecent studiu este cel întocmit de dl.)drian 8ali în cadrul !roiectului de cercetare 4evoluţia roamâna dindecem#rie %&'& în 2anat5, care va fi pu#licat într-o lucrare separată.3% )ceastă informaţie o găsim în mai multe surse.Aezi de exemplu oan <curtu, Revolutia română 'n contetinternaţional, :ditura :nciclopedică şi :ditura &RRD, 2ucureşti,4;;6 F Miodrag Milin=coordonator>, Procesul

1-



Întra-adevăr în zilele de %', %& decem#rie revolta a mai scăzut în intensitate dar situaţia din

oraş era din ce în ce mai sufocantă.<e cerea demisia lui *eauşescu.

La *onsiliul Rudeţean !* şi apoi la $peră se formează un comitet revoluţionar 93.

evendicările de ordin social = #utelii, locuinţe, paşapoarte> sunt notate cu mare atenţie de către

premier, care promite că le va soluţiona foarte curând. <e duc tratative de eli#erare a arestaţilor

cu primul ministru *onstantin ăscălescu, dar şi o serie de revendicări de ordin politic, demisia

lui Cicolae *eauşescu, demisia guvernului,precum şi redarea morţilor către familii pentru a fii

înmormîntaţi creştineşte.

!e #aza acestor revendicari în seara de +3 decem#rie este ele#orată !roclamaţia 6...,

primul organ al evoluţiei omâneF aceasta este citită în ziua urmatoare în faţa miilor de oameni

adunaţi în !iaţa $perei la ora &,33.9% <e cerea punerea în li#ertate a deţinuţilor politici, se

între#au 5cine a dat ordin să se tragă la BimişoaraU 5, li#ertatea presei, li#ertatea radioului şi ateleviziunii, reforma învăţământului, alegeri li#ere, înfiinţarea unui centru de anc"etă pentru

lămurirea stării din oraş, demisia guvernului9+. mediat arestaţii sunt eli#eraţi, dar cu privire la

morţii din zilele anterioare nu se putea lua nici o "otărîre. Liderul comunist, proaspăt întors din

vizită condamnă pu#lic manifestaţiile şi ia măsuri în vederea intensificării represiunii 9/ şi ţine ca

de fiecare dată =mai ales cînd se simte ameninţat > cîte un discurs cu privire la această situaţie

tensionantă.ar nu face decît să declanşeze un alt val de proteste şi nemulţumiri făcîndu-i pe

timişoreni 4"uligani5 şi 4 elemente declasate 5.În urmatoarele momente o coloană de manifestanţi este lovită din plin în dreptul 6acultăţii de

(lectrote"nică. )u urmat alte lupte de stradă cu soldaţii înarmaţi cu #aionete.)vem declaraţia

unei femei care se afla în centrul acţiuniilor, oina <uciu15=@>între timp #ăr#aţii nu au stat cu

mîinile în sîn, ca prin minune=@>au apărut o mulţime de vergele, de #are metalice şi

oamenii=@>introduceau răngile pe undeva pe la şenile pentru a le #loca=@>şi tancurile s-au

înţepenit =@>#ăr#aţii au reuşit să plaseze o rangă la un loc sensi#il #locînd sistemul de rula0,

=@>ramaşi fără şenile, s-au oprit. În momentul următor oamenii au sărit pe tanc.)u desc"is

revolutiei din Timişoara, (ditura )cademia *ivică, Bimişoara-2ucureşti, +339F )lesandru utu, Revoluţia românadin decembrie 1!-.ronoloie, (ditura , 2ucureşti, +33, pg.%+&.&0 <-a optat pentru această denumire de comun accord.!ractic, la mai puţin de o oră de la pătrunderearevoluţionarilor în clădirea $perei, 6rontul era constituit =ora %9133>.vezi Lorin 6ortuna op-cit-, pg./9-/;.&1 .aietele Revolutiei,(ditura nstitutul evoluţiei omâne din ecem#rie %&'&, nr.+S+33:.&2 Bextul !roclamaţei a fost ela#orat în cursul nopţii de +3-+% decem#rie şi citit de Lorin 6ortuna în faţa mulţimiiadunate în faţa $perei din Bimişoara la +% decem#rie, la ora & dimineaţaFBext cules din Aictoria, Bimişoara, )nul,nr.%,apud .aietele Revolutiei, (ditura nstitutul evolutţei omâne din ecem#rie %&'&, nr.+S+33:.&3 &bidem-

1



capacul şi i-au scos pe militari afară. )lte grupe se ocupau cu incendiul =@>99 <e trăgea din toate

părţile, nu ştiai de unde veneau gloanţele ca să te fereşti, era o ploaie din care sigur nu

ieşeai5uscat5.!e străzi se strigau lozinci ca 5Ros ictatorul5,5Li#ertate5,5 Cu suntem "uligani

5,5)rmata e cu noi5, întreg oraşul era pe străzi.9: = mai puţin femeile care alăptau, sau care

zăceau la pat din diferite motive, #oli, ori frica le era implantată în suflete >.

Bimişoara traversează noaptea omâniei întregi, îndreptandu-se spre un *răciun, ce ne

asigură li#ertăţiile mult-aşteptate.

6rontul emocrat omân din Bimişoara a ela#orat şi difuzat prima eclaraţie !rogram cu rol

de a dezvălui întregii ţări că în Bimişoara a fost revoluţie democratică şi că tot poporul să se

unească să lupte împreuna împotriva unui regim pe 0umătate a#olit. <e cântau versuri cu tentă de

li#ertate celor căzuţi li se aprinseră lumînări de către persoane ori străine ori apropiate.Cu mai

conta, erau toti frati, toti uniti pentru a duce la sfârşit un ţel anume-desfiinţareacenzurii.(venimentele desfăşurate aici au fost repede aprinse şi răspîndite în întreaga ţară prin

intermediul radio (uropa Li#eră, Aocea )mericii, de posturile de radio din ?ngaria, )ustria, dar

şi rudele ce se aflau în oraşul de pe 2ega.

<e poate afirma cu certitudine că evenimentele de la Bimişoara au furnizat im#oldul

declanşării acţiuniilor revoluţionare în întreaga ţară.9; <e mulţumeşte în continuu persoanelor

care au rezistat eroic tancurilor si maşinilor #lindate, gloanţelor, celor care au contri#uit decisiv

la a#olirea regimului de dictaturăF la salvarea unei natiuni române nevinovate.Bimişoara a fost cel dintâi oraş din omânia în care ma0oritatea locuitorilor au conştientizat

necesitatea sc"im#ării lui *eauşescu şi a regimului comunist. În toiul demonstraţiilor oraşul a

generat câţiva lideri de tranziţie.9 !entru câteva zile ei au fost creatorii şi animatorii

evenimentelor1 s-au aşezat în fruntea coloanelor de demonstranţi, au gândit strategii, au luptat cu

mâinile goale în faţa armelor de foc şi au dat conţinut discursurilor politice din #alconul $perei.9'

evoluţiile încep întodeauna cu o revoltă care reuşeşteQ

&& <ergiu Cicolaescu, .artea revoluţiei române, decembrie8!, (ditura on *ristoiu, 2ucureşti, %&&&,pg.;'.&- <ergiu Cicolaescu, "upta pentru puteredecembrie8!-(ditura 2ic )ll, 2ucureşti, +33:.& &bidem, pa ;3-&7 evolutţa omână din ecem#rie %&'&, storie şi Memorie, volum coordonat de 2ogdan Murgescu, (ditura!olirom, 2ucureşti, +33.pag./9.& &bidem-

17



1.( #imişoara es!e li%er)e rândul capi!alei.

În timp ce revoluţia din Bimişoara îşi spunea cuvîntul în 2ucureşti lucrurile au luat o altă

întorsătură.)ici se scandau lozinci legate de politica lui Cicolae *eauşescu dar şi preluate de la

timişoreniF50os *eauşescu5,5capitala li#eră5,5armata e cu noi5,etc.(ste dat frâu li#er armatei de a

trage în popor, în propriul popor5se crează o stare de necesitateF am dat ordin să se tragă, se

somează şi dacă nu vor să se supună, se trage.9&

În dimineaţa zilei de +% decem#rie ora %+,33 începe mitingul su# comanda lui Cicolae

*eauşescu în susţinerea politicii saleF toată demonstraţia se întoarce îmoptriva conducătorului,

astfel încât participanţii la miting încep să-l "uiduie pe preşedinteF transmisiunea la radio şi

televizor este întreruptă pentru câteva ore.)cesta putem spune că este momentul psi"ologic c"eie

în extinderea revoluţiei în ţară.Întregul aparat de opresiune se afla în stradă:3.)rmata era şi ea în

stradă în stare de alarmăF se formase un adevărat miting, care va declanşa evenimentele din

2ucureşti.:%in acest moment revoluţia româna a luat amploare depăşind zona 2anatului şi după

cum aprecia <ergiu Cicolaescu , <ncep'nd de acum, revoluţia rom'nă avea săşi mute sediul la

2ucureşti, oraş 'n care după c'teva /ile, după o perioadă de orori şi eroisme se va constitui

victoria revoluţiei-)4

În timpul mitingului din !iaţa !alatului transmis de Beleviziunea omână:/ s-au auzit cuvinte

grave aduse lui *eauşescu dar şi pro Bimişoara:9

F forţele de ordine, deşi numeroase, s-au a#ţinut

&% (rau cuvintele declarate ale preşedintelui în cadrul şedinţei extraordinare a ** al !*, începând cu orele %;.33.(vident măsurile luate erau împotriva propriului popor şi odată primite aceste ordine, nici-un ofiţer nu se mai putea

preface că nu ştia împotriva cui trăgea şi cine erau viitorii inamici.-0 <ergiu Cicolaescu, Revoluţia-<nceputul adevărului, pg.9%, afirmaţiile sale contrazic mărturia lui ulian Alad,*onstantin <ava, *onstantin Monac, Revoluţia din decembrie 1! percepută prin documentele vremii, pa471=(De orani/area mitinului nu răspundea niciunei diirective, dar pentru securitatea lui .eauşescu era Direcţia a>a-Pentru măsurile enerale de securitate ,de pa/ă, era $ormat alt comandament Pro clano palmierul,nu ştiu dacă era bine, care data dinaintea plecării lui .eauşescu la %oscova-?eneralul 2ucurescu sa ocupat demăsurile enerale, privind acest mitin, dar nu au $ost măsuri deosebite de alte situaţii, pentru mitinuri, căoriunde 'n lume, poliţia era alertată,nu numai poliţia 'n uni$ormă, ci şi siuranţa statului-<n primul rând, 'n /ona

unde se orani/ea/ă mitinul erau aduse $orţe, ca să intervină dacă se produce de/ordine-<n rândul din $aţa erau@aplaudatorii(, erau şi o$iţeri de securitatate, dar şi activiştii de partid-#u $ost aduse două companii de trupe de securitate, 'ntre care şi ne$ericiţii de la .âmpinaABC:i au $ost aduşi pentru măsuri de ordine 'n capitală 'ndimineaţa din 41 decembrie(--1 &bidem,p-46--2 <ergiu Cicolaescu, n senator acu/ă, p.'%.-3 Revoluţia româna 'n direct,&,p--& <ingurele informatii de acest fel apar în vol, #rmata romana 'n revoluţia din decembrie 1!, p.%%%.)lecsandruutu, .ronoloia, p.%;9-%;:, nu aminteşte de aclamarea unor lozinci ostile regimului decât după înc"eiereamitingului, adică începand cu orele %/.33-%9.33.

1



să intervină pâna târziu dând posi#ilitatea grupurilor de manifestanţi să întocmescă liste ale unui

posi#il nou guvern.::

(venimentele grave în esenţa lor, nu-l demo#ilizează pe preşedinte.(l organizează o

teleconferintă cerând primilor-secretari de 0udeţe să ia măsuri severe împotriva 4oricăror

mani$estări din r'ndul tineretului(,insistând asupra $aptului că(nu trebuie să se ajună la

$olosirea armelor(, dar(Detaşamentele de lupte trebuie să $ie detaşamente dotate cu tot ce este

necesar pentru a impune ordinea şi disciplina()6 -0ă se $ii 'mpăcat uvernanţii de atunci cu

'ndul că soarta lor $usese deja +otărâtă şi să $ii avut ei ştiinţă despre evenimentele care se

preăteau şi care nu mai puteau $ii opriteE0au a $ost vorba despre aceea FForbire $atalăGG,

boala celor ajunşi la putere care 'ntodeauna dea lunul istoriei sau cre/ut nişte dumne/ăiE)7

*el puţin pentru cuplul *eauşescu aceste afirmaţii rămân vala#ile.:'

În după-amiaza zilei de +% decem#rie şi seara au loc manifestaţii în centrul oraşuluiF ciocnirisporadice cu forţele de represiuneF noaptea dinspre +%-++ decem#rie este noaptea cînd au loc

numeroase arestări fiind înlăturată #aricada din faţa "otelului ntercontinentalF o represiune

destul de violent cu mulţi răniţi.

Evenimente marcante.

Manifestări ce răsunau în toate colţurile 2ucureştiuluiF apar pe ecranele televizoarelor diverse

grupări sociale care promit un a0utor în acţiunile revoluţionare.

2iserica $rtodoxă omâna prin !.6.Beoctist !atriar"ul omaniei îşi aduce a0utorul apelând la

ierar"i, preoţi, credincioşi să participe activ la ruperea de regimul su# care au trăit ataţia ani de

teroare.Boate centrele comerciale, toate posturile de televiziune, toate radiourile cereau a0utor, se

-- <ergiu Cicolaescu , <nceputul adevărului, p.9+-9/.5 <n primele ore, când atmos$era nu era 'nca $ierbinte, 'n acestelocuri sau 'ntocmit şi citit liste ale unui posibil nou overn, care 'n esenţă cuprindeau cam aceleaşi nume şi 'n principal semnatarii scrisorii celor şase A.orneliu %ănescu, Doina .ornea, Dumitru %a/iluC-<n lista apăreau şinumele unor comunişti ,aparţinând unei perioade precedente totalitarismului ceauşist-.onsider că aceste liste sunt

o dovadă a manipulării mani$estanţilor, având ca scop reali/area unei lovituri de stat şi 'nlocuirea conduceriiceauşiste cu(comunişti mai omenoşi(, acceptaţi de ?orbaciov Ave/i 'ntanlirea 2rucan?orbaciov la %oscovaCcapabili să impună doctrina perestroi5ăi şi 'n ţara noastră-<ergiu Cicolaescu aduce ân spri0inul afirmaţiilor sale şi alte pro#e, sugerând că însuşi *eauşescu a fost la curent cuasemenea planuri, evident, la Moscova.- *onstantin <ava, *onstantin Monac, Revoluţia româna din decembrie 1! retrăită prin documente şi mărturii, p-14;;-Tetul interal al telecon$erinţei este publicat la painile 174;1--7 Mi"ail M.)ndeescu, #devărata securitate din România-A'ncercare de anali/ă asupra stării societăţii româneşti'nainte şi după decembrie 1!C, (ditura 4*urtea Aec"e5, 2ucureşti,%&&&,p.;.- )lexandru $sca,1!,an decisiv 'n istoria :uropei, (ditura Mega, *lu0-Capoca,+33',p.%+9-%+:.

1%



aflau su# asediul trupelor ceauşiste,:& persoane speriate care sperau să ia sfârşit acest coşmar.;3!e

post se dau diferite scene din centrul evenimentelor, televiziunea româna li#eră era la dipoziţia

mulţimii, secvenţe cu revoluţia din ţară, cum se organizau manifestanţii din celelalte oraşe, era

revoluţia în direct, necenzurată.$ameni cura0oşi dau informatii importante despre un alt grup,

studenţii din 7rozăveşti care erau atacaţi de trupele de securitate, ;% ori de *omandouri.<e aud

împuşcături, rafale de arme automate, apoi rafale puternice de riposte.Beleviziunea omâna din

oro#anţi este luată cu asalt de mulţimea învol#urată de oameni, "otărâţi să preia cuvântul şi să

ţină discursuri anticomuniste în faţa a miilor de oameni ce aşteptau cu neră#dare să se întâmple

ceva mai repede şi fără vărsare de sânge. Cu conta dacă erau intelectuali sau făceau parte din

clasa de 0os a societăţii, pentru ei conta să reuşească revoluţia.

Cumarul imens al militarilor care tre#uia să facă faţă demonstranţilor era de cîteva

mii.;+)rmata a fost şi ea 4contaminată5de acestă stare psi"o-morală a poporului roman deşi încomparaţie cu populaţia civilă #eneficia de venituri #ăneşti mult mai mari.;/

*eea ce s-a întamplat în capitală în data de +% pâna pe ++ decem#rie seamănă cu scene dintr-

un teatru tragic-comic al a#surdului nuanţat de numărul de morţi şi răniti, de tirurile de mitraliere

şi arme de ultim cali#ru, arme automate,de strigătele manifestanţilor,de mişcarea "aotica a

grupărilor, în care nu ştiau în ce parte se orientează,de coloanele de muncitori în fruntea cărora se

aflau artişti, regizori, gazetari, scriitori, unităţi înarmate până-n dinţi, de o dezorientare totală, de

"aosul de pe străzi, de milţeni a#andonându-şi locul de muncă, armamentul,de urmele de sângeuman ce curgea ăn mici şiroaie printre crăpăturile de totuar- aduce iz#itor cu turnarea unui film

cu un scenariu a#surd.)ceste imagini de groază, oroare capătă un alt sens dacă ne sunt spuse de

-% La un moment dat, cineva spune5 De sus se traeABCse aude o 'mpuşcătură, se cere armatei să ia măsuri-0 6ocurile de armă se auzeau din ce în ce mai tare, iar din depVrtare se auzeau cuvinte de Wncura0are, venite dintr-odurere covârşitoare15intervine armata=@>,nu fugiţi=@>,fraţilor nu intraţi în panică=@>,armata e cu noi=@>,rămaneţi

pe loc=@>1 )m uitat să precizez că studenţii, la fel ca şi la Bimişoara 4au făcut toată revoluţia5.(i au contri#uit considera#il lavictoria revoluţiei.2

emus Macovei, Represiunea armată 'n decembrie, 1!, p.//-/9.în 4.aietele Revolutiei5, nr./=%3>D+33, p.//-/, afirma urmatoarele15 %ii de militari, u/itând de armament uşor de in$anterie, dar şi de mitraliere de pe tancuri, şi T#2uri, vor des$ăşura acţiuni de apărare a unor obiective, politicoadmnistrative, de inter/icere a accesuluidemonstranţilor 'n clădiri de mare importanţă, dar şi de 'mprăştiere a lor-<n urma con$runtărilor sau 'nreistrat164 morţi şi 11;1 răniţi- Participarea armatei la represiune va 'nceta la 44 decembrie ora 1;-H), când militarii din arni/oana 2ucureşti primesc ordin de la eneralul >ictor #tanasie 0tanculescu să se desprindă de mulţime , şi să se retraă 'nca/ărmi-0e 'nc+eie ast$el o paina ruşinoasă din istoria armatei române-3 Marin !ancea, evoluţie sau Lovitura de <tat un interviu cu fostul şef al irecţiei de nformaţii a )rmateirealizat de 7raziela 2arla, (ditura Golding eporter, %&&&.p.%%

20



militari, ori părţile acuzatorii.;9)vem relatări concludente ale unor participanţi care au trăit intens

acest eveniment până la ultima suflare1

-În calea oro#anţi- 4din casa Marcu <tan, în +/.%+ după orele %:.33 au fost scoase două

persoane cu mâinile ridicate de către armată şi duse în directive necunoscute5.;:

-!iaţa )viatorilor-4!rimele focuri de armă s-au auzit dupa ora %'.33, dar sc"im#urile intense

de focuri s-au consumat între orele +3.33-+9.33 şi se auzeau dinspre 2d.!rimăverii, str.)urel

2ălcescu şi str.!angratti.upă ora +9.33 s-a tras sporadic, între orele /.33-/./3, s-a tras intens

dinspre !iaţa )viatorilor spre Aila.În +/.%+ dimineaţa, s-a tras din #locul ruşilor.5;;

-*alea oro#anţi-4<-a tras de la ora +%.33, în zona BA existînd două zgomote de armă-arma

automată si pistol.5;

(venimentul de la $topeni, a fost printre evenimentele marcante ale revoluţiei, el

înregistrând, aproximativ 9& de morţi din care /=% ofiţer, /9 militari în termen, + salariaţicivili>din ?nitatea Militară *împinaF + ofiţeri din ?M 2ucureştiF lt.ma0.onescu on împuşcat în

ceafăF & persoane din auto#uzul Barom=civili, un su#ofiţer, unul din )viaţia *ivilă>.;'ncidentul

de la aeroportul $topeni marc"ează o etapă mai grea în viaţa românilor, deorece aici au murit

oameni nevinovaţi, oameni care au plătit cu viaţa pentru o neînţelegere între ordinele de

represiune.

În dimineaţa de ++ decem#rie, în timp ce coloanele de manifestanţi din marile centre

comerciale, intreprinderi #ucureştene se apropie de centrul capitalei, *eauşescu îi cere în modimperative generalului Milea să desc"idă focul şi să împraştie grupurile anticeauşiste,dar ezitarea

generalului, marcat de ceea ce se întamplase cu o noapte în urmă, cînd dăduse dovadă de

inconsecvenţa;&,temîndu-se de 4şeful 4său, şi ca va fii înlocuit de generalul <tănculescu 3,se

& emus, Macovei, Repreiunea armată 'n decembrie 1!, p-3)36, se fac încriminări nominale ale unorgenerali.(rmătorii enerali au primit, emis şi transmis ordine privind eecutarea represiunii şi au aprobatunităţilor din subordine să participe e$ectiv la aceste acţiuni= en-0te$an ?uşă, şe$ al %arelui 0tat %ajorI en->ictor #-0tănculescu, primadjunct al %inistrului #părării Naţionale, en-%i+ai .+iţac, comandat al.omandamentului Trupelor .+imice--

osarele de *ercetare, efectuate de reprezentanţii 4*lu#-BA++. &bidem-7 &bidem- <ergiu Cicolaescu, .artea revoluţiei române-Decembrie 1!, p.+/3-+/%.% *onstantin <ava, *onstantin Monac, Revoluţia din decembrie 1! percepută prin documentele vremii, p-1)61)7-70 <ergiu Cicolaescu, <nceputul adevărului, p-H1H4-*itându-l pe oan *oman, autorul lucrării afirma15 <n /iua de 41dimineaţa, 'ntreul aparat de opresiune se a$lă 'n stradă-#rmata era 'n stare de alarma-Tele$onic, .eauşescuanunţa la Timişoara că >ictor 0tănculescu să se pre/inte la 2ucureşti, pentru al 'nlocui pe eneralul %ilea-ADeclaraţia lui &on .omanC-(

21



sinucide la ora &,/3 fiind declarat de *eauşescu 4trădător5. %Mai tîrziu are loc la radio şi

televiziune un comunicat despre sinuciderea5tradătorului Milea5şi instaurarea stării de necesitate

în tot ţinutul .<..)re loc o ultimă şedintă a *omitetului !olitic (xecutiv, în care este important

de o#servat cum preşedintele ţării5.eauşescu nu mai era stăp'n pe situaţie(-74

Cicolae *eauşecu iese la #alcon, cu gândul să o#ţină spri0inul maselor, dar nu face decît să

provoace furia lor, dictatorul speriindu-se şi dezorientat se retrage./În acest moment mass-media

ocupă un rol central, în sensul că ea face legătura dintre lumea reală cuprinsă de fe#ra comunistă

şi de cel care a înteţit-o la noi.)ccesul în !iaţa !alatului şi în sediul *omitetului *entral devine

li#er la orele %%-%+.Brupele de securitate renunţă la armament, iar clădirea este asaltată de

mulţimea năvălitoareF se o#servă o fugă în masă a generalilor dar şi a cuplului *eauşescu la ora

%+,3; împreună cu (mil 2o#u şi Manea Mănescu Tiau elicopterul de pe terasa clădirii.9)cest

moment însemnă pră#uşirea regimului socialist-totalitar.!utem spune că revoluţia în planul ei

ideologic şi-a 4făcut numărul5, dar în planul realist a atins cote înalte.În nici-o parte a (uropei în

nici-o revoluţie anticomunistă, nu a existat atîta varsare de sânge ca la noi.

nstrumentul de care liderul nostru s-a folosit a fost acelea de represiune, destinat pentru a

sfărâma rezistenţa exploatorilor.)şa a fost văzut poporul de către Cicolae *eauşescu în

momentul în care acesta foarte uşor şi fără pic de conştiinţă dă ordin generalilor din su#ordine,

să tragă în lume.

upă fuga lui Cicolae *eauşescu evenimentele se derulează "aotic, în prim-plan fiind

revoluţionarii.)par disidenţi ai revoluţiei, on *aramitru, Mircea inescu, oina *ornea, <ergiu

Cicolaescu, !etre oman-citeşte 4 Declaraţia Poporului(cerând să se înceteze luptele, căci

dictatorul e înfrânt.!e toate posturile tv, radio, se vor#eşte despre o organizaţie post-

revoluţionară, cu rol de a capta atenţia, spri0inul poporului, în alegerea noului guvern.În fruntea

lui era on liescu-'ncă de la prima sa apariţie publică, &on &liescu sa comportat ca un lider

politic, +otăr't săşi asume răspunderea orani/ării României pe ba/e democratice-

7)

!e data de

71 )lescandru utu, .ronoloia , p.%':F #rmata româna 'n revoluţia din decembrie 1!, p.%+'-%/3.72 oan <curtu, Revoluţia româna din Decembrie 1! 'n contet internaţional, 2ucureşti, +33;, p.++'-++&.73 *onstantin <ava, *onstantin Monac, #devăr despre decembrie 1!-.onspiraţie-Diversiune-RevoluţieB(ditura6orum, 2ucureşti, %&'&, p.%3/, este descris cum *eauşescu este "uiduit de mulţime.7& #rmata româna 'n revoluţia din decembrie 1!, p.%%/-%%9.espre fuga lui *eauşescu şi despre rolul 0ucat deAictor <tănculescu, vezi pe larg interviul acordat de acesta în ziarul Jiua, din / si : iulie %&&.7- oan <curtu, Revoluţia din decembrie 1! 'n contet internaţional, p-4HH-

22



++ decem#rie ora +/,33 on liescu citeşte la posturile naţionale de radio şi televiziune

!roclamaţia *onsiliului 6rontului <alvării Caţionale, care anunţa încetarea regimului comunist şi

trecerea la un regim democratic plurupartidist.;

În concluzie, scenele tragic-comice de teatru a#surd din timpul evoluţiei, s-au dorit a fii

nişte realităţii a unei lumi crude fără de care poporul romîn nu s-ar fii eli#erat de suflul greu al

regimului comunist.

)lte întregi oraşe au fost cuprinse în 0ocul aspru al eli#erării.7ăsim peste tot cărţi care

vor#esc despre revoluţie, care ne vor#esc de actele grave petrecute atunci, dar şi declaraţii directe

ale participanţilor din mi0locul faptelor..

Numai un om liber poate săşi trans$orme conştiinţa morală 'n acte eneroase-0clavii nuşi pot dărui dec't speranţa şi tristeţea77 K

=(duard !amfil>

0tatul nu eistă 'n lumea $enomenalăIel este o $icţiune a $ilo/o$ilor-

LBM.eea ce eistă 'ntradevăr este o orani/aţie, o colecţie de $iinţe umane individuale

leate de un set de relaţii-LBMNu eistă ceva precum puterea 0tatuluiI 'n realitate, eistă doar

puteri ale indivi/ilor-7!

=)..adcliffe-2roXn, #$rican Political 0stems,%&93>

Participarea la neadevăr este sinura leătură 'ntre membrii societăţii noastre actuale-:a

duce la $orme de necinste colectivă şi la anularea demnitătii noastre ca neam-

7*aietele evoluţiei, (ditura nstitutul evoluţiei omâne din ecem#rie %&'&, nr.+S+33:77 osarele evoluţiei, Cr.%+=%+9>, osar1evolutţa omâna, %&'&, pag./;.7 7ail 8ligman, Politica Duplicităţii, (ditura Gumanitas, 2ucureşti, +333, pag%33.

23



oina *ornea, Rurnal, *lu0,/ fe#ruarie%&'&.

Capitolul II

1.1 Si!uaţia femeilor în Romînia la sfarşi!ul anilor 1*+,.

deologia socialistă a muncii îi o#ligă pe toti cetăţenii să contri#uie la formarea socialismului

după5posi#ilităţi5.(rau împărţiţi ca fiind mem#ri productivi sau neproductivi ai societăţii.În acest

2&



fel cetăţenii au fost puşi să slu0ească scopurile economiei politice a statului.& ndivizii erau

recunoscuţi sau acceptaţi pu#lic în funcţie de starea lor productivă, de randamentul de care

dădeau dovadă pe parcursul întregii activităţi.!ersoanele considerate a fi "andicapate fizic sau

mental purtau etic"eta de mem#ri neproductivi ai societaţii erau condamnaţi la izolare şi uitare

ca5nonpersoane5, sau erau a#andonaţi în nişte instituţii ce asigurau numai condiţiile minime de

supravieţuire.În esenţă, cei care nu munceau în interesul naţiunii erau drept 4paraziţi5ce devorau

trupul sănătos, disciplinat al poporului.'3

in resursele potenţial productive de forţă de muncă făceau parte şi femeile, reprezentînd

ma0oritatea populaţiei româneşti.'%

În sfera pu#lică care se afla su# controlul aspru al statului, femeile ocupau posturi influente cu

toate că prezenţa lor era mai mult sim#olică.)nul %&'& este anul în care accesul la 4putere5era

stratificat.Ma0oritatea femeilor aflate la putere nu făceau parte din 4nucleul central5, dar elecoc"etau cu acesta.!ierre 2ourdieu spunea că femeile formau 4fracţiunea dominată a clasei

dominante(-:le nu repre/entau interesele $emeilor, la $el cum sindicatele nu repre/entau

interesele muncitorilor- !4

(manciparea legiferată a femeilor în socialism-prin munca salarizată, a contri#uit la

modificarea neaşteptată a relaţiilor cu familia.e acum, de la femeie se cere mai multă

străduinţa în viaţa profesională dar şi familială.

)nii anteriori cât şi anul%&'& crează un spaţiu de desfaşurare a activităţii feminine ducându-ne cu gândul la acel egalitarism mai mult forţatF participarea la viaţa politică, la economia ţării,

în societate, ca o simplă muncitoare dar şi ca mamă, a creat o du#la povară a muncii acesteia,

atât în stat cât şi în gospodării.'/)ceastă du#lă povoară a fost la un moment dat c"iar triplată, de

o alta şi mai grea, aceea de a da poporului urmaşi, de a naşte mai mult forţat decât din dorinţă.

7% 7ail 8ligman , Politica Duplicităţii, .ontrolul reproducerii 'n România lui .eauşescu, (ditura Gumanitas,2ucureşti, +333,pg./:-/.0

&bidem-1 Între anii %&9'-%&'&, #ăr#aţii reprezentau aproximativ 9&,/H din populaţie şi femeile :3,H.Aezi )nuarul<tatistic al omaniei, %&&31:3. În general femeile formau ma0oritatea populatiei, deoarece mortalitatea masculinăera mai mare decât cea feminina.2 În unul din discursurile magnifice ale lui Cicolae *eauşescu la *onferinţa Caţionala a 6emeilor, %+; din cei 99;mem#rii ai *omitetului *entral erau femei.ntre anii %&':-%&'&, găsim în #irourile comitetelor 0udeţene de partidaproximativ 93H femei.6aptul că femeile participau la viaţa sectorului pu#lic, are o influenţă directă asupra reactţeiviolente la adresa lor din perioada de tranziţie3 mportant de reţinut, că #ăr#aţii erau supuşi unor du#le munci în economia secundară.Aezi de exemplu 8ligman%&&+1/;9-9%', 7oven %&&/1++9-+93. apud 7ail 8ligman, Politica Duplicităţii, pa4!7-

2-



maginea femeilor ca vaci aparea în repetate rânduri1 ca şi când ar fi fost vaci duse la păscut

de autorităţi, producătoare de lapte şi viţei, femeile erau tratate cu indiferenţa acordată

animalelor.)nalogia femeilor cu vacile era #ine cunoscută şi respinsă în special de femeile de la

ţară, care se între#au ce s-ar fii întamplat dacă nu puteau sa dea naştere celui de al treilea

copil.?rmau să fie trimise la înc"isoareUdar dacă murea copilul-tre#uia să mai nască unulU'9

1.2 -ns!i!uţionaliarea poli!icii demografice./gali!a!e în!re se0e.

În timpul construirii socialismului, un număr foarte mare de femei au #eneficiat de pe urma

sistemului educaţional.e exemplu, fetele reprezentau în %&'&, pentru că este anul nostru de

interes 9&,'H din elevii de liceuF la nivel unversitar procenta0ul de femei admise creşte

considera#il pâna în%&'& la 9',/H.Bot acum cifra totală a şcolarizării la femei era de 9',:H':

În %&'&, 93,9H din anga0aţii intrepriderilor erau femeiF :/,9H erau femei ce ocupau functii in

telecomunicatiiF ;+,:H in domeniul serviciilorF :',;H erau în artă, cultură şi învătământ';.*u

toate aceste lucruri, exista tendinţa ca femeile să ocupe funcţii mai puţin adecvate nivelurilor lor

de pregătire.'eşi se cerea egalitate între sexe, egalitate în muncă-aceasta nu exista.<ectoarele

c"eie ale socialismului şi anume-industria grea, #irocraţia, <ecuritatea <tatului- erau sectoare

unde dominau #ar#aţii, iar sectoarele dedicate femeilor erau cele mai accesi#ile-industria uşoară,

agricultura, învătământ, sănătate, cultură, conta#ilitate-ele deţineau funcţii inferioare

#ăr#aţilor.)ceastă inegalitate se o#servă şi la salariile lor, unde, femeile luau mai puţin #ani

decât #ăr#atul, pentru că, poate nu presta aceeaşi muncă ca şi #ăr#atul, sau munca depusă de un

#ăr#at era mai semnificativă, eficientă decât a unei femei.

6emeile s-au opus discriminarii salariale.(le au fost încura0ate să participe la munca

patriotică.upă orele de serviciu, mulţi dintre intelectuali au avut rolul să instruiască femeile, să

le explice importanţa igienei personale, mai ales celor gravide şi mame.)ctivistele erau trimise

pe teren să evalueze condiţiile de la casele de copii şi #ătrâni.Cegli0enţa era sancţionată.

olul tradiţional îi revenea tot femeii, pentru că ea era singura care tre#uia să nască copii, să-icrească, să deţina controlul complet al unei gospodării.)şa este reprezentată familia ca fiind

& 7ail 8ligman, Politica Duplicităţii, pag./+'.- Aezi aportul Caţional pregătit pentru *onferinţa Mondială a 6emeilor , 2ei0ing, %&&:1T+e .ondition o$ Oomenin RomaniaA1!;1HC-Aezi anuarul statistic al României, %&&31%%;.7 Cu prea avem statistici care să ne arate macrotendinţele sau microtendinţele.Însa cu desavarşire există anumitefuncţii ce au fost feminizate.

2



celula de #ază a societaţii roamâneşti comuniste.<ocialismul românesc su# *eauşescu a devenit

cunoscut ca 4socialism într-o singura familie5''.Într-o comunitate tradiţională, căsătoria crează

legături între familiile corporative.Mamele şi soacrele din familia patriar"ala ţineau frâul casei,

iar autoritatea lor creştea odată cu vârsta.$ formă de recunoaştere a capacitătii specifice fiecarei

femei, statul se anga0a să a0ute intrarea femeilor în sfera economică, dându-le diferite moduri de

asistenţa socială1 concedii de maternitate garantate, siguranţa locului de muncă, anumite a0utoare

pentru o cât mai #ună creştere a copiilor.!ână la urma urmei, interesul statului era acela de a

creea un spaţiu de dezvoltare a copiilor, atât din punct de vedere fizic, cât şi mental, dar să

faciliteze forţa de muncă feminină.În sc"im# aceste drepturi, aşa le putem numi, acţionau ca

nişte stimulente pozitive, erau privite de anumite femei ca un real a0utor.

)tât femeile cât şi #ăr#aţii, erau răsplatiţi cu slu0#e, onoruri şi acces la resurse în sc"im#ul

creării unui univers ideologico-sim#olic în 0urul liderilor.'& ar în ciuda spri0inirii ideologice aegalitaţii sexelor, facem o comparaţie cu alte state socialiste, unde legea progresistă referitoare la

drepturile femeilor ca muncitoare, venea în contradicţie de multe ori cu o#ligaţiile lor de

reproducătoare a forţei de muncă.!e scurt era vor#a de rolul lor ca şi mame.*ontradicţiile

referitoare la statutul pe care tre#uia să-l ocupe femeia, ca =re>producătoare pentru statul socialist

şi în familia patriar"ala au dus la o staţioanare a limitelor dintre sfera pu#lică şi cea privată în

viaţa cotidiana.&32ineînteles că în momentul în care statul dă legi despre reproducerea #iologică

în interesul reproducerii sociale, interesele pu#lice şi cele private devin omogene.

&%

Lic"idarea propietaţii private, a dus inclusiv la sfârşitul condiţiei femeii ca 4propietate privată&+5, iar

transformarea aceasta a 4vec"ii ordini5crează distrugerea 4"a#itusului5capitalist.)stfel familia

#urg"eză, tradiţională, tre#uia să-şi înc"eie extistenţa.&/

8at"erine AerderE, .ompromis şi Re/istenţă, (ditura Gumanitas, 2ucureşti, %&&9, pag.:9-::.%

evoluţia omâna din ecem#rie %&'&, storie şi Memorie, volum coordonat de 2ogdan Murgescu, (ditura!olirom, 2ucureşti +33, pag.%9+.%0 *ontradicţiile dintre munca socială productivă şi reproductivă a femeilor pun în lumină alunecarea într-unansam#lu de diferenţieri categoriale întunecate, care afectează grav multă vreme relaţia marxism-feminism.%1 Legislaţia drepturilor reproductive nu face decât ca statul să intervină în viaţa particulară a cetăţenilor lui.Însa

protecţia drepturilor este radical diferită de legislaţia statului referitoare la comportamentul reproductiv.)cesta dinurmă, uzurpă dreptul cetăţenilor la viaţa privată şi intimitate.%2 2ăr#aţii îşi pierd dreptul de propietate privată asupra femeilor.%3 Îm#inarea relaţiilor de familie de tip5#urg"ez5cu organizarea familiei ţăraneşti contri#uie la dispariţia şi reducereala tăcere a femeilor în perioda anilor ce vor urma.Însă relaţia dintre paternalism şi patriar"at se afla pe loc secund.

27



1.3 Ce rol avea &amilia

6amilia contemporană îşi reclamă din ce în ce mai "otărât dreptul de a fii apreciată, să

dispuna de miloacele de comunicare în masă, de radio, televizor, ziare locale, centrale, reviste,

etc.acă se recunoaşte acest rol al familiei, din start se impune formarea o#iceiului, potrivit

căruia, audierea tele0urnalului, vizionarea programelor de transmisii directe de la evenimentele

politice ma0ore ale vieţii noastre statale, să fie o#ligatorii şi pentru femeile-mame, la fel cum şi

curăţatul cartofilor, spălatul, şi ştergerea vaselor, sunt considerate o datorie, şi acceptate aşa cum

sunt.

6amilia tre#uie să evolueze în societatea socialistă, spre direcţia unei realitaţi, spre modul de

a#ordare a mem#rilor unei comunităţi, pe #aza contri#uţiei reciproce şi egale, completându-se în

acest fel funcţia educaţionala a familiei, cu cea culturala, iar mai târziu cu cea intelectuală.&9

*odul 6amiliei spune că statul românesc prote0ează căsătoria şi familiaF că el spri0ină prin

masuri economice şi sociale dezvoltarea şi consolidarea familiei.<tatul apară interesele mamei şi

copilului şi manifestă deose#ită gri0ă pentru creşterea şi educarea noii generaţiiV@W. În relaţiile

dintre soţ şi soţie , precum şi modul de exercitare a dreptului faţa de copii, #ăr#atul şi femeia au

drepturi egale.=articolul%>.&:În privinţa egalitaţii în drepturi a femeii, *odul 6amiliei prote0a de

jure egalitatea femeilor în sfera privată.&;ar există o mare dilema în privinţa acesta, pentru că

femeia de zi cu zi era străina de acestă egalitate, ea încălcând uşor normele patriar"ale

tradiţionale.În sfera cealalta, în cea pu#lică, avem şi acolo un articol care prevede egalitatea femeilor cu

#ăr#aţii.În articolul +/ al *onstituţiei, se prevede15În epu#lica <ocialistă omânia, femeia are

drepturi egale cu #ăr#atul.<tatul ocroteşte căsătoria şi familia şi apără interesele mamei şi

copilului5& <tatutul de egalitate reprezenta mai mult afirmarea şi răspândirea unei doctrine

comuniste, decât încercarea de redresare în vre-un mod a inegalitaţii existente de0a.e fapt

egalitatea sexelor într-o dictatură proletară, însemna ca muncitorii, indiferent de sex, erau definiţi

%& !u#licaţiile editate de *onsiliul Caţional al 6emeilor vor pune în centrul preocupărilor lor creşterea aportuluifemeilor de la oraşe şi sate, la înfăptuirea politicii partidului, la popularizarea figurii înaintate a femeii muncitoare,ţărănci cooperatoare, intelectuale-făuritoare de #unuri materiale şi spirituale, a femeii-mamă, educatoare a tineriigeneraţii.*lu#ul pentru femei, 46emina5, a fost format pentru a rezolva în mare parte aceste pro#leme.Aezi 7a#rielaonescu şi Yenia 7rigore,5*lu#ul 6emina5-o tri#ună de educaţie, emeia, nr.%, %&91%;.apud 7ail8ligman, Politica Duplicităţii%- 7ail 8ligman, Politica Duplicităţii, 2ucureşti +333, pag /.% &bidem,pa 37 %7 &bidem-pa 3!

2



social şi economic de lipsa propietăţii private.&'7arantarea egalităţii nu reflecta nici-o atitudine,

dar nici nu recunoştea inegalitatea care evolua pe zi ce trece. (galiatatea între sexe nu era

înteleasă sau traită în vre-un termen culturalF ea era doar spusă din punct de vedere politic.

!rotecţia de care ne vor#eşte statul nu însemna altceva decât su#ordonarea noastră ca cetaţeni

simpli.*arole !ateman spunea că15!rotecţia este modul politicos de a vor#i despre

su#ordonare5.)stfel interesele am#elor sexe devin deopotrivă su#ordonate intereselor statului.

)şa cum am remarcat de0a, un aspect important al sc"im#ărilor revoluţionare, l-a constituit

evoluţia femeii în societate.(a nu mai depinde totalmente de soţ, e li#eră şi vrea să se afirme cât

mai mult.

!rezenţa femeilor în viaţa economică, politică şi socială a ţarii, a fost creată după modelul

oficial al (lenei *eauşescu.

)stfel *omitetul *entral a ela#orat o serie de decizii luate într-una din plenarele *omitetului*entral (xecutiv cu privire la 4contri#uţia femeilor din ţara noastră, la rezolvarea pro#lemelor

vietii social-politice şi economice ale natiunii5&&.

*reşterea rolurilor posi#ile ale femeilor în dezvoltarea economică, ştiinţifică şi culturală,

precum şi în viaţa politică şi socială, pentru5manifestarea multilaterală a forţelor ei creatoare,

pentru îm#inarea armonioasă a rolului ce revine femeii ca mama şi soţie cu acela de participantă

activă la eforturile întregului popor pentru progresul rapid şi necontenit al patriei noastre5%33.

*onsolidarea familiei în interes national, pentru ca existenţa unor familii sănătoase, garanta ocreştere a numarului de copii care aveau să formeze5generaţii sănătoase, ro#uste, profund

devotate cauzei socialismului5.%3%

<ta#ilirea profesiilor şi funcţiilor prioritare ale femeilor, pentru 4crearea de noi locuri de

muncă necesare integrării în continuare a populaţiei satelor în industrie5 şi pentru creşterea

procentului de femei anga0ate în domenii cum ar fi electrote"nica şi ingineria c"imică,

% &bidem-.red că 'nseşi $emeile trebuie să acţione/e mai intens pentru a contribui la lic+idarea stărilor de lucruneative, care mai dăinuie 'n acest domeniu-În fapt era responsa#ilitatea femeilor să com#ată sexismul.*uvintele lui*eauşescu referitoare la această pro#lemă, lămureşte într-un totul întreaga poveste15acă vor#im de creareacondiţiilor de deplină egalitate între sexe, aceasta înseamna că tre#uie să Ti tratăm pe toţi oamenii nu ca #ăr#aţi şifemei, ci în calitatea lor de mem#rii de partid, de cetăţeni, pe care îi 0udecăm exclusiv, după munca pe care o depun.%% Aezi 7ail 8ligman, Politica Duplicităţii, pag.%9/.100 Aezi Rolul $emeii 'n viaţa economică, politică şi socială a României socialiste, %&/, apud.7ail 8ligman, Politica Duplicităţii, pag.%9/-101 7ail 8ligman, Politica Duplicităţii,pag.%9/.

2%



electronica, optica, mecanica fină, industria alimentară, etc, şi în alte domenii unde se vor

amena0a noi locuri de muncă, adecvate femeilor.%3+

!romovarea în poziţii de răspundere, în toate institutiile de partid şi de stat, a femeilor care

aveau pregătirea politică şi profesională necesară şi care erau #uni organizatori şi mem#rii de

familie.<e recomanda să fie ales un numar mai mare de femei în funcţii de secretari ai

comitetelor 0udeţene, municipale, oraşeneşti şi comunale de partid, precum şi ca presedinţi şi

vicepreşedinţi ai consiliilor populare 0udeţeneşti, municipale şi oraşeneşti.Măsuri similare se

recomanda să fie luate şi de către organele de conducere ale sindicatelor, uniunilor 0udeţene ale

cooperativelor agricole de producţie, ale cooperativelor meşteşugareşti şi ale altor unităţi

economice.%3/

ntensificarea muncii politico-educative în rândul femeilor, pentru formarea şi dezvoltarea

conştiinţei socialiste,V@W a gri0ii faţă de propietatea o#ştească, respectării disciplinei în muncă, ao#ligaţiilor profesionale şi o#şteşti.-acest punct se referea la activistii din domeniul propagandei,

mai ales la cei din mişcarea de femei.%39

ZZÎn lumea dură a #ăr#aţilor, un C? venit din partea unei femei căpăta noi valenţe, decat cel

scăpat printre scârtiitul de dinţi şi tremuratul #uzelor.

(ste C? categoric, după o viaţa de trudă, şi speranţe zădărnicite într-un sistem al minciuniiF

minciuna şi violenţa a#ătută asupra femeii istovite, care a fost pedepsita violent cand a vrut să fie

cinstită, cu ea, cu lumea, cu demnitatea ei.?n C? al unei mame de martir.*u pioşenie şi multă #unăcuviinţă, în confruntare cu ăul

instituţionalizat, fară c"ip şi suflet, care seamănă a moartea de după perdeaua camerei15 0ă $ie

scoşi şi judecaţi(K

?n C? între lumi, pe invers cu refuz de a gira viitorul pe seama diletanţilor ori a fariseilorFşi

speranţe de ecem#rie, vii înca, în reformarea vec"ii structuri.

?n C? din #un simţ şi speranţa de mai #ineFnaivitate reprimată şi ea cu vor#e triviale şi

ameninţări #rutale ale câinilor dezlănţuiţi ai adului.

?n C? sfaşietor şi tragic, al mamei de copil, pentru tul#urarea liniştii morţii =4oamne, cine

i-o fi luat verig"eta5U> şi a rânduielilor vieţii =4Cimeni n-a tras@)tâta le doresc1 ucigaşii să ai#ă

102 )ctivistele au promovat posi#ilităţile de anga0are a femeilor în noi locuri de muncă.!entru mai multe detalii vezi4Meserii feminine, meserii masculine5, 6emeia, nr.+.%&9.pag %;+.103 Aezi Rolul $emeii 'n viaţa economică, politică şi socială a României socialiste, %&/, apud.7ail 8ligman, Politica Duplicităţii,pag.%9/.10& Măsuri ce priveau participarea în număr cât mai mare a femeilor în toate domeniile de interes personal.

30



parte de #ucuria ce au făcut-o celor carora le-a murit cineva drag5.>[[

=Miodrag Milin>%3:

Capitolul III

Revoluţia din decem%rie 1*+* şi par!iciparea feminin. S!udii de ca.

În vederea realizării unei lucrări de analiză statistică şi antopologică a participării femeilor în

evenimentele din decem#rie %&'& din omânia ne-am propus că într-o primă etapă să

surprindem şi să prezentăm cazurile concrete, urmând că după depistarea acestora să continuăm

într-o lucrare ulterioară, rafinarea analizei prin generalizare şi sinteză.

eci prima etapă a analizei noastre a constat în depistarea unor cazuri concrete de femei participante la momentul %&'&.

10- Aezi %emorial 1!, 2uletin Jtiinţific şi de nformare, %,+D+33, (ditura *entrul Caţional de ocumentare*ercetare şi nformare !u#lică despre evoluţia din ecem#rie %&'&.

31



1.1 emei o!işnuite "n v#ltoarea evenimentelor.

Aom povesti câteva cazuri reale unde femeia de rând se afirmă, participă la revoluţia din

anul%&'& cum vede ea această mişcare şi care a fost imaginea lăsată de revoluţie, câteva luni mai

târziu.

<ituaţia Ioanei Ecaterina. În vârstă de :/ de ani, era muncitoare la *.6.. În ziua de %;

decem#rie %&'&, orele %;, pleacă în piaţă pentru a cumpăra lapte pentru nepoţi si copii. (ste

ridicată de pe stradă, de nişte civili şi dusa la Miliţie într-o maşină înc"isă la culoare. )0unsă la

Miliţie, este #atută crunt, împreună cu alte femei, #ăr#aţi şi copii, culeşi de pe stradă, în 0ur de

'3-&3 de persoane în totalF erau întinşi pe #urtă, ca nişte animale şi aşa li se administra 4

tratamentul 5. upă tratamentul admnistrat, la orele /1/3 T 9133 dimineaţa, după ce e din nou

anc"etată, şi pusă să dea o declaraţie, este trimisă pe stradă. )celaşi lucru li s-a întamplat şi

celorlate persoane. !e data de % decem#rie, duminică, pe la ora %/, după slu0#a de la #iserică,

pleacă în !iaţa Maria, unde aude că s-au spart câteva vitrine cu alimente, iar pe pastorul BNOs

vor să-l scoată din oraş. (ste din nou ridicată, de colonelul <ima, şi dusă într-un gang, împreună

cu altă femeie, su# pretextul de a-l vedea pe pastor. )ici a fost lovită crunt, cu pumnul 5de mi-a

ieşit o măsea, iar cu o urec"e nu mai aud #ine 5. !lina de sânge, din cauza loviturii #rutale a

colonelului <ima, pleacă spre casă, unde se întânleşte cu soţul şi îi povesteşte ce s-a întamplat. %'

decem#rie este o zi cu g"inion, pentru că "otărâtă sa-şi scoată certificate medico-legale, pentrucă-i tre#uiau la muncă, este din nou #ătută, cu piciorele în #urtă, pe "olurile <pitalului Rudeţean,

de un civil pe nume Aeverca. e atunci nu mai poate lucra şi trage în continuare greutaţile lăsate

de revoluţia din %&'&, deoarece va sta numai internată în spital.%3;

Rusu $aria, în vârsta de :& de ani. În dimineaţa zilei de %: decem#rie, pleacă la nora sa care

tocmai născuse un al treilea copil. in cauza aglomeratiei ce se făcuse în zona casei pastorului,

co#oară din tramvai, se dă la vor#a cu câteva cunoştinţe, câteva prietene cărora le povesteşte ce

se întampla în oraş. <e scandau lozinci 5 omâni

veniţi cu noi, omâni nu fiţi laşi 5Q Îndeamna să plece acasă câţiva tineri studenţi, dar în zadar.

<copul ei era să a0ungă printre primele persoane la vitrinele sparte din centrul oraşului, vitrine

10 %emorial 1!.2uletin Jtiintific şi de nformare.Memorialul evoluţiei %;-++ decem#rie %&'&, (ditura *entrul Caţional de ocumentare, *ercetare şi nformare pu#lică despre evoluţia omâna din ecem#rie%&'&.Cr.+D+33,Bimişoara,pag.%+%-%+9.

32



pline cu #unătăţuri, la care visase ani intregi. )şadar, se plim#a prin zona vitrinelor #ogate până

pe data de %' decem#rie, când împreună cu o vecină pleacă să ia cartofi. Boata zona care mai

acum câteva zile arăta impeca#il, acum era distrusăF magazinele cu #lănuri din centrul oraşului

era ars, şi distrus din temelii, la magazinul de #i0uterii era numai fum şi "aos, ceasuri rupte şi

zdro#ite pe 0os, #i0uterii aruncate. 6ostă revizor conta#il la Rudeţ, a stat %% ani pe şantierele

naţionale1 *anal, 2icaz, fizică atomică, Belea0en, 2razi, este remarcată de alte cunoştinţe pe

stradă, în timp ce făcea alături de prietena sa 4 inventarul 4magazinelor distruse. În drumul său

spre casă, parcurs în întregime pe 0os, o#servă dispeceratul ars complet, c"ioşcul de #ilete,

c"ioşcul de ziare arse, totul era numai scrum.

În !iaţa Braian era la fel.Magazinul de 6ierărie şi <ticlărie distruse.(ra uimită, parcă mutilată

de ceea ce vedea.Cu-şi mai recunoştea oraşul natal.Morţii zăceau pe margine de stradă, c"iar o

prietenă de ei zăcea pe un colţ de trotuar într-o #altă de sange.!e data de %& decem#rie, porneşteîntr-o altă 4aventură5, dupa ouă şi pâineF însa vecinii o avertizase să nu plece într-acolo că este

periculos5s-a spus că în faţă la (L2), acolo, pe pod, s-a tras@ Coi am vazut fumul şi flăcările şi

am crezut că arde fa#rica şi ne-a spus că nu, că a fost un camion, tractor sau ce a fost acolo@*ă

am auzit şi noi cum oamenii strigau la ostaşiZZ*riminalilor, călăilor, v-aţi omorât fraţii, v-aţi

omorât prieteniiQ*e-aţi făcutU[[şi cine ştie poate îi apuca dracii şi trag şi în noi5

Cevoia de lapte o face să iasă din casă şi pe +3, dimineaţa.În faţa fa#ricii (L2) o#servă

porţile înc"ise şi între#ă lumea de acolo ce se întamplă.Muncitorii erau ţinuţi înc"işi, pentru acurma cât de cât zgomotul lor.<e pusese carne şi lămâi la li#er în vanzare.)c"iziţionează

alimentele, după care porneşte spre casă, urmând un alt traseu.În 0urul orei %;,/3-%,33 în !iaţa

$perei, se văd tancurile cu un grup de şase ofiţeri.<e apropie de unul dintre ei şi le spune15vă

rugăm nu mai trageţi în noiQ5ia mâna unuia dintre ofiţeri şi-o duce la o#raz, unde-îi curegeau

lacrimile şi îi zice15ţineţi cu poporul, ţineţi cu noi, că eu aş fii dat cu #ucurie salariul pe o lună,

numai să scăpăm de *eauşescu, să avem şi noi mâncare, căldura, lumină, medicamente, asta am

vrut, dar şi dreptate5.Yiua se înc"eie cu imaginea din #alconul $perei, unde se adunase mai

marii oraşului, pentru a clarifica situaţia, şi de a lua "otărârile necesare instaurării ordinii.%3

107 %emorial 1!.2uletin Jtiinţific şi de nformare.Memorialul evoluţiei %;-++ decem#rie %&'&, (ditura *entrul Caţional de ocumentare, *ercetare şi nformare pu#lica despre evoluţia omâna din ecem#rie %&'&, Cr.+D+33,Bimisoara, pag.%+-%/:.

33



Pradă regimului "n care trăieşte.

%oda &ngelica, +3 de ani, educatoare de profesie.!e data de % decem#rie plecată cu părintii

şi sora la matuşa în oras.upa ce stă puţin în casaă, iese afară să vadă care-i starea din oraş.!e

!odul Mic"elangelo, din 4!rinţul turcesc5, pe strada *ezar 2olliac, erau numai soldaţi înarmaţi

cu scuturi.Cu este lăsată să treacă şi merge prin !arcul !ionerilor.!este tot erau numai soldaţi,

care ameninta în stânga şi dreapta că vor trage dacă nu se duc acasă.<periată că nici #ine nu au

terminat de zis soldaţii au şi început să tragă.Împreuna cu sora sa, allege un traseu greşit, pe la

*inema 4<tudio5,apoi pe la 4*ina5, a0ungând la 4(xpres5.)ici se întanleşte cu nişte cunoscuţi,

dar nici #ine nu apuca să se salute, că alţi soldaţi trăgeau spre direcţia lor.Boată lumea fuge, şi

aşa fugind, )ngelica este împuşcată în picior.?şor se retrag spre <pitalul *6, dar cum podul era

plin numai de tancuri, prefera siguranţa unui P.*.din capătul podului, pâna se vor linişti

lucrurile.<pitalul *6 era plin de raniţi, care îşi dadeau nume false, numai ca să scape vii, fară a

fii urmariţi de securisti.(ste #anda0ată la picior, şi dusă într-un salon, alături de sora ei mai mică,

care vroia să dea un telefon părinţilor, să le zică cele întamplate.ar nu e lăsată de nişte civili, cu

"alate al#e pe spate, cu nasturii neînc"eaţi.Mai mult aduceau a securişti, decât a doctori.În acel

salon apar alţi #olnavi-raniţi ai revoluţiei, care,le repetau într-una să fugă, că nu mai au timp, că

vor fii împuşcate.<are împreuna cu sora şi cu un #aiat de la eta0 şi fuge spre casă, mai mult

speriate de vor#ele raniţilor, decât de rană.!e data de %& decem#rie, se duce la serviciu, şi petrece

alături de colegi aniversarea zilei de naştere, când este c"emată de secretarul ?.B.*. (ra căutatăde cineva de la personal.(ste pusă să dea explicaţii din ziua de %, dar din cauza neîntelegerilor,

este dusă la <ecuritate, #ăgată într-un ca#inet de frizerie şi torturată la propriu.)meninţarea cu

#ătaia nu întarzie.Într-un final ii se dă drumul acasă, pe la orele +3, iar în intervalul acesta de

timp a fost între#ată în mod repetitiv să zică adevarul despre data de % decem#rie %&'&.%3'

&sta nu'i moartă( )ai s'o luăm(

arcau $ariana Rodica.Momentul decem#rie %&'&, reprezintă un moment de cotitură în

viaţa ei. <ă vedem situaţia în care s-a aflat.

10 %emorial 1!.2uletin Jtiinţific şi de nformare.Memorialul evoluţiei %;-++ decem#rie %&'&, (ditura *entrul Caţional de ocumentare, *ercetare şi nformare pu#lică despre evoluţia omâna din ecem#rie %&'&, Cr.+D+33,Bimişoara.pag.%/:-%/.

3&



În data de %; decem#rie, la orele %&,33, se afla pe 2ulevardul !arvan, unde întanleşte un grup

de /-9 persoane, format din miliţieni şi securişti -îţi dadeai seama cine e securist şi cine nu, după

felul cum erau îm#racaţi.În acest Mariana, recunoaşte pe Aalentin Mioc, şi alţi anga0aţi ai

Ministerului de nterne, deoarece, era lucrătoare comercială la *<M), la un magazin din

apropierea instiuţiei.!leacă spre !iaţa Maria.În drumul său o#servă alte grupuri mai mari, dar de

data aceasta format din manifestanţi.?nii dintre ei, se îndreptau spre căminele

studenţeşti.Împreună cu alte -' persoane, se îndreaptă spre !refectură, pe la !rimarie, Modex,

Muzeu, parc, face un ocol al zonelor unde densitatea populaţiei era mai mare.În timp ce se

îndrepata spre !refectura, c"eamă oamenii sa i se alăture, c"iar calătorii a două tramvaie au

răspuns afirmativ acestei c"emări.)0unsă la !refectură, constată că în 0urul ei se adunase sute de

persoane gata să susţina opinia femeii, aceea de a da o mâna de a0utor, pentru eli#erarea de su#

0ug comunist, dar şi vreo două maşini ale miliţiei.*onflictul dintre cele două ta#ere nu întârzie,miliţienii cer a0utor pompierilor care stropeau cu apa, încercând sa-i înlăture spre alte zoneÎn

cealaltă parte a demonstraţiei, militari în termen şi militieni făceau arestări în masă.) fugit, până

la !arcul !ionerilor de teama arestării, nu de furtunele cu apă ale pompierilor.?rmează un alt

o#iectiv, pentru desfaşurarea demonstraţiei, la !oşta Mare.)colo multimea se risipise, iar

descura0ul îşi facuse loc şi în gândurile ei.) doua zi, Mariana pleacă la serviciu, nu înainte de a

povesti vecinilor cele văzute şi întâmplate în decursul zilei de %; decem#rie.La magazinul unde

lucra, clienţii =studenţii din complex> povesteau alarmaţi că în complex sunt mulţi poliţai care îiîmpiedica pe studenţi să iasă din cămine =atât la Bimişoara cât şi la 2ucureşti a fost interzisă

ieşirea studenţilor din campus, prin #locarea uşilor, a ferestrelor,dar şi mo#ilizarea mem#rilor

organizaţiilor su#ordinate, a asociaţiilor studenţeşti şi a miliţiei pentru a păzi ieşirile>%3&.<ituaţia

se anunţa a fii precipitate din ce în ce mai mult.În 0urul orei %%,33 tancurile patrulau zona.(ste

căutată la telefon de o persoană care îi spune fără să se prezinte5dacă dumneavostră sunteţi

%ariana arcău mereţi imediat la sediul Poliţiei din 0ălăjan, unde $ratele şi sora

dumneavoastră, care au $ost c+emaţi aseară urme/ă să $ie 'mpuşcaţi 'n urmatoarele ore(, apoi a

înc"is.%%3La început a crezut că este o cursă, ca s-o atragă la ei=miliţia şi securitatea îi propusese

mai înainte să lucreze pentru ei, dar a refuzat>.) sunat pe cumnata ei şi într-adevăr aşa era.!leacă

în gra#ă şi a0unge la sediul miliţiei.(ra multă lume adunată cu gândul de a a0uta la eli#erarea10% Revoluţia Româna din Decembrie 1!, storie şi Memorie, volum coordonat de 2ogdan Murgescu, (ditura!olirom, 2ucureşti +33,pag.%9+.110 Marius Mioc, Revoluţia din Timişoara aşa cum a $ost-%ărturisiri ale răniţilor, rudelor şi prietenilor celordecedaţi 'n revoluţie.(ditura 2rumar, pag.9+-99.Mărturisire din data de ; octom#rie, %&&:.

3-



arestaţilor.<e cânta Gora ?nirii, şi scandau5$ vrem pe oina *ornea5.ese din multimea

învol#urată, pe la orele %/,33-%9,33 şi se îndreaptă spre $pera.<e urcă pe postamentul pasa0ului

su#teran, cu gândul de a vedea o colegă.Cu o zareşte, în sc"im#, este uimita de un om care cade

lat la colţul străzii )l#a ulia.<e trăgea cu amortizor şi lunetă, astfel manifestanţii erau luaţi prin

surprindere, fără a apuca vreo cale de refugiu.6uge şi de aici, trece pe lânga li#raria (minescu,

unde în stradă, ardeau carţile lui *eauşescu.<e spărgeau vitrine, magazine de #lănuri,

alimentara.*aută cu disperare un grup de vreo %33 de persoane cu care venise, ca să plece la

Miliţie să vadă în ce situaţie erau fraţii ei.<e gandeşte să ia studenţi =despre studenţi s-a spus că

au stat în centrul mişcărilor populare din toate oraşele.?n criteriu de analiză îl reprezintă în mod

normal vârsta şi sexul, cei mai mulţi fiind #ăr#aţi tineri.Mai numeroşi decât studenţii au fost

elevii de liceu şi muncitorii.>%%% câti mai mulţi cu ea-în ideea de a influenţa în vre-un fel securiştii

=autorităţile s-au temut foarte mult de o implicare a studenţilor în astfel de evenimente, #azate pe proteste.)u fost luate masuri preventive.>%%+ dar străzile erau #locate.În complex, două cămine

erau înc"ise, iar unii studenţi au sărit pe geam de la eta0ul %.)0unge cu coloana pe strada

!estalozzi, unde este întâmpinată de :-; #ăr#aţi, #ine îm#răcaţi, solizi, securişti mai mult ca

sigur, ce încercau să-i risipească, spunându-le să se întoarcă spre casă,ori spre cartierele

mărginaşe unde nu se trage în oameni şi nu la sectţie că acolo cu siguranţă se va trage în ei.

)tunci Mariana cu drapelul cu stema spintecată în mână, se îndreaptă spre podul ece#al. se

alatură doar %3-%: persoane, ceilalţi au fost îngoziţi şi s-au întors la casele lor.(ra seară, afară turna cu gloanţe în oameni, iar disperarea ocupa acum un loc fruntaş şi în

gândul Marianei.La podul ece#al, între pod şi parc, erau militari în uniforma verde.?nii erau

mai în vârstă, îm#răcaţi în civil.În spatele lor se vedea un camion, din care se auzea

strigând5)rmata e cu noi5şi alte lozinci, când deodata se pomeni cu o ploaie de gloanţe=fără

somaţie>.6emeia este atinsă de doua gloanţe, dintre care unul era exploziv.upa ce rafalele s-au

mai oprit, cei ce se aruncase la pamânt, s-au ridicat şi unii au luat-o la sănătoasa.) avut puterea

111 Revoluţia Româna din Decembrie 1!, storie şi Memorie, volum coordonat de 2ogdan Murgescu, (ditura!olirom, 2ucureşti +33.pag.%9+.112 dem.

3



să strige s-o ia cineva din faţa morţii.)0utată de oameni a0unge la spital, legată cu un fular, pe

0umătate inconştientă.Mâna care fusese pătrunsă de gloanţe tre#uia amputată, dar femeia refuza

categoric.

upă revoluţie a fost trimisă la tratament în 6ranţa, unde i s-a pus o proteză metalică la umăr,

scăpând de amputare.eşi ameţită de durere, îşi aduce aminte foarte #ine dialogul #anal al celor

două persoane care au scăpat-o din g"earele morţii5?ite asta nu-i moartăQGai s-o luămQD2ine dar

e greaQ5%%/

*ăsită "n groapa comună(

*azul unei eleve de %/ ani, este într-un totul zguduitor.În data de % decem#rie pe la

orele %&,33-%&,/3, o coloana de manifestanţi trec prin faţa #locului din strada !omiculturii.$ mai

multe persoane co#oară să vadă ce se întampla, mai mult împinse de curiozitate.6etele Luminiţa,*ristina şi Lăcrămioara au co#orat şi ele.upă o scurtă perioadă, se aud zgomotele a trei rac"ete

roşii ce tocmai au fost trase, plus alte mii de gloanţe.Între timp, *ristina şi Lăcrămioara s-au

întors, dar Luminiţa nu.(ste căutată în ziua urmatoare de parinţi, pe la clinicile noi, la spital, la

morgă, peste tot.ar un raspuns concret nu aveau de la cine sa afle.!e data de ++ decem#rie,

dimineaţa, se auziseră că s-au dezgropat nişte morţi.)u fost şi acolo, dar nu era fetiţa lor cea

micaFîn sc"im# ei văd morţi îngropaţi dez#răcaţi, alţii cusuţi cu sârmă, legaţi cu sârmă la

picioare, o poză extrem de dureroasă din punct de vedere psi"ic.În +9 decem#rie, se dau poze,

declaraţii despre fetiţă, de către parinţi şi rudele acesteia.!ână pe data de %: ianuarie au căutat

dintr-un loc într-altul, fără pic de speranţăF fata fusese găsită într-o nouă groapă comună cu %%

cadavre.%%9

Suflet de mamă ce pl#nge.

Rusu &urica.Mama lui *iopec Marius, împuscat mortal pe strada Caturii, în noaptea de

%' decem#rire.ată cum au stat evenimentele.

113 Marius Mioc, Revoluţia din Timişoara aşa cum a $ost-%ărturisiri ale răniţilor, rudelor şi prietenilor celordecedaţi 'n revoluţie-(ditura 2rumar, pag.9+-99.Mărturisire din data de ; octom#rie %&&:.

11& %emorial 1!.2uletin Jtiinţific şi de nformare.Memorialul evoluţiei %;-++ decem#rie %&'&, (ditura *entrul Caţional de ocumentare, *ercetare şi nformare pu#lică despre evoluţia omâna din ecem#rie %&'&. Cr.+D+33,Bimişoara, pag.&:-&;. Mărturisirea unui părinte disperat, care şi-a pierdut fiica în evoluţia <ângeroasă de laBimişoara, în data de %' martie %&&:.

37



*a şi mamă, gri0a de copil este mai mare ca oricând, mai ales în momente de tensiune, clipe, în

care nu ştii dacă peste două secunde mai eşti în viaţă.Într-o discuţie cu copilul ei, )urica îi repeta

să stea în casă, că afară plouă cu gloanţe, să stea deoparte, să ai#e gri0ă5mamă, ai gri0aQgata acum

a0unge, tre#uie să te culci, mâine dimineaţă mergi la lucruQ5*ât timp fiul sau, Marius era în

stradă, 0os în #ătaia gloanţelor, mama )urica, stătea în casă că înt-o cuşcă.Celiniştea dinaintea

dezastrului avea să se implanteze în sufletul şi trupul femeii.) doua zi tre#uia să-şi facă datoria

faţă de stat, plecând la munca, dar cu sufletul înc"is, foarte agitată.Încerca toata ziua să

vor#ească cu fiul ei, pe care ca orice mamă care-şi cunoaşte puiul, ştia că acesta va face ceva ne

la locul lui.e acasă, îi telefoneaza fiului şi îi spune5Marius, mama,te rog,de la lucru să vii direct

acasă, e periculos, să nu te opreşti niciunde pe stradăQ5euşeşte să rupă o mică promisiune de

fiu, că va a0unge acasă până la ora %;,/3.Bimpul trecea, afară se trăgea din nou, întunericul se

lasa greu peste oraş, iar #ăiatul nu mai sosea.<e striga răspicat în *alea 7irocului5ucigaşilor,criminalilor, nu trageţi, sunteţi ai noştriQde ce trageţi în noiU5 7loanţele traversau străzile ca nişte

artificii.Coaptea aceea a fost un c"in.7eamurile tremurau de zgomotul scos de #lindatele ce

colindau oraşul.(ra groznic.Miros de praf de puşcă şi fum înecăcios plutea în aer, parcă venise

)pocalipsa.

Yilele treceau parcă şi mai greu, iar fiul nu se mai întorceaF când într-o zi de vineri, dimineaţa,

vecinul ce locuia su# apartamentul cu pricina, doctor legist, de meserie, îi dă vestea morţii

#ăiatului.eşi îl cunoaştea de mic, pe fiul vecinei lui de ani #uni, îi mai dă mamei o urmă desperanţă, să vină la Morgă să-l vadă, să-l recunoască, daca e nevoie.ecunoaşterea #ăiatului, o

îngrozi şi mai mult pe femeie, care tremura din toate înc"eieturile.ecunoaşte "ainele, îl vede

murdar pe faţă de un sânge, parcă şters de cineva, căci îi ramăsese urme de degete pe faţăF

verig"eta îi lipsea de la mâna, la fel şi lănţişorul, iar actele îi dispăruseră cu desăvârşire-o#işnuia

după spusele mamei să le poarte mereu în #uzunarul pantalonilor.(ra mort de pe data de %'

decem#rie, pe strada Caturii, în 0urul orei +%,/3-++,33.(ste luat acasă, pentru a fii înmormântat

creştineşte.urerea mamei nu se opreşte odata cu găsirea #ăiatuluiF liniştea încă nu o aveaF

gândul că #ăiatul ei a fost dispărut patru zile, nu o lasa în pace.<e auziseră că în data de %', luni,

s-au tras numai / focuri de armă, şi alţi ucişi nu s-au mai găsit, în afară de două persoane, de :

de ani ş respectiv %: ani, găsite alături de fiul său.!oate că celelate cadavre, nu au fost scoase la

iveală, şi poate că cineva s-a mişcat destul de repede în transportarea lor la groapa

comună.escoperirile recente ale femeii au dus anc"eta într-un alt punct.)flă cu stupoare că fiul

3



a fost ucis în cap, în dreptul oc"iului drept.ar cum s-a întamplat toata povestea,vom afla

imediat c"iar din spusele ei directe1

<n dimineaţa de 17 decembrie, $iul meu, .iopac Dumitru %arius, 'n vârstă de 4; ani,

electromecanic, mia comunicat că 'n seara precedentă, 'n /ona(%aria(şi apoi la .ăminele

0tudenţeşti, au ieşit oameni 'n stradă, demonstrând 'mpotriva reimului politic de atunci-&n

aceeaşi /i, pe la orele 16,;;, am au/it venind din stradă, din .alea ?irocului, unde locuiesc un

vuiet-#m coborât cu %arius şi cu celălalt baiat mai mic, .ristian-<n strada ieşise toată

su$larea-:rau mii de oameni-Dinspre centru a apărut o coloană de demonstranţi cu tricolorul 'n

mâna, care scandauFFos .eauşescuKGG, FF"ibertateKGG, Nu vă e $rică, .eauşescu picăK

GG-:ra un entu/iasm eneral, deşi eram cuprinşi cu toţii de $rică, ândindune că sar putea ca

această revoltă populară să $ie 'năbuşită-<n stradă erau bărbaţi, $emei, copii, unii aveau copiii

puşi pe umeri, 'n ţinută de oraş sau de casă, cum apucase $iecare să iasă 'n mijlocul revoltei-Pela orele 1,;;, dinspre unitatea militară din ?iroc, au apărut tancurile-2ărbatii mai curajoşi, au

+otărât să le bare/e calea, pentru a nu ajune 'n centru, unde se au/ise că sunt alţii mii de

demonstranţi-Qiatunci la capătul $irobu/ului 1), au barat carosabilul cu un ast$el de mijloc de

locomoţie-<n jurul orei 41,3;44,;;, un copil, a $ost primul , cu o piatră a aruncat 'n vitrina

apro/arului, spărândo-După aproimativ, 3; minute, a apărut un rup de tineri, care, au spart

vitrinele de la alimentară şi librărie, după care au scos cărţile a$ară şi leau dat $oc 'n stradă-#

'nceput să se traă cu cartuşe trasoare-#u/eam cum ni se cere să plecăm acasă-%ulţi sau

retras, de teamă mai mult-#lţi stăteau prin balcoane, pe la uşi, pe la $erestre-Qi tocmai atunci au

'nceput să traă 'n oamenii de pe stradă-:ra ora 43,;;-De $rică mam restras 'n casă, $iind

uramata după o scurtă vreme de cei doi copii ai mei-# doua /i 1!, decembrie, $iul meu a plecat

la serviciu, promitândumi că va reveni direct acasă-Na apărut la ora promisă şi am intrat 'n

panicăI mai ales că pe la orele 1!,;; din nou, a 'nceput să se traă 'n demonstranţi- #m ieşit 'n

stradă sămi caut $iul, pe %arius-<n jurul meu ploua cu loanţe-:ra un vacarm-9 atmos$eră de

roa/ă-<mpuşcături, miros de pucioasă-nii se văitau, alţii striauFFde ce traeţi 'n noiEGG-

Nu miam ăsit copilul-Qi am rămas 'n aşteptare, pe jumătate 'nro/ită de ce va $i-Până pe data

de 44 decembrie, când vecinul meu %oise, mia spus că la ăsit la %oră pe %arius, că era

'mpuşcat mortal 'n cap-"am va/ut cu oc+işorii mei, am vă/ut cum cele două, trei loanţe, au

pătruns 'n craniu şi 'n obra/ul stân-Deasemenea pre/enta şi o urmă de 'mpuşcatură 'n

mandibulăIavea eplo/ie de craniu-"ucrurile personale 'i lipseau, nu pot sămi 'nc+ipui ce sa

3%



'ntamplat cu ele-iul meu avea pe piept lipit un leucoplast, cu numărul de ordine H-#m reuşit să

l 'nrop asa cum se cuvine, deşi odată cu el o parte din mine nu mai eistă-Noroc că 'l am pe

celălat copil, care cât de cât 'mi mai alină su$erinţa, dar pe %arius nul pot uita niciodată- 11)

Durere şi eroism+ sau grea,a de după-

Momente de maximă tensiune, momente de spaimă, au trăit femeile românce în perioada

revoluţiei.acă nu au ieşit în stradă, să vadă cu proprii oc"i revoluţia, au preferat să stea în casă,

în faţa televizoarelor, care transmiteau în direct evenimentele.

Multe dintre femei au fost găsite la locul de muncăF învăţătoare în timp ce îşi preda lecţia

despre săr#ătorile creştineşti la români- se ascunde su# catedră de spaima gloanţelor ce

pătrundeau în peretele instituţieiF asistentă medicală-ma0oritatea dintre ele îngri0eau răniţii ce

veneau în fiecare zi a lunii decem#rieF avem cazul în care o femeie a0ută la evadarea anumitordeţinuţi din Înc"isoarea a"ova, pe motiv că aceştia nu erau terorişti, că teroriştii se aflau afară şi

trăgeau în oamenii din faţa ntercontinentaluluiF femeile speriate din )paca-o mare fa#rică de

confecţii de #um#ac, având randament considera#il în exportF din spitalele nou născutţlor-

MaternaF multe dintre ele au rămas şi câte-o zi la locul de muncă, pentru că nu ştiau starea de

afară, iar cele ce s-au încumetat să plece, au fugit de frica gloanţelor, ori a tancurilor, ori a

mulţimilor înă#uşitoare din stradă.

Yiua de ' martie, reprezenta în societatea socialistă o zi importantă dedicată mamelor, se

numea 4Yiua Mamei5, erau organizate ser#ări de promovare a anumitor mame, se dădeau mici

daruri de care o femeie avea nevoie, deoarece lipsa îşi spunea tot mai mult cuvântulFacestă zi din

anul %&'& se va numi 4Yiua 6emeii5, se trece de la un cadru matern la unul social femeia nu mai

este considerată aceea 4maşinărie care să dea copii pe #andă.5

Să fie acesta gustul victoriei.

La Bimişoara în ziua de +% decem#rie, o femeie naşte în !iaţa $perei%%;

, la orele %;,+3 semncă acest copil venit în vremuri de tranziţie aduce viaţa, aduce speranţa, victoria şi li#ertatea.<unt

11- %emorial 1!.2uletin Jtiinţific şi de nformare.Memorialul evoluţiei %;-++ decem#rie %&'&, (ditura, *entrul Caţional de ocumentare, *ercetare şi nformare pu#lică despre evoluţiaomâna din ecem#rie %&'&, Cr.+D+33,Bimişoara. pag.%/-%9/.

11 "ttpDDmariusmioc.Xordpress.comD+33'D3'D+;DBimisoara-+%decem#rie-%&'&-copilul-li#ertăţii-avram-iancu-suntem-toţiD.accesat în data de 3/.3;.+33&.

&0



fapte relatate într-o transmisiune radio, voci ale oamenilor aflaţi la $pera, care scandau

4Li#ertate5, 5?niţi-vă româniQ5, 5)vram ancu suntem toţiQ5.$ altă voce a unei femei se aude de

undeva din spate, care spunea că 4în spatele *atedralei se naşte un nou pui de-al nostru ,această

zi de glorie, acest începutQ5%%.

<e recită poezii cu valori anticomuniste, se cânta un imn al li#ertăţii compus de câţiva

manifestanţi, o altă femeie aduce la cunoştinţă o poezie de-a unei domnişoare de +3 ani-semn că

nici măcar vârsta nu conta în astfel de momente, anciu <orina1*eauşescu nu ai vreaDBoţi

românii-a te-ntre#aD*rezi că nu e 0udecatăD*a să vină să te scoatăUD)ni de Ta rândul ne-ai

minţitDCe-ai cerşit să fii iu#itDBu ne-ai luat şi pâinea de la gurăD*lanul tau cu greu ne furăD<alarii

cu penalizăriD<punând că nu suntem datoriDBu acolo aveai de toateDar nimeni nu mai

poateD(xportQ(xportQ (xportQDar nici eu nu mai potQe ce să fugă ai noştrii fraţiDin lanţul de

*arpaţiUDMai #ine tu să pieriD*"iar dacă tu nu ne vreiDCoi toţi spunem în corD(şti un criminalconducător.%%'

<unt c"emaţi la luptă toţi românii din toate colţurile ţării, se cere unitate, se cere egalitate, se

cere li#ertate, mâncare, căldura-elementele de care au adus lipsă luni întregi cetăţenii omâniei.

În miile de voci ce se auzeau pe străzi, era imposi#il să nu realizezi că este şi o femeie acolo.

isidenţi ai revoluţiei decem#riste, acceptă realitatea aşa cum este dată.)u renunţat la

viaţa de familie, la puţinele şanse oferite de ţara noastră, pentru a creea o altă viziune, un alt

mod de a conveni cu viaţa.Înseamna să te trezeşti zi de zi într-o altă lume nevrozată, de frica permanentă inspirată de zgomotul soneriei.*a să devii un real disident tre#uie să devii mem#ru

al unei enclave microscopice şi să faci un 4pact sinucigaş5, cu tine, cu tot ce te încon0oară.

mportanţi oameni, care au reuşit să a0ungă la sufletele românilor în zilele de mare

intensitate, au fost persoane cu responsa#ilitate care au profitat atât de pe urma mulţimii iritate,

cât şi a greşelii conducătoruluiF oina *ornea, )na 2landiana, Mi"aela ădulescu, (ugenia

orga, Magdalena onescu, (lisa#eta izea şi multe alte femei, dar şi #ăr#aţi ca !etre Mi"ai

2ăcanu, adu 6ilipescu, !aul 7oma, umitru Mazilu, Leonard $prea, umitru \epeneag,

Mircea inescu au construit noul model al unei noi omânii.

<ă nu uităm şi de cealaltă categorie de femei, gospodinele, casnicele, care aşteptau cu

sufletul la gură, ora când tre#uia să apară copilul de la şcoală, sau soţul de la muncă, or

rudele.*eea ce este foarte important de ştiut este faptul că nici capitala nu a fost privată de voci

117 &bidem-11 &bidem.

&1



feminine care să completeze totalmente căderea regimului.În pieţe, pe străzi, femei cu copii,

femei #ătrâne gata să puna o floare cu lumânare la capătâiul unui cunoscut sau

necunoscut.<olidaritatea în astfel de momente nu mai cunoaşte limitele..Mame îndurerate, de

pierderea celeor mai dragi persoane erau peste totF soţii care temurau şi plângeau moartea

soţuluiF morminte întregi făcute din ceara lumânărilor, o imagine maca#ră acelor zile.

6emei care cu greu se puteau stăpâni din lacrimi, care-şi duceau mâna la cap şi se uitau la

cer implorând şi între#ând5cu ce drept le-a luat viaţaUcum se poate lua viaţa unui copil, fără să-ţi

facă nimic, este dreptul omului de a trăi, este un drept cu care te naşti@. e ce oamneUde ceU5

*uvinte cu încărcătura sim#olică, cuvinte care nu îşi mai găsesc răspunsul, care sunt

pierdute în a#is@

Magia iernii s-a transformat dintr-o dată într-o magie sângeroasă.<ângele acoperea stratul

de zăpadă.Boţi cei care au plecat dintre noi, toţi cei răniţi, s-a câştigat cevaUCu.(ra spul#erat unvis, o viaţă, o idee.

1./ emei cele!re şi momentul revolu,iei.

Dorana Cosoveanu, îşi aminteşte ziua de %' decem#rie, ca fiind la muncă, la Muzeul

de )rtă din 2ucureşti foarte #ine.<urprinde momentele cele mai #une, când muzeul era

încon0urat de securişti.<e afla alături de alte zeci de persoane, în incinta Muzeului prinse acolo,

ca pe nişte capcane, ca pe nişte animale pedepsite5, erau foarte mulţi #ăieţi cu oc"i al#aştri, care

încon0urau muzeul, oricând să pătrundă şi să tragă în ce nimeresc5.

Delia 0udeanu, cunoscuta crainică, se consideră o victimă a regimului comunist.Brece

de momentul %&'& cu panică, ştiind foarte #ine că viaţa îi este în pericol, c"iar dacă era o femeie

&2



puternică şi cunoscută întregii ţări.eşi era frumoasă, elia povesteşte cum frumuseţea era

văzută la o femeie ca un "andicap în perioada comunistă.*ă într-o societate ca a noastră, de

dinaite de %&'& care era dominata de pre0udecăţi şi ideologii, frumuseţea era egală cu prostia.$

femeie frumoasă tre#uie să fie, ne spune cunoscuta crainica5deose#it de inteligentă pentru a se

sustrage acestei catalogări de femeie frumoasă egal prostie5.

) fi femeie frumoasa în comunism, nu reprezenta un atuu, ci din contră era un mare

dezavanta0 pentru că atrăgeai atenţia şi astfel captai mai multă importanţă.

<pre deose#ire de femeiea 4vedetă5, cea o#işnuita nu era la fel de îngri0ită.<alariul nu le

permitea acest lucru în primul rând, deşi ele poate şi-au dorit la un moment dat o cremă de faţă,

sau un ru0, sau un parfumF în al doilea rând era munca pe care o aveau, erau unele femei ce

munceau în ateliere strungăreşti, în ?!(B]uri, 4acia-!iteşti5-ansam#lând piese pentru maşini,

munci mai mult pentru #ăr#aţi decât pentru femeiF în al treilea rând odată căsătorite, femeiatre#uia să devină #ună gospodină, mamă impeca#ilă, iar aici nu-i tre#uia fard, sau alte produse

cosmetice.

Doina Cornea.$ valoare a revoluţiei din decem#rie%&'& dar şi a regimului comunist în

esenţa lui.) fost asistentă universitară la 6acultatea de 6ilozofie a ?niversităţii 42a#eş-2olEai5,

din *lu0 Capoca.Între %&'+ şi %&'& a difuzat /% de texte şi proteste cu a0utorul radio (uropa

Li#eră.În %&'/ a fost dată afară de la ?niversitate şi supusă unor anc"ete, interogatorii, #ătăi,

ameninţări.

%%&

)0uta revolta #raşovenilor din %: noiem#rie %&' răspândind manifeste scrise desolidaritate.!e +% decem#rie iese în stradă în *lu0 alături de alţi manifestanţi pentru a îndemna

mulţimea să ceară li#ertate şi un nou regim politic.

idică rănitţii de pe stradă, îi duce la spital formează grupuri de tineri studenţi care să

militeze pentru sc"im#are.În mi0locul străzii se comportă ca şi 4oana I)rc5, pe cămpul de

luptă.enunţarea aici, în stradă însemna înfrangerea ei, dar şi a compatrioţilor ei.

*unoaşte adevarata valoare a vieţii prea tarziu, pentru că este urmărită în tot acest timp

este #ătută prin spitale, arestată pentru cinci săptămâni, apoi arestată la domiciliu până în

decem#rie %&'&. Într-o pu#licaţie, oina îşi varsă sufletul şi îşi dă spre citire ultimele sale notiţe,

un 0urnal intim ce conţinea date privitoare la viaţa ei, la regimul su# care a trăit 5mă 'ntreb

adesea cum de 'n România anului 1!, totul este atât de 'ncremenit, iar cele câteva reacţii de

opo/iţie rămân, 'n aparenţă, $ără ecou 'n societate, mai ales 'n cea cultă-Tocmai 'n acest an

11% "ttp1DDro.XiNipedia.orgDXiNiDoina]*ornea

&3



$ierbinte al reacţiilor şi al trans$ormărilor spectaculare care au avut loc 'n tot laărul

socialistK14;

?ltima #ataie care a încasat-o de la un tanar securist este descrisă în amănunţit în

0urnal15 #şa de vreo 3;H; ani, arăta-<n /iua când ma bătut /dravăn, eram toată numai

cucuie-După aceea au crescut cucuiele şi apoi sau $ăcut vânătăi-#ici mă usturaB#şa de tare

ma /mucit prima datăK---:u mă prinsesem de leaţul ardului să nu cad şi ma smucit, 'ncât

leaţul mi a rămas 'n mână-#m că/ut pe spate-Deodata 'l văd pe securistul cel mare, care a

ordonat să nu plec din curte, dar şi acesta ma 'mpiedicat cu toate mijloacele să ies-#lt miliţean

mă ia de mână şi mă trânteşte de ciment-<mi mai dă şi un pumn 'n piept-%i sa răsucit

enunc+iul şi când mam ridicat, enunc+iul nu mai $uncţiona bine, mă durea teribil de nu

puteam să păşesc-#veam o durere 'n piept, de nu mai puteam nici bine respira-(141

6uga de securişti prin oraş este o altă aventură despre care oina *ornea povestestefăcând "az de necaz15am avut moment cand am simţit urmărirea şi nişte brutalităţi ca pe un şoc

psi+ic-9dată am 'ncercat să $u de ei prin oraş-#m intrat 'ntro biserică-Nau venit după mine

dar când am ieşit mă aşteptau la uşa bisericii-Qi am mers 'n cartierul ?riorescu pe o stradă

lună cu multe stră/i care o intersectea/ă-Qi miam dat seama că la $iecare colţ de stradă

inainte de a ajune eu era unu care vorbea la staţie de radio-<şi anunţau unu altuia direcţia pe

care meream-:ra 'n$ricoşător-0ă ştii că 'n spatele tău este cineva care e ata oricând să te

bae 'n portbaajul maşinii şi să te ducă undeva să te arunce, sau mai ştiu eu ce-144

ra este o iubire răsturnată-:a nu dispune de nici o desc+idere de/interesată spre ceva

mai vast-.ând urăsc devin pri/onierul eoului meu nul pot transresa, 'mi pierd libertatea, m

'mpuţine/, cad pradă unei neimpliniri şi uscăciuni interioare pe care, uneori le resimt ca pe o

mutilareI alteori ca pe o plăcere rea-2ucuriile urii, ale ră/bunării, plăcerile dispreţului şi ale

umilirii celulilat secătuiesc spiritual celui care le practică-Qi totuşi le practicăm, pentru că ele

seduc prin perversitatea lor otrăvită-143

)ctivitatea sa politica după decem#rie %&'& nu a fost una de durată.6ace parte din

*onsiliul 6rontului <alvării Caţionale până la +/ ianuarie %&&3.*a şi mem#ră a 6orumului

emocrat )ntitotalitar din omânia se implică şi în alte activităti dar pe scurtă durată.<usţine

120 oina *ornea, urnalultimele caiete, (ditura 6undaţia )cademia *ivică, *entrul nternaţional de <tudii asupra*omunismului, +33&121 &bidem-pa-4)4-122 &bidem-pa4)!4).123 &bidem.pag.%/:.*lu0, la %9 septem#rie %&&&.

&&



conferinţe în ţara şi în străinătate, pu#lică cateva volume colective =Mission, (urope1les c"emins

de la democratie, !oliti^ue nternationale,etc.>

$dată cu pu#licarea volumelor dar şi pentru prestanţa din timpul vieţii sale oina

primeşte anumite premii şi distincţii care o fac recunoscută peste "otare1!remiu 4B"orolf

afto5=Corvegia %&'&>F octor Gonoris *ausa al ?niversităţii Li#ere din 2ruxelles=%&'&>F

Legiunea de $noare în grad de $fiţer=6ranţa, +333>F $rdinul 4<teaua omâniei5în grad de Mare

*ruce=+333>.%+9

&na 0landiana.isidentă care se face remarcăta înaintea revoluţiei din decem#rie

%&'&.Cumele său real este Aaleria $tilia *oman.

*ontri#uie semnificativ la îm#unătăţirea calităţii vieţii atăt femeieşti cât şi în general.!oeta, mare

luptătoare pentru li#ertatea civică din ţară.Lupta pentru drepturile omului, l-a înfruntat direct pe

liderul comunist într-un interviu al acestuia la radio (uropa Li#eră%+:.)na era de părere că 4'ntrorevoluţie nu este important dacă eşti puternic sau dacă eşti slab, nu este important dacă armata

se a$lă de partea ta, important este dacă sensul timpului, sensul istoriei, se a$lă de partea ta-(

*unoaşte admiraţia poporului, mai ales după momentul decem#rie %&'& alături de

importanţi oameni politici şi militează ca şi oina *ornea pentru li#ertatea deplină.$dată intrată

în *onsiliul 6rontului <alvării Caţionale prinde cura0 şi preia cuvântul.\ine numeroase predici

atât împotriva dictatorului cât şi împotriva regimului.Îndeamnă la luptă dreaptă naţiunea pentru o

cauză 0ustă.

@>inovăţiile sunt 'mpărţite-0ar putea să eiste un creier care să $i ândit la tot ce sa

'ntamplat la 9topeni, după cum sar putea să $ie aceasta o mare nenorocire leată pur şi simplu

de o 'ntâmplare şi de 'ntânlirea mai multor coordonate care nar $ii trebuit să se 'ntanlească 'n

acelaşi punct-Dosarul e destul de di$icil-Di$icil pentru noi, apărarea, dureros pentru cei care şi

au pierdut copii-(146

!aula aco#%+

12& "ttp1DDro.XiNipedia.orgDXiNiDoina]*ornea12- "ttp1DDro.XiNipedia.orgDXiNiD)na]2landiana12 <telian \urlea, Revoluţia 'n olindă, (ditura 6undaţiei !ro, 2ucureşti, %&&&127 )vocată de profesie, a fost apărător al familiei *eauşescu.(ste posi#ill ca ea să fii cola#orat cu <ecuritatea în aniicomunismului.

&-



6emei ce în timpul revoluţiei, aveau funcţii de seamă şi erau considerate 4egale

#ăr#atului5,erau adevărate intelectuale1

În irecţia de nformaţii nterne, condusă de colonel 7"eorg"e aţiu, avea în su#ordine

şi #ăr#aţi şi femei-un exemplu foarte #un este colonel (lena Moca.

*omponente ale *omitetului *etăţenesc format în ziua de +3 decem#rie %&'& în #alconul

$perei din Bimişoara-Mi"aela Brăistariu, )driana Re#eleanu, Mi"aela Munteanu.

*omitetul *etăţenesc din ziua de +3 decem#rie %&'&, la *onsiliul Rudeţean Bimiş-)dela

<ă#ăila, *ornelia 2uznicu, )driana <anda.

Yiariste şi 0uriste care şi Tau pus viaţa în pericol numai ca noi să vedem declanşarea

evenimentelor în direct-Maria )damescu, *erasela Cistor, !aula aco#.

1. De ce au ieşit femeile "n stradă

Cevoia de a spune Cu unei vieţi dure, de a scăpa de teroarea impusă, de a nu mai fii 5mame

patriotice5, de a profita de aceea egalitate care era de fapt o utopie, de a cunoşte adevăratele

sensuri ale unei vieţi capitaliste.

)u ieşit în stradă să aprindă lumânări persoanelor cunoscute sau rudelor, pentru a aduce un

ultim omagiu celor căzuţi pentru li#ertate şi pentru o ţară mai #ună.Bransformarea unei vieţi

grele în una #una.

6emeia de rând putem spune că este singura femeie care a suferit în adevăratul sens al

cuvântului.Grana care era cea mai importantă se găsea tot mai greu.Cecesităţile traiului decent,

la fel, lipseau.!oate relaţia din sânul familiei era una #ună, una destul de ec"ili#rată ca să mai

aline suferinţa prin care treceau zi de ziF dar în mare parte din cauza nea0unsurilor mii de familii

au a0uns pe calea divorţului.

*uriozitatea un alt element pentru care o femeie este capa#ilă să treacă într-o extrema poate

nu c"iar foarte #ună.Jtim desigur că femeile sunt curioase din fire iar evenimentele din stradă se

anunţau tot mai precipitate, tot mai piperate=cazul pastorului BNOs>, încât să nu fie #ăgate înseamă.eprezentau aceste evenimente un su#iect de comentat poate o #ârfă sau poate ceva ce

aducea sc"im#ări.

Cevoia de a da un sfat.6emei trecute de vârsta a doua ieşeau în stradă, su# im#oldul, 5că lasă

mama şi aşa sunt #ătrâna odată şi odată tot tre#uie să mor dar acum ştiu cel puţin pentru ce

&



înc"id oc"ii5 şi sfătuiau demonstranţii cum şi ce tre#uie făcut că o femeie #ătrâna ştie întodeauna

cum şi ce este mai #ine.e multe ori nu se mai întorceau în casă tefere.

În afara curiozităţii, femeile lăsau totul în casă numai ca să mai apuce câte ceva din vitrina ce

tocmai a fost spartă de trecătorii unei coloane.<e formasera o idee că se mai pot găsi lămâi,

miere, carne, pâine gratis, prin cio#urile vitrinelorF femeile cădeau şi ele su# 0ugul tancurilor ori

erau ţinte ale securiştilor nemiloşi şi #at0ocorite.Bot acest sacrificiu îl făceau până la urma urmei

pentru familie, pentru o "rană mai deose#ită decât cea zilnică.

)cesta era oare preţul cu care tre#uia oamânia să plătească, pentru înlaturarea unui regimUcu

mii de suflete de morţi, cu alte mii de suflete rănite-care poate şi în momentul acesta 4trag

ponoasele5 fiind invalizi, ori 4legume în pat de spital5,fiinţe ce nu mai puteau continua o viaţă ce

se anunţa din ce în ce mai greaFcu o devastare a ţării de către 4"uliganii5acesteia, ce se credeau a

nu mai fii cetăţeni #ravi ai omâniei.)u fost şi femei care se teameau să iasă afară, care se înc"ideau în căminul lor să nu vină

securiştii să le #ată, să le ia copii, sau soţii la înc"isoare, aşa fără nici-un motiv.

)ceste femei, poate că au fost cele mai norocoase, ele au supravieţuit cu #ine atacurilor de

stradă, au reuşit să-şi consolideze o familie modernă, o familie care avea de toate, alimente,

căldurăţ, apă caldă, "aine pentru copii.ar aceste fiinţe au făcut faţă momentelor de groază, cu

greu, pentru că fiecare zgomot al ferestrei, al soneriei, al clipociturilor de linguri, le făceau să

tresară şi să plece cu gândul din nou la vacarmul din faţa #locului.?rme de gloanţe găsim şi astăzi în zona oro#anţi-poate e zona în care s-au tras cele mai

multe gloanţe, în zona *olentina, rumul Ba#erei sau Bitan, în peretele din faţa #locului, în

grinda de la fereastra ce nu a fost încă sc"im#ată, în unul din cei patru pereţi ai dormitoruluiF da,

aceste gloanţe au fost trase în aer, la întâmplare sau în intenţia de a elimina şi inamicul de 4după

perdea5, care privea durerea şi teroarea de afară.

Ma0oritatea mamelor, şi-au dus copii la ţară la #unici, rude sau prieteni apropiaţi, undeva unde

nu se trage ca în codru, undeva unde vacarmul şi "aosul încă nu pătrunsese.!oate că au rămas şi

ele, poate că au preferat să-şi spri0ine soţul să iasă alături de el în stradă fără nici-o urmă de

regret.

deea ieşirii în stradă a miilor de români în acestă periodă de decem#rie, a fost foarte uşor

implantată în inimile lor.

&7



Aedem femei românce, gata să-şi lase pe foc sarmalele, cior#a, cozonacul, necesare unei mese

festive de decem#rie-pentru că se apropia cu paşi repezi ziua naşterii omnului, femei care

renunţa la ideea de gospodine, numai să iasă în stradă, să-şi spună cuvântul, să declare că ele au

fost cele mai c"inuite femei din istoria comunismului.) existat întodeauna această nevoie de

comunicare, de exprimare li#eră, fără a fii reţinută de factorii unei politici discriminatorii, fără a

fii cenzurată.

)sta reprezenta femeia în societatea româneasca din anul %&'&.Cumai că s-a asteptat cam

mult acest moment că a fost nevoie de o mâna de cura0 care să pătrundă în sferele limitei

comuniste.

eşi, în numar puţin mai mare, ca şi populaţie ele, nu s-au putut infiltra în aceste sfere pentru

că erau fiinţe sla#e, fiiniţe #la0ine, care nu puteau face făţă greului de afară.*ele care au reuşit au

făcut-o foarte #ine, au fost femei inteligente, dar care ştiau de la #un început pericolul la careerau expuse.

În toate timpurile, în toate provinciile acestui mare stat, în această perioadă de tranziţie,

românii au avut pe lângă specificul simţ al unitaţii şi un simţ acut al istoriei lor comune, un ideal

naţional.

!utem spune c"iar că pe măsură ce cruzimile vieţii deveneau mai teri#ile cu atât mai

înflăcărat ne-am înfăşurat inima în flamura acestui ideal, cu atât mai viu a întrupat catedrala

inimii noastremissa solemna

a credinţei noastre în victorii.

%+'

6emei-oameni de ştiinţă ce vor#eau de efortul suprem cu care ei căutau să profite, să treacă

su# tacere valorile naţionale, să se asigure că ceea ce scriau nu pune în prime0die statul, poziţia

liderului, a unicului !artid, a vieţii ce o duceau su# puternica influenţă a socialismului.(rau

o#ligate să cenzureze anumite capitole, sau să le sc"im#e ca nu cumva să dea de #ănuitF altfel

erau puse su# urmărire, erau anc"etate, erau #ătute nu odată ci de mai multe ori de oamenii

devotaţi unui regim zadarnicit.

<e crează ideologia care oferea 4cimentul5, într-o formaţie socială@nu pentru că avem clase

dominante ce nu pot prescrie şi proscrie în detaliu conţinutul mental al vieţii claselor

su#ordonate, deoarece şi acestea trăiesc în propiile lor ideologii ci pentru că ele se străduiesc

într-o anumită măsură şi reusesc să încadreze toate expresiile realităţii în 0urul domeniului lor,

aducând alte alternative în orizontul lor de gândire.%+&

12 8at"erine AerderE, .ompromis şi Re/istenţă, (ditura Gumanitas, 2ucureşti, %&&9, pag.%&'-%&&.12% &bidem, pag+&.

&



(ra necesar să se pună capăt acestei ideologii naţionale care acţiona ca şi o uneltăF ea

despărţea comunitatea în două categorii- cei care erau înăuntru şi o respectau şi cei care erau pe

afară şi nu vroiau să cunoască adevărul aşa cum este datF să se respecte prevederile legilor.

Cu există naţiuni li#ere şi independente fără cetăţeni li#eri, independenţi şi demni.Cu există

garanţia unei păci externe fără pace internă şi anume fără pacea dintre cetăţeni şi statFun stat ce

ignoră voinţa şi drepturile cetăţenilor lui nu poate oferi garanţii ca va respecta dorinţa şi

drepturile altor popoare şi state.%/3

Conclu2ii.

2ilanţul oficial al victimelor din zilele negre din decem#rie, a fost de peste %%33 morţi şi

peste //:3 de răniţi%/%, %;+ de persoane au fost ucise şi %%3% rănite în perioada %-++

decem#rie.upă fuga lui *eauşescu, cifrele au crescut considera#il, astfel încât pâna la %3

ianuarie, numarul celor ucişi a a0uns la &9+, iar al celor răniţi la %%3%.Bimişoara şi *lu0ul au fost

oraşele fruntaşe în numărul victimelor, mai ales în ziua de ++ decem#rie, care a înregistrat un

număr foarte mare de pierderi omeneşti şi răniţiF pe locul doi s-a aflat capitala cu 9&/ de morţi şi

%+: răniţi%/+F s-au înregistrat victime şi în alte oraşe dar mai puţine, cca. &3 la <i#iu, ;; la

2raşov, 9+ la 2răila, +& la 2uzău, *onstanţa, +9 *raiova.%//

Ma0oritatea celor morţi erau civili, dar au existat pierderi omeneşti şi în rândul armatei şi

securităţii cca. ++% de soldaţi morţi şi ;/: răniţi. %/9

130 8avel Anatomy,apud.<er)an =rescu: Ceauşismul între anii 1965-1989:/ditura 5l)atrosCorporation: >ucureşti: 200.131

#devarul, ++ decem#rie %&&9, .onitoiu=%&&'>,%9: prezintă cifra de %+9 de morţi.intre aceştia, %+3 au muritînainte de plecarea cu elicopterul a lui *eauşescu.upă <.Cicolaescu=%&&:>, pag./9+-/9/, spune că au fost %+3morţi, #azându-se pe registre spitaliceşti.apud-!eter <iani-avies, Revoluţia Româna din Decembrie 1!, (dituraGumanitas, 2ucureşti, +33;, pag.%9+.132(xistă diferenţe în momentul precizării numarului exact al persoanelor moarte şi rănite din perioada decem#rie%&'&.oniţoiu prezint o cifră de ;% morţi în 2ucureşti, iar <.Cicolaescu de :;/.133(ste numai o parte a oraşelor care au avut peste %3 persoane moarte. <-au înregistrat victime şi în alte oraşe aleţări, în Bârgovişte, )l#a-ulia, 2la0, Gunedoara, <fântu 7"eorg"e.13& !eter <iani-avies, Revoluţia Româna din Decembrie 1!, (ditura Gumanitas, 2ucureşti, +33;, pag.%9/.

&%



upă revoluţie martorii oculari au făcut nişte descrieri mai puţin ortodoxe ale luptelor.(i

au vor#it despre 4un atac masiv ale unei forţe extreme de mari5 asupra Ministerului )părării

Caţionale de 4valuri succesive de terorişti5F%/: Bimişoara în noaptea de ++-+/ decem#rie a fost

descrisă aproape în termeni apocaliptici15după masacru, am crezut că sâm#ăta dimineaţa vom fii

toţi ridicaţi de la casele noastre şi puşi cu spatele la zid.)m crezut că era nu sfârşitul revoluţiei, ci

sfârşitul lumii5%/;.

*um arăta oraşul înainte de revoluţie, în timpul ei şi după revoluţie era de necontestat.

În urmatoarele ore manifestanţii o#osiţi de atâta "aos pentru că ei l-au creat şi tot ei l-au

întreţinut, sunt nevoiţi să plece acasă să înceapă o nouă viaţă, su# o altă conducere.eşi plecaţi

cu capul în 0os pentru că lupta lor pentru li#ertate a însemnat pierderea a mii de oameni,

resemnaţi la gândul că au pierdut poate tot ce aveau mai drag, demonstranţii au reuşit să alunge

ceea ce era 4stricat5şi au adus ceva nou care să asigure siguranţa zilei de mâine, responsa#ilitateşi capacitatea de a face faţă în momente inoportune.

<trăzile au fost încon0urate de o linişte apăsătoare, o linişte care prevestea ceva

anume.)erul era din ce în ce mai greu respira#il din cauza prafului de puşcă sau a incendiilor din

magazine-pe ici pe alocuri încă mai mocnea focul şi scotea fum greu şi înecăcios, ori a mirosului

de ceară din cauza mormintelor de lumânări formate în timpul evenimentelor, dar şi după.

)u existat şi imagini de propagandă, oameni care vroiau să arate faţa maca#ră a

revoluţiei, o faţă inventată care să #age panică în populaţie.*azul femeii care a fost spintecată pestrăzile Bimişorei, în acele negre zile, a colindat toată ţară.)#ia târziu se aflase, că într-adevăr,

aceea femeie care murise doar de o zi, a fost dezgropată de oameni lipsiţi de suflet, interesul lor

fiind să capteze întreaga atenţie prin intermediul televiziunii a lumii întregi asupra evenimentelor

crude ce se petrec în Bimişoara, dar şi în alte părţi ale statului, să dea vina pe securiştii vremii. s-

au tăiat mâinile, picioarele, 0umătate din corp zăcea înt-o parte, cealaltă în alta.nfluenţaţi

sentimental, cetăţenii cad pradă acestei propagande.

maginea femeii spintecate, a rămas pentru multă vreme în mintea românilor.

)sta e viziunea pe care anumiţi manifestanţi au reuşit să ne-o creeze despre ce înseamnă

cu adevărat revoluţia sau ce însemnă sfârşitul unei epoci ceauşiste.

Cu vom ştii niciodată adevărul despre ce s-a întâmplat în acele zile de decem#rie.

13-dem , pag.%9913 &bidem.

-0



Cu vom cunoaşte poate niciodată dacă cel care a ordonat să tragă în populaţie a fost

conştient că îşi distruge propriul popor, care mai odinioară îi cerea să se _înmulţească5, să devină

un popor numeros, care să ai#ă urmaşi demni de admirat.

*"iar dacă C`rn#erg-ul comunismului nu va avea loc niciodată, dosarul unui astfel de

proces începe să capete consistenţă.!e măsură ce ar"ivele sistemului se desc"id, pro#ele se

strâng.

*u toţii suntem convinşi că adevărul tre#uie ştiut, că vinovaţii-oamenii şi idei-tre#uie

identificaţi, că mecanismul terorii tre#uie analizat pentru că acesta să nu mai poată să pătrundă în

sufletele românilor, să ia sfârşit.

*ăderea dictaturii comuniste din omânia a dezvăluit lumii întregi oroarea aşezămintelor

pentru copiii orfani sau pentru copiii #olnavi de <), o oroare ascunsă pâna atunci su# faţada

triumfalistă a unui regim care îşi proclama ipocrit gri0a faţa de om.?nda de şoc a acestordezvăluiri este pe departe de a se fi stins.

!oziţia centrală pe care revoluţia din decem#rie %&'& o ocupă în istoria recentă a

omâniei este de necontestat.(a a asigurat #aza ulterioarelor reforme postcomuniste şi a rămas

un puternic sim#ol politic în discursurile ţinute pe plan intern.

Aăzută dintr-o perspectivă glo#ală revoluţia a adus omâniei vizi#ilitate, #a c"iar notorietate ca

fiind prima revoluţie transmisă în direct la televizor .%/ 6iind cel mai violent eveniment care au

transformat (stul (uropei în %&'&, revoluţia a facut parte şi din categoria importantă de sursă deimagini ale căderii comunismului

)şa zisa revoluţie a semănat iz#itor de mult cu o aplicaţie militară de mare anvergură, pe care

militarii români au executat-o cu apro#area şi su# evidenţa strict a principalelor servicii secrete

ale lumii.!articularităţile acestei vaste desfaşurări de forţe sunt acelea că, de.a lungul ei, a fost

permisă prezenţa civililor şi s-au folosit şi ţinte vii.

$rice revoluţie existenţială tre#uie să redea speranţa unei reconstrucţii morale a societăţii,

ceea ce reprezintă o înnoire radical a relaţiilor între indivizi şi ceea ce numesc ei 4ordine umană5,

care nu poate fii înlocuită de nici-o altă ordine politică.

irecţia spre care ar tre#ui să ne îndreptăm este dată de aceşti factori care exprimă o nouă

experienţă a existenţei, o nouă ancorare în univers, un sentiment al unei responsa#ilităţi crescute

cu noi valenţe, o relaţie interioară nedefinită în raport cu ceilalţi indivizi şi cu comunitatea.

137 #idem.

-1



)devărata li#ertate, adevăratul umanism însemnă a asigura dezvoltarea ţării, #unăstarea întregii

naţiuni, a asigura independenţa, integritatea statului şi de a-i demasca pe toţi aceia care

acţionează-indiferent su# ce forme-împotriva intereselor ţării, a independenţei, a regimului nou

creat-democratic în omânia.

@după /3 de ani, când se vor desc"ide ar"ivele, vom putea afla adevărul despre revoluţieQ

0i!liografie

Culegeri de documente

*urtea <upremă de Rustiţie =Înalta *urte de *asaţie şi Rustiţie>, practică 0udecătorească, !rocesele

revoluţiei din Bimişoara=%&'&>, documente istorice,!rocesul lotului5Bimişoara-decem#rie%&'&5=cei +:-*oman on, 2ălan adu ş alţii>,!rocesul <tănculescu-*"iţac, adunate şi comentate

de Marius Mioc, (ditura )rtpress, Bimişoara, +339.

ocumente %&'&. Procesul de la TimişoaraA41) martie 1;C-)udierea celor +% de securişti şi

miliţeni inculpaţi,Aol ,,(ditura 6undaţiei )cademia *ivică, Bimişoara-2ucureşti, +339.

!rocesul <tănculescu-*"iţac, adunate şi comentate de Marius Mioc, (ditura )rtpress,+339

Periodice

#nuarul statistic al Romaniei,%&&31%%;.

-2



Dosarele de .ercetare, 4*lu#-BA++.

.

Dosarele Revoluţiei, Cr.%+=%+9>, osar1 evoluţia omâna,%&'&

%emorial 1!. 2uletin ştiinţi$ic şi de in$ormare- %emorialul Revoluţiei 1644 decembrie%&'&,

(ditura *entrul Caţional de ocumentare, *ercetare şi nformare !u#lică despre evoluţia

omâna din ecem#rie %&'&. Cr.%D+D+33, Bimişoara, +33.

Politica Naţională, an, nr.%, trimestrul , Bimişoara,+339.

3ucrări şi articole generale şi de specialitate

)ndeescu Mi"ail M. - , #devărata securitate din Romania-A'ncercare de anali/ă asupra stării

societăţii româneşti 'nainte şi după decembrie 1!C,(ditura 4*urtea Aec"e5, 2ucureşti, %&&&

)rac"elian, Aartan - <n aţa Dumneavoastra, Revoluţia şi Personajele 0ale, (ditura Cemira,

2ucureşti,%&&'

)nneli ?te 7a#anE- Revoluţia Neterminată, (ditura 6undaţiei *ulturale omâne ,

2ucureşti,%&&&

2a#an, )driane #specte ale seualitatii 'n epoca .eauşescu, în evista 4++5, nr.;D%&&'

2etea, Lavinia - %aurer şi lumea de ieri, (ditura acia, *lu0-Capoca, +33%

2renciu, Mircea - Revoluţia "uminii, (ditura <ocietatii Yiaristilor şi $amenilor de *ultură

4*incinat !avelescu5, 2raşov, +339.

2rucan, <ilviu - #m $ost un complotist, în evista 4++5,/3apr.-;mai +33+.

-3



*esereanu, uxandra - Decembrie 1!-Deconstrucţia unei Revoluţii.(ditura !olirom,aşi +339

*oman, on- 9mul se duce, $aptele rămân, istoria 'nsa le va anali/a, (ditura Meditaţii,

2ucureşti, +33

*ornea , oina - Rurnalultimele caiete- (ditura 6undaţia )cademia *ivică, *entrul nternaţional

de <tudii asupra *omunismului, +33&.

*urticeanu, <ilviu - %ărturia unei istorii trăite ,(ditura )l#atros, 2ucureşti, +333

eletant, enis - România 0ub Reimul .omunist, 'n româneşte de Delia Ră/dolescu, (ditura6undaţia )cademia *ivică, 2ucuresti,%&&

liescu, - Revoluţia Româna, (ditura !resa Catională, 2ucureşti, +33%.

8ligman, 7ail - Politica Dupliciţtii, (ditura Gumanitas,2ucureşti +333

Macovei, emus - Represiunea armată 'n decembrie, 1!,

în 4*aieteleevoluţiei5,nr./=%3>D+33

Mazilu , umitru - Revoluţia $urată, vol.,(ditura *ozia ,2ucureşti, %&&%.

Mioc , Marius - Revoluţia din 1! şi minciunile din urnalul Naţional , mitul agenturilor străine,

mitul <ecurităţii atotputernice, care l-a dar 0os pe *eauşescu, (ditată şi Biparită pe c"eltuiala

autorului, Bimişoara, +33:.

Mioc, Marius - Revoluţia din Timişoara aşa cum a $ost, mărturii ale răniţilor, rudelor şi

prietenilor celor decedati 'n revoluţie, (ditura 2rumar, Bimişoara.

-&



Mioc, Marius - Revoluţia $ară mistere,'nceputul revoluţiei române, ca/ul lui "as/lo To5es,

(ditura )lmana"ul 2anatului, +33+.

Murgescu, 2ogdan =coordonator> - Revoluţia Româna din Decembrie 1!, ,(ditura !olirom,

2ucureşti, +33.

Cicolaescu, <ergiu - .artea Revoluţiei Române-Decembrie 1!.(ditura on *ristoiu,2ucureşti

%&&&.

Cicolaescu, <ergiu - "upta pentru putereDecembrie 1!, (ditura 2ic )ll, 2ucureşti, +33:.

$rescu, Jer#an - .eauşismul , omânia între anii %&;: şi %&'&, (ditura )l#atros, 2ucureşti, +33;

$sca, )lexandru - 1!, an decisiv 'n istoria :uropei, (ditura Mega, *lu0-Capoca, +33'

Revoluţia Româna vă/uta de /iariştii americani şi enle/i, (ditura (venimentul, 2ucureşti,%&&%

Revoluţiile din 1! 'ntre trecut şi viitor, coordonator Aladimir Bismăneanu, (ditura !olirom,

aşi, %&&&.

ados, )ntonia - .omplotul 0ecurităţii-Revoluţia trădată din România, (ditura <aeculum,

2ucureşti, %&&&.

<ăndulescu, Jer#an - Decembrie 1!-"ovitura de stat a con$iscat revoluţia, (ditura $mega-

Yiua !ress, 2ucureşti %&&;.

<ava, *onstantin, *onstantin Monac- #devăr despre decembrie 1!- .onspiraţie-

Diversiune-RevoluţieB(ditura 6orum, 2ucureşti, %&'&

<curtu, oan - Revoluţia Româna din Decembrie 1!, 'n contet internaţional , (ditura

(nciclopedică (ditura nstitutului evoluţiei omâne din ecem#rie %&'&, 2ucureşti, +33;

--



<ec"eşan, 7"eorg"e T 17 dupa 16, (ditura )rtpres, Bimişoara, +33;.

<iani-avies, !eter - Revoluţia Româna din Decembrie 1!, (ditura Gumanitas, 2ucureşti,

+33;

<itariu, Mi"aela - 9a/a de libertate-Timişoara, 3; octombrie 1)6 , (ditura !olirom, 2ucureşti-

aşi, +339.

BillE, *"arles - Revoluţiile :uropene, (ditura !olirom,aşi, +33+.

Bitus <uciu- "umea 2ună a 2alconului, ediţie revăzută, (ditura ....2ucureşti, +33'.

AerderE, 8at"erine - .ompromis şi Re/istenţă, (ditura Gumanitas, 2ucureşti, %&&&.

Aoiculescu, Marin - &storia doctrinelor politice, (ditura idactică şi !edagogică, 2ucureşti,

%&3.

<urse Xe#.

"ttp1DDro.XiNipedia.orgDXiNiDoina]*ornea

"ttp1DDro.XiNipedia.orgDXiNiD)na]2landiana

"ttpDDmariusmioc.Xordpress.comD+33'D3'D+;DBimisoara-+%decem#rie-%&'&-copilul-li#ertatii-

avram-iancu-suntem-toti

"ttp1DDro.XiNipedia.orgDXiNiDevoluDdinD%&'&D

"ttp1DDXXX.infotim.roDmemorial'&DfotografiiDfotografii."tm

-

http://ro.wikipedia.org/wiki/Doina_Cornea

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ana_Blandiana

http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu/din/1989/

http://www.infotim.ro/memorial89/fotografii/fotografii.htm

http://ro.wikipedia.org/wiki/Doina_Cornea

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ana_Blandiana





"ttp1DDromania%&'&.comD

"ttp1DDXXX.irrd.roDtimisoara."tml

&ne4e5

ecem#rie %&'&. evoluţia omână. %.%39 morţi, /./:+ răniţi, incendierea Muzeului de )rtă, a

2i#liotecii *entrale ?niversitare, a )teneului omân, milioane de gloanţe, terorişti care btrăgeau

din toate poziţiileb, tancuri, ta#uri, răz#oi electronic, psi"ologic, copii şi tineri împuşcaţi în frunte

sau în ceafă, morţi arşi la crematoriu, cenuşa aruncată la canal...răz#oi total împotriva !oporului

omân, care tre#uia să dea o 0ertfă de ;3-;:.333 de morţi, şi a omâniei - care tre#uia ruptă în

#ucăţi. Martiriul început la %&% nu s-a sfârşit nici astăziQ

b...*ine-a tras în noi %;-++U

*ine-a tras în noi după ++U

oamne, cât o să mai minţi

-7

http://romania1989.com/

http://www.irrd.ro/timisoara.html





*opilaşii prin părinţiU

oamne, cat o să mai ţii

?cigaşii de copiiUb...

... 6N $E$7RI& CE37R C&RE &U 7S% 6$PU8C&9I 6N %I$PU3 RE:73U9IEI

R7$;NE...

&D&$ 3ina+ de ;/ ani, a fost împuşcată la eşiţa, pe data de +9 decem#rie %&'&.

&D< &$IN &ntonia'&ndreia+ născută pe ;.3:.%&;', asistentă medicală, a fost ucisă în timpul

evoluţiei din %&'&.

&37&REI $ilord'Cristina+ în vârstă de ani, a fost împuşcată la Bimişoara, pe data de %'

decem#rie %&'&. Locuia cu părinţii, pe str. Muzicescu nr.'..

&3E=&NDR7&IE Cristiana+ a fost împuşcată la 2ucureşti, în decem#rie %&'&.

&NDREI $aria+ din Bimişoara, str. onescu de la 2rad #l.%, născută pe +/ august %&;9, a fost

împuşcată în măcelul din % ecem#rie, de pe podul ece#al, din capitala 2anatului. *orpul i-a

fost ridicat în grupul celor 9/ de martiri din dispoziţia generalului Cuţă şi a colonelului <ima

Braian, cu încuviinţarea dr. $vidiu 7olea şi adus la *rematoriul din 2ucureşti, unde a fost ars şi

cenuşa aruncată la canal..

&N*)E3 Cătălina+ născută pe +:.3'.%&';, a fost ucisă la 2ucureşti, împreună cu mama sa.

&N*)E3 $arioara+ originară din comuna Lacul <ărat, de 93 ani, a fost ucisă împreună cu

fetiţa.

&N%7NI Cornelia+ născută pe data de +9.3%.%&/', telefonistă, domiciliată pe str. (mil

2odnăraş ;%, #l.*/, a fost împuşcată la 2ucureşti, pe +/ decem#rie %&'&.

&P&R&SC)I:EI :alentina+ 9' ani, domiciliată pe str. 7irocului +%, a fost ucisă la Bimişoara,

pe %' decem#rie şi i-au rămas două fete1 Monica şi Aalentina..

&%&N&SIE &driana+ născută vineri, ++ iunie %&&, domiciliată pe str. Buşnad nr.+,. la eşiţa, a

fost ucisă pe +% decem#rie, la numai %3 ani.

-



&:R&$ $aria+ născută pe %9 noiem#rie %&9/, #ucătăreasă, a fost rănită şi a murit la 2ucureşti,

pe /3 decem#rie %&'&.

0&NCIU 3eontina+ născută marţi, /.3%.%&:3, în com. 2orleasa 0ud. 2istriţa Căsăud, sta#ilită de

la +3 de ani la Bimişoara, pe str. (levului /, muncitoare la ).(.M., a participat pe % decem#riela prânz, la asaltul *onsiliului Rudeţean căruia i s-a dat foc, iar seara a fost împuşcată în masacrul

de la 2ăile Ceptun şi a murit în #raţele soţului în drum spre <pitalul Rudeţean. *orpul i-a fost ars

la 2ucureşti. )u rămas orfani / copii1 )rion, de + ani, )ngelica de %+ şi Aeronica de %/ ani.

0&R37%& Constan,a+ născută pe %;..%&;%, su#inginer, a fost ucisă pe ++ decem#rie %&'&.

0>3&N $aria'?oe+ +9 ani, din com. Re#el 0ud. Bimiş, a fost împuşcată în noaptea de %

decem#rie %&'&, la Bimişoara.

0>R0&% 3epa+ născută luni, ++.A.%&9;, domiciliată în Bimişoara pe str. on aţiu ;), fiind

în faţa 7arnizoanei cu familia, pe % decem#rie %&'&, a fost secerată de gloanţele trase de căp.

Roiţoiu Aasile. *orpul i-a fost ars la 2ucureşti. <oţul ei, 2ăr#at Aasile a fost grav rănit, iar cele

două fiice, )ngela şi oana, au avut răni mai uşoare.

0797C 3umini,a, %9 ani, elevă, *alea Lipovei.7ăsită în ianuarie %&&3 în groapa comună din

cimitirul eroilor.

C&CEU $argareta, 93 ani, funcţionară, la nstitutul !olite"nic 4Braian Auia5,născută la3&.3+.%&:+, la Bimişoara impuşcată în cap pe podul Mi"ai AiteaEul.,apoi arsă la crematoriu.

C&CEU $ariana Silvia,/ ani, funcţionară, ucisă la *atedrală.

CURIC :eronica+ /+ ani, casnică,îpuşcată la !iaţa %Mai.

E@IN*ER Slo!odanca,+% ani, muncitoare, împuşcată la podul ece#al.)rsă la crematoriu.

3UER&N Steliana, :/ ani, casnică.

I7N $aria+ : ani, pensionară,impuşcată în maşină în *alea 7irocului.<oţul afirmă că ar maifii fost împuşcată şi în spital o dată.

3UC& Rodica, /3 ani, funcţionară, ucisă în *alea 7irocului.)rsă la crematoriu.

3UN*U Cristina, + ani,preşcolară, ucisă în *alea 7irocului.

NE*RU9IU 3aura &ndreea, & ani, elevă,împuşcată pe str.7".Lazăr,în propria-i locuinţă.

-%



NIC7&R> Elena,/ ani, funcţionară, ucisă la locul de muncă, la spitalul de copii.

PIN?)7ER *eorgeta, /: ani, muncitoare,impuşcată în *alea Lipovei.

P7PESCU Ro2alia Irma, :: ani, pensionară,călcată de un autove"icul #lindat lânga podul

ece#al.

REI%ER Edita Irina, /& ani, funcţionară,ucisă pe 2d.Binereţii.

S&:& &ngela Elena, +: ani, muncitoare, ucisă la *atedrală.)rsă la crematoriu.

S&:& lorica, // ani, vânzătoare, impuşcată în !iaţa Braian.ăposată în % ianuarie %&&3 în

urma rănii.

%&A7 *a!riela $onica, %3 ani, elevă, ucisă pe 2d.epu#licii.ăposată la spital în %&

decem#rie.

0



1



2



3



&

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/5/57/TmRev_2.jpg



Manifestul ) căzut tirania5 tipărit la Bimişoara în ++ decem#rie %&'&.

-

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Manifest_revolutie_1989.jpg



!iaţa !alatului.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:24_decembrie.jpg

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/a/ac/24_decembrie.jpg

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Baricada_noaptea.jpg



Masa de revoluţionari adunaţi în !iaţa $perei din Bimişoara

Manifestanţi pe străzi.

7

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pia%C5%A3a_Victoriei_din_Timi%C5%9Foara

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Revolutie-strada-multime.jpg

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/3/39/Revolutie-strada-multime.jpg

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pia%C5%A3a_Victoriei_din_Timi%C5%9Foara



Masă de demonstranţi la 2ucureşti.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Mass_on_the_street_1989.jpg

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/44/Mass_on_the_street_1989.jpg



*ivili prote0aţi de un tanc în timpul contraatacului antirevoluţionar.

%

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2c/Romanian_Revolution_1989_Army_Protection.jpg



*adavre ale celor ucişi în timpul revoluţiei =nstitutul de Medicină Legală din 2ucureşti>.

70

http://ro.wikipedia.org/wiki/Institutul_de_Medicin%C4%83_Legal%C4%83_din_Bucure%C5%9Fti

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/e1/Romanian_Revolution_1989_Corpses.jpg

http://ro.wikipedia.org/wiki/Institutul_de_Medicin%C4%83_Legal%C4%83_din_Bucure%C5%9Fti



71



72



73



7&



7-



!oze luate de pe internet în data de 3/.3;.+33&.

"ttp1DDro.XiNipedia.orgDXiNiDevoluDdinD%&'&D

"ttp1DDXXX.infotim.roDmemorial'&DfotografiiDfotografii."tm

"ttp1DDromania%&'&.comD

"ttp1DDXXX.irrd.roDtimisoara."tml

"ttpDDXXX.raspandaNu.roDtagDfoto-revolutie-%&'&.









Revolutia din 89.pdf

Documents

Transcript of Revolutia din 89.pdf