RAPORT BM I - arpmsb.anpm.roarpmsb.anpm.ro/upload/29467_microsoft word - raport_bm_i.pdf · Sibiu,...

P.F.A. Camelia MICLAUSU Bilant de mediu nivel I - S.C. ELEGANT LIGNUM S.R.L.

martie 2011 1

RAPORT LA BILANTUL DE MEDIU NIVEL I –

FABRICA DE PRELUCRARE A LEMNULUI –

S.C. ELEGANT LIGNUM S.R.L. AGNITA, JUD. SIBIU

CUPRINS

1 INTRODUCERE 3

2 IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA 5

2.1 Localizare si topografie 5

2.2 Geologie si hidrogeologie 6

2.3 Hidrologie 7

2.4 Clima 9

2.5 Solurile 9

2.6 Vegetatia si fauna 9

3 ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI VIITOARE

12

3.1 Istoricul amplasamentului 12

3.2 Dezvoltari viitoare 12

4 UTILIZAREA TERENULUI IN ZONA AMPLASAMENTULUI

OBIECTIVULUI 13

5 ACTIVITATI DESFASURATE IN CADRUL OBIECTIVULUI 17

5.1 Generalitati – angajati pe schimb ; procese tehnologice 17

5.2 Materiale de constructii 21

5.3 Stocarea materialelor 22

5.4 Emisii in atmosfera 23

5.5 Alimentarea cu apa ; efluenti tehnologici si menajeri, sistemul de

canalizare al apelor pluviale 25

5.6 Producerea si eliminarea deseurilor 26

5.7 Substante toxice si periculoase utilizate in activitate 28

5.8 Alimentarea cu energie electrica 33

5.9 Protectia si igiena muncii 33

5.10 Prevenirea si stingerea incendiilor 35

5.11 Zgomotul si vibratiile 35

5.12 Securitatea zonei 36


martie 2011 2

5.13 Administratie 36

6 CALITATEA SOLULUI 37

6.1 Efecte potentiale ale activitatii de pe amplasament 37

6.2 Efecte potentiale ale activitatilor invecinate 37

7 CONCLUZII SI RECOMANDARI 38

7.1 Rezumatul aspectelor de neconformare si cuantificara acestora in

propuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe

de conformare 38

7.2 Rezumatul obligatiilor necuantificabile si/sau al obligatiilor

conditionate de un eveniment viitor si incert 38

7.3 Recomandari pentru studii urmatoare privind responsabilitatile

necuantificabile si conditionate de un eveniment viitor si incert 39


martie 2011 3

1 INTRODUCERE

Raportul la Bilantul de Mediu nivel I a fost solicitat beneficiarului de catre A.R.P.M. Sibiu, pentru obiectivul „Fabrica de prelucrare a lemnului”, amplasata in zona industriala a orasului Agnita, judetul Sibiu, in scopul reinoirii Autorizatiei de Mediu nr. SB 2487/26.09.2001.

Se urmareste reinoirea Autorizatiei de Mediu pentru unitate, conform dispozitiilor legale in vigoare : OUG 195/2005 privind Protectia Mediului si Ord. 1798/2007 privind Procedura de emitere a

Autorizatiei de Mediu. Bilantul de mediu nivel I urmareste continutul cadru indicat in: Ord. 184/1997

pentru aprobarea Procedurii de realizare a Bilanturilor de Mediu.

Obiectivul de autorizat: FABRICA DE PRELUCRARE A LEMNULUI, apartine S.C. ELEGENT

LIGNUM S.R.L. cu sediul in loc. Agnita, str. Mihai Viteazu, nr. 124, jud. Sibiu – adresa la care se desfasoara si activitatea de productie.

Obiectul de activitate desfasurat in prezent de catre proprietar vizeaza o categorie distincta de activitati, si anume : prelucrarea primara a lemnului, fabricarea cherestlei si apoi productia parchetului finisat din lemn – codul CAEN al activitatii 1629.

Activitatea desfasurata urmareste in principal operatiile specifice industriei lemnului, si anume: receptia materiei prime (bustean), debitare gater, uscare naturala si cu aer cald, uniformizare pe fete, tivire, calibrare si profilare a lemnului, slefuire si depozitare parchet brut. In final au loc operatiile specifice de finisare a parchetului brut obtinut: baituire, lacuire si uscare, ambalare, depozitare si livrare parchet finisat.

Aceste activitati productive, presupun si activitati auxiliare legate de: asigurarea agentului termic, asigurarea energiei electrice si apei, depozitarea si utilizarea produselor chimice, precum si gestiunea deseurilor rezultate din activitate si a ambalajelor, precum si asigurarea functionarii corespunzatoare a echipamentelor de depoluare.

Activitatea de finisare a parchetului pe faze de flux tehnologic, presupune utilizarea de baituri, lacuri, patina, ceara etc. cu continut de solventi organici, astfel ca s-au avut in vedere cerintele de reglementare din : L. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase, H.G.

1408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase, HG 804/2007

privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase,

HG 699/2003 privind stabilirea unor masuri pentru reducerea emisiilor de compusi organici volatili

datorate utilizarii solventilor organici in anumite activitati si instalatii.

Prezentul Bilant de Mediu v-a surprinde si detalia activitatile care se pot constitui in surse generatoare de impact asupra factorilor de mediu, scopul final fiind acela de a elabora un program de masuri specifice pentru protectia factorilor de mediu din zona si eventual ameliorarea calitatii acestora, precum si verificarea incadrarii in normele legislative in vigoare.

Ca urmare a evaluarii in cadrul Bilantului de Mediu, au rezultat obligatii de mediu ce revin societatii comerciale, obligatii care asigura conformarea cu legislatia privind protectia mediului. Aceste obligatii se stabilesc impreuna cu autoritatea de mediu competenta, in baza Bilantului de Mediu si a proiectului de program de masuri.


martie 2011 4

Obiectivul supus autorizarii :

„FABRICA DE PRELUCRARE A LEMNULUI” apartinand

S.C. ELEGANT LIGNUM S.R.L.

• Adresa sediului social si a amplasamentului de autorizat : loc. Agnita, strada Mihai Viteazu, nr. 124, jud. Sibiu

• Activitate principala : CAEN 1629 – Fabricarea altor produse din lemn; Fabricarea articolelor din pluta, paie si din alte materiale vegetale impletite

• CUI 5098717 / 19.01.1994, Certificat seria B, nr. 1564406

• Nr. ordine Reg. Comertului Sibiu: J32/100/13.01.1994

• Tel/fax : 0269 512597

• E-mail: [email protected]

• Administrator: Passafaro Luigi


martie 2011 5

2 IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI

LOCALIZAREA

2.1 Localizare si topografie

Tab.1. Coordonatele amplasamentului Fabrica de prelucrare a lemnului:

Coordonate geografice Coordonate STEREO’70

45°57'49.06"N X: 496072.366 24°35'17.31"E Y: 468203.618

Distanta pana la primele localitati:

- in Est, la 2 km, loc Agnita

- in Sud-Est, la 2 km, satul Vard

- in V-NV, la 4 km, loc. Barghis

- in NV, la 1,7 km, satul Coves

Distanta din Agnita pana la municipiul resedinta de judet-Sibiu este de 58 km.

Principalele vecinatati si obiective de importanta din zona:

- in Nord, la 65 m, DJ106 Sibiu-Agnita, linia CF Sibiu-Agnita, iar vis-a-vis baza productie S.C. DRUMURI SI PODURI S.A.

- in Est, la 110 m, fabrica S.C. FOREST TRANS S.R.L.

- in E, la 300 m, Gara CFR Agnita

- in E, la 1500-1600 m, Statie de epurare si fabrica S.C. BENZI ADEZIVE S.A.

- in Sud, la 200 m, raul Hartibaciu

- in V, la 350 m, fost CAP – in prezent organizare de santier S.C. HIDROCONSTRUCTIA S.A.

- in NV, la 350 m, drum comunal DC31 Agnita-Coves,

- in V, la 800 m, corp padure de pin-molid si amestec cu fag-stejar.

Farica S.C. ELEGANT LIGNUM S.R.L. este amplasata in zona functionala de unitati industriale ale orasului conform PUG Agnita.

Amplasamentul Fabricii de prelucrare a lemnului, se afla la cca. 2 km distanta fata de zona rezidentiala a orasului Agnita, pe drumul Agnita – Sibiu, in zona fostului C.A.P. Accesul la amplasamentul Fabricii se face direct din drumul judetean DJ106 Sibiu-Agnita, si apoi pe drum pietruit cca. 60 m pana la zona de acces in incinta.


martie 2011 6

Caracteristici topografice ale zonei de amplasare:

Orasul Agnita este practic cel mai apropiat oras de centrul tarii. Din punct de vedere regional, Agnita este situata in partea centrala a Podisului Hartibaciului, pe cursul mediu al raului cu acelasi nume.

Pozitia geografica incadreaza teritoriul administrativ al orasului Agnita in partea centrala a Podisului Hartibaciului (Geografia Romaniei, vol. III, Ed. Academiei R.S.R., 1987). Atat vatra orasului Agnita, cat si satele Ruja si Coves sunt amplasate in zone de lunca, locuintele intinzandu-se pana pe versantii delurosi ai zonei.

Relieful de versant stapaneste natura hipsografica a intregii zone. Dealurile prezinta inaltimi cuprinse intre 500-600 mdMN.

Luncile, ca unitati morfohidrografice complexe, reprezinta relieful cel mai coborat dezvoltat in lungul vailor. Lunca Hartibaciului este bine dezvoltata avand latimi care variaza de la cateva sute de metri, pana la maxim 2 km.

In ceea ce priveste relieful minor, dealurile Agnitei sunt dominate de procesele de versant, in special de alunecari de teren, favorizate de intercalatii marnoase si argiloase in depozite groase de nisipuri. Caracteristice sunt alunecarile masive, sub forma de movile.

Caracteristici geofizice ale terenului :

Din punct de vedere seismic, zona cercetata este caractrizata de valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare ag = 0,20 g pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani si perioada de control (colt) Tc = 0,7 sec (cf. Codului de proiectare seismica = Partea I – Prevederi de proiectare pentru cladiri – indicativ P 100-1/2006).

2.2 Geologie si hidrogeologie

Luand in considerare geomorfologia terenului si caracteristicile stratelor ce alcatuiesc terenul in teritoriul administrativ al orasului Agnita, au fost delimitate doua zone principale:

- Zona de lunca – dezvoltata pe fasii paralele cu raul Hartibaciul, in orasul Agnita si in lungul vailor Infundaturii si Coves. Ca structura litostratigrafica, se intalnesc predominant prafuri si nisipuri in diferite combinatii procentuale, ce au culori ce variaza de la galbui la cenusiu si pana la negru, cu resturi vegetale, lentile de mal si intercalatii de pamanturi turboase la diferite nivele. Aceste depozite aluvionare de lunca, recente (Holocene), ating grosimi de 6–10 m si stau peste un fundament argilo-marnos-nisipos de varsta Sarmatiana. In general aceste terenuri prezinta caracteristici geotehnice slabe, compresibilitate mare, improprii pentru fundarea directa. Panza freatica se fla in zona la cote ridicate, nivelul hidrostatic stabilizandu-se la adancimi cuprinse intre 0,60 – 2,00 m fata de C.T.N. Nivelul panzei freatice este in stransa legatura cu precipitatiile cazute si oscilatiile nivelului apei din raul Hartibaciu si din celelalte paraie din zona.

- Zona de versant – este intalnita in tot teritoriul administrativ al Agnitei si este caracterizata atat de prezenta depozitelor cuaternare (deluvii, proluvii) alcatuite din pamanturi cu fractiune granulometrica fina: argile si prafuri, de obicei plastice, cu consistenta medie, cat si din depozite sarmatiene, reprezentate prin alternante de argile cu marne, nisipuri si gresii ce au, in cele mai multe cazuri, capacitati portante mari. Apa subterana este intalnita la adancimi cuprinse intre 2,00-4,00 m, uneori putand sa apara sub forma de izvoare dinspre versanti.


martie 2011 7

Apele subterane – calitatea:

Conform Raportului privind Starea factorilor de mediu in jud. Sibiu, pe anul 2009, pe teritoriul BH Olt – judetul Sibiu au fost identificate, delimitate si descries, un numar de 4 corpuri de ape subterane:

- CORPUL ROOT 1080050 (Depresiunea Sibiu);

- CORPUL ROOT 1080060 (Lunca raului Hartibaciu);

- Corpul ROGWOT 1080070 (Depresiunea Fagaras);

- Corpul ROGWOT 2000120 ( Nocrich-Bunesti).

Corpul ROOT06 (Lunca raului Hartibaciu)

Corpul de apa este de tip poros permeabil si este localizat in depozitele de varsta cuaternara din lunca raului Hartibaciu, afluent pe partea stanga al raului Cibin.

Depozitele aluvionare se caracterizeaza printr-o granulometrie fina, fiind alcatuite din nisipuri fine, argiloase sau prafoase, local mai grosiere sau cu elemente de pietris, cu intercalatii de argile nisipoase sau prafoase sau prafuri argiloase. Stratul acvifer este discontinuu, cu aspect lentiliform, avand grosimi de 1-7 m. Patul orizontului acvifer este alcatuit din marne, marne si argile nisipoase. Acoperisul stratului acvifer este constituit dintr-o patura subtire de sol, sau nivele argiloase, argiloase nisipoase, cu grosimi de pana la 3 m. Nivelul hidrostatic se afla la adancimi de 0,14-3,15 m.

Datorita predominarii depozitelor aluvionare fine, debitele specifice au, in general, valori de sub 1 l/s/m, iar coeficientii de filtratie sunt in jur de 10 m/zi.

Alimentarea corpului de apa se face din precipitatii, valoarea infiltratiei eficace fiind de 31,5-63 mm/an, iar drenarea acestuia este facuta de catre raul Hartibaciu.

Din punct de vedere chimic, apa subterana este de tipul bicarbonato –sulfato– calcico– magneziana.

In privinta calitatii apelor subterane, in zona Agnita, se precizeaza ca dejectiile animaliere provenite din unele gospodarii rurale constituie surse punctiforme de poluare.

Depozitarea necontrolata a deseurilor menajere si industriale, spalate de precipitatii dau nastere levigatului care incarcat de substante organice si compusi toxici constituie un efluent poluator pentru emisar.

Evacuarile rezultate din activitatile gospodaresti duc la prezenta indicatorului amoniu in apele subterane, fiind afectata panza freatica.

Date sursa: PUG Agnita si Raport privind starea factorilor de mediu in jud. Sibiu, anul 2009.

2.3 Hidrologie

Artera hidrografica principala din zona de studiu este reprezentata de raul Hartibaciu (cod cadastral VIII.1.120.11), curs de apa ce traverseaza orasul Agnita de la nord-est la sud-vest.

Raul Hartibaciu este cel mai mare afluent al raului Cibin care dreneaza cea mai mare parte din Podisul Hartibaciului si este marginit la nord de afluentii raurilor Tirnava Mare si Visa, la est si sud de afluentii raului Olt, iar la vest de raul Cibin si unii afluenti ai acestuia.


martie 2011 8

Raul Hartibaciu este un rau de podis ce izvoraste de la circa 670 m altitudine din Dealul Soars (judetul Brasov), traverseaza Podisul Hartibaciului pe o lungime de 110 km si se varsa in Cibin, afluent pe dreapta al Oltului, la 383 m altitudine absoluta. In cadrul acestor limite altitudinea medie a bazinului este de 509 m.

Panta generala a raului este aproximativ de 3 ‰, scazand de la 20 ‰ in zona primilor 10 km de la izvor pana la 2,5 ‰, si chiar mai putin in ultimii 20 km inainte de confluenta cu raul Cibin.

Bazinul hidrografic Hartibaciu este usor asimetric, acesta fiind dezvoltat mai mult pe versantul drept al albiei care ocupa circa 63% din suprafata totala a acestuia, fata de versantul stang care se dezvolta pe aproximativ 37% din suprafata.

Pe teritoriul administrativ al localitatii Agnita, raul Hartibaciu primeste o serie de afluenti pe partea dreapta, dintre care se mentioneaza, din amonte in aval, cei mai importanti: Valea Infundaturii (cod cadastral VIII.1.120.11.6) care trece prin partea estica a satului Ruja; paraul Tiganilor (cu denumirea veche, pr. Groden), curs de apa necadrastat, ce conflueaza in apropiere de zona centrala a orasului; pr. Valea Stricata cu confluenta la iesirea din oras; pr. Coves, ce trece prin dreptul localitatii cu acelasi nume, toate cu directie de curgere aproximativa de la nord la sud. Pe stanga cel mai important afluent este Albacul (cod cadastral VIII.1.120.11.10 ) care conflueaza la 6 km in aval de Agnita.

Cursul Hartibaciului prezinta multe meandre, iar lunca este bilaterala si are o cadere spre talveg, ceea ce denota o alterare a aluviunilor din lunca cu material de pe versanti.

Cu privire la calitatea apelor de suprafata, putem vorbi de alterarea calitatilor ecologice datorita disfunctionalitatii din sistemul de canalizare si lipsa unei statii de epurare in orasul Agnita.

Calitatea r. Hartibaciu

Hartibaciu – amonte Agnita se incadreaza in categoria a-II-a de calitate; Hartibaciu aval orasul Agnita este degradat. Raul Hartibaciu in aval de Agnita este degradat datorita colectarii apelor reziduale menajere si industriale neepurate, deoarece nu exista statie de epurare oraseneasca.

Pe parcursul intregului an valorile indicatorilor bacteriologici oscileaza ajungand in sezonul de vara/toamna sa atinga cotele cele mai mari, acest lucru explicandu-se prin temperatura, precipitatii, materiale alohtone si alogene, concentratia nutrientilor existenti in apa, exploatarea lemnului, exploatarea padurilor, asezari umane.

Ingrasamintele naturale si artificiale, amendamentele, tratamentele aplicate in exces pe terenurile agricole in mod direct sau indirect constituie surse de poluare a apelor de suprafata

Imbunatatirea calitatii raului Hartibaciu pana la confluenta cu raul Cibin, se explica prin capacitatea mare de autoepurare a raului, astfel incat in aceasta sectiune raul se incadreaza in categoria a-II-a de calitate.

Conform Raportului privind starea factorilor de mediu in jud. Sibiu, pentru anul 2009, cursul raului Hartibaciu se incadreaza pe diferite sectiuni in clasele de calitate:

- Amonte Barcut: clasa a II-a

- Aval Agnita: calsa a IV-a

- Cornatel: clasa a II-a



martie 2011 9

2.4 Clima

Pozitia geografica, caracteristicile reliefului determina un climat temperat moderat specific tinuturilor de dealuri si de podisuri inalte.

Precipitatiile medii anuale, cu valori intre 600 si 700 mm, variaza atat lunar, cat si anotimpual. Numarul anual al zilelor cu precipitatii este cuprins intre 130 si 140, in semestrul cald scazand mai mult de 2/3 din cantitatea anuala. Media cantitatilor maxime de precipitatii in 24 de ore pune in evidenta lunile iulie si iunie ca lunile cele mai ploioase. Lunile cu media cea mai mica a cantitatilor maxime in 24 de ore sunt decembrie, apoi februarie.

Temperatura medie anuala a aerului variaza intre 8 si 9°C, a lunii ianuarie intre -3 si -4°C, iar a lunii iulie intre 18 si 20°C, valoarile medii ale temperaturilor zilnice sunt mai mari de 0°C

Numarul anual al zilelor cu strat de zapada este de 50-75 pe valea Hartibaciului, si de 75-100 in vecinatatea orasului. Cicluri gelivale, respectiv alternante inghet - dezghet, se pot produce intr-un interval destul de mare, si anume in 220 de zile. Toate elementele climatice definesc un topoclimat de vale mai moderat decat cel al dealurilor inalte.

Tinand cont de activitatea industriala destul de redusa din zona putem spune ca aerul nu prezinta o poluare semnificativa incadrandu – se in parametrii normali.


2.5 Solurile

Solurile din orasul Agnita se caracterizeaza printr-o mare varietate in ceea ce priveste atat tipurile cat si repartitia lor. Astfel se intalnesc soluri aluvionare, argiloase, nisipoase. In sol se mai gasesc inca urme ale poluari istorice - cromul - folosit in procesul de tabacire a pieilor, care este considerat toxic pentru mediu si om.

Datorita eroziuni pluviale si in mica masura a eroziunii eoliene o mare parte din terenuri sunt inapte folosintelor agricole, singura modalitate de punere in valoare din punct de vedere economic si de refacere a mediului este introducerea in circuitul silvic prin impadurire.

Orasul Agnita nu este inclus in sfera oraselor puternic poluate din Romania, motivul fiind slaba dezvoltare a zonei industriale. Exista insa o poluare istorica, tinand cont de faptul ca pana in anii `90 ramura industriala era puternic dezvoltata fapt care a condus la presiuni asupra mediului (prelucrarea pieilor ca ramura importanta producatoare de bunuri de larg consum).


2.6 Vegetatia si fauna

Amplasamentul Fabricii de prelucrare a lemnului este inclus in ROSPA “Podisul Hartibaciului”.


martie 2011 10

Fig. 1, 2 – Perimetrul ROSPA0099 “Podisul Hartibaciului”

Cu privire la ROSPA0099 „Podisul Hartibaciului” se fac urmatoarele detalieri:

Aria este considerata ca fiind prioritatea nr. 1 dintre cele 68 de situri SPA propuse de catre Grupul Milvus in 22 de judete ale tarii. Importanta desemnarii SPA “Podisul Hartibaciului” consta in:

- C1 – efective importante pe plan global – 1 specie : cristel de camp (Crex crex)

- C6 – populatii importante din specii amenintate la nivelul Uniunii Europene – 10 specii : cristel de camp (Crex crex), acvila tipatoare mica (Aquila pomarina), viespar (Pernis

apivorus), huhurez mare (Strix uralensis), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocanitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocanitoarea de gradini (Dendrocopos

syriacus), ghionoaie sura (Picus canus), ciocarlia de padure (Lullula arborea), sfrancioc rosiatic (Lanius collurio).

S.C. ELEGANT LIGNUM S.R.L.


martie 2011 11

ROSPA0099 “Podisul Hartibaciului” se poate caracteriza prin lipsa aproape totala a araturilor si prin abundenta terenurilor semi-naturale: pajisti si fanete extensive.

Structura peisajului este mozaicata, constand din alternanta ariilor semi-naturale cu paduri de foioase, ceea ce rezulta intr-o biodiversitate foarte ridicata. Aria cuprinde si lacurile de la Bradeni, un loc important pentru pasarile de apa atat in timpul sezonului de cuibarit cat si in timpul pasajului.

ROSPA0099 “Podisul Hartibaciului” gazduieste efective importante din speciile caracteristice acestei zone, de exemplu aici cuibareste cea mai insemnata populatie de acvila tipatoare mica (Aquila

pomarina) si de viespar (Pernis apivorus) din Romania, densitatea cea mai ridicata fiind atinsa la sud de Valea Hartibaciului. Efectivele de huhurez mare (Strix uralensis), caprimulg (Caprimulgus

europaeus), ciocanitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocarlie de padure (Lullula arborea) si sfrancioc rosiatic (Lanius collurio) sunt si ele cele mai insemnate dintre siturile din tara. Populatia de cristel de camp (Crex crex) este semnificativa pe plan global (peste 20 de perechi), dar situeaza SPA “Podisul Hartibaciului” si printre primele situri din Romania. Este de asemenea printre primele zece situri din tara pentru conservarea ghionoaiei sure (Picus canus).

Printre vulnerabilitatile la care este supusa ROSPA0099 “Podisul Hartibaciului” estesi industrializarea si dezvoltarea zonelor urbane. Cu privire la acest aspect, trebuie avut in vedere ca amplasamentul industrial al fabricii a existat si a functionat in zona de peste 30 de ani, chiar daca avea alt domeniu de activitate (initial S.C. COMCEREAL).

In zona amplasamentului Fabricii de prelucrare a lemnului nu au fost identificate habitate caracteristice pentru speciile pentru care a fost desemnat situl: Alcedo atthis, Aythya nyroca, Botaurus

stellaris,Chlidonias hybridus, Chlidonias niger, Egretta alba, Nycticorax nycticorax, Philomachus

pugnax, Sterna hirundo si Tringa glareola. Nisa ecologica a acestor specii este strans corelata cu existenta zonelor umede. Cea mai apropiata locatie care ofera conditii propice existentei speciilor acvatice de pasari se afla pe teritoriul comunei Bradeni, unde exista un sistem de elestee piscicole. Distanta pe linie dreapta dintre limitele amplasamentului proiectului si ale elesteelor este de aproximativ 14 km.

Pentru celelalte specii de pasari pentru care a fost desemnat situl, probabil a fi prezente in zona, se mentioneaza ca prin bune practici in cadrul fabricii si prin respectarea regulamentelor de functionare si a legislatiei in vigoare pe linie de protectia mediului, existenta acestui obiectiv nu vine sa disturbe semnificativ habitatul acestora.


martie 2011 12

3 ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI

DEZVOLTARI VIITOARE

3.1 Istoricul amplasamentului

Inainte de functionarea acestei unitati industriale in zona, terenul aferent fabricii de la Agnita a fost folosit de fostul COMCEREAL S.A. – baza de receptie Agnita (pana in 1994).

Din anul 1995, aici a inceput activitatea S.C. ELEGANT LIGNUM S.R.L. care pana in anul 2007 a fabricat parchet brut pentru export, la o capacitate de productie considerabil mai mare fata de cea prezenta.

Din anul 2007, aici se produce doar parchet artizanal pentru piata interna. Din cauza situatiei economice actuale volumul productiei este diminuat semnificativ, la aceasta data.

3.2 Dezvoltari viitoare

Nu se prognozeaza extinderi ale capacitatilor de productie, modernizari sau alte lucrari care ar putea genera un impact (pozitiv sau negativ) asupra mediului ambiant. Lucrarile de intretinere si reparatii curente ale echipamentelor din dotare nu sunt considerate activitati viitoare cu potential impact semnificativ asupra mediului si populatiei.

Daca se realizeaza o buna gestionare a deseurilor specifice rezultate, ca: ambalaje de la produsele de finisare a parchetului, resturi de lemn, precum si a apelor uzate menajere rezultate din unitate si un bun control al emisiilor atmosferice, in acest stadiu de analiza, se poate afirma ca activitatea viitoare a societatii nu poate genera un impact negativ semnificativ asupra calitatii factorilor de mediu din zona si/sau asupra populatiei rezidente.


martie 2011 13

4 UTILIZAREA TERENULUI IN ZONA

AMPLASAMENTULUI OBIECTIVULUI

Conform Extrasului CF nr. 480 loc. Coves, terenul de amplasare a Fabricii se afla in proprietatea S.C. ELEGANT LIGNUM S.R.L., si se identifica prin parcelele:

nr. Top descrierea imobilului - Folosinta

Suprafata

(mp)

890/1/1 teren de constructii - Suprafata libera 3572

890/1/2 teren de constructii cu constructie - Post Trafo 13

890/1/3 teren de constructii cu constructie - Atelier 291

890/1/4 teren de constructii cu constructie - Hala semifabricate si sopron 2543

890/1/5 teren de constructii cu constructie - Regulator gaz 6

890/1/6 teren de constructii cu constructie - Magazie 31

890/1/7 teren de constructii cu constructie - Magazie 28

890/1/8 teren de constructii cu constructie - Sopron 728

890/1/9 teren de constructii cu constructie - Cantina (2 camere) 47

890/1/10 teren de constructii cu constructie - Sopron metalic 1074

890/1/11 teren de constructii cu constructie - Atelier cu grup social 82

890/1/12 teren de constructii cu constructie - Birouri (3 camere) 95

890/1/13 teren de constructii cu constructie - Locuinta de serviciu 95

890/1/14 teren de constructii cu constructie - Hala produse finite si sopron 1990

890/1/15 teren de constructii cu constructie - Cantar 70

890/1/16

teren de constructii cu constructie - Centrala termica si Uscator (2 camere uscare + camera finisare) 581

890/1/17 teren de constructii - Suprafata libera 11419

SUPRAFATA TOTALA INCINTA 22665

din care:

SUPRAFATA LIBERA 14991

Suprafata betonata 3572

Suprafata nebetonata 11419

SUPRAFATA CONSTRUCTII 7674

La deplasarea in teren s-a remarcat ca platforma de depozitare a bustenilor este partial betonata, pe alocuri deteriorata, nu are rigole de colectare a apei pluviale, insa nici nu se mai fac depozitari de busteni din cauza scaderii drastice a productiei.

Asigurarea utilitatilor in fabrica:

Societatea este racordata la retelele de apa si curent electric oraseneasca. In anexa au fost prezentate urmatoarele contracte pentru utilitati:

- Contract de furnizare a energiei electrice nr. 140/2002, incheiat cu S.C. ELECTRICA TRANSILVANIA SUD S.A.

- Contract de furnizare apa potabila nr. 46/2007, incheiat cu S.C. APA TARNAVEI MARI S.A.

- Contract de prestari servicii pentru vidanjare nr. 8366/2010, incheiat cu S.C. APA TARNAVEI MARI S.A. – pentru bazinul vidanjabil de ape uzate menajere (10 mc).


martie 2011 14

Dupa cum s-a mentionat apa potabila este asigurata din reteaua publica a orasului Agnita.

Apele uzate menajere rezultate sunt colectate intr-un bazin vidanjabil de 10 mc, bazin vidanjat in baza unui contract de S.C. APA TARNAVEI MARI S.A. Vidanjarea se face pe baza de comanda.

Apele pluviale sunt colectate de pe invelitori si descarcate la sol, de unde se scurg in zona verde din incinta societatii. Nu exista retea de colectare separata a apelor pluviale din incinta.

Agentul termic necesar pentru incalzirea spatiilor de lucru si pentru cele 3 camere de uscare este asigurat de centrala termica (1392 kWh) ce functioneaza pe combustibil solid: deseuri din lemn rezultate din activitatea proprie. Nu se utilizeaza gazul metan pentru incalzire.

Foto 1 CT si camere de uscare Foto 2 Cos dispersie CT


martie 2011 15

Foto 3 Sopron Gater

Foto 4 Sopron uscare naturala cherestea

Foto 5 Exhaustari utilaje tehnologice

Foto 6 Ciclon separare pulberi de la sistemele de exhaustare ale utilajelor din hale

Foto 7 Hala depozitare pulberi separatate prin ciclon

Foto 8 Platforma depozitare busteni – in spatele CT


martie 2011 16

Foto 9 Camera finisare parchet cu filtre AmerGlass

Foto 10 Camera uscare parchet finisat

Foto 11 Depozit chimicale in hala de prelucrare parchet

Foto 12 Depozitare ambalaje chimicale, in zona fostului atelier

Foto 13 Colectare separata deseuri menajere

Foto 14 Zona bazinului vidanjabil pentru ape uzate menajere


martie 2011 17

5 ACTIVITATI DESFASURATE IN CADRUL

OBIECTIVULUI

5.1 Generalitati – angajati pe schimb ; procese tehnologice

► Regimul de functionare : 260 zile/an, 10 ore/zi.

► Numar total de angajati : 8 persoane, din care :

- 5 muncitori in productie

- 3 angajati TESA.

► Activitatea principala a unitatii este fabricarea parchetului artizanal (finisat).

► Capacitatea maxima de debitare la gater : 15 mc bustean/zi.

► Principalele operatii tehnologice de prelucrare a lemnului, desfasurate in unitate :

A. Prelucrare primara a busteanului

Materia prima folosita este reprezentata de busteni de diverse esente esente, ca: stejar, platin, frasin.

Ca si procese tehnologic bustenii urmeaza urmatorul circuit:

- CURATARE DE COAJA, in cazul in care sunt murdari

- DEBITARE DUPA GROSIME: proces ce are loc la gater – sopron deschis pe doua laturi

- STIVUIRE PENTRU USCARE: in spatiu betonat acoperit, timp de 1-2 luni – sopron deschis pe 3 laturi

- DEBITARE: se realizeaza la circular, de unde rezulta cheresteaua, care este apoi luata la fierastraul multilama, de unde rezulta semifabricate (scandura)

- USCARE: timp de 21 de zile, cu aer cald si aburi, in doua camere de uscare pentru cherestea.

In urma acestor operatii rezulta semifabricate, dimensionate dupa lungime si latime, functie de cerintele produsului final.

Semifabricate rezultate: scandura taiata la anumite lungimi si latimi.

Prelucrarea primara a busteanului se realizeaza in aer liber – la gaterul amplasat in sopronul de 728 mp (nr. top 890/1/8). Gaterul este dotat cu sistem pneumatic de aspiratie a pulberilor, care ajung ulterior la instalatia de filtrare-separare (ciclon).

B. Prelucrarea secundara a semifabricatelor / prelucrare parchet.

Etapele de flux tehnologic sunt:

- UNIFORMIZARE PE 4 FETE


martie 2011 18

- TIVIRE LA CAPETE: taieri la dimensiuni cerute de client, pe lungime

- CALIBRARE: slefuire pe suprafata

- PROFILAT CANTURI SI CAPETE

- CALIBRARE, STRUCTURARE, SLEFUIRE: perieri cu material abraziv sau chiar perie, de diferite grade de finete.

Toate aceste etape se desfasoara in sectia parchet si reprezinta faza de prelucrare a parchetului.

Produsul rezultat este: parchetul brut, nefinisat.

Prelucrarea secundara a semifabricatelor se face in hala inchisa, cu suprafata de 1990 mp (nr. top 890/1/14), unde se afla toata utilajele aferente fluxului de productie. Toate utilajele dispun de sisteme pneumatice de aspiratie si exhaustare a pulberilor care ajung sa fie retinute la filtrul-ciclon situat in exterior, in vecinatatea acestei hale. Sistemul dispune de un ventilator cu debitul de exhaustare de 24.000 mc aer/h.

De la ciclon, pulberile separate sunt transportat tot pneumatic la hala inchisa pentru depozitare (fost atelier S=291 mp, nr. top. 890/1/3).

C. Finisarea parchetului.

Parchetul brut sau semifabricatul prelucrat pe utilajele anterioare este apoi finisat, in urmatoarele etape:

- BAITUIRE / FIXARE

- LACUIRE

- USCARE: cu aer cald, iarna si prin ventilare naturala, vara.

Operatiile de finisare a parchetului prin acoperire cu baituri si lacuri se fac intr-o fosta camera de uscare pentru cherestea, ce a fost ulterior transformata in camera pentru finisare si uscare pentru aprchet. Aceasta a fost dotata cu sistem de exhaustare si filtrare a vaporilor de solvent (COV) rezultati din operatiile specifice – instalatii de filtrare: perete absorbant produs Wagner Gmbh, dotat cu filtre AmerGlaas (4500 x 2250 mm). Sistemul de exhaustare si filtrare dispune de 2 ventilatoare x 13.000 mc aer/h.


martie 2011 19

FLUXUL TEHNOLOGIC DE PRODUCTIE LA S.C. ELEGANT LIGNUM S.R.L.

Debitare gater - bustean (prelucrare Primara)

▼

Prelucrare parchet (in Hala Produse finite)

▼

Finisaj parchet (in Camera finisare)

▼ Uscare naturala

(Sopron acoperit) ▼

Uniformizat 4 fete (in Hala Produse finite)

▼

Baituire (in Camera finisare)

▼ Uscare cu aer cald (2 Camere uscare)

▼

Tivire la capete (in Hala Produse finite)

▼

Lacuire (in Camera finisare)

▼ Multilama – cherestea (Hala Semifabricate)

▼

Calibrare (in Hala Produse finite)

▼

Uscare (in Camera finisare)

▼ Dimensionare fierastrau circular

(Hala Semifabricate) ▼

Profilat canturi si capete (in Hala Produse finite)

▼

Receptie calitativa ▼

Semifabricat Calibrare Structurat Slefuire ▼

Depozitare parchet brut

Rebutare, Reparare ▼

Ambalare, etichetare (in Hala Produse finite)

▼ ▼ NU Livrare, suport tehnic

▲

▼ Sortare pe calitati si etichetare

Feed-back client

Deseuri

DA


martie 2011 20

Inventarul de utilajele si echipamente in Fabrica de prelucrare a lemnului:

Utilajul Capacitatea maxima de

productie

Nr.

buc.

Faza flux de

productie / activitate

Pe fluxul de productie:

Gater 1x15 mc/zi 1 Prelucrare primara

Camere uscare stocare cherestea – 2x40 mc, tip de 21 zile

2 Uscare cherestea

Circular multilama 1x1 mc/zi 1 Prelucrare primara

Circular pendul 2x2,5 mc/zi 2 Prelucrare primara

Masina parchetat – uniformizare la 4 fete (tip Acosta)

30 mp/h 1 Prelucrare parchet

Masina parchetat – uniformizare la 4 fete (tip Weining)


Masina tivire la capete 30 mp/h 1 Prelucrare parchet

Masina calibrare 30 mp/h 1 Prelucrare parchet

Masina profilat 30 mp/h 1 Prelucrare parchet

Masina structurat 30 mp/h 1 Prelucrare parchet Masina slefuire (tip Bergozza)


Camera baituire-lacuire cu camera de uscare parchet. -Pistol vopsire SATAJET 100 BP

Stocare parchet: 40 mc

-Finisare: 25 mp/h, presiune de lucru 1,5-2 bar

1 Finisare si uscare parchet

Masina de ambalat 60 mp/h 1 Ambalare

Utilitare:

Motostivuitor - 1 Manipulare busteni si produs finit/ semifinit

Transpaleti manuali - 2 Manipulare produs finit

Utilaje si echipamente auxiliare:

CT – cazan de abur Filtre-separare cenusa Cos dispersie

1392 kW -

H=12 m, Ø 500 mm Qgaze ardere=8.200 mc

1 2 1

Asigurare agent termic si retinere pulberi din

gazele de ardere

PT 20/0,4 kV, 250 kVA 1 Asigurare energie electrica

Statie filtrare-separare pulberi: ciclon

Qventilator = 24.000 mc/h 1 Retinere pulberi din productie

Filtre AmerGlass la camera finisare parchet (4500 x 2250 mm)

Qventilator = 2 x 13.000 mc/h 2 Retinere pulberi / VOC la camera finisare

parchet Hidranti interiori + exteriori Dn 80

Dn 80 2 buc. 2 buc

PSI

Bazin betonat vidanjabil Capacitate stocare = 10 mc 1 Stocare ape uzate menajere


martie 2011 21

Evolutia productiei la S.C. ELEGANT LIGNUM S.R.L. Agnita, anul 2007 si 2010

Anul Debitare

bustean - gater

Prelucrare

cherestea

Prelucrare parchet

2007

(maxim)

15 mc/zi 8,5 mc/zi 180 mp/zi parchet brut

2010

(productia

actuala)

200 mc/an 113 mc/an 2500 mp/an parchet artizanal

0,5-1 mc/zi 0,58 mc/zi 11,85 mp/zi parchet artizanal

Consumul de materie prima si materiale auxiliare la S.C. ELEGANT LIGNUM S.R.L. Agnita –

anul 2010

Materia prima/

material

Cantitate Observatii

Zilnic Anual

Bustean stejar ≤ 1 mc 200 mc Nu s-au identificat depozitari de busteni

in incinta

Amablaje – folie

PVC

≤1 kg 260 kg -

Bait, lac,

diluanti, ceara

xxx xxx Se face detalierea in cap....

Motorina ≤1 l 260 l Nu se fac depozitari in incinta

Apa ≤0,5 mc 130 Din reteaua publica

Energie electrica 9500 kWh 115.000 kWh Din reteaua publica

Deseuri din lemn

la CT

0,25 to 70 to Depozitare in camera CT

5.2 Materiale de constructii

Pentru constructia halelor de prelucrare a semifabricatelor si de prelucrare a parchetului, a corpului pentru CT si constructiei administrative, precum si platformele exterioare de depozitare, s-au utilizat materiale autohtone clasice de tipul : betoane, ciment, schelete metalice, acoperiri cu placi ondulate metalice sau plansee cu hidroizolatii etc., care nu prezinta conditii speciale de utilizare si nici agresivitate fata de mediul inconjurator.

- Operatiile de debitare primara a bustenilor se desfasoara intr-un sopron, care este o constructie metalica (schelet+invelitoare).

- Camerele de uscare sunt constructii metalice, din elemente prefabricate, respectiv panouri termoizolante.

- Operatiile de prelucrare se fac in cele 2 hale din zidarie-beton, cu invelitori din tabla metalica ondulata.

In incinta nu s-a remarcat prezenta unor materiale de constructii cu restrictie la utilizare in unitati industriale, azbest sau materiale cu continut de azbest.

Materialele folosite in constructia cladirilor sunt incombustibile (stalpi si grinzi beton sau metal protejat, plansee beton, compartimentari din zidarie sau beton).


martie 2011 22

5.3 Stocarea materialelor

Depozitele de materiale auxiliare si substante chimice necesare in procesul tehnologic de productie sunt organizate in interiorul halelor de lucru. Pentru materia prima (busteni) si produsele semifinite sau finite (cherestea) au fost organizate platforme exterioare betonate si acoperite (soproane).

A. Depozite de materii prime :

In exterior este organizat un depozit de busteni, astfel :

- Depozit busteni cu suprafata de cca. 3500 mp, platforma exterioara betonata; nu este dotata cu rigole pentru colectarea apelor pluviale. Se mentioneaza ca radierul acestui depozit este pe alocuri deteriorat (prezinta fisuri).

Bustenii sunt aprovizionati cu mijloace auto proprii, iar apoi sunt depozitati direct pe platforma betonata sau sunt manipulati si introdusi direct pe fluxul tehnologic. Avand in vedere ca in ultimii 3 ani, productia in fabrica a scazut semnificativ, practic nu s-au remarcat depozitari de busteni pe platforma, acestia intrand direct in productie (gater).

B. Depozitul de chimicale

S-au organizat in cadrul Halei de produse finite (prelucrare parchet), intr-u tarc inchis cu plasa de sarma, produsele chimice fiind depozitate pe rafturi metalice, functie de categoria acestora. Depozitul este total etans si ferit fata de scurgeri, aflandu-se in hala inchisa, aerisita natural.

S-a remarcat prezenta extinctoarelor in zona de depozitare, a insemnelor care indica prezenta substantelor chimice periculoase si sistematizarea depozitului pe tipuri de chimicale.

In cazul produselor chimice depozitate in ambalaje metalice, de la 1 l si pana la 10 l, este etichetat fiecare recipient in parte, identificandu-se denumirea comerciala, tipul substantei depozitate si fraze de risc, masuri de prevenire si interventie.

C. Depozite de produse semifinite si finite :

Sunt organizate la exterior, pe platforme betonate – in soproane, astfel :

- Sopron cu structura metalica, invelitori din tabla si radier betonat, cu S = 1074 mp, pentru uscarea naturala a cherestelei ;

- 2 buc. Soproane cu structura metalica, invelitori din tabla si radier betonat, in zona halei de semifabricate si produse finite ;

- 2 buc. Camere de uscare pentru cherestea si 1 buc. Camera de vopsire si de uscare pentru parchet finisat.

Produsul semifabricat (cheresteaua, scandura) este depozitat cubat pe paleti, in sopronul exterior, pana la introducerea in blocurile de uscare, sau sunt introduse direct in productie.

Se face mentiunea ca in interiorul celor 2 hale de prelucrare semifabricate si parchet, sunt organizate depozite interioare, temporare, care deservesc fluxul de productie. Acesta nu prezinta potential de poluare asupra factorilor de mediu.


martie 2011 23

D. Depozite de ambalaje si deseuri:

Pentru stocarea ambalajelor provenite din utilizarea produselor chimice pentru finisarea parchetului, se foloseste partial o contructie din zidarie-fost atelier, situat pe parcela cu nr. top 890/1/3. Acesta e folosit partial pentru depozitul de ambalaje si partial pentru depozitul de pulberi de la filtrul-ciclon.

Pentru depozitarea rumegusului-pulberi fine, rezultat din sistemul de exhaustare al utilajelor, praf care este separat la nivelul ciclonului s-a alocat contructia – fost atelier, situat pe parcela cu nr. top 890/1/3, in suprafata de 291 mp. Aceasta este mentinuta inchisa, are structura din metalica, inchideri si invelitoare din tabla metalica ondulata. Aerisirea este naturala.

Cu privire la depozitele de materii prime, produse finite si semifinite, materiale auxiliare si substante chimice, precum si in cazul depozitului de ambalaje, s-a constatat organizarea conforma cu normele de securitate si protectie a mediului. Nu s-au constatat scurgeri sau deversari accidentale in zonele de depozitare.

5.4 Emisii in atmosfera

Industria lemnului implica folosirea materiilor prime care in urma prelucrarii generaeaza cantitati semnificative de pulberi de lemn, majoritatea in suspensie dar si sedimentabile. Prelucrarea lemnului prezinta potentiale emisii semnificative de pulberi.

Problemele majore de mediu in industria lemnului sunt emisiile in aer si epurarea gazelor reziduale, precum si a aerului din sistemul de absorbtie pulberi al utilajelor.

Sursele de emisie specifice activitatii S.C. ELEGANT LIGNUM S.R.L. se pot clasifica astfel :

� dupa tipul sursei :

� surse dirijate : sistemul de exhaustare din hale; sistemul de exhaustare de la camera de finisare parchet; cosul de dispersie al CT;

� surse nedirijate difuze : provenite din zona de debitare (gater), hala depozitare pulberi din ciclon, fara sistem mecanizat de aerisire.

� dupa provenienta :

� emisii tehnologice (controlate si fugitive) si

� emisii de la centrala termica.

Emisiile tehnologice

Provin din surse controlate, ca sistemul de absorbtie aer de la hala de semifabricate si hala productie parchet si din surse fugitive, de lucru, de ex. de la debitarea bustenilor la gater (sopron deschis pe 2 laturi).

a. Emisii de la debitarea primara a bustenilor si prelucrarea semifabricatelor si parchetului in Hale

In cazul operatiei de debitare si prelucrare lemn, emisiile de pulberi sunt absorbite prin sistemele utilajelor si ajunf in filtrul – ciclon. De aici sunt evacuate in hala de depozitare pulberi, care sunt ulterior utilizate la CT.

Precizam ca si gaterul este prevazut cu sistem de absorbtie a pulberilor rezultate din debitare, acestea fiind direijate pneumatic tot spre ciclon.


martie 2011 24

b. Emisii de la finisarea parchetului : camera de baituire-lacuire-uscare parchet finisat

Instalatia de aplicare a produselor pe baza de solvent (lacuri, baituri etc.) este un pistol de sprayere tip SATAJET 100BP, care funtioneaza la o presiune intre 1,5-2 bari, prductivitatea maxima fiind conform declaratiei titularului de cca. 25 mp/h. Ar rezulta ca acestea a fost folosit cca. 100 ore/an, la o productie de 2500 mp parchet/an (2010). Camera de finisare a parchetului este dotata cu filtre AmerGlass, tip panou, si 2 ventilatoare de 13.000 mc aer/h, astfel ca aerul exhaustat la exterior din camera de baituire-finisare este in prealabil epurat prin sistemul de filtrare furnizat de Wagner Gmbh.

Pentru anul 2010: - s-au finisat cca. 2500 mp parchet si - s-au utilizat cca. 1157 kg produse cu continut de solventi.

Factorii de emisie pentru aceasta activitate, sunt conform Metodologiei CORINAIR - Cod SNAP

060108 – aplicare vopsea in alte industrii: NMVOC=500.000 g/to = 500 kg/to vopsea utilizata. Denumirea

sursei

Poluant Debit

masic

(g/h)

Debit gaze/ aer

impurificat

(Nmc/h)

Concentratia

in emisie –

fara filtrare

(mg/Nmc)

Prag de alerta

(mg/Nmc)

(0,7.CMA)

Limita la

emisie

(mg/Nmc)

Camera finisare –

uscare parchet

NMVOC 556,25 26.000 21,39 70 100

Sistemul de filtre AmerGalss, conform fisei tehnice, este clasificat conform EN779, ca fiind de categoria G1, filtre care sunt recomandate la filtrarea particolelor > 10 µm.

In anul 2008, cand volumul de productie al fabricii era mult mai mare, s-au efectuat analiza emisiilor de COV de la camera de finisare parchet, fiind emis de catre S.C. ARTROPOD S.R.L., raportul de

incercare nr. 260/04.06.2008, conform caruia s-a inregistrat concentratia in emisie pentru COV la

cosul cabinei de vopsit, de 22,9 mg/mc, sub limita maxima admisa conform Ord. 462/1993, de 100 mg/mc. Concluzia raportului de incercare a fost ca: valorile determinate se incadreaza in

valorile maxim admise de ord. 462/1993. (vezi anexa).

Verificarea incadrarii in HG 699/2003:

Conform HG 699/2003 privind stabilirea unor masuri pentru reducerea emisiilor de compusi organici volatili datorate utilizarii solventilor organici in anumite activitati si instalatii, activitatea se incadreaza in Anexa 1, pct. 2.3. acoperire de protectie pentru suprafete din lemn.

In anexa 2 – Valorile prag pentru consumul de solventi organici cu continut de compusi organici volatili si valorile limita de emisie pentru compusii organici volatili, pct. 10 se precizeaza pentru acoperirea suprafetelor din lemn, valorile prag pentru consumul de solventi organici cu continut de

compusi organici volatili: 15-25 - >25 to/an. Conform art. 1, pct. (2) din HG 699/2003 - prezenta hotarare stabileste masurile si procedurile ce se

aplica pentru activitatile si instalatiile care utilizeaza solventi organici cu continut de compusi

organici volatili, prevazute in anexa nr. 1, daca valoarea consumului de solventi organici cu continut

de compusi organici volatili depaseste valorile prag prevazute in anexa nr. 2.

Ca urmare, instalatia analizata nu se supune reglementarii prezentei hotarari.

Emisii de la centrala termica

Lemnul nu mai este utilizat de mult timp ca si combustibil primar, totusi industriile prelucratoare produc deseuri care pot fi folosite ca atare in CT proprii. Problema majora la arderea lemnului sunt emisiile de praf si fum. In general, fumul excesiv rezulta din proasta intretinere a cosurilor.


martie 2011 25

CT este dotata cu doua sisteme de separare a cenusii pe cosul de fum.

Factorii de emisie pentru arderea lemnului sunt prezentati in tabelul de mai jos cf. Metodologiei

CORINAIR – cod SNAP 020103 –instalatii de ardere neindustriale (cazane<50MW). S-a facut caclculul emisiilor pentru 30 mc deseuri de lemn arse intr-un an (conform datelor titularului), in cadrul S.C. ELEGANT LIGNUM S.R.L., intr-un an :

Denumirea

sursei

Poluant Debit masic

(g/h)

Debit gaze/

aer

impurificat

(Nmc/h)

Concentratia

in emisie

(mg/Nmc)

Prag de

alerta

(mg/Nmc)

(0,7.CMA)

Limita la

emisie

(mg/Nmc)

CT CH4 20,25 8.200 2,47 - -

CO 443,1 54,03 70 100

CO2 12837,5 1565,54 - -

N2O 0,683 0,083 - -

NH3 0,443 0,054 - -

NMVOC 30,38 3,75 - -

NOx 3,165 0,385 245 350

SO2 2,45 0,299 24,5 35

Cosul de dispersie al centralei termice este dotat cu instalatie de separare a cenusii. Debitul de gaz evacuat este de 8200 mc/h.

Avand in vedere ca CT functioneaza la capacitate redusa, rezultatele calculelor de emisie indicand concentratii mici ale poluantilor atmosferici si incadrarea in pragurile de alerta (Ord. 462/1997), nu s-a mai realizat studiul de dispersie al poluantilor atmosferici.

5.5 Alimentarea cu apa ; efluenti tehnologici si menajeri, sistemul de canalizare al apelor pluviale

Utilizarea si evacuarea apelor uzate din industria lemnului nu ridica probleme de mediu majore. In procesul tehnologic la S.C. ELEGANT LIGNUM S.R.L., apa este utilizata:

- in centrala termica, unde este recirculata,

- pentru folosinta igienico-sanitara a angajatilor,

- pentru stingerea incendiilor.

Alimentarea cu apa:

Se realizeaza din reteaua publica de alimentare cu apa a orasului Agnita, pe baza de Contract incheiat cu S.C. APA TARNAVEI MARI S.A., nr. 46/14.06.2007 (vezi anexa).

Alimentarea cu apa potabila se face prin racordarea la reteaua de alimentare cu apa potabila a loc. Agnita, din PEHD 90mm, printr-un bransament contorizat realizat din tub PE 50mm.

- Alimentarea cu apa pentru folosinta menajera

In scop menajer, apa potabila este utilizata pentru nevoi igienico-sanitare la grupurile sociale, precum si pentru baut.


martie 2011 26

Din datele puse la dispozitie de catre beneficiar, referitoare la numarul de angajati (8, din care 5 direct productivi), rezulta ca cerinta totala de apa potabila la nivelul folosintei este de cca. : Qzimax = 0,5 mc (0,013 l/s), Qanual = 130 mc.

- Alimentarea cu apa pentru CT

Apa folosita in scop tehnologic, tot din reteaua locala de distributie apa potabila este preluata si se foloseste la centrala termica proprie. Titularul nu a estimat consumul de apa pentru CT avand in vedere ca aceasta apa se recircula.

- Alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor

Pentru stingerea incendiilor, unitatea are o retea de hidranti exteriori si interiori (2+2 buc.) care asigura interventia in caz de necesitate. Acest sistem de hidranti se alimenteaza direct de la reteaua publica de apa, la presiunea din retea, fara a exista o retea separata de incentiu si o rezerva intangibila de apa.

Evacuarea apelor uzate din incinta:

Obiectivele principale de mediu in utilizarea si evacuarea apelor uzate, pentru insdustria lemnului, sunt: recircularea si colectarea-epurarea apelor uzate, obiective care sunt atinse in fabrica astfel:

- apa se recircula in instalatia CT,

- apa uzata menajera se colecteaza pentru vidanjare intr-un bazin din beton, de 10 mc.

Volumele de apa uzata menajera, preluate in retelele interioare de canalizare (PVC 110 mm) si bazinul vidanjabil, sunt urmatoarele : Quz zi max = 0,4 mc (0,011 l/s), Quz anual = 104 mc .

Motivul pentru care apa uzata nu se evacueaza pentru epurare, este acela ca nu exista o retea de canalizare pentru orasul Agnita. Consiliul Local al comunei Agnita a dat in executie proiectele necesare pentru realizarea sistemului de colectare si epurare a apelor uzate menajere pentru localitatea Agnita.

Cu privire la colectarea si evacuarea apelor uzate din incinta, deficitare s-au constatat a fi doua aspecte:

- nu se face colectarea separata a apelor pluviale din incinta. In prezent, apa pluviala se descarca de pe invelitori pe teren, unde se scurge functie de panta in zonele libere (zone verzi).

- bazinul betonat de 10 mc pentru colectarea apelor uzate menajere, are o vechime apreciabila, starea de etansare a acestuia nefiind cunoscuta.

5.6 Producerea si eliminarea deseurilor

Caracteristic pentru industria lemnului este faptul ca deseurile industriale rezultate sunt in cantitati relativ mari, sunt solide si in majoritate sunt utilizate in instalatiile proprii, adica sunt arse in CT.

Un alt avantaj il constituie faptul ca majoritatea materiilor care intra in unitate nu sunt ambalate, problema acestora fiind eliminata. Singurele ambalaje rezultate sunt de la produsele chimice utilizate la finisarea parchetului. Cantitatea redusa de ambalaje (recipiente metalice) este preluata de catre S.C. JIFA ECOLOGIC pe baza Contractului nr. 172/19.01.2007 – vezi anexa.

Principalele surse de deseuri, ale activitatii sunt urmatoarele :

→ Procesul tehnologic,


martie 2011 27

→ Alte activitati conexe, de ex. purificarea aerului si activitati administrative.

In tabelul urmator sunt prezentate categoriile si cantitatile anuale de deseuri industriale rezultate din cadrul S.C. ELEGANT LIGNUM S.R.L., precum si modul de eliminare sau valorificare :

Denumire

deseu

Cod

deseu

H.G.

856/2002

Cantitate

generata

Cantitate

valorificat

a

Cod

valorif.

Cantitat

e elim.

Cod

elim

.

Societate

care

valorifica

deseul

Societate

care elim.

deseul

Resturi de lemn

(margini, rumegus)

03 01 015 20 to 20 to R1 - - intern S.C.

ELEGANT LIGNUM

S.R.L.

-

Resturi de scandura cu continut de substante

periculoase

030104* 12 kg - - 12 kg D13 - S.C. JIFA ECOLOGIC

Resturi de lacuri, baituri


Materiale absorbante cu resturi

periculoase


Ambalaje plastic

150102 50 kg 50 kg R5 - - S.C. ECO-VALEA

HARTIBACIULUI S.A.

-

Ambalaje metalice

15 01 10* 60 kg 60 kg - 60 kg D9 - S.C. JIFA ECOLOGIC

Namoluri vidanjate

20 03 04 2 mc - - 2 mc D2 - S.C. APA TARNAVEI MARI S.A.

Hartie 20 01 01 50 kg 50 kg R5 - - S.C. ECO-VALEA

HARTIBACIULUI S.A.

-

Deseuri menajere

amestecate

20 03 01 1000 kg - - 1000 kg D1 - S.C. ECO-VALEA

HARTIBA-CIULUI

S.A. Deseurile menajere se colecteaza in containere proprii si sunt preluate apoi cu cenusa pentru transport la platforma de deseuri a orasului. Aceste deseuri fac parte din categoria deseurilor a caror depozitare este permisa.

Modul de gestionare al deseurilor rezultate este urmatorul :

- deseurile din lemn sunt valorificate in CT proprie;


martie 2011 28

- deseurile impregnate din lemn, filtrele de la camera de finisare parchet, ambalajele de la produsele chimice, resturile de baituri si lacuri, sunt preluate de S.C. JIFA ECOLOGIC, in

- Namolurile vidanjate din bazinul pentru ape uzate menajere sunt preluate de S.C. APA TARNAVEI MARI S.A. in baza Contractului de vidanjare nr. 8366/05.11.2010.

Societatea comerciala ELEGANT LIGNUM S.R.L. are intocmit Planul de Interventie in Situatii de

Poluari Accidentale cu deseuri Periculoase (vezi anexa).

5.7 Substante toxice si periculoase utilizate in activitate

In procesul de productie, la finisarea parchetului se utilizeaza produse pentru acoperirea acestuia, ca: baituri, lacuri, diluanti, patina, ceara etc., produse clasificate ca periculoase. Cantitatea anuala folosita in 2010 este de 1157 kg (1,157 to). Situatia utilizarii acestor produse in Fabrica, pentru anul 2010, este prezentata in tabelul urmator, iar fisele de securitate se gasesc in anexa la Bilantul de Mediu.

Manipularea, depozitarea si utilizarea acestora nu necesita masuri speciale de siguranta in afara celor prevazute in fisele de securitate.

Produsele/substantele chimice utilizate in activitate si cantitati medii anuale :


martie 2011 29

Nr.

crt.

Denumire comerciala Furni-

zor

Mod ambalare / Mod

depozitare

Compozitie chimica Alte informatii Cantitate

utilizata anual /

Cantitate

existenta in stoc

Categorie

de pericol

Abreviere Fraze de risc

1 Diluente DMC50

CH

IMIV

ER

PA

NS

ER

I S

.p.A

. It

ali

a

Ambalaj metalic la 5 l / Depozit chimicale

Xilen: 30-50% Etilbenzen: 5-9% n-Butil acetat: 50-100%

VOC (Dir. 1999/13/CE): 100% VOC (Cvolatil): 72,77% Pres. Vapori: 12,82 mmHg

50 kg/an /

5 kg/zi

Inflamabil Nociv

F Xn

R10, R11, R20, R20/21, R38, R66, R67

2 Duro Lack RF 595 OP Comp. A


Tris(2-cloretil) fosfat: 1-2,5% Xilen: 2-4% Acetat de 1-metil 2-metoxietil: 5-15% n-Butil acetat: 10-11,5%

VOC (Dir. 1999/13/CE): 29,48% VOC (Cvolatil): 18,24%

300 kg/an /

30 kg

Nociv Xn R10, R20/21, R22, R36, R38, R40, R51/53, R66,

R67

3 Duro Lack RF 595 OP Comp. B


Acetat de 1-metil 2-metoxietil: 5-15% 1-etoxi-2-propilacetat: 5-15% Acetat de etil: 5-15% n-Butil acetat: 20-50% (2,4 TDI) Toluen-4, 2-diizocianat: 0,1-1%

VOC (Dir. 1999/13/CE): 67% VOC (Cvolatil): 39,50%

Nociv Inflamabil

Xn F

R10, R11, R20, R26,R36, R36/37/38, R40, R42/43,

R52/53, R66, R67

4 Duro Lack MC50 Satinata Comp A


Xilen: 1-5% Acetat de 1-metil 2-metoxietil: 9-20% Etilbenzen: 0,5-1% n-Butil acetat 20-30%


150 kg/an /

15 kg

Inflamabil

F R10, R11, R20, R20/21, R36, R38, R66, R67

5 Duro Lack MC 50 Satinata Comp. B


Diizocianat de m-toluilen: 0,1-0,5% Poli(esametilen diizocianat): 9-30% n-Butil acetat 50-100% Poliizociantat aromatic 9-30%


Nociv

Xn

R10, R20, R26, R36/37/38, R40, R42/43, R43, R66,

R67

6 Fondo WR306 Comp. A Ambalaj metalic la 5 l / Depozit chimicale

Xilen (amestec de izomeri): 9-12,5% Etilbenzen: 1-5% n-Butil acetat: 20-30%


50 kg /

5 kg

Inflamabil F

R10, R11, R20, R20/21, R38, R66, R67

7 Fondo WR306 Comp. B Ambalaj metalic la 5 l / Depozit chimicale

Diizocianat de m-toluilen: 0,1-0,5% Poli(esametilen diizocianat): 9-30% n-Butil acetat 50-100% Poliizociantat aromatic 9-30%


Nociv

Xn

R10, R20, R26, R36/37/38, R40, R42/43, R43, R52/53,

R66, R67

8 Patina EF26 Bianca Ambalaj metalic la 5 l / Depozit chimicale

Substante nepericuloase VOC (Dir. 1999/13/CE): 56,19% VOC (Cvolatil): 29,27%

100 kg /

10 kg

Inflamabil F

R11

9 Patina EF26 Colorata Ambalaj metalic la 5 l / Depozit chimicale

Substante nepericuloase VOC (Dir. 1999/13/CE): 55,35% VOC (Cvolatil): 28,83%

50 kg /

5 kg

Inflamabil F

R11

10 Concentrato Nero Ambalaj metalic la 10 l / Depozit chimicale

Butil diglicol: 1-5% Alcool izobutilic: 10-15% Toluen: 20-30% 1-metoxi, 2-propanol: 9-30% Acetona:9-15% n-Butil acetat: 9-15%


5 kg /

10 kg

Nociv Inflamabil

Xn F

R10, R11, R36, R37/38, R38, R41, R48/20

11 Oil Wood trafik OP Ambalaj metalic la 5 l / Depozit chimicale

Xilen (amestec de izomeri): 0-0,5% Acetat de 1-metil 2-metoxietil: 0-0,5% Nafta (din petrol), fractia grea: 30-50%


150 kg /

15 kg

Nociv

Xn

R10, R20/21, R20/22, R33, R36, R38, R50/53, R51/53,

R52/53, R65, R66


martie 2011 30

Nr.

crt.


zor

Mod ambalare / Mod

depozitare


utilizata anual /

Cantitate

existenta in stoc

Categorie

de pericol


Acizi grasi ramificati (C6-19), sare de Zn: 0-0,5% Nafta (din petrol) fractia grea hidrodesulfurata: 0-0,5% Acizi grasi ramificati (C6-19), sare de Pb: 0,25-0,5% Nafta (din petrol), fractia grea: 5-9%

12 Oil Wood trafik SL Ambalaj metalic la 5 l / Depozit chimicale

Xilen (amestec de izomeri): 0-0,5% Acetat de 1-metil 2-metoxietil: 0-0,5% Nafta (din petrol), fractia grea: 30-50% Acizi grasi ramificati (C6-19), sare de Zn: 0-0,5% Nafta (din petrol) fractia grea hidrodesulfurata: 0-0,5% Acizi grasi ramificati (C6-19), sare de Pb: 0,25-0,5% Nafta (din petrol), fractia grea: 5-9%


20 kg /

5 kg

Nociv

Xn

R10, R20/21, R20/22, R33, R36, R38, R50/53, R51/53,

R52/53, R65, R66

13 Oil Wood trafik LD Ambalaj metalic la 5 l / Depozit chimicale

Xilen (amestec de izomeri): 0-0,5% Acetat de 1-metil 2-metoxietil: 0-0,5% Nafta (din petrol), fractia grea: 30-50% Acizi grasi ramificati (C6-19), sare de Zn: 0-0,5% Nafta (din petrol) fractia grea hidrodesulfurata: 0-0,5% Acizi grasi ramificati (C6-19), sare de Pb: 0,25-0,5% Nafta (din petrol), fractia grea: 5-9%


50 kg /

5 kg

Nociv

Xn

R10, R20/21, R20/22, R33, R36, R38, R50/53, R51/53,

R52/53, R65, R66

14 Lios Noce 30 Ambalaj metalic la 1 l / Depozit chimicale

Substante nepericuloase VOC: 0% 50 kg /

10 kg

- - -

15 Lios Bioil Bianco Ambalaj metalic la 1 l / Depozit chimicale

Nafta (din petrol) fractia grea hidrodesulfurata: 0,5-1% Alcani (C11-C15): 30-50%


62 kg /

2 kg

Nociv

Xn

R10, R51/53, R65, R66

16 Lios Bioil Ciliegio Ambalaj metalic la 1 l / Depozit chimicale

Nafta (din petrol), fractia grea: 2,5-5% Nafta (din petrol) fractia grea hidrodesulfurata: 1-2,5% Alcani (C11-C15): 50-100%


6 kg /

2 kg

Nociv

Xn

R10, R51/53, R52/53, R65, R66, R67

17 Lios Bioil Grigio Ambalaj metalic la 1 l / Depozit chimicale

Nafta (din petrol), fractia grea: 2,5-5% Nafta (din petrol) fractia grea hidrodesulfurata: 0,5-1% Alcani (C11-C15): 30-50% Alchilamine: 0-0,5%


6 kg /

2 kg

Nociv

Xn

R10, R38, R41, R50, R51/53, R65, R66, R67

18 Lios Bioil Castagno Ambalaj metalic la 1 l / Butilglicol acetat: 0-0,5% VOC (Dir. 2004/42/CE): 57,64% 6 kg Nociv Xn R10, R20/21, R51/53, R65,


martie 2011 31

Nr.

crt.


zor

Mod ambalare / Mod

depozitare


utilizata anual /

Cantitate

existenta in stoc

Categorie

de pericol


Depozit chimicale Nafta (din petrol) fractia grea hidrodesulfurata: 1-2,5%

VOC (Cvolatil): 50,32%

/ 2 kg

R66

19 Lios Bioil Vechio Rovere Ambalaj metalic la 1 l / Depozit chimicale

Nafta (din petrol), fractia grea: 1-2,5% Nafta (din petrol) fractia grea hidrodesulfurata: 1-2,5% Alcani (C11-C15): 50-100%


4 kg /

2 kg

Nociv

Xn

R10, R51/53, R65, R66, R67

20 Lios Bioil Teak Ambalaj metalic la 1 l / Depozit chimicale

Xilen: 0-0,5% Butilglicol acetat: 0-0,5% Nafta (din petrol) fractia grea hidrodesulfurata: 1-2,5% Alcani (C11-C15): 50-100%


6 kg /

2 kg

Nociv

Xn

R10, R20/21, R38, R51/53, R65, R66

21 Lios Bioil Fume Ambalaj metalic la 1 l / Depozit chimicale

Nafta (din petrol), fractia grea: 1-2,5% Butil diglicol: 0-0,5% Acizi grasi ramificati(C6-C19), sare de Co:0-0,5% Nafta (din petrol) fractia grea hidrodesulfurata: 1-2,5% Alcani (C11-C15): 50-100%


6 kg /

2 kg

Nociv

Xn

R10, R22, R36, R38, R43, R51/53, R52/53, R65, R66,

R67

22 Lios Bioil Noce Clasic Ambalaj metalic la 1 l / Depozit chimicale

Xilen: 0-0,5% Butilglicol acetat: 0-0,5% Nafta (din petrol) fractia grea hidrodesulfurata: 1-2,5% Alcani (C11-C15): 50-100% Nafta (din petrol), fractia grea: 1-5%


10 kg /

2 kg

Nociv

Xn

R10, R20/21, R38, R51/53, R65, R66

23 Lios Bioil Natural Ambalaj metalic la 1 l / Depozit chimicale

Acizi grasi ramificati(C6-C19), sare de Co:0-0,5% Nafta (din petrol) fractia grea hidrodesulfurata: 1-2,5% Alcani (C11-C15): 30-50%


10 kg /

2 kg

Nociv

Xn

R10, R22, R38, R43, R51/53, R65, R66

24 Lios Bioil Autunno Ambalaj metalic la 1 l / Depozit chimicale



2 kg /

1 kg

Nociv

Xn

R10, R51/53, R52/53, R65, R66, R67

25 Lios Bioil Oliva Ambalaj metalic la 1 l / Depozit chimicale



8 kg /

2 kg

Nociv

Xn

R10, R51/53, R52/53, R65, R66, R67

26 Lios Bioil Noce Old Ambalaj metalic la 1 l / Depozit chimicale

Nafta (din petrol), fractia grea: 2,5-5% Acetat de 1-metil 2-metoxietil: 0,5-1% Nafta (din petrol) fractia grea hidrodesulfurata: 1-2,5% Alcani (C11-C15): 50-100% Alchilamine: 0-0,5%


10 kg /

2 kg

Nociv

Xn

R10, R36, R38, R41, R50, R51/53, R52/53, R65, R66,

R67


martie 2011 32

Nr.

crt.


zor

Mod ambalare / Mod

depozitare


utilizata anual /

Cantitate

existenta in stoc

Categorie

de pericol


27 Lios Balm Fissativo Ambalaj metalic la 2 l / Depozit chimicale

d-Limonena: 0,5-1% Nafta (din petrol), fractia grea: 10-20% Solvent Nafta (din petrol): 10-30% Nafta (din petrol) fractia grea hidrodesulfurata: 0-0,5% Alcani (C11-C15): 50-100%


24 kg /

4 l

Nociv

Xn

R10, R38, R43, R50/53, R51/53, R65, R66

29 Sundek Wood Oil Ambalaj metalic la 5 l / Depozit chimicale

2-metil-2H-izotiazol-3-ona: 0,05-0,25% Xilen: 1-5% Nafta (din petrol), fractia grea: 0-0,5% Dietilenglicol: 1-5% Etilbenzen: 0-0,5% Permetrina: 0,0025-0,5% Nafta (din petrol) fractia grea hidrodesulfurata: 0,5-1% Alcani (C11-C15): 50-100%


10 kg /

5 kg

Nociv Periculos

pentru mediu

Xn N

R10, R11, R20, R20/21, R20/22, R22, R23/24, R34, R38, R43, R50/53, R51/53,

R65, R66, R67

29 Lios Cera Ambalaj metalic la 1 l / Depozit chimicale

Ulei de trementina: 50-100% VOC (Dir. 2004/42/CE): 69,22% VOC (Cvolatil): 61,07%

12 kg /

2 kg

Nociv Periculos

pentru mediu

Xn N

R10, R20/21/22, R36/38, R43, R51/53, R65

TOTAL CONSUM ANUAL 1157 KG/AN = 1,157 TO/AN

Conform H.G. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase.


martie 2011 33

Potrivit HG 804/2007, anexa I – Tabel: Substante periculoase nominalizate, apare:

Substanta Cantitate relevanta – col. 1

(art 7 si 8)

Cantitate relevanta – col. 2

(art 10)

TDI 10 to 100 to

Nafte si benzine Distilate de petrol, exclusiv fractia grea

2500 to 25000 to

Avand in vedere consumul anual mic de produse chimice si continutul acestora, activitatea nu se supune reglementarilor HG 804/2007 (directiva SevesoII).

Potrivit HG 804/2007, substantele periculoase utilizate in unitate sunt :

TDI

- 500 kg produse cu continut de TDI.

Fractii Nafta din petrol::

- 384 kg produse cu fractia Nafta din petrol

Calculul pentru limita inferioara a cantitatilor relevante specifice :

qexistenta / Qlim inf. = 0,5 / 10 + 0,384 / 2500 = 0,05 ( < 1 )

- nu intra sub incidenta prezentei hotarari la limita inferioara.

Calculul pentru limita superioara a cantitatilor relevante specifice :

qexistenta / Qlim inf. = 0,5 / 100 + 0,384 / 25000 = 0,005 ( < 1 )

- nu intra sub incidenta prezentei hotarari la limita superioara a cantitatilor relevante.

5.8 Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica a Fabricii de prelucrare a lemnului se face pe baza Contractului de furnizare a energiei electrice nr. 140/07.10.2007 – vezi anexa.

Alimentarea de baza se face dintr-un post de transformare 20/0,4 kV, 250 kVA, fara ulei, amplasat in interiorul incintei, alimentat din sistemul energetic national.

Punctul de transformare se afla in Vest, la limita incintei, si este amplasat intr-o firida inchisa cu acces restrictionat.

5.9 Protectia si igiena muncii

Factorii de risc potentiali :

Pe amplasamentul in discutie se pot produce accidente generate de folosirea instalatiilor si utilajelor din dotare si de mediul de munca, in urmatoarele circumstante :

- prezentarea personalului angajat la serviciu in conditii psiho-fizice necorespunzatoare ;


martie 2011 34

- prinderea, lovirea sau strivirea de catre utilajele in functiune ;

- contactul direct cu curentul electric (electrocutarea) ;

- conditii de microclimat necorespunzatoare.

In scopul asigurarii protectiei muncii, pe baza normelor nationale de securitatea muncii, a naturii muncii, a cartilor tehnice de utilizare a masinilor, dispozitivelor si utilajelor, se aplica norme specifice de tehnica securitatii muncii pentru fiecare loc de munca. De aplicarea acestor norme raspund sefii locurilor de munca. Pentru cunoasterea regulilor stabilite, personalul de conducere si executie este instruit periodic.

In conformitate cu prevederile Legii 90/1996 privind protectia muncii, Codului Muncii, precum si cu legislatia sanitara in vigoare, in scopul desfasurarii activitatii in conditii cat mai apropiate de cele care asigura protectia impotriva accidentelor de munca si a bolilor profesionale, la S.C. ELEGANT LIGNUM S.R.L. au fost luate urmatoarele masuri :

- in contractul colectiv de munca sunt stipulate clauze referitoare la protectia muncii ;

- se realizeaza instructajele periodice obligatorii si la angajare ;

- pentru fiecare hala sunt elaborate instructiuni de protectia muncii pentru toti angajatii ;

- au fost completate fisele postului si au fost semnate fisele individuale de protectia muncii ;

- in functie de specificul locului de munca si de noxele la care sunt expusi muncitorii, instalatiile si sectiile sunt dotate cu sistem de exhaustare si filtrare, iar muncitorilor li se asigura echipament de protectie: halate, manusi .

De asemenea se fac :

- examenul medical la angajare ;

- control medical periodic al tuturor angajatilor, conform unei planificari obligatorii.

In tabelul de mai jos, sunt prezentate noxele la care sunt expusi muncitorii si masurile tehnice si medicale care se iau :

Noxa CMA cf. OMS

336/1994

Actiunea asupra

organismului

Masuri de prevenire

Pulberi diferite

10mg/mc In toate cazurile: actiune iritanta asupra cailor respiratorii

Masuri tehnice: - sistem de exhaustare cu filtre AmerGlass la camera finisare parchet si exhaustare-filtrare in cilcon, la cele 2 hale de prelucrare - sistem exhaustare pe fiecare utilaj la cele 2 hale de prelucrare si la gater Masuri medicale: - recunoasterea riscului - examen medical la angajare si periodic - educatie sanitara

Zgomot 90dB (A) -40-80 dB (A): tulburari nespecifice de psihism - > 100 dB(A): in caz de expunere indelungata duce la surditate profesionala

Masuri tehnice: - instructaj de protectia muncii - casti antifon Masuri medicale: - recunoasterea riscului - examen medical la angajare si periodic - educatie sanitara


martie 2011 35

Din punct de vedere al protectiei muncii nu exista pericolul declansarii unor accidente colective de munca.

5.10 Prevenirea si stingerea incendiilor

Conform prevederilor legale (HG nr. 51/1992) si necesitatile obiective ale unitatii in ceea ce priveste paza si prevenirea incendiilor, la S.C. ELEGANT LIGNUM S.R.L. sunt asigurate urmatoarele :

► Caile de acces si de interventie din incinta si cele adiacente acesteia :

- in incinta sunt asigurate cai de acces betonate, care permit intrarea autospecialelor de interventie in intreg perimetrul fabricii.

► Retele pentru stingerea incendiilor :

- Pentru asigurarea debitului si presiunii necesare stingerii in caz de incendiu, exista retea de incendiu cu hidranti interiori Dn80 (2 buc) si exteriori Dn80 (2 buc.) legata la reteaua publica de alimentare cu apa a orasului Agnita.

► Rezerve de agenti stingatori si de mijloace de protectie a personalului de interventie :

- stingatoare portabile cu praf ABC – 15 buc

- mijloacele de protectie a personalului de interventie.

5.11 Zgomotul si vibratiile

Prezenta zgomotului in mediul ambiant, cu repercusiuni asupra starii de sanatate si confort a colectivitatii umane expuse, defineste poluarea sonora.

In cazul amplasamentului studiat zgomotul este determinat de :

- functionarea utilajelor din incinta ;

- functionarea instalatiilor in halele de lucru ;

- circulatia mijloacelor de transport.

Punctele unde zgomotele sunt mai puternice (cca. 90 dB) sunt in zona gaterului si in sectiile de prelucrare (semifabricate si parchet), unde zgomotul este produs in principal de masinile de debitare si prelucrare.

Atenuarea zgomotului generat de functionarea instalatiilor si sau de alte activitati desfasurate pe amplasament se realizeaza prin :

� peretii cladirilor si halelor ;

� acoperisurile halelor construite din materiale fonoizolante ;

� extintia naturala datorita departarii de sursa.

Conform Normativului P 121/1989, nivelul zgomotului exterior se poate calcula cu formula :


martie 2011 36

Lext = Lint – R

Unde : Lint este nivelul zgomotului interior ;

R este indicele de atenuare datorat cladirilor.

Indicele de atenuare pentru peretii de zidarie R = 27 dB(A) – coeficient care depinde de tipul peretilor si de izolatia fonica folosita in constructie.

In prezent, in afara incintei, nu s-au semnalat zgomote care sa aduca prejudicii vecinatatii.

Mai mult, este imposibil de decelat aportul de zgomot adus de S.C. ELEGANT LIGNUM fata de nivelul general al zgomotului din zona, unde participa si traficul rutier de pe DJ103 Sibiu-Agnita si celelalte unitati industriale si servicii din zona.

Vibratiile, desi prezente la toate locurile de munca, nu sunt puternice.

Limitele maxime admisibile de zgomot pentru incinte industriale – cf. STAS 10009/88 sunt:

- Lech = 65 dB(A)

- Cz = 60 dB

5.12 Securitatea zonei

Pe amplasament s-au identificat zone care necesita masuri speciale de securitate, in scopul prevenirii unor accidente care ar putea genera efecte semnificative negative asupra factorilor de mediu, comunitatii si pagube materiale.

Aceste puncte sunt : magazia de substante chimice, depozitele de lemn (busteni, cherestea, parchet). Aceste puncte necesita masuri speciale de paza deoarece prin desfasurarea unor activitati improprii, in special foc deschis, desfasurate de persoane neavizate, se pot genera accidente cu repercusiuni grave. Printre aceste accidente mentionam : incendii si deversari accidentale de produse chimice si uleiuri.

Este motivul pentru care securitatea obiectivului se asigura prin serviciul propriu de paza – 1 angajat pe timp de noapte.

Iluminarea obiectivului pe timp de noapte este asigurata de la iluminatul de incinta.

Dupa finalizarea programului de lurcu accesul in incinta obiectivului este interzis, iar zona de acces si perimetrala este inchisa.

Prin masurile luate consideram ca s-au realizat obiectivele principale privind securitatea zonei si protectia mediului.

5.13 Administratie

Activitatea S.C ELEGANT LIGNUM S.R.L. ste coordonata de un Director General care are in subordine personalul TESA si de executie.

Activitatea in halele de lucru este coordonata local de o persoana numita din unitate – sef productie.


martie 2011 37

6 CALITATEA SOLULUI

6.1 Efecte potentiale ale activitatii de pe amplasament

Principalele surse de poluare a solului pe amplasament sunt :

- Depozitul de busteni;

- Bazinul vidanjabil pentru ape uzate menajere;

Depozitul de busteni prezinta radierul deteriorat pe alocuri. In prezent riscul este scazut datorita reducerii substantiale a productiei, astfel ca nu se mai practica depozitari frecvente in aceasta zona. Bustenii receptionati sunt introdusi direct pe fluxul de productie.

In situatia unei redresari economice si cresterii volumului de lemn prelucrat, probabil ca se vor solicita toate facilitatile de depozitare, astfel ca trebuie avuta in vedere reabilitarea si amenajarea corespunzatoare a acestei zone (depozit busteni).

Cu privire la bazinul vidanjabil betonat, la deplasarea in teren s-a constatat ca acesta are o vechime apreciabila astfel ca nu se poate estima care este starea de etansare. Nu trebuie omisa posibilitatea alterarii structurii acestuia, in timp. Ca urmare, nu se exclude posibilitatea de exfiltrare a apelor stocate in acesta si eventuala impurificare a solului-subsolului si freaticului. Se apreciaza ca in zona, freaticul este la mica adancime, avand in vedere apropierea de valea raului Hartibaciu.

Cu privire la situatii accidentale de afectare a calitatii solului in incinta, se fac urmatoarele precizari:

In privinta depozitului de ambalaje periculoase, depozitului de produse chimice si camerei de finisare

a parchetului, acestea sunt amplasate in incinta halelor de lucru, sau sunt constructii din beton separate, care au radiere integral betonate. Ca atare, posibilitatea de impurificare a solului ca urmare a prezentei produselor chimice se poate manifesta doar in cazuri accidentale, la receptia si manipularea acestora si sunt datorate unor erori umane de operare

Concluzia acestui capitol este aceea ca prin modul de organizare al incintei probabilitatea de impurificare a solului pe amplasament este luata in considerare, trebuind aplicate masuri pentru protectie (de ex. amenajarea depozitului de busteni si verificarea etanseitatii bazinului pentru ape uzate menajere).

6.2 Efecte potentiale ale activitatilor invecinate

La deplasarea in teren nu s-au identificat surse semnificative invecinate de poluare a solului zonal. Pe platforma industriala a orasului Agnita, isi desfasoara activitatea agenti economici care actioneaza in sfera prelucrarii lemnului, benzi adezive, materiale de constructii etc., motiv pentru care se face aprecierea ca solul nu poate suferi poluari semnificative prin transportul poluantilor de catre masele de aer.


martie 2011 38

7 CONCLUZII SI RECOMANDARI

7.1 Rezumatul aspectelor de neconformare si cuantificara acestora in propuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de conformare

Ca aspecte de neconformare s-au surprins :

� Aspecte constructive :

• depozitul de busteni nu este amenajat corespunzator – radierul betonat este partial deteriorat, fiind posibile scurgeri;

• nu se cunoastea starea de etansare a bazinului vidanjabil pentru ape uzate menajere.

S-au inregistrat aspecte de neconformare legate de prezenta unor surse probabile de poluare pentru sol si subsol.

7.2 Rezumatul obligatiilor necuantificabile si/sau al obligatiilor conditionate de un eveniment viitor si incert

Factor de mediu SOL

Se recomanda :

� verificarea integritatii radierului depozitului de busteni, cu lucrari de reparatii acolo unde este cazul – amenajare corespunzatoare impotriva scurgerilor;

� curatarea bazinului vidanjabil, cu verificarea starii acestuia si lucrari de reparatii daca se constata o stare necorespunzatoare, sau inlocuire;

� a se evita crearea de depozite neorganizate pe amplasament;

� gestionarea corespunzatoare a substantelor toxice/periculoase utilizate in activitate.

Factor de mediu APA

Masurile recomandate anterior se aplica si in cazul factorului de mediu „apa”.

Factor de mediu AER

Se recomanda:

� intretinerea corespunzatoare a instalatiilor de filtrare utilizate: ciclon pentru halele de prelucrare semifabricate si parchet si filtre AmerGlass la camera de finisare parchet ;

� se va verifica fisa tehnica a filtrului AmerGlass utilizat – furnizata de catre producator, si eficienta de retinere a NMVOC pentru acesta; in cazul clasificarii (EN779) necorespunzatoare a acestui tip de filtru pentru activitatea data, se vor achizitiona si utiliza alte categorii adecvate de filtre.


martie 2011 39

7.3 Recomandari pentru studii urmatoare privind responsabilitatile necuantificabile si conditionate de un eveniment viitor si incert

Se vor realiza studiile si evaluarile corespunzatoare domeniilor: PSI, protectia muncii si protectia mediului, conform reglementarilor in vigoare si in situatii in afara conditiilor normale de functionare si/sau accidente.

Elaborat de:

Evaluator de mediu

ecol. CAMELIA Miclausu

RAPORT BM I - arpmsb.anpm.roarpmsb.anpm.ro/upload/29467_microsoft word - raport_bm_i.pdf · Sibiu,...

Documents

Transcript of RAPORT BM I - arpmsb.anpm.roarpmsb.anpm.ro/upload/29467_microsoft word - raport_bm_i.pdf · Sibiu,...