febr.2011 SI roleco RN - arpmsb.anpm.roarpmsb.anpm.ro/upload/39289_raport privind impactul asupra...
Transcript of febr.2011 SI roleco RN - arpmsb.anpm.roarpmsb.anpm.ro/upload/39289_raport privind impactul asupra...
© H&S ECO CONSULT 2011 1
CCUUPPRRII��SS
1. I�TRODUCERE……………………………………………………………………………….7
2. I�FORMATII GE�ERALE…………….……………………………………………............11
2.1. Titularul si denumirea proiectului ............................................................................ 11
2.2. Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului .................... 12
2.3. Date caracteristice ale amplasamentului obiectivului .............................................. 12
2.4. Descrierea proiectului ............................................................................................. 14
2.5. Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice ............................... 22
2.6. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice ................... 30
2.7. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de
activitatea propusa ......................................................................................................... 33
2.8. Alternative studiate pentru proiect ........................................................................... 40
2.9. Documentele si reglementarile existente privind planificarea, amenajarea teritoriala
in zona amplasamentului ................................................................................................ 40
2.10. Alte avize si autorizatii detinute ............................................................................. 40
2.11. Modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta.......................... 40
3. PROCESE TEH�OLOGICE DE PRODUCTIE .................................................... 47
3.1. Descrierea structurii constructive functionale .......................................................... 47
3.2. Descrierea tehnologiei aplicate in instalatia proiectata ........................................... 50
3.3. Cerinte BAT ............................................................................................................. 85
3.4. Planul de inchidere al instalatiei ............................................................................ 97
4. DESEURI ................................................................................................................... 99
4.1. Tipuri de deseuri rezultate pe faze de activitate ........................................................ 99
5. IMPACTUL POTE�TIAL, I�CLUSIV CEL TRA�SFRO�TALIER ASUPRA
COMPO�E�TELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A
ACESTUIA……………………………………………………………………………….105
5.1. APA ....................................................................................................................... 105
5.1.1. Hidrografie, hidrologie ....................................................................................... 105
5.1.2. Starea apelor subterane ...................................................................................... 106
© H&S ECO CONSULT 2011 2
5.1.3. Alimentarea cu apa ............................................................................................ 106
5.1.4. Managementul apelor uzate ................................................................................ 114
5.1.5. Cerinte BAT privind utilizarea apei si evacuarea apelor uzate ............................ 119
5.1.6. Impactul potential ............................................................................................... 121
5.1.7. Masuri de diminuare a impactului ...................................................................... 121
5.1.8. Impactul prognozat ............................................................................................. 122
5.2. AERUL ................................................................................................................. 124
5.2.1. Conditii de clima si meteorologie pe amplasament .............................................. 124
5.2.2. Scurta caracterizare a surselor de poluare stationare si mobile existente in zona 125
5.2.3. Cerinte BAT pentru emisiile in aer ...................................................................... 126
5.2.4. Surse si poluanti generati .................................................................................... 129
5.2.5. Impactul potential ............................................................................................... 134
5.2.6. Masuri de reducere a impactului ......................................................................... 142
5.2.7. Impactul prognozat ............................................................................................. 143
5.3. SOLUL .................................................................................................................. 144
5.3.1. Consideratii geomorfologice si geologice ............................................................ 144
5.3.2. Surse de poluare a solului ................................................................................... 145
5.3.3. Impactul potential ............................................................................................... 145
5.3.4. Masuri de diminuare a impactului ...................................................................... 146
5.3.5. Prognozarea impactului ...................................................................................... 146
5.4. GEOLOGIA .......................................................................................................... 148
5.5. BIODIVERSITATEA ........................................................................................... 149
5.6. PEISAJUL ............................................................................................................ 154
5.7. MEDIUL SOCIAL SI ECO�OMIC ..................................................................... 154
5.8. CO�DITII CULTURALE SI ET�ICE, PATRIMO�IUL CULTURAL .............. 154
6. SITUATII DE RISC …………………………………………………………………………..155
7. A�ALIZA ALTER�ATIVELOR…………………………………………………………….160
8. MO�ITORIZAREA………………………………………………………………..……........161
9. GREUTATI I�TAMPI�ATE……………………………………………………...……........164
10. REZUMAT CU CARACTER �ETEH�IC…………………………………………………165
© H&S ECO CONSULT 2011 3
GLOSAR DE TERME�I
� acord de mediu - decizia autoritatii competente pentru protectia mediului, care da dreptul
titularului de proiect sa realizeze proiectul. Acordul de mediu este un act tehnico-juridic eliberat
in scris, prin care se stabilesc conditiile de realizare a proiectului din punct de vedere al protectiei
mediului;
� arie naturala protejata – o zona delimitata geografic, cu elemente naturale rare sau in procent
ridicat, desemnata sau reglementata si gospodarita in sensul atingerii unor obiective specifice de
conservare; cuprinde parcuri nationale, rezervatii naturale, rezervatii ale biosferei, monumente
ale naturii si altele;
� atmosfera – masa de aer care inconjoara suprafata terestra, incluzand si stratul de ozon;
� autoritate competenta pentru protectia mediului – autoritatea publica centrala pentru protectia
mediului sau dupa caz, autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului;
� autoritati publice teritoriale pentru protectia mediului – agentiile regionale si locale pentru
protectia mediului si Administratia Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii”;
� biodiversitate – diversitatea dintre organismele vii provenite din ecosistemele acvatice si terestre,
precum si dintre complexele ecologice din care acestea fac parte; cuprinde diversitatea din
interiorul speciilor, dintre specii si intre ecosisteme;
� deteriorarea mediului – alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale componentelor
naturale ale mediului, reducerea diversitatii si productivitatii biologice a ecosistemelor naturale si
antropizate, afectarea echilibrului ecologic si al calitatii vietii cauzate, in principal, de poluarea
apei, atmosferei si solului, supraexploatarea resurselor, gospodarirea si valorificarea lor
deficitara, ca si prin amenajarea necorespunzatoare a teritoriului;
� deseuri – substante rezultate in urma unor procese biologice sau tehnologice, care nu mai pot fi
folosite ca atare, dintre care unele sunt refolosibile;
� echilibru ecologic – ansamblul starilor si interrelatiilor dintre elementele componente ale unui
sistem ecologic, care asigura mentinerea structurii, functionarea si dinamica armonioasa a
acestuia;
� ecosistem – complex dinamic de comunitati de plante, animale si micoorganisme si mediul lor
lipsit de viata, care interactioneaza intr-o unitate functionala;
� emisii – poluanti evacuati in mediu, inclusiv zgomote, vibratii, radiatii electromagnetice si
ionizante, care se manifesta si se masoara la locul de plecare din sursa;
� evaluare de mediu – elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului si autoritatilor
competente implicate in implementarea anumitor planuri si programe, luarea in considerare a
raportului de mediu si a rezultatelor acestor consultari in procesul decizional si asigurarea
© H&S ECO CONSULT 2011 4
informarii asupra deciziei luate, conform legislatiei in vigoare;
� evaluarea impactului asupra mediului – cuantificarea efectelor activitatii umane si a proceselor
naturale asupra mediului, a sanatatii si securitatii omului, precum si a bunurilor de orice fel;
� habitat – locul sau tipul de loc in care un organism sau o populatie exista in mod natural;
� impact asupra mediului – efecte asupra mediului ca urmare a desfasurarii unor activitati
antropice;
� impact semnificativ asupra mediului – efecte asupra mediului, determinate ca fiind importante
prin aplicarea criteriilor referitoare la dimensiunea, amplasarea si caracteristicile proiectului sau
referitoare la caracteristicile anumitor planuri si programe, avandu-se in vedere calitatea
preconizata a factorilor de mediu;
� instalatie – orice unitate tehnica stationara, precum si orice alta activitate direct legata, sub aspect
tehnic,cu activitatile unitatii stationare aflate pe acelasi amplasament, care poate produce emisii
si efecte asupra mediului;
� mediu – ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate
straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele
naturale in interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si
spirituale;
� modificari semnificative – schimbari in functionarea unei instalatii sau in modul de desfasurare a
unei activitati care, dupa opinia autoritatii competente pentru protectia mediului, poate avea un
impact negativ semnificativ asupra oamenilor si mediului;
� monument al naturii – specii de plante si animale rare sau periclitate, arbori izolati, formatiuni si
structuri geologice de interes stiintific sau peisagistic;
� poluare – introducerea directa sau indirecta, ca rezultat al unei activitati desfasurate de om, de
substante, de vibratii, de caldura si/sau de zgomot in aer, in apa ori in sol, care pot aduce
prejudicii sanatatii umane sau calitatii mediului, care pot dauna bunurilor materiale ori pot cauza
o deteriorare sau o impiedicare a utilizarii mediului in scop recreativ sau in alte scopuri legitime;
� poluant – orice substanta solida, lichida, sub forma gazoasa sau de vapori ori forma de energie
(radiatie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibratii) care, introdusa in mediu,
modifica echilibrul constituentilor acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor
materiale;
� proiect – executia lucrarilor de constructii sau alte instalatii ori amenajari, alte interventii asupra
cadrului natural si peisajului, inclusiv cele care implica extragerea resurselor minerale;
� raport de mediu – parte a documentatiei anumitor planuri sau programe, care identifica, descrie
si evalueaza efecte posibile asupra mediului ale aplicarii acestora si alternativele sale rationale,
© H&S ECO CONSULT 2011 5
luand in considerare obiectivele si aria geografica aferenta;
� resurse naturale – totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite in activitatea
umana: resurse neregenerabile minerale si combustibili fosili, regenerabile apa, aer, sol, flora,
fauna salbatica si permanente: energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor;
� studiu de evaluare a impactului asupra mediului – lucrare elaborata de persoane fizice sau
juridice atestate conform legii, prin care se identifica cauzele si efectele negative asupra mediului
ale unor proiecte cu impact semnificativ in cadrul procesului de evaluare a impactului asupra
mediului;
� substanta – orice element chimic si orice compus al acestuia, cu exceptia substantelor radioactive
si a organismelor modificate genetic, in intelesul legislatiei aflate in vigoare;
� titularul proiectului sau al activitatii – persoana fizica sau juridica, care propune, detine si/sau
gospodareste o activitate economica sau sociala;
� utilizare durabila – folosirea resurselor regenerabile intr-un mod si la o rata care sa nu conduca
la declinul pe termen lung al acestora, mentionand potentialul lor in acord cu necesitatile si
aspiratiile generatiilor prezente si viitoare;
� zona umeda – zona cu exces de umiditate care include mlastini, regiuni inundabile, limane,
estuare si lagune.
© H&S ECO CONSULT 2011 6
1. INTRODUCERE
Prezentul Studiu de Impact s-a intocmit pentru proiectul “Marire capacitate topire-turnare plumb
de la 3.6 tone pe zi la 46 tone pe zi prin recuperarea plumbului din baterii si acumulatori uzati si
alte deseuri cu plumb” in vederea determinarii impactului asupra mediului si incadrarii proiectului in
standardele europene.
Titularul si beneficiarul investitiei este S.C. ROLECO RECYCLI�G S.A., Str. Negoiu, nr. 1,
municipiul Fagaras, judetul Brasov, tel: 0372-728900, fax: 0372-872993, e-mail: [email protected].
Investitia “Marire capacitate topire-turnare plumb de la 3.6 tone pe zi la 46 tone pe zi prin recuperarea
plumbului din baterii si acumulatori uzati si alte deseuri cu plumb”, care face obiectul prezentului
studiu, este prevazuta sa fie amplasata in incinta industriala situata in judetul Brasov, municipiul
Fagaras, Str. Negoiu nr. 1, si are ca finalitate o marirea capacitatii existente de recuperare a plumbului
din baterii si acumulatori uzati, si alte deseuri cu plumb, prin topire-turnare.
Acest proiect reprezinta o extindere a liniei de productie existente, cu adoptarea unor solutii
tehnologice moderne, care respecta cerintele celor mai bune tehnici in domeniu. Totodata din
activitatile existente in prezent te topire Zinc, Cupru, Bronz si Aluminiu se va mentine numai cea de
topire Zinc. Se renunta la activitatile de turnare Cupru, Bronz si Aluminiu.
Capacitatea actuala a instalatiei este de 3.6 tone lingouri Pb si 1.2 tone lingouri Zinc pe zi, iar prin
marirea capacitatii se urmareste obtinerea a 46 tone lingouri de Pb pe zi si 1.2 tone lingouri Zinc.
Societatea Comerciala S.C. ROLECO RECYCLING S.A.este inregistrata la ORC jud. Brasov sub nr.
J08/1965/2009, cod fiscal (RO) 26307930.
Evaluarea impactului asupra mediului este procesul menit sa identifice si sa stabileasca in conformitate
cu legislatia in vigoare, efectele directe si indirecte, sinergice, cumulative, principale si secundare ale
proiectului asupra sanatatii oamenilor si a mediului.
Evaluarea impactului asupra mediului stabileste masurile de prevenire, reducere si, unde este posibil
de compensare a efectelor semnificative adverse ale proiectului asupra factorilor de mediu (fiinte
umane, fauna, flora, sol, apa, aer, clima, si peisaj, bunuri materiale si patrimoniu cultural, interactiunea
dintre acesti factori) si contribuie la luarea deciziei de emitere/respingere a acordului de mediu.
Procedura de evaluare a impactului asupra mediului se realizeaza in etape. Aceste etape au ca obiect:
stabilirea necesitatii supunerii unui proiect evaluarii impactului asupra mediului, consultarea publicului
© H&S ECO CONSULT 2011 7
si a autoritatilor publice cu responsabilitati in domeniul protectiei mediului, luarea in considerare a
raportului evaluarii impactului asupra mediului si a rezultatelor acestor consultari in procesul
decizional si asigurarea informarii publicului asupra deciziei luate.
Realizarea Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului si analiza acestuia fac
parte din procedura de evaluare a impactului asupra mediului.
In vederea intocmirii Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-au avut in
vedere cerintele Hotararii de Guvern cu nr. 445 /2009 privind stabilirea procedurii – cadru de evaluare
a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice sau private. S-au respectat prevederile
legislative in domeniu: OUG nr. 195/2005, aprobata prin Legea nr. 265/2006 privind protectia
mediului; Ord. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra
mediului pentru proiecte publice si private.
Studiul are scopul de a identifica, descrie si a analiza in mod corespunzator pentru obiectivul interesat,
efectele directe si indirecte ale activitatii asupra factorilor de mediu si comunitatii umane.
Avand in vedere incadrarea proiectului, lucrarea tine seama de cerintele legislatiei privind
prevenirea si controlul integrat al poluarii:
- principiul prevenirii: prevenirea efectelor nocive asupra mediului prin masurile
corespunzatoare stadiului tehnicii.
- principiul protectiei: efectele nocive asupra mediului, precum si alte pericole(de exemplu
accidentele), prin masurile adoptate in functionarea instalatiei, nu au voie sa apara.
Conform legislatiei pentru protectia mediului:
- Titularul activitatii are obligatia de a respecta recomandarile acordului si autorizatiei de
mediu, de a imbunatatii performantele tehnologice pentru reducerea emisiilor, de a nu pune in
exploatare instalatiile a caror emisii depasesc limitele stabilite prin actele de reglementare si a lua toate
masurile necesare pentru a preveni producerea accidentelor si a limita consecintele acestora asupra
sanatatii populatiei, angajatilor, precum si de a limita impactul produs asupra factorilor de mediu.
Analiza proiectului s-a facut tinand seama de prevederea urmatoarelor documente de referinta:
- Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile in Industria
Prelucratoare a Metalelor �eferoase;
© H&S ECO CONSULT 2011 8
- Documentul de Referinta privind Principiile Generale de Monitorizare (MO�);
- Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile in Emisiile de la
Stocare (ESB).
Activitatea propusa se incadreaza in lista proiectelor din:
- Anexa nr. 1 la H.G. 445/2009 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului
asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private,
punctul 4.b: „Instalatii destinate producerii metalelor brute neferoase din minereuri,
concentrate din minereu sau materii prime secundare prin procese metalurgice, chimice sau
electrolitice”
- Anexa nr. 2 la H.G. 445/2009 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului
asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private,
punctul 4: Producerea si prelucrarea metalelor:
d). ”Instalatii pentru topirea, inclusiv alierea metalelor neferoase, cu exceptia metalelor
pretioase, inclusiv a produselor recuperate (rafinare, turnare in forme etc.)”.
si punctul 13.a) „Orice modificari sau extinderi, altele decat cele prevazute la pct. 22 din anexa
nr. 1, ale proiectelor prevazute in anexa nr. 1 sau in prezenta anexa, deja autorizate, executate
sau in curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului.”
Prin proiect se propune extinderea liniei tehnologice existente, activitate care se desfasoara in cadrul
unei instalatii ce intra sub incidenta OUG nr. 152/2005, aprobata prin Legea nr. 84/2006, privind
prevenirea si controlul integrat al poluarii, conform Anexei 1, punctul 2.5., lit. b) – „Topirea
materialelor neferoase, inclusiv a aliajelor si a produselor recuperate (rafinare, turnare etc.) cu o
capacitate mai mare de 4 t/zi pentru plumb si cadmiu, ori 20 t/zi pentru toate celelalte metale.”
Prezentul studiu abordeaza in principal impactul produs de aceasta etapa tehnologica, proiectul
propunand o linie tehnologica noua cu capacitate productie de 46 tone lingouri de Pb pe zi si 1,2 tone
lingouri Zinc, legata in flux tehnologic cu instalatia autorizata (AIM nr. 45 din 07.02.2011), a carei
capacitate existenta se modifica prin scoaterea din functiune si modificarea destinatiei capacitatilor de
productie pentru aluminiu, cupru si bronz. Se abordeaza si interferenta cu zonele functionale existente,
functie de natura modificarilor si de incadrarea lor potrivit legislatiei in domeniul evaluarii impactului
asupra mediului.
© H&S ECO CONSULT 2011 9
Prezentul studiu va adopta valorile limita preliminare la emisie pentru poluantii emisi in aer, tinand
seama de:
- prevederile BAT,
- caracteristicile instalatiei,
- amplasarea geografica,
- conditii locale,
- legislatia specifica, obligatorie la nivel national.
Cu aceste valori limita preliminate se va realiza studiul de dispersie a poluantilor si se vor compara
rezultatele la emisie cu standardele de calitate a mediului, respectiv Ordinul nr.592/2002.
Nivelele de consum si de emisie asociate BAT- urilor trebuie intelese tinand seama de anumite conditii
specificate de referinta (ex. perioada de mediere).
Cand consumurile si emisiile nu pot fi evitate, documentul de referinta mentioneaza ca BAT este a
reduce impactul asupra mediului prin aplicarea celor mai bune tehnici de operare.
© H&S ECO CONSULT 2011 10
2. I�FORMATII GE�ERALE
2.1. Titularul si denumirea proiectului
Denumirea proiectului:
“Marire capacitate topire-turnare plumb de la 3.6 tone pe zi la 46 tone pe zi prin recuperarea
plumbului din baterii si acumulatori uzati si alte deseuri cu plumb” in vederea determinarii
impactului asupra mediului si incadrarii proiectului in standardele europene.
Beneficiarul/titularul a investitiei este:
Titularul si beneficiarul investitiei este S.C. ROLECO RECYCLI�G S.A., Str. Negoiu, nr. 1,
municipiul Fagaras, judetul Brasov, tel: 0372-728900, fax: 0372-872993, e-mail: [email protected].
Societatea Comerciala S.C. ROLECO RECYCLING S.A.este inregistrata la ORC jud. Brsov sub nr.
J08/1965/2009, cod fiscal (RO) 26307930.
Codificare CAE� al activitatii principale conform datelor din Certificatul Constatator:
→ Cod CAEN 3832 – Recuperarea materialelor reciclabile sortate
Activitati secundare:
→ 2443 – Productia plumbului, zincului si cositorului.
→ 2445 – Productia altor metale neferoase
→ 2453 – Turnarea metalelor neferoase usoare
→ 2454 – Turnarea altor metale neferoase
→ 3811 – Colectarea deseurilor nepericuloase
→ 3812 – Colectarea deseurilor periculoase
→ 3821 – Tratarea si eliminarea deseurilor nepericuloase
→ 3822 – Tratarea si eliminarea deseurilor periculoase
→ 4677 – Comert cu ridicata al deseurilor si resturilor
→ 5210 – Depozitari
Conform anexei 3 din ordinul 1144/2002 activitatea se incadreaza in:
Cod NOSE-P: 104.12 - Producerea primara si secundara a metalelor sau instalatii de sinterizare
105.12 - Procese caracteristice in prelucrarea metalelor si productia metalelor
(industria metalurgica)
Cod SNAP: 0303 - Producerea primara si secundara a metalelor sau instalatii de sinterizare
0403 - Procese caracteristice in prelucrarea metalelor si productia metalelor
(industria metalurgica)
© H&S ECO CONSULT 2011 11
2.2. Elaboratorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al
raportului la acest studiu
� S.C. H&S ECO CO�SULT S.R.L. Sibiu ,
adresa: Str. Piata Mare, nr. 16, 550163 – Sibiu;
tel./fax.: 0269-232439;
Persoana juridica inregistrata in REGISTRUL �ATIO�AL AL ELABORATORILOR
DE STUDII PE�TRU PROTECTIA MEDIULUI, pozitia 53, pentru tipurile de studii
pentru protectia mediului: RM, RIM,BM, RA, RS., EA.
2.3. Date caracteristice ale amplasamentului obiectivului
2.3.1. Amplasamentul obiectivului
Investitia “Marire capacitate topire-turnare plumb de la 3,6 tone pe zi la 46 tone pe zi prin
recuperarea plumbului din baterii si acumulatori uzati si alte deseuri de plumb”, care face
obiectul prezentului studiu, este prevazuta sa fie amplasata in incinta industriala situata in Fagaras,
platforma industriala UPRUC, str.Negoiu nr.1, judetul Brasov si are ca finalitate marirea capacitatii de
prelucrare a plumbului, si scoterea din functiune a capacitatilor de prelucrare bronz, cupru si aluminiu.
Acest proiect reprezinta o extindere a liniei de productie existente, cu adoptarea unor solutii
tehnologice moderne, care respecta cerintele celor mai bune tehnici in domeniu.
Activitatea de recuperarea a metalelor neferoase prin topire-turnare a deseurilor de plumb si zinc, care
face obiectul prezentei documentatii, se desfasoara in cadrul unor hale situate pe platforma industriala
UPRUC din localitatea Fagaras, judetul Brasov.
Adresa unitatii:
- Fagaras, pe str. Negoiu, nr. 1, cod postal 505200, judetul Brasov;
- Tel./fax: 0268 216126;
- Director ec. Mahmut Umit Turk;
- Persoana de contact - resp. protectia mediului: d-na ing. Petronela Manta.
Activitatea se desfasoara in doua hale industriale realizate pe structura de beton armat prefabricat,
stalpi din beton armat cu fundatii tip pahar, inchidere cu zidarie din caramida, invelitoare din elemente
prefabricate termo si hidroizolanta.
Suprafata totala ocupata este de 3504 m2 si este compusa din:
o nr.topo – 2971/1/208 – atelier topire-turnare metale neferoase si atelier dezmembrare baterii si
acumulatori uzati – suprafata 1008 mp;
o nr.topo – 100032-C1–U3 – hala depozitare materii prime si acumulatori uzati – suprafata 1696
mp;
o nr. topo – 2971/1/203/2 – hala sistem filtrare noxe – suprafata 220 mp;
o nr.topo – 2971/1/207 - platforma betonata – suprafata 580 mp.
© H&S ECO CONSULT 2011 12
In vecinatatea instalatiei studiate se desfasoara urmatoarele tipuri de activitati:
� Sud-Vest: S.C. CERASIL S.A. Oradea – Fabrica de Frita Fagaras;
� Vest: S.C. UPRUC TAP S.R.L. – Turnatorie metale,fonta si otel;
� Sud-vest/alipit halei depozitare: S.C. F-Metal S.R.L. - Turnatorie metale,fonta si otel;
� Sud: S.C. UPRUC POL S.A. – productie STICLOPLAST;
� Sud: S.C. BERG BANAT S.R.L. – zincare termica.
Teritoriul administrativ al platformei UPRUC se invecineaza:
→ la nord cu cartierele si gara CFR a orasului Fagaras
→ la sud - est cu teritoriul comunei Rausor,
→ la sud – vest - platforma fostului combinat chimic Fagaras pe care se afla amplasate
societatile: S.C. NITROPOROS S.R.L., Fabrica de Pulberi S.A., UPS Fagaras, Nitramonia
Fagaras, complexul NITROPARC,
Platforma societatii este amplasata in pe malul stang al raului Olt, la cca.2 km sud de acesta, la
interfluviul paraurilor Fagarasel (Berivoi) si Sebes.
Accesul in incinta amplasamentului se face direct din str. Negoiu, prin poarta de acces si drumurile de
circulatie din incinta platformei.
Coordonatele geografice de amplasare sunt urmatoarele:
- 45°49’44,56’’ latitudine nordica;
- 24°59’41,37’’ longitudine estica;
2.3.2. Oportunitatea investitiei
Oportunitatea realizarii obiectivului de investitii rezulta din urmatoarele considerente principale:
- capacitatile de reciclare ale pietei actuale nu acopera necesarul de colectare a deseuriloe specifice;
- cerintele de calitate si cantitate impuse de piata de desfacere;
- necesitatea alinierii la cerintele impuse de legislatia europeana privind protectia mediului si a
muncii, in urma aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007 (prin transpunerea in
legislatia romanesca a Directivelor UE privind protectia mediului si a muncii);
- respectarea cerintelor BAT (celor mai bune tehnici disponibile existente pe plan european)
specificate in BREF – NFM („Reference Document on Best Available Techniques in the Non
Ferrous Metals Processing Industry”) in ceea ce priveste:
• recuperarea eficienta a unei fractii cat mai mari din materialul supus reciclarii;
• inlaturarea eficienta a agentilor poluanti pentru aer;
• prevenirea generarii, minimizarea si refolosirea reziduurilor/deseurilor de fiecare
data cand este posibil;
• recircularea apelor de racire si a apelor reziduale in cadrul proceselor.
- respectarea obligativitatilor referitoare la incadrarea in limitele maxime admise de legislatia de
mediu in vigoare, privind descarcarile de ape uzate in emisari (receptori) si respectiv in
canalizarile orasenesti existente;
- asigurarea respectarii obligativitatilor referitoare la cerintele privind incadrarea in valorile limita
prevazute in documentul de referinta si pentru procesul de obtinere a agentului termic, cele din
Ordinul MAPPM Nr. 462/1993 – pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei
si Normele metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse
stationare, precum si pragurile de alerta si interventie conform Ordinului MAPPM 756 / 1997.
© H&S ECO CONSULT 2011 13
2.4. Descrierea proiectului
2.4.1. Situatia existenta
Societatea detine Certificatul de urbanism nr.18 din 02.02.2011 emis de Primaria Municipiului
Fagaras, in care se specifica urmatoarele:
1) Regimul juridic:
Imobil situat in intravilanul municipiului.
B.12.1.,B.5.B.3.; dreptul de proprietate dobandit prin conventie, cota actuala 1/1, act notarial
1340/09.07.2010, 7623/12.07.2010, 7624/12.07.2010, 12587/21.12.2009, 12586/21.12.2009.
Dreptul de servitute de trecere cu piciorul, orice mijloc auto si hipo, in favoarea imobilelor
inscrise in CF-uri.
2) Regimul economic
Folosinta actuala: constructii specifice activitatii.
3) Regimul tehnic
Imobilul in suprafata de 1008+1696+220+580 edificat cu hala curatatorie, hala depozitare
materiale, hala turnatorie fonta inox si platforma betonata.
Exista dotari tehnico-edilitare in zona.
Imobilul situat in UTR 52-zona industriala.
Se va dota cu 2 cuptoare rotative.
Capacitatea de productie actuala este de 3,6 tone/zi pentru plumb si 6,4 t/zi pentru alte metale
neferoase, structurata astfel:
o aluminiu - 3.6 tone/zi - cuptor rotativ 1.8 tone/sarja
o cupru - 0.8 tone/zi - cuptor cu creuzet 0.4 tone/sarja
o bronz - 0.8 tone/zi - cuptor cu creuzet 0.4 tone/sarja
o zinc - 1.2 tone/zi - cuptor cu creuzet 0.4 tone/sarja
o plumb - 3.6 tone/zi - cuptor cu creuzet 0.4 tone/sarja
Activitatea se desfasoara in doua hale industriale realizate pe structura de beton armat prefabricat,
stalpi din beton armat cu fundatii tip pahar, inchidere cu zidarie din caramida, invelitoare din elemente
prefabricate termo si hidroizolanta.
Suprafata totala ocupata este de 3504 m2 si este compusa din:
o nr.topo – 2971/1/208 – atelier topire-turnare metale neferoase si atelier dezmembrare baterii si
acumulatori uzati – suprafata 1008 mp;
o nr.topo – 100032-C1–U3 – hala depozitare materii prime si acumulatori uzati – suprafata 1696
mp;
o nr. topo – 2971/1/203/2 – hala sistem filtrare noxe – suprafata 220 mp;
o nr.topo – 2971/1/207 - platforma betonata – suprafata 580 mp.
© H&S ECO CONSULT 2011 14
Sectia de topire-turnare metale neferoase este amenajata in hala de 1008 mp si este echipata cu 5
cuptoare, din care 4 basculante/cu creuzet (Cu, Pb, Zn, Bronz) si unul rotativ (Al), avand urmatoarele
caracteristici constructive:
- aluminiu: cuptor rotativ de 2 tone, capacitate utila – 1,8 tone; durata unei sarje: 10 ore topire + 2
ore turnare = 12 ore; nr.maxim sarje/zi = 24/12 = 2 sarje, cantitate topita zilnic = 2 sarje x 1,8
tone = 3,6 tone/zi;
- cupru: cuptor rotativ de 0,5 tone, capacitate utila – 0,4 tone; durata unei sarje: 11 ore topire + 1
ore turnare = 12 ore; nr.maxim sarje/zi = 24/12 = 2 sarje, cantitate topita zilnic = 2 sarje x 0,4
tone = 0,8 tone/zi;
- bronz: cuptor rotativ de 0,5 tone, capacitate utila – 0,4 tone; durata unei sarje: 11 ore topire + 1
ore turnare = 12 ore; nr.maxim sarje/zi = 24/12 = 2 sarje, cantitate topita zilnic = 2 sarje x 0,4
tone = 0,8 tone/zi;
- plumb: cuptor rotativ de 0,5 tone, capacitate utila – 0,4 tone; durata unei sarje: 6 ore topire + 2
ore turnare = 8 ore; nr.maxim sarje/zi = 24/8 *3 = 9 sarje, cantitate topita zilnic = 9 sarje x 0,4
tone = 3,6 tone/zi;
- zinc: cuptor rotativ de 2 tone, capacitate utila – 1,8 tone; durata unei sarje: 10 ore topire + 2 ore
turnare = 12 ore; nr.maxim sarje/zi = 24/12 = 2 sarje, cantitate topita zilnic = 2 sarje x 1,8 tone =
3,6 tone/zi;
Acte de reglementare detinute: - Autorizatie de gospodarire a apelor nr. 153/25.11.2010 emisa de S.G.A. Brasov;
- Autorizatie de mediu nr.45/07.02.2011 emisa de A.P.M. Brasov.
2.4.2. Descrierea lucrarilor proiectate
Structura constructiva: S.C. ROLECO RECYCLING S.A., detine in intravilanul localitatii Fagaras, in incinta fostei platforme
industriale UPRUC, un teren in suprafata totala este de 3504 m2, denumita generic
hala Turnatorie T3,
cu urmatoarele compartimente:
• atelier pentru tratarea bateriilor si acumulatorilor uzati - 324 m2 (in care este inclus
si spatiu special amenajat destinat depozitarii deseurilor rezultate in urma tratarii
bateriilor si acumulatorilor – 114 m2);
• atelier de topire- turnare (in care este incorporat biroul administrativ) - 684 m2
;
• spatiu depozitare materie prima (deseuri metalice neferoase) – 1696 m2;
• spatiu instalatii desprafuire – 220 mp;
• platforma betonata – 580 mp.
Suprafata totala ocupata este compusa din:
o nr.topo – 2971/1/208 – atelier topire-turnare metale neferoase si atelier dezmembrare baterii si
acumulatori uzati – suprafata 1008 mp;
o nr.topo – 100032-C1–U3 – hala depozitare materii prime si acumulatori uzati – suprafata 1696
mp;
o nr. topo – 2971/1/203/2 – hala sistem filtrare noxe – suprafata 220 mp;
o nr.topo – 2971/1/207 - platforma betonata – suprafata 580 mp.
© H&S ECO CONSULT 2011 15
Societatea este proprietarul spatiilor de productie in baza urmatoarelor documente:
Contractul de vanzare-cumparare si incheiere de autentificare nr. 1340 / 09.07.2010, incheiate
cu S.C. F-Metal S.R.L. Fagaras pentru:
- CF 100053 nr.topo 2971/1/208 – hala curatatorie si teren in suprafata de 1008 mp;
- CF 100032-C1-U3 nr.cadastral 100032-C1-U3 – hala depozitare materiale in suprafata
utila de 1696 mp si cota 1693/3665 parti elemente de uz comun inscrise in CF 100032;
Contractul de vanzare-cumparare si incheiere de autentificare nr. 2472 / 29.10.2010, incheiate
cu S.C. F-Metal S.R.L. Fagaras pentru:
- CF 101414 nr.topo 2971/1/220 – post trafo si teren in suprafata de 32 mp;
Conventie / intabulare act notarial nr.2121/16.10.2009 pentru platform betonata de 580 mp, nr.
topo 2971/1/207 si hala de 220 mp nr. topo 2971/1/203/2;
Dotari tehnice constructive prevazute in noul proiect:
� Atelier topire-turnare metale neferoase (plumb si zinc): Face parte din cladirea cu numar topo 2971/1/208 cu suprafata de 1008 mp. Din aceasta suprafata, 684
mp sunt destinati operatiei de topire-turnare.
In acest atelier vor fi montate urmatoarele utilaje:
o cuptor basculant cu creuzet cu capacitatea de 1 tona/sarja destinat topirii bornelor din
plumb.
o cuptor basculant cu creuzet metalic cu capacitatea de 0.4 tone/sarja destinat topirii
deseurilor de zinc.
o cuptor rotativ cu capacitatea de 3 tone/sarja pentru topit paste sulfatate si oxidate din
plumb.
o doua cuptoare rotative cu capacitatea de 8 tone/sarja destinate topirii pastelor sulfatate si
oxidate din plumb.
o monogrinda cu comanda de la sol cu sarcina de 3.2 tf.
o lingotiere cu capacitate de 1 tona, destinate turnarii plumbului si cu capacitatea de 0.1 tone
pentru turnarea zincului.
o transportoare cu snec destinate incaracarii cuptoarelor rotative.
o hote pentru aspiratia gazelor la toate cele cinci cuptoare.
Intreaga suprafata a acestui atelier este betonata.
Materialele rezultate in atelierul de dezmembrare baterii sunt aduse in atelierul de topire in cuve
metalice cu stivutorul.
Incarcarea cuptoarelor basculante se face manual, iar a cuptorelor rotative cu ajutorul unor
transportoare cu snec.
� Atelier dezmembrare baterii si acumulatori uzati: Face parte din cladirea cu numar topo 2971/1/208 cu suprafata de 1008 mp. Din aceasta suprafata, 324
mp sunt destinati operatiilor de dezmembrare baterii si acumulatori uzati si spalarii deseurilor de
polipropilena din carcase.
In acest atelier sunt instalate urmatoarele utilaje:
o sase masini cu banda orizontala pentru taiat capace baterii.
o doua masini pneumatice pentru extras borne
© H&S ECO CONSULT 2011 16
o doua cuve din material inoxidabil pentru spalat carcase polipropilena
o cuve metalice pentru transportat deseurile rezultate in atelierul de topire-turnare.
o monogrinda cu comanda de la sol cu sarcina de 3.2 tf.
o hote de aspiratie a gazelor la fiecare masina de taiat capace.
o canal colector protejat cu caramida antiacida pentru apele acide rezultate.
Masinile de taiat sunt prevazute cu cai de rulare cu role pentru incarcarea si transportul bateriilor la
urmatoarea operatie de golire electrolit.
Suprafata acestui atelier este betonata, iar in zona masinilor de taiat capace si a cuvelor pentru spalat
carcase, suprafata este protejata cu caramida antiacida.
� Hala depozitare materii prime si materiale (si statie de neutralizare) Hala are numarul topo 2971/1/203/2 si o suprafata de 1696 mp.
Aceasta hala este amenajata atat pentru depozitarea si sortarea deseurilor de baterii si acumulatori
aprovizionate, pentru depozitarea deseurilor rezultate cat si pentru statia de neutralizare ape acide.
Pentru depozitarea materialelor sunt amenajate patru halde betonate si protejate cu rasina epoxidica
antiacida cu suprafata de 38 mp fiecare.
Haldele sunt prevazute cu pante de scurgere astfel incit eventualele scurgeri de electrolit sa fie dirijate
catre bazinul stocare ape acide.
Platforma pentru sortarea bateriilor si acumulatorilor are o suprafata de 180 mp.
Platforma este betonata si protejata cu caramida antiacida.
Pentru neutralizarea apelor acide, va fi montata o instalatie de neutralizare, prevazuta cu un vas de
neutralizare cu capacitatea utila de 4 m3. Neutralizarea se face cu lapte de var (solutie de Ca(OH)2
15%). Instalatia este complet automatizata.
Stocarea apelor acide se face intr-un bazin din beton cu cuva metalica pana la inaltimea de 1.5m,
protejat cu rasina epoxidica rezistenta la acid si impermeabila.
Pentru limpezirea si stocarea apelor neutre sunt utilizate trei bazine cu capacitatea de 67.5 m3 betonate
cu cuva metalica pana la inaltimea de 1.5 m, protejate cu rasina antiacide si impermeabila.
Pentru presarea sulfatului de calciu sunt utilizate doua filtre presa amplasate pe o platforma metalica in
primul bazin de limpezire.
Din bazinele de stocare ape neutre apa este recirculata prin intermediul a unei pompe cu capacitatea de
4 m3/ora.
Apa neutra evacuata sau recirculata este continuu monitorizata.
Hala este dotata cu pod rulant cu capacitate de 5 tf.
� Hala sistem filtrare noxe: In hala cu numar topo 2971/1/203/2 cu o suprafata de 220 mp sunt montate instalatiile de filtrare si
spalare gaze.
Instalatia este compusa din:
o doua filtre cu cartuse cu capacitatea de 25000 – 30000/ora m3.
o filtru umed cu capacitatea de 25000 – 30000 m3/ora, prevazut cu baie de apa, duze de apa
pentru spalarea in contracurent a gazelor si separator de picaturi.
o doua ventilatoare legate in parale cu capacitatea de 25000 m3/ora fiecare.
Tot in aceasta hala, intr-o incinta protejata se afla si echipamentul analitic pentru monitorizarea si
© H&S ECO CONSULT 2011 17
inregistrarea emisilor de la cosul de evacuare.
Echipamentul este alcatuit din sonda de prelevare montata pe cosul de evacuare, dispozitiv de
masurare a temperaturii gazelor, pompa, analizor si calculator pentru afisarea si inregistrarea valorilor
masurate.
� Platforma betonata: Pe aceasta platforma cu numar topo 2971/1/207 si o suprafata de 580 mp sunt montate urmatoarele
utilaje:
o bateria de cicloane pentru separarea particulelor mai mari rezultate in procesul tehnologic
o cosul de evacuare a gazelor cu un diametru de Ø1000 mm si inaltimea de 16 m.
o camerele de racire a gazelor de la cele trei cuptoare rotative.
o tubulatura instalatiei de ventilatie.
o sistem de stocare, vaporizare si distributie oxigen lichefiat cu un volum de stocare de 30000
litri (echivalent 22000 Nm3 oxigen gaz).
Tot pe aceasta platforma se face si accesul in incinta atelierelor de topire-turnare si dezmembrare
baterii.
Procesul de recuperarea a plumbului din acumulatori uzati si alte materiale cu plumb este unul
pirometalurgic de reciclare a plumbului din masele active sulfatate si oxidate, rezultate in urma
operatiei de dezmembrare a placilor bateriilor si acumulatorilor cu plumb uzati.
Tot prin process pirometalurgic se recupereaza si zincul din deseurile cu continut de zinc.
Principalele faze ale procesului tehnologic: - Colectarea deseurilor metalice neferoase (plumb, zinc): colectarea, descarcarea, receptia
(cantarire), sortare, stocare si depozitare temporara pe grupe de deseuri;
- Tratarea bateriilor si acumulatorilor uzati: depozitarea in spatiu special amenajat, sortarea,
transportul in altelierul de taiere, demonatrea busoanelor, golirea electrolitului, taierea
capacelor, golirea continutului, dezmemebrarea bornelor prin presare, sortarea materialelor
pentru topire si valorificarea prin maruntire a deseurilor de mase plastice, spalarea carcaselor,
depozitarea in saci a deseurilor maruntite;
- Turnarea sub forma de lingouri a deseurilor de Pb si Zn: pregatirea sarjei pentru elaborare,
trunarea metalului in lingotiere, marcarea lingourilor, stivuirea si depozitarea temporara in
atelierul de turnatorie;
- Comercializarea metalelor recuperate la terti.
CAPACITATEA DE PRODUCTIE �OU PROIECTATA
Proiectul propune marirea capacitatii de topire-turnare plumb de la 3.6 tone lingouri de plumb pe zi,
capacitate existenta pentru care ROLECO RECYCLING detine autorizatie de mediu, la 46 tone
lingouri plumb pe zi si pastrarea capacitatii de turnare a zincului de 1.2 tone/zi.
CALCULUL capacitatii de productie:
PLUMB o cuptor rotativ pentru topit Pb capacitate - 8 tone/sarja, 2 buc.; durata sarja – 12 h; nr. sarje/zi –
2; cantitate topita – 2 bucati x 2 sarje/zi x 8 tona/sarja = 32 tone/zi;
© H&S ECO CONSULT 2011 18
o cuptor rotativ pentru topit Pb capacitate 3 tone/sarja - 1 buc; durata sarja –8 h; nr. sarje/zi – 3;
cantitate topita – 3 sarje/zi x 3 tona/sarja = 9 tone/zi;
o cuptor cu creuzet pentru topit Pb capacitate - 1 tona/sarja, 1 buc.; durata sarja – 4,8 h; nr.
sarje/zi – 5; cantitate topita – 5 sarje/zi x 1 tona/sarja = 5 tone/zi;
total = 32 + 9 + 5 = 46 tone Pb/zi
ZI�C o cuptor cu creuzet pentru topit Zn capacitate 0,4 tona/sarja - 1 buc.; durata sarja –8 h; nr. sarje/zi
– 3; cantitate topita – 3 sarje/zi x 0,4 tona/sarja = 1,2 tone/zi;
Activitatile de topire Cupru, Bronz si Aluminiu se vor elimina din productie si in acest sens se vor
dezafecta urmatoarele capacitati:
o cuptor rotativ pentru topit Al capacitate 1.8 tone/sarja - 1 buc
o cuptor cu creuzet pentru topit Bz capacitate 0.4 tone/sarja - 1 buc
o cuptor cu creuzet pentru topit Cu capacitate 0.4 tone/sarja - 1 buc
Cele doua cuptoare basculante cu capacitatea de 0.8 tone destinate topirii cuprului si bronzului vor fi
demontate si depozitate, ramanand ca rezerva pentru suplimentarea in timp a capacitatilor pentru
cuptoarele de topit borne plumb si zinc.
Cele doua cuptoare basculante pentru cupru si bronz nu au fundatie, ele fiind fixate pe pardoseala din
beton cu conexpanduri, demontarea lor fiind o activitate simpla tehnic.
Cuptorul rotativ destinat topirii aluminiului va fi folosit in continuare pentru topirea plumbului.
BILA�TUL de materiale al instalatiei pentru recuperarea PLUMBULUI
O baterie de 12V 44 Ah ... 210 Ah este este compusa din:
Componente cu continut de Plumb 77%
Componente Polipropilena 6%
Componente PVC 1%
Carcase ebonita 1%
Acid sulfuric 15%
Plumbul se gaseste in componenta unui acumulator sub forma de Pb (borne, punti, grile) si sub forma
de PbSO4 si PbO (PbO2) in pasta.
Cele 77% componente sunt repartizate astfel:
Borne, punti, grile Pb 44%
PbSO4 34%
PbO (PbO2) 22%
Din cele prezentate mai sus rezulta ca in urma dezmembrarii bateriilor si acumulatorilor plumb – acid
rezulta componentele prezentate in tabelul.
© H&S ECO CONSULT 2011 19
Denumire Procent
Borne, punti, grile Pb 34%
PbSO4 26%
PbO (PbO2) 17%
Componente PP 6%
Componente PVC 1%
Carcase ebonita 1%
Acid sulfuric 15%
Randamentul recuperarii plumbului din pastele sulfatate si oxidate este de aproximativ 85%.
Rezulta ca din fractia totala de plumb a unui acumulator se va obtine:
77 x 85/100 = 65.45 % plumb.
In continuare se va lua in calcul un indice global minim de recuperare de 65%.
Pornind de la capacitatea maxima lunara de 1000 tone lingou Pb si un program de lucru in medie de 22
zile pe luna, rezulta o capacitate zilnica de 46 tone lingou plumb.
Pentru obtinerea acestei cantitati de 46 t/zi lingou de plumb, va fi necesar sa se dezmembreze:
65 tone 100 tone
46 tone X tone
X = 46 x 100/65 = 70.77 tone acumulatori.
Se va lua in calcul cantitatea de 71 tone acumulatori dezmembrati pe zi.
Din 71 tone acumulatori, vor rezulta urmatoarele cantitati de materiale care vor fi supuse in continuare
procesarii:
Denumire Procent Tone/zi
Borne, punti, grile Pb 34% 24.14
PbSO4 26% 18.46
PbO (PbO2) 17% 12.07
Componente PP 6% 4.26
Componente PVC 1% 0.71
Carcase ebonita 1% 0.71
Acid sulfuric 15% 10.65
TOTAL 100% 71.00
© H&S ECO CONSULT 2011 20
Dotarea cu utilaje
Pentru procesarea tuturor cantitatilor de materiale rezultate in urma dezmembrarii, instalatia propusa in
proiect va cuprinde urmatoarele utilaje:
o cuptor rotativ pentru topit Pb capacitate 8 tone/sarja - 2 buc
o cuptor rotativ pentru topit Pb capacitate 3 tone/sarja - 1 buc
o cuptor cu creuzet pentru topit Pb capacitate 1 tona/sarja - 1 buc
o cuptor cu creuzet pentru topit Zn capacitate 0.4 tona/sarja - 1 buc
o masini cu banda pentru taiat capace baterii - 6 buc
o masini extras borne - 2 buc
o hidrociclon - 1 buc
o filtru cu cartuse - 2 buc
o filtru umed - 1 buc
o instalatie de neutralizare automatizata - 1 buc
o instalatie monitorizare aer - 1 buc
o pH-metru automat pentru monitorizare apa - 3 buc
o Moara de macinat deseuri de polipropilena/ebonite - 1 buc;
o Oalele de turnare/lingotiere - 2 buc.
Organizarea de santier
Pentru executarea in conditii optime a lucrarilor de executie si pentru a nu perturba activitatea
productiva care se desfasoara pe platforma industriala, societatea de constructii - montaj care va
contracta cu beneficiarul lucrarile, isi va desfasura activitatea in anumite zone din incinta platformei,
bine delimitate.
Pentru organizarea de santier se vor utiliza facilitatile oferite de cladirile existente apartinand incintei
industriale existente.
Vor fi prevazute zone pentru depozitarea materialelor de constructie, precum si zone destinate
descarcarii si depozitarii temporare a utilajelor care urmeaza a fi montate in hala industriala.
Societatea de constructii-montaj isi va amenaja locatii provizorii pentru vestiare, magazii de
depozitare a sculelor si a utilajelor de mica mecanizare, magazii pentru obiecte de inventar, ateliere
pentru mici reparatii la utilajele de constructii, etc.
Pentru asigurarea coordonarii lucrarilor de executie se va amenaja si un birou pentru conducerea
tehnica a santierului.
Zona de baza pentru lucrarile de executie si depozitarea materialelor va fi delimitata cu panouri
pentru organizare de santier sau imprejmuita. Tot aici se va amenaja o platforma pentru
mijloacele de transport si utilajele de constructii din dotare.
Demontare/ dezafectare/inchidere
La incetarea perioadei de functionare se va urmari realizarea studiilor si obtinerea actelor legale cerute
la legislatia in vigoare pentru incetarea activitatii si dezafectarea instalatiei.
Dezafectarea se va realiza urmarind urmatoarele etape:
- eliminarea tuturor deseurilor solide si lichide de pe amplasament, functie de codul lor, la unitati
autorizate;
© H&S ECO CONSULT 2011 21
- golirea conductelor si a rezervoarelor, dupa caz spalarea lor;
- demontarea utilajelor si a instalatiilor, prin firme autorizate;
- reutilizarea utilajelor in instalatii similare, valorificarea fierului vechi si a metalelor neferoase;
- demolarea constructiilor, colectarea, valorificarea materialelor refolosibile, eliminarea
deseurilor prin valorificare termica sau depozitarea lor, dupa caz in depozite autorizate;
Postinchidere
In conformitate cu prevederile legale se va realiza monitorizarea calitatii solului in zona de
amplasament si dupa caz se vor respecta obligatiile privind refacerea calitatii solului in zona de
amplasament a instalatiei.
2.4.3. Durata etapei de functionare
Dotare personal: La unitate vor lucra un numar de 65 de angajati,
Programul de lucru: se va lucra in 3 schimburi, 8 ore/schimb (iar un schimb este asigurat pentru
perioade de liber, concediu medical etc.), cca. 250 zile/an.
2.5. Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice
Productia Resursele folisite in scopul asigurarii productiei
Denumirea Cantitatea
anuala
Denumirea Cantitatea
zilnica/anuala
Furnizor �umar contract
furnizare
Recuperarea
bateriilor si
acumulatorilor
uzati cu plumb si
a altor materiale
cu plumb;
Recuperarea
deseurilor cu zinc
46 t/zi;
12144 t/an
1,2 t/zi;
316,8 t/an
Gaze naturale 8264 Nm3/zi;
2181696 Nm3/an
S.C GDF Suez S.A.
– sucursala Brasov
3005230905/04.02.2010
Energie
electrica
1500 kWh;
396000 kWh
S.C. ICCO Energ
S.R.L. Brasov
205/19.05.2010
Apa 30,775 mc/zi;
7693,75 mc/an
S.C. Apa Canal S.A.
Sibiu - sucursala
exploatare Fagaras –
ptr. apa potabila
S.C. F-Metal S.R.L.
Fagaras- ptr.apa
tehnologica si
canalizari
1556/10.06.2010;
39/29.06.2010
Oxigen tehnic 15598 Nm3/zi;
4117872 Nm3/an
S.C. Linde Gaz
Romania S.A.
-
Aer comprimat 9075 Nm3/zi;
2395800Nm3/an
Sursa proprie -
ALIME�TAREA CU E�ERGIE ELECTRICA
Alimentarea cu energie electrica se va realiza, ca subconsumator industrial, in baza contractului de
furnizare a energiei electrice nr.205/19.05.2010 incheiat cu S.C. ICCO Energ S.R.L.Brasov.
Alimentarea instalatiei se face din PT 6 existent in vecinatatea halei. Puterea electrica a instalata este
Pi = 390 kW.
© H&S ECO CONSULT 2011 22
ALIME�TAREA CU GAZ META�
Se va face in baza contractului de furnizare a gazelor naturale nr. 3005230905 din 04.02.2010 incheiat
cu S.C. GDF SUEZ Energie Romania S.A..
Racordarea la reteaua de gaz se face din statia de reglare masura printr-o conducta din otel cu
Dn=80mm cu lungimea de 430m.
Alimentarea cu gaze naturale a receptorilor din instalatiile tehnologice si de incalzire se face din
instalatia exterioara de utilizare Ø 4”, de presiune redusa, fabricata din otel si pozata suprateran pe
estacadele existente pe platforma UPRUC. Postul de reglare de incinta este echipat cu 3 regulatoare de
presiune RTG320. Masurarea consumului de gaze naturale se realizeaza printr-un contor tip G150.
Instalatia de utilizare din incinta societatii a fost realizata functie de amplasarea receptorilor, de
cerintele parametrilor procesului tehnologic si al producatorilor de utliaje, cu respectarea prevederilor
NTPESAGN/2004. Presiunea pe retea este de 0.553 bari.Consumul zilnic de gaz metan este de
8264Nm3.
Functie de parametrii necesari la arzatoare, fiecare utilaj consumator de gaz metan este prevazut in
instalatia de utlizare cu dispozitive automate de control, reglare si semnalizare care antreneaza automat
inchiderea alimentarii cu gaze naturale la stingerea accidentala a flacarii, a lipsei gazului natural, a
aerului de combustie sau a curentului electric. Aceste dispozitive fac parte din echipamentul
receptorului de gaz.
Pentru cele trei cuptoare rotative pentru arderea gazului metan se va folosi oxigen tehnic aflat intr-un
stocator cu volumul util de 22000 Nm3 si presiunea maxima admisibila de 18 bari.
Gazul metan si oxigenul intra intr-un sistem de reglare a presiunii si debitelor cu urmatoarele
functiuni:
o regleaza presiunile de oxigen si gaz metan
o regleaza debitele de oxigen si gaz metan
o contorizeaza consumurile de oxigen si gaz metan
o are trei trepte de putere arzator: flacara pilot, flacara neutra si flacara de putere reducatoare.
Folosirea acestui sistem duce la:
o reducerea substantiala a consumului de gaz metan
o cresterea productivitatii prin reducerea timpului de topire
o cresterea gradului de recuperare pe tona de deseu
o scaderea volumului de gaze arse
o scaderea cu peste 98% a nivelui de oxizi de azot emisi in atmosfera
o scaderea consumului de energie electrica prin eliminarea suflantelor de aer.
ALIME�TAREA CU E�ERGIE TERMICA
Asigurarea energiei termice pentru grupul administrativ se face cu o centrala termica cu o capacitate
nominala maxima de 20 kW, ce functioneaza cu gaz metan.
ALIME�TAREA CU AER COMPRIMAT Aerul comprimat va fi produs in incinta societatii prin achizitionarea a doua compresoare.
© H&S ECO CONSULT 2011 23
ALIME�TAREA CU APA
Acte de reglementare valabile: Autorizatie GA nr. 153/25.11.2010 eliberata de SGA Brasov.
Contracte:
- Apa potabila si canalizare menajera contract nr. 1556/10.06.2010 incheiat cu S.C. Apa
Canal S.A. Sibiu - sucursala exploatare Fagaras;
- Apa tehnologica – puturi forate - Contract incheiat cu S.C. F-Metal S.R.L.
nr.39/29.06.2010.;
Alimentare cu apa potabila Sursa: reteaua de apa potabila a municipiului Fagaras, conform contract nr. 1556/10.06.2010 incheiat
cu S.C. Apa Canal S.A. Sibiu- sucursala exploatare Fagaras.
Instalatii de captare:Bransament la reteaua de alimentare cu apa a orasului, prin conducta de PEHD cu
Dn 40mm si lungimea de 140 m, din camin prevazut cu apometru.
La intrarea pe platforma in caminul de bransare exista un contor Zenner Dn 50 si Q = 50 mc/h.
Instalatii tratare: nu este cazul – apa din reteaua orasului este potabila.
Instalatii de aductiune: conducte metalice cu Dn 50 mm si L = 500 m pentru distributia la sectii.
Retea de distributie interna: retea de conducte de 1”, ¾”, ½”.
Alimentare cu apa tehnologica - Contract incheiat cu S.C. F-Metal S.R.L. nr.39/29.06.2010.
Sursa: subterana – gospodarie proprie de apa cu 2 puturi cu H = 10 m fiecare, care comunica intre ele;
Puturile sunt echipate cu grup de pompare compus din:
- electropompa tip PCN 32-200 cu Q = 25 mc/h, H = 35 mCA, P = 7 kW, n = 3000 rot/min;
- electropompa tip PCN 50-200 cu Q = 30 mc/h, H = 35 mCA, P = 11 kW, n = 3000 rot/min.
Instalatii de tratare: apa tehnologica nu este tratata. Are loc o decantare a impuritatilor si materiilor in
suspensie, in rezervoarele de inmagazinare.
Instalatii de aductiune: aductiune de la statia de pompare se face cu conducta metalica OL Zn cu Dn
90 mm, pana la rezervoarele de inmagazinare .
Instalatii de inmagazinare: un rezervor cu capacitatea de 20 mc si doua rezervoare de 67,5 mc (BAN).
Retea de distributie interna: retea alimentata din capacitatile de inmagazinare, din conducta cu Dn 80
mm si L = 400 m.
In cadrul retelei de distributie este amplasata o instalatie de recirculare a apei, conectata la capacitatile
de inmagazinare si echipata cu o statie de pompare dotata cu doua electropompe 1a+1r de tip PCN 40-
320 cu caracteristicile: Q = 35 mc/h, H = 35 mCA, P = 9 kW, n = 3000 rot/min.
Apa tehnologica este utilizata in urmatoarele operatii:
- Spalare spatii tehnologice de depozitare materii prime si deseuri;
- Spalare spatii tehnologice si deseuri rezultate in procesul de dezmembrare;
- Spalare spatii tehnologice in hala de topire-turnare;
- Asigurarea zestrei de apa la filtrare umeda a gazelor in hidrociclon; spalarea incintei
hidrociclonului si a rezervorului tampon al hidrociclonului la inlocuire zestre de apa depasita
calitativ;
- Preparare lapte de var pentru neutralizare; spalare reactor neutralizare dupa fiecare sarja;
spalare sistem filtru de nisip cuartos si carbune activ; spalarea spatiilor tehnologice din statia de
neutralizare;
© H&S ECO CONSULT 2011 24
- Spalare si umezire spatii exterioare de circulatie.
Apa tehnologica este asigurata din circuitul inchis de recirculare a apei , din care 95% este recirculata
si 5 % este eliminata prin deversare in canalizarea platformei.
Alimentare cu apa pentru stingerea incendiilor
Reteaua de alimentare cu apa pentru stingerea incendiilor este compusa din doua ramuri distincte:
reteaua de hidranti interiori si reteaua de hidranti exteriori.
→ Reteaua de hidranti interiori – este alimentata din sursa de apa tehnologica (cele doua puturi
forate), ca retea separata construita astfel:
- De la grupul de pompare al gospodariei de apa pleaca o conducta cu Dn 80 si L 40 m
pana la rezerva de incendiu (V1);
- Rezerva intangibila de incendiu (V1) – rezervor cilindric vertical din Polstif cu
D = 2,2 m si H = 5m, V = 20 mc;
- Presiunea in retea este asigurata cu pompa centrifuga tip PCN 40-160 cu Q = 20
mc/ora si p = 4,5 bar;
- Dupa rezerva de incendiu (V1) este montata pompa, dupa care reteaua se bifurca in
doua brate astfel: unul cu Dn 65 si L 35 m alimenteaza hidrantul din hala de
depozitare (Hi4); al doilea cu Dn 65 si L 30 m alimenteaza hidrantul din atelierul de
dezmembrare (Hi1); se continua cu conducta Dn 65 si L 18 m si alimenteaza hidrantul
Hi2 si apoi cu Dn 50 si L 18 m si alimenteaza hidrantul Hi3, care acopera atelierul de
topire-turnare.
→ Reteaua de hidranti exteriori – este alimentata din sursa de apa tehnologica, ca retea separata
construita astfel:
- Rezerva intangibila de incendiu – cele doua bazine de stocare ape neutre V = 67,5 mc.
- Presiunea in retea este asigurata cu pompa centrifuga (P1) tip PCN 40-160 cu Q = 20
mc/ora si p = 4,5 bar;
- Dupa rezerva de incendiu este montata pompa, dupa care reteaua se bifurca in doua
brate astfel: unul cu Dn 65 si L 40 m alimenteaza hidrantul din hala de depozitare
(He2); al doilea cu Dn 65 si L 100 m alimenteaza hidrantul din spatiul liber dintre hale
(He1).
S-a estimat urmatorul consum de apa potabila:
Necesarul:
� consum mediu Qmed = 65 x 75 l/zi /1000 = 4,875 mc/zi → 1218,75 mc/an;
� consumul maxim Qmax = 4,875 mc/zi x 1,2 = 5,85 mc/zi → 1462,50 mc/an;
� consum minim Qmin = 3,67 mc/zi → 916,35 mc/an;
� Qor max = 0,406 mc/h → 0,113 l/s;
Cerinta:
� consum mediu Qmed = 6,34 mc/zi → 1584,38 mc/an;
� consumul maxim Qmax = 7,61 mc/zi → 1901,25 mc/an;
� consum minim Qmin = 4,77 mc/zi → 1192,75 mc/an;
© H&S ECO CONSULT 2011 25
S-a estimat urmatorul consum de apa tehnologica si de stingere a incendiilor:
Necesarul:
� consum mediu Qmed = 30,775 m3/zi → 7693,75 mc/an;
� consumul maxim Qmax = 36,93 mc/zi → 9232,50 mc/an;
� consum minim Qmin = 23,14 mc/zi → 5784.77 mc/an;
� Qor max = 1,28 mc/h → 0,36 l/s;
Cerinta (acoperirea a 5 % din necesar):
� consum mediu Qmed = 1,54 mc/zi → 384,69 mc/an;
� consumul maxim Qmax = 1,85 mc/zi → 462,50 mc/an;
� consum minim Qmin = 1,16 mc/zi → 290 mc/an;
EVACUAREA APELOR UZATE
Contracte: - Apa potabila si canalizare menajera contract nr. 1556/10.06.2010 incheiat cu S.C. Apa
Canal S.A. Sibiu - sucursala exploatare Fagaras;
- Contract de prestare servicii de gospodarire a apelor nr. 688/15.06.2010 incheiat cu S.C.
F-Metal S.R.L. Fagaras pentru deversare ape conventional curate, tehnologice epurate,
pluvial si menajere.
APE UZATE ME�AJERE Retea: tuburi de beton cu Dn 200 – 300 mm si L = 700 m, conectata la reteaua unitara ptr. platforma
industriala UPRUC.
Reteaua platformei se descarca in decantorul IMHOFF, cu capacitate de 750 locuitori echivalenti. In
decantorul IMHOFF, prevazut cu doua compartimente separate, apele menajere sunt preepurate printr-
o fermentatie anaeroba, fiind ulterior deversate in canalizarea menajera oraseneasca. Statia de
preepurare functioneaza permanent.
Din decantor apele sunt descarcate in statia de pompare, cu descarcare in reteaua oraseneasca de
canalizare a municipiului Fagaras. Statia de pompare este echipata cu doua electropompe 1a + 1r tip
ACV 100/150 cu Q = 90 mc/h, H = 15 mCA, P = 10 kW, n = 1500 rot/min.
Descarcarea apelor menajere epurate in reteaua oraseneasca se face periodic, la schimbul I, in regim de
40 ore/saptamana si 2000 ore/an. Debitele de ape menajere epurate si evacuate trebuie sa se inscrie in
limitele impuse de acceptul emis de S.C. Apa Canal S.A. – sucursala Fagaras si in autorizatia de
gospodarire a apelor a UPRUC TAP - SDV.
In cadrul unitatii, pe reteaua de canalizare menajera sunt amplasate 10 camine de intersectie si
schimbare de directie
Frecventa de determinare a indicatorilor de calitate ai apelor uzate fecaloid-menajere este cea stabilita
de administratorul statiei de epurare.
APE UZATE TEH�OLOGICE provin din urmatoarele procese:
- De la depozitul de baterii: haldele H1, H2, H3 protejate antiacid sunt prevazute cu pante de
scurgere a fazelor lichide spre rigola de spalare cu drenare in bazinul de colectare electrolit.
© H&S ECO CONSULT 2011 26
Aici pot sa apara scurgeri accidentale de acid din baterii fisurate sau rasturnate in urma unor
manevre gresite. Pentru eliminarea pericolului de poluare cu acid a solului in zona, haldele sunt
prevazute cu pardoseli din beton armat, protejate antiacid cu rasina epoxidica CEILOCOTE
6640 S Ceilcrete.
Pentru directionarea eventualelor scurgeri direct in bazinul de stocare (BS), pardoselile sunt
prevazute cu pante de scurgere, iar in peretii despartitori ai haldelor, la nivelul pardoselii sunt
prevazute deschideri de trecere.
- De la atelierul de dezmembrare: suprafata betonata de 324 mp este protejata antiacid si
prevazuta cu pante de scurgere a fazelor lichide spre rigola de spalare care dirijeaza lichidele spre
bazinul de colectare electrolit.
Rigola de spalare are dimensiunile: 6m x 2m si adancimea de 0,5m de la nivelul pardoselii.
Peretii laterali si fundul acesteia sunt executate din beton armat, protejati cu caramida
antiacida. Fundul rigolei este prevazut cu panta de scurgere spre bazinul de stocare.
In locul in care se face scurgerea este executata o basa de colectare cu dimensiunile de 0.5 x 0.5
x 0.5 m, realizata din beton armat protejat antiacid, are montate sisteme de separare tip site si
filtre pentru retinerea particulelor de polipropilena, polietilena, ebonite si slamul de PbSO4.
Sistemul de filtrare al basei de colectare se curata zilnic astfel: PbSO4 este materie prima la
topire-turnare; materiile solide tip deseuri de material plastic sunt sortate si depozitate
corespunzator.
Bazinul de stocare al sectiei de dezmembrare are dimensiunile de 2,8 x 2,2 x 0,5 m si Vutil = 3
mc.
Apele acide sunt dirijate din basa de colectare spre bazinul de stocare, prin curgere
gravitationala, printr-o conducta de PP formata din doua tronsoane: primul cu Dn 100 mm si L
15,6 m pana la caminul de vizitare; al doilea cu Dn 150 mm si L 4,6 m pana la bazinul de
stocare. Conducta este montata etans. Montajul permite golirea, pana la nivelul basei, unde se
realizeaza si o inchidere hidraulica cu apa de spalare, dupa dilutia acidului ramas in basa.
- De la epurare umeda gaze si aerosoli
Apa de spalare gaze este stocata in bazinul cu capacitate de 5 mc, aferent hidrociclonului si
recirculata in interiorul. La un anumit grad de incarcare si pH = 4,5 – 5, se goleste in rigola care
inconjoara utilajul si care este conectata la bazinul de stocare ape acide, printr-o conducta de
polipropilena cu Dn 150 mm, in lungime de 7,2 m care intra in caminul de vizitare, unde se
intalneste cu apele acide de la zona de depozitare si dezmembrare acumulatori. Rigola (RH) de
scurgere din jurul hidroclonului urmareste un perimetru dreptunghiular exterior, aflat la
distanta de 0,2m si are sectiunea normala de trecere: 0,25m x 0,25m. Fundul si peretii laterali ai
rigolei sunt executate din beton protejat antiacid cu rasina CEILOCOTE 6640 S Ceilcrete.
Bazinul hidrociclonului are montat, in fata racordului de golire, sistemul de separare si filtrare
micronica si moleculara. prevazute cu site si filtre care retin posibilele particulele de
polipropilena, polietilena, ebonita si in special slamul format in bazin care poate sa contina
particule de metale neferoase sau diferite combinatii ale acestora care nu se dizolva in apa.
Dupa golirea apei se demonteaza capacul de vizitare, se spala interiorul bazinului, astfel incat
apele de spalare sa se scurga din acesta numai prin sistemul de filtrare. Apoi se curata filtrele si
materialul rezultat se colecteaza, se usuca natural si se pastreaza in recipient inchis pana in
momentul valorificarii la firma autorizata. Dupa montarea capacului bazinului, acesta se umple
cu apa din reteaua de apa industriala a societatii, sau din cea epurata in instalatie.
© H&S ECO CONSULT 2011 27
- Ape de spalare a spatiilor tehnologice de productie si depozitare.
Bazinul de stocare ape acide - cu capacitate de 67,5 mc, construit din beton armat protejat antiacoid,
perfect etans. Acesta preia toate apele acide colectate pe platforma. Pana la inaltimea de 1.5 m este
cuva metalica protejata cu rasina CEILOCOTE 6640 S Ceilcrete. Pe fundul bazinului, langa peretele
exterior este prevazuta o basa cu dimensiunile de 0,7 x 0,7 x 0,5 m in care se gaseste sorbul cu sita de
protectie si supapa de retinere de pe conducta de aspiratie, Dn 80 mm, care transporta solutia acida in
neutralizator.
Statia de neutralizare - este o constructie metalica cu doua platforme, prima la cota de + 2,35 m si a
doua la cota de + 5,3 m, cu dimensiunile 6,4 x 3,1 m, sustinute de stalpi metalici.
Pentru functionare este necesara:
- alimentare cu apa neutra recirculata, pentru preparare solutie lapte de var 15%.
- alimentare cu apa potabila prin conducta Dn=25mm, pentru spalator de ochi, in caz de
stropire accidentala cu substante chimice periculoase.
- alimentare cu apa industriala din putul societatii prin conducta Dn=40mm.
- alimentare cu aer comprimat din reteaua societatii prin conducta Dn=15mm, Pn=6bari.
In procesul de neutralizare sunt parcursi urmatorii pasi:
→ �eutralizare, coagulare, floculare
→ Filtrare – presare, decantare
→ Limpezire ape Descrierea detaliata a procesului de neutralizare si structurii constructive s-a facut intr- o sectiune
anterioara.
Bazinele de stocare ape neutralizate - apa limpezita este trecuta in doua bazine de stocare. Bazinele de
stocare ape neutralizate au fiecare V = 67,5 mc. Apa din aceste bazine este supusa unui program de
monitorizare, dupa care se recircula in proportie de 95 % in fluxul de productie, iar restul se evacueaza
prin pompare in canalizarea conventional curata. Cele doua bazine de ape neutre se constitue in caz de
necesitate si ca rezerva de incendiu pentru hidrantii exteriori.
Apa neutralizata si limpezita, prin recirculare se va utiliza la :
- spalari tehnologice in atelierul de dezmembrari baterii
- spalari ale scurgerilor accidentale de electrolit in incinta haldelor de stocare baterii si a
platformei de sortare
- spalarea incintei hidrociclonului si umplerea bazinului acestuia la schimbarea apei uzate
- asigurarea apei necesare in prepararea sarjelor de lapte de var
- asigurarea apei necesare in desfasurarea sarjelor de neutralizare.
Solutia adoptata pentru amenajarea celor 4 bazine, precum si modul de vehiculare al apei confera
urmatoarele avantaje:
- siguranta maxima in stocarea solutiei acide, neexistand pericolul de scurgeri accidentale in
exteriorul bazinului de stocare (BS).
- siguranta maxima in stocarea si recircularea apei neutre in bazinele (BAN), neexistand
pericolul de scurgeri necontrolate de apa la canalizarea conventional curata.
© H&S ECO CONSULT 2011 28
- trecerea apei din bazinele: (BD), (BL), (BAN), prin sistemul de sifoane basculante, care este
foarte flexibil, si care se face fara consum de energie.
APE PLUVIALE
Determinarea debitului apei provenite din precipitatii de pe suprafata amplasamentului incintei unitatii
se calculeaza cu formula din Standard: Q pl = m Σ(S x φ) x I [l/s].
Potrivit datelor privind suprafetele existente la obiectiv, care au fost mentionate anterior si incadrarii
amplasamentului in zona, s-a facut calculul pentru apele pluviale cazute si scurse de pe suprafata
studiata, rezultand: Q pl.zi med = 0,26 l/s.
Pe amplasament, apele pluviale - meteorice sunt colectate si apoi dirijate la sol, de unde sunt preluate
de o retea interna confectionate din tuburi de beton cu Dn 600-800 mm, in lungime totala de 360 m si
sunt conduse catre colectorul de beton Dn 1500 mm in lungime totala de 2700 m cu descarcare in raul
Olt.
CO�DITII DE CALITATE Pe reteaua de canalizare a apelor pluviale si conventional curate ale platformei UPRUC sunt prevazute
4 camine pentru prelevarea probelor in vederea urmaririi calitatii apei evacuate:
- PC1 – ptr.apele provenite de la laborator si compartimentul compresoare;
- PC2 – ptr.apele provenite de la statia de cromare (desfiintata);
- PC3 – ptr.apele provenite de la turnatoria veche;
- PC4 – ptr.apele provenite de la atelerul de prelucrari mecanice.
Reteaua de canalizare este prevazuta cu un deznisipator si separator de hidrocarburi.
Monitorizarea calitatii apelor rezultate se face in trei puncte si anume:
o monitorizare continua pH, dozare reactivi si nivel la reactoarele de neutralizare;
o monitorizare continua a pH si nivel in bazinul colectare ape neutre;
o caminul PC2 pe reteaua de ape conventional curate si pluviale.
Indicatorii de calitate ai apelor tehnologice epurate, conventional curate si pluviale, ce urmeaza sa fie
evacuate in emisar Raul Olt impusi de Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr.153/25.11.2010 emisa
de A.N. Apele Romane, Directia Apelor Olt, S.G.A. Brasov sunt:
Categoria apei Indicatori de calitate UM Valori maxime admise
Apele tehnologice
epurate,
conventional curate
si pluviale, ce
urmeaza sa fie evacuate in emisar
Raul Olt
pH unit.pH 6,5 – 8,5
Suspensii mg/l 35
Reziduu filtrabil la 105oC mg/l 2000
Mn2+
mg/l 1,0
Pb2+
mg/l 0,2
Zn2+
mg/l 0,5
Ni2+
mg/l 0,5
Cu2+
mg/l 0,1
Sn2+
mg/l 0,2
Mg2+
mg/l 100
Ca2+
mg/l 300
SO42-
mg/l 400
Al 3+
mg/l 0,5
© H&S ECO CONSULT 2011 29
Frecventa de determinare de catre beneficiar a indicatorilor de calitate este: zilnica.
Prelevarea probelor se face din: PC2-turnatoria veche.
Apele menajere preepurate evacuate in canalizarea oraseneasca sunt monitorizate prin analize lunare
de catre laboratorul UPRUC TAP - SDV Fagaras, rezultatele analizelor fiind transmise si la S.C. Apa
Canal S.A. – sucursala Fagaras. Indicatorii de calitate impusi la deversare sunt:
Categoria apei Indicatori de calitate UM Valori maxime admise
Ape uzate Suspensii mg/l 350
Reziduu filtrabil la 105oC mg/l 1000
CBO5 mg/l 300
CCOCr mg/l 500
Azot amoniacal mg/l 30
Fosfor mg/l 5
Detergenti mg/l 10
Subst.extractibile mg/l 30
Cupru mg/l 0,2
Nichel mg/l 1
Temperatura oC 40
Ph unit.pH 6,5 – 8,5
2.6. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice
Recuperare plumb Din capitolele in care s-a prezentat procesul tehnologic s-a ajuns la concluzia ca sunt necesare
urmatoarele materii prime folosite in procesul de topire Pb si neutralizare ape acide:
Denumire Material UM Cantitate zilnica Cantiatate anuala
Deseu acumulatori tone 71 18744
Lapte de var (solutie Ca(OH)2 15%) tone 15,03 3967,92
Soda calcinata Na2CO3 tone 4.29 1132.56
Praf de carbune tone 0.81 213.84
Span de fonta tone 1.13 298.32
Compozitia acumulatorilor supusi procesarii zilnice – ptr. 71 t/zi prelucrate - este:
Denumire Procent Tone/zi Borne, punti, grile Pb 34% 24.14
PbSO4 26% 18.46
PbO (PbO2) 17% 12.07
Componente PP 6% 4.26
Componente PVC 1% 0.71
Carcase ebonita 1% 0.71
Acid sulfuric 15% 10.65
TOTAL 100% 71.00
© H&S ECO CONSULT 2011 30
Pentru toate aceste materiale societatea va incheia contracte de achizitie cu firmele producatoare sau cu
cele autorizate sa desfasoare activitati de colectare.
Materia prima de baza, care se va prelucra in instalatia proiectata consta din deseurile de baterii
uzate, acide, cu Pb.
Conform HG nr.856/2002 - “privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei
cuprinzand deseurile inclusiv deseurile periculoase“, Anexa 2, aceste deseuri se incadreaza in:
Categoria : 16 06 baterii si acumulatori
Tip : 16 06 01* baterii cu plumb (* = periculoase)
Recuperare zinc Din capitolele anterioare in care s-a prezentat procesul tehnologic s-a ajuns la concluzia ca sunt
necesare urmatoarele materii prime folosite in procesul de topire Zn:
Denumire material Cantitate zilnica tone Cantitate anuala tone
Deseuri zinc 1.5 396
In general materiile prime recuperate in instalatie sunt din categoria deseuri, detaliate astfel:
Cod deseu Denumire tone/zi tone/an Deseuri colectate si valorificate intern
16.06.06* Electrolit H2SO4 diluat 10.65 2812
Deseuri cu continut de plumb
16.06.01* Deseuri de baterii si acumulatori 54.67 14433
16.01.18 Deseuri de metale neferoase / nespecificate in alta parte – cu continut de plumb 1.5 396
17.04.03 Deseuri de constructii si demolari - plumb 2 528
19.12.03 Deseurile de la instalatiile de tratare a reziduurilor – metale neferoase / plumb 0.75 198
Deseuri cu continut de zinc
12.01.03 Pilitura si span neferos
16.01.18 Deseuri de metale neferoase / nespecificate in alta parte - cu continut de zinc 0.8 211.2
17.04.04 Deseuri de constructii si demolari - zinc 0.4 105.6
19.12.03 Deseurile de la instalatiile de tratare a reziduurilor – metale neferoase / zinc 0.3 79.2
Materii prime, substante sau preparate chimice care se vor utiliza in cadrul activitatii -
depozitare:
Denumirea materiei prime, a substantei
sau a preparatului chimic
Modul de depozitare/ambalare
Materii prime si materiale utilizate in
proces (deseuri cu plumb, deseuri cu zinc,
carbune, span fier, var hidratat, agent
floculant, agent coagulant)
Depozit si magazii de la unitate, spatii betonate,
acoperite, protejate antiacid
Motorine Magazii de la unitate sau alimentare la unitati de profil
Lubrifianti In ambalajul furnizorilor, in magazie speciala, incuiata,
substantele sunt gestionate de personal cu calificarea
necesara sau se alimenteaza/efectueaza schimburile la
unitati de profil
© H&S ECO CONSULT 2011 31
Piese de schimb Magazii de la unitate
Denumirea materiei
prime, a substantei sau
a preparatului chimic
Cantitatea
anuala/existenta in
stoc
Clasificarea si etichetarea substantelor sau a preparatelor
chimice *)
Periculoase/
Nepericuloase
(P/N)
Periculozitate*) Fraze de risc*)
Baterii uzate /
acumulatori uzati cu
plumb
t 18744/
1500
P;
Deseu periculos
16 06 01* baterii
cu plumb
Plumb metalic – T Masa activa – T
Electrolit – C C – coroziv
R61-20 - Poate
provoca efecte
daunatoare
asupra copilului
nenascut, in
timpul sarcinii.
R22-33-62-52 -
Pericol de efecte
cumulative in
organism ;
Posibil risc de
alterare a functiei
de reproducere
(fertilitatii).
R35 - Provoaca
arsuri grave.
Carbonat de sodiu (Na2CO3)
t 1133/ 100
P Xi – iritant
R36 – iritant pentru ochi;
Var hidratat
Ca(OH)2
t 553/
50
N - -
Carbune (cocs,huila sau antracit) la reductie
t 214/ 20
N - -
Span de fier (la reductie) t 298/ 25
N - -
Uleiuri hidraulice, motor
si lagar
t 1,5/
0.2
P Xn – nociv
R 22 Nociv in
caz de inghitire
*) HG nr. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase.
© H&S ECO CONSULT 2011 32
2.7. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de
activitatea propusa
Principalele emisii in factorii de mediu
Faza de proces Punctul de emisie Poluant
Echipamente si metode
de protectie si depoluare
identificate
Depozitarea materiilor
prime, materialelor si
deseurilor
Volumul materialelor
depozitate
Scurgeri accidentale de
electrolit – pentru
baterii/acumulatori;
Deseurile de proces cu
concentratii de substante periculoase
Depozitarea separata pe
categorii;
Suprafetele de depozitare
betonate si protejate
antiacid; Sisteme de drenare si
colectare a scurgerilor.
Dezmembrarea
bateriilor/acumulatorilor
uzati cu plumb
Masinile de taiat
capace;
Masinile de scos borne;
Moara de macinat
mase plastice
Scurgeri accidentale de
electrolit;
Deseuri de mase plastice.
Suprafetele de depozitare
betonate si protejate
antiacid; Sisteme de drenare si
colectare a scurgerilor;
Cuve de depozitare materiale plastice, ca
deseuri de dezmembrare,
pe categorii;
Sistem de captare si
epurare umeda a emisiilor
gazoase.
Topirea – turnarea Cuptoarele de topire;
Oalele de turnare;
lingotiere;
Pulberi/praf;
Continutul Pb si Zn ;
CO; SOx; NOx; dioxine;
Deseuri de proces cu
continut de substante
periculoase.
Sistem de captare si
epurare uscata si umeda a
emisiilor gazoase;
Imbunatatirea calitatii
arderii prin alimentare cu
amestec gaz metan –
oxigen. Colectarea si depozitarea
controlata a deseurilor de
proces.
Statia de neutralizare ape
acide
Vasul/reactorul de
neutralizare;
Vasele de
preparare/stocare
agent coagulant si agent floculant
Bazinul de ape acide;
Sistemul de canale de
drenare si colectare
ape acide
Scurgeri accidentale de ape
acide;
Evacuari de ape uzate
neepurate in sistemul de
canalizare conventional curat al platformei UPRUC.
Suprafetele betonate si
protejate antiacid;
Monitorizarea continua a
pH-ului dupa vasele de
neutralizare si bazinele de limpezire;
Mentenanta utilajelor,
bazinelor si a sistemului de
canale de drenare si
colectare ape acide.
© H&S ECO CONSULT 2011 33
Instalatie de captare si
epurare uscata si umeda a
emisiilor gazoase;
Hote de absorbtie;
Burlane de circulatie;
Cicloane;
Hidrocicloane; Filtru uscat;
Ventilatoare.
Pulberi/praf;
CO; SOx; NOx; dioxine;
Dimensiuni constructive;
Eliminare neetanseitati;
Mentinerea in valori
optime a parametrilor de proces;
Monitorizarea continua a
parametrilor gazelor dupa epurare si a pH-ului apei
din bazinul tampon pentru
apa de la filtrare umeda; Inlocuirea apei uzate din
bazinul tampon pentru apa
de la filtrare umeda;
Inlocuirea elementelor de
filtrare uzate.
Centrala termica Cosul de evacuare
gaze de ardere
Pulberi/praf;
CO; SOx; NOx
Eliminare neetanseitati;
Mentinerea in valori
optime a parametrilor de
proces;
Mentenanta periodica a
utilajului.
Dat fiind specificul activitatilor, nu exista posibilitatea contaminarii mediului cu germeni patogeni sau
aparitia vreunui impact de aceasta natura.
Considerate categorii aparte de poluanti care afecteaza mediul si implicit comunitatile umane,
poluantii de natura fizica si biologica pot genera efecte de poluare grave ireversibile. In cazul in care
prezenta acestora in mediu depaseste limitele de suportabilitate, acestia constituie in primul rand
factori de stres putand sa aiba in anumite conditii si potential poluator puternic.
O categorie aparte o constituie zgomotul si vibratiile in comunitatea umana si mai ales in zonele
industriale. De asemenea, vibratiile care se propaga in materiale provoaca dezagregari avand in primul
rand un efect distructiv.
2.7.1. Zgomotul si vibratiile
Ca factori fizici de stres care ar putea fi generati ca urmare a activitatii in faza de realizare si
functionare a proiectului, sunt: zgomotul si vibratiile.
�ivele de zgomot si reactia oamenilor Urechea umana percepe, fara efecte negative, sunete pana la 80 dB. Peste acest prag intensitatea
sunetului devine nociva, creand indispozitie, jena, iar o expunere indelungata poate provoca pierderea
definitiva a auzului.
In perioada de realizare a fazelor investitiei, “media de zgomot” va fi cea specifica zonelor industriale.
Se vor lua toate masurile pentru a atenua din zgomotul produs de utilaje si pentru a se incadra in limita
de 65Db (A) si Cz 60, conform STAS 10009/88, la limita incintei amplasamentului.
Principalele surse de zgomot in zona instalatiei inclusiv constructii aferente implementarii proiectului
sunt reprezentate de utilajele folosite in procesul tehnologic si de transportul auto.
© H&S ECO CONSULT 2011 34
Predictia si evaluarea impactului zgomotului asupra mediului Investitia va fi situata in zona industriala preexistenta avand acelasi profil de activitate.
Spatiul proiectului este limitat in incinta unor hale industriale.
In vecinatatea instalatiei studiate se desfasoara urmatoarele tipuri de activitati:
� Sud-Vest: S.C. CERASIL S.A. Oradea – Fabrica de Frita Fagaras;
� Vest: S.C. UPRUC TAP S.R.L. – Turnatorie metale,fonta si otel;
� Sud-vest/alipit halei depozitare: S.C. F-Metal S.R.L. - Turnatorie metale,fonta si otel;
� Sud: S.C. UPRUC POL S.A. – productie STICLOPLAST;
� Sud: S.C. BERG BANAT S.R.L. – zincare termica.
Teritoriul administrativ al platformei UPRUC se invecineaza:
→ la nord cu cartierele si gara CFR a orasului Fagaras
→ la sud - est cu teritoriul comunei Rausor,
→ la sud – vest - platforma fostului combinat chimic Fagaras pe care se afla amplasate
societatile: S.C. NITROPOROS S.R.L., Fabrica de Pulberi S.A., UPS Fagaras, Nitramonia
Fagaras, complexul NITROPARC,
Zgomotul in timpul perioadei de constructie Difera de alte surse din urmatoarele motive:
este cauzat de diverse tipuri de echipamente;
efectele adverse vor fi temporare, deoarece operatiile dureaza scurt timp si se desfasoara , de
regula, in perioada zilei.
Nivelele de zgomot asociate cu diferite utilaje sunt:
- utilaje stationare:
generator 73-85dB,
compresor 75-87dB,
Nivelul de zgomot asociat etapelor constructiei:
excavare – 71-89 dB,
fundare – 75-77 dB,
Transportul, asezarea pe pozitie a utilajelor
macara mobila 75-85dB,
transport componente, descarcare – 70-75 dB
Predictia si evaluarea impactului zgomotului asupra mediului se realizeaza utilizand indicatiile
manualului Larry W. Canter – „Environmental Impact Assessment”, editia a 2-a, capitolul „Prediction
and Assesment of Impacts on the Noise Environment”, precum si recomandarile Directivei
2002/49/EC pentru calculul indicatorului de zgomot asociat disconfortului general, pe o durata de
24 ore - Lzsn(Lden ), transpusa in legislatia romaneasca prin H.G. 391/2005 privind evaluarea si
gestionarea zgomotului ambiental. Lucrarea mentionata, in tabelul 9.8 precizeaza nivelul de zgomot pe faze ale constructiei:
© H&S ECO CONSULT 2011 35
Faza de constructie Tipul constructiei
Zgomotul echivalent, dB(A)
I* II*
Excavarea 89 71
Fundatile 77 75
Transport/asezare
utilaje
85 75
Calculul zgomotului echivalent pentru intreaga operatiune, utilizand datele din tabelul de mai sus:
Leq = 10 log 1/T∑Ti(10)Li/10
Li = Leq pentru fiecare faza,
Ti = durata fazei,
T = timpul total de constructie – considerat de 20 zile
Leq = 10 log 1/100 [10.10 7,5
+ 5.10 7,1
+ 5.10 7,5
] = 67,3 dB
Se aplica o reducere de 10 dB prin ca lucrarile de constructie se desfasoara in interiorul halei
industriale preexistente.
���� Leq = 57,3 dB functie de distanta frontului de lucru – Expunerea nu creeaza probleme pentru ca nu
este depasit nivelul de zgomot de 65 dB pentru zone industriale.
Zgomotul in timpul perioadei de functionare
Conform legislatie trebuie sa se asigure masuri si dotari specifice pentru izolarea si protectia fonica a
surselor generatoare de zgomot si vibratii, sa se verifice eficienta acestora si sa se puna in exploatare
numai acele utilaje care respecta urmatoarele limite ale nivelului de zgomot conform STAS 10009-88
si Ordinului nr.536/1997, art.17:
� in zona teritoriilor protejate (locuinte), nivelul acustic echivalent continuu (Leq), provenit de la
activitatea autorizata, masurat la 3 m de peretele exterior al locuintei si la 1,5 m inaltime de sol, sa
nu depaseasca 50 dB(A) si curba de zgomot 45. In timpul noptii (orele 2200
–600
), nivelul acustic
echivalent continuu trebuie sa fie redus cu 10 dB(A) fata de valorile din timpul zilei;
pentru incinta industriala nivelul acustic echivalent continuu nu va depasi 65 dB si curba de
zgomot 60.
Predictia si evaluarea impactului zgomotului asupra mediului se va realiza utilizand indicatiile
manualului Larry W. Canter - ,,Environmental Impact Assessment’’, editia a 2-a, capitolul ,,Prediction
and Assesment of Impacts on the Noise Environment’’, precum si recomandarile Directivei
2002/49/EC pentru calculul indicatorului de zgomot asociat disconfortului general, pe o durata de
24 ore - Lzsn(Lden ), transpusa in legislatia romaneasca prin HG 391/2005 privind evaluarea si
gestionarea zgomotului ambiental .
Lden = 10 . lg 1/24 [td . 10 Lday/10
+ te . 10(Levening+5)/10
+ tn . 10(Lnight+10)/10
] Unde:
te este cuprinsa intre 2 si 4 ore;
td timpul de functionare in perioada zilei (12 ore);
tn timpul de functionare in perioada noptii (8 ore);
te+td+tn = 24 ore;
Lzi(Lday) = este nivelul mediu aproximat de presiune sonora, pentru perioadele de zi dintr-un an;
© H&S ECO CONSULT 2011 36
Lseara (Levening)= este nivelul mediu aproximat de presiune sonora, pentru perioadele de seara
dintr-un an;
Lnoapte (Lnight este nivelul mediu aproximat de presiune sonora, pentru perioadele de noapte dintr-
un an;
Zgomotul este evaluat tinand seama atat de zgomotul zi-noapte cat si de zgomotul echivalent (Leq).
6ivel de zgomot al utilajelor din fluxul tehnologic pe faze ale procesului
Sursele de zgomot din fluxul tehnologic sunt:
- descarcarea bateriilor 80 dB;
- alimentarea a bateriilor uzate in instalatia de prelucrare-recuperare – 75 dB;
- dezmemebrearea bateriilor – 90 dB;
- captarea etansa si purificarea umeda a tuturor degajarilor gazoase – 75 dB;
- topirea plumbului, rafinarea – 75 dB
Utilajele sunt amplasate in interiorul halelor de productie. Nivelul de absorbtie al peretilor halei se
considera de aproximativ 15 dB, astfel incat in exteriorul halei se poate aproxima nivelul echivalent in
timpul zilei sub 65 dB.
6ivelul de zgomot al traficului greu in zona amplasamentului.
Sursele amestecate din traficul greu includ zgomotele din rulare a cauciucurilor pe suprafata strazii),
zgomotul motorului si zgomotele accidentale care apar in timpul rularii. Zgomotul motorului acopera
nu numai zgomotul emis de motorul in sine, dar si zgomotul dat de echipamentele auxiliare, de
transmisii, conducte, ventilatoare, sistemul de presiune si de exhaustare. Zgomotul dat de rulare
depinde de emisiile din rulajul cauciucurilor si de tipul suprafetei drumului.
Fluxul zilnic estimat de masini estimat pentru perioada de operare:
15 masini grele/zi ce fac aprovizionarea zilnica cu materii prime si preiau produsele;
drumul parcurs in interiorul incintei – 600 m/zi, timpul de circulatie – 1 h/zi;
zgomotul masinilor grele este de aproximativ 75 dB.
Restul perioadei din zi (10h) se poate considera zgomotul echivalent al traficului arterei rutiere si a
utilajelor mici de transport de 6,5 dB.
Zgomotul echivalent a acestor grupe de surse in perioada de zi:
Leq = 10 log 1/12(10x10 6,5
+1 x10 7,5
) = 67,2dB;
Tinand seama de cele prezentate se poate calcula nivelul de zgomot zi – noapte.
Lzi(Lday) = 65 - 67 nivelul mediu de presiune sonora, pentru perioadele de zi dintr-un an;
Lseara (Levening)= 60 este nivelul mediu aproximat de presiune sonora, pentru perioadele de seara
dintr-un an;
Lnoapte (Lnight = 50 este nivelul mediu aproximat de presiune sonora, pentru perioadele de noapte
dintr-un an;.
Lzsn(Lden) = 10 . lg 1/24 [12 .10 6,7
+ 4 . 10 6,5
+ 8 . 106,0
] = 65,3dB
© H&S ECO CONSULT 2011 37
Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de activitate
Tipul
poluantului
Sursa de poluant Poluarea
maxima
permisa (limita
maxima admisa
pentru om si
mediu)
Poluare
de fond
�r. surse de poluare Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere
Masu
ri
de
elim
inare
, re
du
cere
a p
olu
ari
i
Pe zona
obiectivului
Pe zone de
protectie / restrictie
aferente
obiectivului
conform legislatiei
in vigoare
Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone
protejate cu luarea in considerare a poluarii de
fond
Fara masuri de
eliminare, reducere a
poluarii
Cu implementarea
masurilor de eliminare /
reducere
Zgomot Utilaje cu nivel
ridicat de
zgomot, montate
in hala de
productie
65dB(A); Cz60,
la limita
incintei,
conform STAS
10009/88, 50
dB pentru
receptorii
sensibili
(locuinte), cu
10 dB mai
scazut pe timpul
noptii.
Zgom
otu
l ci
rcula
tiei
, n
ivel
de
zgo
mo
t -
apro
x. 70 d
B
Sectorul de dezmembrare
a bateriilor,
Incarcarea si descarcarea
cuptoarelor, manipularea
materiilor prime si
produselor finite/lingouri
80 - 90
dB
<65 dB la limita
incintei
Nu poate fi decelat de
zgomotul de fond al
platformei industriale
Amplasarea utilajelor de
productie in hala
Se
va
ved
ea p
unct
ul
– „
Masu
ri d
e re
duce
re a
zgom
otu
lui”
Ventilatoarele
sistemului de
purificare gaze
2 utilaje amplasate in
vecinatatea halei
dedicate
65 dB
Mijloace de
transport materii
prime, materiale
auxiliare si
produs finit,
mijloace auto
Se considera un trafic
de 15 masini de 20 t la
incarcare si 15 masini
grele, de 20 t la
descarcare, pe zi
65-75
dB
© H&S ECO CONSULT 2011 38
Cele prezentate mai sus pot fi rezumate astfel:
Indicatorului de zgomot
asociat disconfortului
general Lzsn
�ivelul de zgomot echivalent la
limita incintei- Leq
�ivelul de zgomot la nivelul
celui mai apropiat receptor
sensibil
Concluzii
65,3dB Prognozat la
limita incintei
Conform
STAS
10.009/88
Prognozat Conform
STAS
10.009/88
Expunerea
moderata.
Impactul asupra
sanatatii umane
este
nesemnificativ
65 dB-ziua
50 - 60dB –
noaptea, seara
65 dB – la
limita
incintei
Nerelevant la
nivelul localitatii
50 dB ziua
40dB
noaptea
Masuri de reducere a zgomotului
Pentru perioada de amenajere: Reducerea vitezei autovehiculelor grele in zona (viteza scazuta poate reduce nivelul de zgomot
cu pana la 5dB);
Conducere preventiva a autovehiculelor grele (conducerea calma creeaza mai putin zgomot
decat frecventele schimbari de acceleratie si frana).
Pentru perioada de functionare a instalatiei: Conducere preventiva a autovehiculelor grele (conducerea calma creeaza mai putin zgomot
decat frecventele schimbari de acceleratie si frana).
Masuri de protectie fonica la cladirea in sine (izolarea fonica a ferestrelor si zidurilor).
Operatorul trebuie sa foloseasca masuri de buna practica pentru controlul zgomotului. Aceasta
poate include o mentenanta adecvata a echipamentelor (a caror deteriorare poate conduce la
cresterea zgomotului), o planificare adecvata a activitatii, utilizarea echipamentelor cu nivel
scazut de zgomot, amplasarea utilajelor pe covoare de cauciuc pentru amortizarea zgomotului
si vibratiilor.
Montarea utilajelor cu nivel ridicat de zgomot in hala industriala.
Utilizarea unor ventilatoare de la sistemul de purificare gaze cu nivel redus de zgomot,
monitorizarea nivelului de zgomot al ventilatoarelor.
2.7.2. Protectia impotriva vibratiilor
Pentru atenuarea acestora, utilajele sunt amplasate pe o fundatie dimensionata functie de greutatea
acestora si viteza de rotatie a organelor in miscare si acolo unde este cazul sunt prevazute sisteme de
amortizare, conform cerintelor furnizorului de utilaje.
2.7.3. Emisii care ar putea modifica temperatura mediului ambiant
Sunt reprezentate de emisiile in aer provenite de la sistemul de producere a energiei termice necesare
in proces.
Existenta acestui obiectiv interactioneaza in diferite moduri cu mediul atmosferic:
modificari locale ale vantului;
aspiratia aerului de catre compresoare;
emisii de gaze arse de la cos;
Perturbatiile minore create sunt limitate la zona amplasamentului de situarea ventilatoarelor in hale, si
absorbtia energiei termice in proces.
© H&S ECO CONSULT 2011 39
2.8. Alternative studiate pentru proiect
Alternativele se pot referi la:
� un amplasament alternativ;
� alt moment de demarare a proiectului;
� masuri de ameliorare a impactului;
� cai de acces, depozitare si manipulare;
� refacerea ecologica a zonei afectate, dupa incetarea activitatii.
Nu se pune problema unui amplasament alternativ.
Momentul demararii proiectului tine de managementul firmei.
Solutiile tehnologice sunt la nivelul celor mai bune tehnici in domeniu, sunt solutii implementate de
titularul proiectului din considerente economice si vizeaza implicit protectia mediului.
2.9. Documentele si reglementarile existente privind planificarea, amenajarea
teritoriala in zona amplasamentului proiectului
- Certificat de urbanism nr. 18 din 02.02.2011 emis de Primaria Municipiului Fagaras.
2.10. Alte avize si autorizatii detinute de beneficiar
Sunt in curs de obtinere avizele si acordurile solicitate prin certificatul de urbanism si decizia etapei de
incadrare formulata de APM Brasov:
- aviz sanitar;
- aviz PSI si aparare civila;
- aviz de gospodarire a apelor;
- aviz alimentare cu apa si canalizare.
2.11. Modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta
Investitia “Marire capacitate topire-turnare plumb de la 3,6 tone pe zi la 46 tone pe zi prin
recuperarea plumbului din baterii si acumulatori uzati si alte deseuri de plumb”, care face
obiectul prezentului studiu, este prevazuta sa fie amplasata in incinta industriala situata in Fagaras,
platforma industriala UPRUC, str.Negoiu nr.1, judetul Brasov si are ca finalitate marirea capacitatii de
prelucrare a plumbului, si scoterea din functiune a capacitatilor de prelucrare bronz, cupru si aluminiu.
Acest proiect reprezinta o extindere a liniei de productie existente, cu adoptarea unor solutii
tehnologice moderne, care respecta cerintele celor mai bune tehnici in domeniu.
Activitatea de recuperarea a metalelor neferoase prin topire-turnare a deseurilor de plumb si zinc, care
face obiectul prezentei documentatii, se desfasoara in cadrul unor hale situate pe platforma industriala
UPRUC din localitatea Fagaras, judetul Brasov.
Activitatea se desfasoara in doua hale industriale realizate pe structura de beton armat prefabricat,
stalpi din beton armat cu fundatii tip pahar, inchidere cu zidarie din caramida, invelitoare din elemente
prefabricate termo si hidroizolanta.
© H&S ECO CONSULT 2011 40
Platforma societatii este amplasata in pe malul stang al raului Olt, la cca.2 km sud de acesta, la
interfluviul paraurilor Fagarasel (Berivoi) si Sebes.
Accesul in incinta amplasamentului se face direct din str. Negoiu, prin poarta de acces si drumurile de
circulatie din incinta platformei.
Coordonatele geografice de amplasare sunt urmatoarele:
- 45°49’44,56’’ latitudine nordica;
- 24°59’41,37’’ longitudine estica;
Utilitatile necesare functionarii activitatii
Utilitatile necesare atat pentru faza de amenajare cat si in faza de functionare vor fi asigurate prin
conectarea la infrastructura existenta functionala a incintei. Acestea se vor realiza prin bransamente si
racorduri relativ scurte datorita apropierii celor doi consumatori.
Utilitatile necesare sunt: energie electrica, apa-canalizare, gaz metan. Pentru decontarea consumurilor
din cadrul organizarii de santier se vor monta aparate de masura: contoare, apometre, etc. pe baza
carora constructorul va plati contravaloarea consumurilor efectuate. In acest sens se vor incheia in
prealabil, protocoale scrise intre parti.
ALIME�TAREA CU E�ERGIE ELECTRICA
Alimentarea cu energie electrica se va realiza, ca subconsumator industrial, in baza contractului de
furnizare a energiei electrice nr.205/19.05.2010 incheiat cu S.C. ICCO Energ S.R.L.Brasov.
Alimentarea instalatiei se face din PT 6 existent in vecinatatea halei. Puterea electrica a instalata este
Pi = 390 kW.
ALIME�TAREA CU GAZ META�
Se va face in baza contractului de furnizare a gazelor naturale nr. 3005230905 din 04.02.2010 incheiat
cu S.C. GDF SUEZ Energie Romania S.A..
Racordarea la reteaua de gaz se face din statia de reglare masura printr-o conducta din otel cu
Dn=80mm cu lungimea de 430m.
Alimentarea cu gaze naturale a receptorilor din instalatiile tehnologice si de incalzire se face din
instalatia exterioara de utilizare Ø 4”, de presiune redusa, fabricata din otel si pozata suprateran pe
estacadele existente pe platforma UPRUC. Postul de reglare de incinta este echipat cu 3 regulatoare de
presiune RTG320. Masurarea consumului de gaze naturale se realizeaza printr-un contor tip G150.
Instalatia de utilizare din incinta societatii a fost realizata functie de amplasarea receptorilor, de
cerintele parametrilor procesului tehnologic si al producatorilor de utliaje, cu respectarea prevederilor
NTPESAGN/2004. Presiunea pe retea este de 0.553 bari.Consumul zilnic de gaz metan este de
8264Nm3.
Functie de parametrii necesari la arzatoare, fiecare utilaj consumator de gaz metan este prevazut in
instalatia de utlizare cu dispozitive automate de control, reglare si semnalizare care antreneaza automat
inchiderea alimentarii cu gaze naturale la stingerea accidentala a flacarii, a lipsei gazului natural, a
aerului de combustie sau a curentului electric. Aceste dispozitive fac parte din echipamentul
© H&S ECO CONSULT 2011 41
receptorului de gaz.
Pentru cele trei cuptoare rotative pentru arderea gazului metan se va folosi oxigen tehnic aflat intr-un
stocator cu volumul util de 22000 Nm3 si presiunea maxima admisibila de 18 bari.
Gazul metan si oxigenul intra intr-un sistem de reglare a presiunii si debitelor cu urmatoarele
functiuni:
o regleaza presiunile de oxigen si gaz metan
o regleaza debitele de oxigen si gaz metan
o contorizeaza consumurile de oxigen si gaz metan
o are trei trepte de putere arzator: flacara pilot, flacara neutra si flacara de putere reducatoare.
Folosirea acestui sistem duce la:
o reducerea substantiala a consumului de gaz metan
o cresterea productivitatii prin reducerea timpului de topire
o cresterea gradului de recuperare pe tona de deseu
o scaderea volumului de gaze arse
o scaderea cu peste 98% a nivelui de oxizi de azot emisi in atmosfera
o scaderea consumului de energie electrica prin eliminarea suflantelor de aer.
ALIME�TAREA CU E�ERGIE TERMICA
Asigurarea energiei termice pentru grupul administrativ se face cu o centrala termica cu o capacitate
nominala maxima de 20 kW, ce functioneaza cu gaz metan.
ALIME�TAREA CU AER COMPRIMAT
Aerul comprimat va fi produs in incinta societatii prin achizitionarea a doua compresoare.
ALIME�TAREA CU APA
Acte de reglementare valabile: Autorizatie GA nr. 153/25.11.2010 eliberata de SGA Brasov.
Contracte:
- Apa potabila si canalizare menajera contract nr. 1556/10.06.2010 incheiat cu S.C. Apa
Canal S.A. Sibiu - sucursala exploatare Fagaras;
- Apa tehnologica – puturi forate - Contract incheiat cu S.C. F-Metal S.R.L.
nr.39/29.06.2010.;
Alimentare cu apa potabila Sursa: reteaua de apa potabila a municipiului Fagaras, conform contract nr. 1556/10.06.2010 incheiat
cu S.C. Apa Canal S.A. Sibiu- sucursala exploatare Fagaras.
Instalatii de captare:Bransament la reteaua de alimentare cu apa a orasului, prin conducta de PEHD cu
Dn 40mm si lungimea de 140 m, din camin prevazut cu apometru.
La intrarea pe platforma in caminul de bransare exista un contor Zenner Dn 50 si Q = 50 mc/h.
Instalatii tratare: nu este cazul – apa din reteaua orasului este potabila.
Instalatii de aductiune: conducte metalice cu Dn 50 mm si L = 500 m pentru distributia la sectii.
Retea de distributie interna: retea de conducte de 1”, ¾”, ½”.
© H&S ECO CONSULT 2011 42
Alimentare cu apa tehnologica - Contract incheiat cu S.C. F-Metal S.R.L. nr.39/29.06.2010.
Sursa: subterana – gospodarie proprie de apa cu 2 puturi cu H = 10 m fiecare, care comunica intre ele;
Puturile sunt echipate cu grup de pompare compus din:
- electropompa tip PCN 32-200 cu Q = 25 mc/h, H = 35 mCA, P = 7 kW, n = 3000 rot/min;
- electropompa tip PCN 50-200 cu Q = 30 mc/h, H = 35 mCA, P = 11 kW, n = 3000 rot/min.
Instalatii de tratare: apa tehnologica nu este tratata. Are loc o decantare a impuritatilor si materiilor in
suspensie, in rezervoarele de inmagazinare.
Instalatii de aductiune: aductiune de la statia de pompare se face cu conducta metalica OL Zn cu Dn
90 mm, pana la rezervoarele de inmagazinare .
Instalatii de inmagazinare: un rezervor cu capacitatea de 20 mc si doua rezervoare de 67,5 mc (BAN).
Retea de distributie interna: retea alimentata din capacitatile de inmagazinare, din conducta cu Dn 80
mm si L = 400 m.
In cadrul retelei de distributie este amplasata o instalatie de recirculare a apei, conectata la capacitatile
de inmagazinare si echipata cu o statie de pompare dotata cu doua electropompe 1a+1r de tip PCN 40-
320 cu caracteristicile: Q = 35 mc/h, H = 35 mCA, P = 9 kW, n = 3000 rot/min.
Apa tehnologica este utilizata in urmatoarele operatii:
- Spalare spatii tehnologice de depozitare materii prime si deseuri;
- Spalare spatii tehnologice si deseuri rezultate in procesul de dezmembrare;
- Spalare spatii tehnologice in hala de topire-turnare;
- Asigurarea zestrei de apa la filtrare umeda a gazelor in hidrociclon; spalarea incintei
hidrociclonului si a rezervorului tampon al hidrociclonului la inlocuire zestre de apa depasita
calitativ;
- Preparare lapte de var pentru neutralizare; spalare reactor neutralizare dupa fiecare sarja;
spalare sistem filtru de nisip cuartos si carbune activ; spalarea spatiilor tehnologice din statia de
neutralizare;
- Spalare si umezire spatii exterioare de circulatie.
Apa tehnologica este asigurata din circuitul inchis de recirculare a apei , din care 95% este recirculata
si 5 % este eliminata prin deversare in canalizarea platformei.
Alimentare cu apa pentru stingerea incendiilor
Reteaua de alimentare cu apa pentru stingerea incendiilor este compusa din doua ramuri distincte:
reteaua de hidranti interiori si reteaua de hidranti exteriori.
→ Reteaua de hidranti interiori – este alimentata din sursa de apa tehnologica (cele doua puturi
forate), ca retea separata construita astfel:
- De la grupul de pompare al gospodariei de apa pleaca o conducta cu Dn 80 si L 40 m
pana la rezerva de incendiu (V1);
- Rezerva intangibila de incendiu (V1) – rezervor cilindric vertical din Polstif cu
D = 2,2 m si H = 5m, V = 20 mc;
- Presiunea in retea este asigurata cu pompa centrifuga tip PCN 40-160 cu Q = 20
mc/ora si p = 4,5 bar;
- Dupa rezerva de incendiu (V1) este montata pompa, dupa care reteaua se bifurca in
doua brate astfel: unul cu Dn 65 si L 35 m alimenteaza hidrantul din hala de
depozitare (Hi4); al doilea cu Dn 65 si L 30 m alimenteaza hidrantul din atelierul de
© H&S ECO CONSULT 2011 43
dezmembrare (Hi1); se continua cu conducta Dn 65 si L 18 m si alimenteaza hidrantul
Hi2 si apoi cu Dn 50 si L 18 m si alimenteaza hidrantul Hi3, care acopera atelierul de
topire-turnare.
→ Reteaua de hidranti exteriori – este alimentata din sursa de apa tehnologica, ca retea separata
construita astfel:
- Rezerva intangibila de incendiu – cele doua bazine de stocare ape neutre V = 67,5 mc.
- Presiunea in retea este asigurata cu pompa centrifuga (P1) tip PCN 40-160 cu Q = 20
mc/ora si p = 4,5 bar;
- Dupa rezerva de incendiu este montata pompa, dupa care reteaua se bifurca in doua
brate astfel: unul cu Dn 65 si L 40 m alimenteaza hidrantul din hala de depozitare
(He2); al doilea cu Dn 65 si L 100 m alimenteaza hidrantul din spatiul liber dintre hale
(He1).
EVACUAREA APELOR UZATE
Contracte: - Apa potabila si canalizare menajera contract nr. 1556/10.06.2010 incheiat cu S.C. Apa
Canal S.A. Sibiu - sucursala exploatare Fagaras;
- Contract de prestare servicii de gospodarire a apelor nr. 688/15.06.2010 incheiat cu S.C.
F-Metal S.R.L. Fagaras pentru deversare ape conventional curate, tehnologice epurate,
pluvial si menajere.
APE UZATE ME�AJERE Retea: tuburi de beton cu Dn 200 – 300 mm si L = 700 m, conectata la reteaua unitara ptr. platforma
industriala UPRUC.
Reteaua platformei se descarca in decantorul IMHOFF, cu capacitate de 750 locuitori echivalenti. In
decantorul IMHOFF, prevazut cu doua compartimente separate, apele menajere sunt preepurate printr-
o fermentatie anaeroba, fiind ulterior deversate in canalizarea menajera oraseneasca. Statia de
preepurare functioneaza permanent.
Din decantor apele sunt descarcate in statia de pompare, cu descarcare in reteaua oraseneasca de
canalizare a municipiului Fagaras. Statia de pompare este echipata cu doua electropompe 1a + 1r tip
ACV 100/150 cu Q = 90 mc/h, H = 15 mCA, P = 10 kW, n = 1500 rot/min.
Descarcarea apelor menajere epurate in reteaua oraseneasca se face periodic, la schimbul I, in regim de
40 ore/saptamana si 2000 ore/an. Debitele de ape menajere epurate si evacuate trebuie sa se inscrie in
limitele impuse de acceptul emis de S.C. Apa Canal S.A. – sucursala Fagaras si in autorizatia de
gospodarire a apelor a UPRUC TAP - SDV.
In cadrul unitatii, pe reteaua de canalizare menajera sunt amplasate 10 camine de intersectie si
schimbare de directie
Frecventa de determinare a indicatorilor de calitate ai apelor uzate fecaloid-menajere este cea stabilita
de administratorul statiei de epurare.
APE UZATE TEH�OLOGICE provin din urmatoarele procese:
- De la depozitul de baterii: haldele H1, H2, H3 protejate antiacid sunt prevazute cu pante de
scurgere a fazelor lichide spre rigola de spalare cu drenare in bazinul de colectare electrolit.
© H&S ECO CONSULT 2011 44
Aici pot sa apara scurgeri accidentale de acid din baterii fisurate sau rasturnate in urma unor
manevre gresite. Pentru eliminarea pericolului de poluare cu acid a solului in zona, haldele sunt
prevazute cu pardoseli din beton armat, protejate antiacid cu rasina epoxidica CEILOCOTE
6640 S Ceilcrete.
Pentru directionarea eventualelor scurgeri direct in bazinul de stocare (BS), pardoselile sunt
prevazute cu pante de scurgere, iar in peretii despartitori ai haldelor, la nivelul pardoselii sunt
prevazute deschideri de trecere.
- De la atelierul de dezmembrare: suprafata betonata de 324 mp este protejata antiacid si
prevazuta cu pante de scurgere a fazelor lichide spre rigola de spalare care dirijeaza lichidele spre
bazinul de colectare electrolit.
Rigola de spalare are dimensiunile: 6m x 2m si adancimea de 0,5m de la nivelul pardoselii.
Peretii laterali si fundul acesteia sunt executate din beton armat, protejati cu caramida
antiacida. Fundul rigolei este prevazut cu panta de scurgere spre bazinul de stocare.
In locul in care se face scurgerea este executata o basa de colectare cu dimensiunile de 0.5 x 0.5
x 0.5 m, realizata din beton armat protejat antiacid, are montate sisteme de separare tip site si
filtre pentru retinerea particulelor de polipropilena, polietilena, ebonite si slamul de PbSO4.
Sistemul de filtrare al basei de colectare se curata zilnic astfel: PbSO4 este materie prima la
topire-turnare; materiile solide tip deseuri de material plastic sunt sortate si depozitate
corespunzator.
Bazinul de stocare al sectiei de dezmembrare are dimensiunile de 2,8 x 2,2 x 0,5 m si Vutil = 3
mc.
Apele acide sunt dirijate din basa de colectare spre bazinul de stocare, prin curgere
gravitationala, printr-o conducta de PP formata din doua tronsoane: primul cu Dn 100 mm si L
15,6 m pana la caminul de vizitare; al doilea cu Dn 150 mm si L 4,6 m pana la bazinul de
stocare. Conducta este montata etans. Montajul permite golirea, pana la nivelul basei, unde se
realizeaza si o inchidere hidraulica cu apa de spalare, dupa dilutia acidului ramas in basa.
- De la epurare umeda gaze si aerosoli
Apa de spalare gaze este stocata in bazinul cu capacitate de 5 mc, aferent hidrociclonului si
recirculata in interiorul. La un anumit grad de incarcare si pH = 4,5 – 5, se goleste in rigola care
inconjoara utilajul si care este conectata la bazinul de stocare ape acide, printr-o conducta de
polipropilena cu Dn 150 mm, in lungime de 7,2 m care intra in caminul de vizitare, unde se
intalneste cu apele acide de la zona de depozitare si dezmembrare acumulatori. Rigola (RH) de
scurgere din jurul hidroclonului urmareste un perimetru dreptunghiular exterior, aflat la
distanta de 0,2m si are sectiunea normala de trecere: 0,25m x 0,25m. Fundul si peretii laterali ai
rigolei sunt executate din beton protejat antiacid cu rasina CEILOCOTE 6640 S Ceilcrete.
Bazinul hidrociclonului are montat, in fata racordului de golire, sistemul de separare si filtrare
micronica si moleculara. prevazute cu site si filtre care retin posibilele particulele de
polipropilena, polietilena, ebonita si in special slamul format in bazin care poate sa contina
particule de metale neferoase sau diferite combinatii ale acestora care nu se dizolva in apa.
Dupa golirea apei se demonteaza capacul de vizitare, se spala interiorul bazinului, astfel incat
apele de spalare sa se scurga din acesta numai prin sistemul de filtrare. Apoi se curata filtrele si
materialul rezultat se colecteaza, se usuca natural si se pastreaza in recipient inchis pana in
momentul valorificarii la firma autorizata. Dupa montarea capacului bazinului, acesta se umple
cu apa din reteaua de apa industriala a societatii, sau din cea epurata in instalatie.
© H&S ECO CONSULT 2011 45
- Ape de spalare a spatiilor tehnologice de productie si depozitare.
Bazinul de stocare ape acide - cu capacitate de 67,5 mc, construit din beton armat protejat antiacoid,
perfect etans. Acesta preia toate apele acide colectate pe platforma. Pana la inaltimea de 1.5 m este
cuva metalica protejata cu rasina CEILOCOTE 6640 S Ceilcrete. Pe fundul bazinului, langa peretele
exterior este prevazuta o basa cu dimensiunile de 0,7 x 0,7 x 0,5 m in care se gaseste sorbul cu sita de
protectie si supapa de retinere de pe conducta de aspiratie, Dn 80 mm, care transporta solutia acida in
neutralizator.
Statia de neutralizare - este o constructie metalica cu doua platforme, prima la cota de + 2,35 m si a
doua la cota de + 5,3 m, cu dimensiunile 6,4 x 3,1 m, sustinute de stalpi metalici.
Pentru functionare este necesara:
- alimentare cu apa neutra recirculata, pentru preparare solutie lapte de var 15%.
- alimentare cu apa potabila prin conducta Dn=25mm, pentru spalator de ochi, in caz de
stropire accidentala cu substante chimice periculoase.
- alimentare cu apa industriala din putul societatii prin conducta Dn=40mm.
- alimentare cu aer comprimat din reteaua societatii prin conducta Dn=15mm, Pn=6bari.
In procesul de neutralizare sunt parcursi urmatorii pasi:
→ �eutralizare, coagulare, floculare
→ Filtrare – presare, decantare
→ Limpezire ape
© H&S ECO CONSULT 2011 46
3. PROCESE TEH�OLOGICE DE PRODUCTIE
3.1. Descrierea structurii constructive functionale
Structura constructiva: S.C. ROLECO RECYCLING S.A., detine in intravilanul localitatii Fagaras, in incinta fostei platforme
industriale UPRUC, un teren in suprafata totala este de 3504 m2, denumita generic
hala Turnatorie T3,
cu urmatoarele compartimente:
• atelier pentru tratarea bateriilor si acumulatorilor uzati - 324 m2 (in care este inclus
si spatiu special amenajat destinat depozitarii deseurilor rezultate in urma tratarii
bateriilor si acumulatorilor – 114 m2);
• atelier de topire- turnare (in care este incorporat biroul administrativ) - 684 m2
;
• spatiu depozitare materie prima (deseuri metalice neferoase) – 1696 m2;
• spatiu instalatii desprafuire – 220 mp;
• platforma betonata – 580 mp.
Suprafata totala ocupata este compusa din:
o nr.topo – 2971/1/208 – atelier topire-turnare metale neferoase si atelier dezmembrare baterii si
acumulatori uzati – suprafata 1008 mp;
o nr.topo – 100032-C1–U3 – hala depozitare materii prime si acumulatori uzati – suprafata 1696
mp;
o nr. topo – 2971/1/203/2 – hala sistem filtrare noxe – suprafata 220 mp;
o nr.topo – 2971/1/207 - platforma betonata – suprafata 580 mp.
Societatea este proprietarul spatiilor de productie in baza urmatoarelor documente:
Contractul de vanzare-cumparare si incheiere de autentificare nr. 1340 / 09.07.2010, incheiate
cu S.C. F-Metal S.R.L. Fagaras pentru:
- CF 100053 nr.topo 2971/1/208 – hala curatatorie si teren in suprafata de 1008 mp;
- CF 100032-C1-U3 nr.cadastral 100032-C1-U3 – hala depozitare materiale in suprafata
utila de 1696 mp si cota 1693/3665 parti elemente de uz comun inscrise in CF 100032;
Contractul de vanzare-cumparare si incheiere de autentificare nr. 2472 / 29.10.2010, incheiate
cu S.C. F-Metal S.R.L. Fagaras pentru:
- CF 101414 nr.topo 2971/1/220 – post trafo si teren in suprafata de 32 mp;
Conventie / intabulare act notarial nr.2121/16.10.2009 pentru platform betonata de 580 mp, nr.
topo 2971/1/207 si hala de 220 mp nr. topo 2971/1/203/2;
Dotari tehnice constructive:
Atelier topire-turnare metale neferoase (plumb si zinc):
Face parte din cladirea cu numar topo 2971/1/208 cu suprafata de 1008 mp. Din aceasta suprafata, 684
mp sunt destinati operatiei de topire-turnare.
In acest atelier vor fi montate urmatoarele utilaje:
o cuptor basculant cu creuzet cu capacitatea de 1 tona/sarja destinat topirii bornelor din
plumb.
© H&S ECO CONSULT 2011 47
o cuptor basculant cu creuzet metalic cu capacitatea de 0.4 tone/sarja destinat topirii
deseurilor de zinc.
o cuptor rotativ cu capacitatea de 3 tone/sarja pentru topit paste sulfatate si oxidate din
plumb.
o doua cuptoare rotative cu capacitatea de 8 tone/sarja destinate topirii pastelor sulfatate si
oxidate din plumb.
o monogrinda cu comanda de la sol cu sarcina de 3.2 tf.
o lingotiere cu capacitate de 1 tona, destinate turnarii plumbului si cu capacitatea de 0.1 tone
pentru turnarea zincului.
o transportoare cu snec destinate incaracarii cuptoarelor rotative.
o hote pentru aspiratia gazelor la toate cele cinci cuptoare.
Intreaga suprafata a acestui atelier este betonata.
Materialele rezultate in atelierul de dezmembrare baterii sunt aduse in atelierul de topire in cuve
metalice cu stivutorul.
Incarcarea cuptoarelor basculante se face manual, iar a cuptorelor rotative cu ajutorul unor
transportoare cu snec.
� Atelier dezmembrare baterii si acumulatori uzati:
Face parte din cladirea cu numar topo 2971/1/208 cu suprafata de 1008 mp. Din aceasta suprafata, 324
mp sunt destinati operatiilor de dezmembrare baterii si acumulatori uzati si spalarii deseurilor de
polipropilena din carcase.
In acest atelier sunt instalate urmatoarele utilaje:
o sase masini cu banda orizontala pentru taiat capace baterii.
o doua masini pneumatice pentru extras borne
o doua cuve din material inoxidabil pentru spalat carcase polipropilena
o cuve metalice pentru transportat deseurile rezultate in atelierul de topire-turnare.
o monogrinda cu comanda de la sol cu sarcina de 3.2 tf.
o hote de aspiratie a gazelor la fiecare masina de taiat capace.
o canal colector protejat cu caramida antiacida pentru apele acide rezultate.
Masinile de taiat sunt prevazute cu cai de rulare cu role pentru incarcarea si transportul bateriilor la
urmatoarea operatie de golire electrolit.
Suprafata acestui atelier este betonata, iar in zona masinilor de taiat capace si a cuvelor pentru spalat
carcase, suprafata este protejata cu caramida antiacida.
� Hala depozitare materii prime si materiale (si statie de neutralizare)
Hala are numarul topo 2971/1/203/2 si o suprafata de 1696 mp.
Aceasta hala este amenajata atat pentru depozitarea si sortarea deseurilor de baterii si acumulatori
aprovizionate, pentru depozitarea deseurilor rezultate cat si pentru statia de neutralizare ape acide.
Pentru depozitarea materialelor sunt amenajate patru halde betonate si protejate cu rasina epoxidica
antiacida cu suprafata de 38 mp fiecare.
Haldele sunt prevazute cu pante de scurgere astfel incit eventualele scurgeri de electrolit sa fie dirijate
catre bazinul stocare ape acide.
Platforma pentru sortarea bateriilor si acumulatorilor are o suprafata de 180 mp.
Platforma este betonata si protejata cu caramida antiacida.
© H&S ECO CONSULT 2011 48
Pentru neutralizarea apelor acide, va fi montata o instalatie de neutralizare, prevazuta cu un vas de
neutralizare cu capacitatea utila de 4 m3. Instalatia este complet automatizata.
Stocarea apelor acide se face intr-un bazin din beton cu cuva metalica pana la inaltimea de 1.5m,
protejat cu rasina epoxidica rezistenta la acid si impermeabila.
Pentru limpezirea si stocarea apelor neutre sunt utilizate trei bazine cu capacitatea de 67.5 m3 betonate
cu cuva metalica pana la inaltimea de 1.5 m, protejate cu rasina antiacide si impermeabila.
Pentru presarea sulfatului de calciu sunt utilizate doua filtre presa amplasate pe o platforma metalica in
primul bazin de limpezire.
Din bazinele de stocare ape neutre apa este recirculata prin intermediul a unei pompe cu capacitatea de
4 m3/ora.
Apa neutra evacuata sau recirculata este continuu monitorizata.
Hala este dotata cu pod rulant cu capacitate de 5 tf.
� Hala sistem filtrare noxe:
In hala cu numar topo 2971/1/203/2 cu o suprafata de 220 mp sunt montate instalatiile de filtrare si
spalare gaze.
Instalatia este compusa din:
o doua filtre cu cartuse cu capacitatea de 25000 – 30000/ora m3.
o filtru umed cu capacitatea de 25000 – 30000 m3/ora, prevazut cu baie de apa, duze de apa
pentru spalarea in contracurent a gazelor si separator de picaturi.
o doua ventilatoare legate in parale cu capacitatea de 25000 m3/ora fiecare.
Tot in aceasta hala, intr-o incinta protejata se afla si echipamentul analitic pentru monitorizarea si
inregistrarea emisilor de la cosul de evacuare.
Echipamentul este alcatuit din sonda de prelevare montata pe cosul de evacuare, dispozitiv de
masurare a temperaturii gazelor, pompa, analizor si calculator pentru afisarea si inregistrarea valorilor
masurate.
� Platforma betonata:
Pe aceasta platforma cu numar topo 2971/1/207 si o suprafata de 580 mp sunt montate urmatoarele
utilaje:
o bateria de cicloane pentru separarea particulelor mai mari rezultate in procesul tehnologic
o cosul de evacuare a gazelor cu un diametru de Ø1000 mm si inaltimea de 16 m.
o camerele de racire a gazelor de la cele trei cuptoare rotative.
o tubulatura instalatiei de ventilatie.
o sistem de stocare, vaporizare si distributie oxigen lichefiat cu un volum de stocare de 30000
litri (echivalent 22000 Nm3 oxigen gaz).
Tot pe aceasta platforma se face si accesul in incinta atelierelor de topire-turnare si dezmembrare
baterii.
© H&S ECO CONSULT 2011 49
3.2. Descrierea tehnologiei aplicate in instalatia proiectata
3.2.1. Procesul tehnologic
Principalele faze ale procesului tehnologic:
- Colectarea deseurilor metalice neferoase (plumb, zinc): colectarea, descarcarea, receptia
(cantarire), sortare, stocare si depozitare temporara pe grupe de deseuri;
- Tratarea bateriilor si acumulatorilor uzati: depozitarea in spatiu special amenajat, sortarea,
transportul in altelierul de taiere, demonatrea busoanelor, golirea electrolitului, taierea
capacelor, golirea continutului, dezmemebrarea bornelor prin presare, sortarea materialelor
pentru topire si valorificarea prin maruntire a deseurilor de mase plastice, spalarea carcaselor,
depozitarea in saci a deseurilor maruntite;
- Turnarea sub forma de lingouri a deseurilor de Pb si Zn: pregatirea sarjei pentru elaborare,
trunarea metalului in lingotiere, marcarea lingourilor, stivuirea si depozitarea temporara in
atelierul de turnatorie;
- Comercializarea metalelor recuperate la terti.
CAPACITATEA DE PRODUCTIE �OU PROIECTATA
Proiectul propune marirea capacitatii de topire-turnare plumb de la 3.6 tone lingouri de plumb pe zi,
capacitate existenta pentru care ROLECO RECYCLING detine autorizatie de mediu, la 46 tone
lingouri plumb pe zi si pastrarea capacitatii de turnare a zincului de 1.2 tone/zi.
CALCULUL capacitatii de productie:
PLUMB
o cuptor rotativ pentru topit Pb capacitate - 8 tone/sarja, 2 buc.; durata sarja – 12 h; nr. sarje/zi –
2; cantitate topita – 2 bucati x 2 sarje/zi x 8 tona/sarja = 32 tone/zi;
o cuptor rotativ pentru topit Pb capacitate 3 tone/sarja - 1 buc; durata sarja –8 h; nr. sarje/zi – 3;
cantitate topita – 3 sarje/zi x 3 tona/sarja = 9 tone/zi;
o cuptor cu creuzet pentru topit Pb capacitate - 1 tona/sarja, 1 buc.; durata sarja – 4,8 h; nr.
sarje/zi – 5; cantitate topita – 5 sarje/zi x 1 tona/sarja = 5 tone/zi;
total = 32 + 9 + 5 = 46 tone Pb/zi
ZI�C o cuptor cu creuzet pentru topit Zn capacitate 0,4 tona/sarja - 1 buc.; durata sarja –8 h; nr. sarje/zi
– 3; cantitate topita – 3 sarje/zi x 0,4 tona/sarja = 1,2 tone/zi;
Activitatile de topire Cupru, Bronz si Aluminiu se vor elimina din productie si in acest sens se vor
dezafecta urmatoarele capacitati:
o cuptor rotativ pentru topit Al capacitate 1.8 tone/sarja - 1 buc
o cuptor cu creuzet pentru topit Bz capacitate 0.4 tone/sarja - 1 buc
o cuptor cu creuzet pentru topit Cu capacitate 0.4 tone/sarja - 1 buc
Cele doua cuptoare basculante cu capacitatea de 0.8 tone destinate topirii cuprului si bronzului vor fi
© H&S ECO CONSULT 2011 50
demontate si depozitate, ramanand ca rezerva pentru cuptoarele de topit borne plumb si zinc.
Cele doua cuptoare basculante pentru cupru si bronz nu au fundatie, ele fiind fixate pe pardoseala din
beton cu conexpanduri, demontarea lor fiind o activitate simpla tehnic.
Cuptorul rotativ destinat topirii aluminiului va fi folosit in continuare pentru topirea plumbului.
BILA�TUL de materiale al instalatiei pentru recuperarea PLUMBULUI O baterie de 12V 44 Ah ... 210 Ah este este compusa din:
Componente cu continut de Plumb 77%
Componente Polipropilena 6%
Componente PVC 1%
Carcase ebonita 1%
Acid sulfuric 15%
Plumbul se gaseste in componenta unui acumulator sub forma de Pb (borne, punti, grile) si sub forma
de PbSO4 si PbO (PbO2) in pasta.
Cele 77% componente sunt repartizate astfel:
Borne, punti, grile Pb 44%
PbSO4 34%
PbO (PbO2) 22%
Din cele prezentate mai sus rezulta ca in urma dezmembrarii bateriilor si acumulatorilor plumb – acid
rezulta componentele prezentate in tabelul.
Denumire Procent Borne, punti, grile Pb 34%
PbSO4 26%
PbO (PbO2) 17%
Componente PP 6%
Componente PVC 1%
Carcase ebonita 1%
Acid sulfuric 15%
Randamentul recuperarii plumbului din pastele sulfatate si oxidate este de aproximativ 85%.
Rezulta ca din fractia totala de plumb a unui acumulator se va obtine:
77 x 85/100 = 65.45 % plumb.
In continuare se va lua in calcul un indice global minim de recuperare de 65%.
Pornind de la capacitatea maxima lunara de 1000 tone lingou Pb si un program de lucru in medie de 22
zile pe luna, rezulta o capacitate zilnica de 46 tone lingou plumb.
Pentru obtinerea acestei cantitati de 46 t/zi lingou de plumb, va fi necesar sa se dezmembreze:
© H&S ECO CONSULT 2011 51
65 tone 100 tone
46 tone X tone
X = 46 x 100/65 = 70.77 tone acumulatori.
Se va lua in calcul cantitatea de 71 tone acumulatori dezmembrati pe zi.
Din 71 tone acumulatori, vor rezulta urmatoarele cantitati de materiale care vor fi supuse in continuare
procesarii:
Denumire Procent Tone/zi Borne, punti, grile Pb 34% 24.14
PbSO4 26% 18.46
PbO (PbO2) 17% 12.07
Componente PP 6% 4.26
Componente PVC 1% 0.71
Carcase ebonita 1% 0.71
Acid sulfuric 15% 10.65
TOTAL 100% 71.00
Dotarea cu utilaje
Pentru procesarea tuturor cantitatilor de materiale rezultate in urma dezmembrarii, instalatia propusa in
proiect va cuprinde urmatoarele utilaje:
o cuptor rotativ pentru topit Pb capacitate 8 tone/sarja - 2 buc
o cuptor rotativ pentru topit Pb capacitate 3 tone/sarja - 1 buc
o cuptor cu creuzet pentru topit Pb capacitate 1 tona/sarja - 1 buc
o cuptor cu creuzet pentru topit Zn capacitate 0.4 tona/sarja - 1 buc
o masini cu banda pentru taiat capace baterii - 6 buc
o masini extras borne - 2 buc
o hidrociclon - 1 buc
o filtru cu saci - 2 buc
o filtru umed - 1 buc
o instalatie de neutralizare automatizata - 1 buc
o instalatie monitorizare aer - 1 buc
o pH-metru automat pentru monitorizare apa - 3 buc
o Moara de macinat deseuri de polipropilena/ebonite - 1 buc;
o Oalele de turnare/lingotiere - 2 buc.
PROCES TEH�OLOGIC - DESCRIEREA FLUXURILOR EXISTE�TE PE AMPLASAME�T
1 - PROCESUL TEH�OLOGIC DE RECUPERARE A PLUMBULUI din baterii si acumulatori
uzati va cuprinde urmatoarele operatii:
o Achizitie, depozitare materii prime si materiale
© H&S ECO CONSULT 2011 52
o Taiere capace acumulatori
o Golire acid
o Separare acumulatori in elemente componente
o Topire borne plumb
o Topire paste sulfatate si oxidate
o Turnarea plumbului rezultat in lingouri
o Macinare polipropilena din carcase
o Neutralizare ape acide; monitorizare pH solutie din reactoare; monitorizare ape neutre
o Absorbtie si epurare gaze; monitorizare gaze evacuate.
Achizitie, depozitare Achizitionarea bateriilor si acumulatorilor uzati se face de la persoane juridice care au obligatia sa
respecte si prevederile H.G. nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al deseurilor
de baterii si acumulatori care stipuleaza urmatoarele:
Art.7 – Colectarea deseurilor de baterii si acumulatori
- punctul (12):
„Producatorii de baterii si acumulatori sau tertii care actioneaza in numele lor sunt obligati:
a) Sa stabileasca sisteme de colectare a deseurilor de baterii sau acumulatori industriali,
indiferent de compozitia chimica si de origine, prin care sa fie asigurata returnarea acestora
catre utilizatorii finali. Tertii independenti pot, de asemenea, sa colecteze bateriile si
acumulatorii industriali;;
b) Sa asigure predarea deseurilor de baterii si acumulatori industriali colectati unui operator
economic care desfasoara activitati de tratare si/sau reciclare pe baza de contract;
c) Sa realizeze o evidenta care sa cuprinda informatii privind tipul, numarul si greutatea
bateriilor si acumulatorilor industriali colectati si predati spre tratare si/sau reciclare.”
- punctul.(15) – “Deseurile de baterii si acumulatori auto si industriali care prezinta deteriorari
ale carcaselor sau pierderi de electrolit trebuie sa fie colectate separate de cele care nu prezinta
deteriorari sau pierderi de electrolit, in containere special, pentru a fi predate operatorilor
economici care desfasoara, pe baza de contract, o activitate de tratare si/sau reciclare”;
Art.9 - Tratarea si colectarea
- punctul (7):
„Operatorii economici care desfasoara activitati de tratare si/sau reciclare sunt obligati sa
realizeze si sa transmita ANPM o evidenta care sa cuprinda informatii privind tipul, numarul si
greutatea bateriilor si acumulatorilor primiti pentru tratarea si/sau reciclare”.
Depozitare: Activitatea se desfasura in Hala depozitare materiale cu nr. topo 2971/1/203/2 care are o
suprafata de 1696 mp si inaltimea de 12 m.
Depozitarea se face in trei buncare betonate si protejate antiacid cu o suprafata totala de 114
mp.
Pardoseala acestora este din beton, protejata antiacid cu rasina epoxidica, cu rezistenta chimica
ridicata, pentru trafic intens si incarcari mecanice, tip: CEILOCOTE 6640 S Ceilcrete, este
prevazuta cu pante de scurgere, cu treceri prin peretii laterali, si este racordata la bazinul de
depozitare ape acide.
© H&S ECO CONSULT 2011 53
Capacitatea maxima de depozitare a unui buncar este de:
0,45t/m2 x 38m
2 x 10 randuri =171 tone
in care:
o 0,45t -greutatea unui rand de baterii, aranjate una langa alta / 1m2.
o 38m2 - suprafata utila a unei halde.
Capacitatea totala de depozitare: 171 x 3 buncare = 513 tone.
Operatia de sortare se face in Hala depozitare materiale pe o suprafata de 18x10 = 180m
2.
Aceasta este pardosita cu caramida antiacida si prevazuta cu panta de scurgere, canalizata la
bazinul de colectare acizi.
Sortarea bateriilor si acumulatorilor uzati se face dupa doua criterii si anume:
o materialul carcasei
o dimensiunile de gabarit.
Carcasele sunt confectionate din polipropilena si din ebonita. Este interzisa amestecarea celor
doua materiale in procesul dezmembrarii deoarece polipropilena este un material reciclabil,
care se valorifica in vederea reutilizarii iar ebonita este un material nereciclabil, care se
colecteaza si se valorifica in vederea eliminarii la firme autorizate.
Sortarea dupa dimensiunile de gabarit se face in functie de posibilitatile de reglare ale masinilor
de taiat capace.
Sortarea mai cuprinde aranjarea si asigurarea bateriilor pe europaleti si/sau boxpaleti prevazuti
cu tavi de retinere a acidului, in caz de scurgeri, in vederea transportului sigur la atelierul de
dezmembrare.
Suprafata alocata operatiei de sortare, dupa necesitati, poate fi utilizata si pentru depozitarea
temporara.
Transportul in atelierul de dezmembrare: Aceasta operatie se executa numai pe traseul stabilit in proiect. Se interzice transportul
bateriilor pe alte trasee. Transportul trebuie sa se faca cu mare atentie, sa nu se rastoarne
bateriile, sa nu se deterioreze carcasele, care ar conduce la scurgerea de acid din acestea.
In vederea transportului bateriile sunt paletizate, pe inaltime, pe maximum 3 randuri, pe
europaleti prevazuti cu tavi de retentie, asigurate impotriva rasturnarii.
Pe un europalet de dimensiuni 1200mm x800mm x170mm se pot transporta maximum:
o 6 baterii/ rand x 3 randuri = 18 buc. (baterii dimensiuni mari ) care cantaresc ≈ 1t. (fara
greutatea europaletului)
sau:
o 16 baterii/ rand x 3 randuri = 48 buc (baterii dimensiuni mici ) care cantaresc ≈ 1,1t. (fara
greutatea europaletului).
Transportul europaletilor se face cu motostivuitorul.
Taiere capace: Aceasta operatie se executa pe 6 masini speciale de taiat cu banda orizontala. Masinile sunt
prevazuta cu hote de aspiratie care preiau particulele si aerosolii produsi la taiere.
Capacitatea de taiere a unei masini este de 0.75 tone pe ora.
Lucrul in atelierul de dezmembrare baterii se desfasoara in doua schimburi.
© H&S ECO CONSULT 2011 54
71 tone / 2 schimburi / 8 ore / 0.75 tona/ora = 5.9 masini.
Se stabileste un numar de 6 masini.
Golire acumulatori: Se golesc acumulatorii prin intoarcerea si scuturarea acestora. Materialele rezultate se sorteaza
fiecare intr-un recipient sau boxpalet, in felul urmator :
o carcasele golite se pun intr-un boxpalet, asezate ordonat, cu gura in sus.
o capacele cu bornele de plumb se pun intr-un recipient metalic sau din material plastic.
o placile si gratarele din plumb si aliaje ale acestuia, impreuna cu slamul de PbO (PbO2) si
PbSO4 ramas pe ele si cu cel cazut pe masa de lucru se colecteaza impreuna intr-un
recipient metalic rezistent la coroziune.
In urma acestei operatii rezulta urmatoarea cantitate de electrolit:
o Cantitatea maxima de electrolit (H2SO4 cu concentratia 28 %, corespunzatoare densitatii 1,2
kg/dm3 ce trebuie colectata, in urma golirii a 71 t acumulatori este de maxim: 71 x 0,15 =
10.65 t/zi.
Volumul corespunzator al electrolitului: 10.65 / 1,2 = 8.87 m3/zi.
Volumul bazinului de stocare este de 67,5 m3.
Pardoseala halei in care se efectueaza operatiile de taiere capace, golire acumulatori si
dezmembrare borne este din caramida antiacida rezistenta la acidul sulfuric din acumulatori.
Totodata buncarele de stocare a acidului sint din beton armat protejat antiacid cu rasina
rezistenta la actiunea acidului sulfuric.
Fiecare recipient sau boxpalet in parte folosit pentru manipularea acumulatorilor sau partilor
componente, este prevazut cu o eticheta pe care este inscris materialul colectat.
Dezmembrare borne prin presare: Aceasta operatie se executa la o presa prevazuta cu un dispozitiv special proiectat cu o
capacitate de 0.25 tone pe ora.
In urma operatiei rezulta:
o bornele de plumb - se colecteaza in container separat
o deseurile capacelor - se colecteaza in container separat.
Din 34% cit reprezinta greutatea totala a bornelor, puntilor si grilelor circa 22% sunt borne si
punti.
Rezultata ca in urma dezmembrarii a 71 tone baterii se obtin:
71 x 0.34 x 0.22 = 5.31 tone/zi borne si punti.
Capacitatea unei masini este de 0.2 tone/ora.
0.2 x 8 = 1.6 tone/schimb.
Lucrul la aceste masini se va efectua in doua schimburi.
Numarul de masini necesar= 5.31/1.6/2 = 1.66 masini.
© H&S ECO CONSULT 2011 55
Pentru dezmembrarea intregii cantitati de borne se vor folosi 2 masini de scos borne.
Colectare materiale ce merg la turnare: Materialele care merg in atelierul topire-turnare obtinute in urma dezmembrarii sint:
o bornele de plumb.
o placile si gratarele din plumb si aliaje ale acestuia.
o slamul de PbO2 si PbSO4.
Colectarea se face in containere metalice rezistente la coroziune.
De aici, materialele cu continut de plumb sunt transportate in Atelierul topire-turnare metale
neferoase.
Restul de materiale rezultate in urma dezmembrarii sunt:
o deseuri carcase din polipropilena
o deseuri carcase din ebonita
o deseuri capace din polipropilena
o deseuri busoane din polipropilena
o deseuri separatori PVC
Depozitare materiale secundare rezultate:
Materialele secundare rezultate, sunt depozitate fiecare separat, in halda deseuri materiale
plastice, special amenajata in hala depozitare materiale.
Halda este compartimentata astfel:
o compartiment depozitare saci cu material marunt polipropilena, cu suprafata de 19m2, are
capacitatea de depozitare de 57m3, pe inaltimea de 3m.
o compartiment depozitare saci cu material marunt ebonita, cu suprafata de 19m2, are
capacitatea de depozitare de 57m3, pe inaltimea de 3m.
Cele doua compartimente s-au obtinut prin construirea unui perete metalic, care imparte halda
in doua parti egale. Pardoseala haldei este betonata pe toata suprafata ei.
o compartiment depozitare saci cu deseuri din PVC, pozitionat in spatele haldei de beton, cu
suprafata de 5m2, are capacitatea de depozitare de 15m
3, pe inaltimea de 3m.
Cantitatile maxime de materiale secundare rezultate, care trebuiesc depozitate sunt
urmatoarele:
o material marunt din polipropilena, insacuit: 71 t x 0.06 x 22 zile = 93.72 t/luna.
o material marunt din ebonita insacuit: 71 t x 0.01 x 22 zile = 15.62 t/luna
o deseuri PVC, insacuite: 71 t x 0.01 x 22 zile = 15.62 t/luna.
Datele sunt sistematizate in tabelul urmator:
Denumire material tone/zi tone/luna tone/an
Material marunt PP 4.26 93.72 1124.64
Material marunt ebonita 0.71 15.62 187.44
Deseu PVC 0.71 15.62 187.44
Solutie acid sulfuric 10.65 234.3 2811.6
© H&S ECO CONSULT 2011 56
Depozitarea este temporara deoarece PP este destinata vanzarii, ebonita si PVC-ul sunt predate la
firme specializate care pot colecta astfel de materiale, iar solutia de acid sulfuric este neutralizata in
cadrul societatii.
Topire turnare plumb: Cantitatile de deseuri cu continut de plumb rezultate si destinate topirii sunt urmatoarele:
Denumire % tone/zi acumulatori tone/zi material rezultat
Borne, punti, grile Pb 34%
71
24.14
PbSO4 26% 18.46
PbO (PbO2) 17% 12.07
Total 54.67
Din cantitatea de 24.14 tone borne, punti, grile circa 22% este reprezentata de bornele si puntile
de legatura care pot fi separate, aceasta reprezentind 24.14 x 22 / 100 = 5.31 tone/zi
Denumire tone/zi material rezultat
Borne 5.31
Grile 18.83
PbSO4 18.46
PbO (PbO2) 12.07
Total 54.67
Topirea plumbului rezultat in urma dezmembrarii acumulatorilor uzati se realizeaza in doua moduri si
anume:
o Bornele care au o temperatura de topire de max. 4000C se vor topi in cuptor basculant cu
creuzet cu capacitatea de 1000 kg.
o Pasta alcatuita din grile Pb, PbSO4 si PbO (PbO2) se va topi in trei cuptoare rotative cu
capacitatatile de 3 tone lingou/sarja (1 buc) si 8 tone lingou/sarja (2 buc.).
Topirea se face la o temperatura de aprox. 12000C prin adaugarea de materiale reducatoare.
Topirea bornelor din plumb:
Cele 5.31 tone borne si punti obtinute, fiind din Pb metalic, au o temperatura de topire de
maxim 4000C si pot fi topite in cuptorul basculant cu creuzet.
Se va considera randamentul de topire este de 90%.
Rezulta astfel o cantitate de 5.31 x 0.9 = 4.78 tone lingou/zi.
Bornele sunt aduse din atelierul dezmembrare in containere metalice inscriptionate
corespunzator.
Pentru topirea bornelor si puntilor:
Durata de topire a unei sarje = 4,8 ore (3 ore topire)
© H&S ECO CONSULT 2011 57
Numarul de schimburi = 3
Numarul de sarje pe zi: 24 / 4,8 = 5---�se modifica productia la 47 tone/zi
Numarul de cuptoare necesar: 5.31 t/5 sarje = 1,062 cuptoare
Se alege un cuptor basculant cu creuzet pentru topit borne cu o durata de functionare de 24 ore pe zi
(trei schimburi) cu capacitate de 1000 kg.
Cuptorul basculant cu creuzet este dotat cu arzator cu gaz metan si aer cu un debit maxim de
gaz metan de 25Nm3/ora.
Dupa topire, lichidul este golit in oala de turnare, incalzita in prealabil pentru evitarea stropirii
cu material, iar din oala se toarna in lingotiere metalice cu capacitatea de 1000 kg.
Se depoziteaza in vederea racirii, se marcheaza si se transporta in magazia de produse finite.
Topirea plumbului din pasta oxidata si sulfatata:
In cuptoarele rotative pasta de plumb formata din PbSO4 si PbO (PbO2) ca sa poata fi topita
trebuie sa fie redusa la Pb.
Reducerea are loc conform urmatoarelor reactii chimice:
PbSO4 + Na2CO3 PbCO3 + Na2SO4
PbCO3 PbO + CO2
2PbO + C 2Pb + CO2
PbO2 + C Pb + CO2
PbSO4 + 2C PbS + CO2
PbS + Fe Pb + FeS
Reactiile chimice au loc la o temperatura de 9000C ... 1200
0C in prezenta unor materiale reducatoare
cum sunt:
o carbon sub forma de praf de carbune
o fier sub forma de span de fonta
o soda calcinata
Impuritatile ramase sunt colectate in zgura.
Cantitatea de pasta si alte componente cu Pb, rezultata din dezmembrarea a 71 tone acumulatori pe zi
este de:
18.83 + 18.46 + 12.07 = 49.36 tone.
Cuptoarele utilizate sunt:
© H&S ECO CONSULT 2011 58
� Cuptor rotativ capacitate 3 tone lingou/sarja:
o cuptor capacitate 3 tone lingou/sarja - 1 buc
o durata unei sarje - 8 ore (6 ore topire)
o numar sarje/zi - 3 sarje
o cantitate maxima lingou/zi - 9 tone
� Cuptor rotativ capacitate 8 tone lingou/sarja :
o cuptor capacitate 8 tone lingou/sarja - 2 buc
o durata unei sarje - 12 ore (9 ore topire)
o numar sarje/zi - 2 sarje
o cantitate maxima lingou/zi/cuptor - 16 tone
o cantitate maxima lingou/zi/doua cuptoare - 32 tone
Pentru stabilirea cantitatilor de materiale utilizate la sarjare se va pleca de la reactiile chimice ce au loc
in cuptor.
Consideram ca 2/3 din cantitatea de PbSO4 va fi redusa cu Na2CO3 iar 1/3 cu praf de carbune.
Rezulta ca din totalul de 18.46 tone, avem 18.46 x2 / 3 = 12.3 tone sint reduse cu Na2CO3 iar 18.46 –
12.3 = 6.16 tone sint reduse cu span de fonta.
12.3 t x x x
PbSO4 + Na2CO3 PbCO3 + Na2SO4
303 106 267 142
Cantitatea de Na2CO3 necesara este de:
106 x 12.3 / 303 = 4.30 tone/zi. x 22 x 12 = 1135.98 tone/an.
Cantitatea de PbCO3 rezultata este de:
267 x 12.3 / 303 = 10.84 tone/zi.
Cantitatea de Na2SO4 rezultata este de:
142 x 12.3 / 303 = 5.76 tone/zi. x 22 x 12 = 1521.79 tone/an.
10.84 t x x
PbCO3 PbO + CO2
267 223 44
Cantitatea de PbO rezultata este de:
223 x 10.84 / 267 = 9.05 tone/zi
© H&S ECO CONSULT 2011 59
Cantitatea de CO2 rezultata este de:
44 x 10.84 / 267 = 1.79 tone/zi. x 22 x 12 = 471.60 tone/an.
Cantitatea totala de PbO este de:
9.05 + 12.07 = 21.12 tone/zi
21.12
2PbO + C 2Pb + CO2
223 12 207 44
Cantitatea de praf de carbune necesara este de:
12 x 21.12 / 446 = 0.57 tone/zi. x 22 x 12 = 150.48 tone/an.
Cantitatea de Pb obtinuta este de:
207 x 21.12 /223 = 19.60 tone/zi. x 22 x 12 = 5175.63 tone/an
Cantitatea de CO2 rezultata este de:
44 x 21.12 / 446 = 2.08 tone/zi. x 22 x 12 = 550.07 tone/an.
6.16 t
PbSO4 + 2C PbS + 2CO2
303 12 239 44
Cantitatea de PbS rezultata este de:
239 x 6.16 / 303 = 4.86 tone/zi.
Cantitatea de praf de carbune este de:
2 x 12 x 6.16 / 303 = 0.49 tone/zi. x 22 x 12 = 128.81 tone/an
Cantitatea de CO2 rezultata este de:
2 x 44 x 6.16 / 303 = 1.79 tone/zi. x 22 x 12 = 472.31 tone/an
© H&S ECO CONSULT 2011 60
4.86 t
PbS + Fe Pb + FeS
239 56 207 88
Cantitatea de span de fonta folosita este de :
56 x 4.86 / 239 = 1.14 tone/zi x 22 x 12 = 300.63 tone/an.
Cantitatea de Pb obtinuta este de:
207 x 4.86 / 239 = 4.21 tone/zi.
Cantitatea de FeS este de:
88 x 4.86 / 239 = 1.79 tone/zi x 22 x12 = 472.42 tone/an
In cuptoarele rotative se adauga diferenta de grile de 18.83 tone cu un randament de recuperare
de 90% rezultand o cantitate de :
18.83 x 0.9 = 16.95 tone de Pb x 22 x12 = 4474 tone/an.
Cantitatea totala de plumb obtinuta este de:
4.78 + 19.60 + 4.21 + 16.95 = 45.54 tone/zi
Pentru cele trei cuptoare rotative se vor folosi arzatoare cu gaz metan si oxigen cu urmatoarele
consumuri:
o pentru cuptorul de 3 tone
o arzator tip 3M700
o putere 700 kw
o consum gaz metan 7 ... 77 Nm3/ora
o consum oxigen 14 ... 154 Nm3/ora
o pentru cuptoarele de 8 tone
o arzator tip 3M1700
o putere 1700 kw
o consum gaz metan 17 ... 187 Nm3/ora
o consum oxigen 34 ... 374 Nm3/ora
Pe partea cilindrica, la jumatatea cuptorului, sunt prevazute guri de golire a plumbului topit.
In timpul topirii, cuptorul se roteste, gurile de evacuare fiind astupate cu dopuri din material ceramic
refractar.
Turnarea se face direct in lingotiere metalice cu capacitatea de 1000 kg.
Acestea sunt aduse in zona cuptorului prin intermediul unei cai de rulare.
Dupa turnare, sunt luate cu monogrinda si depozitate in vederea racirii si marcarii.
© H&S ECO CONSULT 2011 61
Un bilant zilnic si anual de materiale necesar in procesul de topire se prezinta astfel:
Denumire material Cantitate zilnica tone Cantitate anuala tone
Acumulatori dezmembrati 71 18744
Materii prime si auxiliare utilizate la topire
Borne Pb 5.31 1401.84
PbSO4 18.46 4873.44
PbO (din baterii si acumulatori) 12.07 3186.48
Grile Pb 18.83 4971.12
Soda calcinata Na2CO3 4.30 1135.98
Praf de carbune 1.06 279.84
Span de fonta 1.14 300.63
TOTAL 61.17 16149.33
Produse rezultate
Lingou obtinut 45.54 12022.56
Sulfat de sodiu Na2SO4 5.76 1521.79
Sulfura de fier FeS 1.79 472.42
Dioxid de carbon CO2 5.66 1494.24
TOTAL 58.75 15511.01
Pierderi totale de proces
2.42 638.32
Operatii executate la procesul de topire-turnare:
- pornirea focului pe preincalzirea cuptorului ;
- pornirea instalatiei de evacuare si filtrare a gazelor reziduale ;
- deseurile de plumb se aduc in roabe metalice , seintroduc in vatra cuptorului si se acopera cu
mangal (carbune) si carbonat de sodiu (pentru pasta si oxid);
- se mareste temperatura in cuptor pana la topirea completa a plumbului;
- se micsoreaza flacara si se executa operatia de zgurificare ; se introduc alte cantitati de deseuri ;
se repeta operatia de zgurificare de cate ori este necesar ;
- se preleveaza probe de metal topit si se analizeaza chimic produsul obtinut ;
- zgura racita pe platforma este transportata la depozitul de zgura ;
- la atingerea volumului util al cuptorului se executa ultima operatie de zgurificare, se acopera
baia de metal topit cu parf de mangal si se mentine temperatura de turnare un interval de timp
ptr. decantare ;
- se goleste continutul cuptorului in oalele de turnare (ptr. cuptoarele basculante cu creuzet) sau
direct in lingotiere (ptr. cuptoarele rotative);
- din oalele de turnare se toarna metalul in lingotiere de 100 kg; racirea lingourilor se face in aer
liber;
- lingourile de extrag din suport, se marcheaza si se stivuiesc in magazia de produse finite.
© H&S ECO CONSULT 2011 62
Schema si Bilantul de materiale la dezmembrare baterii si acumulatori uzati cu plumb
BATERII UZATE 71 t/zi
Borne, punti, grile cu
continut de Pb,
PbSO4, PbO, (PbO2)
54.67 t / zi; 14433
t / an
Electrolit
H2SO4-28%
d = 1,2 kg
10,65 t /zi
2812 t / an
Componente
PP
4,26 t /zi
1125 t / an
Componente
PVC si ebonita
1, 42 t / zi
375 t / an
Denocivizare
prin spalare
PVC
0,71 t / zi
187, 5 t / an
Ebonita
0,71 t / zi
187, 5 t / an
Lingouri Pb
46 t / zi
12144 t /an
Zguri ,
scoarte
Deseu
refolosibil
Deseuri
haldabile Reciclare
dupa
denocivizare
prin spalare
Deseu
haldabil
dupa denocivizare
prin spalare
Deseuri periculoase
predate
la firme autorizate
Deseu utilizat in
constructii
© H&S ECO CONSULT 2011 63
Schema fluxului pentru faza de topire reducatoare, rafinare plumb brut si turnare
Amestec componente:
borne, punti, grile cu Pb,
sulfati, oxid si bioxid de
plumb din baterii
Topire reducatoare in
cuptoare basculante si
rotative
Racire + filtrare
Filtrare uscata
Filtrare umeda
Gaze
reziduale
COx,
NOx,
Apa
industriala
Apa uzata
Deversare in bazin de
stocare BS
Zgura, silicate de
Fe, Ca, Na, Pb,
sulfati de sodiu si
calciu, SiO2
Depozitare temporara
in halda zgura Plumb
Valorificare zgura la
firma autorizata
Turnare plumb
in lingotiere
Racire, lingotiere
Stivuire, marcare
lingouri Pb
46 t
CH4
Span de fier
Carbune
© H&S ECO CONSULT 2011 64
Caracteristici cuptoare de topire
� Cuptor basculant cu creuzet pentru topite borne plumb : Capacitate 1000 kg/sarja
Durata sarja 4 ore
Timp de topire sarja 3 ore
Material creuzet Otel
Tip arzator Gaz metan-aer
Capacitate arzator 25 Nm3/ora
Marime ventilator 300 m3/ora
� Cuptor rotativ pentru topit plumb Capacitate 3000 kg/sarja
Durata sarja 8 ore
Timp de topire sarja 6 ore
Material zidarie caramida cromomagnezitica
Tip arzator Gaz metan-oxigen
Capacitate arzator 7…77 Nm3/ora
Cantitate oxigen 14…154 Nm3/ora
Motor antrenare 7.5 kw - 750 rot/min
� Cuptor rotativ pentru topit plumb Capacitate 8000 kg/sarja
Durata sarja 12 ore
Timp de topire sarja 9 ore
Material zidarie caramida cromomagnezitica
Tip arzator Gaz metan-oxigen
Capacitate arzator 17…187 Nm3/ora
Cantiatate oxigen 34…374 Nm3/ora
Motor antrenare 7.5 kw - 750 rot/min
2 - PROCESUL TEH�OLOGIC LA RECICLAREA DESEURILOR DE ZI�C SI OBTI�EREA
DE ZI�C SECU�DAR.
Materii prime - ca deseuri de zinc supuse recuperarii se utilizeaza:
- produse rezultate din dezmembrari
- deseuri rezultate din prelucrarea zincului si a produselor din zinc
- deseuri rezultate (anozi) de la activitatea de galvanizare
- deseuri solide din activitati de sablare a tevilor si instalatiilor confectionate din zinc.
© H&S ECO CONSULT 2011 65
Schema fluxului pentru procesul de reciclare a deseurilor de zinc
Deseu zinc
Descarcare, sortare
Cantarire
Dezmembrare Deseuri
feroase
Depozitare,
valorificare
Gaz metan cca.
39600 m3/an
mangal
Topire 400 -500 °C
Deseuri
nemetalice
zgura
Halda de zi
Valorificare la firma
Turnare lingouri
Racire in lingotiere
Stivuire, marcare
Racire + filtrare
Filtrare uscata
Filtrare umeda
Apa uzata
Apa industria
la
Gaze
reziduale
COx,
NOx,
Deversare in bazin de
stocare BS
© H&S ECO CONSULT 2011 66
Utilaje:
Cuptorul folosit este unul basculant cu creuzet metalic si capacitatea de 0.4 tone pe sarja.
Calculul capacitatii de productie:
o cantitatea de zinc turnata - 1.2 tone/zi
o durata sarja - 8 ore
o cantitate turnata pe sarja - 0.4 tone
o numar sarje pe zi = 24 / 8 = 3
o numar cuptoare = 1.2 / (0.4 x 3) = 1
Pentru obtinerea zincului din deseuri procedeul folosit este tot unul pirometalurgic ca si in cazul
plumbului.
Dupa topire, turnarea se face in lingotiere cu capacitatea de 100 kg.
Procesul tehnologic cuprinde urmatoarele operatii:
o aprovizionare cu deseuri
o sortare deseuri
o topire
o turnare
o epurare gaze
Materialele auxiliare utilizate sunt: praf de mangal, azot (butelii), platbanda si vopsele pentru
ambalare si marcare lingouri.
Fazele procesului tehnologic de reciclare a deseurilor de zinc sunt:
1. Depozitarea materiilor prime in spatiul special destinat.
2. Verificarea materiilor prime in privinta umiditatii; materialele umede se depoziteaza lanag
cuptor pe platforme metalice in vederea uscarii;
Verificarea materiilor prime in privinta incluziunilor metalice si nemetalice (lemn, pietre, etc)
3. Deseurile metalice si nemetalice se containerizeaza pentru depozitare finala;
4. Verificarea componenetelor functionale ale cuptorului (curatenie, ventilatie, alimentare cu
energie alectrica si gaz metan);
5. Pornirea instalatiei de epurare umeda a cuptorului;
6. Deseurile de zinc se transporta la cuptor, se incarca in vatra si se acopera cu praf de mangal;
7. Se mareste flacara in cuptor pentru topirea zincului; temperatura de lucru 400-530 oC;
8. Se micsoreaza flacara pentru operatia de zgurificare; se introduc alte cantitati de deseuri; se
repeta operatia de zgurificare de cate ori este necesar;
9. Se preleveaza probe de metal topit si se analizeaza chimic produsul obtinut;
10. Zgura racita pe plaftforma este transportata la depozitul de zgura;
11. La atingerea volumului util al cuptorului se executa ultima operatie de zgurificare, se acopera
baia de metal topit cu praf de mangal si se mentine temperatura de turnare un interval de timp
ptr. decantare;
© H&S ECO CONSULT 2011 67
12. Se goleste continutul cuptorului in oala de turnare;
13. Din oala de turnare se toarna metalul in lingotiere de 100kg; racirea lingourilor se face in aer
liber;
14. Lingourile de extrag din suport, se marcheaza si se stivuiesc in magazia de produse finite.
Sortarea consta in inlaturarea manuala a partilor metalice si de alta natura, altele decat cele din zinc.
Componentele cu continut de zinc se vor cantari si depozita in containere metalice urmand sa fie
transportate in atelierul de turnare.
Operatia de sortare si depozitare are loc in atelierul depozitare materiale.
Containerele metalice cu deseuri de zinc vor fi transportate in cadrul atelierului topire-turnare cu
ajutorul stivuitorului.
Topirea deseurilor se face intr-un cuptor basculant cu creuzet cu capacitatea de 0.4 tone pe sarja.
Incarcarea cuptorului se face manual.
Arzatorul cu care este echipat cuptorul este un arzator gaz metan-aer, cu un consum de 25 Nm3 de gaz
pe ora si 300 Nm3 aer.
Durata de topire a unei sarje dureaza in jur de 6 ore.
Golirea cuptorului se face intr-o oala de turnare de 500 kg din care se toarna in lingotiere cu
capacitatea de 100 kg.
Dupa turnare, lingotierele se lasa sa se raceasca urmand apoi marcarea lingourilor si transportarea lor
in magazia de produse finite.
Cuptorul este prevazut cu hota pentru absorbtia gazelor si pulberilor rezultate la topire, gazele fiind
colectate si transportate la instalatia de filtrare.
Caracteristici cuptor basculant cu creuzet pentru topit zinc:
Capacitate 400 kg/sarja
Durata sarja 8 ore
Timp de topire sarja 6 ore
Material creuzet Otel
Tip arzator Gaz metan-aer
Capacitate arzator 25 Nm3/ora
Marime ventilator 300 m3/ora
Bilant de materiale:
Denumire material Cantitate zilnica tone Cantitate anuala tone
Materiale utilizate
Deseuri zinc 1.5 396
Materiale rezultate
Lingou zinc 1.2 316.8
Zgura 0.15 39.6
Pierderi in procesul de ardere 10% 0.15 39.6
© H&S ECO CONSULT 2011 68
3.2.2. ACTIVITATI AUXILIARE
3.2.2.1. �eutralizare ape acide
Procesul tehnologic de neutralizare ape acide (epurare ape):
Statia de epurare ape, acopera din punct de vedere functional si economic necesitatile procesului
tehnologic de dezmembrare acumulatori uzati si celui de epurare gaze provenite de la cuptoarele de
topire-turnare plumb.
Apa tehnologica utilizata este capatata din doua puturi cu adancimea de 10m, care comunica intre ele,
echipate cu un grup de pompare format din doua electropompe tip PCN 32-200 si PCN 50-200.
Pentru stabilirea procesului de epurare corespunzator, utilizat in vederea eliminarii particulelor
dispersate in apa, trebuie mai intai ca acestea sa fie evidentiate si analizate.
Prin solutia adoptata, substantele nedorite trebuie sa fie indepartate din apa si transformate in substante
acceptabile.
Produsul acestei statii de epurare este un efluent lichid a carui parametrii nu influenteaza negativ
calitatea resurselor naturale de apa, in care ajunge final.
Schema neutralizare ape acide
Ape acide de spalare
Lapte de var, agent coagulant, agenta floculant Electrolit
Evidentierea substantelor poluante Din procesele tehnologice mai sus mentionate se colecteaza:
o acidul sulfuric ( electrolitul ) cu o concentratie de circa 28%, provenit din golirea bateriilor
si acumulatorilor uzati.
o ape acide provenite de la spalarea carcaselor bateriilor si a foliilor de polipropilena, utilizate
ca separatori ai elementelor bateriilor, care pot sa contina particule oxizi de plumb, slam de
sulfat de plumb, particule de polipropilena, polietilena si ebonita.
o ape acide rezultate din spalarea masinii de taiat capacele bateriilor, a celorlalte dispozitive,
recipiente si containere, precum si a pardoselii, care pot sa contina de asemenea aceleasi
substante.
o ape acide din hidrociclon, rezultate prin absorbtia in apa a gazelor de ardere incarcate cu
SO2, CO2, NOx, rezultate din procesul de topire-turnare metale neferoase, precum si
eventuale pulberi ale metalelor neferoase.
Spalare
Recirculare ape tehnologice
Colectare:
- electrolit
- ape de spalare
Depozitare filtrat
�eutralizare Filtrare namol
© H&S ECO CONSULT 2011 69
Stabilirea procedeului de epurare
Procesul tehnologic unitar de epurare cuprinde:
o separarea, filtrarea si decantarea particulelor insolubile in apa - procedee fizice.
o neutralizarea si precipitarea chimica a solutiei de acid sulfuric - procedee chimice.
Pentru neutralizarea apelor acide se pot folosi o gama larga de substante cu caracter bazic, cum sunt:
piatra de var CaCO3, dolomita CaMg(CO3)2, varul CaO, hidroxidul de sodiu NaOH si carbonatul de
sodiu Na2CO3.
Solutia cea mai ieftina pentru neutralizarea electrolitului este utilizarea hidroxidului de calciu obtinut
prin preparea unei solutii de var, care se va analiza in cadrul prezentei lucrari.
Bilantul de materiale
In tehnologia de dezmembrare baterii si acumulatori uzati este stabilit ca zilnic se dezmembreaza 71
tone acumulatori uzati.
Din aceasta cantitate rezulta zilnic un volum de: 71 x 15/100 = 10.65 tone (8.66 m3) electrolit (H2SO4 )
cu concentratia de 28% si densitatea 1,2 kg/dm3 care trebuie neutralizat.
Tot in aceasta tehnologie sunt stabilite si operatii de spalare, in urma carora, este estimat ca rezulta
zilnic un volum de 4 m3 ( 4 tone ) apa slab acida. Aceasta se amesteca cu electrolitul, rezultand:
8.66 + 4 = 12.66 m3 (13.9 tone)
solutie acid sulfuric 15 % si densitatea 1,1 kg/dm
3.
In apele acide se antreneaza si resturi de pasta cu continut de PbSO4, care este neutralizat cu lapte de
var.
6eutralizare ape uzate acide - H2SO4
Total ape acide colectate:
- 8,66 m3/zi electrolit din baterii (solutie H2SO4 28% si densitatea 1,2 kg/dm
3);
- 4 m3/zi ape spalare deseuri la dezmembrare;
- 10,5 m3/zi ape spalare spatii tehnologice;
- 1 m3/zi consum apa la hidrociclon;
- 2,5 m3/zi ape spalare vase neutralizare;
Total consum de apa = Total ape acide = 26,66 m3/zi (solutie H2SO4 10% si densitatea 1,1 kg/dm
3)
→29,33 t/zi.
1 tona solutie ...........................0,10 t H2SO4 substanta pura
29,33 tone solutie ...................... X t H2SO4 substanta pura
Rezulta: X = 29,33 x 0,10 = 2,93 tone/zi H2SO4
exprimat in substanta pura ( 100% ) care se neutralizeaza cu lapte de var Ca(OH)2 15%.
© H&S ECO CONSULT 2011 70
Reactia de neutralizare este:
2,93 t
X
H2SO4 + Ca(OH)2 = CaSO4 + 2H2O
98 74 136 18
Necesar Ca(OH)2:
X = 2,93 x 74 / 98 = 2,21 tone Ca(OH)2 exprimat in substanta pura.
Cantitatea de lapte de var – solutie de Ca(OH)2 15%:
1 tona solutie ...........................0,15 t Ca(OH)2 substanta pura
X tone solutie ..........................2,21 t Ca(OH)2 substanta pura
X = 2,21 / 0,15 = 14,73 t solutie de Ca(OH)2 15%
Cantitatea de apa necesara ptr.prepararea solutie de Ca(OH)2 15%:
14,73 – 2,21 = 12,52 tone H2O
Cantitatea de apa rezultata din reactie:
2 x 18 x 2,93 / 98 = 1,08 tone H2O
Cantitatea de apa din solutia de H2SO4:
29,33 – 2,93 = 26,40 tone H2O
Cantitatea rezultata de sulfat de calciu (CaSO4 ) este:
X = 2,93 x 136 / 98 = 4,06 tone CaSO4.
6eutralizare PbSO4
Considerand ca cca. 1% din PbSO4 este antrenat in electrolitul colectat, rezulta:
18,46 x 0,01 = 0,185 tone/zi
Reactia de neutralizare este:
0,185 t
X
Y
Z
PbSO4 + Ca(OH)2 = CaSO4 + Pb(OH)2
303 74 136 241
Necesar Ca(OH)2:
X = 0,185 x 74 / 303 = 0,045 tone Ca(OH)2 exprimat in substanta pura.
© H&S ECO CONSULT 2011 71
Cantitatea de lapte de var – solutie de Ca(OH)2 15%:
1 tona solutie ...........................0,15 t Ca(OH)2 substanta pura
X tone solutie ..........................2,21 t Ca(OH)2 substanta pura
X = 0,045 / 0,15 = 0,30 t solutie de Ca(OH)2 15%
Cantitatea de apa necesara ptr.prepararea solutie de Ca(OH)2 15%:
0,30 – 0,045 = 0,255 tone H2O
Cantitatea rezultata de sulfat de calciu (CaSO4 ) este:
Y = 0,185 x 136 / 303 = 0,083 tone CaSO4.
Cantitatea rezultata de Pb(OH)2 este:
Y = 0,185 x 241 / 303 = 0,147 tone Pb(OH)2 ~ 0,150 tone/zi.
Total CaSO4 rezultat: 4,06 + 0,083 = 4,143 tone/zi CaSO4.
Total apa finala neutra: 12,52 + 26,40 + 1,08 + 0,255 = 40,255 tone → 40,255 mc/zi
Total solutie de Ca(OH)2 15% necesara: 14,73 + 0,30 = 15,03 tone/zi.
Capacitatea utila a vasului de neutralizare este: 4 m3.
Pentru neutralizarea sunt necesare:
(26,83 m3 solutie H2SO4 10% si PbSO4+ 15,03 / 2,10 m
3 Ca(OH)2 15%) / 4 m
3 capacit. reactor =
= 8,50 sarje de neutralizare/vas neutralizare ~ 9 sarje de neutralizare/vas neutralizare
� 1.1kg/dm3 densitate solutie H2SO4 10% si PbSO4
� 2.10 kg/dm3 densitate solutie de Ca(OH)2 15%
Pentru realizarea unei sarje de 4 m3 se folosesc:
o 26,66 / 9 = 2,96 m3 sol. H2SO4 10% ~ 3,26 tone = 3260 kg
o 0.185 / 9 = 0,021 = 21 kg tone PbSO4
o 15,03 / 2,10 / 9 = 0,795 m3 sol. Ca(OH)2 15% ~ 1,67 tone = 1670 kg
© H&S ECO CONSULT 2011 72
Bilantul de materiale este urmatorul:
Denumire material tone/zi tone/an
Materiale utilizate
Acid sulfuric diluat H2SO4 10% 29,330 7332,50
PbSO4 0,185 46,25
Var hidratat Ca(OH)2
solutie 15%
15,033 3758,25
Materiale rezultate
Sulfat de calciu CaSO4 4,143 1035,75
Pb(OH)2 0,150 37,50
Apa 40,255 10063,75
Reglarea amestecului se face astfel incat pH acestuia sa fie cat mai aproape de valoarea pH = 7, cand
rezulta un precipitat cu granule mai mari, care sedimenteaza mai repede.
Descrierea procesului tehnologic neutralizare ape
Avand in vedere caracterul acid, si continutul de particule insolubile in apa, s-a stabilit ca procesul
tehnologic unitar de epurare sa cuprinda urmatoarele faze:
� colectare ape uzate;
� separare particule cu dimensiunea > 1mm;
� filtrare particule micronice;
� filtrare macromoleculara;
� transport prin curgere libera sau pompare spre bazinul de stocare ape uzate;
� stocare ape uzate;
� neutralizarea solutiei de acid sulfuric 15%;
� separare sulfat de calciu prin presare- filtrare,
� limpezire;
� stocare ape neutre;
� monitorizare automatizata calitate apa;
� reutilizare ape neutre in fabricatie (dupa trecerea prin filtru cu nisip cuartos si filtru cu
carbune activ).
Colectare ape uzate
In vederea materializarii fazelor procesului tehnologic este necesara construirea instalatiei de colectare
si epurare ape uzate, care trebuie sa aiba capacitatea de epurare dimensionata dupa rezultatele obtinute
din bilantul de materiale al neutralizarii prezentat.
Desfasurarea procesului tehnologic unitar de epurare ape uzate incepe inca din zonele de producere ale
emisilor ce incarca apele tehnologice.
Descrierea instalatiei si amenajarilor aferente este facuta in concordanta cu succesiunea fazelor si
operatiilor procesului tehnologic:
© H&S ECO CONSULT 2011 73
Dezmembrarea bateriilor se desfasoara in atelierul de dezmembrare baterii, un spatiu special amenajat,
cu o suprafata de 324 m2. Pardoseala din beton, protejata cu caramida antiacida, cu rezistenta chimica
ridicata, este prevazuta cu pante de scurgere spre rigola de spalare (RS).
Rigola de spalare (RS) are dimensiunile: 6m x 2m si adancimea de 0,5m de la nivelul pardoselii.
Peretii laterali si fundul acesteia sunt executate din beton armat, protejati cu caramida antiacida.
Fundul rigolei este prevazut cu panta de scurgere spre bazinul de stocare (BS). Aceasta este utilizata
pentru colectarea apelor acide rezultate la dezmembrarea bateriilor si la spalarea carcaselor din
polipropilena.
In locul in care se face scurgerea este executata o basa in care sunt montate sistemele de separare si
filtrare micronica si moleculara prevazute cu site si filtre care retin toate particulele de polipropilena,
polietilena, ebonita si in special slamul de sulfat de plumb, care se curata zilnic. Sulfatul de Pb colectat
se introduce in cuptorul de topit plumb, iar celelalte materiale se depoziteaza pe sortimente, in haldele
aferente.
Din basa, apele acide trec in bazinul de stocare (BS) prin scurgere naturala printr-o conducta din
polipropilena, formata din doua tronsoane, primul cu Dn=100mm lung de 15,6m pana la caminul de
vizitare (CV) al doilea Dn=150mm lung de 4,6m de la camin la bazinul de stocare. Conducta este
montata etans. Montajul permite golirea, pana la nivelul basei, unde se realizeaza si o inchidere
hidraulica cu apa de spalare, dupa dilutia acidului ramas in basa.
Haldele H1, H2 si H3 sunt destinate depozitarii bateriilor si acumulatorilor uzati. Aici pot sa apara
scurgeri accidentale de acid din baterii fisurate sau rasturnate in urma unor manevre gresite. Pentru
eliminarea pericolului de poluare cu acid a solului in zona, haldele sunt prevazute cu pardoseli din
beton armat, protejate antiacid cu rasina epoxidica CEILOCOTE 6640 S Ceilcrete.
Pentru directionarea eventualelor scurgeri direct in bazinul de stocare (BS), pardoselile sunt prevazute
cu pante de scurgere, iar in peretii despartitori ai haldelor, la nivelul pardoselii sunt prevazute
deschideri de trecere.
Apa de spalare gaze, stocata in bazinul de 5m3 al hidroclonului (HC) si recirculata in interiorul sau,
dupa o perioada de timp se incarca cu noxele din gazele ce trec prin filtrul uscat (FU) si ajung in el. La
un anumit grad de incarcare si pH=4,5-5, cand instalatia de ventilatie nu functioneaza, se face
inlocuirea apei de spalare. In prima faza se goleste in mod controlat apa uzata din bazinul
hidroclonului in rigola (RH) ce inconjoara utilajul si este conectata la bazinul de stocare (BS) printr-o
conducta de polipropilena cu Dn=150mm si lungimea de 7,2m, care intra in caminul (CV) de pe
traseu. Rigola (RH) de scurgere din jurul hidroclonului urmareste un perimetru dreptunghiular exterior,
aflat la distanta de 0,2m si are sectiunea normala de trecere: 0,25m x 0,25m. Fundul si peretii laterali ai
rigolei sunt executate din beton protejat antiacid cu rasina CEILOCOTE 6640 S Ceilcrete. In bazinul
hidroclonului, in fata racordului de golire sunt montate sistemele de separare si filtrare micronica si
moleculara prevazute cu site si filtre care retin posibilele particulele de polipropilena, polietilena,
ebonita si in special slamul format in bazin care poate sa contina particule de metale neferoase sau
diferite combinatii ale acestora care nu se dizolva in apa. Dupa golirea apei se demonteaza capacul de
vizitare, se spala interiorul bazinului, astfel incat apele de spalare sa se scurga din acesta numai prin
sistemul de filtrare. Apoi se curata filtrele si materialul rezultat se colecteaza, se usuca natural si se
pastreaza in recipient inchis pana in momentul valorificarii la firma autorizata. Dupa montarea
capacului bazinului, acesta se umple cu apa din reteaua de apa industriala a societatii, sau din cea
epurata in instalatie.
Apele uzate, sunt stocate in bazinul de stocare (BS). Acesta preia toate apele uzate descrise mai sus.
© H&S ECO CONSULT 2011 74
Volumul bazinului de stocare este de 67.5 m3.
Bazinul este din beton armat, iar pana la inaltimea de 1.5 m este cuva metalica protejata cu rasina
CEILOCOTE 6640 S Ceilcrete. Pe fundul bazinului, este prevazuta o basa cu dimensiunile: 0,7m x
0,7m si cu adancimea de 0,5m. In aceasta se gasesc sorbul cu sita de protectie si supapa de retinere de
pe conducta de aspiratie, Dn=80mm, a pompei ce transporta solutia acida la neutralizator.
Pe toata inaltimea de stocare bazinul este perfect etans.
Dotari constructive:
Instalatiei de neutralizare ape acide este amplasata in vecinatatea bazinului de stocare (BS), si este
compusa din urmatoarele echipamente:
� Constructie metalica cu doua platforme, prima la cota +2,35m si a doua la cota +5,3m, cu
dimensiunile 6,4m x 3,1m, sustinute de stalpi metalici. Pe platforma superioara este montat
vasul de neutralizare. Tot aici sunt urcati zilnic cu podul rulant sacii cu var. Cantitatea
maxima admisa de var, pe platforma este de 1 tona. Platforma inferioara serveste
personalului muncitor pentru manevre de golire a vaselor.
� Alimentare cu apa neutra recirculata, prin conducta dn=40mm prin intermediul pompei (p2)
cu q=20m3 si h=30m.
� Alimentare cu apa potabila prin conducta dn=25mm, pentru spalator de ochi, in caz de
stropire accidentala cu substante chimice periculoase.
� Alimentare cu apa industriala din putul societatii prin conducta dn=40mm.
� Alimentare cu aer comprimat din reteaua societatii prin conducta dn=15mm, pn=6bari.
� Rezervor preparare reactivi (agent floculant) cu barbotare aer 1 buc
Dimensiuni: φ 0,7 mm, H = 1000 mm, volum = 0,5 mc, material PP
Dotari: racord de alimentare cu apa, racord alimentare cu aer pentru barbotare, sistem de
barbotare; capac din PP prevazut cu gura de alimentare / vizitare, racord evacuare aer;
� Pompa de transfer solutii de reactivi 1 buc
Debit 1,8 mc/h
� Rezervor preparare lapte de var cu agitator V=2 mc 1 buc
� Rezervor stocare /dozare reactivi – lapte de var 1 buc
Dimensiuni: φ 1200 mm H= 1500 mm , volum 2 mc; material PP
Dotari: racord de alimentare cu reactivi, racord de alimentare cu aer, motoventil de dozare lapte
de var, indicator de nivel , capac de vizitare , racor evacuare aer
� Rezervoare stocare / dozare reactivi –agent floculant si agent coagulant 2 buc
Dimensiuni: Ф 700 mm x 1000 mm, volum 0,5 mc, material PP
Dotari: robinet si bay-pass pentru dozare reactivi, orificii pentru alimentare cu reactivi;
electroventil de dozare automata; indicatoar de nivel
� Bazin de reactie 1 buc
Dimensiuni: φ 2400 mm , H=1,5 m , Volum 6 mc, material PP.
Dotari: racord alimentare apa uzata, racorduri dozare reactivi, agitare cu aer, nivelmetru
superior, racor evacuare apa tratata, motoventil golire.
© H&S ECO CONSULT 2011 75
� Suflanta si sistem de barbotare 1 set
(amestecare vas preparare ag. floculant, vas stocare lapte de var , si bazin de reactie)
� Rezervor cu agitator preparare lapte de var 1 buc
� Bazin de decantare 1 buc
� Bazin stocare ape uzate 1 buc
� Bazin stocare ape curate 2 buc
� Pompe transfer ape uzate 2 buc
� Presa filtru namol 1 buc
� Pompa de namol pentru alimentare presa filtru 1 buc
Parametri: Q= 2 mc/h, adancime de adsorbtie namol 2,5 m
� Echipament de automatizare 1 buc
Alcatuit din:
- dulap de automatizare 1 buc
- adaptor de - pH - import 2 buc
- sistem cu microcalculator de proces
- bloc alarmare
- imprimanta alfanumerica - import -
- elemente de comanda si avertizare , de panou - import -
- relee intermediare de comanda proces
- carcasa protectie mediu industrial
- bloc senzor de masura - pH care cuprinde: 2 buc
- senzor industrial - pH - import cu sonda de temperatura incorporata, cu amplificator -
montura senzor
- elemente de executie electroventile 2 buc
- element de executie motoventile 2 buc
- elemente de montaj si punere in functiune 1 set
� Filtru cu nisip cuartos FCV 07/T 1 buc
Parametri: Q=4 mc/h; φ= 480 mm, inaltime 1900 mm
� Filtru cu carbune activ FACV 04/T 1 buc
Parametri: Q=4 mc/h, φ= 420 mm, inaltime 1900 mm
� Pompa de recirculare apa filtrata in procesul tehnologic Q=4mc/h 1 buc
� Indicatoare de nivel bazin de tratare, rezervoare de reactivi 7 buc
Date tehnice :
� Functionare statie: flux discontinuu pe sarje
� Parametrii calitativi ai apei evacuate: Conform NTPA 002/2002
� Parametrii de lucru: pH
Numar puncte de control simultan: 2
Interval de masurare: 0 ... 14 pH
Precizie de masurare: +/- 1%
Compensare cu temperatura: automat
Senzor industrial: import - combinat, cu sonda de temperatura incorporat, cu amplificator -
Afisare: numerica, 2 ½ digiti
Imprimare valori parametrii controlati: alfanumerica
© H&S ECO CONSULT 2011 76
Alarmare - la depasirea limitelor prescrise: optica (la panou)
alfanumerica (imprimanta panou)
� Control proces : cu microcalculator de proces
� Z 180 - multitasking, ceas de timp real, watch dog
� Dozare reactiv de neutralizare: regulatoare numerica de tip PID , in regim mutitasking
� Dozare agent floculant
� Monitorizare nivel inferior- in bazinele de reactivi (2 buc.): cu senzori de nivel
� Programare parametrii de lucru: cu dispozitiv specializat (modul tastatura - afisaj), urmarind
algoritmi specifici (cu meniuri selectabile, in regim interactiv)
Performante tehnice:
� Neutralizarea automata a apelor reziduale acide, rezultate din procesul tehnologic recuperare a
plumbului din acumulatorii uzati, cu mentinerea valorii de pH -la iesire- in intervalul 6,5 - 8,5.
� Monitorizarea si afisarea numerica a parametrilor de proces ( pH )
� Monitorizarea si avertizarea optica a nivelului - inferior ,- din bazinele de reactivi
� Dozarea reactivilor de neutralizare (cu posibilitatea selectarii independente a regimu-
lui de lucru):
- AUTOMAT - comanda elementelor de executie este asigurata de calculatorul de proces, prin
utilizarea regulatoarelor PID, in regim multitasking
- MANUAL - comanda elementelor de executie se realizeaza de catre operator, cu ajutorul
elementelor de pe panoul de automatizare
� Avertizare optica si sonora - independenta, cu intarziere in timp, pentru:
- depasirea limitelor prestabilite, pentru fiecare parametru de proces, pentru fiecare punct de
masurare
- atingerea nivelelor critice - in bazinele de reactivi
� Inregistrarea pe imprimanta de panou, la intervale de timp prestabilite, a:
- valorilor parametrilor monitorizati ( pH )
- ceasului de timp real al sistemului
� Inregistrarea pe imprimanta de panou, mesajelor specifice indeplinirii conditiilor de alarmare
(activata numai pentru regimul AUTOMAT de functionare )
6eutralizare, decantare, filtrare
Statia de neutralizare va functiona continuu pe sarje, de cate 4 mc.
Timpul necesar neutralizarii unei sarje va fi de o ora.
In cadrul statiei de neutralizare ape reziduale, urmeaza a se neutraliza toate apele uzate acide rezultate
din activitatea de recuperarea plumbului: electrolit uzat, spalari pardoseli, spalari carcase si de la
hidrociclon.
Apele uzate vor fi colectate intr-un bazin de colectare/stocare cu volumul 67.5 mc. Din acest bazin
apele uzate vor fi pompate cu ajutorul pompei P1 la un debit de 15 mc/h, in bazinul de reactie cu
volumul total de 6 mc (volum util 4 mc), pana cand nivelul in bazinul de reactie atinge valoarea
superioara/bazin plin.
In bazinul de reactie va fi montat un senzor de pH, care va comanda deschiderea motoventilului de
dozare lapte de var din vasul de stocare reactiv lapte de var. Cand valoarea masurata de senzor va
indica valoarea de 9,5 pH calculatorul de proces va inchide motoventilul de dozare si va deschide
© H&S ECO CONSULT 2011 77
electroventilul de dozare agent coagulant tip Ferrolin 703 (coagulant acid) pana cand valoarea
masurata a pH-ului va fi 8,5 pH. Dupa dozarea agentului coagulant calculatorul de proces va deschide
electroventilul de dozare agent floculant Ferrocryl 8723, pentru marirea vitezei de decantare prin
adsorbtia precipitatului de Pb(OH)2 si de CaSO4 cu formarea de flocoane cu greutate mare. Dupa
dozarea agentului floculant si formarea flocoanelor, calculatorul de proces va deschide automat
motoventilul pentru evacuarea apei tratate. Apa tratata va fi colectata intr-un decantor cu volumul de
67.5 mc, unde la partea inferioara vor decanta precipitatele, iar la partea superioara se va colecta apa
tratata limpezita. Periodic namolul colectat la partea inferioata a bazinului de decantare va fi pompat
cu ajutorul unei pompe de namol spre presa filtru in vederea deshidratarii.
Dupa evacuarea apei tratate din bazinul de reactie, echipamentul va inchide motoventilul de evacuare
apa tratata si va porni din nou pompa de alimentare bazin de reactie, urmand un nou ciclu de tratare.
Apa limpezita din bazinul de apa limpede va trece pe sistem prea-plin in bazinele de stocare apa
curata. In bazinele de stocare apa curata se va amplasa un senzor de pH pentru verificarea valorii pH-
ului dupa tratarea apei (verificare de control a procesului de tratare).
Din bazinul de stocare apa curata, apa va fi pompata printr-un sistem de filtrare format dintr-un filtru
rapid cu nisip cuartos si un filtru rapid cu carbune activ in vederea reutilizarii apei in procesul
tehnologic (preparare reactivi, spalare carcase, alimentare spalator de gaze, spalare pardoseli). Excesul
de apa va fi evacuat spre reteaua de canalizare.
Spalarea filtrelor din sistemul de filtrare se va realiza automat, folosind apa limpezita din bazinul de
stocare apa curata, iar apa rezultata dupa spalare va fi dirijata in bazinul de stocare ape uzate.
Apa rezultata de la deshidratarea namolului cu ajutorul presei filtru va fi dirijata in bazinul de
decantare.
Probe La punerea in functiune se fac urmatoarele probe:
- La pompe: debit, presiune, intensitatea curentului electric in sarcina, vibratii, zgomotul.
- La vasele cu amastecator:functionarea fara zgomote si vibratii a sistemului de antrenare
amestecatoare.
- La sistemele de retinere emisii, se determina eficienta de retinere.
Verificari
La receptia instalatiei se fac urmatoarele verificari:
- Confruntarea instalatiei cu proiectul.
- Controlul starii de curatenie a instalatiei.
- Verificarea calitatii executiei.
- Verificarea etenseitatii instalatiei.
- Verificari mecanice si electrice.
3.2.2.2. Stocatorul de oxigen lichid
Stocatorul de oxigen lichid poate fi model Linde T18S310 D-K, avand un volum util de cca.22000 litri
© H&S ECO CONSULT 2011 78
si o presiune de exploatare de 18 bar. Instalatia este alimentata exclusiv de Linde Gas si are asistenta
tehnica asigurata. Exploatarea se face exclusiv de catre personal special instruit si autorizat in acest
sens. Functionarea ansamblului este in intregime automata.
Ansamblul constructiv al unui stocatorde oxigen lichid este alcatuit din:
- Rezervor de presiune dublu izolat cu vid;
- Vaporizator;
- Armaturi;
- Dispozitive de siguranta;
- Echipamente de reglare si dispozitive de masurare.
Rezervorul de presiune dublu izolat cu vid este utilizat pentru depozitarea gazului lichefiat sub
presiune ridicata (18 bar) si temperatura scazuta (- 170 oC). Constructiv acesta se compune din doua
rezervoare:
- rezervorul interior care preia fluidul subracit si este dimensionat pentru presiune interioara, fiind
realizat din material rezistent la temperaturi scazute (otel crom-nichel);
- rezervorul exterior are rol de protectie pentru izolatia de vid si este dimensionat pentru presiune
atmosferica exterioara, fiind realizat din otel obisnuit;
- sistemul de izolare este asigurat de spatiul dintre rezervoare care este vidat si umplut cu praf izolator
neinflamabil (perlita).
La o temperatura interioara de minim -170 oC, valoarea vidului se situeaza in intervalul 1x10
-2 - 1x10
-3
mbar.
Umplerea rezervorului se face prin cupla speciala automata a cisternei de alimentare, care se monteaza
pe una din cele doua ventile de umplere. Reglarea automata a presiunii se face prin intermediul unui
regulator de presiune, care asigura atat cresterea cat si reducerea presiunii.
Vaporizatorul serveste la extragerea continutului si transformarea acestuia in forma gazoasa. Sistemul
functioneaza fie incalzit cu aer, fie cu baie de aburi.
3.2.2.3. Filtrarea emisiilor in atmosfera – epurare gaze
Fazele procesului tehnologic de epurare gaze
Avand in vedere caracterul periculos al noxelor din procesul de topire-turnare si dezmemebrare
acumulatori, precum si temperatura noxelor la nivelul surselor, s-a stabilit ca procesul tehnologic de
epurare sa cuprinda urmatoarele faze:
o absorbtia locala a noxelor degajate de sursele de poluare
o transportul in siguranta al noxelor
o racirea noxelor pana la maxim 90 0C inainte de filtrarea uscata si pana la maxim 50
0C la gura
cosului de dispersie
o retinerea si colectarea in ciclon a particulelor grosiere
o filtrarea uscata si colectarea particulelor fine.
o filtrarea umeda si retinerea particulelor fine in baia de apa.
o spalarea gazelor.
o evacuarea gazelor epurate in atmosfera, sub limitele maxime admisibile
© H&S ECO CONSULT 2011 79
In vederea materializarii fazelor procesului tehnologic este necesara construirea instalatiei de absorbtie
si epurare noxe. In cadrul acesteia, gazele si pulberile in suspensie sunt absorbite prin hotele plasate
deasupra sau in lateralul surselor de poluare. La nivelul hotelor se absoarbe si o cantitate mare de aer
„fals” care dilueaza noxele si le raceste substantial.
De la nivelul hotelor noxele sunt transportate printr-un sistem convergent de conducte si conduse spre
bateria de cicloane. In zona de intalnire a noxelor calde de la cuptoarele de topire cu cele reci de la
dezmembrarea bateriilor , are loc a doua racire semnificativa a fluxului de noxe.
In distribuitorul bateriei de cicloane, montate in paralel, fluxul de noxe este divizat si accelerat in
vederea separarii centrifugale a particulelor in suspensie, dupa care este din nou adunat in colectorul
acestuia si condus mai departe spre filtrul uscat. La nivelul acestui agregat are loc a treia racire
semnificativa a fluxului de noxe. Particulele separate sunt colectate in buncarul bateriei, de unde
printr-un sistem etans sunt trecute in recipienti speciali, dupa care se pot intoarce in procesul de topire,
sau sunt valorificate la firme specializate in vederea recuperarii sau distrugerii.
In filtrul uscat, fluxul de noxe este trecut prin cartuse filtrante, care retin particulele fine. Acestea sunt
colectate in buncarul filtrului si apoi trecute in recipienti speciali, dupa care se pot intoarce in procesul
de topire, sau sunt valorificate la firme specializate in vederea recuperarii sau distrugerii.
In continuare fluxul de noxe, este trecut prin filtrul umed. In acesta, in prima faza, se face filtrarea
umeda a particulelor care au mai ramas in flux, prin trecerea fortata a acestora prin baia de apa. Apoi
fluxul de gaze este purificat prin spalare, prin trecerea lui printr-un dus de apa pulverizata in
contracurent, dupa care este trecut prin separatorul de picaturi.
Apa de spalare este recirculata cu ajutorul pompei si este reintrodusa sub presiune intr-o rampa de
pulverizare cu duze. Nivelul apei in bazin este mentinut cu ajutorul unui robinet cu plutitor. Cand apa
recirculata din bazinul agregatului capata un caracter acid, se goleste printr-o conducta de legatura in
bazinul de stocare acid din cadrul statiei de epurare ape, dupa care se neutralizeaza. La golire se face si
o spalare a bazinului pentru a elimina odata cu apa si slamul depus. Apa uzata este inlocuita cu alta
proaspata.
Absorbtia si transportul gazelor, pana la evacuarea in atmosfera pe gura cosului de dispersie se face cu
un ventilator pozitionat dupa ultimul agregat de filtrare.
Solutia adoptata pentru sistemul de ventilatie
Instalatia de ventilatie aferenta proceselor tehnologice de dezmembrare baterii si acumulatori uzati si
topire-turnare plumb si zinc trebuie sa fie eficienta din punct de vedere functional si economic.
S-a tinut cont de urmatorii parametri:
o factorii de clima din zona Fagaras ;
o conditiile necesare de microclimat din cele doua ateliere;
o specificul proceselor tehnologice ;
o tipul si cantitatea de noxe degajate
Pentru cele doua ateliere, s-a adoptat un sistem de ventilare care sa asigure urmatoarele cerinte
functionale:
o absorbtia si epurarea noxelor din zonele de lucru din cele doua ateliere ;
o admisia aerului proaspat din exterior ;
o compensarea aerului absorbit cu aer proaspat incalzit in vederea mentinerii microclimatului
corespunzator in perioada rece a anului.
© H&S ECO CONSULT 2011 80
Solutia adoptata pentru sistemul de ventilatie, trebuie sa indeplineasca urmatoarele parametri calitativi:
o sa asigure calitatea aerului in zona de lucru, in limitele admisibile de confort prevazute de
lege, care sa protejeze personalul muncitor de imbolnaviri profesionale si accidente ;
o sa functioneze in conditii de maxima siguranta, tinand cont de substantele periculoase care
se degaja in timpul proceselor tehnologice mentionate mai sus;
o sa nu vicieze zonele de lucru invecinate si sa nu polueze factorii de mediu, decat in limitele
admisibile prevazute de lege,
o sa asigure accesul si usurinta in desfasurarea programului de monitorizare a emisiilor
poluante in atmosfera, astfel incat in caz de pericol sa se poata interveni rapid pentru
indepartarea acestuia;
o prizele de aer proaspat trebuie sa fie amplasate in asa fel incat sa reduca la minimum
posibilitatea introducerii in atelier, odata cu aerul proaspat, a noxelor provenite de la
activitati ce se desfasoara in zonele invecinate.
Acestea sunt sistematizate in tabelul urmator:
© H&S ECO CONSULT 2011 81
SISTEMUL DE VENTILATIE
Atelierul Sistemul de ventilatie combinat Echipamente necesare Asigura Timp de functionare
Atelier dezmembrare
baterii si
acumulatori uzati
Ventilatie naturala organizata Ochiuri mobile Admisia aerului proaspat.
Permanent deschise
Ventilatie mecanica locala de
absorbtie si epurare noxe
Instal. ventilatie, absortie si
epurare noxe.
Absorbtia, separarea, filtrarea,
spalarea si evacuarea noxelor
In timpul
desf.proces productie.
Atelier topire-
turnare metale
neferoase
Ventilatie naturala organizata Ochiuri mobile Admisia aerului proaspat.
Permanent deschise
Ventilatie mecanica locala de
absorbtie si epurare noxe
Instal. ventilatie, absortie si
epurare noxe.
Absorbtia, separarea, filtrarea,
spalarea si evacuarea noxelor
In timpul desf.proces productie
© H&S ECO CONSULT 2011 82
Echipamentele instalatiei Pentru realizarea instalatiei de ventilatie pentru absorbtia si epurarea noxelor, sunt necesare
urmatoarele echipamente de baza:
Hote:
→ Hota fixa absorbtie noxe la cuptoarele basculante : 2 buc.
Dimensiuni : 1500 mm x 1500 mm, <600.
Racord : Ø350mm
→ Hote rabatabile absorbtie noxe la cuptoare rotative : 3 buc.
Dimensiuni : 100 mm x 1000 mm, <600.
Racord : Ø350mm
→ Hote absorbtie noxe la masinile de taiat capace: 6 buc.
Dimensiuni : 500 mm x 500, <600.
Racord : Ø200mm
Dispozitive rotire hote: 5buc.
Clapete fluture echilibrare:
o Clapeta fluture Dn=200mm : 6 buc.
o Clapeta fluture Dn=350mm : 5 buc.
o Clapeta fluture Dn=750mm : 1 buc.
Canale de gaze, sunt constituite din tronsoanele de conducte, curbe, ramificatii, difuzoare, confuzoare
si celelalte elemente ale sistemului de transport, de diferite diametre si lungimi, in concordanta cu
schema geometrica a instalatiei de ventilatie.
Bateria de cicloane CL: 1 buc
o Numar cicloane conectate in paralel / baterie: 12buc.
o Capacitate / ciclon: 2030m3/h.
o Marimea caracteristica: Ø400mm ( diametrul exterior ).
o Sectiunea de intrare: 80mm x 320mm.
o Sectiunea de iesire: Ø240 mm.
o Lungimea corpului cilindric: 1000mm.
o Lungimea totala: 2200mm.
o Viteza aerului in gura de intrare: 22m/s.
o Pierderea de presiune in ciclon: 132mmH2O.
o Racord distribuitor baterie ( intrare ): 400mm x 1200mm.
o Racord colector baterie (iesire ): Ø800mm.
Filtru cu cartuse filtrante (filtru uscat) FU 2 buc
o Tip: DUST COLLECTOR PF-32/1000. Cod L 0259-00-000-00
o Capacitatea: 25000 -30000m3/h.
o Emisia la iesire: max. 15mg/m3.
o Suprafata medie a cartusului de filtrare: 544m2.
© H&S ECO CONSULT 2011 83
o Temperatura de lucru cartus 600C.
o Numar cartuse filtrante: 32buc.
o Dimensiuni cartus filtrant: / Ø320 mm x 1000mm.
o Material cartus filtrant: poliestervlies BIA kat. USG.
o Sistem desprafuire: impuls automat jet aer.
o Presiunea aerului de impuls: 3- 5bari.
o Debitul aerului de impuls:20-40Nm3.
o Dimensiuni de gabarit: L x l x h = 3,5m x 2,2m x 4,5m.
o Racorduri intrare , iesire: Ø800mm.
Filtru umed: 1 buc
o Tip: R24-NR1-VA-DR
o Constructor: S.C. Independenta S.A. Sibiu.
o Capacitatea: 25000m3/h.
o Rezistenta aerului la trecere: 155mmH2O.
o Viteza aerului prin sectiunea de gabarit: 1,141m/s.
o Randamentul de separare: 90% - 99,5%.
o Dimensiuni de gabarit: L x l x h = 4,6m x 2,5m x 5,3m.
o Racorduri, intrare / iesire: Ø950mm / Ø800 mm.
o Volumul cuvei de apa: 5m3.
o Circuit de spalare gaze, compus din:
- un registru cu duze de pulverizare fina, ce lucreaza in contracurent.
- numar duze: 16buc./m2 x 4,25m
2 = 68buc.
- presiunea apei la duza: 2,5bari.
- debitul de apa la duza: 150l/h.
o Pompa centrifuga recirculare apa: Q = 12m3/h, H = 3bari.
o Separator de picaturi in zona de iesire a gazelor din aparat.
Ventilator V1: 2 buc
Debitul: 25000m3/h.
Presiunea: 600mmH2O.
Cos dispersie 1 buc
Diametrul : Ø1000mm
Nivelul gurii de evacuare se afla la cota : +16m.
La punerea in functiune se fac urmatoarele probe:
- La ventilator: debit, presiune, intensitatea curentului electric in sarcina, zgomotul.
- La agregatele de retinere noxe, se determina eficienta de retinere.
© H&S ECO CONSULT 2011 84
Cantitatea de apa necesara pentru spalare gaze
Bazinul filtrului umed are o capacitate de 5 m3.
Din acest bazin apa se recircula prin intermediul unei pompe si alimenteaza cele 68 duze pentru
spalarea gazelor. Debitul de apa necesar pentru fiecare duza este de 50 litri pe ora.
In momentul in care apa capata un caracter acid pH = 4 ... 4.5, se opreste sistemul de ventilatie, iar apa
este evacuata in bazinul de stocare ape acide in vederea neutralizarii.
Apa evacuata este inlocuita cu apa curata din bazinul stocare ape neutre, schimbul de apa facandu-se
saptamanal.
6ecesarul de apa pentru spalarea gazelor este de: 5 x 4 = 20 m3/luna → 0,91 m
3/zi (22 zile
lucratoare/luna).
Dupa golirea apei, bazinul se spala in vederea eliminarii eventualelor depuneri de substante rezultate
in urma operatiei de spalare gaze. Apa de la spalare se deverseaza in bazinul de stocare in vederea
neutralizarii.
6ecesarul de apa pentru spalare bazin tampon: 20 x 0.10 = 2 m3/luna → 0,09 m
3/zi.
3.3. Cerinte BAT
Tehnici BAT Tehnici folosite in instalatie Manipularea si depozitarea materialelor Tehnici BAT pentru prevenirea scaparilor la manipularea materiilor
prime:
- Utilizarea sistemelor de depozitare a lichidelor care sunt
continute in batale impermeabile, care au o capacitate cel
putin egala cu volumul celui mai mare recipient de
depozitare.
- Terenurile de depozitare trebuie astfel proiectate incat
scurgerile de pe partile superioare ale containerelor si de la
sistemele de expediere sau transport sa fie interceptate si
preluate in batalul de stocare. Continutul containerelor
trebuie evidentiat si utilizate sisteme de alarma asociate.
Expedierile planificate si sistemele automate de control
previn supraincarcarea containerelor de depozitare.
- Acidul sufuric si alte materiale reactive trebuie depozitate in
containere cu pereti dubli sau containere amplasate in batale
cu rezistenta chimica de aceeasi capacitate. Uzul detectorilor
de scurgere si alarmelor este sensibil. Pentru prevenirea
riscului contaminarii apelor subterane, terenul de depozitare
trebuie sa fie impermeabil si rezistent la materialul depozitat.
- Punctele de expediere trebuie sa fie in cadrul batalului pentru
a colecta pierderile de material. Trebuie prevazuta
reintoarcerea gazelor in vehiculul de livrare pentru a reduce
emisia de COV. Se utilizeaza inchizatoare automate la
Manipularea si depozitarea
materialelor
Hala depozitare materii prime si
materiale (si statie de neutralizare)
este amenajata atat pentru depozitarea
si sortarea deseurilor de baterii si
acumulatori aprovizionate, pentru
depozitarea deseurilor rezultate cat si
pentru statia de neutralizare ape acide.
Pentru depozitarea materialelor sunt
amenajate patru halde betonate si
protejate cu rasina epoxidica antiacida
cu suprafata de 38 mp fiecare.
Haldele sunt prevazute cu pante de
scurgere astfel incit eventualele
scurgeri de electrolit sa fie dirijate
catre bazinul stocare ape acide.
Platforma pentru sortarea bateriilor si
acumulatorilor are o suprafata de 180
mp.
© H&S ECO CONSULT 2011 85
sistemele de livrare, pentru prevenirea scurgerilor
accidentale.
- Materialele incompatibile (ex. oxidabile, materiale organice,
etc.) trebuie depozitate separat si la depozitare utilizate
sisteme cu perna de gaze inerte.
- Utilizarea uleiului sau materialelor absorbante solide tip
interceptori pentru drenare pe terenuri de stocare deschise.
Utilizarea metodelor de tratare a efluentilor pentru tipurile de
substante depozitate.
- Utilizarea de echipamente de extractie si filtrare la
depozitarea si manipularea materialelor prafoase.
- Suprafetele de depozitare a reducatorilor (ex.carbune, cocs,
aschii de lemn) trebuie supravegheate pentru detectarea
focului cauzat de autoaprindere.
Platforma este betonata si protejata cu
caramida antiacida.
Selectarea procesului de reciclare a deseurilor cu
plumb Valorificarea plumbului din acumulatorii reciclati Tabel 5.31 Compozitia tipica de acumulatori cu plumb pentru
autovehicule Element component % greutate Componente cu plumb 25-30 Invelis (particule fine de PbO si PbSO4) 35-45 Acid sulfuric (10-20 % H2SO4) 10-15 Polipropilena 4-8 Alte componente plastice (PVC, PE, etc) 2-7 Ebonita 1-3 Alte materiale (sticla, etc.) <0,5
Exista doua tipuri principale de procese de recuperare a
plumbului din acumulatorii cu plumb pentru autovehicule: Acumulatorii sunt goliti de electrolit/acid si introdusi in
intregime in cuptorul de topire cu cuva sau vertical;
Acumulatorii intregi si fondantii sunt introdusi intr-un
furnal de topire cu cuva;
Acumulatorii sunt goliti de electrolit/acid, desfacuti si
impartiti in diverse fractiuni cu ajutorul unor echipamente
automate brevetate (procese MA si CX-Engitec).
Pentru procesul MA si CX-Engitec sunt folosite forje pentru
zdrobirea acumulatorilor intregi. Materialul zdrobit trece printr-
o serie de site, clasoare umede si filtre din care se obtin
fractiuni separate: componente metalice, pasta de sulfat/oxid de
plumb, polipropilena, componente de plastic si cauciuc
nereciclabile si acid sulfuric diluat. Polipropilena este reciclata in circuit propriu. Acidul sulfuric este neutralizat sau destinat utilizarii locale. Sulfatul de sodiu produs este recristalizat si comercializat. Tehnici alternative de tratare a sulfului din acumulatori:
Anterior topirii, pasta de sulfat de plumb este
desulfurata prin reactia cu Na2CO3 si NaOH (procesul
CX-Engitec);
Selectarea procesului de reciclare a
deseurilor cu plumb Materia prima de baza, care se va
prelucra in instalatia proiectata consta
din deseurile de baterii uzate, acide, cu Pb
si alte materiale cu plumb, precum si
deseuri de zinc.
In urma dezmembrarii bateriilor si
acumulatorilor plumb – acid rezulta
componentele prezentate in tabelul.
Denumire Procent
Borne, punti, grile Pb 34%
PbSO4 26%
PbO (PbO2) 17%
Componente PP 6%
Componente PVC 1%
Carcase ebonita 1%
Acid sulfuric 15%
Randamentul recuperarii plumbului din
pastele sulfatate si oxidate este de aproximativ
85%.
Randamentul recuperarii zincului este de
aproximativ 80%.
Topirea plumbului rezultat in urma
dezmembrarii acumulatorilor uzati se
realizeaza in doua moduri si anume:
o Bornele care au o temperatura de
topire de max. 4000C se vor topi in cuptor
basculant cu creuzet cu capacitatea de
1000 kg.
o Pasta alcatuita din grile Pb,
© H&S ECO CONSULT 2011 86
Sulfatul de plumb este separat si trimis in instalatie
capabila sa prelucreze sulful din gaze (de ex. procesul
de topire directa a plumbului primar);
Sulful poate fi fixat in zgura sau sub forma de mata de
Fe/Pb.
Desulfatarea pastei anterior topirii reduce cantitatea de zgura
produsa si cantitatea de SO2 eliberata in aer. Topirea poate fi efectuata in:
Cuptor cu vatra rotativa;
Cuptor cu reverberatie si cuptor de topire cu cuva sau
cuptor electric;
Cuptor rotativ;
Cuptor electric.
Cuptoarele pot functiona cu gaze sau combustibil. Este utilizat
aerul imbogatit cu oxigen. Topirea se efectueaza in cuptoare din
care zgura si metalul sunt evacuate separat. Cantitatea de sulf
din incarcatura este fixata in zgura, care este un compus sulfo-
fero-sodic cu continut redus de plumb. Lingoul de plumb este rafinat ulterior prin rafinare
pirometalurgica sau hidrometalurgica.
Valorificarea plumbului din alte deseuri si reziduuri Deseurile metalice cu plumb, de diferite tipuri, pot fi
contaminate cu materiale plastice sau bitum, si se pot gasi in
aliaje cu alte elemente, in special staniu, antimoniu si argint.
Valorificarea se realizeaza in cadrul acelorasi tipuri de procese
ca la plumbul din acumulatori. Se utilizeaza cuptorul electric
pentru valorificarea plumbului din materiale auxiliare complexe
cu continut de plumb/cupru si plumb/metale pretioase. Post-
combustia gazelor este utilizata pentru descompunerea CO si
hidrocarburilor care contin dioxine.
Desurile curate sunt topite in cazane special amenajate, care
sunt incalzite indirect cu combustibil sau gaze. Deseurile sunt
introduse prin gura de alimentare situata deasupra cazanului.
Cenusa de plumb si materialele care cse gasesc in mod
accidental in compus sunt indepartate de pe suprafata metalului
topit si api trecute printr-o sita care separa fractiunile fine de
cele mari. Cenusa de plumb este fractiunea fina si este raciclata
ca rezidu nemetalic. Materialul care se gasetse in mod
accidental in compus este un metal cu punct de topire mai
ridicat decat plumbul si este prelucrat in alta parte.
Reziduurile cu caracter nemetalic, amestecate des cu reziduuri
metalice de plumb, sunt otpite cu fondantii in cuptoarele cu
vatra rotativa.
PbSO4 si PbO (PbO2) se va topi in trei
cuptoare rotative cu capacitatatile de 3
tone lingou/sarja (1 buc) si 8 tone
lingou/sarja (2 buc.).
Topirea se face la o temperatura de aprox.
12000C prin adaugarea de materiale
reducatoare.
Fazele procesului de reciclare a deseurilor cu plumb Spargerea bateriilor Taierea bateriilor este folosita pentru recuperarea plumbului,
nichelului, cadmiului si altor materiale din baterii. Pentru
bateriile cu placi de plumb si acid sulfuric, morile cu ciocane
Fazele procesului de reciclare a
deseurilor cu plumb Taiere capace: Aceasta operatie se executa pe 6 masini
speciale de taiat cu banda orizontala.
© H&S ECO CONSULT 2011 87
pot fi folosite pentru spargerea carcasei bateriei si eliberarea
plumbului si componentelor cu plumb si permite recuperarea
carcasei din material plastic (in special poli-propilena).
Electrolitul este scos si tratat sau refolosit. Concasarea in doua
stadii poate fi folosita pentru controlul dimensiunii particulelor
si preveni impactul oxidului de plumb cu plasticul in timpul
unui singur stadiu de macinare. Materialul plastic este separat si
spalat pentru imbunatatirea calitatii si producerea plasticului
pregatit pentru reciclare. Continutul de acid al bateriilor poate
contamina solul si apa daca nu este manevrat cum trebuie. Pot
fi folosite sisteme etanse de drenaj, rezistente la acid, cu
containere de colectare si stocare. Etapele de macinare pot
produce vapori acizi care pot fi colectati in filtre de vapori.
Amestecul Amestecul este realizat pentru mixarea minereurilor preparate
de diferite calitati si a fondatilor si agentilor reducatori cu
minereul pentru a produce o alimentare stabila a procesului
principal. Amestecul poate fi realizat in echipamentul de
mixtura, in stadiul de macinare sau in timpul stadiilor de
transformare, uscare si pastrare. Amestecurile exacte se produc
folosind sisteme de pastrare cu pierdere in greutate, cantarire pe
banda sau prin volumul din echipamentul de incarcare.
Amestecul poate produce praf si se folosesc colectarea
impuritatilor si extractia. Praful colectat se intoarce in proces.
Amestecul ud este folosit pentru evitarea producerii prafului.
Din pasta produsa se extrage apa si este folosita in procesul de
granulare. Pot fi folositi agenti de acoperire si lianti. Materialul
amestecat are nevoie de granulare inaintea unor procese de
sinterizare.
Tehnici de separare Tehnicile de separare sunt mai frecvent folosite pentru materiile
prime secundare, cea mai comuna fiind separare magnetica.
Media greutatii si separarea densitatii este folosita in industria
procesarii deseurilor si industria metalelor neferoase
(procesarea bateriilor pentru indepartarea materialului plastic).
Diferenta de densitate si de marime a diferitelor fractii este
folosita pentru separarea metalului, oxizilor de metal si
componente plastice folosind apa ca suport.
Clasificarea este folosita pentru separarea metalelor de
materiale mai putin dense ca plasticul si ficbrele de deseuri
electronice. Plutirea este folosita pentru imbogatirea
solubilizarii reziduurilor.
Separarea magentica este folosita pentru indepartarea bucatilor
de fier si reducerea contaminarii aliajelor.
Cuptoare de topire
� Cuptorul rotativ Modelul functional cuprinde un cilindru rotativ captusit cu
materiale refractare, filetat la un capat cu un arzator. La un
capat are prevazuta o usa de incarcare, cu arzatorul posibil
Masinile sunt prevazuta cu hote de
aspiratie care preiau particulele si
aerosolii produsi la taiere.
Golire acumulatori: Se golesc acumulatorii prin intoarcerea si
scuturarea acestora. Materialele rezultate
se sorteaza fiecare intr-un recipient sau
boxpalet, in felul urmator:
carcasele golite se pun intr-un boxpalet,
asezate ordonat, cu gura in sus.
capacele cu bornele de plumb se pun intr-
un recipient metalic sau din material
plastic.
placile si gratarele din plumb si aliaje ale
acestuia, impreuna cu slamul de PbO
(PbO2) si PbSO4 ramas pe ele si cu cel
cazut pe masa de lucru se colecteaza
impreuna intr-un recipient metalic
rezistent la coroziune.
Pardoseala halei in care se efectueaza
operatiile de taiere capace, golire
acumulatori si dezmembrare borne este
din caramida antiacida rezistenta la
acidul sulfuric din acumulatori.
Totodata buncarele de stocare a acidului
sint din beton armat protejat antiacid cu
rasina rezistenta la actiunea acidului
sulfuric.
Fiecare recipient sau boxpalet in parte
folosit pentru manipularea acumulatorilor
sau partilor componente, este prevazut cu
o eticheta pe care este inscris materialul
colectat.
Dezmembrare borne prin presare: Aceasta operatie se executa la o presa
prevazuta cu un dispozitiv special
proiectat cu o capacitate de 0.25 tone pe
ora.
In urma operatiei rezulta:
bornele de plumb - se colecteaza in
container separat
deseurile capacelor - se colecteaza in
container separat.
Din 34% cit reprezinta greutatea totala a
bornelor, puntilor si grilelor circa 22%
sunt borne si punti.
Topire turnare plumb: Topirea plumbului rezultat in urma
© H&S ECO CONSULT 2011 88
incorporat in aceasta.
Exista mai multe variante:
cuptoare rotative scurte;
cuptoare rotative lungi;
cuptoare Thomas
cuptoare rotative cu bloc de duze cu imersie.
Rotatia furnalului poate fi variabila pentru o reactie completa a
sarjei de material si eficienta. Cuptoarele folosesc de obicei
petrol sau combustibil gazos si osci-arzatoare (temperatura de
la arzator este transferata peretelui refractar si sarja este
incalzita de la refractare in timpul rotatiei).
Zgura si metalul produs sunt colectate prin gura de scurgere, la
capatul cu usa sau in punctul central al furnalului. Gura de
scurgere este orientata prin rotatia partiala a cuptorului pentru
separarea metalului si zgurii. Se poate folosi cuptorul basculant
rotativ, pentru imbunatirea ratei de recuperare.
� Cuptorul cu cuva pentru topirea metalului Este un cuptor vertical simplu cu o vatra de colectare, un sistem
de arzatoare la partea inferiora si un sistem de incarcare a
materialului la partea superiora. Arzatoarele utilizeaza gaze
preincalzite si sunt proiectate sa lucreze in atmosfera oxidanta
sau reducatoare. Aceasta permite metalui sa se topeasca cu sau
fara oxidare. Metalul este introdus pe la partea superioara a
cuptorului si astfel topit trece sub cuva. Controlul
combustibilului si aerului este asigurat independent, pentru
fiecare arzator. Este asigurata, pentru fiecare arzator,
monitorizarea continua a oxidului de carbon, hidrogenului si
combustia gazelor. Gazele de combustie sunt, de obicei, extrase
si curatate. Este utilizat un razator suplimentar pentru
eliminarea monoxidului de carbon si decompunerea
hidrocarburilor, COV, sau dioxizilor emanati. Adaugarea
oxigenului deasupra zonei de topire este utilizata pentru
asigurarea arderii suplimentare la nivelul superior la cuvei sau
furnalului.
Cuptorul este utilizat pentru topirea metalelor pure, dar si
pentru metalele care contin materiale organice. Cuva cuptorului
poate fi utilizata la preincalzirea materialului inainte de topire.
Utilizarea imbogatirii cu oxigen in sistemele de ardere Sistemele de ardere/oxidare utilizate in productia metalelor
neferoase utilizeaza oxigenul in spatiul de incarcare direct sau
pentru imbogatirea cu oxigen a aerului sau la vatra cuptorului.
Scopul este oxidarea autotermala a minereurilor pe baza de
sulfuri, pentru a creste capacitatea sau viteza de topire la
cuptoare si pentru a produce zone discrete, bogate in oxigen, in
cuptor care permit arderea completa in mod separat de zona de
reducere.
Avantajele tehnicii sunt:
- cresterea de caldura transmisa la vatra cuptorului, cresterea
dezmembrarii acumulatorilor uzati se
realizeaza in doua moduri si anume:
o Bornele care au o temperatura de
topire de max. 4000C se vor topi in cuptor
basculant cu creuzet cu capacitatea de
1000 kg.
o Pasta alcatuita din grile Pb,
PbSO4 si PbO (PbO2) se va topi in trei
cuptoare rotative cu capacitatatile de 3
tone lingou/sarja (1 buc) si 8 tone
lingou/sarja (2 buc.).
Topirea se face la o temperatura de aprox.
12000C prin adaugarea de materiale
reducatoare.
Reactiile chimice care au loc la o
temperatura de 9000C ... 1200
0C se
realizeaza in prezenta unor materiale
reducatoare cum sunt:
o carbon sub forma de praf de
carbune
o fier sub forma de span de
fonta
o soda calcinata
Consideram ca 2/3 din cantitatea de PbSO4 va fi redusa cu Na2CO3 iar 1/3 cu
praf de carbune.
Pentru topirea bornelor si puntilor se
alege un cuptor basculant cu creuzet
pentru topit borne cu o durata de
functionare de 24 ore pe zi (trei
schimburi) cu capacitate de 1000 kg.
Cuptorul basculant cu creuzet este dotat
cu arzator cu gaz metan si aer cu un debit
maxim de gaz metan de 25Nm3/ora.Dupa
topire, lichidul este golit in oala de
turnare, incalzita in prealabil pentru
evitarea stropirii cu material, iar din oala
se toarna in lingotiere metalice cu
capacitatea de 100 kg. Se depoziteaza in
vederea racirii, se marcheaza si se
transporta in magazia de produse finite.
Pentru topirea pastei se aleg trei cuptoare
rotative se vor folosi arzatoare cu gaz
metan si oxigen.
Pe partea cilindrica, la jumatatea
cuptorului, sunt prevazute guri de golire a
plumbului topit.
In timpul topirii, cuptorul se roteste,
gurile de evacuare fiind astupate cu
© H&S ECO CONSULT 2011 89
capacitatii sau a vitezei de topire;
- reducerea semnificativa a volumului gazelor de proces prin
reducerea continutului de azot;
- cresterea concentratiei de SO2 (si alte produse) in gazele de
proces cu efect pozitiv in procesele de conversie si recuperare
fara utilizare de catalizatoare speciale;
- utilizarea oxigenului pur la arzator reduce presiunea partiala a
azotului in flacara, si formarea de NOx;
- controlul temperaturii si conditiilor de oxidare prin insuflarea
de oxigen in locuri discrete din cuptor in sensul curentului de
gaz de la arzatorul principal - cresterea vitezei de topire fara
cresterea temperaturii de proces.
Controlul proceselor Scopul controlului proceselor este obtinerea unor performante
bune in tremenii prevenirii si minimalizarii emisiilor, eficientei
procesului, reducerii costurilor si mentinerii unor conditii de
securitate a procesului.
Tehnici utilizate:
Prelevarea de esantioane si analiza materiei prime
pentru obtinerea unei bune amestecari a diferitelor
materiale.
Utilizarea sistemelor de cantarire si contorizare a
alimentarii.
Utilizarea sistemelor de control automatizat a
conditiilor de combustie si adaosurilor de gaze, pirn
monitorizarea urmatorilor parametri: temperatura,
presiune, volum si debit de gaze, componentii gazosi
(O2, SO2, CO), vibratiile.
Instruirea si evaluarea continua a personalului operator
in utilizarea instructiunilor de functionare si tehnicilor
de intreventie in caz de alarma
Optimizarea nivelului de supraveghere.
Colectarea vaporilor si gazelor Ierarhia colectarii gazelor din toate procesele este urmatoarea:
Optimizarea si minimizarea emisiilor din proces, cum
este pretratarea termica sau mecanica a materialelor
secundare, pentru a minimaliza contaminarea organica
a alimentarii.
Utilizarea cuptoarelor etanse sau altor elemente de
proces ptr. a preveni emisiile fugitive, recuperarea
caldurii si colectarea gazelor de proces pentru
reduecere sau alte scopuri (ex. producerea de acid
sulfuric).
Minimalizarea transferului de materiale intre procese.
Utlizarea de jgheaburi de scurgere sau alte tehnici de
scurgere a materialului topit; se recomanda folosirea de
tehnici de colectarea vapori secundare si tertiare.
dopuri din material ceramic refractar.
Turnarea se face direct in lingotiere
metalice cu capacitatea de 1000 kg.
Acestea sunt aduse in zona cuptorului prin
intermediul unei cai de rulare.
Dupa turnare, sunt luate cu monogrinda si
depozitate in vederea racirii si marcarii.
Tehnici de colectare a efluentilor,
recuperare si reducere
Sistemul de ventilatie
Instalatia de ventilatie aferenta proceselor
tehnologice de dezmembrare baterii si
acumulatori uzati si topire-turnare plumb
si zinc trebuie sa fie eficienta din punct de
vedere functional si economic.
s-a adoptat un sistem de ventilare care sa
asigure urmatoarele cerinte functionale:
o absorbtia si epurarea noxelor din
zonele de lucru din cele doua ateliere ;
o admisia aerului proaspat din
exterior ;
o compensarea aerului absorbit cu
aer proaspat incalzit in vederea mentinerii
© H&S ECO CONSULT 2011 90
Tehnici BAT de colectare a gazelor reziduale - utilizarea cuptoarelor etanse cu retinerea gazelor si emisiilor
fugitive, bazate pe o rata de extractie suficienta pentru a preveni
presurizarea cuptorului;
- utilizarea sistemelor de incarcare etanse, pentru prevenirea
emisiilor fugitive la deschiderea cuptorului (ex. elevatoare de
incarcare, sisteme de incarcare prin hota, etc.);
- controlul automat al evaporarilor (reducerea consumului
energetic la extractie);
- intretinerea hotei colectoare, a conductelor, a sistemului de
filtrare si ventilatorului.
Tehnici BAT pentru echipamentele de colectare si reducere Tehnici de prevenire sau reducere a emisiilor si consumului de
energie totala:
indepartarea particulelor folosind:
→ precipitatoare electrostatice;
→ filtre textile si filtre saci;
→ filtre ceramice;
→ scrubere umede;
→ arzatoare finale si facle;
sisteme de epurare a gazelor:
→ scrubere umede;
→ epuratoare uscate si semiuscate;
sisteme de recuperare a gazelor;
captarea sulfului;
utilizarea oxigenului in sisteme de ardere
tehnici de controlul procesului pt. instalatia de colectare
si reducere.
Colectarea si reducerea gazelor Sistemele de colectare a gazelor/vaporilor utilizate sunt corelate
cu sisteme de etansare a furnalului/cuptorului si deschidere a
capacului, si pot fi poriectate sa mentina o depresiune adecvata
in interior, cu scopul evitarii scurgerilor si emisiilor fugitive. De
ex. Adaugarea materialului prin intremediul gurilor de vant din
capac sal al lantetelor si utilizarea supapalro rotative robust la
sistemul de alimentare. Acesta sisteme asigura si reducerea
consumului de energie.
Cele mai eficiente tehnici diponibile pentru sistemele de tratare
a vaporilor utilizeaza racirea si recuperarea de caldura, urmate
de filtrarea prin filtru cu tesatura. Filtrele cu tesatura utilizeaza
materiale de inalta performanta, intr-o structura bine construita
si intretinuta. Acestea prezinta sisteme de detectare a arderii si
metode de curatare rapida. Exceptie de la acesta situatie este
cazul utilizarii acestui sistem ca parte a procesului de producere
de acid sulfuric.
microclimatului corespunzator in perioada
rece a anului.
procesul tehnologic de epurare sa
cuprinda urmatoarele faze:
o absorbtia locala a noxelor
degajate de sursele de poluare
o transportul in siguranta al noxelor
o racirea noxelor pana la maxim 90 0C inainte de filtrarea uscata si pana la
maxim 50 0C la gura cosului de dispersie
o retinerea si colectarea in ciclon a
particulelor grosiere
o filtrarea uscata si colectarea
particolelor fine.
o filtrarea umeda si retinerea
particulelor fine in baia de apa.
o spalarea gazelor.
o evacuarea gazelor epurate in
atmosfera, sub limitele maxime
admisibile.
© H&S ECO CONSULT 2011 91
Prevenirea si distrugerea dioxinelor Urmatoarele tehnici sunt considerate BAT (care pot fi utilizare
individual sau combinat):
controlul calitatii deseurilor de alimentare, selctarea si
sortare pentru a preveni adaugarea de material organice
sau precursoare;
utilizarea si operarea corecta a razatorelor finale;
racirea rapida a gazelor fierbinti la temperature < 250 oC;
injectarea de oxigen in partea superioara a partea
superioara a cuptorului, pentru ardere complete;
absorbtia pe carbon activ, in pat de reactori fix sau
mobil, prin injectare in curentul de gaz si indepartarea
ca praf de filtru;
indepartrae cu eficienta mare a prafului, de ex. Prin
filter ceramic, filter cu tesatura de inalta eficienta sau
dispozitiv de epurarea a gazelor cu dirijare spre
instalatia de acid sulphuric;
utilizarea etapelor de oxidare catalitica sau filtrelor din
tesaturi care au invelis catalitic;
tratarea prafului colectat in cuptoare cu temperatura
inalta pentru distrugerea dioxinelor si recuperarea
metalelor.
In urma utilizarii acestor tehnici concentratia de dioxine
este < 0,1 – 0,5 ng/Nmc.
Zinc secundar Se utilizeaza aceleasi tehnici BAT ca la plumb secundar, cu
conditia existentei unui bun control al procesarii si al unor
sisteme de colectare si reducere a gazelor.
Sunt importante urmatoarele aspecte:
separarea fizica, topirea si alte tehnici de tratare la
temperaturi ridicate urmate de inlaturarea clorurilor;
utilizarea cuptoarelor Waelz, a cuptoarelor tip ciclon
sau convertor pentru cresterea temperaturii in scopul
volatilizarii metalelor si apoi al formarii de oxizi,
recuperati din gaze prin filtrare.
Cuptorul Waelz Procesul este proiectat pentru separarea zincului (si plumbului)
din alte materiale reducand evaporarea si oxidarea zincului (si
plumbului).
Praful, alte materii prime secondare si cocsul sunt incarcate
intr-un siloz. Materialele sunt maestecate si sunt trimise direct
in sistemul de alimentare cu banda rulnata sau stocate
intremediar. Pot fi utilizare echipamente de cantarire pentru
dozarea materialelor reducatoare (cocsului) corespunzator
continutului de zinc.
Temperatura normala de operare este de cca. 1200 oC. in cuptor
materialele solide sunt intial uscate si apoi incalzite in
contracurent de fluxul de gaz fierbinte si prin contact cu peretii
Topire turnare zinc Pentru obtinerea zincului din deseuri
procedeul folosit este tot unul
pirometalurgic ca si in cazul plumbului.
Cuptorul folosit este unul basculant cu
creuzet metalic si capacitatea de 0.4 tone
pe sarja.
Dupa topire, turnarea se face in lingouri
cu capacitatea de 1000 kg.
© H&S ECO CONSULT 2011 92
captusiti cu material refractar. Functie de inclinarea, lungimea
si viteza de rotatie materialul are un timp de stationare in cuptor
de 4-6 ore. In atmosfera puternic reducatoare a patului solid,
zincul/plumbul/alte metale grele sunt reduse. Zincul (si
plumbul) se evapora in atmosfera gazoasa; clorurile si alcaliile
sunt vaporizate impreuna cu metalele grele. Cum in cuptor
exista un execes de aer, metalele se oxideaza. Amestecul de
oxizi sunt indepartate din cuptor impreuna cu gazele de ardere
si separate in sistemul de filtrare.
Sistemul de colectare-filtrare tipic cuprinde o camera de
sedimentare pentru indepartarea particulelor grosiere de praf
antrenate mecanic, o faza de racire cu apa sau precipitare
electrostatica pentru indepartare oxizilor. Racirea cu aer urmata
de un filtru industrial este o alta metoda utilizata. La nevoie
sunt utilizate tethnici de indepartare sau minimizare a
dioxinelor.
Zgura produsa in cuptor este eliminata continuu la capatul
cuptorului intr-un sistem de captare. Dupa racire, soratre si
maruntire, zgura poate fi folosita in constructiile civile (de ex.
constructia de drumuri), prin aditivare la productia de cimnet
aditivat sau ca sursa de fire in industria fierului si otelului.
Oxizii (Waelz) pot fi procesati in ma multe moduri. Cel mai
utilizat este brichetarea pentru prelucrarea in instalatiile de zinc
pirometalurgic. Daca coninutul de oxid de plumb este mare, se
recomanda un proces de calcinare pentru volatilizarea
plumbului.
Oxizii (Waelz) pot fi prelucrati in procese cu doua trepte: 1-
folosind carbonat de sodiu, 2- folosind apa, pentru indepartarea
clorurilor, florurilor, sodiului, potasiului si sulfului. Prodului
final produs este usact si poate fi folosit ca material de
prelucrare pentru procesul de electroliza cu zinc.
Emisiile in aer asociate cu utilizarea BAT Tab 5.77- Emisii in aer pentru topirea de material curate, alierea si
producerea de praf de zinc
Emisiile in aer Emisiile din procesul de productie
Pentru faza de functionare principalele
emisii prezente in instalatie sunt:
- emisii dirijate din procesul
tehnologic sunt cele de pulberi si
vapori de la faza de dezmembrare
baterii, precum si de pulberi si
gazele de ardere de la faza de
topire-turnare;
- emisii fugitive sunt reprezentate
pulberi si gaze de esapament de la
mijloacele de transport din
incinta.
Datele sunt detaliate in capitolul 5.2.4.2.
Estimarea valorilor in imisie pentru
pulberi, SO2, NOx arata rezultate mult
sub limita admisibila si poluare
© H&S ECO CONSULT 2011 93
Tab 5.78 - Emisii in aer din tratarea preliminara a materialelor, topirea
secundara, rafinarea termica, evaporarea zgurii si operarea cuptoarelor
de ardere Waelz
Poluant Interval asociat
cu
utilizarea BAT
Tehnici care pot fi
utilizate pentru a atinge
aceste niveluri
Comentarii
Praf 1-5
mg/Nmc
Filtru cu tesatura.
(controlul
temperaturii din
cazanele de topire
sau din recipiente se
impune pentru a
preveni volatilizarea
metalelor.)
Filtrele cu tesatura de
inalta performanta pot
conduce la niveluri
reduse de metale grele.
Concentratia de metale
grele este legata de
concentratia de praf si de
continutul de metale din
praf.
NOx < 100
mg/Nm3
< 100 -
300
mg/Nm3
Arzator cu cantitate
redusa de NOx.
Arzator cu oxi-
combustibil.
Pentru a reduce
consumul de energie,
la adaosul de oxigen
sunt asociate valori
mai ridicate. In aceste
cazuri, se reduc
volumul de gaz si
cantitatea de emisii.
Carbon
organic
total
ca C
< 5 - 15
mg/Nm3
< 5 - 50
mg/Nm3
Dispozitiv de post-
combustie.
Combustie optimizata.
Dioxin
e
< 0,1 – 0,5
ng
TEQ/Nm3
Sistem de evacuare a
prafului cu eficienta
ridicata (adica, filtru cu
tesatura), dispozitiv de
postcombustie urmat de
racire.
Sunt disponibile si alte
tehnici (de exemplu,
adsorbtia de carbon
activat, injectarea de
carbon/calcar).
Pentru obtinerea de
niveluri reduse se
poate impune tratarea
unui gaz curat
desprafuit.
�ota. Numai emisii colectate.
Emisiile asociate sunt prezentate ca valori medii zilnice pe baza unei
monitorizari continue in timpul perioadei de functionare. In cazurile in care
monitorizarea continua nu poate fi practicata, valoarea va fi aproximata pe
perioada de proba. Pentru sistemul de reducere utilizat, caracteristicile de
gaz si praf vor fi luate in considerare pentru proiectarea sistemului, si
temperatura corecta de functionare utilizata.
nesemnificativa.
Emisii de la manipulare / transport
materii prime si materiale
- particulele minerale in suspensie,
dar care sedimenteaza rapid chiar
si intr-o atmosfera stabila. Se
estimeaza emisiile de praf de
aproximativ 1kg/t (sursa AP42,
asimilat cu extractia rocilor).
- gazele de esapament din
functionarea utilajelor si a
mijloacelor de transport .
Se considera o crestere a traficului
pentru transportul materiilor prime, a
materialelor auxiliare, a produselor
finite si a deseurilor. Pe zi circulatia
va fi de 15 autovehicule, ce vor
parcurge in incinta aproximativ 0,5
km. Vor exista perioade de varf, astfel
incat tansportul se va face in
aproximativ 4 ore.
© H&S ECO CONSULT 2011 94
Poluant Interval
asociat cu
utilizarea
BAT
Tehnici care pot fi
utilizate
pentru a atinge
aceste niveluri
Comentarii
Praf 1-5 mg/Nmc Filtru cu tesatura,
EP cu lichid.
(Un EP cu lichid
poate fi aplicabil
gazelor rezultate
din granularea
zgurii sau racirea
gazelor in lichid.)
Filtrele cu tesatura de
inalta performanta pot
conduce la niveluri
reduse de metale grele.
Concentratia de metale
grele este legata de
concentratia de praf si
de continutul de
metale din praf.
SO2 < 50 - 200
mg/Nm³
Epurator alcalin cu
lichid.
Epurator alcalin
semi-uscat si
filtru cu tesatura.
NOx < 100
mg/Nm3
< 100 - 300
mg/Nm3
Arzator cu cantitate
redusa de
NOx.
Arzator cu oxi-
combustibil.
Pentru a reduce
consumul de energie,
la adaosul de oxigen
sunt asociate valori
mai ridicate. In aceste
cazuri, se reduc
volumul de gaz si
cantitatea de emisii.
Carbon
organic
total
ca C
< 5 - 15
mg/Nm3
< 5 - 50
mg/Nm3
Dispozitiv de post-
combustie.
Combustie
optimizata.
Tratarea preliminara a
materialului auxiliar
pentru a inlatura
invelisul organic,
daca
este cazul.
Dioxine < 0,1 – 0,5
ng
TEQ/Nm3
Sistem de evacuare a
prafului cu eficienta
ridicata (adica, filtru
cu
tesatura), dispozitiv
de postcombustie
urmat de racire.
Sunt disponibile si
alte tehnici (de
exemplu, adsorbtia
de carbon activat,
injectarea de
carbon/calcar).
�ota. Numai emisii colectate.
Emisiile asociate sunt prezentate ca valori medii zilnice pe baza unei
monitorizari continue in timpul perioadei de functionare. In cazurile in care
monitorizarea continua nu poate fi practicata, valoarea va fi aproximata pe
perioada de proba. Pentru sistemul de reducere utilizat, caracteristicile de
gaz si praf vor fi luate in considerare pentru proiectarea sistemului, si
temperatura corecta de functionare utilizata. Pentru inlaturarea SO2 sau
pentru inlaturarea totala a carbonului, variatiile in concentratia gazelor
nepurificate din timpul proceselor discontinue.
© H&S ECO CONSULT 2011 95
Tratarea efluentilor si reutilizarea apei Factorii importanti in alegerea procesului BAT, cu scopul de a
minimiza cantitatea apelor uzate si concentratia poluantilor,
sunt:
procesul in care apa uzata este generata;
cantitatea de apa;
poluantii si concentratia lor.
Poluantii uzuali sunt metalele grele si compusii lor, iar
tratametul se focalizeaza pe precipitarea metalelor cu hidroxizi
sau sulfuri prin una sau mai multe etape, urmata de indepartare
precipitatelor prin sedimentare sau/si filtrare. Tehnicile variaza
in functie de combinatiile de poluanti, astfel: Surse de ape
uzate
Metode de
minimalizare
Metode de
tratare
Ape de proces Intoarcere in
proces
Neutralizare
Precipitare si
sedimentare
Electroliza
Sisteme de
reducere
(evacuare)
Epuratoare umede
Precipitatoare
electrostatice
umede si
epuratoare pentru
instalatiile de acid
Sedimentare
Precipitare
Ape de
suprafata
Depozitare corecta
a materiilor prime
si deseurilor
Sedimentare
Precipitare
Filtrare
Precipitarea chimica Precipitarea chmica este utilizata pentru indepartarea ionilor
metalici solubili din efluentul lichid. Sunt indepartati astfel in
special ionii de metale grele: fier, plumb, zinc, crom, mangan,
molibden, etc. ca reactiv se poate utiliza hidroxid de calciu,
hidroxid de sodiu, sulfura de sodiu sau combinatia acestora.
Hidroxizii si sulfurile metalelor grele astfel formate sunt
insolubile. Precipitarea sulfurilor are loc la concentratii mai
mici decat hidroxizii. Precipitarea depinde de pH si
temperatura.
In scopul maximizarii eficientei in proces se utilizeaza la
diferite valori ale pH diferiti reactivi. Solubilitatea este afectata
de temperatura. Alt factor important este starea de valenta a
metalului in solutie.
O probelma imporatnat este starea coloidala a materialelor
precipitata, ins pecial ca rezultat al neutralizarii incomplete si
flocularii. In acest sens pentru imbunatatirea precipitarii se
adauga coagulanti si floculanti.
Urmatorii factori sunt importanti pentru marirea eficientei;
alegerea reactivului de precipiatre;
cantitatea de precipitant adaugat;
eficienta cu care metalul precipitat este indepartat din
Tratarea efluentilor si reutilizarea
apei Din procesele tehnologice mai sus
mentionate se colecteaza:
o acidul sulfuric ( electrolitul ) cu o
concentratie de circa 28%, provenit din
golirea bateriilor si acumulatorilor
uzati.
o ape acide provenite de la spalarea
carcaselor bateriilor si a foliilor de
polipropilena, utilizate ca separatori ai
elementelor bateriilor, care pot sa
contina particule oxizi de plumb, slam
de sulfat de plumb, particule de
polipropilena, polietilena si ebonita.
o ape acide rezultate din spalarea masinii
de taiat capacele bateriilor, a celorlalte
dispozitive, recipiente si containere,
precum si a pardoselii, care pot sa
contina de asemenea aceleasi
substante.
o ape acide din hidrociclon, rezultate
prin absorbtia in apa a gazelor de
ardere incarcate cu SO2, CO2, NOx,
rezultate din procesul de topire-turnare
metale neferoase, precum si eventuale
pulberi ale metalelor neferoase.
Solutia cea mai ieftina pentru
neutralizarea electrolitului este utilizarea
hidroxidului de calciu.
Separarea sulfatului de calciu se face prin
filtrarea amestecului in cele doua filtre-
presa (FP) cu retinerea turtelor de CaSO4
cu umiditatea scazuta.
Reglarea amestecului se face astfel incat
pH acestuia sa fie cat mai aproape de
valoarea pH = 7, cand rezulta un
precipitat cu granule mai mari, care
sedimenteaza mai repede.
Procesul tehnologic unitar de epurare
cuprinde urmatoarele faze:
� colectare ape uzate;
� separare particule cu dimensiunea >
1mm;
� filtrare particule micronice;
� filtrare macromoleculara;
� transport prin curgere libera sau
pompare spre bazinul de stocare ape
© H&S ECO CONSULT 2011 96
solutie;
mentinerea ph-ului corect pe durata procesului de
tratare;
utilizarea reactivilor floculanti si coagulanti;
Sedimentarea Sedimentarea este tehnica de separare a solizilor de lichizi
folosind forta gravitationala. Bazinele de sedimentare care se
utilizeaza in mod obisnuit sunt de froma rectangulara, patrata
sau circulara in plan. Namolul poate fi deshidratat prin utlizarea
unei prese de filtrare in vacuum.
O alternativa la sedimentare este flotarea, care consta in
aducerea floculilor mari la suprafata suspensiei, utilizand aer
dizolvat.
Filtrarea Filtrarea este utilizata ca treapta finala de limpezire in procesul
de tratare a efluentilor. Unitatea de filtrare este situata intre
treapta de sedimentare si controlul final. Sistemul este lacatuit
dintr-un pat filtrant prin care curge efluentul lichid. Particulele
care nu trec prin filtru formeaza o turta de filtrare care este
ulterior indepartata, periodic sau prin spalare in sens contrar
pastrand astfel o presiune scazuta.
Filtrele cu nisip sunt utilizate pentru indepartarea mecanica a
particulelor solide in suspensie, de ex. sediemnte sau hidroxizi
metalici. Purificarea este un proces combinat de filtrare,
absorbtie chimica si asimilare. Sistemele functioneaza ca vase
sub presiune in straturi care cresc in grosime cu adancimea.
Patul de nisip este curatat prin spalare in sens contrar. Scopul
frecvent pentru care sunt utilizate este lustruirea purjatului
dintr0un circuit de apa inchis sau pentru a permite efleuntului
sa fie utilizat ca apa tehnologica.
Carbune activ Carbulele activ de inalta porozitate este utilizat pentru
indepartare substantelor organice din apele uzate, mercurului si
metalelor pretioase. Sunt utilizate sub forma de paturi sau
cartuse ce functioneaza in multiplu (functia unui filtru
deteriorat este preluata de alt filtru.
uzate;
� stocare ape uzate; � neutralizarea solutiei de acid sulfuric cu
lapte de var (sol. Ca(OH)2 15%);
� coagulare/floculare precipitate, decantare
precipitate, filtrare primara;
� limpezire;
� stocare ape neutre;
� monitorizare automatizata calitate apa;
� reutilizare ape neutre in fabricatie (dupa
trecerea prin filtru cu nisip cuartos si filtru
cu carbune activ).
3.4. Planul de inchidere al instalatiei
Structuri subterane
Conductele tehnologice sunt pozate suprateran in canale, protejate cu izolatie. Montate subteran sunt
numai utilitatile: alimentarea cu apa si evacuarile de ape uzate.
Activitati de dezafecatre - Echipamentele
Demontarea echipamentelor se va face de catre firme specializate.
Utilajele demontate, functie de gradul de uzura pot fi reutilizate in instalatii similare sau transportate la
unitati specializate in recuperarea /eliminarea materialelor componente.
© H&S ECO CONSULT 2011 97
Structurile metalice vor fi transportate intregi sau in subansamble la unitatile de valorificare.
Deseurile solide existente pe amplasament, vor fi eliminate conform codului deseului si contractelor
firmei cu societati specializate, similar cu procedeele utilizate in perioada de functionare.
Conductele dupa golire, cablurile, vor fi demontate stocate pe categorii de materiale si transportate la
unitatile specializate in recuperarea /eliminarea materialelor componente.
6u se vor evacua solutii tehnologice sau ape de spalare in canalizarea menajera.
Sistemul constructiv al halei este: structura metalica cu inchideri din panouri din tabla cutata tip
sandwich. Partile metalice sunt recuperabile. Panourile peretilor pot fi reutilizate la alte constructii
industriale, sau vor fi demontate, si procesate in instalatii specializate in vederea eliminarii
materialelor izolante si valorificarii partilor metalice.
Retelele de apa si canalizare, rezerva de incendiu, platformele interioare, imprejmuirea pot fi
mentinute.
3.4.1. Masuri de prevenire a poluarii inca din faza de proiectare
Solutiile tehnice si constructive vor fi armonizate cu cadrul natural existent si vor respecta toate
normativele si legislatia in vigoare – Directiva 85/377 CEC privind evaluarea mediului a proiectelor
de investitii, implementata prin H.G. 445/2009.
Lucrarile din cadrul obiectivului – Punctului de lucru propus pentru avizare, afecteaza in proportii
relativ reduse factorii de mediu, datorita suprafetei relativ mici de teren destinata activitatii si
masurilor dispuse de refacere a mediului in zona de interes.
Executarea proiectului in cauza in zona nu influenteaza negativ constructiile aflate in vecinatate.
Se vor respecta Planurile locale de urbanism si regulamentele aferente.
Investitia nu va avea influenta asupra altor lucrari aflate in zona, in conditiile respectarii zonelor de
siguranta si de protectie fata de aceste obiective, la realizarea Proiectului tehnic al instalatiei, fiind
consultate societatile din unitatea teritorial – administrativa, in cadrul etapei de consultare a publicului
interesat.
Nu este afectata peisagistica zonei avand in vedere locatia – zona din incinta perexistenta cu aceeasi
destinatie rezultata prin dezafectarea si demolarea altor constructii.
Transportul nu produce alte deteriorari ale factorilor de mediu, acesta realizandu-se pe drumuri deja
existente si utilizate in zona.
Pentru evitarea poluarii solului si a apei din rau, desfasurarea acitivitatilor se va efectua numai in
locuri special amenajate, cu personal calificat si se vor lua si alte masuri:
� utilajele folosite vor corespunde normelor republicane de zgomot;
� se vor respecta toate masurile prevazute in avizele, autorizatiile si dispozitiile A.P.M., S.G.A.
� dupa terminarea activitatii, se va avea in vedere executarea si a altor lucrari specifice de
refacere a mediului:
� retragerea utilajelor, echipamentelor si a altor constructii organizarii si desfasurarii
corespunzatoare a activitatii;
� transportarea si depozitarea corespunzatoare a deseurilor rezultate, etc.
© H&S ECO CONSULT 2011 98
4. DESEURI
4.1. Tipuri de deseuri rezultate pe faze de activitate
In perioada de realizare a investitiei se produc urmatoarele deseuri:
- 17 05 04 pamant si pietre – estimate cca. 50 t,
- 20 03 01 deseuri municipale amestecate – estimate cca. 0.5 t.
In perioada de functionare:
Sursele de deseuri colectate, transportate si valorificate sau depozitate in unitate sunt urmatoarele
(potrivit fluxului tehnologic prezentat mai sus):
- Depozitul de materii prime si materiale;
- Atelierul de dezmembrare a bateriilor uzate;
- Atelierul de topire - Topitorie;
- Instalatia de epurare gaze;
- Instalatia de neutralizare ape acide;
- Cladirile de productie si anexe (deseuri menajere).
- In instalatie sunt gestionate urmatoarele tipuri de deseuri.
Deseurile colectate provin din urmatoarele activitati:
o deseuri rezultate din dezmembrarea bateriilor si acumulatorilor uzati
o deseuri provenite din procesul de topire
o deseuri provenite in urma procesului de epurare ape
o deseuri provenite din procesul de epurare gaze
o deseuri menajere
Sub aspectul volumelor si al continutului deseurilor menajere produse, acestea se diferentiaza in
functie de numarul de personal ce deserveste unitatea.
In vederea aprecierii cantitatii medii zilnice de deseuri menajere produse (cuantificat pe baza de calcul
teoretic), se tine cont de coeficientul de producere a deseurilor in kg/om/24 h si se aplica formula de
calcul:
in care:
Q med zi = cantitatea medie zilnica de reziduuri menajera produsa
Im = indicele mediu de producere a deseurilor (kg/om/zi) care are valoarea de 0,5
N = numarul de persoane pentru care se calculeaza, 65 persoane.
Va rezulta:
Q med zi = 65 x 0,5 x 0,003= 0,098 t/zi = 24,38 to/an.
Q med zi = � x Im x 0,001 (to/zi)
© H&S ECO CONSULT 2011 99
Colectarea se va face in europubele, ritmul de colectare fiind conform graficului sau la solicitarea
beneficiarului.
Pentru eliminare si valorificare deseurilor societatea are incheiate urmatoarele contracte:
- Pentru deseul menajer/municipal amestecat: contract nr. 5053/03.06.2010 incheiat cu S.C.
Salco Serv S.A. Fagaras;
- Pentru restul tipurilor de deseuri: contract nr. 165/01.06.2010 incheiat cu S.C. Rian Consult
Romania S.R.L. Zarnesti.
In tabelul urmator sunt prezentate cantitatile zilnice si anuale de deseuri, codul si modul de gestionare
al acestora.
Cod deseu Denumire
tone/zi tone/an Management
Deseuri colectate si valorificate intern
16.06.06* Electrolit H2SO4 diluat 10.65 2812 Valorificare prin
neutralizare
Deseuri cu continut de plumb
16.06.01* Deseuri de baterii si acumulatori 54.67 14433 Valorificare prin
topire-turnare
16.01.18 Deseuri de metale neferoase / nespecificate in alta parte – cu
continut de plumb
1.5 396 Valorificare prin
topire-turnare
17.04.03 Deseuri de constructii si demolari - plumb 2 528 Valorificare prin
topire-turnare
19.12.03 Deseurile de la instalatiile de tratare a reziduurilor – metale
neferoase / plumb
0.75 198 Valorificare prin
topire-turnare
Deseuri cu continut de zinc
12.01.03 Pilitura si span neferos
16.01.18 Deseuri de metale neferoase / nespecificate in alta parte - cu
continut de zinc
0.8 211.2 Valorificare prin
topire-turnare
17.04.04 Deseuri de constructii si demolari - zinc 0.4 105.6 Valorificare prin
topire-turnare
19.12.03 Deseurile de la instalatiile de tratare a reziduurilor – metale
neferoase / zinc
0.3 79.2 Valorificare prin
topire-turnare
Deseuri de proces
16.11.03* Deseuri de captusire si refractare cu continut de substante
periculoase
- 30 Valorificare la firma
autorizata
16.11.06 Materiale si captuseli refractare 30 Eliminare la firma
specializata
10.04.01* Zguri de la topirea secundara a plumbului 7.55 1994.2 Valorificare la firma
autorizata
10.04.04* Praf din gazele de ardere 0.0274 7.23 Valorificare la firma
autorizata
10.04.07* Namoluri de la epurarea gazelor (hidrociclon si bazin
decantare)
0.144 38.02 Eliminare la firma
specializata
10.05.01 Zguri de la topirea primara si secundara a zincului 0.15 39.6 Eliminare la firma
specializata
11.01.98* Carcase polipropilena 4.26 1124.64 Valorificare la firma
autorizata
19.02.05* Namoluri cu continut de substante periculoase de la tratarea
fizico-chimica a apelor reziduale
5 1320 Valorificare la firma
autorizata
© H&S ECO CONSULT 2011 100
15.02.02* Imbracaminte de protectie, cartuse filtrante contaminate cu
substante periculoase
- 2 Valorificare la firma
autorizata
20.03.01 Deseuri municipale 0.098 24.38 Eliminare la firma
specializata
Deseuri secundare de proces – mase plastice
19.10.05* Deseuri de la maruntirea deseurilor cu continut de substante
periculoase
0.05 13.2 Eliminare la firma
specializata
Material marunt PP 4.26 1124.64 Eliminare la firma
specializata
Material marunt ebonita 0.71 187.44 Eliminare la firma
specializata
Deseu PVC 0.71 187.44 Eliminare la firma
specializata
15.01.02 Ambalaje de materiale plastice – folie de polietilena
ptr.ambalat
0.04 10.56 Eliminare la firma
specializata
4.2. Managementul deseurilor
Principiile unei gestionari corespunzatoare a deseurilor vizeaza in special maximizarea randamentelor
de utilizare a energiei, indiferent de forma in care se afla si minimizarea cantitatilor de reziduuri
rezultate. Gestionarea corespunzatoare a deseurilor urmareste pe cat posibil neutralizarea, reciclarea
acestora si minimizarea cantitatilor depozitate pe rampe. Aceste metode au in vedere utilizarea
proceselor si a metodelor care nu pun in pericol sanatatea populatiei si a mediului inconjurator, ca
urmare a producerii si eliminarii deseurilor specifice din industrie.
Modul de gospodarire a deseurilor se prezinta in felul urmator: In documentele UE si cele nationale (H.G. 1470/2004 privind aprobarea strategiei nationale de
gestionare a deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor) au fost incluse principiile si
obiectivele strategice care stau la baza activitatilor de gestionare a deseurilor: - principiul protectiei resurselor primare prin optimizarea consumurilor;
- principiul masurilor preliminare corelat cu principiul BAT (Cele mai bune tehnici disponibile, care
nu presupun costuri excesive), pentru producerea unei cantitati minime de deseuri;
- principiul prevenirii producerii deseurilor;
- principiul poluatorul plateste corelat cu principiul responsabilitatii producatorului si cel al
responsabilitatii utilizatorului;
- principiul substitutiei substantelor periculoase cu altele mai putin periculoase, lucru care permite
reducerea deseurilor periculoase;
- principiul proximitatii (deseul va fi eliminat cat mai aproape de locul de producere);
- principiul abordarii integrate a gestiunii deseurilor.
Optiunile de gestionare a deseurilor urmaresc urmatoarea ordine descrescatoare a prioritatilor: � prevenirea aparitiei deseurilor, prin aplicarea "tehnologiilor curate";
� reducerea cantitatilor de deseuri, prin aplicarea celor mai bune practici in fiecare domeniu;
� valorificarea, prin refolosirea, reciclarea materiala si recuperarea energiei;
� eliminarea, prin incinerarea si depozitare.
© H&S ECO CONSULT 2011 101
Denumirea deseului
*)
Cantitatea
prevazuta a
fi generata
de noua
investitie
Starea
fizica
Codul
deseului
*)
Codul privind
principala
proprietate
periculoasa
**)
Codul
clasificarii
statistice
***)
Managementul deseurilor –
cantitatea prevazuta a fi generata
Valorificata Eliminata Ramasa
in stoc
Deseuri din constructii in perioada de realizare a investitiei Deseuri din constructii -
pamant si pietre;
Deseuri municipale
amestecate
50 t
0,5 t
solida 17 05 04
20 03 01
- - - Eliminare
printr-o
unitate
autorizata;
depozitare la
un depozit
autorizat
-
Deseuri colectate si valorificate intern
Electrolit H2SO4 diluat 2812 lichida 16.06.06* H14 - Valorificare
prin
neutralizare
- -
Deseuri cu continut de plumb
Deseuri de baterii si
acumulatori
14433 solida 16.06.01* H14 - Valorificare
prin topire-
turnare
- -
Deseuri de metale
neferoase / nespecificate
in alta parte – cu continut
de plumb
396 solida 16.01.18 - - Valorificare
prin topire-
turnare
- -
Deseuri de constructii si
demolari - plumb
528 solida 17.04.03 - - Valorificare
prin topire-
turnare
- -
Deseurile de la
instalatiile de tratare a
reziduurilor – metale
neferoase / plumb
198 solida 19.12.03 - - Valorificare
prin topire-
turnare
- -
Deseuri cu continut de zinc
Pilitura si span neferos - solida 12.01.03 - - Valorificare
prin topire-
turnare
- -
Deseuri de metale
neferoase / nespecificate
in alta parte - cu continut
de zinc
211.2 solida 16.01.18 - - Valorificare
prin topire-
turnare
- -
Deseuri de constructii si
demolari - zinc
105.6 solida 17.04.04 - - Valorificare
prin topire-
turnare
- -
Deseurile de la
instalatiile de tratare a
reziduurilor – metale
neferoase / zinc
79.2 solida 19.12.03 - - Valorificare
prin topire-
turnare
- -
Deseuri de proces
© H&S ECO CONSULT 2011 102
�OTA
Deseuri de captusire si
refractare cu continut de
substante periculoase
30 solida 16.11.03* H14 - Valorificare la
firma
autorizata
- -
Materiale si captuseli
refractare
30 solida 16.11.06 - - Eliminare la
firma
specializata
-
Zguri de la topirea
secundara a plumbului
1994.2 solida 10.04.01* H14 - Valorificare la
firma
autorizata
- -
Praf din gazele de ardere 7.23 solida 10.04.04* H14 - Valorificare la
firma
autorizata
- -
Namoluri de la epurarea
gazelor (hidrociclon si
bazin decantare)
38.02 solida 10.04.07* H14 - - Eliminare la
firma
specializata
-
Zguri de la topirea
primara si secundara a
zincului
39.6 solida 10.05.01 - - - Eliminare la
firma
specializata
-
Carcase polipropilena 1124.64 solida 11.01.98* H14 - Valorificare la
firma
autorizata
- -
Namoluri cu continut de
substante periculoase de
la tratarea fizico-chimica
a apelor reziduale
1320 solida 19.02.05* H14 - Valorificare la
firma
autorizata
- -
Imbracaminte de
protectie, cartuse filtrante
contaminate cu substante
periculoase
2 solida 15.02.02* H14 - Valorificare la
firma
autorizata
- -
Deseuri municipale 24.38 solida 20.03.01 - - - Eliminare la
firma
specializata
-
Deseuri secundare de proces
Deseuri de la maruntirea
deseurilor cu continut de
substante periculoase
13.2 solida 19.10.05* H14 - - Eliminare la
firma
specializata
-
Material marunt PP 1124.64 solida H14 - - Eliminare la
firma
specializata
-
Material marunt ebonita 187.44 solida H14 - - Eliminare la
firma
specializata
-
Deseu PVC 187.44 solida H14 - - Eliminare la
firma
specializata
-
Ambalaje de materiale
plastice – folie de
polietilena ptr.ambalat
10.56 solida 15.01.02 - - - Eliminare la
firma
specializata
-
© H&S ECO CONSULT 2011 103
* ) In conformitate cu lista cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, prevazuta in anexa
nr.2 la HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand
deseurile, inclusiv deseurile periculoase.
**) OUG nr. 78/2000, privind regimul deseurilor, modificata si completata prin Legea426/2001, OUG
61/2006 , aprobata de Legea 27/2007.
***) La data aparitiei legislatiei care reglementeaza clasificarea statistica.
Zone de depozitare � Bateriile uzate/acumulatorii uzati, deseurile de zinc si deseurile de productie se depoziteaza in
hala de depozitare special destinata si impartita in compartimente;
� Depozitarea deseurilor de ambalaje si menajere amestecate se face in europubele, pe categorii,
pana la eliminarea externa prin firme autorizate.
� Namolurile de la pretratarea apei tehnologice sunt depozitate in vecinatatea statiei de
neutralizare, pana la eliminarea externa prin firme autorizate.
Cerinte BAT pentru managementul deseurilor(minimalizarea si manipularea deseurilor)
BAT evidentiaza urmatoarele reziduuri/deseuri si metodele de eliminare:
→ Reziduuri din procesul de topire Cele mai importante sunt: crusta, zgura si spuma.
Cele mai multe zguri generate in procesul de rafinare si operatiile din aval pot fi reciclate si refolosite
in scopul recuperarii metalului.
Zgurile metalice si spuma sunt generate prin oxidarea metalelor la suprafata cuvei sau prin reactia cu
materialele rezistente la foc din captuseala cuptorului. Continutul de metal in spuma este de circa 20-
80 %, de aceea se recircula in proces sau se folosesc ca materie secundara in alte fabrici de metale
neferoase
→ Reziduuri de la sistemele de reducere
→ Reziduuri de la tratarea efluentilor lichizi Apele tehnologice rezultate din operatiile hidrometalurgice trebuie curatate intr-o statie de epurare.
Curatarea are loc prin neutralizarea sau precipitarea ionilor specifici. Reziduul principal este gipsul
(CaSO4) si sulfati si hidroxizi metalici. Namolul este cel mai adesea depozitat final.
Este considerat BAT utilizarea urmatoarelor metode de minimizare a producerii deseurilor:
Selectia materiei prime;
Depozitarea sau manipularea nepotrivita;
Optimizarea operatiilor din cuptor;
Utilizarea de sisteme de tip inchis in procesele de ardere;
Mentenanta starii tehnice a cuptorului;
Participarea activa a personalului;
Monitorizarea materiilor prime, consumului de apa, caldura si energie.
© H&S ECO CONSULT 2011 104
5. IMPACTUL POTE�TIAL, I�CLUSIV CEL TRA�SFRO�TALIER
ASUPRA COMPO�E�ETELOR MEDIULUI SI MASURI DE
REDUCERE A ACESTUIA
Analiza impactului se va face atat pentru perioada de constructie cat si pentru perioada de functionare
a instalatiei pentru fiecare factor de mediu.
5.1. APA
5.1.1.Hidrografie, hidrologie
Cel mai apropiat curs de apa de suprafata pentru obiectivul analizat este raul Olt situata la o distanta de
cca. 2 km de amplasament in directia sud - sud vest.
Precipitatiile bogate, care determina pentru raurile fagarasene si o scurgere medie lichida ridicata (30-
35 l/s.km2), precum si denivelarea mare dintre ramura muntoasa si Olt, de 350-400 m, au determinat si
o mare densitate a retelei hidrografice cu valori de 1,5-2,5 km/km2, impusa de paienjenisul de vai ce
vin din munte sau care isi au obarsia chiar in interiorul depresiunii. Oltul, axul hidrografic al
Depresiuni Fagarasului, impins mult spre nord, pana sub povarnisurile frontului de cuesta al Podisului
Hartibaciului, colecteaza intreaga retea de ape ce dreneaza depresiunea. Pe tot acest traseu lung de 135
km, debitul mediu lichid al Oltului creste de de la 30-45 m3/s la peste 93 m
3/s, aportul de apa fiind
asigurat indeosebi de raurile alahtone cu obarsiile in Muntii Persani (Bogata, Lupsa, Comana, Venetia,
Sinca) si Muntii Fagaras (Sebes, Berivoiu - azi deviat pentru a feri orasul Fagaras de inundatii, Breaza,
Sambata, Vistea, Ucea, Arpas, Cartisoara, Porumbacu, etc.). Fluctuatiile debitului lichid al Oltului si
afluentilor sai sunt legate de regimul precipitatiilor, in timpul viiturilor ele putand sa depaseasca
sectiunea albiei minore si sa se reverse in lunca, asa cum s-a intamplat in luna iulie 1975, cand debitul
Oltului a ajuns la valori de 1380 (Fagaras), 1650 m3/s (Sebesu de Jos). Aceasta relatie rezulta din
faptul ca, numai in lunile de primavara, pe Olt se scurge jumatate din cantitatea de apa, iar pe afluientii
sai montani volumul mare al scurgerii se prelungeste si in lunile de vara (35-47% primavara, 23-
39%vara). Panta redusa a Oltului (8o/oo) in depresiune favorizeaza producerea inundatiilor si
mentinerea timp indelungat, in cursul luncii sale deosebit de extinse, a numeroase smarcuri si balti.
Este si motivul pentru care locuitorii depresiunii au evitat construirea satelor si drumurilor in lunca
joasa a Oltului, cautand locurile mai inalte de pe glacisurile piemontane sau de pe conurile de dejectie.
Zona in care se afla obiectivul se situeaza pe malul stang al raului Olt, la interfluviul dintre Raul
Fagarasel (Berivoi) spre vest si Sebes spre est, cu scurgerea de suprafata tributara raului Olt. In
apropiere nu curge nici un rau cu debit de apa permanent. Terenul nu este inundabil (decat la ploi
torentiale, in masura in care reteaua de canalizare este depasita ca debit).
Obiectivul este amplasat in zona terasei a II-a (de 10-12 m), de stanga a raului Olt, pe o campie plana,
formata pe depozite specifice, in general nisipuri si pietrisuri cu lentile de argila, nivelul apelor
subterane este variabil si legat in cea mai mare parte a anului de evaporabilitatea si precipitatiile
atmosferice. Raportul intre cele doua marimi este reflectat in indicele de umiditate Kc, a carui valoare
in zona este de 0,8 – 1,2. Mai trebuie mentionata si scurgerea subterana provenita din infiltratia in
masa de pietrisuri a apei raurilor care coboara din Muntii Fagaras spre raul Olt (exemplu Raul
Berevoi).Apa freatica se afla in general la mica adancime. Apreciem, din observatiile pe teren si din
© H&S ECO CONSULT 2011 105
schita forajului de langa hala in amenajare, ca nivelul hidrostatic al apei subterane in amplasament
variaza intre 1,5 m in perioadele ploioase si 3,5 m in perioadele secetoase.
In judetul Brasov raul Olt are lungimea de 193 km. Starea ecologica pentru 193 km este buna(clasa II).
Starea chimica pentru158 km este buna, iar pentru 35 km este proasta. (Date preluate din Raportul
privind starea mediului pe anul 2006 in Regiunea 7 Centru). In amonte, la punctul de monitorizare de
la Hoghiz, conform aceleiasi surse starea ecologica si starea chimica este urmatoarea:
- MZB microzobentos – I,
- FPL fitoplancton – II,
- mFB microfitobentos – I,
- Incadrare biologica - I,
- RO regim de oxigen – II,
- NUTR. nutrienti – II,
- SAL salinitate – I,
- PTS poluanti toxici specifici – II,
- AICR alti indicatori chimici relevanti - II,
- Incadrare chimica – II,
- Incadrare biologica – FB (I),
- Stare chimica – P (p,p′ – DDT)
5.1.2. Starea apelor subterane
Obiectivul este amplasat in zona terasei a II-a (de 10-12 m), de stanga a raului Olt, pe o campie plana,
formata pe depozite specifice, in general nisipuri si pietrisuri cu lentile de argila, nivelul apelor
subterane este variabil si legat in cea mai mare parte a anului de evaporabilitatea si precipitatiile
atmosferice. Raportul intre cele doua marimi este reflectat in indicele de umiditate Kc, a carui valoare
in zona este de 0,8 – 1,2. Mai trebuie mentionata si scurgerea subterana provenita din infiltratia in
masa de pietrisuri a apei raurilor care coboara din Muntii Fagaras spre raul Olt (exemplu Raul
Berevoi).Apa freatica se afla in general la mica adancime. Apreciem, din observatiile pe teren ca
nivelul hidrostatic al apei subterane in amplasament variaza intre - 1,5 m in perioadele ploioase si - 3,5
m in perioadele secetoase.
5.1.3.Alimentarea cu apa
Acte de reglementare valabile: Autorizatie GA nr. 153/25.11.2010 eliberata de SGA Brasov.
Contracte:
- Apa potabila si canalizare menajera contract nr. 1556/10.06.2010 incheiat cu S.C. Apa
Canal S.A. Sibiu - sucursala exploatare Fagaras;
- Apa tehnologica – puturi forate - Contract incheiat cu S.C. F-Metal S.R.L.
nr.39/29.06.2010.;
Alimentare cu apa potabila
Sursa: reteaua de apa potabila a municipiului Fagaras, conform contract nr. 1556/10.06.2010 incheiat
cu S.C. Apa Canal S.A. Sibiu- sucursala exploatare Fagaras.
Instalatii de captare:Bransament la reteaua de alimentare cu apa a orasului, prin conducta de PEHD cu
© H&S ECO CONSULT 2011 106
Dn 40mm si lungimea de 140 m, din camin prevazut cu apometru.
La intrarea pe platforma in caminul de bransare exista un contor Zenner Dn 50 si Q = 50 mc/h.
Instalatii tratare: nu este cazul – apa din reteaua orasului este potabila.
Instalatii de aductiune: conducte metalice cu Dn 50 mm si L = 500 m pentru distributia la sectii.
Retea de distributie interna: retea de conducte de 1”, ¾”, ½”.
Alimentare cu apa tehnologica - Contract incheiat cu S.C. F-Metal S.R.L. nr.39/29.06.2010.
Sursa: subterana – gospodarie proprie de apa cu 2 puturi cu H = 10 m fiecare, care comunica intre ele;
Puturile sunt echipate cu grup de pompare compus din:
- electropompa tip PCN 32-200 cu Q = 25 mc/h, H = 35 mCA, P = 7 kW, n = 3000 rot/min;
- electropompa tip PCN 50-200 cu Q = 30 mc/h, H = 35 mCA, P = 11 kW, n = 3000 rot/min.
Instalatii de tratare: apa tehnologica nu este tratata. Are loc o decantare a impuritatilor si materiilor in
suspensie, in rezervoarele de inmagazinare.
Instalatii de aductiune: aductiune de la statia de pompare se face cu conducta metalica OL Zn cu Dn
90 mm, pana la rezervoarele de inmagazinare .
Instalatii de inmagazinare: un rezervor cu capacitatea de 20 mc si doua rezervoare de 67,5 mc (BAN).
Retea de distributie interna: retea alimentata din capacitatile de inmagazinare, din conducta cu Dn 80
mm si L = 400 m.
In cadrul retelei de distributie este amplasata o instalatie de recirculare a apei, conectata la capacitatile
de inmagazinare si echipata cu o statie de pompare dotata cu doua electropompe 1a+1r de tip PCN 40-
320 cu caracteristicile: Q = 35 mc/h, H = 35 mCA, P = 9 kW, n = 3000 rot/min.
Apa tehnologica este utilizata in urmatoarele operatii:
- Spalare spatii tehnologice de depozitare materii prime si deseuri;
- Spalare spatii tehnologice si deseuri rezultate in procesul de dezmembrare;
- Spalare spatii tehnologice in hala de topire-turnare;
- Asigurarea zestrei de apa la filtrare umeda a gazelor in hidrociclon; spalarea incintei
hidrociclonului si a rezervorului tampon al hidrociclonului la inlocuire zestre de apa depasita
calitativ;
- Preparare lapte de var pentru neutralizare; spalare reactor neutralizare dupa fiecare sarja;
spalare sistem filtru de nisip cuartos si carbune activ; spalarea spatiilor tehnologice din statia
de neutralizare;
- Spalare si umezire spatii exterioare de circulatie.
Apa tehnologica este asigurata din circuitul inchis de recirculare a apei ,din care 95% este recirculata
si 5 % este eliminata prin deversare in canalizarea platformei.
Alimentare cu apa pentru stingerea incendiilor Reteaua de alimentare cu apa pentru stingerea incendiilor este compusa din doua ramuri distincte:
reteaua de hidranti interiori si reteaua de hidranti exteriori.
→ Reteaua de hidranti interiori – este alimentata din sursa de apa tehnologica (cele doua puturi
forate), ca retea separata construita astfel:
- De la grupul de pompare al gospodariei de apa pleaca o conducta cu Dn 80 si L 40 m
pana la rezerva de incendiu (V1);
- Rezerva intangibila de incendiu (V1) – rezervor cilindric vertical din Polstif cu
D = 2,2 m si H = 5m, V = 20 mc;
© H&S ECO CONSULT 2011 107
- Presiunea in retea este asigurata cu pompa centrifuga tip PCN 40-160 cu Q = 20
mc/ora si p = 4,5 bar;
- Dupa rezerva de incendiu (V1) este montata pompa, dupa care reteaua se bifurca in
doua brate astfel: unul cu Dn 65 si L 35 m alimenteaza hidrantul din hala de
depozitare (Hi4); al doilea cu Dn 65 si L 30 m alimenteaza hidrantul din atelierul de
dezmembrare (Hi1); se continua cu conducta Dn 65 si L 18 m si alimenteaza hidrantul
Hi2 si apoi cu Dn 50 si L 18 m si alimenteaza hidrantul Hi3, care acopera atelierul de
topire-turnare.
→ Reteaua de hidranti exteriori – este alimentata din sursa de apa tehnologica, ca retea separata
construita astfel:
- Rezerva intangibila de incendiu – doua bazin de stocare ape neutre fiecare V = 67,5
mc.
- Presiunea in retea este asigurata cu pompa centrifuga (P1) tip PCN 40-160 cu Q = 20
mc/ora si p = 4,5 bar;
- Dupa rezerva de incendiu este montata pompa, dupa care reteaua se bifurca in doua
brate astfel: unul cu Dn 65 si L 40 m alimenteaza hidrantul din hala de depozitare
(He2); al doilea cu Dn 65 si L 100 m alimenteaza hidrantul din spatiul liber dintre hale
(He1).
VOLUMELE SI DEBITELE DE APA
6orma de consum de apa conform datelor din autorizatia de GA nr.153/25.11.2010 este:
Nr.
crt.
Produsul U.M. Norma specifica
Proiectata Realizata
1 Piese turnate mc/t piese 150 150
2 Personal muncitor l/zi/om 60 60
3 Preparare solutie lapte var mc/sarja 0.847 0.847
1-CO�SUMUL DE APA POTABILA
Sursa: reteaua de apa potabila a municipiului Fagaras, conform contract nr. 1556/10.06.2010 incheiat
cu S.C. Apa Canal S.A. Sibiu- sucursala exploatare Fagaras.
Instalatii de captare:Bransament la reteaua de alimentare cu apa a orasului, de PEHD cu Dn 50mm.
Masurarea volumului prelevat se face prin contorizare.
La intrarea pe platforma in caminul de bransare exista un contor Zenner Dn 50 si Q = 50 mc/h.
Instalatii tratare: nu este cazul – apa din reteaua orasului este potabila.
Programul de lucru: 24 ore/zi, cca. 22 zile/luna, 250 zile /an.
Total personal al unitatii: 65 persoane/zi.
Consum normat: 75 l/zi/persoana, conform STAS 1478-90, corespunzator proceselor tehnologice din
grupa IV.
© H&S ECO CONSULT 2011 108
S-a estimat urmatorul consum de apa potabila:
Qn zi med = Qspec x 6 / 1000, mc/zi
Necesarul:
� consum mediu Qmed = 65 x 75 l/zi /1000 = 4,875 mc/zi → 1218,75 mc/an;
� consumul maxim Qmax = 4,875 mc/zi x 1,2 = 5,85 mc/zi → 1462,50 mc/an;
� consum minim Qmin = 3,67 mc/zi → 916,35 mc/an;
� Qor max = 0,406 mc/h → 0,113 l/s;
Cerinta:
� consum mediu Qmed = 6,34 mc/zi → 1584,38 mc/an;
� consumul maxim Qmax = 7,61 mc/zi → 1901,25 mc/an;
� consum minim Qmin = 4,77 mc/zi → 1192,75 mc/an;
2-CO�SUMUL DE APA TEH�OLOGICA
Spalare spatii tehnologice de depozitare materii prime si deseuri;
- Spalare spatii tehnologice si deseuri rezultate in procesul de dezmembrare;
- Spalare spatii tehnologice in hala de topire-turnare;
- Asigurarea zestrei de apa la filtrare umeda a gazelor in hidrociclon; spalarea incintei
hidrociclonului si a rezervorului tampon al hidrociclonului la inlcouire zestre de apa depasita
calitativ;
- Preparare lapte de var pentru neutralizare; spalare vas neutralizare dupa fiecare sarja; spalare
sistem filtru de nisip cuartos si carbune activ; spalarea spatiilor tehnologice din statia de
neutralizare;
- Spalare si umezire spatii exterioare de circulatie.
Se estimeaza urmatoarele consumuri:
→ Consum apa spalare spatii tehnologice
Total suprafata ocupata de spatii tehnologice: 3504 mp, din care circa 60% nu este ocupata de utilaje si
este spatiu de depozitare si productie.
Consum normat spalare spatii tehnologice = 5 l/mp/zi (consideram spalare economica cu jet de apa sub
presiune);
Volum ape spalare = 3504mp * 60% * 5 l/mp/zi = 10,5 mc/zi → 262,8 mc/an.
→ Consum apa spalare deseuri rezultate in procesul de dezmembrare
In tehnologia de dezmembrare baterii si acumulatori uzati s-a estimate un consum zilnic de 4 mc ape
spalare.
4 mc/zi → 1000 mc/an
→ Spalare vase neutralizare dupa fiecare sarja
© H&S ECO CONSULT 2011 109
2 mc/sarja x 7% x 9 sarje /zi x 2 vase ~ 2,5 mc/zi → 625 mc/an
→ Cantitatea de apa necesara pentru spalare gaze
Bazinul filtrului umed are o capacitate de 5 m3.
Din acest bazin apa se recircula prin intermediul unei pompe si alimenteaza cele 68 duze pentru
spalarea gazelor. Debitul de apa necesar pentru fiecare duza este de 50 litri pe ora.
In momentul in care apa capata un caracter acid pH = 4 ... 4.5, se opreste sistemul de ventilatie, iar apa
este evacuata in bazinul de stocare ape acide in vederea neutralizarii.
Apa evacuata este inlocuita cu apa curata din bazinul stocare ape neutre, schimbul de apa facandu-se
saptamanal.
6ecesarul de apa pentru spalarea gazelor este de: 5 x 4 = 20 m3/luna → 0,91 m
3/zi (22 zile
lucratoare/luna).
Dupa golirea apei, bazinul se spala in vederea eliminarii eventualelor depuneri de substante rezultate
in urma operatiei de spalare gaze. Apa de la spalare se deverseaza in bazinul de stocare in vederea
neutralizarii.
6ecesarul de apa pentru spalare bazin tampon: 20 x 0.10 = 2 m3/luna → 0,09 m
3/zi.
Total consum apa la hidrociclon: 0,91 + 0,09 = 1,00 m3/zi → 250 m
3/an.
Bilantul statiei de neutralizare
6eutralizare ape uzate acide - H2SO4
Total ape spalare acide colectate:
- 8,66 m3/zi electrolit din baterii (solutie H2SO4 28% si densitatea 1,2 kg/dm
3);
- 4 m3/zi ape spalare deseuri la dezmembrare;
- 10,5 m3/zi ape spalare spatii tehnologice;
- 1 m3/zi consum apa la hidrociclon;
- 2,5 m3/zi ape spalare vase neutralizare;
Total consum de apa = Total ape acide = 26,66 m3/zi (solutie H2SO4 10% si densitatea 1,1 kg/dm
3)
→29,33 t/zi.
1 tona solutie ...........................0,10 t H2SO4 substanta pura
29,33 tone solutie ...................... X t H2SO4 substanta pura
Rezulta: X = 29,33 x 0,10 = 2,93 tone/zi H2SO4
exprimat in substanta pura ( 100% ) care se neutralizeaza cu var hidratat Ca(OH)2.
© H&S ECO CONSULT 2011 110
Reactia de neutralizare este:
2,93 t
X
H2SO4 + Ca(OH)2 = CaSO4 + 2H2O
98 74 136 18
Necesar Ca(OH)2:
X = 2,93 x 74 / 98 = 2,21 tone Ca(OH)2 exprimat in substanta pura.
Cantitatea de lapte de var – solutie de Ca(OH)2 15%:
1 tona solutie ...........................0,15 t Ca(OH)2 substanta pura
X tone solutie ..........................2,21 t Ca(OH)2 substanta pura
X = 2,21 / 0,15 = 14,73 t solutie de Ca(OH)2 15%
Cantitatea de apa necesara ptr.prepararea solutie de Ca(OH)2 15%:
14,73 – 2,21 = 12,52 tone H2O
Cantitatea de apa rezultata din reactie:
2 x 18 x 2,93 / 98 = 1,08 tone H2O
Cantitatea de apa din solutia de H2SO4:
29,33 – 2,93 = 26,40 tone H2O
Cantitatea rezultata de sulfat de calciu (CaSO4 ) este:
X = 2,93 x 136 / 98 = 4,06 tone CaSO4.
6eutralizare PbSO4
Considerand ca cca. 1% din PbSO4 este antrenat in electrolitul colectat, rezulta:
18,46 x 0,01 = 0,185 tone/zi
Reactia de neutralizare este:
0,185 t
X
Y
Z
PbSO4 + Ca(OH)2 = CaSO4 + Pb(OH)2
303 74 136 241
© H&S ECO CONSULT 2011 111
Necesar Ca(OH)2:
X = 0,185 x 74 / 303 = 0,045 tone Ca(OH)2 exprimat in substanta pura.
Cantitatea de lapte de var – solutie de Ca(OH)2 15%:
1 tona solutie ...........................0,15 t Ca(OH)2 substanta pura
X tone solutie ..........................2,21 t Ca(OH)2 substanta pura
X = 0,045 / 0,15 = 0,30 t solutie de Ca(OH)2 15%
Cantitatea de apa necesara ptr.prepararea solutie de Ca(OH)2 15%:
0,30 – 0,045 = 0,255 tone H2O
Cantitatea rezultata de sulfat de calciu (CaSO4 ) este:
Y = 0,185 x 136 / 303 = 0,083 tone CaSO4.
Cantitatea rezultata de Pb(OH)2 este:
Y = 0,185 x 241 / 303 = 0,147 tone Pb(OH)2 ~ 0,150 tone/zi.
Total CaSO4 rezultat: 4,06 + 0,083 = 4,143 tone/zi CaSO4.
Total apa pentru prepararea sol. Ca(OH)2 15% necesara: 0,255 + 12,52 = 12,775 tone ~
12,775 mc/zi
Total apa finala neutra: 12,52 + 26,40 + 1,08 + 0,255 = 40,255 tone → 40,255 mc/zi
Total solutie de Ca(OH)2 15% necesara: 14,73 + 0,30 = 15,03 tone/zi.
Capacitatea utila a vasului de neutralizare este: 4 m3.
Pentru neutralizarea sunt necesare:
(26,83 m3 solutie H2SO4 10% si PbSO4+ 15,03 / 2,10 m
3 Ca(OH)2 15%) / 4 m
3 capacit. reactor
= 8,50 sarje de neutralizare/vas neutralizare ~ 9 sarje de neutralizare/vas neutralizare
� 1.1kg/dm3 densitate solutie H2SO4 10% si PbSO4
� 2.10 kg/dm3 densitate solutie de Ca(OH)2 15%
Pentru realizarea unei sarje de 4 m3 se folosesc:
o 26,66 / 9 = 2,96 m3 sol. H2SO4 10% ~ 3,26 tone = 3260 kg
o 0.185 / 9 = 0,021 = 21 kg tone PbSO4
© H&S ECO CONSULT 2011 112
o 15,03 / 2,10 / 9 = 0,795 m3 sol. Ca(OH)2 15% ~ 1,67 tone = 1670 kg
Din totalul de apa neutra 95% se recircula si 5 % se elimina in canalizarea conventional curate, si final
in raul Olt.
S-a estimat urmatorul consum de apa de apa tehnologica:
Necesarul tehnologic: Total consum de apa = 30,775 m3/zi
� consum mediu Qmed = 30,775 m3/zi → 7693,75 mc/an;
� consumul maxim Qmax = 36,93 mc/zi → 9232,50 mc/an;
� consum minim Qmin = 23,14 mc/zi → 5784.77 mc/an;
� Qor max = 1,28 mc/h → 0,36 l/s;
Cerinta (acoperirea a 5 % din necesar):
� consum mediu Qmed = 1,54 mc/zi → 384,69 mc/an;
� consumul maxim Qmax = 1,85 mc/zi → 462,50 mc/an;
� consum minim Qmin = 1,16 mc/zi → 290 mc/an;
3-APA DE STI�GERE A I�CE�DIILOR
Instalatia de stingere a incendiilor este dotata cu:
- 4 hidranti interiori cu care vor functiona la debit de 5 l/s, timp de functionare 1 ora;
- 2 hidranti exteriori cu care vor functiona la debit de 20 l/s, timp de functionare 3 ore.
Rezulta urmatorul volum de apa pentru stingerea incediului, conform STAS 1478-90:
- pentru interior: 5/1000*1*3600 = 18mc;
- pentru exterior: 20/1000*3*3600 = 216 mc;
Volumul intangibil de incendiu pentru reteaua de hidranti interiori este asigurat de rezervorul V1, cu
volum total de 20 mc.
Volumul intangibil de incendiu pentru reteaua de hidranti exteriori este asigurat de bazinele de
stocarea pe neutre cu volum total de 135 mc.
CO�SUM TOTAL DE APA
Consum de apa potabila:
Necesarul:
� consum mediu Qmed = 65 x 75 l/zi /1000 = 4,875 mc/zi → 1218,75 mc/an;
� consumul maxim Qmax = 4,875 mc/zi x 1,2 = 5,85 mc/zi → 1462,50 mc/an;
� consum minim Qmin = 3,67 mc/zi → 916,35 mc/an;
� Qor max = 0,406 mc/h → 0,113 l/s;
Cerinta:
© H&S ECO CONSULT 2011 113
� consum mediu Qmed = 6,34 mc/zi → 1584,38 mc/an;
� consumul maxim Qmax = 7,61 mc/zi → 1901,25 mc/an;
� consum minim Qmin = 4,77 mc/zi → 1192,75 mc/an;
Consum de apa tehnologica si de stingere a incendiilor:
Necesarul:
� consum mediu Qmed = 31,72 m3/zi → 7929,75 mc/an;
� consumul maxim Qmax = 38,06 mc/zi → 9515 mc/an;
� consum minim Qmin = 24,40 mc/zi → 6100 mc/an;
� Qor max = 2,64 mc/h → 0,73 l/s;
Cerinta (acoperirea a 5 % din necesar):
� consum mediu Qmed = 1,586 mc/zi → 396,5 mc/an;
� consumul maxim Qmax = 1,90 mc/zi → 475,75 mc/an;
� consum minim Qmin = 1,22 mc/zi → 305 mc/an.
5.1.4. Managementul apelor uzate
Contracte:
- Apa potabila si canalizare menajera contract nr. 1556/10.06.2010 incheiat cu S.C. Apa
Canal S.A. Sibiu - sucursala exploatare Fagaras;
- Contract de prestare servicii de gospodarire a apelor nr. 688/15.06.2010 incheiat cu
S.C. F-Metal S.R.L. Fagaras pentru deversare ape conventional curate, tehnologice
epurate, pluvial si menajere.
APE UZATE ME�AJERE Retea: tuburi de beton cu Dn 200 – 300 mm si L = 700 m, conectata la reteaua unitara ptr. platforma
industriala UPRUC.
Reteaua platformei se descarca in decantorul IMHOFF, cu capacitate de 750 locuitori echivalenti. In
decantorul IMHOFF, prevazut cu doua compartimente separate, apele menajere sunt preepurate printr-
o fermentatie anaeroba, fiind ulterior deversate in canalizarea menajera oraseneasca. Statia de
preepurare functioneaza permanent.
Din decantor apele sunt descarcate in statia de pompare, cu descarcare in reteaua oraseneasca de
canalizare a municipiului Fagaras. Statia de pompare este echipata cu doua electropompe 1a + 1r tip
ACV 100/150 cu Q = 90 mc/h, H = 15 mCA, P = 10 kW, n = 1500 rot/min.
Descarcarea apelor menajere epurate in reteaua oraseneasca se face periodic, la schimbul I, in regim de
40 ore/saptamana si 2000 ore/an. Debitele de ape menajere epurate si evacuate trebuie sa se inscrie in
limitele impuse de acceptul emis de S.C. Apa Canal S.A. – sucursala Fagaras si in autorizatia de
gospodarire a apelor a UPRUC TAP - SDV.
In cadrul unitatii, pe reteaua de canalizare menajera sunt amplasate 10 camine de intersectie si
schimbare de directie
Frecventa de determinare a indicatorilor de calitate ai apelor uzate fecaloid-menajere este cea
stabilita de administratorul statiei de epurare.
© H&S ECO CONSULT 2011 114
APE UZATE TEH�OLOGICE provin din urmatoarele procese:
- De la depozitul de baterii: haldele H1, H2, H3 protejate antiacid sunt prevazute cu pante de
scurgere a fazelor lichide spre rigola de spalare cu drenare in bazinul de colectare electrolit.
Aici pot sa apara scurgeri accidentale de acid din baterii fisurate sau rasturnate in urma unor
manevre gresite. Pentru eliminarea pericolului de poluare cu acid a solului in zona, haldele sunt
prevazute cu pardoseli din beton armat, protejate antiacid cu rasina epoxidica CEILOCOTE
6640 S Ceilcrete.
Pentru directionarea eventualelor scurgeri direct in bazinul de stocare (BS), pardoselile sunt
prevazute cu pante de scurgere, iar in peretii despartitori ai haldelor, la nivelul pardoselii sunt
prevazute deschideri de trecere.
- De la atelierul de dezmembrare: suprafata betonata de 324 mp este protejata antiacid si
prevazuta cu pante de scurgere a fazelor lichide spre rigola de spalare care dirijeaza lichidele spre
bazinul de colectare electrolit.
Rigola de spalare are dimensiunile: 6m x 2m si adancimea de 0,5m de la nivelul pardoselii.
Peretii laterali si fundul acesteia sunt executate din beton armat, protejati cu caramida
antiacida. Fundul rigolei este prevazut cu panta de scurgere spre bazinul de stocare.
In locul in care se face scurgerea este executata o basa de colectare cu dimensiunile de 0.5 x
0.5 x 0.5 m, realizata din beton armat protejat antiacid, are montate sisteme de separare tip site
si filtre pentru retinerea particulelor de polipropilena, polietilena, ebonite si slamul de PbSO4.
Sistemul de filtrare al basei de colectare se curata zilnic astfel: PbSO4 este materie prima la
topire-turnare; materiile solide tip deseuri de material plastic sunt sortate si depozitate
corespunzator.
Bazinul de stocare al sectiei de dezmembrare are dimensiunile de 2,8 x 2,2 x 0,5 m si Vutil = 3
mc.
Apele acide sunt dirijate din basa de colectare spre bazinul de stocare, prin curgere
gravitationala, printr-o conducta de PP formata din doua tronsoane: primul cu Dn 100 mm si L
15,6 m pana la caminul de vizitare; al doilea cu Dn 150 mm si L 4,6 m pana la bazinul de
stocare. Conducta este montata etans. Montajul permite golirea, pana la nivelul basei, unde se
realizeaza si o inchidere hidraulica cu apa de spalare, dupa dilutia acidului ramas in basa.
- De la epurare umeda gaze si aerosoli
Apa de spalare gaze este stocata in bazinul cu capacitate de 5 mc, aferent hidrociclonului si
recirculata in interiorul. La un anumit grad de incarcare si pH = 4,5 – 5, se golestein rigola care
inconjoara utilajul si care este conectata la bazinul de stocare ape acide, printr-o conducta de
polipropilena cu Dn 150 mm, in lungime de 7,2 m care intra in caminul de vizitare, unde se
intalneste cu apele acide de la zona de depozitare si dezmembrare acumulatori. Rigola (RH) de
scurgere din jurul hidroclonului urmareste un perimetru dreptunghiular exterior, aflat la
distanta de 0,2m si are sectiunea normala de trecere: 0,25m x 0,25m. Fundul si peretii laterali
ai rigolei sunt executate din beton protejat antiacid cu rasina CEILOCOTE 6640 S Ceilcrete.
Bazinul hidrociclonului are montat, in fata racordului de golire, sistemul de separare si filtrare
micronica si moleculara. prevazute cu site si filtre care retin posibilele particulele de
polipropilena, polietilena, ebonita si in special slamul format in bazin care poate sa contina
particule de metale neferoase sau diferite combinatii ale acestora care nu se dizolva in apa.
Dupa golirea apei se demonteaza capacul de vizitare, se spala interiorul bazinului, astfel incat
apele de spalare sa se scurga din acesta numai prin sistemul de filtrare. Apoi se curata filtrele si
materialul rezultat se colecteaza, se usuca natural si se pastreaza in recipient inchis pana in
© H&S ECO CONSULT 2011 115
momentul valorificarii la firma autorizata. Dupa montarea capacului bazinului, acesta se umple
cu apa din reteaua de apa industriala a societatii, sau din cea epurata in instalatie.
- Ape de spalare a spatiilor tehnologice de productie si depozitare.
Bazinul de stocare ape acide - cu capacitate de 67,5 mc, construit din beton armat protejat antiacid,
perfect etans. Acesta preia toate apele acide colectate pe platforma. Pana la inaltimea de 1.5 m este
cuva metalica protejata cu rasina CEILOCOTE 6640 S Ceilcrete. Pe fundul bazinului, langa peretele
exterior este prevazuta o basa cu dimensiunile de 0,7 x 0,7 x 0,5 m in care se gaseste sorbul cu sita de
protectie si supapa de retinere de pe conducta de aspiratie, Dn 80 mm, care transporta solutia acida in
neutralizator.
Statia de neutralizare - este o constructie metalica cu doua platforme, prima la cota de + 2,35 m si a
doua la cota de + 5,3 m, cu dimensiunile 6,4 x 3,1 m, sustinute de stalpi metalici. Pe platforma
superioara sunt montate vasul de neutralizare si vasul de preparare solutie lapte de var 10 %.
Pentru functionare este necesara:
- alimentare cu apa neutra recirculata, prin conducta Dn=40mm prin intermediul pompei (P2)
cu Q=20m3 si H=30m.
- alimentare cu apa potabila prin conducta Dn=25mm, pentru spalator de ochi, in caz de
stropire accidentala cu substante chimice periculoase.
- alimentare cu apa industriala din putul societatii prin conducta Dn=40mm.
- alimentare cu aer comprimat din reteaua societatii prin conducta Dn=15mm, Pn=6bari.
In procesul de neutralizare sunt parcursi urmatorii pasi:
→ �eutralizare, coagulare, floculare
→ Filtrare – presare, decantare
→ Limpezire ape Descrierea detaliata a procesului de neutralizare si structurii constructive s-a facut intr- o sectiune
anterioara.
Bazinele de stocare ape neutralizate - apa limpezita este trecuta in doua bazine de stocare. Bazinele
de stocare ape neutralizate au fiecare V = 67,5 mc. Apa din aceste bazine este supusa unui program de
monitorizare, dupa care se recircula in proportie de 95 % in fluxul de productie, iar restul se evacueaza
prin pompare in canalizarea conventional curata. Cele doua bazine de ape neutre se constitue in caz de
necesitate si ca rezerva de incendiu pentru hidrantii exteriori.
Apa neutralizata si limpezita, prin recirculare se va utiliza la :
- spalari tehnologice in atelierul de dezmembrari baterii
- spalari ale scurgerilor accidentale de electrolit in incinta haldelor de stocare baterii si a
platformei de sortare
- spalarea incintei hidrociclonului si umplerea bazinului acestuia la schimbarea apei uzate
- asigurarea apei necesare in prepararea sarjelor de lapte de var
- asigurarea apei necesare in desfasurarea sarjelor de neutralizare.
Solutia adoptata pentru amenajarea celor 4 bazine, precum si modul de vehiculare al apei confera
urmatoarele avantaje:
© H&S ECO CONSULT 2011 116
- siguranta maxima in stocarea solutiei acide, neexistand pericolul de scurgeri accidentale in
exteriorul bazinului de stocare (BS).
- siguranta maxima in stocarea si recircularea apei neutre in bazinele (BAN), neexistand
pericolul de scurgeri necontrolate de apa la canalizarea conventional curata.
- trecerea apei din bazinele: (BD), (BL), (BAN), prin sistemul de sifoane basculante, care este
foarte flexibil, si care se face fara consum de energie.
APE PLUVIALE Determinarea debitului apei provenite din precipitatii de pe suprafata amplasamentului incintei unitatii
se calculeaza cu formula din Standard: Q pl = m Σ(S x φ) x I [l/s].
Potrivit datelor privind suprafetele existente la obiectiv, care au fost mentionate anterior si incadrarii
amplasamentului in zona, s-a facut calculul pentru apele pluviale cazute si scurse de pe suprafata
studiata, rezultand: Q pl.zi med = 0,26 l/s.
Pe amplasament, apele pluviale - meteorice sunt colectate si apoi dirijate la sol, de unde sunt preluate
de o retea interna confectionate din tuburi de beton cu Dn 600-800 mm, in lungime totala de 360 m si
sunt conduse catre colectorul de beton Dn 1500 mm in lungime totala de 2700 m cu descarcare in raul
Olt.
CO�DITII DE CALITATE
Pe reteaua de canalizare a apelor pluviale si conventional curate ale platformei UPRUC sunt prevazute
4 camine pentru prelevarea probelor in vederea urmaririi calitatii apei evacuate:
- PC1 – ptr.apele provenite de la laborator si compartimentul compresoare;
- PC2 – ptr.apele provenite de la statia de cromare (desfiintata);
- PC3 – ptr.apele provenite de la turnatoria veche;
- PC4 – ptr.apele provenite de la atelerul de prelucrari mecanice.
Reteaua de canalizare este prevazuta cu un deznisipator si separator de hidrocarburi.
Monitorizarea calitatii apelor rezultate se face in trei puncte si anume:
o monitorizare continua pH in vasul de neutralizare;
o monitorizare continua a pH in bazinul colectare ape neutre;
o caminul PC2 pe reteaua de ape conventional curate si pluviale.
Instalatia de neutralizare este complet automatizata, inclusiv in ceea ce priveste nivelul de lichid din
rezervoare si vase de reactie, timpul de reactie si dozarea cantitatii de reactivi.
Indicatorii de calitate ai apelor tehnologice epurate, conventional curate si pluviale, ce urmeaza sa fie
evacuate in emisar Raul Olt impusi de Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr.153/25.11.2010 emisa
de A.N. Apele Romane, Directia Apelor Olt, S.G.A. Brasov sunt:
© H&S ECO CONSULT 2011 117
Categoria apei Indicatori de calitate UM Valori maxime admise
Apeler tehnologice
epurate,
conventional curate
si pluviale, ce
urmeaza sa fie
evacuate in emisar
Raul Olt
pH unit.pH 6,5 – 8,5
Suspensii mg/l 35
Reziduu filtrabil la 105oC mg/l 2000
Mn2+
mg/l 1,0
Pb2+
mg/l 0,2
Zn2+
mg/l 0,5
Ni2+
mg/l 0,5
Cu2+
mg/l 0,1
Sn2+
mg/l 0,2
Mg2+
mg/l 100
Ca2+
mg/l 300
SO42-
mg/l 400
Al 3+
mg/l 0,5
Frecventa de determinare de catre beneficiar a indicatorilor de calitate este: zilnica.
Prelevarea probelor se face din: PC2-turnatoria veche.
Apele menajere preepurate evacuate in canalizarea oraseneasca sunt monitorizate prin analize lunare
de catre laboratorul UPRUC TAP - SDV Fagaras, rezultatele analizelor fiind transmise si la S.C. Apa
Canal S.A. – sucursala Fagaras. Indicatorii de calitate impusi la deversare sunt:
Categoria apei Indicatori de calitate UM Valori maxime admise
Ape uzate Suspensii mg/l 350
Reziduu filtrabil la 105oC mg/l 1000
CBO5 mg/l 300
CCOCr mg/l 500
Azot amoniacal mg/l 30
Fosfor mg/l 5
Detergenti mg/l 10
Subst.extractibile mg/l 30
Cupru mg/l 0,2
Nichel mg/l 1
Temperatura oC 40
Ph unit.pH 6,5 – 8,5
VOLUMELE SI DEBITELE DE APA
Ape uzate menajere
Reteaua interna de colectare ape menajere este conectata la reteaua unitara ptr. platforma industriala
UPRUC. Reteaua se descarca in decantorul IMHOFF, cu capacitate de 750 locuitori echivalenti. Din
decantor apele sunt descarcate in statia de pompare, cu descarcare in reteaua oraseneasca de canalizare
a municipiului Fagaras.
Volumele si debitele de ape uzate menajere calculate conform prescriptiilor din standarde:
� Q s uz zi med = 3,90 mc/zi → 975 mc/an;
� Q s uz zi max = 4,68 mc/zi → 1170 mc/an;
� Q s uz zi min = 2,94 mc/zi → 734 mc/an;
� Q s uz or max = 0,32 mc/h → 0,089 l/s;
© H&S ECO CONSULT 2011 118
Ape uzate tehnologice
Total ape acide colectate:
- 8,66 m3/zi electrolit din baterii (solutie H2SO4 28% si densitatea 1,2 kg/dm
3);
- 4 m3/zi ape spalare deseuri la dezmembrare;
- 10,5 m3/zi ape spalare spatii tehnologice;
- 1 m3/zi consum apa la hidrociclon;
- 2,5 m3/zi ape spalare vase neutralizare;
Total ape acide colectate = 26,66 m3/zi (solutie H2SO4 10% si densitatea 1,1 kg/dm
3)
→ 29,33 t/zi.
Total apa finala neutra: 12,52 + 26,40 + 1,08 + 0,255 = 40,255 tone → 40,255 mc/zi
Din totalul de 40255 litri de apa neutralizata se recircula zilnic cca. 76% respectiv 30775 litri, restul de
24% respectiv 9480 litri ~ 9,48 mc/zi, fiind evacuata in reteaua de canalizare ape pluviale si
conventional curate.
Volumul mediu de apa tehnologica necesara se considera acoperit complet cu apa neutralizata. Cand
este imperios necesar se va face completarea cu apa curata din retea in porprotie de cca. 5%.
Rezulta:
� Q tehn. uz zi med = 9,48 mc/zi → 2370 mc/an;
� Q tehn. uz zi max = 12,32 mc/zi → 3081 mc/an;
� Q tehn. uz zi min = 7,29 mc/zi → 1823,1 mc/an;
� Q tehn. uz or max = 0,79 mc/h → 0,22 l/s;
Apele pluviale
Determinarea debitului apei provenite din precipitatii de pe suprafata amplasamentului incintei unitatii
se calculeaza cu formula din Standard: Q pl = m Σ(S x φ) x I [l/s].
Potrivit datelor privind suprafetele existente la obiectiv, care au fost mentionate anterior si incadrarii
amplasamentului in zona, s-a facut calculul pentru apele pluviale cazute si scurse de pe suprafata
studiata, rezultand: Q pl.zi med = 0,26 l/s.
Volumele de ape pluviale colectate si evacuate sunt:
Q pl.zi max = 24,60 mc/zi → 0,28 l/s;
Q pl.zi med = 22,70 mc/zi → 0,26 l/s;
Q pl.zi min = 21,02 mc/zi → 0,24 l/s;
Q pl.orar max = 1,90 mc/h → 0,53 l/s.
5.1.5. Cerinte BAT privind utilizarea apei si evacuarea apelor uzate
Utilizarea rationala a apei poate fi considerata BAT si poate cuprinde urmatoarele actiuni:
* utilizarea unor dotari tehnice performante care sa impiedice pieredrile necontrolate de apa;
* tinerea de inregistrari referitor la consumul de apa prin folosirea contoarelor de apa;
* detectarea si repararea scurgerilor;
* colectarea separata a apei de ploaie si utilizarea ei in proces.
Detaliile utilizarii apei au fost descrise anterior. Din acest punct de vedere instalatia indeplineste
cerintele generale BAT.
© H&S ECO CONSULT 2011 119
Indeplinirea cerintelor BAT privind utilizarea apei poate fi sintetizata astfel:
Sursa de alimentare cu apa
(de ex. rau, ape subterane,
retea urbana)
Volum de
apa estimat
(m3/an)
Utilizari pe faze
ale procesului
% de
recirculare a
apei pe faze
ale
procesului
% apa reintrodusa
de la statia de
epurare in proces
pentru faza
respectiva Apa menajera – retea urbana 1218,75 Pentru spalat (in
scop igienico-
sanitar
0% 0%
Apa tehnologica – sursa proprie
2 puturi forate
6901 Pentru spalari
tehnologice si spatii
de lucru
95% 95%
Cerinte BAT privind gestionarea apei uzate
Documentul de referinta face precizari privind tratarea efluentilor si reutilizarea apei.
Efluentul lichid contaminat poate fi indepartat prin tratament ulterior.
Pentru reutilizare se indeparteaza particulele solide prin diluare (pentru ape fara imbogatire cu
componente solubile) sau decantarea componentelor solubile.
Pentru separarea solid-lichid se foloseste de ex. neutralizarea si/sau sedimentarea
Tabel 2.16 Etapele procesului de la care efluentii lichizi sunt reciclati si reutilizati
Sursa Procesul de productie de plumb secundar
Controlul poluarii aerului umed �
Apa de racire �
Concasarea bateriilor �
Clasificarea bateriilor �
Desulfatarea pastei de plumb �
Tehnicile de recirculare si reciclare sunt masuri integrate in proces
Scopul tratarii apelor tehnologice uzate este minimalizarea concentratiilor poluantilor ca metale grele,
subst.acidulate si particule solide.
Tehnicile aplicate fac parte din categoria „capat de conducta”, cum sunt: precipitare chimica,
sedimentarea sau flotarea si filtrarea.
Tabel 2.29. Fluxuri de ape uzate
Sursa de apa uzata Etapele procesului Metode de
minimizare Metode de tratare
Apa de proces
tehnologic Concasarea bateriilor Intoarcerea la procesul
tehnologic Neutralizarea
precipitarea si
sedimentarea Electroliza
Apa de racire indirecta Racirea cuptorului Utilizarea sistemelor
etanse de racire; Sisteme de monitorizare
pt.detectarea scurgerilor
Sedimentarea
Granularea zgurii nedefinit Refolosirea intr-un
sistem etans
Sedimentarea Precipitarea
© H&S ECO CONSULT 2011 120
Apa de suprafata nedefinit Depozitarea corecta a
materiilor prime si
deseurilor
Sedimentarea Precipitarea Filtrare
Conform detaliilor descrise la tratarea apelor uzate pe amplasament, rezulta ca cerintele BAT sunt
indeplinite.
Emisiile in apa rezultate de la un numar mare de surse si de la diverse metode de tratare si reducere
sunt aplicabile in functie de sursa si componentele prezente. In general apele uzate pot contine
compusi metalici solubili sau insolubili, uleiuri si materiale organice.
5.1.6. Impactul potential
In faza de realizare a investitiei nu prognozam manifestarea vreunui impact negativ asupra calitatii
apelor de suprafata sau subterane deoarece nu se utilizeaza apa decat in scop igienico-sanitar si potabil
pentru angajatii din constructii.
Impactul potential in perioada de functionare a instalatiei se poate manifesta asupra:
Solului si apei subterane:
- posibilele deversari accidentale de produse petroliere, uleiuri, ape uzate neepurate, care pot
ajunge pe sol – subsol, si eventual apa freatica - sunt prevazute masuri de colectare si epurare,
tratate in capitolele anterioare.
Apa de suprafata:
- evacuari accidentale de produse petroliere, uleiuri, ape uzate neepurate, care pot ajunge in
cursul de apa din apropiere, nu sunt posibile in cazul unei functionari normale sau a unor avarii
previzibile.
Impactul prognozat negativ se poate manifesta doar in situatii exceptionale, cu sanse foarte reduse de
producere.
5.1.7. Masuri de diminuare a impactului
→ In faza de constructie sa vor lua masuri de prevenire a scurgerilor accidentale de produse
petroliere pe sol, reparatiile utilajelor se vor face in zone amenajate, sau in ateliere specializate.
→ La terminarea investitiei:
• Platforma betonata si/sau asfaltata in jurul zonei construite;
• Intreaga pardoseala a constructiei va fi betonata;
• Intretinerea si permanenta verificare a tuturor traseelor pe care circula apa uzata, astfel
incat sa se evite orice defectiune in etanseitate care ar putea duce la piereri ale acestor
ape in sol, subsol si eventual freatic.
• Intretinerea si permanenta verificare instalatiei de neutralizare, bazinelor de colectare si
separatoarelor astfel incat sa se evite orice defectiune in etanseitate care ar putea duce
la piereri ale acestor ape in sol, subsol si eventual freatic.
• Detinerea de materiale absorbante si de substante de neutralizare in cazul unor scurgeri
accidentale.
• Asigurarea mentenantei utilajelor printr-un program de verificari bine stabilit.
• Masuri de prevenire a oricarui inceput de incendiu.
• Posibilitatile de economisire ale apei prin:
© H&S ECO CONSULT 2011 121
- optimizarea parametrilor de proces;
- recircularea interna a acesteia dupa recuperare interna/neutralizare;
- instalarea de valve care sa previna scurgerile de apa atunci cand nu mai este
nevoie de aceasta;
- instalarea de echipament de mare presiune pentru operatiile de curatare.
5.1.8. Impactul prognozat
Cuantificarea impactului asupra apei s-a facut pentru:
Faza de realizare a investitiei
Factor de
mediu sau
resursa
Impact potential Conditii existente Impact
prognozat
(marime,
extindere, tip)
Sisteme de diminuare Impact
rezidual
Calitatea
apei de
suprafata
- cantitate mai mare
de suspensii datorate
lucrarilor de
amenajare;
Prin organizarea de
santier se vor lua
masuri de prevenire
a evacuarilor
accidentate de
produse periculoase
n
sau
N in cazul
accidentelor
M (masuri de prevenire
a deversarii accidentale
de produse petroliere
n/M
Calitatea
apei
subterane
- posibile infiltratii
pe zone neacoperite
ca urmare a
deversarilor
accidentale de
produse periculoase
Prin organizarea de
santier se vor lua
masuri de prevenire
a evacuarilor
accidentate de
produse periculoase
NA
sau
n in cazul
accidentelor
M (masuri de prevenire
a deversarii
combustibililor si
uleiurilor pe zonele de
lucru, utilizarea unor
utilaje de lucru
corespunzatoare din
punct de vedere tehnic)
NA
Faza de functionare
Factor de
mediu/resurs
a
Impact potential Conditii existente (propuse) Impact
prognozat
(marime,
extindere, tip)
Sisteme de
diminuare
Impact
rezidual
Calitatea apei
de suprafata –
r. Olt
In timpul
functionarii
instalatiei de pe
amplasament nu vor
fi evacuate ape uzate
nici menajere si nici
tehnologice, un
impact potential se
va produce numai in
cazul unor avarii sau
accidente majore
Apa tehnologica este recirculata, in
proces, in porportie de 95% dupa
neutralizare. Surplusul este devesta in
canalizarea conventional curata impreuna
cu pluvialul.
Apele menajere provenite de la grupurile
sanitare sunt colectate in reteaua de
canalizare menajera si drijate prin reteaua
paltformei spre decantorul Imhoff, iar
dupa epurare locala evacuata controlat in
canalizarea oraseneasca.
Apele pluviale sunt dirijate la sol si
canalizate spre reteaua conventional
curata a platformei spre separator, de
unde sunt devesate controlat in raul Olt.
n M (conform
masurilor de
la punctul
5.1.5.)
n
© H&S ECO CONSULT 2011 122
Calitatea apei
subterane
- evacuari accidentale
pe sol a materialelor si
substantelor utilizate;
- defectiuni la reteaua de
canalizare ape menajere;
neetansarea
corespunzatoare a
bazinelor ce contin
substante periculoase.
- platforme si cai de acces betonate si
protejate antiacid;
- sisteme de canalizare etanse; bazine
etanse;
- masuri de prevenire a incendiilor
adecvate profilului de activitate;
N
(in cazul
accidentelor
importante)
M (masuri de
prevenire a
accidentelor,
lucrari de
intretinere a
retelelor de
conducte
subterane,
decantor si SPP
pentru ape
pluviale)
n/M
Semnificatia termenilor:
IB – impact benefic semnificativ, cu consecinte dorite asupra calitatii factorilor de mediu, sau o imbunatatire a calitatii
acestuia din perspectiva protectiei mediului
IN – impact negativ semnificativ, cu consecinte nedorite privind degradarea calitatii existente a factorului de mediu sau o
distrugere a acestuia din perspectiva protectiei mediului.
B – impact benefic reprezentand rezultate pozitive ale factorului de mediu, fata de situatia existenta, sau o imbunatatire a
calitatii acestuia in perspectiva protectiei mediului.
N – impact negativ, reprezentand rezultate negative privind degradarea calitatii existente a factorilor de mediu sau o
distrugere a acestuia din perspectiva protectiei mediului.
b – impact benefic nesemnificativ, reprezentand o consecinta minora in calitatea existenta a factorului de mediu sau o
imbunatatire minora a acestuia din perspectiva protectiei mediului.
n - impact negativ nesemnificativ, reprezentand o degradare minora a calitatii existente a factorului de mediu sau o
distrugere minima a acestui factor in perspectiva protectiei mediului.
O – impact fara efecte masurabile, privind proiectul, asupra mediului
M – masuri de atenuare ce pot fi utilizate pentru a reduce sau a evita impactul nesemnificativ, negativ sau semnificativ.
NA – nu este aplicabil pentru factorul de mediu sau nu este relevant pentru proiectul propus.
Prin sistemul de alimentare cu apa al obiectivului, prezentat anterior, nu se prognozeaza un impact
care ar putea afecta/schimba conditiile hidrologice si hidrogeologice ale aplasamentului.
Prin sistemul ales de gestionare a apei pe amplasament se produce un impact nesemnificatv asupra
componetelor mediului. De pe ampasamentul instalatiei nu se vor evacua ape uzate tehnologice si
menajere decat dupa preepurare si tratare locala.
Nu este cazul unui impact transfrontier.
Concluzie: impactul prognozat, tinand seama de masurile de prevenire si reducere a impactului,
in conditii normale de functionare sau avarii previzibile, este nesemnificativ fara influente
asupra calitatii freaticului si a apei de suprafata.
Este important sa existe si sa fie verificata etansarea bazinelor care contin materiale, substante
periculoase pentru a preveni poluarea freaticului.
© H&S ECO CONSULT 2011 123
5.2. AERUL
5.2.1. Conditii de clima si meteorologice pe amplasament
Raionarea climatica incadreaza zona in tinutul climatic al depresiunilor submontane din nordul
Carpatilor Meridionali, in cadrul Sectorului continental moderat, cu specificul dat de prezenta
inversiunilor termice care se produc in timpul iernii, in perioadele de calm si al efectelor de foehn din
perioada de primavara.
Valorile principalelor elemente climatice care caracterizeaza amplasamentul obiectivului sunt
urmatoarele:
- temperatura medie multianuala :+ 8,2o C;
- luna cu temperatura medie cea mai scazuta - ianuarie: - 4,6o C;
- luna cu temperatura medie maxima cea mai ridicata – iulie: +18,7o C;
- amplitudinea medie multianuala: 23,3o
C;
- data medie a primului inghet: 3 octombrie;
- data medie a ultimului inghet: 26 aprilie;
- numarul mediu de zile fara inghet: 160;
- nebulozitatea medie multianuals: 5,8;
- precipitatii medii multianuale: 691 mm/an;
- cea mai mare cantitate de precipitatii cazute intr-un an : 1166 mm;
- cea mai mica cantitate de precipitatii cazuta intr-un an: 370,3 mm;
- zile cu ninsori: 31 zile/an intre lunile noiembrie si aprilie;
- evapotranspiratia potentiala medie multianuala: 606 mm;
- presiunea atmosferica medie anuala: 965 mm;
- umiditatea medie relativa multianuala: 70 – 75, cu maxime in lunile septembrie – martie
(>75%) si minime intre lunile aprilie – august (>70%).
Directia predominanta a deplasarii maselor de aer si viteza vantului este:
Directia � �E E SE S SV V �V Calm
Frecventa, % 2,9 8,2 8,6 2,9 1,0 3,4 15,8 9,7 47,5
Viteza, m/s 0,8 2,5 3,9 2,4 0,7 1,6 2,4 3,5 -
Factorii care influenteaza capacitatea de autopurificare a aerului sunt: factorii meteorologici, relieful si
vegetatia zonei, suprafetele de apa, caracteristicile urbanistice ale zonei.
Conditiile atmosferice joaca un rol important in dispersia poluantilor:
- in general zonele mai puternic afectate de poluare vor fi mai restranse si mai apropiate de sursa
in cazul vitezelor de vant mai mari;
- in cazul vitezelor de vant mai mici zonele impurificate mai intens sunt mai largi si mai
departate de sursa.. Concentratiile maxime se ating de regula la viteze mici de 1-2 m/s;
- influenta stratificarii termice este strans legata de inaltimea sursei. Pentru sursele inalte
distantele la care se ating concentratiile cele mai mari sunt minime in perioadele de instabilitate
si cresc pe masura instalarii starilor stabile. Valorile concentratiilor maxime scad de la instabil
la stabil. In zonele cu rugozitati mari situatia se poate inversa. Pentru sursele mai putin inalte,
intr-un strat stabil, pana de poluant poate fi transportata nedispersata pe distante mari.
Urmatoarele conditii pot fi nefavorabile: cand cosul este mic in raport cu cladirile sau cu
© H&S ECO CONSULT 2011 124
terenul protejat; cand exista un grup de cosuri de diverse dimensiuni si emisiile sunt cu
extindere mare; cand inprastierea laterala este limitata; cind emisia are loc aproape de sol.
5.2.2. Scurta caracterizare a surselor de poluare stationare si mobile existente in zona
� Asezari umane si alte obiective de interes public
Activitatea de recuperarea a metalelor neferoase prin topire-turnare a deseurilor de plumb si zinc, care
face obiectul prezentei documentatii, se desfasoara in cadrul unor hale situate pe platforma industriala
UPRUC din localitatea Fagaras, judetul Brasov.
Teritoriul administrativ al platformei UPRUC se invecineaza:
→ la est - nord–est cu cartierele a orasului Fagaras – cca. 950 m si gara CFR a orasului
Fagaras – cca. 1300 m;
→ la sud - est cu teritoriul comunei Rausor,
→ la sud – vest fosta platforma a combinatului chimic Fagaras: S.C. NITROPOROS S.R.L.,
Fabrica de Pulberi S.A., S.C. NITRAMONIA S.A., complexul Nitroparc
Distanta fata de cele mai apropiate zone locuite este de cca. 1000 m si este reprezentata de limita
orasului Fagaras.
� Situatia existenta pe amplasament – emisii in aer
In vecinatatea instalatiei studiate se desfasoara urmatoarele tipuri de activitati:
� Sud-Vest: S.C. CERASIL S.A. Oradea – Fabrica de Frita Fagaras;
� Vest: S.C. UPRUC TAP S.R.L. – Turnatorie metale, fonta si otel;
� Sud-vest/alipit halei depozitare: S.C. F-Metal S.R.L. - Turnatorie metale, fonta si otel;
� Sud: S.C. UPRUC POL S.A. – productie STICLOPLAST;
� Sud: S.C. BERG BANAT S.R.L. – zincare termica.
Obiectivele mentionate sunt despartite de S.C. ROLECO RECYCLING S.A. Fagaras de drumurile de
acces uzinale. Amplasarea societatilor din vecinatate este reprezentata in planul de situatie din anexa.
S.C. CERASIL S.A. Oradea
Din activitatea acestei societati rezulta urmatoarele tipuri de poluanti:
- gaze arse de la cuptorul de frita, tip vana (cos de exhaustare H = 20,5 m, D = 0,5 m, debit
gaze exhaustate 1000 m3/h) ;
- pulberi de la dozarea si omogenizarea materiilor prime. Acestea sunt captate in filtre cu saci;
- pulberi la incarcarea si descarcarea cuptoarelor de topit frita.
Poluantii evacuati in atmosfera din activitatile desfasurate la S.C. CERASIL S.A. Fagaras au valori in
imisie sub limitele admise de normativele in vigoare, cu exceptia emisiilor de pulberi, care ating in
imisie valori de 0,7 mg/mc.
S.C. UPRUC TAP S.R.L.si S.C. F-Metal S.R.L.
Din activitatea acestei societati rezulta urmatoarele tipuri de poluanti:
- gaze si pulberi de la operatiile de prelucrari mecanice;
- gaze si praf de la operatiile de turnare metale si curatare piese.
Poluantii evacuati in atmosfera din activitatile desfasurate au valori in imisie sub limitele admise de
© H&S ECO CONSULT 2011 125
normativele in vigoare .
S.C. UPRUC POL S.A.
- pulberi si compusi organici volatili (acetona) de la hala de productie si sector
STICLOPLAST;
- gaze de ardere (NOx, SO2, CO, CO2, pulberi) de la centralele termice ale societatii.
Poluantii evacuati in atmosfera din activitatile desfasurate au valori in imisie sub limitele admise de
normativele in vigoare .
S.C. BERG BANAT S.R.L.
Din punct de vedere al potentialului de poluare amplasamentul poate fi impartit in:
- zona halei de productie;
- zona din vecinatatea halei, cuprinsa intre perimetrul halei si caile de acces intrauzinale.
In zona halei de productie factorii poluatori principali sunt emisiile in aer si generarea de reziduuri,
preponderent periculoase.
Sursele de emisie in aer sunt:
instalatiile de pretratare, in special operatiile de decapare;
baia de zinc topit, in timpul operatiilor de scufundare;
sistemele de combustie pentru incalzirea baii de zincare si a cuvelor de tratare.
Reziduurile rezultate si produsele periculoase de la procesul de zincare termica sunt:
zgura si cenusa, praful de la filtru;
continuturile reziduale din bai;
Poluantii evacuati in atmosfera din activitatile desfasurate au valori in imisie sub limitele admise de
normativele in vigoare .
� Limite stabilite prin autorizatia integrata de mediu nr. 45 din 07.02.2011
�r.
crt.
Denumire Debit masic
[g/h]
Concentratii in emisie
[mg/mc]
Substante anorganice sub forma de pulberi
1 Pulberi totale >500 50
2 Cupru si compusii sai >25 5
3 Staniu si compusii sai >25 5
4 Plumb si compusii sai >25 5
Substante anorganice sub forma de gaze sau vapori
1 Oxizi de sulf 35
2 Oxizi de azot 350
3 Monoxid de carbon 100
Valorile limita pentru concentratiile in emisie sunt stabilite conform Ord MAPM 462/1993 cu
modificarile si completarile ulterioare
5.2.3.Cerinte BAT pentru emisiile in aer
Principalele emisii in aer din timpul procesului:
SO2, alti compusi ai S si aerosoli de acid;
NOx si alti compusi ai azotului;
© H&S ECO CONSULT 2011 126
Metale si compusi ai acestora;
Praf;
COV si dioxine.
Surse de emisii:
Calcinare/topire;
Desfacerea acumulatorilor;
Transportul si manipularea materialului;
Topire si rafinare;
Filtrare si purificare;
Turnare;
Instalatia de acid sulfuric.
Tabel 5.46. din documentul de referinta
Element
component Calcinare/topire Filtrare si
purificare Desfacerea
acumulatorului turnare Instalatia de
acid sulfuric SOx ** * * * *** NOx * * *
Praf si metale *** * *** *** COV si
dioxine ** *
Nota: * - mai putin important; ***- f.important
Emisii fugitive din proces sunt:
- Praful la manipulare si depozitarea materiilor prime si deseurilor (10 t/an);
- Scurgeri din cuptoarele de calcinare/topire;
- Praful din gaze de evacuare din sistemul de filtrare si purificare (1t/an);
- Praful din gazele evacuate din cuptoarele de turnare (1,8 t/an);
- Diverse (0,7 t/an).
Emisii SOx: tabel 5.48 din documentul de referinta
Proces Productie de
metal, to/an SO2, g/t metal
Acumulatori – pasta desufurata 35000-40000 1070-2000 Acumulatori – fara pasta 35000 3200 Acumulatori + pasta desufurata 10000 210
Aerosolii din dezmembrarea acumulatorilor pot fi responsabile de emisii similare.
Emisiile din topitoare depind de desulfurarea anteriora a acesteia si de fixarea acesteia in zgura.
Nivelul este situat in intervalul 50-500 mg/Nmc.
Emisii �Ox: 20-400 mg/Nmc.
Emisiile de aerosoli si praf la dezmembrarea acumulatorilor: 0,1-4 mg/Nmc.
© H&S ECO CONSULT 2011 127
Parametrii conform documentului de referinta BAT Industria metalelor neferoase Tabelul 5.77. din documentul de referinta. Emisii in aer pentru topirea de material curate, aliere si
producerea de praf de zinc Poluant Interval asociat cu
utilizarea BAT
Tehnici care pot fi utilizate
pentru a atinge aceste niveluri
Comentarii
Praf 1-5 mg/Nmc Filtru cu tesatura.
(controlul temperaturii din
cuptoarele de topire se impune
pentru a preveni volatilizarea
metalelor.)
Filtrele cu tesatura de inalta
performanta pot conduce la niveluri
reduse de metale grele.
Concentratia de metale grele este
legata de concentratia de praf si
de continutul de metale din praf.
NOx < 100 mg/Nm3
< 100 - 300 mg/Nm3
Arzator cu cantitate redusa de
NOx.
Arzator cu oxi-combustibil.
Pentru a reduce consumul de
energie, la adaosul de oxigen
sunt asociate valori mai ridicate.
In aceste cazuri, se reduc
volumul de gaz si cantitatea de
emisii.
Carbon
organic total
ca C
< 5 - 15 mg/Nm3
< 5 - 50 mg/Nm3
Dispozitiv de post-combustie.
Combustie optimizata.
Dioxine < 0,1 – 0,5 ng
TEQ/Nm3
Sistem de evacuare a prafului cu
eficienta ridicata (adica, filtru cu
tesatura), dispozitiv de postcombustie
urmat de racire.
Sunt disponibile si alte tehnici (de
exemplu, adsorbtia de carbon activat,
catalizatorul de oxidare).
�ota. Numai emisii colectate.
Emisiile asociate sunt prezentate ca valori medii zilnice pe baza unei monitorizari continue in timpul perioadei de functionare. In
cazurile in care monitorizarea continua nu poate fi practicata, valoarea va fi aproximata pe perioada de proba. Pentru sistemul de
reducere utilizat, caracteristicile de gaz si praf vor fi luate in considerare pentru proiectarea sistemului, si temperatura corecta de
functionare utilizata.
Tabelul 5.78 din documentul de referinta. Emisii in aer din tratarea preliminara a materialelor, topirea
secundara, rafinarea termica, evaporarea zgurii si operarea cuptoarelor de ardere Waelz Poluant Interval asociat cu
utilizarea BAT
Tehnici care pot fi utilizate
pentru a atinge aceste niveluri
Comentarii
Praf 1-5 mg/Nmc Filtru cu tesatura, EP cu lichid.
(Un EP cu lichid poate fi aplicabil
gazelor rezultate din granularea
zgurii sau racirea gazelor in
lichid.)
Filtrele cu tesatura de inalta
performanta pot conduce la
niveluri reduse de metale grele.
Concentratia de metale grele este
legata de concentratia de praf si
de continutul de metale din praf.
SO2 < 50 - 200 mg/Nm³ Epurator alcalin cu lichid.
Epurator alcalin semi-uscat si
filtru cu tesatura.
NOx < 100 mg/Nm3
< 100 - 300 mg/Nm3
Arzator cu cantitate redusa de
NOx.
Arzator cu oxi-combustibil.
Pentru a reduce consumul de
energie, la adaosul de oxigen
sunt asociate valori mai
ridicate. In aceste cazuri, se
reduc volumul de gaz si
cantitatea de emisii.
© H&S ECO CONSULT 2011 128
Carbon
organic total
ca C
< 5 - 15 mg/Nm3
< 5 - 50 mg/Nm3
Dispozitiv de post-combustie.
Combustie optimizata.
Tratarea preliminara a
materialului auxiliar pentru a
inlatura invelisul organic, daca
este cazul.
Dioxine < 0,1 – 0,5 ng
TEQ/Nm3
Sistem de evacuare a prafului cu
eficienta ridicata (adica, filtru cu
tesatura), dispozitiv de postcombustie
urmat de racire.
Sunt disponibile si alte tehnici (de
exemplu, adsorbtia de carbon activat,
injectarea de carbon/calcar).
�ota. Numai emisii colectate.
Emisiile asociate sunt prezentate ca valori medii zilnice pe baza unei monitorizari continue in timpul perioadei de functionare. In
cazurile in care monitorizarea continua nu poate fi practicata, valoarea va fi aproximata pe perioada de proba. Pentru sistemul de
reducere utilizat, caracteristicile de gaz si praf vor fi luate in considerare pentru proiectarea sistemului, si temperatura corecta de
functionare utilizata. Pentru inlaturarea SO2 sau pentru inlaturarea totala a carbonului, variatiile in concentratia gazelor
nepurificate din timpul proceselor discontinue.
Tabelul 5.79. din documentul de referinta. Continutul de metal din unele prafuri din diverse procese de
producere a plumbului si zincului
Element
component
Procesul ISF Procese de topire directa a
plumbului
Procese pentru plumb
secundar
Rafinarea
plumbului
Pb% 10-15 30-50 20-55 14-83
Element
component
Cuptor
calcinare
zinc FB
Rafinarea zincului Procesul ISF Procese de
topire
directa a
plumbului
Zn% 50-60 52-76 20-50 3-5
5.2.4. Surse si poluanti generati
5.2.4.1 Surse si poluanti generati in noua instalatie in perioada de constructie a noilor obiective
Ca surse de poluanti existente pe amplasament s-au identificat pentru faza de constructie,
urmatoarele:
� operatii de excavatii teren,
� mijloace de transport a materialelor de constructii,
� utilaje folosite pentru constructie si amenajare, turnare betoane etc.
� operatii de sudura, taiere metale, lemn, PVC etc.
Este greu de facut o apreciere exacta privind rata de emisie a acestor surse de emisie fiind
dependenta de mai multi factori:
se produc in principal emisii semnificative de gaze de esapament, care sunt considerate ca
provenind din surse liniare sau nedirijate, fugitive,
tipul utilajelor utilizate in constructie, combustibil utilizat,
starea tehnica a utilajelor si mijloacelor de transport,
timp si perioade de functionare,
durata de realizare a constructiilor,
© H&S ECO CONSULT 2011 129
factori climatici ca: precipitatii, temperatura, umiditate atmosferica, directia si viteza vantului,
inversiuni termice,
materiale utilizate in constructie, tehnici de sudura etc.
Relevant pentru poluarea atmosferica in aceasta perioada este intensificarea traficului pentru cararea
pamantului si a materialelor de constructie.
Manipulare / transport materii prime si materiale � particulele minerale in suspensie, dar care sedimenteaza rapid chiar si intr-o atmosfera stabila. Se
estimeaza emisiile de praf de aproximativ 1Kg/t (sursa AP42, asimilat cu extractia rocilor).
� gazele de esapament din functionarea utilajelor si a mijloacelor de transport .
Proiectantul a aproximat cantitatea de pamant din sapaturi la 50 t. Lucrarile se desfasoara pe o
perioada de aproximativ 20 zile Din manevrarea acestei mase, functie de compozitia si umiditatea
straturilor si de conditiile atmosferice, rezulta emisiile in aer de particule minerale si gaze de
esapament de la utilajele de lucru. Pamantul din sapaturi este utilizat pe amplasament pentru nivelari,
sau in cazul in care depaseste cantitatea necesara, va fi transportat si depozitat in zonele stabilite de
primarie.
Emisiile de praf din manipularea pamantului, a pietrisului si in perioada de executie vor fi de
aproximativ 50 kg, respectiv 0,13 g/s (pentru o perioada de 120 h). Acestea se regasesc in special sub
forma pulberilor sedimentabile pe amplasament. Din totalul emisiilor se considera o valoare de 0,032
g/s – pulberi in suspensie.
Emisii de poluanti prin gazele de esapament Principalii poluanti evacuati prin gazele de esapament sunt:
� oxidul de carbon (cantitatea mai mare evacuata este la mersul ralanti al motorului si in
momentul demarajelor);
� oxizi de azot respectiv mono si dioxidul de azot;
� hidrocarburi aromatice (acestea contribuie la formarea poluarii fotochimice oxidante);
� suspensiile formate in special din particule de carbon care absorb o serie din gazele eliminate
(hidrocarburi aromatice, olefine, naftene, parafine, hidrocarburi policiclice)
� dioxidul de sulf, apare la motoarele DIESEL determinat de continutul de sulf al motorinei.
Gradul ridicat de uzura al motoarelor sau reglarile necorespunzatoare pot creste mult cantitatea de
poluanti. Emisiile autovehiculelor, constatate prin verificarile tehnice ale acestora se supun in cea mai
mare parte reglementarilor RNTR1 ale Registrului Auto Roman.
Pentru determinarea poluantilor de la mijloacele de transport si de la utilajele de lucru (buldozere,
excavatoare) s-au utilizat factorii de emisie indicati de metodologia CORINAIR pentru autovehicule
grele pe motorina si motoare stationare pe motorina, facandu-se o aproximare globala pentru consumul
orar de motorina si energia consumata..
Datele din literatura ( CORINAIR cap. 8.6.2 - emisii de la autovehiculele grele 3,5 – 16 t )indica
urmatoarele emisii de poluanti de la autovehicule :
Poluantul Rata de emisie,
g/kg combustibil
CO 18,6
NOx 36,1
COV 8,1
Suspensii 2,9
© H&S ECO CONSULT 2011 130
S-a estimat consumul de combustibil in zona de lucru la 5 kg/h (0,227 kg/km x 22 km/h = 5 kg/h),
pentru orele si perioadele de varf , cu opriri si porniri frecvente :
De unde rezulta emisiile principalilor poluanti pentru o ora:
Sursa/poluant �Ox
(g/h / g/s)
COV
(g/h / g/s)
CO
(g/h / g/s)
Particule
(g/h / g/s)
Gaze esapament 180,5/0,05 40,5/0,011 93,0/0,026 14,5/0,004
Se aproximeaza concentratia SOx – 0,0001 g/s (CORINAIR cap.8.9, rel 13.- 2 x continut S x consum
= 2 x 0,05 x 5 = 0,5g/h)
Emisii de poluanti de la motoarele DIESEL stationare (CORINAIR tab. 3.4 -1)
Poluantul Rata de emisie
kg/kWh
NOx - necontrolat 0,0145
CO 0,0033
SOx 0,0073 (1,5% S)
CO2 0,705
PM 0,00042
TOC (ca CH4) 0,00042
S-a estimat puterea motoarelor utilajelor de lucru (asimilate ca motoare stationare) la 300kWh
rezultand:
Poluantul Rata de emisie
kg/h
Rata de emisie
g/s
NOx - necontrolat 4,35 1,20
CO 0,99 0,275
SOx 2,19 0,6
CO2 211,5 58,75
PM 0,126 0,035
TOC (ca CH4) 0,126 0,035
5.2.4.2. Surse si poluanti generati in noua instalatie in perioada de functionare
Emisiile din procesul de productie Pentru faza de functionare principalele emisii prezente in instalatie sunt:
- emisii dirijate din procesul tehnologic sunt cele de pulberi si vapori de la faza de dezmembrare
baterii, precum si de pulberi si gazele de ardere de la faza de topire-turnare;
- emisii fugitive sunt reprezentate pulberi si gaze de esapament de la mijloacele de transport din
incinta.
© H&S ECO CONSULT 2011 131
Tipul
poluantului
Surse de emisie Sistem de reducere Observatii
Praf Emisii dirijate de la
cuptoarele de topire si de la
rafinare plumb
Sistem de filtre cu saci Emisii importante conform clasificarii
din tab. 5.46 al documentului de
referinta
Emisii fugitive posibile la
cuptoarele de turnare
Utilizarea unor cuptoare
performante cu sistem de
carcasare si captare a emisiilor
Importante pentru emisiile la locul de
munca
Dioxid de sulf Emisii dirijate de la
cuptoarele de topire si de la
rafinare plumb
Desulfurizarea pastei Putin importante conform clasificarii
din tab. 5.46 al documentului de
referinta
Dioxid de azot Dioxid de azot termic.
Emisii dirijate de la
cuptoarele de topire
Furnalele care folosesc arzatoare
oxicomb pot inregistra o reducere
a emisiilor. Intervalul de emisie se
situeaza intre 20 – 400 mg/Nmc
Putin importante conform clasificarii
din tab. 5.46 al documentului de
referinta
COV, dioxine Emisii dirijate de la
cuptoarele de topire
Evitarea introducerii maselor
plastice in cuptoarele de topire
Putin importante conform clasificarii
din tab. 5.46 al documentului de
referinta Dioxinele se pot produce
daca se utilizaza materiale auxiliare cu
dioxine, sau daca se folosesc
materiale plastice (in special PVC)
Valori limita ale emisiilor asociate cu BAT - AEL, obtinute prin combinarea masurilor tehnice
primare si secundare.
Parametru U.M.
(medii zilnice)
Valoare
BAT
Masuri tehnice
primare
Masuri tehnice
secundare
Modul de solutionare
in instalatia proiectata Praf mg/Nmc 1-5 - utilizarea unui
combustibil cu grad redus
de cenusa, cum ar fi gazul
natural;
- reducerea la minim a
prafului format la
incarcarea in cuptor a
materialelor ce urmeaza a
fi topite;
- utilizarea unor cuptoare
performante cu sistem de
carcasare si captare a
emisiilor
Filtru cu tesatura, EP
cu lichid.
(Un EP cu lichid
poate fi aplicabil
gazelor rezultate din
granularea zgurii sau
racirea gazelor in
lichid.)
Aplicarea masurilor
primare
Sistem de purificare a
emisiilor gazoase, uscat si
umed
SO2 mg/Nm³ < 50 -
200
Desulfurarea pastei
inainte de topire
Epurator alcalin cu
lichid.
Epurator alcalin
semi-uscat si
filtru cu tesatura.
Utilizarea de materiale
reducatoare in procesul de
topire-turnare.
Sistem de purificare a
emisiilor gazoase, uscat si
umed
NOx mg/Nm3 < 100 -
300
Furnalele care folosesc
arzatoare oxicomb pot
inregistra o reducere a
emisiilor. Intervalul de
emisie se situeaza intre
20 – 400 mg/Nmc
Arzator cu cantitate
redusa de
NOx.
Arzator cu oxi-
combustibil.
Utilizarea imbunatatirii
arderii gazului metan cu
oxigen in loc de aer.
© H&S ECO CONSULT 2011 132
Carbon
organic total
ca C
mg/Nm3 < 5 - 50 Optimizarea procesului de
ardere
Dispozitiv de post-
combustie.
Combustie
optimizata.
Controlul computerizat al
calitatii gazelor arse
evacuate.
Utilizarea imbunatatirii
arderii gazului metan cu
oxigen in loc de aer.
Dioxine ng
TEQ/Nm3
< 0,1 –
0,5
Evitarea introducerii
maselor plastice in
cuptoarele de topire
Sistem de evacuare a
prafului cu eficienta
ridicata (adica, filtru cu
tesatura), dispozitiv de
postcombustie urmat de
racire.
Sunt disponibile si alte
tehnici (de exemplu,
adsorbtia de carbon
activat, injectarea de
carbon/calcar,
catalizatorul de oxidare).
Dezmembrarea si separrea
eficienta a componenetelor
de material plastic din
compozitia bateriilor, in
special PVC.
Inventarul principalelor surse de emisie in aer existente si nou proiectate
�r.
crt
Faza de
proces
Utilaj
Sursa Instalatii
pentru
retinerea,
evacuarea si
dispersie
Poluant Caracteristici fizice ale surselor
Inaltime
(m)
Diametrul
cosului
de dispersie
(m)
Temperatura
(0C)
Debit
volumic
(m3/s)
Surse existente functionale si folosite in noul proiect
1 Dezmembrare
a bateriilor /
Topire-
turnare
Sistem de
ventilatie
si epurare
a emisilor
in aer
A1 Cos de
dispersie
cu tiraj
fortat
Pulberi
SOx (SO2)
NOx (NO2)
COT
COV/Dioxine
16 1 60 13,88
Emisii de la manipulare / transport materii prime si materiale
� particulele minerale in suspensie, dar care sedimenteaza rapid chiar si intr-o atmosfera stabila. Se
estimeaza emisiile de praf de aproximativ 1kg/t (sursa AP42, asimilat cu extractia rocilor).
� gazele de esapament din functionarea utilajelor si a mijloacelor de transport .
Se considera o crestere a traficului pentru transportul materiilor prime, a materialelor auxiliare, a
produselor finite si a deseurilor. Pe zi circulatia va fi de 15 autovehicule, ce vor parcurge in incinta
aproximativ 0,5 km. Vor exista perioade de varf, astfel incat tansportul se va face in aproximativ 4 ore.
Datele din literatura ( CORINAIR cap. 8.6.2 - emisii de la autovehiculele grele 3,5 – 16 t ), indica
urmatoarele emisii de poluanti de la autovehicule:
Poluantul Rata de emisie g/kg
combustibil
NOx 36,1
COV 8,1
CO 18,6
Suspensii 2,9
© H&S ECO CONSULT 2011 133
S-a estimat consumul de combustibil in zona de lucru la 0,5 kg/ora (0,227 kg/km x 9 km/ 4h ~ 0, 5
kg/h), pentru orele si perioadele de varf, cu opriri si porniri frecvente:
De unde rezulta emisiile principalilor poluanti pentru o ora:
Sursa/poluant �Ox
(g/h / g/s)
COV
(g/h / g/s)
CO
(g/h / g/s)
Particule
(g/h / g/s)
Gaze esapament 18,05/0,005 4,0 5/0,0011 9,3 /0,0026 1,45/0,0004
Se aproximeaza concentratia SOx – 0,00001 g/s (CORINAIR cap.8.9, rel 13.- 2 x continut S x consum
= 2 x 0,05 x 0,5 = 0,05g/h, respectiv 0,00001 g/s).
5.2.5.Impactul potential
5.2.5.1. Consideratii teoretice asupra dispersiei poluantilor Poluantii emisi in atmosfera sunt supusi unui proces de dispersie, proces ce depinde de o serie de
factori care actioneaza simultan:
→ proprietatile fizico-chimice ale substantelor;
→ factorii meteorologici, care caracterizeaza mediul aerian in care are loc emisia poluantilor;
→ factori ce caracterizeaza zona in care are loc emisia (orografia si rugozitatea terenului).
Dintre factorii meteorologici, hotarator in dispersia poluantilor sunt vantul, caracterizat prin directie
si viteza si stratificarea termica a atmosferei.
Directia vantului este elementul care determina directia de deplasare a masei de poluant. Concentratia
poluantilor este maxima pe axa vantului si scade pe masura ce ne departam de aceasta.
Viteza vantului influenteaza concentratia de poluant atat in extinderea spatiala a penei cat si in
valoarea concentratiei de poluant la sol. De regula concentratia poluantului este invers proportionala
cu viteza vantului.
In general zonele mai puternic afectate de poluare vor fi mai restranse si mai apropiate de sursa in
cazul vitezelor de vant mai mari. Pentru viteze de vant mai mici poluantii emisi la sol vor afecta zone
mai intinse .
Referitor la transportul poluantilor, vantul prezinta variatii sezoniere, diurne si de inaltime. Pozitia
geografica si relieful zonei isi pun puternic amprenta asupra variatiilor vantului, dar acestea prezinta
totusi unele caracteristici generale. Anotimpurile de tranzitie prezinta viteze mai mari ale vantului,
ziua au loc intensificari ale vantului fata de perioada de noapte, iar pe masura departarii de sol, viteza
creste.
Miscarea aerului in stratul limita al atmosferei (primii 1500 m de la suprafata terestra) este
caracterizata prin transportul turbulent al impulsului, caldurii si masei. Interactiunea unei mase de aer
cu suprafata pamantului are ca rezultat aparitia turbulentei, care determina difuzia poluantilor evacuati
in atmosfera. Pentru scopuri practice s-a adoptat o clasificare prin care se introduc clasele de
stabilitate ale atmosferei. Corespondenta dintre clase si intensitatea turbulentei se bazeaza pe variatia
temperaturii pe verticala si pe viteza medie a vantului.
Clase de stabilitate - O descriere succinta a principalelor clase de stabilitate este prezentata mai jos.
→ Instabil in tot stratul limita
Aceasta situatie se realizeaza cel mai frecvent in zilele senine de vara, cand se produce incalzirea
rapida a solului datorita insolatiei, ceea ce are ca rezultat o incalzire a straturilor de aer de langa
© H&S ECO CONSULT 2011 134
suprafata solului, rezultand curenti ascendenti puternici. Turbulenta este intensa si este asociata cu o
dispersie foarte buna a poluantilor.
→ 6eutru in tot stratul limita
Aceasta clasa de stabilitate se poate instala atat ziua cat si noaptea. Conditiile neutre sunt asociate cu
timpul innorat si apare pentru perioade scurte imediat dupa rasarit sau apus. Distanta fata de sursa, la
care pana de poluant atinge solul este mai mare decat la clasa instabil.
→ Stabil in tot statul limita
Miscarile verticale sunt reduse, pana este transportata aproape nedispersata pe distante mari si atinge
solul departe de sursa. Situatia este caracteristica perioadei de noapte.
→ In contextul clasificarii de mai sus, sunt de mentionat, situatiile deosebite, cum sunt
inversiunile termice si calmul atmosferic.
In cazul inversiunii termice temperatura aerului creste cu inaltimea, fata de situatia normala cand
temperatura aerului scade cu inaltimea. Plafonul stratului de inversiune termica actioneaza ca un ecran,
care nu permite convectia si nici amestecul vertical al aerului
Simbolul claselor de stabilitate �r.
crt.
Clasa de
stabilitate
Denumirea
clasei
Caracterizare Echivalenta cu clasele
de stabilitate Pasquill
1 F.I. Foarte
instabil
Instabilitate puternica, gradient termic
pozitiv mare
A
2 I Instabil Instabilitate moderata B
3 P.I. Putin
instabil
Instabilitate slaba, gradien termic
pozitiv
C
4 � �eutru Stratificare indiferenta, gradient
termic adiabatic
D
5 P.S. Putin stabil Stabilitate slaba, izotermic E
6 S Stabil Stabilitate moderata, inversiune
moderata
F
7 F.S. Foarte stabil Stabilitate termica, inversiune termica
Date climatice pentru zona Fagaras directia, frecventa si viteza vantului
Directia � �E E SE S SV V �V Calm
Frecventa, % 2,9 8,2 8,6 2,9 1,0 3,4 15,8 9,7 47,5
Viteza, m/s 0,8 2,5 3,9 2,4 0,7 1,6 2,4 3,5 -
5.2.5.2. Evaluarea impactului potential pentru instalatia nou proiectata
Se face prin compararea concentratiilor poluantilor la emisie sau in imisie cu standardele de mediu
pentru aer.
In faza de constructie Pornind de la emisiile de poluanti putem determina concentratiile in imisie, dupa ce poluantii au
suferit fenomenul dispersiei atmosferice utilizand relatia de calcul pentru surse de suprafata sau liniare
data de lucrarea „ENVIRONMENTAL IMPACT ASSESSMENT – Larry W.Canter University of
Oklahoma”:
© H&S ECO CONSULT 2011 135
C x,0,0 = Q/ Π(σ y2 + σ y0
2)
1/2 σ z u,
unde:
C x,0,0 = concentratia de baza a gazelor sau particulelor mai mici de 20 microni, pe directia vantului,
la distanta x de sursa, in µg/m3;
Q = rata de emisie a gazelor sau a particulelor, in µg/s;
σ y, σ z = coeficientii de dispersie in plan orizontal si vertical;
σ y0 = un sfert din largimea ariei de emisie a sursei de suprafata sau liniare in lungul axei care
coincide cu axa vantului (m);
u = viteza vantului (3m/s);
Se va calcula concentratia poluantilor la 300 m de limita incintei, pentru trei clase de stabilitate: stabil
(F), neutru (D) si instabil (B).
Poluantul Rata de emisie
g/s
Concentratiile poluantilor la distanta de
300m de sursa, pe directia vantului (µg/m3)
Concentratii
maxime admisibile
conform OM 592/2002,
media orara
(µg/m3)
Clasa de
stabilitate B
Clasa de
stabilitate F
Clasa de
stabilitate D
NOx 1,25 46,88 551 163 200
CO 0,286 10,87 128 37,8 10.000
SOx 0,6 22,5 265 78 350
PM – pulberi
in suspensie
0,32 (transport
pamant)
12,0 139 41 -
Date ajutatoare de calcul:
Coeficientii de
dispersie, (m)
Clasa de
stabilitate B
Clasa de
stabilitate D
Clasa de
stabilitate F
σ y 50 15 5
σ z 30 10 3
σ y0 80
Calculul teoretic indica valori ale concentratiei orare a poluantilor in faza de constructie sub limita
admisa, la nivelul de 300 m, pentru SO2 si CO, peste limita admisa, in conditii slabe de dispersie
pentru NOx si valori mai mari pentru pulberile in suspensie. Standardul de mediu nu da valori orare
pentru pulberi.
Pentru faza de functionare
→ Surse mobile Se estimeaza un flux de 15 - 20 trailere pe zi de 40 t pentru aprovizionarea cu materii prime si pentru
incarcarea produselor finite. In afara de acestea mai sunt autovehiculele de tonaj mai mic pentru
transportul deseurilor la reciclatori, pentru transportul deseurilor menajere.
Daca se considera un flux de:
- 3 autovehicule grele pe ora, pe un traseu de 1 km in zona amplasamentului, cu un consum de
motorina de 336g/km,
- 5 autocamioane pe ora, pe un traseu de 2 km, cu un consum de motorina 227 g/km,
- la orele de varf, deplasarea a 35 autoturisme, pe un traseu de 0,5 km, cu un consum de 106 g/km
© H&S ECO CONSULT 2011 136
Datele din literatura (CORINAIR cap. 8.6.2 - emisii de la autovehiculele grele 3,5 – 16 t) indica, in
medie urmatoarele emisii de poluanti de la autovehicule de transport intern:
Poluantul Rata de emisie, g/kg combustibil
CO 18,6
NOx 36,1
COV 8,1
Suspensii 2,9
S-a estimat consumul de combustibil in incinta la la 5 kg/ora.
De unde rezulta emisiile principalilor poluanti pentru o ora:
Sursa/poluant
�Ox
(g/h / g/s)
COV
(g/h / g/s)
CO
(g/h / g/s)
Particule
(g/h / g/s)
Gaze esapament 180,5 / 0,05 40,5 / 0,011 93,0 / 0,026 14,5 / 0,004
Se aproximeaza concentratia SOx – 0,0001 g/s.
Se va calcula concentratia poluantilor la 300 m de limita incintei, pentru zona primelor case de langa
sosea pentru trei clase de stabilitate: stabil (F), neutru (D) si instabil (B).
Poluantul Rata de emisie
g/s
Concentratiile poluantilor la distanta de 300m
de sursa, pe directia vantului (µg/m3)
Concentratii maxime
admisibile conform OM
592/2002, media orara
(µg/m3)
Clasa de
stabilitate B
Clasa de
stabilitate F
Clasa de
stabilitate D
NOx 0,05 1,8 22 6,5 200
CO 0,026 0,97 11,47 3,4 10.000
SOx 0,0001 - - - 350 PM – pulberi in
suspensie
0,004 0,15 1,76 0,52 -
Emisiile din circulatia in interiorul obiectivului sunt nesemnificative, importanta fiind si poluarea din
circulatia rutiera pe drumul judetean
→ Estimarea efectului diferitelor emisii in aer din procesul de productie, calculul imisiilor in
perioada de functionare
Se utilizeaza in calcul puncte de emisie echivalente prin cumulare punctelor de emisie apropiate si
apartinanad aceleasi faze a procesului tehnologic.
Pozitia Sursa de
emisie
Concentratiile
poluantilor emisi,
conform BAT
Debitul de
gaz total
al surselor
Rata de emisie
Dimensiunile
sursei
Instalatie noua proiectata
A1 Sistem de
ventilatie si
epurare a
emisilor in aer
Pulberi: 5 mg/m3
CO: 100 mg/m3
NOx: 300 mg/m3
SOx: 200 mg/m3
2*25000
mc/h =
50000 mc/h
Pulberi: 0,25 kg/h →0,07 g/s
CO: 5 kg/h →1,39 g/s
NOx: 15 kg/h →4,17 g/s
SOx: 10 kg/h→2,78 g/s
Dimensiuni:
D=1m, H=16m,
T= 60 0C
© H&S ECO CONSULT 2011 137
Datele pentru dispersia poluantilor sunt prezentate in tabelul de mai jos. Dispersia s-a realizat pentru
principalii poluanti, respectiv pentru cei pentru care avem valori linita in OM 592/2002 Poluant Sursa Concentratia
poluantului
la emisie
(g/s)
Timp de mediere Concentratia
admisibila
(µg/m3)
Datele
sursei
Coordonatele
sursei
Dioxid de
azot �O2
A1
4,17 Media orara pe
directiile N, NE, E, SE,
S, SV, V, NV, cu
vitezele vantului
aferente
200 D=1m,
H=16m,
T= 60 0C
V = 17,69 m/s
X= 5000
Y=5000
A1 4,17 Media anuala 40 – pentru
protectia sanatatii
umane
30 – pentru
protectia vegetatiei
D=1m,
H=16m,
T= 60 0C
V = 17,69 m/s
X= 5000
Y=5000
Dioxid de
sulf SO2
A1 2,78 Media orara pe
directiile N, NE, E,
SE, S, SV, V, NV, cu
vitezele vantului
aferente
350 - pentru
protectia sanatatii
umane
D=1m,
H=16m,
T= 60 0C
V = 17,69 m/s
X= 5000
Y=5000
A1 2,78 Media zilnica 125 - valoarea
limita zilnica
pentru protectia
sanatatii umane
D=1m,
H=16m,
T= 60 0C
V = 17,69 m/s
X= 5000
Y=5000
A1 2,78 Media anuala 20 – valoarea
limita anuala
pentru protectia
ecosistemelor
D=1m,
H=16m,
T= 60 0C
V = 17,69 m/s
X= 5000
Y=5000
Pulberi A1 0,07 Media zilnica 50 – valoarea
limita zilnica
D=1m,
H=16m,
T= 60 0C
V = 17,69 m/s
X= 5000
Y=5000
A1 0,07 Media anuala 20 - valoarea limita
anuala pentru
protectia sanatatii
umane
D=1m,
H=16m,
T= 60 0C
V = 17,69 m/s
X= 5000
Y=5000
S-a realizat studiu de dispersie al poluantilor pentru determinarea modului de repartitie al acestora in
atmosfera raportat la conditiile climatice locale si de amplasament.
Studiul de dispersie al poluantilor atmosferici s-a facut cu programul SIMGP v.4.1. Acest program
simuleaza transportul de gaze si pulberi si calculeaza pentru acestea concentratii medii pentru diferite
perioade de timp.
Programul calculeaza si probabilitatile de depasire a concentratiilor maxime admisibile pentru 30’ sau
1h considerate pentru intervalele mari de timp de mediere a calculelor, de regula pentru concentratii
medii lunare, sezoniere, anuale sau multianuale.
Rezultatele calculelor de dispersie, respectiv graficele prezentate, se analizeaza comparativ cu valorile
limita si, dupa caz, cu pragurile de alerta conform O.M.A.P.M. 592/2002.
Pentru modelarea dispersiei s-au luat in considerare numai emisiile mai importante cantitativ, respectiv
NOx, CO, pulberi, SO2.
© H&S ECO CONSULT 2011 138
Tipuri de mediere Poluant Limita in imisie
(µg/�mc)
Tipuri de dispersie
�Ox (oxizi de azot) 40 – valoarea limita anuala pentru
protectia sanatatii umane
30 – valoarea limita anuala pentru
protectia vegetatiei
200 - valoarea limita orara pentru
protectia sanatatii umane
Medie anuala
Medie anuala
Media orara realizata pentru 8
directii
SO2 (dioxid de sulf) 20 – valoarea limita anuala pentru
protectia ecosistemelor
125 - valoarea limita zilnica pentru
protectia sanatatii umane
350 - valarea limita orara pentru protectia
sanatatii umane
Media anuala
Media zilnica
Media orara realizata pentru cele
8 directii
Pulberi (PM10) 50 – valoarea limita zilnica
20 - valoarea limita anuala pentru
protectia sanatatii umane
Media zilnica
Media anuala
Rezultatele dispersiei poluantilor. Concentratii maxime pe diferite intervale de mediere –
functionarea pe gaz metan. Compararea cu valorile limita.
Distanta fata
de sursa/limita
perimetrului
platformei
(m)
Concentratia/plaja de
concentratii
(µg/mc)
Pragul de
alerta pentru
sanatate
(PA),
(µg/mc)
Valoarea limita-
prag de
interventie pentru
sanatate
(VLP), (µg/mc)
Valoarea limita de
protectie a
vegetatie/ecosisteme
(µg/mc)
Observatii
�Ox Media anuala - max. 8 µg/mc la circa 600
m de la sursa, pe directia E
- min. de 0,5 µg/mc se intind
pe o raza de 3750 m de la
sursa, pe directia E
Media orara
� - max. 56 µg/mc la circa
1000 m de la sursa, pe
directia S
- min. de 0,5 µg/mc se intind
pe o raza de 4900 m de la
sursa, pe directia S
�E - max. 17 µg/mc la circa 450
m de la sursa, pe directia SV
- min. de 1 µg/mc se intind
pe o raza de 6000 m de la
sursa, pe directia SV
E - max. 24 µg/mc la circa 400
m de la sursa, pe directia V
- min. de 1 µg/mc se intind
pe o raza de 4500 m de la
400 40 /an
calendaristic
200 /h
30/an calendaristic Concentratiile
sunt mult mai
mici decat limitele
admisibile atat
pentru sanatatea
umana cat si
pentru protectia
vegetatiei si a
ecosistemelor.
Poluarea este
nesemnificativa.
© H&S ECO CONSULT 2011 139
sursa, pe directia V
SE - max. 24 µg/mc la circa 500
m de la sursa, pe directia NV
- min. de 1 µg/mc se intind
pe o raza de 7000 m de la
sursa, pe directia NV
S - max. 58 µg/mc la circa 500
m de la sursa, pe directia N
- min. de 2 µg/mc se intind
pe o raza de 6000 m de la
sursa, pe directia N
SV - max. 27 µg/mc la circa 800
m de la sursa, pe directia NE
- min. de 1 µg/mc se intind
pe o raza de 7000 m de la
sursa, pe directia NE
V - max. 44 µg/mc la circa 600
m de la sursa, pe directia E
- min. de 2 µg/mc se intind
pe o raza de 8000 m de la
sursa, pe directia E
�V - max. 13 µg/mc la circa 500
m de la sursa, pe directia SE
- min. de 0,5 µg/mc se intind
pe o raza de 6500 m de la
sursa, pe directia SE
SO2 Media anuala - max. 5,2 µg/mc pe o raza de
500 m de la sursa, pe directia
E
- minim de 0,2µg/mc se
intind pe o raza de 6000 m de
la sursa, pe directia E
500
125/24 h
20/an calendaristic Concentratiile
sunt mult mai
mici decat limitele
admisibile atat
pentru sanatatea
umana cat si
pentru protectia
vegetatiei si a
ecosistemelor.
Poluarea este
nesemnificativa.
Media zilnica - max. 6,5 µg/mc pe o raza de
750 m de la sursa, pe directia
E
- minim de 0, 5 µg/mc se
intind pe o raza de 3000 m de
la sursa, pe directia E
© H&S ECO CONSULT 2011 140
Media orara
� - max. 44 µg/mc la circa 500
m de la sursa, pe directia S
- min. de 2 µg/mc se intind
pe o raza de 4800 m de la
sursa, pe directia S
�E - max. 11 µg/mc la circa 500
m de la sursa, pe directia SV
- min. de 1 µg/mc se intind
pe o raza de 6000 m de la
sursa, pe directia SV
E - max. 20 µg/mc la circa 300
m de la sursa, pe directia V
- min. de 1 µg/mc se intind
pe o raza de 4500 m de la
sursa, pe directia V
SE - max. 16 µg/mc la circa 500
m de la sursa, pe directia NV
- min. de 1 µg/mc se intind
pe o raza de 7000 m de la
sursa, pe directia NV
S - max. 40 µg/mc la circa 600
m de la sursa, pe directia N
- min. de 2 µg/mc se intind
pe o raza de 6000 m de la
sursa, pe directia N
SV - max. 16 µg/mc la circa 800
m de la sursa, pe directia NE
- min. de 1 µg/mc se intind
pe o raza de 7000 m de la
sursa, pe directia NE
V - max. 28 µg/mc la circa 600
m de la sursa, pe directia E
- min. de 1 µg/mc se intind
pe o raza de 8000 m de la
sursa, pe directia E
�V - max. 9 µg/mc la circa 800
m de la sursa, pe directia SE
- min. de 0,5 µg/mc se intind
pe o raza de 6500 m de la
sursa, pe directia SE
350/h
Pulberi Media zilnica - max 0,18 µg/mc, la distanta
de 500 m de sursa, pe directia
E;
- minim de 0,01 µg/mc se
50 / 24h
Concentratiile
sunt mult mai
mici decat limitele
admisibile atat
pentru sanatatea
© H&S ECO CONSULT 2011 141
intind pe o raza maxima de
8000 m de sursa, pe directia
V
Media anuala - max. 0,17 µg/mc pe o raza
de 500 m de la sursa, pe
directia E
- minim de 0,01µg/mc se
intind pe o raza de 8000 m de
la sursa, pe directia E
20 / an calendaristic
umana , poluarea
este
nesemnificativa
Concluzia modelarii dispersiei poluantilor: Datele din tabele indica concentratii in imisie mult
sub limitele admise de standardele de mediu, deci se poate considera impactul nesemnificativ.
5.2.6. Masuri de reducere a impactului
In perioada de constructie - se vor utiliza numai masini si utilaje rutiere si nerutiere in stare buna de functionare si cu toate
reviziile facute la zi;
- se va impune constructorului stropirea drumurilor de acces in incinta santierului pentru evitarea
ridicarii prafului in timpul perioadei de decopertare si constructie;
- se va face curatarea zilnica a cailor de acces din vecinatatea santierului – indepartarea nisipului,
a pamantului, pentru prevenirea ridicarii prafului;
- se va efectua depozitarea controlata si pentru scurt timp a maetrialelor de costructie
pulverulente sau deseurilor generatoare de praf.
In perioada de functionare Masuri generale
- solutii tehnice pentru controlul poluarii aerului:
▪ sistemul de ventilare si epurarea a emisiilor in aer atat pentru procesul de
dezmemebrare cat si cel de topire-turnare
- reducerea poluarii:
▪ controlul proceselor generatoare de praf,
▪ utilizarea unui amestec de combustie gaz metan-oxigen,
▪ controlul temperaturii proceselor de tratare termica;
- imbunatatirea parametrilor de emisie, controlul proceselor tehnologice:
▪ verificarea periodica a calitatii arderii,
▪ controlul automatizat a functionarii sistemelor de depoluare.
- in conditii de dispersie favorabile si nefavorabile, concentratia poluantilor in imisie este sub
limitele date de standardele de mediu; concentratiile poluantilor in zonele rezidentiale, in zona
locurilor este mica, mult sub concentratiile impuse de Ord. 592/2002 si STAS 12574/87.
© H&S ECO CONSULT 2011 142
Instalatii pentru controlul emisiilor, masuri de prevenire a poluarii aerului Denumirea
sursei de
poluare
Masuri tehnice primare Denumirea si
tipul instalatiei de
tratare
Poluantii
retinuti
Eficienta instalatiei
in concordanta cu
documentatia
tehnica de proiectare
Dezmemebrare
baterii
Dirijarea scurgerilor de acid prin
sistem de rigole, catre statia de
neutralizare.
Sistem de captare
si purificare uscata
si umeda a emisii
in aer.
Pulberi;
Vapori de
electrolit
nespecificat
Topire-turnare - utilizarea unui combustibil cu grad
redus de cenusa, cum ar fi gazul
natural;
- reducerea la minim a prafului format
la incarcarea in cuptor a materialelor
ce urmeaza a fi topite;
- utilizarea unor cuptoare performante
cu sistem de carcasare si captare a
emisiilor;
- utilizarea de materiale reducatoare
in procesul de topire-turnare;
- utilizarea imbunatatirii arderii
gazului metan cu oxigen in loc de aer;
- dezmembrarea si separarea eficienta
a componenetelor de material plastic
din compozitia bateriilor, in special
PVC;
- controlul computerizat al calitatii
gazelor arse evacuate.
Sistem de
purificare a
emisiilor gazoase,
uscat si umed
Pulberi
CO, SOx, NOx,
COT , Dioxine
Pulberi pana la 5
mg/mc
5.2.7. Impactul prognozat
Cuantificarea impactului rezidual asupra aerului, in urma aplicarii masurilor de reducere a
impactului: � Faza de constructie
Factor de
mediu sau
resursa
Impact potential Conditii existente Imapact prognozat
(marime, extindere,
tip)
Sisteme de
diminuare
Impact
rezidual
Calitatea
aerului
Pulberi in
suspensie si
sedimentabile,
NOx, SOx, CO,
COV
- emisii de la manipularea si
transportul pamantului si a
materialelor de constructii;
- emisii gaze de esapament
de la utilajele rutiere si
nerutiere.
N – pe o arie
redusa si timp
limitat
M (limitarea
timpului de
functionare a
utilitajelor pe
amplasament)
N - n
� Faza de functionare Factor de
mediu sau
resursa
Impact potential Conditii existente Impact prognozat
(marime, extindere,
tip)
Sisteme de
diminuare
Impact
rezidual
Calitatea
aerului
Pulberi
CO, SOx, NOx,
COT , Dioxine
- emisii dirijate din
porcesul de productie;
- emisii de la mijloacele de
transport
N– pe o arie de
extindere medie,
permanent
M Prezentate
la capitolul
privind
diminuarea
impactului
n/M
© H&S ECO CONSULT 2011 143
Semnificatia termenilor:
IB – impact benefic semnificativ, cu consecinte dorite asupra calitatii factorilor de mediu, sau o imbunatatire a calitatii
acestuia din perspectiva protectiei mediului
IN – impact negativ semnificativ, cu consecinte nedorite privind degradarea calitatii existente a factorului de mediu sau o
distrugere a acestuia din perspectiva protectiei mediului.
B – impact benefic reprezentand rezultate pozitive ale factorului de mediu, fata de situatia existenta, sau o imbunatatire a
calitatii acestuia in perspectiva protectiei mediului.
N – impact negativ, reprezentand rezultate negative privind degradarea calitatii existente a factorilor de mediu sau o
distrugere a acestuia din perspectiva protectiei mediului.
b – impact benefic nesemnificativ, reprezentand o consecinta minora in calitatea existenta a factorului de mediu sau o
imbunatatire minora a acestuia din perspectiva protectiei mediului.
n - impact negativ nesemnificativ, reprezentand o degradare minora a calitatii existente a factorului de mediu sau o
distrugere minima a acestui factor in perspectiva protectiei mediului.
O – impact fara efecte masurabile, privind proiectul, asupra mediului
M – masuri de atenuare ce pot fi utilizate pentru a reduce sau a evita impactul nesemnificativ, negativ sau semnificativ.
NA – nu este aplicabil pentru factorul de mediu sau nu este relevant pentru proiectul prop
Concluzie:
Valorile estimate ale poluantilor in emisie si imisie si compararea cu standardul de mediu ne
permite sa concluzionam ca in conditii normale de functionare, cu masurile de reducere a
poluarii, nu se va inregistra un impact negativ semnificativ dat de depasirea acestui standard
pentru emisiile din timpul functionarii instalatiei.
Este important ca utilajele de depoluare si intretinute corespunzator pentru reducerea emisiilor
si incadrarea in limitele la emisie. Se interzice bypassarea utilajelor de depoluare.
5.3. SOLUL
5.3.1. Consideratii geomorfologice si geologice
Topografie Campia Fagarasana, denumita asa datorita faptului ca 83% din spatiul depresionar este ocupat de un
relief de campie, porneste din sud de sub braul de dealuri submontane (altitudinea de 600-625 m) si
coboara spre nord pana la 425-450, unde se termina printr-un mic povarnis in lunca larga a Oltului.
Este constituita dintr-o succesiune laterala de conuri si glacisuri piemontane, etajate in trei trepte
principale in lungul raurilor fagarasene, trepte ce au rezultat din imbinarea succesiva a conurilor de
eroziune si acumularea aluvio-proluviala. Spre Olt partile laterale ale celor trei glacisuri piemontane
etajate se contopesc lateral sau trec in terasele propriu – zise ale Oltului. Depozitele care formeaza
cuvertura aluvio-proluviala a glacisurilor piemontane au o structura incrucisata, specifica depunerilor
torentiale, fiind formate din bolovanisuri si pietrisuri prinse intr-o masa de nisipuri si nisipuri
argiloase, cu grosimi ce descresc, in general, dinspre rama montana (25-30 m) spre Olt (5-10 m).
Platforma industriala unde-si desfasoara activitatile societatea se afla amplasata pe glacisurile si
conurile piemontane aluvio proluviale inferioare trecute in terasele Oltului (agestrele Berivoiului si
paraului Racovita), care aici s-au unit intr-o singura suprafata topografica, ce are un relief domol si o
altitudine medie de 430 m.
© H&S ECO CONSULT 2011 144
Potential seismic Din punct de vedere seismic, zona de amplasament se incadreaza conform Normativului MLPAT P
100/1992 in zona de calcul “D” caracterizata de urmatorii parametri:
- coeficient seismic Ks = 0,16
- perioada de colt Tc = 0,7 sec.
5.3.2. Surse de poluare a solului
Sursele posibile de poluare a solului si subsolului se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:
� dimensiune: punctuale, dispersate;
� pozitia fata de suprafata terenului: supraterane, subterane ;
� durata de manifestare: permanente, nepermanente, accidentale ;
� modul de descarcare: directe, indirecte ;
� provenienta: naturala sau datorate unor activitati umane.
In faza de constructie - posibilele deversari accidentale de produse petroliere, uleiuri.
- depuneri necontrolate de deseuri pe sol, polare controlata prin gestiunea corespunzatoare a
deseurilor;
- emisiile de poluanti in atmosfera, care se depun pe sol, poluare nesemnificativa datorita
concentratiei reduse a poluantilor evacuati in aer realizate prin utilizarea unor echipamente
performante de depoluare.
Sursele sunt dispersate, supraterane, accidentale.
In faza de functionare - depozitul de materii prime si materiale;
- zona depozitarii temporare a deseurilor poate fi considerata de asemenea o zona cu posibil risc
de poluare a factorilor de mediuin cazul in care managementul acestora nu se face in
conformitate cu cerintele legale privind gestionarea deseurilor;
- zona bazinelor de colectare si reteaua de colectare ape uzate, reteaua apelor pluviale si a apelor
menajere, in cazul in care acestea isi pierd etanseitatea;
- deversari accidentale de produse petroliere, uleiuri.
- emisii de poluanti in atmosfera rezultate din operatiile de incarcare/descarcare si manipulare a
materiilor prime si materialelor, dezmembrarea deseurilor cu plumb (baterii/acumulatori), si
din procesul de topire-turnare.
5.3.3. Impactul potential
In timpul realizarii investitiei – in acesta faza solul este afectat doar de lucrarile de amenajare
a instalatiei si posibile scurgeri accidentale de produse petroliere;
Dupa realizarea investitiei – la capitolul anterior s-au identificat principalele obiective ale
investitiei care se prezinta ca si posibile surse de poluare a solului. Avand in vedere sa intreaga
suprafata a incintei va fi betonata, si ca zonele destinate proceselor de productie cat si zonele destinate
colectarii deseurilor fi betonate si protejate antiacid si vor corespunde cerintelor celor mai bune tehnici
disponibile, consideram ca impactul creat de activitate asupra factorului de mediu sol este minim.
© H&S ECO CONSULT 2011 145
5.3.4. Masuri de diminuare a impactului
Astfel, in timpul realizarii investitiei:
- solutiile tehnice stabilite de proiectant se sprijina pe un studiu hidrogeologic, in scopul
asigurarii unui impact minim al obiectivului asupra solului si asupra apelor subterane;
- se vor utiliza doar mijloace auto si utilitare autorizate, care corespund din punct de
vedere tehnic normelor RAR;
- lucrarile de constructie nu trebuie sa demareze inaintea asigurarii spatiilor
corespunzatoare de depozitare a materialelor si deseurilor.
- lucrarile de constructii se vor realiza de firme care au acest domeniu principal de
activitate si folosesc personal calificat si/sau necalificat functie de cerintele de lucru;
- societatile care asigura constructia obiectivului si montajul instalatiilor specifice isi
asuma sarcina de a colecta si elimina sau reutiliza deseurile specifice din constructii; nu
se vor realiza depozite exterioare neorganizate, la finalizarea lucrarilor terenul va fi
curatat si eliberat de astfel de depozitari;
- se vor reduce pe cat posibil emisiile de praf in perioada de constructie, se vor curata,
stropi caile de acces.
Masuri de protectie prevazute in timpul functionarii instalatiei :
- intretinerea suprafetelor de depozitare si circulatie betonate, si a celor protejate antiacid;
- depozitarea controlata a materiilor prime, materialelor, si deseurilor de proces;
depozitarea deseurilor trebuie sa se faca in zone special amenajate, betonate; eliminarea
periodica a deseurilor de pe amplasament;
- verificarea permanenta si executarea la timp a lucrarilor de intretinere starii tehnice a
bazinelor de colectare si instalatiei de neutralizare a apelor uzate, precum si a retelei de
colectare ape uzate tehnologice, menajere si pluviale;
- umectarea in permanenta a spatiilor de productei si circulatie, in special in sezonul cald
si in perioadele de seceta;
- personalul trebuie sa fie bine instruit in legatura cu posibilele situatii de risc si cu cele
mai bune tehnici ce trebuie aplicate in cadrul unitatii.
5.3.5. Prognozarea impactului
Manifestarea unui impact negativ semnificativ in timpul activitatii in conditii normale de functionare,
nu este posibila, la fel si in timpul realizarii investitiei. Cuantificarea impactului asupra solului s-a
facut pentru:
� Faza de constructie
Factor de
mediu sau
resursa
Impact potential Conditii existente Impact
prognozat
(marime,
extindere, tip)
Sisteme de
diminuare
Impact
rezidual
Calitatea
solului si
subsolului
-evacuari
accidentale de
produse
petroliere pe sol;
- praf, pamant pe
caile de acces
- solutiile tehnice
stabilite de proiectant
se sprijina pe un studiu
hidrogeologic;
- masuri stabilite prin
organizarea de santier.
N M- masuri de
diminuare
conform
punctului
5.3.4.
N – limitat
pentru zona
construita; n
- pentru
restul
suprafetei
© H&S ECO CONSULT 2011 146
� Faza de functionare
Factor de
mediu sau
resursa
Impact
potential
Conditii
existente
Impact
prognozat
(marime,
extindere, tip)
Sisteme de
diminuare
Impact
rezidual
Calitatea
solului si
subsolului
Accidente,
evacuari
necontrolate de
materii prime
sau ape uzate,
care pot ajunge
pe sol
Intrega incinta
betonata si
protejata antiacid,
colectarea
selectiva a
deseurilor in zone
special amenajate,
Mentinerea in
stare tehnica
corespunzatoare a
instalatiei de
neutralizare,
canalizarilor,
bazinelor si
separatoarelor
subterane
N M- masuri de
diminuare
conform
punctului 5.3.4.
n/M
Semnificatia termenilor: IB – impact benefic semnificativ, cu consecinte dorite asupra calitatii factorilor de mediu, sau o imbunatatire a calitatii
acestuia din perspectiva protectiei mediului
IN – impact negativ semnificativ, cu consecinte nedorite privind degradarea calitatii existente a factorului de mediu sau o
distrugere a acestuia din perspectiva protectiei mediului.
B – impact benefic reprezentand rezultate pozitive ale factorului de mediu, fata de situatia existenta, sau o imbunatatire a
calitatii acestuia in perspectiva protectiei mediului.
N – impact negativ, reprezentand rezultate negative privind degradarea calitatii existente a factorilor de mediu sau o
distrugere a acestuia din perspectiva protectiei mediului.
b – impact benefic nesemnificativ, reprezentand o consecinta minora in calitatea existenta a factorului de mediu sau o
imbunatatire minora a acestuia din perspectiva protectiei mediului.
n - impact negativ nesemnificativ, reprezentand o degradare minora a calitatii existente a factorului de mediu sau o
distrugere minima a acestui factor in perspectiva protectiei mediului.
O – impact fara efecte masurabile, privind proiectul, asupra mediului
M – masuri de atenuare ce pot fi utilizate pentru a reduce sau a evita impactul nesemnificativ, negativ sau semnificativ.
NA – nu este aplicabil pentru factorul de mediu sau nu este relevant pentru proiectul propus.
In concluzie:
In conditii normale de functionare si in conditii de avarii previzibile impactul este
nesemnificativ.
Pot aparea fenomene de poluare accidentala grava, imprevizibile cand impactul poate fi
semnificativ asupra solului superficial.
Se impune verificarea permanenta, planificarea si executarea la timp a lucrarilor de intretinere
pentru bazinele subterane, pentru asigurarea etanseitatii acestora, in vederea protejarii solului si
a apelor subterane.
© H&S ECO CONSULT 2011 147
5.4. GEOLOGIA
Geologie Din punct de vedere pedologic, zona obiectivului se incadreaza in Domeniul Pedologic Central-
European, Provincia Transilvana, sectorul depresiunilor submontane.
Amplasamentul obiectivului studiat este situat pe treapta joasa a Depresiunii Fagarasului, la altitudini
cuprinse intre 438,00 – 439,00 m.
In formele depresionare, unde conditiile pedogenetice diferentiate au dus la variate asociatii de soluri
aflate in faze diferite de evolutie. In depresiunea Fagaras, apar zonele mai inalte sub paduri, soluri
silvestre brune – galbui si brune acide podzolite, asociate in unele cazuri cu lito – soluri si soluri
erodate.
Geneza acestor soluri este conditionata de existenta unui material parental foarte variat ca origine,
compozitie mineralogica si alcatuire granulometrica. Conditiile naturale de formare sunt:
- climat temperat continental, cu ierni blande si umede si veri moderate, sub aspectul
temperaturii si umiditatii relative;
- cantitate de precipitatii medii anuale intre 600 si 650 mm;
- frecventa precipitatiilor este maxima in lunile iunie, iulie si minima in ianuarie;
- temperatura medie anuala in zona fagaras este de 8 0C;
- regim hidric este percolativ si alaturi de temperatura scazuta favorizeaza o anumita
debazificare, respectiv o deplasare a argilei pe profil;
Procesele pedogenetice care au stat la baza formarii acestor soluri constau din urmatoarele faze:
- resturile vegetale si lemnoase sunt supuse proceselor de transformare sub actiunea
ciupercilor si a bacteriilor humificatoare;
- humificarea moderata, dezvolatndu-se o cantitate de humus moderata intre 2,6 si 3,2 %;
- humusul este alcatuit din acizi humici si fluvici in proportie asemanatoare;acizii humici
sunt de tipul celor bruni si au capacitatea de a forma compusi complecsi, insolubili cu
mineralele argiloase si ionii de fier;
- acizii fulvici sunt neutralizati de cationii de calciu, amgneziu si potasiu rezultati din
alterarea materiei minerale;
- datorita rocilor mama, in general bogate in calciu, humusul este bine saturat, fiind de
tipul „mullforstic” acumulat in orizont „A”.Acest orizont are colare usor ruginie sau
bruna – cenusiecu nuante galbui, iar structura de suprafata este grauntoasa si poliedrica
sper adancime, cu textura lutoasa, compacta si cu o porozitate medie.
Proprietatile solurilor din zona sunt:
- porozitate totala intre 48 si 50 %;
- pH intre 5 – 6;
- cantitatea de humus intre 2,6 si 3,2 %;
- continutul de elemente nutritive slab aprovizionate cu fosfor total si mediu
aprovizionate cu potasiu.
Sondajul litologic releva urmatoarea structura a straturilor:
• 0 – 0,8 m – umplutura eterogena;
• 0,8 – 1,3 m – umplutura omogena, pietris cu nisip;
• 1,3 – 1,9 m – praf nisipos;
• 1,9 – 2,2 m – nisip prafos cu rar nisip.
© H&S ECO CONSULT 2011 148
Pana la aceasta adancime solul are o permeabilitate ridicata la poluanti (datele au fost preluate din
Studiu geotehnic - Zona UPRUC Fagaras realizat de S.C. GEOMONT T.A. SRL Brasov).
Depresiunea Fagarasului – cunoscuta si ca Tara Oltului sau Tara Fagarasului, din care jumatatea
estica se afla in judetul Brasov (iar cea vestica in judetul Sibiu), este o depresiune submontana de
origine tectono-erozivo-acumulativa, colmatata cu materiale erodate din munti apropiati, mai intai in
apele lacului format aici, apoi – dupa retragerea apelor lacustre, in timpul cuaternarului – in mediu
continental. Aria depresionara a fost adancita si extinsa catre nord prin actiunea eroziva a raurilor
coborate de pe versantul nordic al muntilor Fagarasului care au fortat albia Oltului sa migreze spre
nord in dauna Podisului Tarnavelor.
Luand in considerare datarile panzelor glacisurilor piemontane rezulta ca intreaga campie fagarasana
s-a format in timpul pleistocenului mediu si superior, cand geneza a fost dirijata, in principal, de
oscilatiile climatice legate de fazele glaciare si interglaciare: procesele de eroziune laterala si
acumulare au corespuns dezvoltarii maxime a produselor de gelifractie din fazele de racire a climei din
munti Fagaras si Persani, pe cand cele de adancire si de tasare ca trepte a glacisurilor piemontane,
fazelor de incalzire interglaciare.
In conditiile de uniformitate generala a reliefului campiei piemontane cuaternare si a orientarii
proceselor pedogenetice de catre factorii bioclimatici, diversificarea invelisului de soluri a fost
determinata de etajarea si varsta diferita a treptelor de glacisuri piemontane, precum si de adancimea
variata a panzei freatice. In acest sens, in zona de amplasament a platformei industriale s-au format
soluri din clasa argiluvisolurilor tipurile brune argiloiluviale, brune luvice, clasa cambisolurilor tipurile
brune eu-mezobazice, brune acide si clasa umbrisolurilor tipul negru acid. Pe vaile Berivoiului si
paraului Racovita, unde apa freatica are adancimi sub 2 m, s-au format soluri din clasa solurilor
hidromorfe tipul gleic si tipul lacoviste, clasa solurilor neevoluate truncheate si desfundate tipul
aluvial. Acestora li se adauga protosolurile antropice (clasa solurilor neevoluate truncheate si
desfundate), ca urmare a modificarilor induse de om solurilor initiale.
Impactul prognozat Nu se prognozeaza manifestarea vreunui impact negativ semnificativ asupra structurii geologice a
regiunii ca urmare a amenajarilor acestui obiectiv si nici nu se prevede avand in vedere masurile de
protectie luate prin proiect manifestarea altor fenomene care sa afecteze structura geomorfologica a
zonei, ca: alunecari de teren, surpari, etc. Nu se prevad situatii de viitor in care structura orizonturilor
profunde de sol sau geologia regiunii, ar putea fi afectate de activitate. Se poate vorbi de o afectare
semnificativa a structurii locale a subsolului datorata modificarii sarcinilor si tensiunilor generate ca
urmare a modificarii masei existente la suprafata solului, precum si vibratiilor propagate ca urmare a
executarii lucrarilor de constructii.
5.5. BIODIVERSITATEA Asezarea geografica a Judetului Brasov in inima Romaniei, la nord-est de intersectia meridianului de
25° si a paralelei de 45° latitudine nordica, precum si la interferenta dintre doua zone biogeografice
europene (continentala si alpina), face ca in acest spatiu sa se intalneasca o diversitate biologica
variata. Diversitatea biologica este data si de diversitatea unitatilor morfostructurale (40% munti, 60%
dealuri, zone joase depresionare, cursuri de rauri), precum si de diferenta altitudinala de peste 2000 m,
de la 2527 m in Vf. Vistea – Muntii Fagaras si 500 m in zona joasa a raului Olt.
© H&S ECO CONSULT 2011 149
Aria depresionara a Fagarasului, unde isi desfasoara activitatea societatea, care a apartinut domeniului
padurii de cvercinee (in special gorun – Quercus robur), se gaseste in prezent intr-un grad avansat de
antropizare. Padurile amintite au fost aproape integral defrisate, mentinandu-se doar palcuri reduse
(Dumbrava Vadului, Sambata de Jos) sau exemplare izolate.
Cu toate acestea, in jurul localitatii Fagaras (la distante de cca. 10 – 15 km) se afla cateva arii protejate
naturale:
- situri de protectie avifaunistica: ROSPA0099 Podisul Hartibaciului si ROSPA0003 Avrig-
Scorei Fargaras si ROSPA0098 Piemontul Fagaras.
Siturile protejate identificate in vecinatate sunt situate la o distanta de peste 4,5 km
ROSPA0099, 4,4 km ROSPA0003 si 8,5 km ROSPA0098 fata de amplasament si zona in care
se afla terenul studiat, este una puternic antropizata;
- situri de importanta comunitara: ROSCI0205 Poienile cu narcise de Dumbrava Vadului.
Mentionam faptul ca situl de importanta comunitara identificat in vecinatate este situat la o
distanta de 10,3 km ROSCI0205 fata de amplasament si zona in care se afla terenul studiat,este
una puternic antropizata.
Caracteristici generale ale ariilor portejate:
ROSPA0003 Avrig-Scorei-Fagaras a fost desemnat sit deoarece gazduieste efective importante ale
unor specii de pasari protejate.
Teritoriul sitului SPA Avrig-Scorei-Fagaras se intinde pe judetul Brasov, dupa cum urmeaza: Beclean
(4%), Fagaras (1%), Ucea de Jos (3%), Vistea de Sus (3%), Voila (7%).
Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Crex crex, Ciconia ciconia,
Aquila pomarina. Situl este important in perioada de migratie si iernare pentru pasarile de balta.
In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta.
Importanta suprafetei propuse pentru declarare ca Sit Natura 2000 se datoreaza in primul rand
populatiilor de pasari salbatice si habitatelor acestora. Oltul reprezinta un coridor ecologic de migratie
si dispersie pentru populatiile de pasari care face legatura intre diferite zone geografice ale Romaniei si
Europei. Sunt astfel legate Depresiunile Brasovului, Fagarasului si Campia Transilvaniei, sudul tarii de
Transilvania etc. Oltul este recunoscut ca una dintre caile importante de migratie ale pasarilor. Sunt
bine reprezentate atat speciile de pasari cuibaritoare cat si cele de pasaj si chir de iarna. Au fost
determinate specii vulnerabile, in pericol sau cu alte statute nefavorabile de conservare, conform
Directivei Pasari, Conventiei de la Berna si Bonn, Statutului European de Amenintare (European treat
Status), categoriei SPEC etc. Dintre speciile cuibaritoare, sunt importante pentru zona: Ixobrychus
minutus, Crex crex, Porzana porzana. Din acest punct de vedere, habitatele umede perimetrale,
formate din mlastini, canale, fanete umede sunt perimetre „cheie” pentru conservarea acestora. Crex
crex cuibareste inclusiv in culturi de grau sau lucerna. Dintre speciile de pasaj sau care ierneaza in
zona, sunt reprezentative: Gavia arctica, Gavia stellata, Casmerodius albus. In perioadele de migratie
(toamna si primavara), impreuna cu perioadele cand pasarile de apa ierneaza aici (portiuni de apa
libera neinghetata) populatia totala a pasarilor acvatice depaseste 30 000 - 40 000 de exemplare anual.
Lacurile si zonele umede adiacente reprezinta astfel puncte de maxima concentrare pentru pasarile de
apa, mai ales pentru palmipede (rate, lisite). Suprafetele care raman neinghetate anumite perioade din
timpul iernii reprezinta cele mai importante arii de iernare din partea sudica si sud – estica a
Transilvaniei (Dr. ing. Dan Ionescu).
Din punct de vedere al vulnerabilititatii in general, pe cursul mijlociu al Oltului apar incendieri ale
stufului cu efecte nefaste asupra speciilor de pasari. Deasemenea, se practica vanatoarea. Pe unele
© H&S ECO CONSULT 2011 150
portiuni exista acumulari de peturi si alte deseuri menajere.
ROSPA0099 Podisul Hartibaciului Suprafata sitului SPA Podisul Hartibaciului ocupa o parte din judetul Brasov dupa cum urmeaza:
Beclean (54%), Bunesti (67%), Cincu (100%), Comana de Jos (46%), Fagaras (23%), Hoghiz (5%),
Jibert (93%), Mandra (24%), Parau (1%), Rupea (18%), Sercaia (32%), Soars (100%), Ticusu Vechi
(100%), Ucea de Jos (2%), Ungra (63%), Vistea de Sus (12%), Voila (21%).
Situl este situat in regiunea biogeografica continentala. Pe teritoriul judetului Brasov cuprinde in
general zone de pasuni si fanete, dar apar si terenuri agricole si paduri(in compozitia carora intra fagul,
gorunul, uneori si stejarul - ca specii principale si frasinul, carpenul, etc., ca specii de amestec).
Zona este populata de specii de pasari salbatice protejate.
Structura peisajului este mozaicata, constand din alternanta ariilor semi - naturale cu paduri de foioase,
ceea ce rezulta intr-o biodiversitate foarte ridicata. Cuprinde si lacurile de la Bradeni, un loc important
pentru pasari de apa atat in timpul sezonului de cuibarit cat si in timpul pasajului.
Impactul antropic este foarte scazut, existand putine localitati pe o intindere foarte mare.
Aceasta zona este cea mai mare arie semi-naturala coerenta – si probabil cea mai bine conservata – din
regiunea biogeografica continentala din Transilvania.
Gazduieste efective importante din speciile caracteristice acestei zone, de ex. aici cuibareste cea mai
insemnata populatie de acvila tipatoare mica (Aquila pomarina) si de viespar (Pernis apivorus) din
Romania, densitatea ceea mai ridicata fiind atinsa la sud de Valea Hartibaciului. Efectivele de huhurez
mare (Strix uralensis), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocanitoare de stejar (Dendrocopos
medius), ciocarlie de
padure (Lullula arborea) si sfrancioc rosiatic (Lanius collurio) sunt si ele cele mai insemnate dintre
siturile din tara. Populatia de cristel de camp (Crex crex) este semnificativa pe plan global (peste 20 de
perechi) dar este si printre primii dintre siturile din Romania. Este de asemenea printre primii zece
situri din tara pentru ghionoaie sura (Picus canus).
Vulnerabilitate: defrisarile, taierile ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe
suprafete mari; taierile selective a arborilor in varsta sau a unor specii; adunarea lemnului pentru foc,
culegerea de ciuperci; turismul necontrolat; amenajari forestiere si taieri in timpul cuibaritului
speciilor periclitate; vanatoarea in timpul cuibaritului prin deranjul si zgomotul cauzat de catre gonaci;
vanatoarea in zona locurilor de cuibarire a speciilor periclitate; braconaj; practicarea sporturilor
extreme: enduro, motor de cross, masini de teren; distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor;
deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului; prinderea pasarilor cu capcane; scoaterea puilor pentru
comert ilegal; impaduriri cu specii neindigene (salcam, otetar, cenusar etc.); impaduririle zonelor
naturale sau seminaturale (pasuni, fanate etc.); inmultirea necontrolata a speciilor invazive;
industrializare si cresterea zonelor urbane; electrocutare si coliziune in linii electrice; intensificarea
agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele traditionale in agricultura
intensiva, cu monoculturi mari, folosirea excesiva a chimicalelor, efectuarea lucrarilor numai cu utilaje
si masini; schimbarea habitatului semi - natural (fanete, pasuni) datorita incetarii activitatilor agricole
ca cositul sau pasunatul; cositul in perioada de cuibarire; cositul prea timpuriu (ex. poate distruge
pontele de cristel de camp); arderea vegetatiei (a miristii si a parloagelor).
© H&S ECO CONSULT 2011 151
ROSPA0098 Piemontul Fagaras
Situl Piemontul Fagaras, in suprafata de 71.256,3 ha, este considerat ca fiind prioritatea nr. 9 din cele
68 de situri propuse de Grupul Milvus in baza urmatoarelor criterii: C1 – efective importante pe plan
global – cristelul de camp (Crex crex); C6 – populatii importante din specii amenintate la nivelul
Uniunii Europene - 11 specii – barza alba (Ciconia ciconia), barza neagra (Ciconia nigra), acvila
tipatoare mica (Aquila pomarina), viespar (Pernis apivorus), cristelul de camp (Crex crex), huhurez
mare (Strix uralensis), ghionoaie sura (Picus canus), ciocanitoare cu spate alb (Dendrocopos
leucotos), ciocarlie de padure (Lululla arborea), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic
(Ficedula parva).
Padurile de fag din Muntii Fagaras cu intinsa zona deschisa semi-naturala de la poalele muntilor ofera
o combinatie de habitate ideale pentru multe specii de pasari. Padurile adapostesc efective
semnificative din doua specii de ciocanitori, huhurez mare, doua specii de muscari. Aici cuibaresc si
speciile de rapitoare si barza neagra care isi cauta hrana pe zonele deschise de la poalele muntilor, la
fel ca barza alba. Fanetele, pasunile si terenurile agricole de aici gazduiesc o populatie semnificativa
de ciocarlie de padure si de cristel de camp.
Obiectivele de conservare ale ariei de protectie speciala avifaunistica Piemontul Fagaras vizeaza
urmatoarele 20 de specii din avifauna specifica zonei: Ciconia ciconia (barza alba), Pernis apivorus
(viespar), Circaetus gallicus (serpar), Circus aeruginosus (erete de stuf), Circus cyaneus (erete vanat),
Aquila pomarina (acvila tipatoare mica), Bonasa bonasia (ierunca), Tetrao urogallus (cocos de
munte), Crex crex (cristel de camp), Strix uralensis (huhurez mare), Picus canus (ghionoaie sura),
Dryocopus martius (ciocanitoare neagra), Dendrocopos medius (ciocanitoare de stejar), Dendrocopos
leucotos (ciocanitoare cu spate alb), Lullula arborea (ciocarlie de padure), Ficedula parva (muscar
mic), Ficedula albicollis (muscar gulerat), Lanius collurio (sfrancioc rosiatic), Lanius minor (sfrancioc
cu frunte neagra) si Dendrocopos syriacus (ciocanitoare de gradini).
Tabel. nr. 8 Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE si listate in
formularul standard al ariei de protectie speciala avifaunistica Piemontul Fagaras
(ROSPA0098)
Cod Specie Populatie: Rezidenta Populatie: Populatie: Sit Pop. Conserv. Izolare Global
A089 Aquila pomarina
40-50 p
C B C B
A072 Pernis apivorus
60-90 p
B B C B
A104 Bonasa bonasia 75-105 p
C B C B
A122 Crex crex
200-350 p
C C C C
A220 Strix uralensis 50-60 p
C B C B
A236 Dryocopus martius 70-90 p
C B C B
A234 Picus canus 200-
C B C B
A238 Dendrocopos medius 30-50 p
D
A429 Dendrocopos syriacus 20-40 p
D
A239 Dendrocopos leucotos 250-300 p
C B C B
A246 Lullula arborea
3000-4000 p
B B C B
A321 Ficedula albicollis
13500-16900 p
B B C B
A320 Ficedula parva
2100-2500 p
C B C B
A031 Ciconia ciconia
45-55 p
C B C B
A082 Circus cyaneus
40-60 i D
A081 Circus aeruginosus
2-3 p
D
© H&S ECO CONSULT 2011 152
A080 Circaetus gallicus
5-8 p
B B C B
A338 Lanius collurio
5700-9400 p
C B C B
A339 Lanius minor
40-80 p
D
A108 Tetrao urogallus 25-35 i
C B C B
ROSCI0205 Poienile cu narcise de Dumbrava Vadului Suprafata sitului este situata in regiunea biogeografica continentala, avand o intindere de 396 ha. Situl
este situat la latitudinea N 45º 46' 24'' si longitudinea E 25º 6' 13'', la o altitudine medie 505 m,
intreaga arie fiind cuprinsa in judetul Brasov, fiind in intregime in proprietatea statului roman, urmand
sa fie retrocedata Primariei comunei Sercaia si avand ca responsabil grupul de lucru Natura 2000.
Tipurile de habitate prezente in sit sunt reprezentate preponderent de Paduri ripariene mixte cu
Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri
(Ulmenion minoris), respectiv Paduri subatlantice si medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din
Carpinion betuli. caracteristica principal o reprezinta padurile de foioase.
Teritoriul rezervatiei este situat in cadrul Depresiunii Fagarasului pe latura nordica a muntilor Fagaras,
incadrata de m-tii Persani la est si podisul Hartibaciului la nord. Muntii de pe marginea depresiunii
impiedica deplasarea maselor de aer rece boreal si in acelasi timp bareaza accesul liber al celor
tropicale din sud, ca urmare temperatura aerului este destul de scazuta. Reteaua hidrografica este
formata din raul Sercaia si o serie de paraie cum ar fi: Vl. Scurta, afluent al Sincai, Pr Rachitei si Pr
Zambrita care traverseaza Dumbrava Vadului in partea estica si centrala. Rezervatia este o padure de
stejar rarita, cu poieni mari in care in mai si iunie infloresc florile de narcise. Aceasta padure de stejar
este unica in intreaga Depresiune a Fagarasului.
Dumbrava Vadului este importanta deoarece este un rest din padurea care acoperea alta data intreaga
Depresiune a Fagarasului, ramanand unica padure de stejari seculari pastrata in aceasta regiune. Cea
mai interesanta asociatie de plante este cea care adaposteste poienile cu narcise, reprezentata prin
urmatoarele specii: Narcissus stellaris, N. angustifolius, N. radiiflorus, N.serior – florens.
Vulnerabilitate: Turistii care se invadeaza aria protejata in perioada de inflorire a narciselor; Ruperea
si zmulgerea bulbilor, calcarea in picioare a vegetatiei ierboase, contribuie la deteriorarea echilibrului
natural al poienilor cu narcise si disparitia treptata a acestui monument al naturii; Lipsa unei zone
tampon ingradite si semnalate corespunzator; Pasunatul are deasemenea consecinte negative asupra
covorului vegetal; Invadarea poienilor cu lastari de plop; Resturile menajere si deseurile stocate in
perimetrul respectiv.
Concluzii: � Lucrarile proiectate a fi construite si apoi exploatate nu modifica suprafata siturilor
protejate. In urma evaluarii posibilelor impacte ale proiectului asupra capitalului natural se
constata ca integritatea siturilor Natura 2000 nu va fi afectata. Proiectul reprezinta extinderea
unei linii tehnologice preexistente;
� Impactul identificat este nesemnificativ si nu are ca rezultat modificarea statutului de
conservare al speciilor/habitatelor de interes conservativ;
� Realizarea investitiilor prevazute prin proiect nu va avea impact semnificativ direct
asupra speciilor/habitatelor de interes conservativ. Nivelul tehnologic adoptat este de ultima
generatie si corespunde celor mai bune tehnici in domeniu;
© H&S ECO CONSULT 2011 153
� Pentru eliminarea oricarui impact accidental posibil sa apara in perioada de executie,
respectiv operare, a obiectivelor proiectului se impune respectarea masurilor identificate in
prezentul raport.
5.6. PEISAJUL
Investitia se realizeaza prin extindere in incinta industriala preexistenta cu aceleasi functiuni.
Amenajarea zonei are un impact benefic asupra peisajului actual.
Nu sunt posibile lucrari de diminuare a impactului peisagistic creat in timpul functionarii obiectivului,
dat fiind profilul de activitate al acestuia si faptul ca zona este puternic antropizata.
Masuri de diminuare a impactului
Din punct de vedere al eliminarii deseurilor, acestea vor fi colectate numai in locuri special amenajate.
Amplasarea proiectului intr-o zona industriala degradata din punct de vedere peisagistic nu impune
lucrari de diminuare a impactului peisagistic creat.
5.7. MEDIUL SOCIAL SI ECO�OMIC
In vecinatatea amplasamentului instalatiei proiectate nu exista obiective de interes public. Exista doua
zone locuite in apropiere la circa 1000-1500 m
Aratam totodata ca in zona nu se afla monumente istorice sau socio - culturale care sa impuna o
protectie speciala din punct de vedere al protectiei mediului.
Noua instalatie are in vedere eficientizarea tehnico-economica si ecologizarea radicala a procesului
actual. Necesitatea eficientizarii tehnologiei rezida atat din considerente economice, de marire
semnificativa a productivitatii, cat si din motive de imbunatatire a conditiilor de munca si mai ales din
considerente de protectie a factorilor de mediu.
Impactul prognozat Proiectul vine ca o masura semnificativa de diminuare a impactului negativ creat asupra factorului
uman si asupra factorilor de mediu de instalatia deja existenta.
Impactul prognozat este pozitiv prin imbunatatirea conditilor de munca si prin reducerea semnificativa
a emisiilor si poluantilor rezultati din activitate.
5.8. CO�DITII CULTURALE SI ET�ICE, PATRIMO�IUL CULTURAL
Impactul prognozat Amplasarea noii investitii in zona stabilita prin proiect, nu afecteaza nici o cladire cu regim de
protectie speciala. In apropierea zonei studiate nu exista nici o cladire monument istoric sau cultural.
© H&S ECO CONSULT 2011 154
6. SITUATII DE RISC
6.1. Substante periculoase si categorii de substante periculoase, cantitati relevante,
incadrarea in categoriile relevante
Incadrarea in prevederile HG 804/2007 (publicata in M.O. nr. 539 din 08.08.2007) privind
controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase
Intrucat in obiectiv nu se utilizeaza in procesul tehnologic substante periculoase care sa se incadreze in clasele mentionate mai sus (substantele toxice, substantele oxidante, explozive,
inflamabile, substantele clasificate drept periculoase pentru mediu), obiectivul nu intra sub incidenta
prevederilor H.G. 804/2007 .
6.2. Evaluarea factorilor de risc asupra mediului
Acest capitol are ca obiectiv principal sa ofere raspunsuri si solutii cu privire la impactul factorilor de
risc existenti pe amplasament, cuprinzand agentii nocivi, raza de actiune posibila, gradul de risc.
Studiul prognozeaza posibilele impacturi ale obiectivului urmarit, se cauta modalitatile de reducere si
se prezinta prognoze si optiuni factorilor de decizie.
Sunt cautate raspunsuri la intrebarile:
� Poate functiona in conditii de siguranta, fara riscul major de accidente sau efecte asupra sanatatii
pe termen lung?
� Va intra amplasarea proiectului in conflict cu destinatia terenului din imprejurimi sau va exclude
dezvoltarile viitoare din zona?
� Ce resurse umane va necesita sau va inlocui si ce efecte sociale poate avea asupra comunitatii?
� Ce pagube accidentale poate provoca valorilor nationale, cum sunt padurile, zonele turistice,
istorice sau culturale?
La primele trei intrebari, analiza de pana acum ne permite sa dam urmatoarele raspunsuri:
- Obiectivul nu intra sub incidenta Directivei SEVESO, nu prezinta riscul unor
accidente majore.
- Efectul social este pozitiv.
- Obiectivul nu poate provoca pagube valorilor nationale (padurilor, zonelor turistice si
istorice). Termenul de „securitate” (siguranta in functionare) s-a utilizat preferential in strategiile de prevenire a
accidentelor de munca. Acesta s-a extins si in domeniul securitatii proceselor.
“Securitatea” sau “prevenirea pierderilor” este prevenirea accidentelor prin utilizarea metodelor
adecvate de identificare a hazardurilor si de eliminare a acestora inainte de producerea accidentelor.
“Hazardul” se identifica cu orice situatie cu potential de producere a unui accident.
“Riscul” este probabilitatea ca hazardul existent sa se transforme intr-un accident.
Astfel riscul se defineste sub forma unor pierderi probabile anuale de productie sau accidente umane
ca rezultat a unor evenimente tehnice neprevazute.
R = F x C Unde:
� R: riscul, pierderi (t/an) sau accidente umane;
� F: frecventa, probabilitatea (nr. evenimentelor/an);
© H&S ECO CONSULT 2011 155
� C: consecinta, gravitatea, pierderea medie (t/eveniment).
Dependenta riscului de frecvente si gravitatea evenimentelor
Risc = Frecventa x Consecinte
consecinte
8 +
0
RISC
Analiza hazardului si riscului se poate face din doua perspective:
●Identificarea riscului:
- posibil incendiu ;
- posibile evacuari accidentale de substante periculoase (electrolit, ape acide, deseuri cu
continut de substante periculoase).
Masuri de reducere:
Sursele de aprindere – principalele surse de aprindere sunt: echipamentele electrice, electricitatea
statica, flacara deschisa si surse intamplatoare. Masura de siguranta care se ia este eliminarea oricarei
surse cu potential de aprindere. Astfel in locurile cu pericol de incendiu, legate de prezenta gazului
metan sunt prevazute instalatii electrice protejate, este interzis lucrul cu flacara, este interzis fumatul
etc.
Planul general al instalatiei: trebuie sa asigure functionalitatea tehnologica dar si securitatea zonei.
Acesta este determinant in: diminuarea riscurilor, minimizarea locurilor vulnerabile, limitarea
expunerilor periculoase, constructii sigure si eficiente, proiectarea sistemelor de control, planuri de
urgenta, facilitati de lupta contra incendiilor, accesul la servicii de urgenta.
Prevenirea evacuarilor accidentale de substante periculoase: Rezervoarele vor fi prevazute cu indicatoare de nivel si vor fi amplasate in zone cu base de colectare
a scurgerilor accidentale si dotate cu pompe pentru colectarea scurgerilor
●Estimarea frecventei mica, datorita unei exploatari corespunzatoare a instalatiei.
●Estimarea consecintelor mari pentru instalatie, in cazul unui incendiu; mari pentru apa de suprafata,
sol si apa subterana in cazul evacuarilor accidentale de substante periculoase.
Frecvenţă mare
Consecinţe mici
Frecvenţă mică
Consecinţe mari
Frecvenţă medie
Consecinţe medii
© H&S ECO CONSULT 2011 156
6.3. Cuantificarea riscului
Se iau in consideratie frecventa aproximata de manifestare a hazardului si gravitatea in cazul
producerii accidentului.
Din punct de vedere al pericolului de incendii si de evacuari de substante periculoase:
� hazardul este semnificativ;
� probabilitatea – accidente foarte rare.
MATRICEA RISCURILOR
des
putin
frecvent
rar
1, 2
improbabil
destul de
improbabil
aproape
imposibil
Frecventa ↑
Gravitate →
neinsemnata mica mijlocie mare foarte
mare
catastrofala
A�ALIZA RISCULUI
Acceptabil
Acceptabil, dar se tinde spre reducerea riscurilor la minim prin
masurile de siguranta luate
Inacceptabil
© H&S ECO CONSULT 2011 157
EVALUAREA RISCURILOR IDE�TIFICATE
�r.
scenariului
Pericolul Evaluarea riscurilor
Probabilitate Consecinte Risc
1 Incendiu
rar mica Acceptabil, dar se tinde
spre reducerea riscurilor
la minim prin masurile de
siguranta ce trebuiesc
luate pentru stingerea
incendiilor.
2 Posibile evacuari
accidentale de
substante
periculoase
(electrolit, ape acide,
deseuri cu continut
de substante periculoase)
rar mica Acceptabil, dar se tinde
spre reducerea riscurilor
la minim prin masurile de
siguranta ce trebuiesc
luate pentru revenirea
oricaror evacuari
accidentale
Expunerea la dezastre naturale nu trebuie omisa mai ales in cazul aparitiei unui cutremur de mare
magnitudine. Nu este exclus ca intr-o astfel de situatie sistemele de siguranta ale instalatiilor sa cedeze
intr-o astfel de situatie chiar daca acestea atat in proiectare cat si in constructie au fost concepute pe
baza normelor de siguranta la cutremur.
Rezervoarele de stocare/depozitare trebuie sa fie calculate la stabilitate in cazul unui cutremur.
6.4. Masuri generale pentru limitarea riscurilor
Masurile generale pentru limitarea riscului pornesc de la reguli simple in ideea ca o neglijenta minora
poate duce la declansarea unui accident cu consecinte extrem de grave asupra angajatilor, instalatiilor
invecinate si mediului. Se considera ca probabilitatea de manifestare a riscului este minimizata prin
masurile stricte impuse la nivelul organizatiei: interzicerea fumatului, a lucrului cu flacara deschisa, in
zonele cu pericol datorat utilizarii gazului metan.
Este important sa se respecte prevederile avizelor autoritatii pentru situatii de urgenta pentru reducerea
riscurilor proprii si a celor induse de activitatile din vecinatate.
Securitatea obiectivului este strict asigurata prin:
� este restrictionat accesul in zonele cu pericol din incinta si se face identificarea eventualilor
vizitatori ;
� se asigura iluminatul la obiectivele importante si pe caile de acces;
� paza obiectivului este asigurata non-stop de personalul angajat, in scopul prevenirii producerii
unor accidente ;
� protectia retelelor electrice si a corpurilor de iluminat exterioare si interioare s-a realizat in faza
de constructie. Retelele electrice vor fi periodic verificate si intretinute de catre profesionisti;
� gospodarirea interna corespunzatoare este considerata o necesitate pentru diminuarea riscului
de accident;
� lichidele periculoase sunt stocate doar in rezervoarele special destinate si nu in alte recipiente
nespecifice;
© H&S ECO CONSULT 2011 158
� caile de evacuare si acces sunt permanent tinute libere;
� nu se creeaza depozite haotice pentru deseurile rezultate din activitatile de intretinere/reparatii ;
� deseurile lichide sunt pastrate in butoaie metalice sau bazine, in spatii special amenajate
limitate accesului;
� substantele chimice sunt depozitate in magazii tinandu-se cont de compatibilitati;
� instalatiile sunt periodic verificate, ca si echipamentele de intretinere si interventie;
� operatiile cu foc deschis nu sunt permise in zonele sensibile la producerea unui incendiu;
� se pastreaza permanent legatura cu echipele externe de interventie, in special corpul de
pompieri si protectia civila;
� intretinerea permanenta a echipamentelor de interventie in caz de incendiu (hidranti,
extinctoare, lopeti, galeti, nisip etc.);
� in caz de accident se iau urmatoarele masuri:
� in caz de accident minor se realizeaza interventia locala cu resurse proprii si sunt informate
autoritatile locale interesate. Interventia se face de catre personalul instruit din unitate,
responsabilitatile fiecaruia fiind bine definite.
� in caz de autosesizare a unui accident, transmiterea informatiei autoritatilor competente se
realizeaza telefonic de catre persoana responsabila cu siguranta, protectia mediului, muncii si PSI
in unitate.
In privinta pregatirii angajatilor se fac urmatoarele precizari:
� Pregatirea angajatilor se face in primul rand la angajare si se urmareste in primul rand
expunerea situatiei prezente in organizatie privind pericolul producerii unor accidente grave ca urmare
a unor neglijente minore;
� Dupa angajare, se face instruirea periodica a acestora, dupa o programa bine stabilita,
urmarindu-se in special formarea deprinderilor in manipularea echipamentului de interventie in caz de
accident;
� Echipa este formata din angajatii din unitate si este pregatita in scopul alarmarii si interventiei
rapide in caz de accident, se vor fixa responsabilitatile pentru fiecare persoana si procedurile de
actiune pe fiecare sector de activitate;
� Alarmarea serviciilor de interventie din exterior se face de catre responsabilul cu siguranta din
unitate, iar activitatile de combatere in scopul minimizarii efectelor se desfasoara in colaborare cu
echipele externe de interventie.
© H&S ECO CONSULT 2011 159
7. A�ALIZA ALTER�ATIVELOR
Alternativele proiectului au fost analizate si in cadrul cap. 2.8. – „Descrierea alternativelor la proiect”.
Alternativele se pot referi la:
� un amplasament alternativ;
� alt moment de demarare a proiectului;
� masuri de ameliorare a impactului;
� cai de acces, depozitare si manipulare;
� refacerea ecologica a zonei afectate, dupa incetarea activitatii.
Momentul demararii proiectului tine de managementul firmei.
Solutiile tehnologice sunt la nivelul celor mai bune tehnici in domeniu, sunt solutii implementate de
titularul proiectului din considerente economice si vizeaza implicit protectia mediului.
Alternativa “0” reprezinta situatia existenta in care proiectul nu se realizeaza. Aceasta alternativa nu
este favorabila avand in vedere faptul ca proiectul in sine vine ca o masura semnificativa de diminuare
a impactului asupra mediului si asupra factorului uman prin aplicarea celor mai bune tehnici
disponibile in domeniu. Consecintele sunt favorabile si din punct de vedere economic, randamentul si
capacitatea sectiei per ansamblu crescand considerabil.
Alternativa ”1” – reprezinta situatia in care investitia s-ar realiza intr-o alta locatie. Nu poate fi luata
in discutie o asemenea alternativa, deoarece instalatia este amenajata pe un spatiu disponibil si intr-o
incinta proprie cu aceeasi destinatie.
Alternativa “2” (propusa) Reprezinta varianta in care proiectul se realizeaza in incinta industriala propusa. Amenajarea liniei
tehnologice noi, in conditiile respectarii proiectului si a recomandarilor din acest studiu va avea un
impact asupra mediului inconjurator nesemnificativ. Nivelul tehnologic adoptat este de ultima
generatie si in conformitate cu cele mai bune tehnologice in domeniu.
Oportunitatea realizarii obiectivului de investitii rezulta din urmatoarele considerente principale:
- cerintele de calitate si cantitate impuse de piata de desfacere;
- necesitatea alinierii la cerintele impuse de legislatia europeana privind protectia mediului si a
muncii, in urma aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007 (prin transpunerea in
legislatia romanesca a Directivelor UE privind protectia mediului si a muncii);
- respectarea cerintelor BAT in domeniu;
- respectarea obligativitatilor referitoare la incadrarea in limitele maxime admise de legislatia de
mediu in vigoare, privind descarcarile de ape uzate in emisari (receptori) si respectiv in
canalizarile orasenesti existente.
- asigurarea respectarii obligativitatilor referitoare la cerintele privind incadrarea in valorile limita
prevazute in documentul de referinta si cele din Ordinul MAPPM Nr. 462/1993 – pentru
aprobarea conditiilor tehnice privind protectia atmosferei, pentru procesul de obtinere a agentului
termic si Normele metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de
surse stationare si pragurile de alerta si interventie conform Ordinului MAPPM 756/1997.
© H&S ECO CONSULT 2011 160
8. MO�ITORIZAREA
I� PERIOADA DE AME�AJARE Monitorizarea starii factorilor de mediu (apa, aer, sol) in perimetrul de lucru, urmarirea constanta a
modului in care activitatea de executie a lucrarilor afecteaza acesti factori si rezolvarea problemelor
ce pot aparea pe parcurs.
Aceste masuri se identifica prin:
� urmarirea cu atentie (de catre seful Punctului de lucru) a modului de desfasurare a activitatii,
realizarea managementului activitatii de executie a lucrarilor din cadrul zonei investitiei in
mod responsabil si conformarea la toate obiectivele activitatii in ceea ce priveste protectia
mediului;
� instruirea personalului (in cadrul activitatii de protectia muncii) si in ceea ce priveste
protectia mediului;
� asigurarea functionarii corecte a utilajelor si masinilor, conform parametrilor tehnici
standard;
� echipamentele folosite vor corespunde normelor republicane de zgomot;
� intretinerea echipamentelor specifice in stare optima de functionare prevazuta de
normativele si legislatia in vigoare;
� manipularea cu grija a combustibililor si a altor substante necesare intretinerii utilajelor,
manevrarea cu maxima atentie a acestor materiale, atat in cadrul transportului, cat si in
momentul utilizarii lor;
� in caz de scurgere accidentala, din diferite motive, se va urmari procedura specifica
prevazuta pentru inlaturarea deseurilor si a efectelor negative.
I� PERIOADA DE FU�CTIO�ARE:
La propunerile de monitorizare s-a tinut cont de specificatiile autorizatia de GA nr.153 din 25.11.2010
si autorizatia de mediu 45 revizuita in 07.02.2011.
Factorul de mediu APA:
a. Apa uzata tehnologice epurata
Monitorizarea calitatii apelor uzate tehnologice epurate rezultate se face in trei puncte si anume:
o monitorizare continua PH la reactoarele de neutralizare;
o monitorizare continua a PH in bazinul colectare ape neutre;
o caminul PC2 pe reteaua de ape conventional curate si pluviale.
Indicatorii de calitate ai apelor tehnologice epurate, conventional curate si pluviale, ce urmeaza sa fie
evacuate in emisar Raul Olt (impusi si de Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr.153/25.11.2010
emisa de A.N. Apele Romane, Directia Apelor Olt, S.G.A. Brasov), sunt:
© H&S ECO CONSULT 2011 161
Categoria apei Indicatori de calitate Unitatea de masura Valori maxime admise
Apele tehnologice
epurate,
conventional curate
si pluviale, ce
urmeaza sa fie
evacuate in emisar
Raul Olt
pH unit.pH 6,5 – 8,5
Suspensii mg/l 35
Reziduu filtrabil la 105oC mg/l 2000
Mn2+
mg/l 1,0
Pb2+
mg/l 0,2
Zn2+
mg/l 0,5
Ca2+
mg/l 300
SO42-
mg/l 400
Frecventa de determinare propusa: zilnica.
Prelevarea probelor se face din: PC2-turnatoria veche.
b. Apele menajere preepurate
Monitorizarea calitatii apelor menajere preepurate evacuate in canalizarea oraseneasca - sunt
monitorizate de catre laboratorul F-Metal, rezultatele analizelor fiind transmise si la S.C. Apa Canal
S.A. – sucursala Fagaras.
Indicatorii de calitate impusi la deversare sunt:
Categoria apei Indicatori de calitate UM Valori maxime admise
Ape uzate Suspensii mg/l 350
Reziduu filtrabil la 105oC mg/l 1000
CBO5 mg/l 300
CCOCr mg/l 500
Detergenti mg/l 10
Subst.extractibile mg/l 30
Cupru mg/l 0,2
Nichel mg/l 1
Temperatura oC 40
Ph unit.pH 6,5 – 8,5
Responsabilitatea acestei activitati: revine gestionarului retelei de ape menajere a platformei.
Frecventa de determinare propusa: lunara sau la cerinta gestionarului retelei orasenesti.
Prelevarea probelor se face din: ultimul camin inainte de deversarea in canalizarea oraseneasca.
c. Apa subterana
La solicitarea explicita a autoritatilor competente se va realiza un foraj de monitoriare si se vor analiza
parametri indicati.
© H&S ECO CONSULT 2011 162
Factorul de mediu AER
Emisii in aer
Parametru Punctul de emisie U.M. (medii zilnice) Valoare BAT
Praf Cos de evacuare
emisii de la
operatiunile de
dezmembrare si
topire
mg/Nmc 5
SO2 mg/Nm³ 200
NOx mg/Nm3 300
Carbon organic
total ca C
mg/Nm3 50
Dioxine ng TEQ/Nm3 0,5
Frecventa de determinare propusa: continua pentru poluantii praf, SO2, NOx – automatizat in
procesul de epurare emisii in aer; periodica pentru poluantii COT si dioxine.
Prelevarea probelor se face din: iesire din instalatia de epurare gaze in cosul de evacuare.
Factorul de mediu SOL:
Valorile concentratiilor agentilor poluanti specifici activitatii, prezenti in solul terenurilor limitrofe
perimetrului societatii, nu vor depasi limitele pentru terenuri de folosinta mai putin sensibila prevazute
in Ordinul MAPPM nr. 756/1997.
Propunem monitorizare la incetarea activitatii sau la schimbarea proprietarului, conform Raportului de
amplasament
Factorul de mediu ZGOMOT SI VIBRATII:
Valoarea admisa a zgomotului echivalent la limita incintei industriale corespunde nivelul de zgomot
echivalent de 65 dB (A), la valoarea curbei de zgomot Cz 60 dB conform STAS 10009/88.
Masuratorile si calculul nivelului de zgomot echivalent continuu se va face respectand prevederile
STAS 6161/1-89, STAS 6156-86 si STAS 6161/3-82
Activitatile de pe amplasament nu trebuie sa produca zgomote care depasesc limitele de presiune
(Leq), prevazute de STAS 10009/88, de 50 dB (A), Cz 45, in timpul zilei si 40 dB (A), Cz 35, in
timpul noptii, conform O.M.S. nr. 563/97, in afara amplasamentului, in locatii sensibile, zone
rezidentiale, de recreere, scoli si spitale, cu exceptia cazului in care zgomotul de fond depaseste aceste
valori. Instalatia autorizata nu trebuie sa contribuie, in acest caz, la cresterea valorii zgomotului de
fond.
Operatiile generatoare de zgomot se vor desfasura numai in halele sau zonele special destinate sau se
vor lua masuri de ecranare a surselor de zgomot.
Propunem automonitorizare in doua puncte situate la limitele spre zonele locuite, evaluari in caz de
reclamatii sau la solicitarea autorizatilor competente.
Prevederi generale:
Titularul are obligatia sa inregistreze intr-o baza de date toate punctele de prelevare a probelor,
analizele, masuratorile, examinarile, calibrarile si intretinerile. Tirularul trebuie sa inregistreze toate
© H&S ECO CONSULT 2011 163
incidentele care afecteaza cursul normal al activitatii si care pot crea un risc pentru mediul
inconjurator. Aceste inregistrati trebuie sa includa detalii privind natura, extinderea si impactul
incidentului, precum si circumstantele care au dat nastere incidentului. Inregistrarile trebuie sa includa
si toate masurile corective luate pentru gestionarea incidentului si evitarea reaparitiei lui. Trebuie
inregistrate toate reclamatiile legate de mediul inconjurator care au legatura, sau care ar putea fi
generate de operatiile ce au loc in activitate. Titularul de activitate va inainta un raport cu toate
reclamatiile de acest tip catre autoritatea competenta pentru protectia mediului, insotit de toate
amanuntele legate de reclamatiile existente.
9. GREUTATI I�TAMPI�ATE
Evaluarea impactului asupra mediului este procesul menit sa identifice si sa stabileasca in conformitate
cu legislatia in vigoare, efectele directe si indirecte, sinergice, cumulative, principale si secundare ale
proiectului asupra sanatatii oamenilor si a mediului.
Evaluarea impactului asupra mediului stabileste masurile de prevenire, reducere si, unde este posibil
de compensare a efectelor semnificative adverse ale proiectului asupra factorilor de mediu (fiinte
umane, fauna, flora, sol, apa, aer, clima, si peisaj, bunuri materiale si patrimoniu cultural, interactiunea
dintre acesti factori) si contribuie la luarea deciziei de emitere/respingere a acordului de mediu.
Evaluarea impactului are menirea de a analiza propunerile proiectului si nu de a da solutii tehnice,
lucru care revine in sarcina proiectantului de specialitate.
Studiul de impact s-a bazat pe informatiile furnizate de titularul proiectului in Memoriul tehnic si prin
discutiile avute pe amplasament cu privire la forma finala a proiectului.