Investeşte în oameni!Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013Axa prioritară 1 “Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”Domeniul major de intervenţie 1.3 “Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare”Titlul proiectului: “Formarea continuă a profesorilor de Matematică şi Ştiinţe economice în societatea cunoaşterii”Nr. Contract: POSDRU/87/1.3/S/63698

Program de formare continuă:

“FORMAREA CONTINUĂ A PROFESORILOR DE MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ECONOMICE ÎN SOCIETATEA CUNOAŞTERII”

Modulul A – ABILITAREA CURRICULARĂ A CADRELOR DIDACTICE

Prof. inv. Primar GORAN LENUȚA Școala Gimnazială „Mircea cel Bătrân”, Turnu Măgurele Jud. Teleorman

Formator,Prof. Voicu Mariana

PORTOFOLIU DE EVALUARE FINALĂ

Modul A

1. Un curriculum la decizia şcolii - inderdisciplinar (o programa de CDS fara suport de curs).

2. Detalierea conţinuturilor unei ore de curs din cadrul CDŞ - ului „Matematică şi ştiinţe economice”

3. O activitate de predare – învăţare în cadrul orei de curs pentru care s-au detaliat conţinuturile. (includerea unor momente de lecţie în care elevii să facă apel la instrumente digitale. )

4. Un eseu/argument pe tema Curriculum la decizia şcolii - factor de motivaţie pentru o învăţare de calitate, reprezentând o sinteză a reflecţiilor personale ca urmare a acestei experienţe de formare şi a experienţei didactice.

5. Un test de evaluare cu barem de corectare si notare pentru o unitate de învăţare din programa propusă.

1.Un curriculum la decizia şcolii - inderdisciplinar (o programa de CDS fara suport de curs).

Programa CDS

Denumirea opţionalului: Matematica naturii văzută prin ochi de copil

Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe

Tipul de opţional: interdisciplinar

Durata: an şcolar - 36 săptămâni

Clasa: a IV-a

Prof. inv. primar GORAN LENUȚA Școala Gimnazială „Mircea cel Bătrân”, Turnu Măgurele Jud. Teleorman

Programă opțional

NOTĂ DE PREZENTARE

Programa şcolară pentru Matematică și Științe reprezintă o ofertă curriculară centrală de disciplină opţională pentru clasa a IV-a, proiectată pentru un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata unui an şcolar, adică a 36 săptămâni.Structura programei şcolare include următoarele elemente:

Notă de prezentare Argument Competențe cheie Competenţe generale Valori şi atitudini Competenţe specifice şi conţinuturi Evaluare Sugestii metodologice Bibliografie

Competenţele generale sunt preluate din curriculumul şcolar de trunchi comun, competenţele specifice sunt corelate cu unităţile de conţinut, corespondenţa dintre acestea nefiind biunivocă; o anumită competenţă specifică poate să fie atinsă prin diferite unităţi de conţinut. Lista explicită ce recomandă valori şi atitudini accentuează dimensiunea afectiv-atitudinală şi morală a învăţării, din perspectiva contribuţiei specifice a acestei discipline la atingerea finalităţilor educaţiei.

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul disciplinei şi cu statutul acesteia de curs opţional.

Primele două conținuturi din programă (Apariția numerelor și Numerele fac parte din viața noastră) conştientizează faptul că matematica este o componentă cultural indispensabilă omului și în același timp utilizarea unui limbaj specific activităţilor desfăşurate încurajează exprimarea propriilor opinii. Conținuturile corespunzătoare măsurătorilor in natura și poluării mediului vor forma şi exersa capacităţile de explorare-investigare a mediului înconjurător în sistem integrat prin dezvoltarea competenţelor matematice, ştiinţifice şi tehnologice. Trebuie să amintim aici aplicabilitatea acestor teme

în fizică şi chimie, prin reprezentările grafice, care pot facilita înţelegerea unui fenomen fizic sau chimic. Prin conținuturile „Universul-o carte pentru toți” și “Factorii de clima măsurători si comparații” se va scoate în evidență diversitatea contextelor în care pot fi folosite matematica şi raţionamentele matematice. Un capitol mult așteptat de elevi și în același timp pe placul lor este „Exerciții si probleme cu răspunsuri inedite” în care se vor aplica soluții neaşteptate în rezolvarea unor situații ivite in mediul natural. Conținuturile „Lumea plantelor – experimente şi măsurători” și “Circuitul apei in natura” au scopul de a forma şi dezvolta capacităţii de utilizare a conceptelor matematice în ştiinţele naturii și formarea şi dezvoltarea capacităţii de comunicare şi exprimare folosind o terminologie ştiinţifică adecvată, aceste teme fiind aplicabile în fizică, chimie și biologie, prin reprezentările grafice, care pot facilita înţelegerea unui fenomen fizic, chimic sau biologic. Iar ultimul capitol având ca scop descrierea in cuvinte proprii a aspectelor cantitative din mediul înconjurător, in cele patru anotimpuri, pe baza observării unor fenomene si procese din natura.

Totodată programa vrea să reflecte nevoile societăţii şi solicitările de pe piaţa muncii, ceea ce înseamnă că prin conţinutul său programa este corelată cu ceea ce se întâmplă la nivelul societăţii şi răspunde unor nevoi provenite din lumea muncii, mai ales în legătură cu domeniile care cunosc o dinamică deosebită. Având un conţinut cu caracter practic destul de bine dezvoltat, este foarte bine primit de elevi, le place şi se descurcă bine la astfel de probleme. Fără o prea mare delimitare, problemele de volum se completează reciproc dacă sunt privite din cele trei puncte de vedere: matematică, fizică şi chimie și biologie.

Programa posedă şi coerenţă externă, exigenţă care îi ajută pe elevi să parcurgă şi să înţeleagă alte discipline cum ar fi fizica, chimia sau biologia. Datorită acestui fapt putem spune că programa favorizează interdisciplinaritatea, ceea ce înseamnă că în componenţa programelor sunt incluse şi teme care pot fi abordate din mai multe perspective; se creează astfel posibilitatea ca elevii să-şi formeze mai uşor o imagine globală asupra unei teme sau subiect care pot fi tratate prin implicarea mai multor discipline.Scopul opţionalului este de a dezvolta la elevi gândirea, logica şi de a-i pregăti pentru viață.

ARGUMENT

“Totul a ieșit bun din mâinile naturii pentru a degenera in mâinile omului”J.J.Rouseau

Opţionalul se adresează elevilor din clasele a IV-a. A iubi natura , nu înseamnă doar dorinţa de a fi în mijlocul ei,ci şi de a acţiona în folosul acesteia,de a o îngriji,de a o proteja. Dacă iubim curăţenia şi o întreţinem,avem aer proaspăt,nepoluat,ape limpezi,plante şi animale sănătoase,pământ curat.

Opţionalul stimulează creativitatea, originalitatea, spontaneitatea elevilor în scopul descoperiri de noi soluţii la problemele cotidiene şi ale mediului înconjurător.

Am ales acest opţional datorită interesului pe care îl au aceşti elevi faţă de mediul înconjurător.Obiectivul central al acestui opţional este dezvoltarea atitudinii pozitive a elevilor faţă de

realizarea unui mediu natural echilibrat şi propice vieţii, precum şi familiarizarea acestora cu diferite curiozităţi științifice din lumea plantelor si a animalelor, semnificative din punctul de vedere al vârstei.

Lumea minunată a naturii sau a plantelor, ar -a, deoarece consider că prin stimularea interesului pentru cunoaştere, se vor dezvolta atitudini pozitive pentru ocrotirea naturii.

De aceea, copiii trebuie educaţi de mici în spiritul unei atitudini pozitive,insuflându-le dragostea pentru natură,un comportament ecologic favorabil unui stil de viaţă sănătos.

Pentru a deveni mai interesant modul de lucru se va face o legătură între matematică, ştiinţe şi calculator prin utilizarea programelor Word şi Power Point. Astfel se va încerca utilizarea eficientă a tehnologiei pentru sprijinirea şi evaluarea performanţelor elevilor.

Viitorul nostru depinde de noi, oamenii, având posibilitatea de a salva Planeta, bunul cel mai de preţ al omenirii.

Acest opţional are ca scop dezvoltarea de competenţe, cunoştinţe şi abilităţi prin îmbinarea matematicii şi ştiinţelor naturii în învăţământul gimnazial.

Ocrotind natura, ne ocrotim pe noi înşine !

COMPETENȚE CHEIE

COMPETENŢE CHEIE

DESCRIEREA COMPETENŢELOR CHEIE

Comunicare înlimba maternă

Activităţile de învăţare asociate programei implică educabilul la nivelparticipativ, cu încurajarea exprimării propriilor opinii, într-un modasertiv, critic şi argumentat; implicarea educabilului în activităţi de echipă este premisa dezvoltării abilităţilor de comunicare interpersonală şi interrelaţionare.

Comunicare înlimbi moderne

Faptul că una dintre variabilele programei este reprezentată de conţinuturi, secvenţa de colectare şi selectare a informaţiei va fi utilizată în procesulde instruire în vederea dezvoltării competenţelor de comunicare în limbi moderne.

Competenţematematice, în

ştiinţe şitehnologii

Temele propuse implică dezvoltarea în sistem integrat a competenţelormatematice, ştiinţifice şi tehnologice, dublate de dezvoltarea de competenţe de învăţare care presupun:

a învăţa să înveţi (learn to learn); a învăţa să faci (learn to do).

Competenţedigitale

Identificarea, selectarea, prelucrarea şi prezentarea conţinuturilorreprezintă secvenţe care pot fi optimizate prin implicarea tehnologieiinformaţiei şi comunicării: PPT, baze de date, internet, fişiere media, e-mail, forum, platforme educaţionale etc.

Competenţemetacognitive (aînvăţa să înveţi)

Acordăm atenţie acestui domeniu cheie prin activităţile de învăţarepropuse în prima temă a cursului, activităţi care au la bază abordareasistematizată a cunoaşterii şi înţelegerii ştiinţifice.

Competenţeinterpersonale,interculturale,

sociale şi civice

Bazate pe comunicarea asertivă şi pe asumarea de roluri şi responsabilităţi în echipă, activităţile de învăţare favorizează dezvoltarea atitudinilor pozitive: respectarea opiniei în relaţia de comunicare, recunoaşterea muncii coechipierului, oferirea de sprijin în rezolvarea de sarcini, toleranţă,asumarea reuşitelor/nereuşitelor. Identificarea legăturilor dintre tema studiata si zonă, impactul temei asupra colectivității, găsirea unor oportunități de îmbunătăţire a vieţii colectivităţii legate de tema studiată

Competenţeantreprenoriale

Asumarea de roluri şi sarcini în echipă, implicând diferite metode activparticipative reprezintă premise ale dezvoltării unei personalităţi independente, critice şi autocritice, responsabile şi adaptabile la nou.

Sensibilizare şiexprimareculturală

Variabilitatea conţinuturilor este factorul de implicare a specificuluicultural al grupului de educabili cărora li se adresează cursul.

COMPETENŢE GENERALE:

Înţelegerea legăturii dintre matematică, viaţă şi alte domenii ale ştiinţei (discipline).

Prelucrarea informaţiilor şi conceptelor ştiinţifice utilizând metode specifice matematice.

Rezolvarea de probleme şi situaţii problemă pe baza raţionamentelor inductive şi deductive.

Comunicarea orală şi scrisă utilizând limbajul specific în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor interdisciplinare şi în raportarea rezultatelor.

Utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor în culegerea de date, în prelucrarea şi comunicarea lor.

Formarea capacităţii de a reflecta asupra lumii înconjurătoare pe baza relaţionării cunoştinţelor interdisciplinare din aria curriculară ,,Matematică şi ştiinţe”.

Dezvoltarea personalităţii prin formarea gândirii interdisciplinare şi gestiunea propriei învăţări.

VALORI ȘI ATITUDINI

1. Stimularea curiozităţii, imaginaţiei, încrederii în forţele proprii, formarea gustului pentru studiul

şi aplicarea matematicii, dezvoltarea dragostei pentru natură şi pentru protejarea ei.

2. Formarea deprinderii de a rezolva situaţii problemă ce îl va ajuta să se adapteze la cerinţele

societăţii viitoare.

3. Formarea unui climat emoţional, care îi permite să-şi manifeste liber impresiile. 4. Înţelegerea şi acceptarea elementară a valorilor morale, naţionale, estetice, religioase, sociale.

5. Formarea interesului de a-şi extinde în mod continuu cunoştinţele şi a-şi dezvolta capacităţile şi

deprinderile pe tot parcursul vieţii.

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

Conţinuturi: Apariția numerelor Numerele fac parte din viața noastră Măsurători în natură Poluarea mediului Universul-o carte pentru toți Factorii de clima măsurători si comparații Exerciții si probleme cu răspunsuri inedite Lumea plantelor– experimente şi măsurători Circuitul apei în natură Diferite raporturi cantitative în cele patru anotimpuri

COMPETENŢE SPECIFICE CONŢINUTURI ASOCIATE

1.1. Conştientizarea faptului că matematica este o component cultural indispensabilă omului1.2. Utilizarea unui limbaj specific activităţilor desfăşurate cu încurajarea exprimăriipropriilor opinii;2.1. Formarea şi exersarea capacităţilor de explorare- investigare a mediului înconjurător în sistem integrat prin dezvoltarea competenţelor matematice, ştiinţifice şitehnologice;2.2. Sesizarea diversităţii contextelor în care pot fi folosite matematica şi raţionamentelematematice3.1. Aplicarea unor soluții neaşteptate în rezolvarea unor situații ivite in mediul natural4.1. Formarea şi dezvoltarea de utilizare a conceptelor matematice în ştiinţele naturii4.2. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de comunicare şi folosind o terminologie ştiinţifică adecvată5.1. Să descrie în cuvinte proprii aspectele cantitative din mediul, în cele patru anotimpuri pe baza observării unor fenomene și procese din natură

Apariția numerelor

Numerele fac parte din viața noastră

Măsurători in natura

Universul-o carte pentru toțiFactorii de clima măsurători si comparații

Exerciții si probleme cu răspunsuri inedite

Lumea plantelor – experimente şi măsurători

Circuitul apei in natura

Diferite raporturi cantitative in cele patru anotimpuri

EVALUARE

1. Metode tradiţionale:

a. Probe scrise ( evaluare formativă, sumativă) b. Probe practice - experimente, măsurători

2. Metode alternative:

Observarea sistematică a participării elevilor la activităţi; Investigaţia Știu. Vreau să știu. Am învățat Diagrama Venn Explozia stelară Brainstorming Portofoliul

3. Modalităţi de evaluare:

Colaje, compoziţii plasticeFişe de autoevaluareObservarea sistematică a activităţii şi produselor elevilorPanouri informativeExpoziţie cu lucrǎrile elevilor;C.D. cu imagini din timpul desfǎşurǎrii activitǎţilor;Mediatizarea proiectului şi a activitǎţilor,Proiectǎri PowerPointConcursuri pe temă datăAnaliza portofoliilorProbe practiceChestionare oralăFişe de muncă independentă

SUGESTII METODOLOGICE

Acest curs opţional îi implică în aceeaşi măsură atât pe profesor, cât şi pe elevi realizându-se astfel un parteneriat în învăţare.

Activităţile opţionalului vor fi organizate ţinând seama de particularităţile de vârstă ale elevilor şi vor stimula afirmarea individualităţii lor.

educaţia este centrată pe copil şi nu pe materie, aceasta urmând să îndeplinească sursa de atingere a obiectivelor; şcoala să asigure şanse egale fiecărui copil normal dezvoltat;să promoveze un învăţământ diferenţiat şi de instruire în ritm propriu prin folosirea diferenţială a timpului; alternanţa adecvată celor trei forme de organizare a activităţilor de instruire şi educaţie în clasă

(globală, pe grupe, individuală) să permită ca instruirea să se producă prin activitatea propriu-zisă

a celui care învaţă. Deoarece, numai în acest caz, elevul devine subiectul propriei dezvoltări, a

propriei formări ca personalitate;

utilizarea metodelor active şi celor adecvate disciplinei.

BIBLIOGRAFIE:

Metode interactive de grup – Ghid metodic, Ed. Arves, București, 2002 Proiecte tematice orientative, Ed. Tehno-Art, Oradea, 2006 1000 de întrebări si răspunsuri, EDP, București, 1981 Din ale naturii, Ed. Ion Creanga, București, 1982 Aurelia Şeulean, Mărioara Minculescu, Elena Oltean – Cunoaşterea mediului, ciclul primar,

Editura Aramis Nicu Ploscariu, Curiozităţi din lumea naturii, Editura Aramis, Bucureşti, 1999 Aglaia Ionel - Ştiinţe (Cartea învăţătorului), Editura ALL, Bucureşti 1995 M.E.C.T.S. Ghid metodologic de aplicare a programei şcolare de ştiinţe ale naturii (clasele

III-IV), Editura Aramis Print, Bucureşti, 2001

2. Detalierea conţinuturilor unei ore de curs din cadrul CDŞ - ului

Explorări matematice în lumea înconjurătoare - descriere

TEMA SCURTĂ DESCRIERE

Apariția numerelor Numerele sunt prezente in viața noastră zi de zi, fie ca învățăm, muncim sau pur și simplu mergem pe strada.Cu 4.000 de ani în urma, babilonienii își bazau numărătoarea pe zeci, pană la numărul 60.Un rezultat al acestui fapt este ca în present avem un sistem temporal cu 60 de secunde într-un minut și 60 de minute într-o oră.

Măsurători in naturaPoluarea mediului

Exerciții de măsurare a temperaturii aerului,a apei,a nivelului stratului de zăpada,adistantei la care s-a produs fulgerul.Observarea poluării solului a apei ,fonice,a aerului si discutarea unor soluții pentru prevenirea deteriorării mediului.

Universul-o carte pentru toțiFactorii de clima măsurători și comparații

La acesta tema li se prezintă elevilor informații despe univers si exprimarea lor matematica .Elevii vor afla despre lună că este de 14 ori mai mica decât Pământul,iar soarele de 1.300.000 de ori mai mare decât Pământul, ca sistemul nostru solar are 9 planete,timpul necesar unei mișcări de rotație a Pământului în jurul axei sale este de 24 de ore și alte informații de interes pentru elevi La aceasta tema li se vor prezenta elevilor măsurători ale valorilor factorilor de mediu (vânt,precipitații și temperatură pe parcursul unei perioade mai lungi),elevii putând stabili minime și maxime ale diferiților factori de mediu și data înregistrării acestora.Elevii pot întocmi grafice și diagrame pe baza acestor înregistrări.

Exerciții și probleme cu răspunsuri inedite Se vor face exerciții și probleme din categoria Problemelor nonstandard (recreative, rebusistice,de perspicacitate) probleme - joc

Lumea plantelor – experimente şimăsurători

Se vor face experimente pentru a constata ca rădăcina plantelor se orientează întotdeauna spre pământ, de ce plantele crescute la umbra se alungesc,ce importanta are respirația in viața unei plante si factorii externi asupra apei din sol

Circuitul apei in natura Prin aceasta activitate elevii vor fi capabili să observe în cadrul unor experienţe simple trecerea apei dintr-o stare de agregare în alta; sa utilizeze in contexte proprii, in mod conștient termenii evaporare ,condensare, înghețare, topire. Se vor folosi cunoștințeleanterioare ale elevilor pentru a identifica, îndiferite ilustraţii, fenomene ale naturii legate

de stările de agregare a apei: ninsoare, ploaie,chiciură, polei, promoroacă

Diferite raporturi cantitative in cele patruanotimpuri

Folosind imagini din natura se vor formula enunțuri comparative intre doua anotimpuri ca:iarna ning mai mult decat primăvara, toamna ploua mai mult decât vara.Vara temperaturile sunt mai ridicate decât in celelalte anotimpuri,iarna sunt mai scăzute decât in celelalte anotimpuri.

3. O activitate de predare – învăţare în cadrul orei de curs pentru care s-au detaliat conţinuturile

PROIECT DIDACTIC

CLASA : a IV - aARIA CURRICULARĂ : INTERDISCIPLINARA DISCIPLINA :PRIETENII NATURII– PRIETENI CU MINE UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : EXPLOATAREA EXCESIVĂ A NATURIISUBIECTUL LECŢIEI : OCROTIREA NATURIITIPUL LECŢIEI : PREDARE – ÎNVĂŢARE - EVALUAREOBICTIV CADRU: DEZVOLTARE CAPACITATII DE CONSTIENTIZARE A ROLULUI NATURII IN VIATA OMULUI ,PRECUM SI A ROLULUI OMULUI IN NATURAOBIECTIVE DE REFERINŢĂ :

3.1. să sesizeze importanţa mediului natural în viaţa omului şi să înţeleagă necesitatea protejării ;

3.2. să identifice acţiunile negative ale omului asupra naturii, efectele acestora şi să stabilească prin judecăţi simple ce trebuie întreprins pentru a o proteja ;

4.1.să identifice și să observe aspecte ale exploatarii excesive a naturii;4.3.să manifeste interes pentru ocrotirea plantelor, animalelor și a mediilor lor de viață.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE :A. COGNITIVE :

OC1 – să indice rolul mediului natural în viaţa omului ;OC2 – să identifice principalele surse de poluare a solului, apei, aerului ; OC3 – să precizeze efectele poluării asupra vieţuitoarelor ;OC4 – să distingă normele de protecţie a naturii.

B. AFECTIVE :OA1 – să manifeste curiozitate, interes şi cooperare în rezolvarea sarcinilor ;OA2 – să exprime părerile pro/ contra în vederea soluţionării cazurilor propuse.

C. MOTRICE :OM1 – să-şi coordoneze mişcările în scopul mânuirii adecvate a materialelor.OM2 – să ilustreze acţiuni pozitive / negative ale omului asupra mediului

înconjurător.

STRATEGIA DIDACTICĂ : INDUCTIV – INVESTIGATIVĂ ŞI DE DESCOPERIRE

1. Resurse procedurale : conversaţia (euristică), explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, învăţarea prin descoperire, problematizarea, BRAINSTORMING, MOZAIC, CIORCHINELE, TURUL GALERIEI.

2. Resurse materiale : planşă didactică, imagini şi materiale pe suport electronic,fişe de lucru (necesare învăţării prin descoperire), fişe de evaluare, coli albe, creioane colorate, videoproiector, diplome.

3. Forme de organizare : frontală, pe grupe

BIBLIOGRAFIE :CĂTRUNĂ, LILIANA; CĂTRUNĂ GHEORGHE – MANDIZU –SĂ OCROTIM

MEDIUL ÎNCONJURĂTOR (colecţia UNIVERSUL PE ÎNŢELESUL COPIILOR)CUCIINIC, CONSTANŢA – NATURA – PRIETENA MEA (Discipline opţionale)

EDITURA ARAMIS*METODICA PREDĂRII CUNOŞTINŢELOR DESPRE NATURĂ

LA CLASELE I – IV, ED. DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, Bucureşti 1988

DESFĂȘURAREA PROCESULUI INSTRUCTIV- EDUCATIV

SECVENŢELELECŢIEI OB. CONŢINUT INFORMAŢIONAL

ACTIVITATEA ACTIVITATEA ÎNVĂŢĂTOAREI ELEVILOR

STRATEGIADIDACTICĂ

RESURSE FORME DE ORG.

EVALUARE

Momentorganizatoric

▪ Asigur condiţii prielnice desfăşurării lecţiei în mod eficient. Pregătesc materialul didactic. Cer elevilor să-şi pregătească instrumente de scris, creioane colorate, lipici. Formez grupele de elevi (patru grupe) după anumite culori (cafeniu, albastru, alb, verde).

Elevii pregătesc materia-lele indicate. Formează grupe potrivit culorilor.

conversaţiacoli colorate

frontala

Captarea atenţiei

▪ Solicit elevii să observe cu atenţie imaginile derulate la videoproiector. Imaginile prezentate vor face o incursiune printre temele dezbătute în ultima unitate de învăţare – IMPORTANŢA MEDIULUI NATURAL ÎN VIAŢA OAMENILOR.

Urmăresc imagini repre-zentând plante medicinale, albine (produse ale stupu-lui), produse animaliere etc.

conversaţia

demonstraţia

explicaţia

suport electronic

frontala

observare sistematică

Reactualizarea cunoştinţelor

însuşite anterior

▪ Pe baza imaginilor prezentate şi a titlului care le însoţeşte, realizez cu elevii o scurtă conversaţie referitoare la mediul înconjurător. brainstor-ming chestionare

orală

OC1

OA2

OC2

- Ce reprezintă mediul încon-jurător ?

- De ce mediul natural este important în viaţa oamenilor ? Ce îi oferă acestuia ? - Care este datoria noastră, a oamenilor, faţă de mediul înconjurător ?-De cine trebuie ocrotită natura ? ▪ Realizez împreună cu elevii un ciorchine având ca element central – POLUAREA MEDIULUI. Conduc elevii în a identifica sursele de poluare – poluarea solului, aerului, otrăvirea apelor şi distrugerea pădurilor.

- Pământ, apă, aer, plante, animale.

▪ Elevii notează pe tablă ideile (răspunsurile) pe care le au legate de întrebare. - Să îl ocrotim .

Elevii urmăresc formarea ciorchinelui legat de cau-zele poluării.

problematizarea

CIORCHI-NELE

frontala

observare sistematică

Anunţarea temei şi a obiectivelor

- Astăzi, la natura – prietena mea, vom afla de ce este important să ocrotim natura. Vom identifica acele acţiuni ale omului care îmbolnăvesc mediul şi cine are de suferit din această cauză precum şi normele ce trebuie respectate pentru a preveni distrugerea naturii.

Elevii ascultă obiectivele lecţiei.

Explicaţiaobservare sistematică

Dirijarea învăţării OC2

OC3

OA1

OA2

▪ Atrag atenţia elevilor asupra faptului că în această oră vor descoperi singuri informaţii despre poluare, ocrotirea naturii iar succesul depinde de atenta informare precum şi colaborarea în cadrul ,,grupei de experţi”. Grupele sunt formate potrivit celor patru elemente ale poluării (sol, apă, aer, păduri). Dau explicaţii elevilor privind sarcinile de pe fişă – identificarea cauzelor şi efectele poluării, trec pe la fiecare grupă, îi observ cum citesc şi selecteză informa-ţiile, aduc explicaţii suplimentare acolo unde sunt

Citesc fişele despre polua-re, observă imaginile, se consultă şi completează fi-şele cu acele informaţii pe care le consideră impor-tante (esenţiale).

MOZAIC

învăţarea prin descoperire

pe grupconversaţia

explicaţiaproblemati-zareamateriale informativefişe de lucru

conversaţia

explicaţia

demonstra-ţia

temă de lucru în clasă

observare sistematică

evaluare orală

aprecieri

OM1

solicitată.

▪ Solicit prezentarea, pe scurt, a informaţiilor desprinse de fiecare grupă. Fiecare prezentare este însoţită de imagini reprezentând cauze şi efecte ale poluării. Apreciez verbal rezolvarea sarcinilor.

▪ Elevii îşi prezintă modul în care au rezolvat sarcinile cuprinse în fişă. Formulează întrebări sau aduc explicaţii celorlalte grupe.

fişe de lucru

suport electronic

verbale

Obţinerea performan-telor

OC4

OA1

OA2

OM1

OM2

▪ Regrupez elevii astfel încât în fiecare grupă să existe câte un elev care a studiat despre poluarea solului, despre poluarea apei, a aerului şi distrugerea pădurilor. Sarcina noilor grupe este de a descoperi cât mai multe activităţi pe care le poate desfăşura omul în vederea ocrotirii naturii şi ilustrarea unor acţiuni pozitive / negative în cadrul realizării unor afişe. Apreciez şi notez cu calificative rezultatele elevilor.

Se consultă în cadrul gru-pei, identifică norme de protecţie a mediului în legătură cu ceea ce au citit şi nu numai.

Se citesc normele de protecţie a mediului desprinse de fiecare grupă şi se prezintă afişele realizate.

MOZAICînvăţarea prin descoperireconversaţiaexplicaţia problema-tizarea exerciţiulTURUL GALERIEIcoli albeculoripancarde pe grupe

evaluare scrisă

evaluare reciprocă

Asigurarea feed-back-ului

OC4

- Care este titlul lecţiei ? - Să ne reamintim principalele aspecte dezbătute în lecţia de astăzi !

▪ Prezint elevilor o schemă ce sintetizează răspunsurile acestora referitoare la principalele norme de protecţie a mediului (depo-zitarea deşeurilor în locuri

- Ocrotirea naturii - Importanţa mediului în viaţa oamenilor, cauzele şi efectele poluării, norme de protecţie a mediului.

Conversaţiafrontala

conversaţiademonstra-ţiaexplicaţia

suport electronicfişe

chestionareorală

evaluare orală

observare sistematică

amenajate special, înfiinţarea unor parcuri şi rezervaţii naturale; acţiuni de ecologizare şi împădurire etc.) şi imagini sugestive.

Elevii urmăresc schema prezentată cu videoproiectorul (citesc de pe fişele individuale). Îşi exprimă propriile pă-reri legate de tema lecţiei.

individuala

Evaluarea activităţii

▪ Voi face aprecieri globale şi individuale asupra modului în care elevii s-au comportat în lecţie. Numesc şi notez elevii cu califi-cative. Atenţionez pe cei care nu au fost suficient de responsabili de sarcinile primite în grupe. Înmânez tuturor elevilor diplome de APĂRĂTORI AI MEDIULUI.

Ascultă aprecierile făcute, le susţin sau le completea-ză. Primesc diplome.

conversaţia

Diplome

frontala

aprecieri verbale colective / individuale

Asigurarea retenţiei şi a transferului

▪ Cer elevilor ca pentru ora viitoare, să se gândească la acele activităţi pe care le pot desfăşura copiii în vederea protejării mediului. ▪ Se prezintă imagini cu un mediu înconjurător curat şi frumos.

Elevii vin cu propuneri pentru sarcina dată.

conversaţiasuport electronic

frontala

observare sistematică

4, Un eseu/argument pe tema Curriculum la decizia şcolii - factor de motivaţie pentru o învăţare de calitate, reprezentând o sinteză a reflecţiilor personale ca urmare a acestei experienţe de formare şi a experienţei didactice

Curriculum la decizia şcolii - factor de motivaţiepentru o învăţare de calitate

Prezenţa curriculum-ului la decizia şcolii în planurile cadru de învăţământ constituie o oportunitate. Pentru şcoală, ca instituţie de cultura, opţionalele reprezintă posibilitatea conturării identităţii proprii în raport cu alte şcoli. In plus, prin oferta pe care o face, şcoala contribuie la punerea în aplicare a reformei curriculare însăşi. Pentru elevi, opţionalele reprezintă posibilitatea ca ei să aleaga disciplinele ce le vor studia în funcţie de interesele şi aptitudinile lor sau de domeniul în care doresc să-şi dezvolte deprinderi şi capacităţi si doresc să-şi contureze propriul sistem de atitudini şi valori, caz in care ei vor fi motivaţi să înveţe, să participe activ  la propria lor formare. Un criteriu în alegerea şcolii pe care o vor urma copiii lor poate fi pentru părinţi şi oferta curriculară pe care o prezintă şcoala. Opţionalele pot fi puncte tari în oferta curriculară a şcolii. Gândind opţionalele în concordanţă cu nevoile elevului, cadrul didactic este permanent în contact cu aceştia, relaţia elev-profesor devenind foarte solidă. Profesorul îşi adaptează demersul didactic în concordanţă cu feed-back-ul primit din partea elevilor. In plus, cadrul didactic se va informa continuu pentru a gasi cele mai optime conţinuturi şi metode pentru a-şi atinge obiectivele propuse. Alegerea şi construirea unui opţional deschide noi perspective creativităţii la nivelul practicii şcolare profesorilor, ei orientându -şi proiectarea pornind de la obiective clar definite, pe care, le vor urmări în timp, sprijinindu-se pe vehicularea unor conţinuturi accesibile elevilor, prin aplicarea unor strategii didactice centrate pe nevoile, interesele, deprinderile şi abilităţile acestora. La nivel de arie curriculară opţionalul interdisciplinar captează cu siguranţă atenţia elevilor. Interdisciplinaritatea se impune ca o exigenţă a lumii contemporane supusă schimbărilor, acumulărilor cognitive în diferite domenii ale cunoaşterii. În perioada contemporană se încearcă prin reforma conţinuturilor învăţământului românesc să se creeze cadrul unor transformări la nivelul curriculumului, distingându-se şi perspectiva  interdisciplinară. Interdisciplinaritatea se referă şi la transferul metodelor dintr-o disciplină într-alta, transfer cu grade diferite de implicare, finalizare.

În sens restrâns curriculum se referă la conținutul învățământului. În sens larg, curriculum este un concept integrator, abordat într - o viziune globală și valorifică interdependențele dintre : obiective, conținuturi, metode de predare- învățare, strategii de evaluare.Termenul de curriculum are astăzi o foarte mare răspândire, el fiind purtătorul unei concepţii noi despre selecţionarea şi organizarea învăţării într-o anumită clasă, pentru un anumit număr de discipline sau pentru un anumit model. În sens restrâns funcţia curriculumului este cea a „specificării conţinuturilor”. Fiecare şcoală elaborează în acest scop un proiect curricular al şcolii, în care stabileşte şi filiera profilurilor şi specializările pe care doreşte să le ofere sau să le dezvolte. Acest proiect se menţine în limitele referenţialităţii şi orientărilor de principiu ale

şcolii, stabilite în proiectul de dezvoltare instituţională. Cursurile opţionale deschid noi perspective creativităţii la nivelul practicii şcolare învăţătorilor, profesorilor devenind astfel „un conceptor al curriculum-ului”, el orientându-şi proiectarea pornind de la obiective clar definite pe care le va urmări pe toată durata desfăşurării opţionalului, sprijinindu-se pe vehicularea unor conţinuturi accsesibile elevului, conţinuturi construite de către elev prin aplicarea unor strategii didactice centrate pe nevoile, interesele, deprinderile şi abilităţile aşteptate, ceea ce duce la o învăţare de calitate.

Adaptarea curricumului pentru o învățare de calitate: trebuie privită în perspectiva abordării holistice și a curriculumului integrat este mai eficientă în cadrul unei școli dinamice, deschise la schimbare; pornește de la strategiile școlii și se regăsește în oferta sa educațională; se bazează pe inovație și creativitate.

Succesul demersurilor centrate pe adaptarea curriculelor la context depinde într-o mare măsură de modul în care cei ce elaborează strategia școlii în acest domeniu reușesc:

să identifice nevoile, problemele, prioritățile din domeniul adaptărilor curriculare; să comunice cu comunitatea școlară și locală; să valorifice specificul școlii și al comunității locale.

Construirea unor grupuri de lucru si a unor echipe mixte,care sa isi asume sarcini legate de adaptarea curriculelor scolii la realitate,poate reprezenta o solutie eficienta ce asigura colaborarea dintre profesori si elevi.Elevii invata mai bine atunci cand sunt direct implicati in rezolvarea unor probleme care au sens pentru ei si pentru cei din jurul lor,decat sa invete despre oameni si problematica lor,e mai bine ca elevii sa invete de la ei si cu ei.Creste motivatia pentru invatare deoarece elevii aplica ceea ce au invatat in situatii reale de viata,in cadrul unor activitati care au responsabilitati diverse.

Profesorii inteleg cel mai bine posibilitatile si interesele de invatare ale propriilor elevi,astfel ca ei pot lua cele mai bune decizii cu privire la cel mai potrivit curriculum pentru elevii din scolile in care predau. Luarea deciziilor privind un curriculum ,reprezinta un proces continuu si dinamic,astfel ca luarea deciziilor la nivelul scolii permite perfectionarea progresiva a curriculei in functie de conditiile nou create.

Un curriculum la decizia scolii favorizeaza participarea democratica a profesorilor,elevilor si a comunitatii la luarea deciziilor scolare, ceea ce sporeste gradul de implicare al tuturor si determina o crestere calitativa a educatiei scolare.Comunitatea locala si scoala formaza o entitate unica, astfel incat un curriculum elaborat in scoala reflecta contextul unic in care functioneaza scoala respectiva, iar aceasta va conduce la o diversificare a ofertei de educatie de la o scoala la alta.

Curriculum-ul la decizia școlii (CDS) reprezintă un curriculum conceput, implementat și evaluat în cadrul unei unități de învățământ, de către un grup de cadre didactice. Realizarea în școli a curriculum-ului la decizia școlii a fost implementată, datorită faptului că: profesorii cunosc cel mai bine posibilitățile și interesele propriilor elevi și pot stabili cel mai bun curriculum la nivelul școlii; în concordanță cu parametrii concreți ai cadrului educațional ai fiecărei școli, deciziile luate pentru realizarea unui curriculum reprezintă un proces continuu, dinamic, de perfecționare permanentă a curriculei; curriculum-ul la decizia școlii favorizează și amplifică participarea democratică a profesorilor, a elevilor și a comunității locale la luarea deciziilor privitoare la conținutul educației școlare, determinându-i creșterea calitativă; ca

participante la luarea deciziilor referitoare la curriculum-ul la decizia școlii, administrațiile locale sunt mai mult implicate în analiza și soluționarea problemelor școlii; reflectă contextul unic în care funcționează fiecare școală și implică prin unicitatea entității școală-comunitatea locală, diversificarea ofertei educaționale a școlilor.

Direcțiile de dezvoltare ale curriculum-ului la decizia școlii sunt: aprofundarea, extinderea și opționalele.

Atributele unui curriculum la decizia școlii motivant pentru elevi, sunt: variat ca metodologie de implementare cu accent pe nevoia de a folosi metode de învățare

activă și experiențială; motivant, oferind în permanență feedback pozitiv; relevant pentru nevoile fiecărui elev, pe care să-i angajeze în mod activ în propriile

alegeri privind învățarea.Din această perspectivă, abilitările pe curriculum la decizia școlii se pot face în

următoarele moduri: monodisciplinar, multidisciplinar, interdisciplinar și transdisciplinar, în concordanță cu specificul local și cu interesele de dezvoltare durabilă locală a comunității.

Activitățile colaborative în clasa digitalizată, constituie prin utilizarea tehnologiei informațiilor și a comunicațiilor metodele și mijloacele moderne de eficientizare a procesului didactic. Instrumentele digitale permit comunicarea și colaborarea la distanță, realizarea de resurse materiale calitative, atractive, interactive, prin care este facilitată: învățarea colaborativ - – aplicativă, accesul la bibliotecile online pentru documentare și informare, prezentarea unor aparate și a unor experimente, modelarea unor fenomene, simulări experimentale, realizarea de documente colaborative online, prezentarea și prelucrarea media a unor informații, a unor date și a rezultatelor obținute, oferind generațiilor viitorului formarea activă, pentru o dezvoltare durabilă.

5.Un test de evaluare cu barem de corectare si notare pentru o unitate de învăţare din programa propusă.

FIȘĂ DE EVALUARE

1. Completati patratele libere cu numerele corespunzatoare astfel incat sa realizati ,, Patratele magice” cu suma 80.

20 30

10 30

40 10

30 20

2. Completati patratele libere cu numere de la 1 la 4 , astfel ca suma sa fie 10 pe fiecare rand si coloana.

3 2 1 1 31 3

3 2

44 1 2

4 12 1

DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ

NR. ITEM

O.OFOARTE BINE BINE SUFICIENT

1. 1.3.1.Efectuează corect cele trei patrate magice

Efectuează corect doua patrae magice

Efectueaza corect un patrat magic

2. 2.2.1.Rezolva cele doua patrate magice

Rezolva doar un patrat magic

Rezolva doar cateva din coloane si randuri corect