Universitatea Al. I. Cuza IaiFacultatea de Psihologie i tiine ale Educaiei

PORTOFOLIU CONSILIERE PSIHOLOGICA

CUPRINS

Pag.

Rezolvarea exercitiilor din cadrul cursului Consiliere ID Ovidiu Gavrilovici.pdf (exercitiile 1,2,4,5 pag. 8 -10) .. 2

Rezolvarea exercitiului 1, pag. 139 din cartea Multumesc ca ma asculti, Michael P. Nichols ..4

Rezolvarea exercitiilor 1,2,3 de la pag.64-65 din cartea Multumesc ca ma asculti, Michael P. Nichols ..... 6

Rezolvarea temei din slide 5 - curs introductiv Consiliere psihologica, prof. Ovidiu Gavrilovici 6

Aplicarea scalei RE si interpretarea rezultatului 8

Construirea genogramei .. 10

Rapoarte exercitii seminar exersarea deprinderilor D1 D8 . 12

Jurnal de reflectii 20

Rezolvarea exercitiilor din cadrul cursului Consiliere ID Ovidiu Gavrilovici.pdf

EXERCIIUL 1: ESEU De ce vine cineva la consiliere?. Realizai un eseu de maximum dou pagini n care s descriei propria teorie despre actul de a apela la consilier al cuiva. La final v invit s v ntrebai pe voi niv: dar tu, de ce, n ce condiii, ai veni la consiliere?

Din ce in ce mai multe persoane apeleaza la consiliere, iar in aceste conditii intrebarea care se naste este: de ce fac acest lucru? Raspunsurile pot fi multe, de la probleme, sentimente care ne apasa si care ne fac sa nu ne mai simtim stapani pe propriul destin, pana la orice moment sau situaie din viaa noastr n care suntem cuprini de nemulumire, ngrijorare, team, frustrare, vinovie, neputin i multe alte trairi negative care genereaz blocaje sau greutate n adaptarea la viaa pe care o ducem. Chiar daca aceste trairi apar ocazional sau, din contra, sunt resimite intens i pe o perioad mailung de timp, ele ne pot crea dificulti de adaptare n diverse medii (colar,profesional, familial, etc.) sau blocaje care ne impiedica sa ne ducem viata asa cum ne dorim. In toate aceste cazuri putem face ceva pentru a trece peste aceste stari si situatii dificile acceptand ajutorul unui specialist. In functie de cat de motivat este fiecare, de cat de mult isi doreste cel ce apeleaza la consilier sa schimbe ceva in interiorul sau (pentru ca astfel sa schimbe ceva si in exterior), acel cineva poate dobandi prin consiliere acele abilitati de care are nevoie pentru a trece peste obstacolele care nu-l lasa sa evolueze. Consilierul nu va da sfaturi, nu va judeca, el te va ajuta sa descoperi modalitati de rezolvare a problemelor pe care sa le aplici in functie de resursele proprii. Unii oameni considera ca pot apela si la un prieten cand se afla intr-un impas, dar acesta nu are aceeasi capacitate de a asculta si de cele mai multe ori sfaturile date nu au efectul scontat. Dorinta fiecaruia atunci cand se afla intr-o situatie pe care o considera fara iesire este sa gaseasca pe cineva care sa-l asculte, care sa-l auda, care ca nu-l judece pentru deciziile luate, care nu considera problema lui nesemnificativa; si atunci intervine consilierul. Tot el e cel care poate descoperi impreuna cu tine, cel apasat de probleme, sursa acestora, elementul care a declansat trairea negativa.Astfel, putem spune ca cei ce apeleaza la un consilier sunt cei care simt nevoia de a fi ascultati, de a fi intelesi, de a le fi intelese temerile, trairile, sentimentele.In ceea ce ma priveste, vis--vis de intrebarea de ce vine cineva la consiliere?, as apela la un consilier cu increderea ca m-ar ajuta cu adevarat in problema pe care as intampina-o. N-as ezita intrucat sunt convinsa ca, desi poate mi-as da seama care e cauza sau care ar fi oarecum remediul, mi-ar da o alta viziune asupra modului de abordare a situatiei, a modului de tratare, atat in prezent, cat si in viitor. Mi se pare o necesitate pentru a face fata unor trairi care te impiedica sa-ti duci viata asa cum ti-ai dori, dar si in cazul in care as dori sa-mi imbunatatesc relatiile cu cei din jur (desi nu as vedea neaparat o problema in asta), sa-mi imbunatatesc comportamentul fata de familie, prieteni, colegi, semeni.

EXERCIIUL 2: SITUAII DE CONSILIERE

1. Amintete-i cinci dintre ultimele situatii de tip consiliere pe care le-ai avut. Cel mai util este s te referi la cele mai recente situaii, dintre cele pe care le-ai avut cu persoane relevante pentru tine. Suntem pui adesea n situaia de a ajuta (psihologic) pe cineva, de a fi suport moral cuiva.2. Pe o coala A4 de hrtie aezat orizontal deseneaz urmtorul tabel (poi folosi mai multe pagini dac e necesar):

Situatia de consiliere- descrie cine a fost implicat i care a fost problemaCum am fcut fa- ce s-a ntmplat n cadrulsituatiei;- cum s-a ncheiat?Rezultatele- cum te-ai simit?- cum s-au simit ceilali careau fost implicai?-eti mulumit de rezultate?

1. Prietena apropiata/pierderea mameiLa scurt timp dupa tragicul eveniment (decesul mamei survenit in urma unui cancer mamar) ne-am intalnit si ea mi-a povestit intregul cosmar trait: socul diagnosticarii, lupta cu boala, neputinta in fata unei astfel de situatii, perioada lunga de spitalizare a mamei (care in sine induce o mare trauma).Situatia a fost foarte emotionanta, s-a plans si s-a discutat, si-a revarsat furia pe oameni, institutiile implicate si in general pe destin.Personal am fost ravasita, speriata, iar intreaga situatie mi-a dat serioase teme de gandire: pe moment, in cadrul discutiei cautam sa gasesc cuvintele potrivite care sa imi ajute prietena si sa nu ii agraveze disperarea/depresia pe care o avea; ulterior m-a fortat sa ajung cu gandurile la modalitatea in care as reactiona eu intr-o asfel de situatie...cum as reusi sa depasesc un astfel de eveniment.

2. Colega de birou/discutie despre adulterIntr-o zi, in pauza de masa, M., colega mea de birou, statea cu fruntea sprijita in maini si parea pierduta de ceea ce se petrecea in jurul ei, apoi imi spune printre lacrimi ca va trebui sa divorteze. Sotul ei o insela de cateva luni bune si ea descoperise printr-o cunostinta comuna. Era abatuta si nu stia cum va putea sa-l confrunte, cum sa-l abordeze si parea speriata de modul in care se va desfasura intreaga scena.Am sfatuit-o sa nu ia decizii cand este furioasa, sa analizeze mai multe modalitati de a-si aborda sotul si decizia sa fie luata de amandoi. In asemenea situatii doar cei doi pot decide ce vor urma sa faca.Aceasta experienta mi-a creat un anumit sentiment de usoara teama, m-am gandit ca iubirea, implicarea si respectul intr-o relatie pot sa dispara fara sa iti dai seama.In urma discutiei avute, colega mea mi-a devenit mai apropiata, a divortat si incearca sa treaca peste aceasta trauma.

3. Mama unui copil de 3 ani, coleg de grupa cu fiul meu.Copiii s-au certat si s-au impins usor dupa spusele educatoarei, mama in cauza m-a asteptat sa isi spuna naduful. Exagerarea si subiectivitatea mamelor este cunoscuta lumii intregi, doar ele nu pot accepta acest fapt. Mi-a explicat ca situatia este una de neacceptat, ca ea nu si-a educat copilul sa fie bataus (cam mult spus unui copilas de 3 ani) si ca ar trebui sa fiu mai atenta la ce fel de educatie ofer fiului meu.Discutia s-a incheiat ca intre doi oameni maturi.Mi-am strans toate gandurile agresive si cuvintele deosebite pe care as fi vrut sa le spun doamnei, le-am transformat in ganduri pasnice si am reusit sa ajungem la o discutie intre adulti. Am aflat ca doamna avusese o zi groaznica, iar eu am fost, citez sansa ei de-a se calma.Aceasta experienta m-a obosit foarte mult si m-am gandit ca poate nu e chiar bine ca sunt pasnica...nu se stie cand voi mai fi iar sansa de calmare a doamnei in cauza.

4. Coleg de birou/ nemultumit de propria carieraLa birou, M., colegul nostru, a inceput sa se planga toata ziua de conditii, de salariu, de multe alte aspecte legate de munca noastra. Intr-o buna zi, fiind mai multi in pauza de masa, l-am abordat sa aflam de ce este mereu morocanos si poate sa il consiliem/sa-l indrumam spre un profesionist deoarece situatia era neplacuta atat pentru noi cat si pentru el.Am descoperit o personalitate dificila, cu usoare elemente paranoide (credea ca am format un grup inchis si el a fost inlaturat si lucrat)... toate aceste acuze datorandu-se faptului ca in vara el nu a primit bonificatia de concediu, pe care unii dintre noi o primiseram.Am lamurit problema; aceste bonificatii s-au dat celor care au atins cateva obiective, nu au primit-o toti colegii, am incercat sa ii evidentiem faptul ca este din grup, dar atitudinea lui din ultima perioada ne-a facut sa fim mai rezervati in a comunica cu el. Discutia avuta nu a avut rezultatul asteptat, colegul nostru a decis la vreo doua saptamani dupa discutie sa ceara un transfer intern.Initial am fost furioasa cand am auzit acuzele aduse, incercasem, personal, sa aflu ce-l deranjeaza si nu m-as fi asteptat sa aiba asa reactii; apoi, cand si-a solicitat transferul, am fost cu toti uimiti.

5. Prieten dependent de alcool/acesta nu este constient/nu accepta ca are o problema.

In perioada sarbatorilor m-am intalnit cu un prieten pe care nu-l mai vazusem de multa vreme. Aflasem printre cunoscuti ca ar exagera cu bautura, insa dupa ce m-am intalnit am inteles ca situatia era destul de grava. Fiind o persoana inteligenta si un prieten foarte bun am decis sa vorbesc cu el si sa incerc sa-l ajuta. Acesta din start a negat existenta problemei si m-a sfatuit sa imi vad de treaba mea.Discutia nu s-a incheiat, deoarece voi mai incerca sa gasesc alta cale sa-l ajut.Am fost furioasa deoarece nu am inteles cum s-a ajuns la o asfel de situatie. M-am documentat si am invata ca alcoolismul e o boala care nu tine cont de nimic: de educatie, de statut social sau altele.

3. Completeaz pentru fiecare situatie coloanele respective. Pstreaz foile completate pentru discuii/analiz pentru mai trziu.

4. Pe baza tuturor celor completate, rspunde la urmtoarele ntrebri:a) Esti mulumit de maniera n care ai tratat situaiile? Ai ieit din aceste situaiisimindu-te mai bine, sau mai ru, dect nainte?b) Situaiile de consiliere au ntrit sau au slbit relaia existent?c) Poi recunoate un model constant n stilul tu de a fi n situatiile de consiliere?d) Dac ai putea, i-ai schimba maniera n care tratezi situatiile de consiliere?

Maniera in care am reactionat, m-am comportat in situatiile prezentate ma caracterizeaza. Dupa unele m-am simtit trista, altele m-au infuriat si in altele m-am simtit recunoscatoare pentru ceea ce mi-a oferit viata.Este greu de precizat daca mi-am identificat deja un anumit stil de consiliere, consider ca acest lucru este posibil dupa mai multa experienta.Maniera in care abordez situatii de acest tip ma reprezinta, sunt calma si incerc sa analizez aspectele logic, rational si abia apoi sa pun afectiv . Recunosc ca sunt situatii in care nu poti fi rational, emotiile fiind atat de puternice incat au prioritate.Observaie: completai n tabel ct de detaliat dorii. Unii au un stil discursiv elaborat, plin de detalii, arborescent. Alii sunt foarte sintetici, la obiect, redus la esene. Este ochestiune de stil i de antrenament. n acest exerciiu fii voi niv. De fapt, cu aceast realitate vom avea de a face pe parcursul ntregului demers!

EXERCIIUL 4: Cine sunt eu ca i persoan? Cine sunt eu ca viitor profesionist?

Cine sunt eu ca i persoan?1. Cum mi evaluez istoria personal de dezvoltare pn n acest moment? Care suntpunctele de succes i eecurile? Dezvoltarea personala pana la aceasta etapa cred ca a fost buna. Finalizarea unor studii de lunga durata, profesarea pe o perioada de timp a profesiei alese la acel moment consider ca sunt succese. La categoria esecuri nu as avea ce trece deoarece consider ca nu am avut, au fost fireste usoare ezitari dar nu atat de serioase incat sa le spun esecuri.

2. Cnd mi-am dat seama c sunt adult? Cum am fcut fa acestei contientizri? Am devenit un adult veritabil dupa nasterea baietelului meu. Profesional, dupa primul salariu la primul loc de munca mi-am spus ca sunt pe picioarele mele, insa in plan personal experienta maternitatii m-a facut adult. Nu stii ce e aceea responsabilitate pana nu raspunzi de un alt destin. Consider ca m-am descurcat foarte bine in fata acestei constientizari deoarece am decis sa mai fac un copil.

3. Care sunt primele cinci caliti ale mele? Calitatile mele sunt: perseverenta; rabdarea; disciplina; harnicie(faptul ca imi place munca); atentia.

4. Care sunt principalele cinci arii din viaa mea pe care trebuie s le mbuntesc? Arii de imbunatatit in viata mea:- comunicarea : as dori sa-mi imbunatatesc abilitatile de comunicare in mediul profesional si in familie;- creativitate: mi-ar placea sa fiu mai creativa in relatia cu fiul meu si in relatiile cu cei apropiati;-stilul de parenting: as vrea sa imi imbogatesc/dezvolt modelul parental pe care il am;-automotivarea/stima de sine: mi-ar placea sa am mai multa incredere in capacitatile mele;- competitivitatea.

5. Dac un intervievator m-ar ntreba care este filosofia mea de via, ce i-a rspunde? Trebuie sa ai ceva inteligenta, ca sa te doara ca nu ai destula.ANDRE GIDE

Greseala pe care o face fiecare dintre noi este ca se gandeste prea mult la micile lui infrangeri[...]si prea putin la acest miracol care e viata, la obligatia pe care o avem fata de ea, obligatia de o face mai frumoasa, mai buna... CELLA SERGHI

6. Paharul meu cu ap este pe jumtate plin, sau pe jumtate gol? De ce? Paharul meu este plin pe jumatate cu toate experientele mele de pana acum si pe jumatate cu gol deoarece urmeaza a fi umplut cu ceea ce voi experimenta de acum incolo.

7. n ce dispoziie m aflu cea mai mare parte a timpului? In cea mai mare parte a timpului sunt vesela, optimista si increzatoare.

8. Ce cred despre oameni, n general? In general sunt umanista, iubesc oamenii si cred ca in esenta fiecare om are ceva bun de oferit; situatiile in care oamenii se arata inumani sunt determinate de societate, educatie si accidente.

9. Ce rol atribui religiei, culturii, valorilor etnice, sexului de care aparin? Religia mi-a oferit stabilitate in perioada in care ma simteam nesigura si cautam repere (trecerea de la pubertate la adolescenta).Cultura este componenta activa a fiintei mele, fara cultura nu cred ca ne putem dezvolta.Valorile etnice iti dau identitate sociala si nationala. Sunt contexte in care aceste valori etnice sunt greu de pus in evidenta, insa au un rol important in dezvoltarea unei persoane.Sexul de care apartin mi-a oferit identitate sexuala si nimic mai mult...nu am trait sentimente de discriminare si nu am suferit din aceasta cauza.

10. Cum rspund celor care sunt diferii fa de mine? Ct de deschis sunt fa demulticulturalitate? Ma consider o persoana toleranta si pot accepta diversitatea si multiculturalitatea.

11. Care mi sunt eroii? Elisabeta Rizea (simbol al rezistentei impotriva comunismului) pentru puterea de care a dat dovada.Alti eroi nu am...de fapt consider ca sunt mai multe personalitati care ma inspira, dar nu ii pot numi eroii mei.

12. Cine este cea mai creativ persoan pe care o cunosc? Sotul meu.

13. Ce este maturitatea? Maturitate este o perioada a existentei noastre in care reusim sa ne situam la mijlocul drumului dintre afectiv si rational.

14. Care mi sunt scopurile i obiectivele personale? Obiectivele personale tin de mediul familial. Doresc sa am o familie fericita si sa am parte de un mediu placut acasa.

15. Unde m situez pe un continuum de la cooperare la competiie? Inclin spre cooperare.

16. Cine i ce mi-a influenat viaa?Nu stiu daca as putea spune ca mi-a influentat viata, dar cu siguranta mi-a oferit o alta perspectiva asupra relatiilor dintre oameni, mi-a deschis ochii asupra caracterului oamenilor, asupra diferitelor probleme care pot exista intr-o familie. Si poate mai mult de atat. Cu siguranta mi-a fost prietena buna si inca mai este. E vorba de o colega de facultate care a avut parte de multe incercari in cursul vietii si care a reusit sa ma faca sa vad lumea cu ochii realitatii.

17. Ce ar spune despre mine cel mai bun prieten sau cea mai bun prieten? Cred ca ar spune ca sunt calma, calculata si capabila de intrajutorare.

18. Care este critica cea mai important pe care o au ceilali despre mine?Mi s-a reprosat de multe ori ca sunt usor obsedata de curatenie, inflexibila la regulile...adica pentru mine legea e lege si nu e cale de tocmeala.

19. Care trei adjective m-ar caracteriza cel mai bine? Cele trei adjective care m-ar defini sunt : calma, rabdatoare si perseverenta

20. Sunt deschis la propria nevoie potenial de consiliere? Da, sunt deschisa la o astfel de nevoie, consider ca nu as ezita sa apelez la un specialist daca situatia ar cere-o.

21. Cum mi gsesc echilibrul personal? Echilibrul personal il gasesc intr-o lectura buna , intr-o discutie calda cu cineva drag, langa fiul meu cel mai des.

22. M bazez pe propria-mi intuiie? De ce sau de ce nu? Cum m bazez pe ea? Da, sunt o persoana intuitiva. Deciziile in situatiile mai putin complicate le iau pe baza intuitiei.

23. mi rezerv timp pentru joac? Cum m joc? Am redescoperit placerea de a te juca odata cu baietelul meu. Ma joc...in general jocuri de baieti....masini, trenuri, suruburi si alte indeletniciri masculine

24. Care mi sunt nevoile spirituale? Cum m influeneaz acestea? Ca nevoi spirituale am : mersul la teatru macar de cateva ori pe an, lectura, mersul la munte si chiar mersul la biserica odata de doua ori pe an.

Cine sunt eu ca i (viitor) profesionist?

1. Care sunt motivele mele pentru a deveni consilier? Nu imi doresc sa devin consilier in sensul strict al acestui cuvant, insa deprinderile de consiliere sunt necesare si utile viitoarei mele profesii.

2. Simt c problemele emoionale vor fi luate n obiectiv i vor fi tratate prin formarea mea ca i consilier? Daca discutam despre problemele emotionale ale clientilor potentiali, cu siguranta acestea vor fi importante pentru o buna colaborare. Daca discutam de propriile probleme emotionale atunci nu consider ca formarea mea ca si consilier le-ar rezolva si daca ele mi-ar afecta viata as apela la un specialist.

3. De ce am nevoie s devin consilier? Pentru a deveni consilier as avea nevoie de bune abilitati de comunicare, deprinderi de ascultare si cunoasterea tehnicilor de relaxare utilizate in terapie.

4. Ce m face s cred c voi deveni un bun consilier?Daca as dori sa devin consilier, calmul si rabdarea imi sunt atuurile.

5. Care sunt propriile probleme de contra-transfer? Cum fac fa propriilor probleme cnd acestea transpar?In conditiile in care as practica aceasta meserie de consilier, ceea ce m-ar afecta ar fi problemele legate de copii, de familie. Nu stiu cum as face fata acestora in cazul in care ar aparea; probabil as incerca sa ma detasez facand lucruri care imi dau o stare de relaxare.

6. Ce atept de la clieni?Asteptarile pe care le-as avea de la clienti pot fi descrise/surprinse daca le personalizam/le individualizam. Nu cred ca pot avea aceleasi asteptari de la toti clientii, este posibil ca de la unul sa astept o mai buna verbalizare a situatiei, de la altul un mai bun control al furiei, asa ca depinde. In general vorbind astept sa le inteleg problemele si ei sa imi inteleaga si sa imi utilizeze recomandarile.

7. Ce atept de la profesiune?Daca ar fi sa profesez in acest domeniu, mi-ar placea sa simt satisfactia jobului bine facut, sa simt cu adevarat ca mi-am ajutat clientii.

8. Ce anticipez c voi primi de la colegi?Colegi imi pot oferi/impartasi din experienta lor tehnici/procedee care m-ar ajuta si pe mine in situatii asemanatoare; fara a se incalca codul deontologic si dreptul la confidetialitate a clientului.

9. Care sunt punctele mele forte i care sunt slbiciunile mele profesionale?Flexibilitatea/adaptarea la situatii noi; abordarea rationala a situatiilor critice si perseverenta sunt punctele tari. Slabiciunile sunt comunicarea si creativitatea .

10. Care sunt scopurile i obiectivele mele profesionale?Obiectivul meu este de a finaliza masterul pe care il urmez acum pentru ca apoi sa obtin un loc de munca in domeniul resurselor umane.11. Ce ar spune colegii mei (studeni) despre mine?Colegii m-ar descrie ca pe o persoana placuta, amabila, saritoare/capabila de intrajutorare.

12. Ce ar spune profesorii mei despre mine?Ca sunt o persoana constiincioasa care incearca sa fie prezenta la ore in masura in care imi permite serviciul si care incearca sa fie proactiva la ore.

13. Cu ce tip de clieni a dori s lucrez? De ce?As dori sa lucrez cu angajati ai unor companii de succes, deoarece in astfel de situatii clientii au o buna pregatire profesionale si isi pot descrie/cunoaste mai bine problemele.

14. tiu cnd i ctre cine s refer un caz?Probabil ca da, cu siguranta nu as putea lucra cu un client care a incalcat legea, as refuza cazurile de abuz emotional/sexual, unde abuzatorul se prezinta la consiliere.

15. Cum voi face fa stresului i epuizrii profesionale? Voi incerca sa ma detasez pentru o perioada de timp de provocarile profesionale si voi apela la sport, masaje, lectura (literatura beletristica), etc.

16. Cum voi face fa laudelor i criticilor vis--vis de munca mea? Consider ca sunt o persoana destul de obiectiva si voi incerca sa adun criticele, sa le impart in constructive/ intemeiate si mai putin constructive.

17. Pot s m dedic cu totul clienilor mei? Cum voi reui s le acord ntreaga atenie?Nu consider ca un consilier ar trebui sa se dedice in totalitate clientilor, suntem oameni, ar trebui sa fie implicat si atent la nevoile acestora in perioada de serviciu, dar asta nu presupune dedicare totala.

EXERCIIUL 5: ESEU. Care e relaia dintre intervievare, consiliere ipsihoterapie? Pe parcursul unei pagini descrie care este, dup prerea ta, relaia dintre intervievare, consiliere i psihoterapie. Folosete din bibliografia general Dafinoiu (2000) sau orice carte introductiv n consiliere sau psihoterapie de limba romn.

Consilierea este utilizarea priceputa si principala a relatiilor interpersonale, pentru a facilita autocunoasterea, acceptarea emotionala, maturizarea si dezvoltarea optima a resurselor personale. Scopul general este acela de a furniza ocazia de a lucra in directia unei vieti mai satisfacatoare si pline de resurse. Relatia de consiliere variaza in functie de cerere, dar poate fi centrata pe aspecte ale dezvoltarii, pe formularea si rezolvarea unor probleme specifice, luarea de decizii, controlul starilor de criza, dezvoltarea unui insight personal, pe lucrul asupra trairilor afective sau a conflictelor interne, ori pe imbunatatirea relatiilor cu ceilalti. (Dafinoiu Ion, 2001)

Psihoterapia este un proces interactional constient si planificat ce-si propune sa influenteze tulburarile de comportament si starile de suferinta care, printr-un consens(intre pacienti, terapeut si grupul de referinta), sunt considerate ca necesitand un tratament prin metode psihologice (prin comunicare, cel mai adesea verbala, dar si neverbala), in sensul unui scop bine definit, pe cat posibil elaborat in comun (minimalizarea simptomelor si/sau schimbarea structurala a personalitatii), cu ajutorul unor tehnici ce pot fi invatate in baza unor teorii a comportamentului normal si patologic. (Dafinoiu Ion, 2001)

Consilierea se adreseaza omului sanatos aflat in dificultate si se orienteaza asupra proceselor de dezvoltare si facilitare. Consilierea psihologica are ca scop preventia si remiterea problemelor emotionale, cognitive si de comportament, asista omul in gasirea solutiei la o anumita problema sau in controlul unei stari de criza si se desfasoara numai intr-un cabinet psihologic.Pe de alta parte, psihoterapia este o forma de tratament aplicata de catre psiholog, fie insotit de o medicatie prescrisa de psihiatru, fie doar prin tehnici si metode cu accent pe interventie si reconstructie.Intervievarea este o metoda prin care se formeaza o baza de date si este folosita pentru a obtine parerile oamenilor intr-o serie de contexte, inclusiv in cercetarea psihoterapiei. De fapt, se poate sugera faptul ca fara cercetare psihoterapeutica, intervievarea poate deveni un mod obisnuit de a culege date si informatii.Intervievarea calitativa, adica toate tipurile de interviuri calitative (centrat pe problema, narativ, biografic), reprezinta directia cea mai buna de investigare a socialului, argumentul principal fiind ca interviurile calitative ne aseaza in universul factual, afectiv si cognitiv al individului prin intermediul relatarilor facute chiar de acesta. Oricare din rezultatele unei intervievari de tip calitativ, in orice caz, va reprezenta punctul de vedere al celui intervievat permitand astfel o mai buna intelegere a clientului si a problemei sale. Tot o definitie a intervievarii calitative spune ca ea ii asculta pe oameni asa cum ei isi descriu felul in care inteleg lumea, universul in care traiesc si actioneaza.In concluzie, cele trei tipuri de consiliere se completeaza, astfel ca in timp ce psihoterapia se concentreaza pe suferinta interioara (tristete, anxietate, durere, frica, compulsii, atacuri de panica etc), consilierea se axeaza pe dezvoltarea unor abilitati practice sau personale. Insa descoperirea acestora nu poate fi facuta fara ajutorul intervievarii, procedeu in cadrul caruia se descopera ariile pe care trebuie insistat. Rezolvarea exercitiului 1, pag. 139 din cartea Multumesc ca ma asculti, Michael P. Nichols1. Roaga o persoana in care ai incredere sa te ajute sa iti verifici calitatile de ascultator. Pe parcursul unui exercitiu de conversatie, fa un rezumat a ceea ce a spus acea persoana, dupa ce aceasta a terminat ce avea de spus. Facand acest sumar, vei deveni constient de cat de bine ai auzit ceea ce a incercat celalalt sa iti comunice. Nu este important sa repeti spusele celuilalt, ci sa pui in cuvinte ceea ce crezi ca a vrut celalalt sa spuna.In cazul in care nu reusesti sa prinzi intelesul mesajului interlocutorului, incearca sa iti dai seama ce ti-a stat in cale. Lipsa de concentrare, formularea propriului raspuns, vreo idee preconceputa? Erai plictisit? Te gandeai la altceva? Ai fost interesat de un anumit detaliu si nu ai mai reusit sa te concentrezi pe mesajul de ansamblu trimis de vorbitor? Acestea sunt obiceiurile pe care trebuie sa le depasesti ca sa devii un bun ascultator.

Discutia s-a ivit la o intalnire cu mai multi prieteni, l-am rugat pe sotul meu sa urmareasca discutia mea cu un amic si l-a final sa imi completeze eventualele omisiuni.Amicul nostru, inginer de profesie imi povestea despre un studiu recent intalnit, in care se sustinea ca stilul de alimentatie vegan/ vegetarian duce la foamete in anumite zone din lume. El nu intelegea cum cei care au realizat acest studiu pot sustine o astfel de aberatie si era convins ca planeta se poate salva sau ca viitorul omenirii sta in abordarea la nivel mondial a unei alimentatii vegane, cel putin vegetariene,Cum opinia mea despre acest subiect nu se potrivea cu cea a amicului, fireste ca s-a iscat si polemica intre noi. Dupa un timp de dezbatere si argumentari , in incercarea de a-l lamuri ca studiul chiar putea fi valid si ca sunt zone de pe planeta unde un anumit produs este esential (quinoa in Peru) si daca acesta este foarte solicitat, se scumpeste foarte mult si bastinasii nu si-l mai permit, am ajuns la concluzia ca fiecare sa ramana cu opinia personala si sa ne mai documentam.Ulterior mi-am rugat sotul sa imi comunice daca am omis ceva din discutia avuta. Am constatat ca imi scapase din vedere faptul ca totul pornise de la a salva sau a sacrifica animalele. Am constientizat ca fiind prinsa in argumentarea propriei opinii nu ascultasem cu atentie intreg mesajul amicului.

Rezolvarea exercitiilor 1,2,3 de la pag.64-65 din cartea Multumesc ca ma asculti, Michael P. Nichols

1. Exista o persoana careia i-ar placea sa o asculti mai atent? Ce iti sta in cale? Cum vi s-ar schimba relatia daca ai asculta cu mai multa atentie persoana respectiva? Cum ar modifica ascultatul tau felul in care persoana simte fata de tine? Cum capacitatea ta de empatizare ar afecta sentimentul de bine al celeilalte persoane?

Persoana care si-ar dori sa o ascult mai bine ar fi sotul meu. Din cauza programului, a stresului, a copilului si a altor situatii/evenimente care apar in viata noastra, comunicam telegrafic uneori. Nu ne gasim timp sa ne auzim cu adevarat unul pe celalalt. Constientizam la un moment dat ca nu ne-am acordat unul celuilalt atentia cuvenita si uneori apar si situatii penibile, de genul eu spun ceva, el intelege altceva si fireste ca si actiunile noastre in astfel de situatii sunt comice (vorbim impreuna si ne intelegem separat).Cu siguranta ca o mai buna ascultare ar imbunatati relatia noastra si ar dezvolta sentimentul de bine al lui.

2. Fa o lista cu lucrurile care s-ar putea sa merite sa nu fie ascultate. Aceasta lista ar putea include oprirea radioului din masina, petrecerea timpului cu persoane care nu iti plac, schimbatul de canale TV in loc de privitul pe fereastra, cititul atunci cand ai cateva momente libere, ascultatul compulsiv al muzicii in locul propriilor ganduri.

Lista cu lucruri de neascultat:- stirile de la tv (posturi romanesti)- discutii despre diverse boli si manifestarile acestora in cele mai mici detalii de la persoane pe care nu le cunosti si nu ai cu ele nici relatii profesionale- discutii/sfaturi intre/de la parinti despre metode/mijloace de crestere/educare corecta a copilului pe holurile gradinitei/scolii

3. Gandeste-te la o persoana careia eviti sa ii spui anumite lucruri din cauza felului in care iti raspunde. Planuieste in avans un comentariu legat de aceasta tendinta data viitoare cand el sau ea o va face.N.B. Fii pregatiti sa raspunzi fara emotivitate in cazul in care celalalt este ofensat de comentariul tau. Scopul acestui exercitiu este de a invata sa ceri socoteala oamenilor pentru obiceiurile neplacute de ascultare fara ca acest lucru sa se transforme intr-o mare confruntare. Atunci cand comentati raspunsul lor, nu va concentrati pe ce fac ei gresit, ci asupra modului in care doriti sa va raspunda.

As dori sa-i comunic sefei de birou ca ma deranjeaza atitudinea ei in anumite situatii/anumite contexte. Modul in care traseaza sarcinile saptamanale, modul in care expune datele unei probleme aparute sunt dictatoriale si imi creaza un disconfort.

ntrebri deschise Q1-1: Am ales acest masterat n principal pentru c am vrut si vreau sa aflu mai multe despre acest domeniu al resurselor umane intentionand sa incerc sa obtin un job in acest domeniu. Q1-2: Exist un anumit aspect care m intereseaz la acest curs, iar acesta este sa-mi dezvolte capacitatile de ascultare, relationare si comunicare cu potentialii clienti, modalitatile practice de abordare in cadrul interviului cu un client. Q1-3: La sfritul acestui curs a dori s tiu mai multe despre modalitatile de abordare a angajatului, modalitatile de aplanare a posibilelor conflicte dintre manageri si angajati. Q1-4: La sfritul acestui curs a dori s pot face cel puin acest lucru: sa pot sta de vorba cu un prieten care simte ca ar avea o problema si pe care sa-l pot ajuta pe baza cunostintelor acumulate la acest curs. Q1-5: Dac ar trebui s m schimb n urma participrii la acest curs sau program de master, aceast schimbare ar avea in vedere partea din mine care asculta, intelege, judeca. Toate acestea ar trebui sa le fac intr-o maniera mai intelegatoare, mai apropiata de interlocutor care sa-l ajute pe acesta, dar si pe mine cand e cazul.

Aplicarea scalei RE si interpretarea rezultatului

In urma apliacarii scalei RE am obtinut urmatorul rezultat evidentiat in tabelul de mai jos:

Nr. IncidentPedeapsaInstitutionalSocietalIndividualPrincipii

1B

2C

3D

4E

5D

6C

7B

8A

9A

10C

11D

12D

13B

14D

15E

16A

17C

18D

19C

20D

21D

22B

23E

24E

25E

Total2 3 6 8 6

Aspectele relevate de Scala Re cu privire la rationamentele etice pe care le-as utiliza in consiliere se potrivesc cu ceea ce sunt eu si cu rationamentele etice utilizate de mine ca persoana, cu specificatia ca nu cred ca sunt neparat centrata pe nevoile individuale ci mai degraba pe nevoile individuale in mediul/contextul social. Raportat la respectarea legilor si respectarea normelor consider ca sunt atuurile si dezavantajele mele ca om. Atuuri deoarece sunt un bun cetatean si pot trai / ma pot adapta intr-un mediu in care legile sunt scrise; dezavantaje deoarece intr-un context haotic imi pierd confortul si orientarea.

16