PENTRU O UNIVERSITATE DE TOP! - unefs.rounefs.ro/custom_images/file/unefs/despre noi/informatii...
Transcript of PENTRU O UNIVERSITATE DE TOP! - unefs.rounefs.ro/custom_images/file/unefs/despre noi/informatii...
PLAN MANAGERIAL
Pentru candidatura la funcţia de RECTOR
al Universităţii Naţionale de Educaţie fizică şi Sport
din Bucureşti
ÎMPREUNĂ
PENTRU O UNIVERSITATE DE TOP!
Prof.univ.dr. Silvia Violeta Teodorescu
Februarie 2012
2
CUPRINS
I. 1923-2012 TRADIŢIE ŞI MODERNITATE
II. DEZVOLTARE ACADEMICĂ
III. CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ
IV. ASIGURAREA CALITĂȚII
V. RELAȚII EXTERNE, PARTENERIATE, VIZIBILITATE
VI.MOTIVAREA RESURSELOR UMANE
VII. MANAGEMENTUL ACADEMIC
VIII. MANAGEMENTUL ADMINISTRATIV ŞI FINANCIAR
IX. MODERNIZAREA BAZEI MATERIALE ŞI A SISTEMULUI INFORMATIC
3
1923 – 2012
TRADIŢIE ŞI MODERNITATE
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE
EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT DIN
BUCUREŞTI reprezintă prima şi cea mai
prestigioasă instituţie de învăţământ
superior din România care formează
specialişti în domeniul activităţilor
motrice. Cu o tradiție de aproape 90 de
ani, UNEFS s-a impus de-a lungul
timpului prin corpul profesoral de
excepţie, prin valorile pe care acesta le-
a promovat cu pasiune și competență,
marcând repere profesionale și morale
în cariera fiecăruia dintre noi.
Este datoria noastră, a generațiilor
prezente și viitoare, de a menţine sau
de a ridica standardele nobilelor
profesii centrate pe insuflarea dragostei
pentru mişcare, indiferent că aceasta
vizează excelenţa sportivă, păstrarea,
ameliorarea sau recuperarea stării de
sănătate. Din această perspectivă,
valoroasa tradiție și exigențele actuale
ne obligă să conştientizăm
responsabilitatea prezentului şi să
proiectăm cu mare atenţie viitorul.
Astfel, 2012-2016 reprezintă
perioada în care UNEFS trebuie să
răspundă tuturor provocărilor impuse
de noua Lege a Educaţiei Naţionale, pe
de o parte şi lansării competiţiei
universitare în Spaţiul European al
Învăţământului Superior şi Cercetării,
pe de altă parte.
Acest fapt reclamă nu numai
schimbări instituţionale, ci şi o
restructurare a întregului proces
educaţional, cu strategiile şi abordările
sale. Pe fundalul schimbărilor complexe
la nivel conceptual, instituţional,
didactic și managerial, universitatea, ca
aşezământ de cultură şi educaţie,
trebuie să se adapteze noilor standarde
şi exigenţe, pentru a fi un exponent al
calităţii şi performanţei și a rămâne
competitivă într-o lume concurenţială
dură, angrenată în procesul globalizării.
În acest context, Universitatea
Naţională de Educaţie Fizică şi Sport s-
a impus în spaţiul academic românesc,
ca o unitate de învăţământ superior
ancorată în tradiţia universitară dar, în
acelaşi timp, cu deschidere spre
modernitate, o instituţie preocupată să
asigure calitatea actului educaţional şi
al cercetării, să ofere absolvenţilor
calificări superioare şi competenţe reale
pentru dezvoltarea unor cariere de
succes.
Pentru continuarea
transformărilor este necesară o
schimbare a culturii manageriale, prin
promovarea unei viziuni moderne,
dinamice, pragmatice, performante, în
spiritul cerințelor europene de astăzi,
de solidaritate instituţională și eforturi
concertate. Schimbarea majoră a
atitudinii este inevitabilă şi impune
necesitatea unor reconsiderări la nivel
individual, prin conştientizare şi
responsabilizare profesională a fiecărui
membru al comunităţii.
În acest sens, mi-am propus
elaborarea şi aplicarea unui program
4
managerial puternic, bine fundamentat
conceptual, cu obiective clare, realiste
şi măsurabile, conforme cu principiile
reformei învăţământului universitar şi
cercetării la nivel european, adaptate
condiţiilor specifice societății româneşti,
cu puternică şi reală deschidere spre
viitor.
Plecând de la premisa că
universitatea reprezintă instituţia
capabilă să producă cunoaştere,
progres şi inovaţie prin cercetare
ştiinţifică, pe care să le transmită prin
procesul educațional şi de formare
continuă, viziunea UNEFS trebuie să
se materializeze în mobilizarea
tuturor forţelor pentru a deveni
cea mai bine cotată universitate
de educaţie fizică şi sport din ţară
şi printre cele mai valoroase pe
plan european, prin prisma
programelor de studii, a
profesionalismului corpului
didactic şi a rezultatelor cercetării
ştiinţifice.
Performanţa instituţională nu
poate fi obţinută decât din interior, prin
mobilizarea întregului potenţial de
resurse umane profesioniste, a
pârghiilor şi mecanismelor interne de
asigurare a calităţii, dar şi prinr-un
management participativ asumat prin
angajament, prin conştientizare şi
responsabilitate. Deschiderea,
creativitatea şi implicarea trebuie să
devină cuvintele cheie ale dezvoltării
individuale şi prin extensie, ale
dezvoltării instituţionale concretizată în
găsirea de soluţii eficiente la toate
problemele cu care UNEFS se
confruntă.
În contextul dinamic european, la
care mediul universitar din România
aderă, Universitatea Naţională de
Educaţie Fizică şi Sport stabilește
imperative majore legate de integrarea
în “spaţiul european al învăţământului
superior şi al cercetării”:
asigurarea calităţii învăţământului
superior la nivel naţional şi
inernaţional, prin stabilirea unor
criterii obiective şi asumarea de
responsabilităţi;
evaluarea eficienţei studiilor bazate
pe ciclurile Bologna, a căror
implementare a început în 2005;
promovarea mobilităţii studenţilor şi
a cadrelor didactice care să
contribuie la realizarea Spaţiului
European al Învăţământului Superior
şi al Cercetării;
recunoaşterea studiilor şi
echivalarea diplomelor prin
generalizarea sistemului ECTS, cu
implementarea Convenţiei de la
Lisabona;
realizarea parteneriatelor cu
studenţii în luarea deciziilor
referitoare la propria lor formare;
transformarea învăţării permanente
în realitate.
UNEFS îşi stabileşte astfel
misiunea de universitate de
cercetare avansată şi educaţie,
5
ambele activităţi fiind capabile să
realizeze cunoaştere la cel mai înalt
nivel. Misiunea asumată, extrem de
pretentioasă, impune studenţilor şi
cadrelor didactice, personalului
administrativ, întregii comunităţi, lucrul
în echipă, astfel încât fiecare membru
să dovedească în relaţiile
interpersonale profesionalism,
integritate şi respect reciproc, valori ce
concură la dezvoltarea instituţională.
UNEFS trebuie să manifeste
flexibilitate şi eficienţă în organizarea şi
desfăşurarea întregii activităţi, prin
modernizarea programelor de studii, în
sensul asigurării competenţelor prin
care se defineşte cariera profesională,
în acord cu cerinţele pieţei muncii şi cu
standardele internaţionale.
Agenda strategică propusă pentru
realizarea schimbărilor care se impun
va cuprinde principii și obiective care
sunt suficient de specifice pentru a ne
focusa pe ele, dar și suficient de
generale pentru ca toate sectoarele
instituţiei să înceapă să le aplice în mod
adecvat, în funcţie de constrângerile
exterioare existente (legislaţie,
autorităţi, resurse materiale, etc), ce
necesită identificarea de soluţii optime,
în aceste limite.
Reiterăm ideea conform căreia
UNEFS trebuie să fie guvernată de
principii fundamentale precum:
promovarea calităţii și creativităţii în
educaţie, excelenţa în cercetare,
competitivitatea academică la nivel
naţional şi internaţional.
II.DEZVOLTARE ACADEMICĂ
Dezvoltarea academică reprezintă
fundamentul instituțional pentru a
rămâne competitivi pe piaţa educaţiei şi
vizibili în mediul social. Acest fapt
implică reevaluarea programelor de
studii în funcţie de interesul strategic al
Universităţii, de costurile pe care le
necesită funcţionarea lor, de gradul de
adresabilitate şi de capacitatea de
inserţie a absolvenților pe piaţa muncii.
Reformarea planurilor şi a programelor
de studii trebuie să aibă în vedere
asigurarea unui învăţământ modern şi
atractiv, în spiritul asigurării eficienţei şi
excelenţei în educaţie şi cercetare.
Programele de studii trebuie să fie
orientate spre finalităţi certe:
dobândirea de către studenţi a unor
cunoştinţe şi competenţe situate la cel
mai înalt nivel, pentru calificările
domeniului de specializare.
În cadrul ciclului de licenţă, se
va realiza o analiză riguroasă a fiecărui
domeniu de licenţă, a fiecărui an de
studii şi a fiecărei discipline în parte.
Planul de învăţământ va fi întocmit
după criteriul utilităţii disciplinelor şi
cunoştinţelor predate, într-o viziune
globală a calificării pe care o
dobândeşte studentul. Acest proces
reclamă o abordare cât mai realistă şi
critică din partea decanilor şi titularilor
de curs, pentru a găsi soluția optimă
pentru traseul profesional.
Programele de studii din ciclul de
licenţă trebuie concepute într-un cadru
flexibil, care să ofere studenţilor
6
posibilitatea de a-şi diversifica şi
îmbogăţi gama de opţiuni în materie de
cursuri, module, discipline
complementare şi facultative, și în alte
domenii: comunicare antreprenoriat,
marketing şi dezvoltare în carieră.
De asemenea, se impun
diversificarea şi adaptarea ofertei
educaţionale, prin înfiinţarea de noi
programe de licenţă şi organizarea
programelor de master pe trei
categorii distincte: master de
aprofundare, master de cercetare şi
master didactic. În funcţie de cerere,
se vor stabili programele cu finanţare
de la buget și se vor concepe alte
programe, propuse spre finanţare unor
agenţii şi instituţii publice.
De asemenea, trebuie luată în
calcul organizarea unor masterate de
reconversie profesională în acelaşi
domeniu sau în domenii
complementare.
Studiile doctorale reprezintă
un cadru de manifestare a excelenței,
care exprimă valoarea instituţiei,
capacitatea acesteia de a produce
performanţă în cercetarea ştiinţifică.
Acest program asigură calitatea,
dinamica şi eficienţa cercetării și a
învăţământului, în concordanţă cu
realităţile social-economice şi culturale
europene. Astfel, trebuie avută în
vedere armonizarea studiilor masterale
cu cele doctorale, prin crearea
condițiilor și mecanismelor de
continuitate a cercetării între aceste
cicluri. Totodată, remarc necesitatea
unui curriculum flexibil, cu posibilitatea
conturării mai multor trasee didactice,
conform opţiunilor doctoranzilor şi
nevoii de adaptare rapidă la solicitările
profesiei în care aceștia activează.
Creşterea nivelului ştiinţific al
tezelor de doctorat, prin impunerea
unor standarde obligatorii de publicare
asumate de doctoranzi şi de
conducătorii de doctorat, precum şi
implicarea tinerilor doctoranzi în
activităţi ştiinţifice de valoare, sunt
obiective majore pentru creşterea
nivelului Şcolii Doctorale.
Subliniem faptul că deşi la ora
actuală, UNEFS nu organizează studii
postdoctorale, acestea trebuie să
devină o prioritate a perioadei
următoare, în condiţiile în care accentul
se pune pe cercetarea ştiinţifică
avansată.
În vederea realizării unei relaţii
optime între curriculum - competenţele
dobândite – cerinţele pieţei muncii,
indiferent de ciclul de învăţământ,
UNEFS trebuie să stabilească
parteneriate funcționale cu comisiile de
specialitate din cadrul MECTS, cu
federaţiile sportive, COSR, Institutul
Naţional de Recuperare, Medicină fizică
şi Balneoclimatologie şi implicit, cu
angajatorii.
În ceea ce priveşte formarea
continuă, aceasta trebuie privită din
două perspective şi anume:
organizarea de către UNEFS a unor
cursuri de formare continuă, ca furnizor
de servicii educaţionale și încurajarea
7
cadrelor didactice şi a cercetătorilor
tineri să participe la programe de
perfecţionare profesională şi de
dezvoltare a carierei.
Procesul reformării curriculare
priveşte nu numai restructurarea
programelor şi a conţinuturilor în
funcţie de cicluri de studii, ci şi o
schimbare de perspectivă asupra
învăţării.
În viziunea reformei Bologna,
actul educaţional presupune câteva
elemente fundamentale: centrarea pe
student a procesului predării, mutarea
accentului de pe predare pe învăţare,
focalizarea pe rezultatele învăţării,
învăţarea direcţionată spre cunoştinţe,
competenţe şi deprinderi certe pentru
piaţa muncii. În acest sens,
conţinuturile disciplinelor trebuie
orientate către dezvoltarea capacităţii
de inovare a studenţilor, dechiderea de
noi orizonturi prin promovarea
abilităţilor de comunicare şi de formare
anteprenorială. Cursurile, seminariile şi
lucrările practice trebuie să implice mai
mult studenţii, să dezvolte dialogul şi
schimbul de opinii, pentru a crea un
spaţiu al emulaţiei ideatice. Prin noile
metode şi tehnici de predare, studenţii
trebuie antrenaţi în experienţa
cunoaşterii, stimulaţi să gândească, să
înţeleagă, să ofere soluţii. De
asemenea, trebuie încurajat studiul
individual, dar şi dezvoltarea
structurilor de tip laborator la toate
programele de licenţă, menite să
asigure simularea unor situaţii în care
cunoştinţele şi deprinderile să poată fi
experimentate. Se va încerca
orientarea relaţiei profesor – masterand
sau doctorand spre o conlucrare
interactivă, schimb de informaţii şi
experienţă. Utilizarea tehnicilor
moderne de predare şi a
problematizării vor deveni o prioritate
în procesul didactic.
Calitatea studiilor şi a învăţării
trebuie evaluată prin prisma
rezultatelor. Pentru eficientizarea
învăţării, sunt necesare schimbări
esenţiale de metodă în procesul
educaţional, prin aplicarea noilor
strategii didactice ce presupun abordări
complexe, inter- şi transdisciplinare,
într-o viziune holistică, ce tratează
procesul cunoaşterii dintr-o perspectivă
integratoare.
III. CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ
Cercetarea ştiinţifică în UNEFS se
află într-o situaţie critică, motiv pentru
care trebuie luate măsuri atât sub
aspectul organizatoric al activităţii, cât
şi la nivelul conţinutului propriu-zis al
acesteia, pentru a spori vizibilitatea şi
recunoaşterea naţională şi
internaţională.
Din punct de vedere
organizatoric, o prioritate o constituie
dotarea laboratoarelor cu aparatură,
echipamente, baterii de teste, softuri
specializate etc.
Pe lângă Centrul de Cercetări
Interdisciplinare care trebuie să susţină
8
cercetarea la nivelul universităţii şi al
Şcolii doctorale, trebuie să
funcţioneze cercurile ştiinţifice
studenţeşti în care vor fi atraşi cei care
manifestă preocupări în acest sens şi
care intenţionează să-şi continue
studiile la masterat şi doctorat, sporind
astfel numărul participanţilor la
conceperea şi derularea proiectelor de
cercetare.
De asemenea, se vor depune
eforturi pentru sprijinirea şi încurajarea
manifestărilor ştiinţifice concretizate în
simpozioane, seminarii, congrese
ştiinţifice etc. cu caracter naţional şi
internaţional, stimularea şi
recunoaşterea cercetării ştiinţifice
fundamentale finalizate prin articole,
elaborare de lucrări, sprijin instituţional
şi consultanţă în vederea aplicării de
proiecte de către cadrele didactice.
Pentru tinerii cercetători care activează
în cadrul Şcolii doctorale, propun
organizarea unor lectorate ştiinţifice
sau chiar a unei Conferinţe anuale a
doctoranzilor în care să se prezinte şi
ulterior să se publice rezultatele
activităţii de cercetare.
Nu trebuie uitată Revista
Discobolul care a intrat într-un proces
de restructurare a conţinutului și
creşterea calităţii articolelor publicate,
în vederea menţinerii acesteia în
categoria B+.
În funcţie de temele de
cercetare, va fi încurajată inițierea unor
rețele de cercetare științifică intra- și
interinstituționale.
Din punct de vedere al
conţinutului activităţilor de
cercetare, vor fi stabilite teme inter-
şi transdisciplinare pentru care există
posibilitatea obţinerii unor contracte
sau granturi cu importanţă majoră
pentru domeniu, înscrise în domeniile
prioritare de finanțare CNCS.
Totodată, se va urmări
implicarea cadrelor didactice în toate
formele de cercetare promovate de
MECTS – CNCS, prin programele
naţionale de cercetare, precum şi în
cele comunitare europene.
Cadrele didactice care desfăşoară
activităţi de cercetare vor fi stimulate
prin punctaje alocate acestei activităţi
în fişele de autoevaluare a
performanţelor şi vor fi sprijinite în
vederea obţinerii titlului de abilitat care
să permită creşterea numărului de
conducători de doctorat.
Pentru susţinerea cercetării
ştiinţifice la un nivel calitativ cât mai
înalt, propun alocarea unui buget anual
destinat exclusiv cercetării ştiinţifice,
care să cuprindă premierea rezultatelor
deosebite obţinute în cercetare
(articole ISI publicate), acoperirea
costurilor legate de publicarea
acestora, precum şi alocarea de fonduri
pentru achiziţionarea de echipamente,
baterii de teste, aparatura pentru
colectivele de cercetare cu aport
ştiinţific deosebit.
9
IV. ASIGURAREA CALITĂŢII
Construcţia unui sistem solid de
asigurare a calităţii (AQ), extins pe
toate sectoarele de activitate
(învăţământ, cercetare, administraţie),
trebuie să reprezinte o prioritate pentru
UNEFS, în condiţiile în care calitatea
constituie condiţia sine qua non a
performanţei şi a competitivităţii în
domeniile educaţiei şi cercetării
ştiinţifice.
Cultivarea calităţii la nivelul
universităţilor este unul dintre
principiile-cheie ale reformei
învăţământului superior european care
se materializează în stabilirea unor
reguli şi proceduri detaliate pentru
toate activităţile, urmată de
supravegherea strictă a respectării
acestora, totul orientat spre
maximizarea rezultatelor şi măsurarea
continuă a performanţei în vederea
identificării tendinţei de evoluţie.
La crearea unei culturi a calităţii
trebuie avute în vedere şi alte
elemente, precum: încurajarea
performanţei în învăţare, în activităţile
de predare şi de cercetare, mobilitatea
studenţilor şi a personalului didactic,
realizarea de parteneriate şi stimularea
schimburilor de experienţă,
diversificarea surselor cunoaşterii şi ale
formării prin sistemul de credite
transferabile, în cadrul conturat de
principiile Procesului Bologna.
Departamentul pentru
Managementul Calităţii (DMC) va fi
susţinut de către conducerea UNEFS în
stabilirea, promovarea şi asigurarea
standardelor de înaltă performanţă,
către care aspiră universitatea. Ca
atare, în perioada următoare se impune
îndeplinirea unor obiective îndrăzneţe
care să vizeze ocuparea unui loc în
primul eşalon al universităţilor
româneşti, prin creşterea
performanţelor.
Redobândirea prestigiului şi a
reputaţiei UNEFS presupune cu
necesitate: dezvoltarea mecanismelor
şi pârghiilor interne de autoevaluare;
evaluarea ritmică a programelor de
studii din cele trei cicluri universitare;
analiza şi adaptarea periodică a
managementului calităţii; dezvoltarea
schimbului de bune practici cu
universităţi performante din ţară şi din
străinătate; promovarea transparenţei
cu privire la calitatea procesului de
învăţământ; creşterea exigenţei în
atragerea şi promovarea cadrelor
didactice şi nedidactice în universitate.
Rapoartele anuale ale DMC vor fi
precedate de rapoarte intermediare,
semestriale care vor permite sesizarea
şi mai ales remedierea din timp a
diferitelor disfuncţionalităţi.
Metodologia complexă de
evaluare care vizează studenţii, cadrele
didactice, personalul didactic auxiliar şi
administrativ, vor asigura feedback-ul
necesar la toate nivelele şi în toate
sectoarele Universităţii.
În acest sens, doresc
implementarea unui management
eficient, prompt, transparent, care
10
să permită consultarea
permanentă a conducerii cu
întreaga comunitate academică în
problemele de interes general.
V. RELAŢII EXTERNE, PARTENERIATE, VIZIBILITATE
În contextul integrării ţării noastre în UE, şi a consecinţelor pe care acest proces le-a produs, problematica relaţiilor externe, a parteneriatelor, precum şi dobândirea sau creşterea vizibilităţii instituţionale reprezintă obiective prioritare ale oricărei universităţi de prestigiu.
Contextul european: nevoia unor repere comune
În ultimii 6-7 ani s-a constatat în cadrul UE o clară tendință de asigurare a unor repere și „standarde” comune la nivel European, și nu numai. Reperele cele mai semnificative ale acestui traiect au fost: Strategia Uniunii europene “Europa 2020” care prevede un model de creştere economic în care rolul pivot revine inovaţiei şi educaţiei. Raportul OECD: ”Educația permanentă pentru toți („Lifelong Learning for All”), Cartea Albă a UE – “Către societatea învățării” (“Towards the Learning Society”), realizat în cadrul “Anului European al Educației Permanente”, Raportul UNESCO – “Invățarea – Comoara dinăuntru: Educație pentru Secolul 21” (“Learning the Treasure within: Education for the 21st Century”). Pe baza unor asemenea documente, dar și a altora asemănătoare, în UE, coordonarea și corelarea calitativă a sistemelor educaționale ale țărilor membre a
devenit o realitate palpabilă, mai ales după anul 2000, o dată cu intrarea în vigoare a strategiei de la Lisabona (cu obiectivul de transformare a societăţii europene într-un spaţiu al învăţării şi cunoaşterii). Nu exagerăm dacă spunem că asemenea eforturi conduc treptat, dacă nu chiar au și condus deja, la conturarea unei veritabile „politici educaționale europene”.
La modul general, temele cele mai
relevante ale acestei reflecţii europene
sunt următoarele:
fundamentele teoretice (filozofice)
ale educaţiei (pe ce bază educăm?)
opţiunea pentru filozofia educaţiei
permanente de-a lungul vieţii;
obiectivele educaţiei (cu ce scop
educăm?)
conţinutul educaţiei (“kit-ul edu-
caţional de bază”)
practicile educaţionale (cum
educăm?)
monitorizarea şi evaluarea calităţii
(cât de bine facem ceea ce facem?)
rolul şi calitatea resursei umane din
educaţie (cine educă şi cum?)
mecanismele de formulare participa-
tivă de politici (cum planificăm şi
cum decidem?).
În acest context, UNEFS îşi pro-pune să integreze de o manieră speci-fică aceste repere educaţionale fără a copia, fără a-şi propune să copieze vreun sistem educaţional extern, dar inspirându-se din experienţele pozitive cele mai înaintate şi posibil de transpus la realităţile noastre. Iată de ce valori-
11
ficând preţiosul potenţial al resurselor umane de care dispune, tradiţia res-pectabilă şi resursele logistice pe care le are, UNEFS trebuie să găsească co-respondenţe solide pe fiecare dintre aceste paliere tematice şi să se afirme înainte de toate, la nivel European, cel puţin.
Vectori de cooperare şi creştere a vizibilităţii:
Mandatul 2012-2016 îşi propune trasarea şi coordonarea unei strategii de internaţionalizare a UNEFS.
Acest obiectiv are patru secvenţe componente, fiecăreia corespunzându-i anumite acţiuni de implementare.
a. componenta academică;
b. componenta ştiinţifică;
c. componenta sportivă şi ar-tistică;
d. componenta publică (dezvoltarea relatiilor cu sec-torul privat şi obţinerea de fi-nanţări din surse terţe).
a1. promovarea ofertei de studii edu-caţionale ale Universităţii și introduc-erea/dezvoltarea programele de joint degree;
a2. atragerea unui număr cât mai mare de studenţi straini în programele formative organizate de UNEFS;
a3. în vederea creşterii numărului stu-denţilor străini, considerăm interesantă orientarea spre: - creşterea numărului de studenţi din zona maghrebiană, prin contacte di-recte şi prin intermediul reţelelor fran-cofone de colaborare universitară – deschiderea spre spaţii extra-europene, spaţiul extrem Asiatic (China);
a4. continuarea şi extinderea
mobilităţilor internaţionale ale profesorilor şi studenţilor, în cadrul programului Erasmus, Grundtvig, Leonardo da Vinci, Comenius sau prin facilitarea accesului la burse gestionate de diverse organizaţii, fundaţii.
b1. punerea în valoare a cadrelor didactice și de cercetare de prestigiu în derularea unor programe de joint master, doctorat în cotutelă, programe de studii şi cercetare avansate, atât prin sistemul de învăţământ tradiţional, cât şi în formele netradiţionale (IDD, e-learning);
b2. sprijinirea doctoratului în co-tutelă ca formă curentă de obţinere a unui titlu ştiinţific ca şi prezenţa, în calitate de conducători de doctorat, la UNEFS a unor personalităţi ştiinţifice cu notorietate internaţională, precum şi participarea cadrelor didactice de la UNEFS, cu statut de profesori asociaţi sau profesori invitaţi, conducători de doctorat în universităţile partenere;
b3. iniţierea unor programe majore de cooperare care să aibă consecinţe ştiinţifice şi instituţionale (crearea de centre, laboratoare de cercetare, pro-grame de cercetare ştiinţifică, pro-grame de formare), în colaborare cu parteneri externi de valoroşi;
b4. stimularea unei prezenţe impor-tante a specialiştilor noștri, în cadrul asociaţiilor ştiinţifice profesionale, şi participarea acestora la un număr sem-nificativ de manifestări ştiinţifice şi reu-niuni de prestigiu, ca profesori sau cer-cetători invitaţi, membri în comisii de doctorat sau în colective de cercetare integrate;
b5. creşterea relevanței publicațiilor din UNEFS- revista Discobolul și editarea acesteia într-o limbă de circulaţie inter-
12
naţională, stimularea publicării de cărţi, studii, articole, în edituri din străinătate, facilitând astfel prezenţa autorilor-cadre didactice în baze de date internaţionale ;
b6. creşterea numărului de cărţi şi stu-dii co-editate în colaborare cu edituri de prestigiu, în limbi de circulaţie inter-naţională.
c1. organizarea de conferinţe, colocvii şi seminarii la nivel naţional şi inter-naţional ;
c2. promovarea imaginii UNEFS în ca-drul reţelelor internaţionale de univer-sităţi (EUA, IAU, UNICA) şi în cadrul conferinţelor internaţionale ;
c3. participarea susţinută la expoziţii şi târguri internaţionale, în vederea pro-movării consistente a ofertei de studii a UNEFS şi a creşterii semnificative a numărului de studenţi, masteranzi şi doctoranzi străini ;
c4. sprijinirea organizării de manifestări artistico-sportive, cu invitarea oficial-ităţilor, în care potenţialul creativ al ca-drelor didactice şi al studenţilor, pre-cum al clubului UNEFS să fie pus în valoare;
c5. apariţii periodice în mass media a cadrelor didactice –presă scrisa si TV, pe probleme care vizează teme de in-teres.
VI. MOTIVAREA RESURSELOR UMANE
Resursele umane reprezintă
pentru orice instituţie capitalul cel mai
valoros. Politica de personal didactic
trebuie să fie o preocupare prioritară a
conducerii Universităţii şi ca urmare,
această strategie trebuie să aibă drept
criterii esenţiale calitatea şi competența
profesională, valoarea morală, vocaţia
pentru activităţile din învăţământul
universitar, cercetare şi din activităţile
administrative de specialitate.
Gestionarea potenţialului tânăr în
acţiunea de formare academică este tot
atât de importantă ca şi valorificarea
experienţei universitare ştiinţifice şi
didactice a dascălilor aflaţi la finalul
carierei.
Crearea unui cadru motivant
pentru resursa umană a universităţii,
presupune: promovarea unei culturi
organizaţionale bazate pe performanţă
şi probitate profesională; diseminarea
şi sprijinirea excelenţei academice prin
recompensare salarială şi non-salarială;
încurajarea mobilităţii cadrelor
didactice; implicarea tinerilor în
obţinerea de burse de documentare pe
obiective concrete; promovarea
schimburilor academice între UNEFS şi
universităţi partenere din ţară şi din
străinătate.
Dezvoltarea carierei universitare
presupune însă şi implicarea
Universităţii în găsirea de soluţii
administrative de promovare a cadrelor
didactice care îndeplinesc condiţiile şi
demonstrează excelenţă în activitatea
didactică şi de cercetare.
De asemenea, se va încuraja
participarea personalului didactic
auxiliar şi nedidactic la programe de
formare continuă, menite să asigure o
pregătire specializată conform fişei
postului.
13
Consider că trebuie identificate
posibilităţile de creştere generală a
veniturilor întregului personal, în
paralel cu implementarea unei grile de
salarizare diferenţiată în funcţie de
calitatea activităţii desfăşurate.
În ceea ce privește studentul,
ca obiect şi subiect principal al
activităţii noastre, partenerul nostru de
dialog, de activitate şi de conducere,
voi avea în vedere asigurarea unei
comunicări eficiente prin:
stimularea participării active a
reprezentanţilor studenţilor în
Consiliile facultăţilor şi în Senat;
constituirea, la nivel de universitate,
în colaborare cu reprezentanţii
studenţilor, cu secretariatul şi cu
cabinetul medical, a unui sistem de
evidenţă şi rezolvare operativă a
unor cazuri delicate din punct de
vedere medical şi/sau social;
sprijinirea, în continuare, a activităţii
Asociaţiei studenţilor, precum şi
promovarea perceperii acesteia ca
participant activ la viaţa
universitară;
promovarea, la nivelul universităţii, a
unei strategii de câstigare a
încrederii tuturor studenţilor prin
respectul faţă de lege, conduită
ireproşabilă, dorinţa de
autodepăşire;
stimularea activităţilor
extracurriculare, materializată prin
organizarea de evenimente culturale
și sportive studenţești.
VI. MANAGEMENTUL ACADEMIC
În activitatea managerială,
consider că sistemul de conducere
transparent bazat pe o atitudine
corectă faţă de toate cadrele didactice,
o abordare deschisă şi proactivă faţă
de solicitările acestora, un dialog
permanent, va consolida relaţiile inter-
personale şi va întări sentimentul de
apartenenţă la comunitatea academică
din UNEFS.
În acest sens, trebuie luate
măsuri în vederea creşterii gradului de
comunicare la nivelul fiecărei structuri,
a creșterii transparenţei deciziilor şi a
modului lor de aplicare, prin
implementarea unui sistem de circulaţie
a informației și documentelor. În
consecință, propun adoptarea şi
revizuirea următoarelor reglementări
interne:
Regulament de organizare şi
funcţionare a Consiliului de
administraţie;
Regulament privind deplasările şi
mobilităţile cadrelor didactice şi a
studenţilor;
Regulament de desfăşurare a
cercetării ştiinţifice;
Regulament de organizare şi
funcţionare a Departamentului de
comunicare și relaţii externe;
Regulament de funcţionare a
Departamentului pentru
Managementul calității.
În procesul managerial voi urmări
14
creşterea implicării tuturor factorilor
decidenți (decani, directori de
departament, directorul Centrului de
cercetări interdisciplinare), în vederea
promovării unei autonomii de decizie la
nivelul fiecărei structuri, prin asumarea
responsabilităţii publice pentru
demersurile iniţiate.
VII. MANAGEMENT ADMINISTRATIV ŞI FINANCIAR
În UNEFS trebuie să se instituie un
sistem administrativ şi financiar
organizat pe principiile unui
management flexibil, eficient şi bazat
pe metode moderne de decizie
economică, inclusiv pe conducerea prin
bugete şi tehnici de investiţie. În acest
sens, trebuie schimbată mentalitatea
conform căreia sectorul administrativ
este o structură birocratică, prin
evidenţierea rolului acestuia în găsirea
de soluţii legale şi eficiente, care să
asigure buna funcţionare a
Universităţii. De asemenea, trebuie
intensificate eforturile de a pune
serviciile administrative la dispoziţia
studenţilor şi a cadrelor didactice.
Realizarea unui management
performant în ansamblul său, se
sprijină în mare măsură pe capacitatea
sectorului administrativ de a percepe
interesul instituţional şi de a acţiona în
mod sincron cu celelalte structuri.
Principalele măsuri care vor duce
la îndeplinirea planului managerial
propus constau în: favorizarea
participării personalului administrativ şi
didactic auxiliar la programe de
perfecţionare şi implementare a
soluţiilor tip IT în toate domeniile de
activitate specifice şi asigurarea unei
discipline financiare, în sectorul de
achiziţii.
Având în vedere faptul că resursele
financiare constituie suportul hotărâtor
pentru derularea activităţilor formative
şi de dezvoltare instituţională şi că
UNEFS deţine o bază materială
complexă, compatibilă cu un program
de instruire de cea mai bună calitate,
trebuie identificate surse alternative, fie
din partea unor finanţatori publici (alte
ministere sau structuri decât cele ale
MECTS), fie din resurse comunitare,
parteneriate publice sau de drept
privat, în condiţiile în care finanţarea de
la buget este din ce în ce mai redusă.
Ca măsuri de creştere a finanţării
extrabugetare dar şi ca surse de mărire
a veniturilor cadrelor didactice
menţionez: angrenarea profesorilor şi
studenţilor în programe de prestări
servicii compatibile cu specializarea
sportivă; organizarea de tabere de
pregătire sportivă pe timpul iernii sau
verii în bazele didactice din Parâng sau
Eforie, cu oferirea unor servicii
complete de cazare, masă şi după caz,
de consultanţă de specialitate
(asistență metodică, consiliere
psihologică, investigații funcționale,
programe de recuperare medicală);
amenajarea unui centru de recuperare
medicală în care cadrele didactice şi
masteranzii facultăţii de kinetoterapie
să ofere contra cost, servicii și
15
consultanță de specialitate.
În vederea implementării unui
sistem financiar contabil eficient de
alocare a resurselor este necesară o
analiză a bugetului instituţiei şi a
categoriilor de cheltuieli previzibile, prin
prezentarea în mod explicit a sumelor
alocate pe categorii de cheltuieli,
detaliind cifrele care rezultă din planul
de execuţie bugetară şi din evidenţele
contabile standardizate, astfel încât să
existe transparenţă totală
referitoare la disponibilităţile
Universităţii, la plata salariilor, la
cheltuielile cu învăţământul,
cercetarea şi dezvoltarea
instituţională. Creşterea eficienţei şi
a responsabilităţii fiecărei persoane
angajate în administraţie impune luarea
unor măsuri ce prevăd: asigurarea unei
discipline financiare de achiziţii şi de
salarizare monitorizată prin proceduri
de audit intern şi extern; informarea
întregii comunităţi academice asupra
modificărilor de interes specific ce apar
în legislaţia de profil; elaborarea,
adoptarea şi reactualizarea unor
regulamente specifice privind:
Organizarea şi funcţionarea
serviciului administrativ;
Organizarea şi funcţionarea
serviciului financiar-contabil;
Organizarea şi funcţionarea
serviciului de resurse umane.
VIII. MODERNIZAREA BAZEI
MATERIALE ŞI A SISTEMULUI
INFORMATIC
Reabilitarea, modernizarea şi
dezvoltarea bazei materiale şi a
patrimoniului constituie un obiectiv
important întrucât performanţele
universităţii sunt dependente de
dotarea laboratoarelor, de starea
spaţiilor de învăţământ, de condiţiile de
lucru asigurate comunităţii academice.
Pentru desfăşurarea unui proces
didactic de calitate la disciplinele
nataţie şi sporturi nautice, schi şi
sporturi de iarnă, orientare turistică, în
prim planul preocupărilor se vor situa şi
bazele Parâng şi Eforie, unde investiţiile
majore pot fi amortizate şi pot produce
profit prin rentabilizarea acestora ,
grație unei administrări corecte (prin
scăderea costurilor utilităţilor şi prin
utilizare lor ca locații de pregătire
sportivă și agrement).
Având în vedere importanţa
fundamentală a tehnologiei în spațiul
educaţional şi al cercetării ştiinţifice,
prevăzută prin Procesul Bologna şi
susţinută de Asociaţia Universităţilor
Europene (EUA), folosirea pe scară
largă a tehnologiilor informatice în
procesul educaţional, în activităţile de
predare, învăţare, în cadrul cercetării
ştiinţifice, impune dotarea cu aparatură
de ultimă generaţie din aria TIC, dar şi
anumite schimbări la nivelul mentalităţii
cadrelor didactice, a personalului
didactic auxiliar și administrativ.
16
Măsuri preconizate:
dezvoltarea unor sisteme
informatice de management al
documentelor, pentru îmbunătăţirea
circulaţiei acestora, ca mijloc de
întărire a managementului;
dezvoltarea unor aplicaţii de
management al resurselor materiale
pentru a urmări în mod profesionist
circuitul achiziţiilor, de la solicitare la
plată;
dezvoltarea sistemului de gestiune
informatizată a bibliotecii;
dezvoltarea unui sistem informatic
care să faciliteze repartizarea
studenţilor în cămine şi situaţia
plăţilor regiei de cămin către
serviciul social, calcularea burselor,
administrarea grupelor prin trecerea
de la un an universitar la altul,
evidenţa temelor lucrărilor de licenţă
şi de disertaţie etc.
17
Deși ajunsă la o vârstă respectabilă, instituția noastră
ramâne mereu tânără; este meritul generațiilor de cadre
didactice și studenți care i-au trecut pragul, contribuind la
permanenta sa devenire.
Păstrând acest spirit, în calitate de candidat la funcția
de Rector al UNEFS, consider că prezentul proiect poate
fi transpus în practică numai cu sprijinul comunității
academice, printr-un efort conjugat, în care contribuția
fiecăruia este decisivă.
Numai împreună putem face din UNEFS o
universitate de top!