PARCARE, ZONĂ SERVICII, CLĂDIRE PANORAMICĂ MUNTELE MIC” CS/Reglementari... · sistemul de...
Transcript of PARCARE, ZONĂ SERVICII, CLĂDIRE PANORAMICĂ MUNTELE MIC” CS/Reglementari... · sistemul de...
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
1
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA
MEDIULUI PENTRU PROIECTUL:
TELESCAUN VÂLSAN L=1.825M, TELESCAUN ŞI ZONĂ DE
AGREMENT CU BANDĂ TRANSPORTOARE L=400M ŞI
PARCARE, ZONĂ SERVICII, CLĂDIRE PANORAMICĂ –
MUNTELE MIC”
BENEFICIAR: S.C. MUNTELE MIC SUPERSKI, str. Independenţei, nr. 14
IULIE 2010
Acest material nu poate fi reprodus fără acordul scris al autorului
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
2
PREZENTUL RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA
MEDIULUI A FOST ELABORAT PE BAZA DOCUMENTAŢIEI FURNIZATĂ DE
BENEFICIAR ŞI A OBSERVAŢIILOR DIN TEREN REALIZATE DE
ELABORATORUL LUCRĂRII ŞI COLABORATORI.
RAPORTUL LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A
FOST REALIZAT RESPECTÂNDU-SE CERINŢELE HG 445/2009 ŞI ORDIN MAPM
863/2002
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
3
CUPRINS
1. INFORMAŢII GENERALE
1.1. Titularul proiectului 5
1.2. Autorul atestat al raportului la studiul de evaluare a impactului asupra
mediului
5
1.3. Denumirea proiectului 7
1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia 7
1.5. Durata etapei de funcţionare 25
1.6. Informaţii privind resursele folosite 25
1.7. Informaţii despre materiile prime 27
1.8. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi
de activitatea propusă
28
1.9. Descrierea principalelor alternative 28
1.10. Informaţii despre documentele existente privind amenajarea teritorială în
zona amplasamentului proiectului
31
2. PROCESE TEHNOLOGICE 31
3. DEŞEURI 32
4 IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIVE CEL TRANSFRONTALIER,
ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE
REDUCERE A ACESTORA
35
4.1. Apa 35
4.2. Aer 39
4.3. Solul 41
4.4. Biodiversitatea 43
4.4.1. Informaţii despre biotopurile de pe amplasament 44
4.4.2. Informaţii despre floră, faună, habiatate naturale declarate prin fişa
sitului Natura 2000 – Munţii Ţarcu
44
4.4.3. Specii locale şi specii aclimatizate, specii de plante de importanţă
economic
58
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
4
4.4.4. Rute de migrare, adăposturi de animale pentru creştere, hrană,
odihnă şi iernat
58
4.4.5. Informaţii despre speciile de ciuperci 58
4.4.6 Sinteza observaţiilor şi determinărilor 58
4.4.7. Impactul prognozat 59
4.4.8. Măsuri de diminuare a impactului 59
4.4.9. Concluzii
4.5. Peisajul 60
4.6. Mediul social şi economic 60
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR 61
6. MONITORIZAREA 61
7. SITUAŢII DE RISC 61
8. ANEXE
9 BIBLIGRAFIE 62
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
5
1. INFORMAŢII GENERALE
1.1.Titularul proiectului
S.C. MUNTELE MIC SUPERSKI S.R.L.
Timişoara, str. Independenţei, nr. 14
Tel:
Persoană de contact: BUNA HORAŢIU
1.2. Autorul atestat al raportului la studiului de evaluare a impactului:
Dr. chim-fiz. PÎRLEA HARIETA HERMINA - Certificat de înregistrare în
Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului, poziţia 42,
pentru RM, RIM, BM, RA, RS. [1]
Timişoara, Liege 5/10, mobil: 0722877728, tel/fax: 0256/426617
1.2.1. Colaborator: Lect.drd. SIMITEAN ADRIAN - biolog
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
6
Dr. chim-fiz. Harieta Pîrlea
Doctor in inginerie chimică
Specialist protecţia mediului
S.C. IT & MEDIU S.R.L.
Str. Liege nr. 5/10, 300639, Timişoara
Tel/Fax: 0256/426617, mobil: 0722877728
e-mail: [email protected]
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
7
1.3. Denumirea proiectului
Telescaun Vâlsan L=1.825m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă
transportoare L=400m şi parcare, zonă servicii – Muntele Mic”
1.4. Descrierea proiectului şi a etapelor acestuia
Proiectul de faţă urmăreşte realizarea unor unităţi de infrastructură, în vederea unei bune
desfăşurări a sporturilor de iarnă în staţiunea Muntele Mic, judeţul Caransebeş.
Unitatea geografică a Munţilor Ţarcu, din care face parte şi Masivul Muntele Mic, ocupă
regiunea de nord-vest a Carpaţilor Meridionali. Înălţimea maximă a Masivului Muntele Mic este
de 1802 m. Staţiunea Muntele Mic se află la altitudinea de 1525 m şi o importanţă turistică
deosebită deoarece este propice practicării sporturilor de iarnă. Staţiunea este una din puţinele
zone montane din ţară unde stratul de zăpadă persistă aproximativ 6 luni pe an. Precipitaţiile
venite din nord-vest şi temperaturile scăzute, īnregistrate pe timp de iarnă, fac posibilă
practicarea sporturilor de iarnă, din luna noiembrie, pānă īn luna mai. Grosimea medie a stratului
de zăpadă este de 1 metru. Pârtiile de schi sunt variate putând fi practicate atât de schiori
īncepători, cāt şi de cei cu experienţă.
Proiectul se doreşte a fi realizat pe platoul alpin al Muntelui Mic – fig. 1, ca dezvoltare a
infrastructurii existente deja în staţiune. Staţiunea Muntele Mic este atestată din anul 1936 în
manuscrisul editat de Asociaţia Funcţionarilor Municipiului Timişoara „Muntele Mic”(AMIC),
unde deviza staţiunii Muntele Mic era „cea mai īnaltă staţiune bănăţeană de recreaţie şi sporturi
de iarnă”.
/
Fig. 1. Amplasare proiect
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
8
Lucrările analizate în prezentul studiu de evaluare a impalctului asupra mediului fac parte
dintr-un plan mai amplu de dezvoltare a staţiunii Muntele Mic – PUZ Zone turistice: Poiana
Mărului Com. Zăvoi, Muntele Mic, realizat de firma SC Markanter THS SRL. Acest PUZ a fost
adoptat prin hotărâri ale Consiliilor Locale din cele două comune pe raza cărora se desfăşoară.
1.4.1. Descrierea proiectului
Proiectul care se doreşte a fi realizat este localizat pe raza comunelor Zăvoi şi Turnu
Ruieni.
Regimul juridic al terenului, aşa cum reiese din certificatul de urbanism nr. 9/23.02.2010,
emis de Consiliul Judeţean Caraş – Severin, este următorul: teren situat pe teritoriul administrativ
al comunelor Turnu Ruieni şi Zăvoi, în afara intravilanului, proprietatea celor două commune,
domeniu public de interes local şi proprietăţi private. Suprafaţa totală de teren pe care se va
realiza proiectul, este de 30 500 m2 conform aceluiaşi Certificat de Urbanism.
Folosinţa actuală este agricolă/silvică, păşune alpină situată în zona de interes local Muntele Mic,
areal cu potenţial şi resurse turistice, agroturistice şi natural complexe, domenii schiabile,
conform Legii 526/2003, zonă pentru dezvoltarea domeniului schiului şi practicarea altor
sporturi de iarnă, cuprinse în cadrul programului naţional de dezvoltare a turismului Schi în
România.
Proiectul este compus din următoarele unităţi de infrastructură şi agrement:
1.4.1.1.Instalaţie transport pe cablu, telescaun 4 locuri
Telescaunul este situat pe vesrantul SE al masivului Muntele Mic, în valea Vâlsan.
Obiectivul este situatepe teritoriul administrativ al comunelor Zăvoi şi Turnu Ruieni.
Coordonatele GPS ale staţiilor se bază şi vârf sunt prezentate în tabelul nr. 1:
Tabel 1: Coordonatele GPS ale staţiilor de plecare şi sosire telescaun Valsan
Tip staţie Nord Est
Staţie bază 45o21’34,49” 22
o29’19,27”
Staţie vârf 45o22’16,01” 22
o28’29,67”
Instalaţia de transport pe cablu are staţia de bază (plecare) în valea Vâlsan la cota de 1414
m şi respectiv staţia se vârf (sosire) pe vârful Muntelui Mic, la o altitudine de 1794 m. Diferenţa
de nivel dintre cele două staţii este de 430 m. Lungimea totală a telescaunului este de 1825 m şi
ocupă o suprafaţă de 0,54 ha.
În fig. 2 este prezentată locaţia acestei instalaţii de transport pe cablu.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
9
Fig. 2. Localizare telescaun Valsan
Instalaţia de transport pe cablu – telescaun 4 locuri este o instalaţie cu mers unidirecţional
la care vehiculele sunt scaune cu 4 locuri. Aceste sacune sunt transportate de-a lungul liniei cu o
viteză maximă de 6 m/s. Vehiculele se cuplează automat la cablul purtător tractor la ieşirea din
staţii şi se decuplează automat la intrarea în statii. Viteza de transport în staţii este de 0.4 m/s
pentru a facilita îmbarcarea pasagerilor. Antrenarea şi întinderea cablului purtător – tractor se
realizează cu ajutorul unui motor electric şi a unui sistem hidraulic amplasat în staţia de bază.
Staţia de vârf are doar rol de întoarcere a cablului. Pupitrul de comandă a telescaunului şi
sistemul de antrenare se găsesc în staţia de bază. Sistemul de antrenare se compune din: motor
electric, cuplaj, frână, redactor, frâna se siguranţă, motor de rezervă, roată de antrenare.
Accesul la staţia de plecare se realizează de pe pârtie sau din drumul de pe Valea Vâlsan.
Telescaunul este compus din:
staţie de bază (staţia de plecare) – are rol de acţionare, aici se găseşte
echipamentul hidraulic de tensionare şi garajul pentru adăpostirea vehiculelor pe
timp nefavorabil.
16 stălpi de susţinere cu înălţime maximă de 10 m.
Staţia de vârf (sosire) – are rol de întoarcere
Informaţiile tehnice pentru acest tip de instalaţie sunt prezentate în tabelele nr. 2 şi nr. 3:
Tabel 2: Informaţii tehnice ce depind de faza de construcţie
Caracteristică Unitatea de
măsură
Faza iniţială Faza finală
Capacitate de transport Pers./h 2000 3000
Număr de vehicule Buc 70 105
Distanţa dintre vehicule m 54 36
Intervalul de timp dintre vehicule s 10.8 7,2
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
10
Tabel 3: Infermaţii tehnice generale telescaun Valsan
Nr.crt. Caracteristică Unitate de măsură Valoare
1 Înclinaţia medie a cablului % 22,23
2 Înclinaţia maximă a cablului % 56,83
3 Viteza cablului m/s 5
4 Durata deplasării min. 6,28
5 Diamentrul cablului mm 45
6 Număr role cablu Buc 234
7 Cuplu permanent kNm 285
8 Cuplu la pornire kNm 349
9 Putere motor – permanent kW 502
10 Putere motor – la pornire kW 634
11 Acţionare de avarie kW 112
12 Distanţa dintre linii m 6,1
Instalaţia de transport pe cablu – telescaun Vâlsan, 4 locuri este dotată cu o serie de
echipamente. Echipamentele şi componentele instalaţiei de transport pe cablu precum şi
caracteristicile tehnice ale acestora sunt redate în tabelul nr. 4:
Tabel nr. 4: Echipamentele şi componentele telescaun Vâlsan
Locaţia Tip echipament Caracteristici
Staţia de
acţionare
TIP UNIG
“M”
Maşina de
acţionare,
inclusive
ahgrenajele şi
anamblurile de
frânare
Cadrul maşinii proiectat ca acţionare sus pe punte
Diametrul roţii de acţionare Φ=6100 mm
Support arbore tubular pentru roata de acţionare
Angrenaj tachometric şi mecanism de siguranţă împotriva
mersului înapoi
Răcirea uleiului cu aer
Reductor Doppelmazr – Lochmann GPW 300
Cuplaj arbori între motorul electric şi reductor
Discuri de frânare, console pentru frânele de serviciu
Frână de serviciu comandată hidraulic
Ansamblu hidraulic de frânare
Acţionare de
avarie
Motor Diesel cu cadru pe bază de baterii, eşapament şi comandă
motor, 125 kW
Viteza maximă de deplasare 0,8 m/s, reglabilă
Sistem de reglare hidraulică de la distanţă
Pompă cu piston axial
Rezervor fluid hidraulic
Ulei hidraulic
Structura de
sprijin
Construcţie din oţel
Puncte de cuplare
Şine de alergare/conducătoare, inclusive circulaţia prin staţie
Platforme staţii, scări urcare, material de ancorare
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
11
Echipament
transportor
Acceleratoare, deceleratoare şi transportoare curbate cu roţi
pneumatice
Mecanisme de împingere
Capote pentru mecanisme de împingere
Controlul
spaţierii între
vehicule
Declanşator la începutul controlului distanţierii
Cuplaj magnetic pentru controlul distanţei
Dispozitive de
siguranţă
Apărători geometrice
Sistem de monitorizare a poziţiei prinderilor şi cablului
Sistem de siguranţă a trecerii
Sistem electronic de testare a forţei de prindere
Sistem hidraulic
de tensionare
Cilindru hidraulic complet, cursa 4,7m
Lagăr pentru cilindrul hidraulic
Sistem de măsurare a sarcinii
Ansamblu hidraulic pentru sistemul de tensionare
Echipament
electric
Echipament de acţionre, inclusiv motor în curent continuu
Acţionare cu tiristoare
Comandă acţionare
Echipament de siguranţă
Avertizare în caz de vânt
Staţie de
deviere
TIP UNIG
S
Mecanismul de
deviere
Roată de întoarcere în buclă, diametru 6100 mm
Lagăre epntru roata de retur în buclă
Cadrul/şasiul maşinii
Structura de
sprijin
Idem staţia de acţionare
Echipament
transportor
Idem staţia de acţionare
Dispozitive de
siguranţă
Idem staţia de acţionare
Acoperiş
staţie
Incintă compact, închisă, în formă de cupolă
Garaj 1 comutator de staţie
Comenzi întrerupătoare
4 comutatoare garaj
Şine garaj, inclusive console de prindere
Şabloane şi inserţii
Poarta de
îmbarcare
Barieră automată de intrare cu 6 aripi cu flapsuri pivotante
Vehicule
de
transport
70 de prinderi, tip Doppelmazr, model DT 108
70 scripeţi de suspensie, cu vibraţii reduse
70 scaune a câte 4 locuri
1 vehicul de întraţinere
Echipame
nt de linie
32 ansambluri de role de cablu ş i234 roţi pe cablul de tractare
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
12
Structuri
linie traseu
16 stâlpi, 16 jgheaburi, 32 platforme de întreţinere
Cablu de
tractare
Lungime 3710 m, diametru 45 mm
1.4.1.2.Instalaţie transport pe cablu, telescaun 2 locuri
Este situat pe versantul SV al masivului Muntele Mic. Obiectivul este situat pe teritoriul
administrative al comunei Turnu Ruieni. Coordonatele GPS ale staţiilor se bază şi vârf sunt
prezentate în tabelul nr. 5:
Tabel 5: Coordonatele GPS ale staţiilor de bază şi vârf telescaun Valea Soarelui
Tip staţie Nord Est
Staţie bază 45o21’25,54” 22
o27’54,8”
Staţie vârf 45o21’25,9” 22
o28’25,9”
Instalaţia de transport pe cablu are staţia de bază (plecare) în valea Soarelui la cota de
1560 m şi respectiv staţia se vârf (sosire), la o altitudine de 1675 m. Diferenţa de nivel dintre
cele două staţii este de 115 m. Lungimea totală a telescaunului este de 790 m şi ocupă o
suprafaţă de 0,23 ha.
În fig. 3 este prezentată locaţia acestei instalaţii de transport pe cablu – telescaun Valea
Soarelul (telescaun agreement).
Fig. 3 Locaţie telescaun agrement
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
13
Instalaţia de transport pe cablu – telescaun 2 locuri este o instalaţie cu mers unidirecţional
la care vehiculele sunt scaune cu 2 locuri. Aceste sacune sunt transportate de-a lungul liniei cu o
viteză maximă de 2 m/s. Vehiculele se cuplează automat la cablul purtător tractor la ieşirea din
staţii şi se decuplează automat la intrarea în statii. Viteza de transport în staţii este de 0.4 m/s
pentru a facilita îmbarcarea pasagerilor. Antrenarea şi întinderea cablului purtător – tractor se
realizează cu ajutorul unui motor electric şi a unui sistem hidraulic amplasate în staţia de bază.
Staţia de vârf are doar rol de întoarcere a cablului. Pupitrul de comandă a telescaunului şi
sistemul de antrenare se găsesc în staţia de bază. Sistemul de antrenare se compune din: motor
electric, cuplaj, frână, redactor, frâna se siguranţă, motor de rezervă, roată de antrenare.
Telescaunul este compus din:
staţie de bază (staţia de plecare) – are rol de acţionare, aici se găseşte
echipamentul hidraulic de tensionare
9 stălpi de susţinere, cu înălţime maximă de 10 m.
staţia de vârf (sosire) – are rol de întoarcere
Caracteristicile tehnice ale acestui tip de instalaţie de transport pe cablu sunt prezentate în
tabelul nr. 6.
Tabel nr. 6: Caracteristici tehnice telescaun Valea Soarelui (telescaun agrement)
Nr. Crt. Caracteristica Unitate de măsură Valoare
1 Înclinaţia medie a cablului % 21,15
2 Înclinaţia maximă a cablului % 52,45
3 Viteza cablului m/s 2
4 Durata deplasării min. 6,6
5 Diamentrul cablului mm 45
6 Număr role cablu Buc 108
7 Cuplu permanent kNm 1555
8 Cuplu la pornire kNm 190
9 Putere motor kW 250
10 Capacitate de transport Pers/h 1280
11 Număr de vehicule Buc 80
12 Distanţa dintre linii m 6,1
13 Distanţa dintre vehicule m 19,7
Această instalaţie de cablu are staţia de bază în vecinătatea zonei de cazare, fiind practic
necesară pentru a putea face legătura cu pârtiile din valea Vâlsanului, de pe versantul SE al
Muntelui Mic. Aceasta se impune pentru a crea o alternativă la pârtiile pe care se schiază în
present şi care au sosirea foarte aproape de zona de construcţii hoteliere, ceea ce determină un
grad ridicat de pericol de accidente.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
14
Accesul la staţia de plecare a telescaunului se va realiza pe jos din drumul judeţean 608A.
Instalaţia de transport pe cablu – telescaun agrement, 2 locuri este dotată cu o serie de
echipamente. Echipamentele şi componentele instalaţiei de transport pe cablu precum şi
caracteristicile tehnice ale acestora sunt redate în tabelul nr. 7
Tabel nr. 7: Echipamentele şi componentele telescaun agrement
Locaţia Tip echipament Caracteristici
Staţia de acţionare
TIP UNIG “M”
Maşina de
acţionare, inclusive
ahgrenajele şi
anamblurile de
frânare
Cadrul maşinii proiectat ca acşionare sus pe punte
Diametrul roţii de acţionare Φ=6100 mm
Suport arbore tubular pentru roata de acţionare
Angrenaj tachometric şi mecanism de siguranţă
împotriva mersului înapoi
Răcirea uleiului cu aer
Reductor Doppelmazr – Lochmann GPW 300
Cuplaj arbori între motorul electric şi reductor
Discuri de frânare, console pentru frânele de serviciu
Frână de serviciu comandată hidraulic
Ansamblu hidraulic de frânare
Acţionare de avarie Motor Diesel cu cadru pe bază de baterii.eşapament
şi comandă motor, 125 kW
Viteza maximă de deplasare 0,8 m/s, reglabilă
Sistem de reglare hidraulică de la distanţă
Pompă cu piston axial
Rezervor fluid hidraulic
Ulei hidraulic
Structura de sprijin Construcţie din oţel
Puncte de cuplare
Şine de alergare/conducătoare, inclusive circulaţia
prin staţie
Platforme staţii, scări urcare, material de ancorare
Echipament
transportor
Acceleratoare, deceleratoare şi transportoare curbate
cu roţi pneumatice
Mecanisme de împingere
Capote pentru mecanisme de împingere
Controlul spaţierii
între vehicule
Declanşator la începutul controlului distanţierii
Cuplaj magnetic pentru controlul distanţei
Dispozitive de
siguranţă
Apărători geometrice
Sistem de monitorizare a poziţiei prinderilorşi
cablului
Sistem de siguranţă a trecerii
Sistem electronic de testare a forţei de prindere
Sistem hidraulic de
tensionare
Cilindru hidraulic complet, cursa 4,7m
Lagăr pentru cilindrul hidraulic
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
15
Sistem de măsurare a sarcinii
Ansamblu hidraulic pentru sistemul de tensionare
Echipament electric Echipament de acţionre, inclusiv motor în curent
continuu
Acţionare cu tiristoare
Comandă acţionare
Echipament de siguranţă
Avertizare în caz de vânt
Staţie de deviere
TIP UNIG S
Mecanismul de
deviere
Roată de întoarcere în buclă, diametru 6100 mm
Lagăre epntru roata de retur în buclă
Cadrul/şasiul maşinii
Structura de sprijin Idem staţia de acţionare
Echipament
transportor
Idem staţia de acţionare
Dispozitive de
siguranţă
Idem staţia de acţionare
Acoperiş staţie Incintă compact, închisă, în formă de cupolă
Garaj 1 comutator de staţie
Comenzi întrerupătoare
4 comutatoare garaj
Şine garaj, inclusive console de prindere
Şabloane şi inserţii
Poarta de
îmbarcare
Barieră automată de intrare cu 6 aripi cu flapsuri
pivotante
Vehicule de
transport
70 de prinderi, tip Doppelmazr, model DT 108
70 scripeţi de suspensie, cu vibraţii reduse
70 scaune a câte 4 locuri
1 vehicul de întraţinere
Echipament de
linie
32 ansambluri de role de cablu ş i234 roţi pe cablul
de tractare
Structuri linie
traseu
16 stâlpi, 16 jgheaburi, 32 platforme de întreţinere
Cablu de tractare Lungime 3710 m, diametru 45 mm
1.4.1.3.Parcare
Conform studiilor făcute, în staţiune nu există suficiente locuri de parcare: există o
parcare la hotel Sebeş, una pentru hotel Nordica şi Felix. Dar aceste parcări sunt insuficiente ca
număr, iar parcarea de la Hotel Sebeş este greu accesibilă iarna datorită stratului mare de zăpadă
care se acumulează, parcarea fiind situată la o mai joasă altitudine, ce favorizează acumularea
zăpezii. Nici la baza muntelui, punctul de plecare al telescaunului din Valea Craiului, nu sunt
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
16
sufuciente locuri de parcare, în special la sfârşit de săptămână. Din acest motiv în zonă se
impune necesitatea realizării unei parcări mai mari, cu mai multe locuri de parcare şi care să fie
mai accesibilă turiştilor.
Parcarea propusă prin prezentul proiect se va realiza în imediata apropiere a staţiunii, în
partea stângă, pe sensul de mers spre staţiune, a drumului judeţean 608A, care face legătura între
Caransebeş şi Staţiunea Muntele Mic. Va avea o suprafaţă de 10000 m2. Accesul în parcare se va
realiza de pe drumul judeţean 608A. Parcarea va deservi instalaţiile de transport pe cablu, zona
de servicii, precum şi întreaga staţiune. Insuficienţa numărului de locuri de parcare în staţiune
este subliniată şi în Planul Urbanistic Zonal.
Coordonatele GPS ale parcării sunt prezentate în tabelul nr. 8.
Tabel nr. 8: Coordonate GPS parcare
Număr punct Nord Est
1 45o21’37,6” 22
o27’81,9”
2 45o21’43,3” 22
o27’80,4”
3 45o21’44” 22
o27’87,3”
4 45o21’38,2” 22
o27’88,9”
1.4.1.4.Clădire servicii
Clădirea este destinată servirii mesei în regim de restaurant, precum şi servirii altor
produse alimentare si băuturi. În clădire se va amenaja şi un centru de educare ecologică a tinerei
generaţii. În acest scop se va dota centrul de educare ecologică cu videoproiector şi respectiv
materiale despre situl Natura 2000 – Munţii Ţarcu: dvd-uri cu imagini din zonă, cu principalele
habitate, plante, animale şi păsări, precum şi explicaţii ştiinţifice legate de acestea, pliante
publicitare cu importanţa zonei şi speciile rare din această arie protejată. De asemenea centrul va
fi dotat binocluri pentru observarea păsărilor. Obiectivul va fi amplasat în partea dreaptă a
drumului judeţean 608A, care face legătura între Caransebeş şi Staţiunea Muntele Mic, pe sensul
de mers spre staţiune. Locul de amlpasare este în imediata vecinătate a staţiei de bază a
telescaunului de agrement şi a stâlpului de electricitate nr. 430.
În fig. 4 este prezentată amplasarea parcării şi a clădirii de servicii.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
17
Fig. 4 Amplasarea parcării şi a clădirii de servicii.
Clădirea va fi în regim P+1+M şi va cuprinde următoarele:, acces climatizat, hol de
acces, restaurant cu o capacitate de 150 locuri, centru de educare ecologică a tinerei generaţii,
bucătărie şi anexe, spaţii tehnice, grupuri sanitare, spaţii de depozitare. Suprafaţa contruită va fi
de aproximativ 500 m2.
Accesul la clădirea de servicii se va realiza pe jos din drumul judeţean 608A.
1.4.1.5.Zonă de agrement cu bandă transportoare.
Banada transportoare va fi amplasată în vecinătatea instalaţiei de transport pe cablu –
telescaun 2 locuri. Caracteristici tehnice: lungime de 200 m, lăţime de 1 m şi va fi acţionată de
un motor cu putere de 30 kW.
Accesul la zona de agrement cu bandă transportoare se va realiza pe jos din drumul
judeţean 608A.
1.4.1.6. Clădire panoramică
Clădirea va fi amplasată în vecinătatea staţiei de vârf a telescaunului cu 4 locuri –
telescaun Vâlsan – în proximitatea vârfului Muntele Mic. Această clădire va deservi turiştii care
circulă cu acest telescaun iar în viitor şi pe cei care vor circulă cu celelalte telescaune cuprinse în
planul de dezvoltare al staţiunii.
Clădirea va fi în regim P+1+M având o sală mare vitrată cu belvedere pentru panoramă,
spre 3 zone şi anume: Munţii Ţarcu, Munţii Godeanu, valea bistrei.
Clădirea va avea următoarele funcţiuni:
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
18
Hol de acces
Centru pentru educaţie ecologică a tinerei generaţii
Restaurant cu o capacitate de 200 locuri
Bucătărie şi anexe
Spaţii tehnice şi grupuri sanitare
Spaţii pentru Salvamont şi Jandarmeria montană
Punct sanitar
Terase exterioare
Spaţii de depozitare
Centrul de educare ecologică a tinerei generaţii se va dota cu videoproiector şi respectiv
materiale despre situl Natura 2000 – Munţii Ţarcu: dvd-uri cu imagini din zonă, cu principalele
habitate, plante, animale şi păsări, precum şi explicaţii ştiinţifice legate de acestea, pliante
publicitare cu importanţa zonei şi speciile rare din această arie protejată. De asemenea centrul va
fi dotat binocluri pentru observarea păsărilor. În viitor, când vor fi finalizate lucrările pentru toate
instalaţiile de transport pe cablu şi restul construcţiilor în contextual larg al dezvoltării zonei
conform PUZ Muntele Mic, se va lua în calcul angajarea unui biolog care să ofere turiştilor
explicaţii referitoare la habitatele, fauna şi flora acestei arii naturale protejate. Pe timp de vară
acesta ar putea însoţii turiştii interesaţi în scurte drumeţii pe platorul alpin pentru a le arăta
acestora unele tipuri de habitate sau plante prezente în această zonă.
În anexa 1 este prezentat Planul de dezvoltare în domeniul schiabil Muntele Mic din care
reiese legătura dintre toate construcţiile prezentate anterior şi PUZ Muntele Mic.
1.4.2.Descrierea etapelor proiectului
Etapele proiectului prezentat anterior sunt: construcţie, funcţionare, dezafectare.
1.4.2.1. Etapa de construcţie
Pentru etapa de construcţie trebuie să se ţină cont de caracteristicile solului din zonă.
Astfel, conform STAS 6054/1977 adâncimea de îngheţ în zona montană este mai mare de 90 cm,
motiv pentru care fundaţiile construcţiilor trebuie să aibă o adâncime mai mare de 1 m.
Studiul geotehnic realizat pentru beneficiarul prezentului proiect de către firma SC
GEOSOFT-PROIECT SRL concluzionează că proiectul se încadrează conform NP 074/2007 în
categoria geotehnică 1, deci un risc geotehnic de tip “redus”.
Pentru descrierea construcţiei obiectivelor propuse prin prezentul proiect se vor delimita
două zone de construcţii:
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
19
zona 1: zona din imediata vecinătate a zonei construite (unde există hoteluri şi pensiuni)
şi limitrofă drumului judeţean 608A. Această zonă cuprinde: telescaun agrement - 2
locuri, parcare, zonă agrement cu bandă transportoare şi clădirea de servicii.
zona 2: telescaun Vâlsan - 4 locuri şi clădirea panoramică.
Zona 1
Deoarece proiectul se desfăşoară în sit Natura 2000 se va încerca limitarea suprafeţelor
utilizate pentru realizarea construcţiilor. În acest scop organizarea de şantier pentru această zonă
se va face pe o suprafaţă betonată, în imediata vecinătate a drumului judeţean DJ 608A şi la
câţiva metrii de suprafaţa pe care se vor realiza obiectivele propuse. În această zonă va fi parcul
utilajelor folosite şi un spaţiu care va deservi ca şi deposit de materiale de construcţii. Utilajele
necesare pentru realizarea construcţiei sunt:
buldoexcavator: 1 buc – se foloseşte pentru săpături şi manipularea pământului
rezultat în urma acestora
autobasculantă: 1 buc
autobetonieră: 1 buc
6 x 6: 1 buc
macara: 1 buc
În zona în care se începe construcţia se vor amplasa containere pentru deşeuri de
materiale de construcţii şi separat pentru pământul rezultat în urma săpăturilor (amestecat cu rocă
în unele cazuri). Acest pământ va fi folosit pentru nivelarea unor suprafeţe, dacă este cazul, iar
dacă nu va fi transportat la baza muntelui. Deşeurile rezultate în urma construcţiei vor fi
transportate şi eliminate de către constructor.
Circulaţia utilajelor se va limita la suprafaţa obiectivelor propuse prin prezentul proiect
plus o suprafaţă de siguranţă pentru manevrarea utilajelor şi amplasarea containerelor. Este de
preferat ca pentru telescaun şi banda de agrement să se folosească 10 m de fiecare parte a axului
telescaunului, pe toată lungimea acestuia, iar pentru parcare şi clădirea de servicii o suprafaţă
minimă în jurul obiectivelor. De asemena şantierul va fi dotat cu materiale absorbante pentru
eventualele scurgeri de ulei sau produse petroliere.
Telescaun agreement – 2 locuri. Telescaunul este compus din staţie bază, 9 stâlpi metalici de
susţinere şi staţie vârf pentru sosire. Pentru a construi acest telescaun este necesară excavaţia
fundaţiilor pentru părţile componente. Fundaţiile se vor realiza după cum urmează:
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
20
Staţie bază şi staţie vârf – funaţia va consta din 4 stâlpi cu dimensiuni de L = 2 m, l = 2
m, a = 2 m şi se va realiza din beton. Dimensiunile staţiilor sunt: L = 10 m, l = 10 m.
Staţiile se realizează din beton.
Stâlpi de susţinere – fundaţia are următoarele caracteristici: L = 2,5 m, l = 2,5 m, a = 2 m
şi se va realize din beton.
Betonul necesar realizării fundaţiilor se va prepara şi turna cu ajutorul autobetonierei. În
fundaţiile stâlpilor de susţinere se încastrează nişte buloane cu ajutorul cărora se va face fixarea
stâlpilor pe fundaţie.
Stâlpii sunt metalici şi au o înălţime maximă de 10 m.
Cablul instalaţiei se montează manual: cu un cablu subţire se trage cablul telescaunului
de pe rolă amplasată în staţie.
Parcare - pentru construcţia parcării se va decapa un strat de maxim 30 cm de sol pe toată
suprafaţa ei (1 ha). Dacă este necesar se va face nivelarea terenului utilizându-se pământ de la
excavaţiile realizate pentru celelalte obiective din zonă. Pentru realizarea parcării ar exista două
variante luate în calcul: platformă betonată sau pietriş tip mărgăritar. S-a optat pentru cea de-a
doua variantă deoarece aceste tipuri de materiale se încadrează mai bine într-un mediul natural.
Bordurile se vor realiza cu pat de piatră naturală sau prefabricate din beton.
Clădire servicii – fundaţia clădirii are următoarele caracteristici: L = 15 m, l = 15 m, a = 1,5 m.
Deoarece terenul este în pantă fundaţia se va realiza în trepte. Placajele exterioare se vor realiza
din piatră naturală. Tipul de clădire va fi unul tradiţional cu o structură complactă, în regim
P+1+M. Modul de construcţie, precum şi materialele folosite se vor încadra în prevederile PUZ
Muntele Mic.
Tehnologia folosită va fi zidăria masivă din piatră naturală aparentă la exterior sau
câmpuri de placaje de lemn tratat ignifug şi hidrofug.
Pentru construcţie se vor folosi materiale durabile care asigură confortul termic, au un
grad redus de pericol de incendii şi oferă un grad mare de siguranţă utilizatorilor. Construcţia se
va realiza din beton dar finisajele exterioare vor fi realizate din lemn – scândură sau secţiuni din
buştean fasonat. Lemnul se va trata cu substanţe hidrofuge, ignifuge şi contra dăunătorilor.
Culoarea va fi maro – lemn tratat cu substanţe care îl fac închis la culoare sau natur. Ferestrele se
for realiza din geam termopan cu tâmplărie de lemn, acesta fiind cel mai bun izolant. Tâmplăria
uşilor exterioare vor fi din metal de culoare maro sau din lemn masiv în aceeaşi culoare.
Încăperea unde este restaurantul va avea suprafeţe vitrate de dimensiuni mai mari decât restul
încăperilor. Aceste suprafeţe vitrate mari vor fi protejate cu obloane. Terasele se vor realiza din
lemn masiv. Clădirea se va acoperi cu şarpantă de lemn iar acoperişul se va realiza în 2 ape,
acesta asigurând cel mai bine scurgerea apei şi căderea stratului de zăpadă. Învelitoarea
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
21
acoperişului va fi din tablă lisă sau ţiglă presată dublu ancorată. Culoarea pentru învelitoare şi
accesoriile necesare scurgerii (burlane, jgheaburi) va fi maro închis sau gri.
Se vor utiliza hidroizolaţii şi termoizolaţii de cea mai bună calitate pentru învelitori şi
elementele verticale iar la susbol se vor realiza hidroizolaţii şi dren perimetral.
Amenajarea interioară se va realiza cu materiale de cea mai bună calitate, conform cu
standardele din domeniul unităţilor de alimentaţie publică.
Zona cu bandă transportoare – nu necesită fundaţie deoarece banda transportoare va fi
amplasată pe sol.
Zona 2
Deoarece proiectul se desfăşoară în sit Natura 2000 se va încerca limitarea suprafeţelor
utilizate pentru realizarea construcţiilor. Zona 2 se delimitează din vârful Muntele Mic până în
Valea Vâlsan, la liziera pădurii, unde se află staţia de bază a telescaunului, având o suprafaţă de
6 ha: lungime 2000 m pe axul telescaunului şi lăţime de 30 m: câte 15 m de fiecare parte a axului
telescaunului. În urma observaţiilor din teren s-a constatat că este necesară împărţirea acestei
zone în 3 subzone. Motivul acestei împărţiri este prezenţa unor habitate şi specii floristice
diferenţiat pe suprafaţa terenului studiat. Descrierea detaliată a acestor habitate şi specii se va
trata la capitolul biodiversitate.
Subzonele 1 şi 3 din punct de vedere al biodiversităţii permit circulaţia utilajelor necesare
realizării construcţiilor dar subzona 2, unde au fost întâlnite habitate citate în literatura de
specialitate sau specii floristice de interes, nu permite circulaţia acestora. Din acest motiv modul
de realizare a construcţiei stâlpilor de susţinere ai telescaunului prezenţi în această zonă se va
trata separat.
În tabelul nr. 9 sunt prezentate coordonatele GPS ale zonei 2.
Tabel nr. 9: Coordonatele GPS ale zonei 2
Tip punct Nord Est
Superior 45o22’3,4” 22
o28’44,1”
Inferior 45o21’48,34” 22
o29’1,38”
Pentru a realiza construcţiile din zona 2 – telescaun 4 locuri şi clădirea panoramică
organizarea de şantier se va face astfel:
Subzona 1
Reprezintă zona de amplasare a clădirii panoramice şi aproximativ 1/3 din traseul
telescaunului (partea superioară a acestuia). Oragnizarea de şantier se va face astfel:
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
22
accesul la subzona 1 de construcţii se va face din drumul judeţean 608 A, se
coteşte pe drumul existent care face legătura cu staţia GSM de pe vârful Muntele
Mic.
se va delimita o zonă cu o suprafaţă cât mai mică pentru amplasarea utilajelor şi a
containerelor pentru resturile de material de construcţii şi respectiv pentru
pământul excavat. Circulaţia utilajelor se va face pe o suprafaţă limitată la
organizarea de şantier, suprafaţa clădirii panoramice plus suprafaţa de siguranţă
necesară manevrării utilajelor, precum şi pe suprafaţa delimitată de 15 m de o
parte şi de alta a axului telescaunului.
Se vor realiza fundaţiile pentru stâlpii de susţinere a telescaunului şi pentru
clădirea panoramică prin excavare cu buldoexcavatorul. Pământul rezultat se va
depozita în containere, avându-se grijă să nu se amestece cu resturi ale
materialelor de construcţii sau resturi menajere şi va fi transportat la baza
muntelui.
Fixarea stâlpilor în fundaţii se va realiza cu macara.
Pentru realizarea fundaţiilor se prepară şi se toarnă beton cu ajutorul unei
autobetoniere.
Materialele vor fi transportate cu un utilaj 6x6.
Subzona 2
Reprezintă treimea din mijlocul traseului telescaunului. Este zona în care s-au întâlnit
habitate şi specii floristice de interes şi în care organizarea de şantier şi modalitatea de
construcţie va fi diferită:
În această subzonă nu pot circula utilaje motorizate.
Realizarea fundaţiilor se va face prin săpături manual, iar transportul muncitorilor
se va realiza pe jos.
Lângă locul fiecărei fundaţii se va amplasa cu ajutorul elicopterului un container
pentru resturile de pământ ce urmează a fi excavat.
Fundaţia din beton se toarnă cu benă din elicopter, iar buloanele se implantează în
beton.
Stâlpii sunt transportaţi şi fixaţi cu ajutorul elicopterului.
Containerele cu resturi de pământ se transportă în afara subzonei 2 tot cu ajutorul
elicopterului, de aici urmând a fi transportate la baza muntelui, în cazul în care nu
este nevoie de pământ suplimentar pentru realizarea nivelării în zona 1.
Subzna 3
Este zona cuprinsă între punctul terminus al subzonei 2 şi staţia de bază a telescaunului
cu 4 locuri. Ocupă aproximativ o treime din lungimea telescaunului. Organizarea de şantier în
această zonă se va realiza astfel:
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
23
accesul la subzona 3 de construcţii se va face din drumul judeţean 608 A, se
coteşte pe drumul existent pe Valea Vâlsanului, până la staţia de bază a
telescaunului.
se va delimita o zonă cu o suprafaţă cât mai mică pentru amplasarea utilajelor şi a
containerelor pentru resturile de materiale de construcţii şi respectiv pentru
pământul excavat, avându-se grijă ca acestea să nu se amestece – containere
separate Circulaţia utilajelor se va face pe o suprafaţă limitată la organizarea de
şantier, suprafaţa clădirii staţiei de bază şi a garajului plus suprafaţa de siguranţă
necesară manevrării utilajelor, precum şi pe suprafaţa delimitată de 15 m de o
parte şi de alta a axului telescaunului, pâna la limita subzonei 2.
se vor realiza fundaţiile pentru stâlpii de susţinere a telescaunului şi pentru
clădirea staţiei de bază prin excavare cu buldoexcavatorul. Pământul rezultat se va
depozita în containere, avându-se grijă să nu se amestece cu resturi ale
materialelor de construcţii sau resturi menajere şi va fi transportat la baza
muntelui.
Fixarea stâlpilor în fundaţii se va realiza cu macara.
Pentru realizarea fundaţiilor se prepară şi se toarnă beton cu ajutorul unei
autobetoniere.
Materialele vor fi transportate cu un utilaj 6x6.
Montarea cablului se va face pentru tot telescaunul manual, prin trecerea cablului tractor
peste fiecare stâlp cu ajutorul unui cablu mai subţire. Operaţia se face din stâlp în stâlp şi nu
necesită circulaţia utilajelor.
Pentru subzonele 1 şi 3 şantierul se va dota cu material absorbante pentru a evita
eventualele scurgeri de ulei şi produse petroliere.
Telescaun Vâlsan – 4 locuri. Telescaunul este compus din staţie bază, 16 stâlpi metalici de
susţinere şi staţie vârf pentru sosire. Pentru a construi acest telescaun este necesară excavaţia
fundaţiilor pentru părţile componente. Fundaţiile se vor realize după cum urmează:
Staţie bază şi staţie vârf – funaţia va consta din 4 stâlpi cu dimensiuni de L = 2 m, l = 2
m, a = 2 m şi se va realiza din beton. Dimensiunile staţiilor sunt: L = 10 m, l = 10 m.
Staţiile se realizează din beton. La staţia de bază există şi un garaj în care se depozitează
vehiculele pet imp nefavorabil.
Stâlpi de susţinere – fundaţia are următoarele caracteristici: L = 2,5 m, l = 2,5 m, a = 2 m
şi se va realizeadin beton.
Betonul necesar realizării fundaţiilor se va prepara şi turna cu ajutorul autobetonierei
pentru subzonele 1 şi 3 şi cu ajutorul elicopterului pentru subzone 2.. În fundaţiile stâlpilor de
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
24
susţinere se încastrează nişte buloane cu ajutorul cărora se va face fixarea stâlpilor pe fundaţie.
Pentru subzonele 1 şi 3 fixarea se poate realize cu ajutorul macaralei, iar pentru subzona 2
obligatoriu cu ajutorul elicopterului.
Stâlpii sunt metalici şi au o înălţime maximă de 10 m.
Cablul instalaţiei se montează manual: cu un cablu subţire se trage cablul telescaunului
de pe rolă amplasată în staţie.
Clădire panoramică – fundaţia clădirii are următoarele caracteristici: L = 20 m, l = 20 m, a =
1,5 m. Placajele exterioare se vor realiza din piatră naturală. Tipul de clădire va fi unul
tradiţional, în regim P+1+M. Modul de construcţie, precum şi materialele folosite se vor încadra
în prevederile PUZ Muntele Mic.
Tehnologia folosită va fi zidăria masivă din piatră natural aparentă la exterior sau
câmpuri de placaje de lemn tratat ignifug şi hidrofug.
Pentru construcţie se vor folosi materiale durabile care asigură confortul termic, au un
grad redus de pericol de incendii şi oferă un grad mare de siguranţă utilizatorilor. Construcţia se
va realiza din beton dar finisajele exterioare vor fi realizate din lemn – scândură sau secţiuni din
buştean fasonat. Lemnul se va trata cu substanţe hidrofuge, ignifuge şi contra dăunătorilor.
Culoarea va fi maro – lemn tratat cu substanţe care îl fac închis la culoare sau natur. Ferestrele se
for realiza din geam termopan cu tâmplărie de lemn, acesta fiind cel mai bun izolant. Tâmplăria
uşilor exterioare va fi din metal de culoare maro sau din lemn masiv în aceeaşi culoare.
Încăperea unde este restaurantul va avea suprafeţe vitrate de dimensiuni mai mari decât restul
încăperilor. Aceste suprafeţe vitrate mari vor fi protejate cu obloane. Fiind clădire panoramică
este permisă tâmplăria tip pereţi cortină pe schelet metalic. Terasele se vor realiza din lemn
masiv. Clădirea se va acoperi cu şarpantă de lemn iar acoperişul se va realiza în 2 ape, acesta
asigurând cel mai bine scurgerea apei şi căderea stratului de zăpadă. Învelitoarea acoperişului va
fi din tablă lisă sau ţiglă presată dublu ancorată. Culoarea pentru învelitoare şi accesoriile
necesare scurgerii (burlane, jgheaburi) va fi maro închis sau gri.
Se vor utiliza hidroizolaţii şi termoizolaţii de cea mai bună calitate pentru învelitori şi
elementele verticale iar la subsol se vor realiza hidroizolaţii şi dren perimetral.
Amenajarea interioară se va realiza cu materiale de cea mai bună calitate, conform cu
standardele din domeniul unităţilor de alimentaţie publică.
1.4.2.2. Etapa de funcţionare
În periada de funcţionare a obiectivelor sunt necesare controale periodice, revizii anuale
şi intervenţii la defecţiunile semnalate la echipamentele din dotare. Daca sunt necesare
intervenţii la stâlpii telescaunului Vâlsan – 4 locuri aflaţi în subzone 2 accesul se va face pe timp
de vară pe jos.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
25
1.4.2.3. Etapa de dezafectare
Nu este cazul să se ia în considerare dezafectarea acestor construcţii.
1.5. Durata etapei de funcţionare
Termenul de funcţionare este nelimitat, cu condiţia realizării unei bune întreţineri.
1.6.Informaţii privind resursele folosite
Pentru perioada de realizare a construcţiilor, dar mai ales pe perioada de funcţionare a
acestora este necesară asigurarea utilităţilor.
1.6.1. Alimentarea cu apă
Clădirea de servicii şi clădirea panoramică necesită alimentare cu apă. Pentru clădirea de
servicii situată în imediata apropiere a staţiunii se va realiza branşarea la sistemul de alimentare
cu apă al staţiunii, mai precis la alimentarea cu apă existentă la hotel Sebeş.
Pentru clădirea panoramică soluţia de alimentare cu apă se va decide ulterior, de comun
acord cu Administraţia Apele Române.
Apa potabilă necesară personalului implicat în construcţie se va asigura în recipienţi de
plastic, ce vor fi transportaţi pe amplasament.
Asigurarea apelor de incendiu. În PUZ Muntele Mic se propune formarea unei reţele de
hidranţi de incendiu pe tot platoul Muntelui Mic. Pentru prezentul proiect nu se prevede o
alimentare cu apă necesară stingerii incendiului, aceasta fiind utilizată la nevoie din rezervoarele
ce se vor realiza conform PUZ general de dezvoltare pentru Muntele Mic.
1.6.2. Alimentarea cu energie electrică
Construcţiile se vor racorda la reţeaua electrică de distribuţie din Staţiunea Muntele Mic.
Energia electrică va fi utilizată pentru alimentarea instalaţiilor de transport pe cablu, benzii
transportoare, clădirii panoramice şi clădirii de servicii pentru iluminat şi alimentarea diverselor
echipamente electrice şi electronice. Instalaţiile de transport şi banda transportoare vor funcţiona
5 luni pe an, câte 10 ore/zi, în perioada de iarnă, iar clădirea de servicii şi cea panoramică 10 luni
pe an, câte 12 ore/zi.
În tabelul nr. 10 este prezentat necesarul de energie electrică pentru funcţionarea
obiectivelor.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
26
Tabel nr. 10: Necesarul de energie electrică
Consumator Perioada de
funcţionare [h/an]
Putere medie
[kW]
Necesar anual
energie electrică
[MWh]
Telescaun Vâlsan 1500 600 900
Telescaun agrement 1500 250 375
Banda transportoare 1500 30 45
Clădirea restaurant 3600 20 72
Clădirea panoramică 3600 20 72
Total 1464
Pentru zona 1 branşarea la reţeaua de distribuţie a energiei electrice este mai simplă
deoarece există în zonă stâlpi de alimentare energie electrică. Pentru zona 2 soluţia se va stabili
de comun acord cu SC ENEL DISTRIBUTIE SA. Beneficiarul a cerut pentru branşarea
obiectivelor la reţeaua de energie electrică aviz de amplasament şi a obţinut aviz favorabil de la
SC ENEL DISTRIBUTIE SA. Urmează elaborarea proeictului final şi realizarea lucrărilor de
către furnizorul de energie electrică.
1.6.3. Energie termică
În staţiunea Muntele Mic nu există sistem centralizat de alimentare cu energie termică.
Încălzirea spaţiilor din cele două clădiri de va realiza cu ajutorul centralelor termice cu
funcţionare pe lemn. Se va realiza o reţea internă de calorifere legate la centrala termică.
Caracteristicile tehice ale centralelor termice sunt prezentate în tabelul nr. 11.
Tabel nr. 11: Caracteristicile tehice ale centralelor termice
Caracteristica tehnică Unitate de
măsură
Centrală termică
clădire panoramic
Centrală termică
clădire servicii
Putere electrică kW 60 50
Consum lunar de lemne m3 15 12
Consum annual de lemne m3 75-80 60
Înălţime coş de evacuare şi
dispersie a noxelor
m 8 8
Diametru coş de evacuare şi
dispersie a noxelor
mm 200 200
Centralele termice pe lemne funcţionează doar în perioada de iarnă, deci aproximativ 5
luni pe an. Apa caldă menajeră este asigurată cu ajutorul unor boilere electrice.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
27
1.6.4. Canalizare
Staţiunea Muntele Mic nu dispune de sistem centralizat de canalizare, din acest motiv
clădirile trebuie dotate cu staţii de preepurare/epurare iar staţia de bază a telescaunului Vâlsan cu
bazin etanş vidanjabil. Deşeurile rezultate în urma vidanjării acestora vor fi transportate la staţia
de epurare a oraşului Caransebeş. Regimul apelor uzate menajere care vor fi epurate se va trata la
capitolul Apă.
1.7. Informaţii despre materiile prime
Materiile prime utilizate la realizarea construcţiilor sunt prezentate în tabelul nr. 12.
Tabel nr. 12: Materiile prime utilizate la realizarea construcţiilor
Tip construcţie Materiale folosite Observaţii
Telescaun Vâlsan –
4 locuri
Beton armat Fundaţie
Staţiile de bază şi vârf
garaj
Metal Piloni de susţinere
Cablu de tractare
Lemn sau vopsea albă Finisajele staţiilor de vârf şi bază şi a
garajului
Vopsea maro Vopsirea stâlpilor pentru încadrarea în
peisaj
Telescaun agrement
– 2 locuri
Idem telescaun vâlsan Idem telescaun vâlsan
Parcare Pietriş tip mărgăritar
Banda transportoare Metal
Clădire servicii Beton armat Fundaţie şi construcţie verticală
Lemn Finisarea faţadelor
Balustrade terase
Şarpantă de lemn
Finisaje interioare
Geam termopan cu
tâmplărie de lemn
Ferestre şi suprafeţe vitrate
Ţigle sau tablă lisă Acoperiş
Gresie Finisaje interioare
Faianţă Finisaje interioare
Podele de lemn Finisaje interioare
Vopsea lavabilă Finisaje interioare
Clădire panoramic Idem clădire servicii Idem clădire servicii
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
28
1.8. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de
activitatea propusă
În timpul construcţiei obiectivelor principalii factori care pot afecta mediul sunt:
zgomotul produs de utilaje şi eventualele scurgeri de ulei sau produse petroliere de la utilajele
folosite pentru construcţie.
Zgomot – la montarea stâlpilor cu elicopterul este posibil să se depăşească nivelul de zgomot
admis. Aceste depăşiri sunt de scurtă durată şi doar pe perioada construcţiei.
Scurgeri de produse petroliere – în timpul construcţiei este posibil să existe defecţiuni ale
utilajelor. Pentru a evita contaminarea mediului şantierul va fi dotat cu materiale absorbante, iar
acestea după ce au absorbit eventualele pete se vor aduna în container şi se vor elimina la o
instituţie specializată în elininarea deşeurilor periculoase. Se va avea grijă să nu se amestece
aceste materiale absorbante contaminate cu deşeurile existente. Dacă scurgerile sunt masive şi
există risc de contaminare a solului sau apelor din zona proiectului sau adiacente se va apela la o
societate specializată pentru decontaminare.
În timpul perioadei de funcţionare obiectivele construite nu produc poluanţi care să
afecteze mediul.
1.9. Descrierea principalelor alternative
Proiectul pentru care se realizează studiul de evaluare a impactului asupra mediului este
gândit într-un context mai larg de dezvoltare a staţiunii Muntele Mic. Din această cauză
proiectul de faţă este găndit în aşa fel încât cele 6 obiective care urmează să se construiască se
interconectează între ele: turiştii ajung în staţiune şi parchează maşinile în parcarea din
proximitatea DJ 608 A care este aproape de zona construită cu hoteluri şi pensiuni. Când
doreşte să schieze turistul urcă cu telescaunul de agrement până la staţia superioară de unde are
două posibilităţi:
Să schieze pe pârtia spre staţiune, utilizând apoi acelaşi telescaun pentru urcare
Să schieze pe pârtiile de pe versantul SE al masivului Muntele Mic, până în valea
Vâlsanului, la baza telescaunului de 4 locuri. Aceste pârtii pot fi catalogate ca fiind de
medie şi mare dificultate. Din Valea Vâlsanului se urcă cu telescaunul de 4 locuri până
pe vârful Muntele Mic.
Ţinând cont de faptul că în contextul PUZ de dezvoltare a zonei Staţiunea Muntele Mic
pe platoul alpin al muntelui urmează a se realize şi alte proiecte de infrastructură constând în alte
instalaţii de transport pe cablu, pentru proiectul de faţă s-au studiat alternative de construcţie a
telescaunului de 4 locuri pe terenuri situate tot pe versantul SE.
Varianta 1. – cea prezentată în capitolele anterioare
Varianta 2 . O variantă a fost tot înspre Valea Vâlsanului dar pe o culme. Acest teren este tot pe
teritoriul celor două comune Zăvoi şi Turnu Ruieni, având aceeaşi folosinţă ca şi în cazul
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
29
alternativei prezentate anterior. Acea culme poate fi practicată ca şi pârtie de schi, aducând plus
valoare zonei şi reprezentând o alternativă pentru schiori mai avansaţi. Drept urmare amplasarea
instalaţiei de transport pe cablu pe acest traseu ar duce la pierderea unei pârtii de schi deoarece
este periculos a se schia printre stâlpii telescaunului, iar zona în care s-a decis amplasarea
proiectului este mai joasă şi este improprie schiatului. Pe nici unul dintre trasee nu există zone
naturale protejate de interes naţional sau monumente ale naturii, conform legii 5/2000. De
asemenea, conform aceleiaşi legi, nu există în cele două zone pentru alternative studiate pentru
amplasarea telescaunului Vâlsan – 4 locuri valori de patrimoniu cultural de ineteres naţional. În
tabelul 13 sunt prezentate schematic criteriile avute în vedere pentru alegerea alternativei de
amplasare a acestui telescaun:
Tabel nr. 13: Criteriile pentru alegerea alternativei de amplasare a telescaunului Vâlsan
Criteriu Informaţii Observaţii
Varianta 1 Varianta2 Varianta 1 Varianta2
Amplasare Versant SE masiv
Muntele mic
Versant SE masiv
Muntele mic
Teritoriu Comunele Zăvoi
şi Turnu Ruieni
Comunele Zăvoi şi
Turnu Ruieni
Conform certificat
de urbanism
Utilizare
curentă a
terenului
Agricolă/silvică,
păşune alpină
Agricolă/silvică,
păşune alpină
Conform certificat
de urbanism
Infrastructura
existentă
Drum de acces pe
valea Vâlsan, nu
există nici un fel
de construcţii
Drum de acces pe
valea Vâlsan, nu
există nici un fel de
construcţii
Valori
arheologice
NU NU
Arii naturale
protejate
DA – sit Natura
2000 – Munţii
Ţarcu
DA – sit Natura
2000 – Munţii
Ţarcu
Ordin 1974/2007 Ordin 1974/2007
Valori
naturale
NU NU Conform lege
5/2000
Conform lege
5/2000
Zone de
protecţie
sanitară
NU NU Nu există captări
de apă
Nu există captări
de apă
Construcţii
în zonă
NU NU
Posibilitate
pârtie
NU DA
Cele două alternative se situează pe acealşi versant al Muntelui Mic. Nu s-au luat în
considerare alte variante în altă zonă a platoului alpin deoarece prin PUZ şi pe ceilalţi versanţi ai
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
30
muntelui urmează a se amplasa instalaţii de cablu. Criteriul care a stat la baza alegerii făcute este
acela al posibilităţii de utilizare a traseului din varianta 2 ca şi pârtie de schi.
Pentru celelalte componente ale proiectului nu s-au luat în calcul alte variante
ţinându-se cont de următoarele motive:
Clădirea panoramică – trebuie realizată pe vârful muntelui, deoarece acolo
este zona cu potenţialul maxim pentru scopul propus: vedere panoramică spre
3 zone şi anume Munţii Ţarcu, Munţii Godeanu şi Valea Bistrei. De
asemenea, în contextul dezvoltării zonei conform PUZ clădirea este situată la
întâlnirea a trei instalaţii de transport pe cablu.
Parcare – utilitatea parcării este în imediata vecinătate a drumului judeţean
DJ 608A înainte de intrarea în staţiune pentru a nu crea aglomeraţie. Deci nu
se putea alege o altă locaţie.
Telescaun 2 locuri – este un telescaun cu dublă funcţiune: de agrement sau de
infrastructură de legătură cu Valea Vâlsan. Ca zonă de agrement, împreună cu
banda transportoare şi clădirea de servicii era necesar a se amplasa în imediata
vecinătate a staţiunii.
Din punctul de vedere al tipului de instalaţie de transport pe cablu beneficiarul a avut în
vedere două variante în ceea ce priveşte instalaţia de transport pe cablu din Valea Vâlsan:
Varianta 1: telescaun de 4 locuri cu mers unidirecţional. Vehiculele se cuplează la cablul
purtător-tractor la ieşirea din staţii şi de decuplează la intrare. Sistemul hidraulic de
antrenare şi întindere a cablului purtător – tractor este automat şi se găseşte în staţia de
bază. În staţia de vârf se realizează doar întoarcerea cablului. Instalaţia are nevoie de 16
stâlpi de susţinere.
Varianta 2: telegondolă cu 8 locuri. Şi această instalaţie este monocablu cu mers
unidirecţional iar vehiculele sunt cabine închise (gondole) cu o capacitate de 8 locuri.
Viteza maximă de transport este de 6 m/s. Vehiculele se cuplează la cablul purtător-
tractor la ieşirea din staţii şi de decuplează la intrare. Condiţiile de funcţionare sunt
similare instalaţiei de transport pe cablu – telescaun cu 4 locuri. Sistemul de antrenare şi
întindere a cablului se găseşte în staţia de bază iar în staţia de vârf se realizează doar
întoarcerea cablului.
Având în vedere că partea de transport, acţionare şi comandă sunt identice pentru cele
două variante, motivele pentru care s-a ales telescaunul cu 4 locul în detrimentul telegondolei cu
8 locuri au fost:
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
31
Utilitatea – telescaunul poate fi folosit pentru transport schiori, adică serveşte scopului de
dezvoltare a Staţiunii Muntele Mic
Preţul de cost – care este mai ridicat pentru telegondolă.
În ceea ce priveşte alterlativele de construcţie pentru parcare acestea au fost: parcare
betonată sau parcare realizată din pietriş. Criteriile luate în calcul pentru stabilirea variantei
finale de construcţie a parcării au fost: preţul de cost care este în favoarea parcării cu pietriş şi
posibilitatea de încadrare în areal, ţinându-se cont de specificul zonei – sit Natura 2000. Şi pentru
cel de-al doilea criteriu construcţia cu pietriş este favorabilă deoarece se încadrează mai bine
într-un mediu natural.
1.10. Informaţii despre documentele existente privind amenajarea teritorială în
zona amplasamentului proiectului
Proiectul care se doreşte a fi realizat este localizat pe raza comunelor Zăvoi şi Turnu
Ruieni.
Regimul juridic al terenului, aşa cum reiese din certificatul de urbanism nr. 9/23.02.2010,
emis de Consiliul Judeţean Caraş – Severin, este următorul: teren situate pe teritoriul
administrativ al comunelor Turnu Ruieni şi Zăvoi, în afara intravilanului, proprietatea celor două
commune, domeniu public de interes local şi proprietăţi private. Suprafaţa totală de teren pe care
se va realiza proiectul, este de 30 500 m2 conform aceluiaşi Certificat de Urbanism.
Folosinţa actuală este agricolă/silvică, păşune alpină situată în zona de interes local Muntele Mic,
areal cu potenţial şi resurse turistice, agroturistice şi natural complexe, domenii schiabile,
conform Legii 526/2003, zonă pentru dezvoltarea domeniului schiului şi practicarea altor
sporturi de iarnă, cuprinse în cadrul programului naţional de dezvoltare a turismului Schi în
România.
Proiectul face parte dintr-un plan mai amplu de dezvoltare a zonei fiind integrat în PUZ
Muntele Mic realizat de SC MARKANTER THS SRL, şi aprobat în prin hotărâri de consilii
locale în cele două comune pe teritoriul cărora se desfăşoară. În anexă este prezental planul de
încadrare în zonă.
2. PROCESE TEHNOLOGICE
Sistemul de transport pe cablu are un principiu relativ simplu de funcţionare, cablul
telescaunului fiind pus în mişcare cu ajutorul unui motor electric. Funcţionarea instalaţilor de
transport pe cablu este comandată şi controlată din pupitrul de comandă aflat în staţiile de bază
ale acestora. Buna funcţionare a instalaţiilor de transport pe cablu poate fi alterată şi de factori
naturali: precipitaţii abundente, vânturi puternice, etc.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
32
3. DEŞEURI
3.1.Deşeuri rezultate în perioada de construcţie
Principalele deşeuri rezultate în etapa de construcţie a obiectivelor propuse în prezentul
proiect sunt:
Pământ amestecat cu rocă şi resturi de vegetaţie. În tabelul 14 sunt prezentate
cantităţile ce rezultă din excavaţiile realizate pentru fiecare contrucţie.
Tabel nr. 14 Deşeuri de pământ amestecat cu rocă şi resturi vegetale
Construcţie Caracteristici fundaţie [m] Număr stâlpi
[buc]
Volum deşeu
[m3] Lungime Lăţime adâncime
Telescaun 4 locuri
264 Staţie bază 2 2 2 4
Staşie vârf 2 2 2 4
Stălp susţinere 2,5 2,5 2 16
Telescaun 2 locuri
176,5 Staţie bază 2 2 2 4
Staşie vârf 2 2 2 4
Stălp susţinere 2,5 2,5 2 9
Parcare 100 100 0,3 3000
Cladire servicii 15 15 1,5 337,5
Clădire
panoramică
20 20 1,5 600
Total 4378
O parte din acest pământ va fi folosit pentru a nivela zona de amplasare a parcării sau a
celor două clădiri: panoramică şi de servicii. Pământul este depozitat temporar în containere şi
apoi cantitatea rămasă în urma procesului de nivelare va fi transportat în localităţile de la baza
muntelui. O atenţie deosebită se va acorda subsonei 2 unde amplasarea şi ridicarea containerelor
necesare pentru depozitarea temporară a pământului se va realiza cu elicopterul. De asemenea în
această zonă săpăturile se vor face doar în dreptul stâlpilor de susţinere a telescaunului, fără a
afecta zone mai mari decât unde este strict necesar.
Resturi de materiale de construcţii. Acestea provin de la construcţia clădirilor şi
finisajele interioare şi exterioare ale acestora. Pentru o bună desfăşurare a procesului de
construcţie, precum şi pentru minimizarea costurilor şi va încerca limitarea producerii de
deşeuri de construcţie. Deşeurile astfel rezultate vor fi depozitate în containere amplasate
doar în zona de organizare a şantierului. Pe măsură ce containerele se vor umple acestea
vor fi transportate în afara sitului Natura 2000 şi eliminate printr-o firmă specializată în
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
33
acest sens. Principalele deşeuri din această categorie sunt: resturi de piatră, resturi de
beton, lemn, ambalajele provenite de la materialele de finisare interioară, cum ar fi:
recipienţi din plastic cu resturi de vopsele lavabile, amorsă, saci de hârtie proveniţie de la
glet, cutii de carton în care au fost ambalate gresie şi faianţă, etc. Cantitadea de astfel de
deşeuri este funcţie şi de variantele alese pentru finisaje.
Deşeuri menajere – se vor amenaja pubele speciale pentru ca personalul implicat în
construcţie să poată depozita gunoiul menajer. Cantitatea de deşeu astfel produs se va
determina în momentul începerii construcţiei deoarece depinde de numărul de oameni
implicaţi.
În tabelul 15 sunt prezentate principalele tipuri de deşeuri ce pot rezulta în urma
procesului de construcţie şi modul de gestionare al acestora.
Tabel nr. 15: Deşeuri ce rezultă în etapa de construcţie şi modul de gestionare al acestora
Denumire deşeu Cantitate
estimată
Stare
fizică
Cod
deşeu
Cod
privind
principala
proprietate
periculoasă
Cod
clasificar
e
statistică
Managementul
deşeurilor
V E R
Deşeuri menajere 10 m3 S - - - 10 m
3 -
beton 3 t 17 01 01 - - - 3 t -
ţigle şi materiale
ceramice 0,5 t 17 01 03 - - - 0,5 t -
lemn 0,2 t 17 02 01 - - - 0,2 t -
materiale plastice 0,2 t 17 02 03 - - - 0,2 t -
fier şi oţel 0,4 t 17 04 05 - - - 0,4 t -
cabluri, altele decât
cele specificate la 17
04 10
0,05 t 17 04 11 - - - 0,05 t -
pământ şi pietre,
altele decât cele
specificate la 17 05
03
4378 17 05 04 - - - 4378 -
materiale izolante,
altele decât cele
specificate la 17 06
01 şi
17 06 03
0,1 t 17 06 04 - - - 0,1 t -
materiale de
construcţie pe bază de
gips, altele decât cele
specificate la 17 08
01
0,05 t 17 08 02 - - - 0,05 t -
Legendă:
S – solid, SS – semisolid, V – valorificat, E – eliminat, R – rămas în stoc.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
34
Deşeuri rezultate în perioada de funcţionare
Principalele tipuri de deşeuri ce se produc în perioada de funcţionare sunt:
Deşeuri menajere – provin din clădirea de servicii şi clădirea panoramică. La o
încărcare medie de 60 % a celor două se estimează un volum de 15 m3 în lunile de
iarnă şi 3 m3 în lunile de vară, deci un volum anual de aproximativ 120 m
3.
Cenuşă – provenită de la cele două centrale pe lemne care asigură furnizarea
energiei termice în cele două clădiri. Volumul lunar estimat este de 3 m3/lună, deci
15 m3 pe an (centralele funcţionează doar în sezonul rece)
Nămol de la instalaţiile de epurare mecano – biologică. Cantitatea generată este
de 180 Kg/lună.
Nămol de la separatoare de grăsimi – 90 m3/an.
În staţiune nu există un sistem centralizat de colectare şi eliminare a deşeurilor menajere,
deci gestionarea propriilor deşeuri intră în sarcina beneficiarului. În cele două clădiri de servicii
se vor amenaja spaţii speciale pentru depozitarea deşeurilor şi se vor amplasa câte 5 pubele a câte
240 l fiecare. Transportul deşeurilor se va realiza de către beneficiar cu mijloace auto până la
serviciul de salubritate din Caransebeş, altă localitate mai apropiată sau până la o locaţie stabilită
cu operatorul de salubritate. Beneficiarul va încheia contracte de eliminare a deşeurilor cu firme
de salubritate.
Cenuşa se va depozita temporar în containere, urmând a fi eliminate împreună cu
deşeurile menajere.
Nămolurile din separatoarele de grăsimi şi nămolurile rezultate din instalaţiile de epurare
mecano-biologică se vor colecta separat, în bidoane de câte 60 l. Aceste bidoane se depoziteză
temporar şi apoi se vor elimina cu operatori specializaţi, cu care beneficiarul va încheia contracte
în acest sens.
În tabelul 16 este prezentat sistemul de management al deşeurilor.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
35
Tabel nr. 16: Deşeurile din etapa de funcţionare şi modul de gestionare al acestora
Denumire
deşeu
Cantitate
estimată
Stare
fizică
Cod
deşeu
Cod
privind
principala
proprietate
periculoasă
Cod
clasificare
statistică
Managementul
deşeurilor
V E R
Deşeuri
menajere
120
m3/an
S 20 03 01 - - - 120
m3/an
-
Cenuşă 15 m3/an S 10 01 03 - - - 15 m
3/an -
Nămol de
la
separatoare
de grăsimi
90
m3/an
SS 19 08 05 - - - 90 m3/an -
Nămol de
la
instalaţiile
de epurare
mecano –
biologică
54 t/an SS 19 08 05 - - - 54 t/an -
Legendă:
S – solid, SS – semisolid, V – valorificat, E – eliminat, R – rămas în stoc.
4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER, ASUPRA
COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA.
4.1.APA
4.1.1. Condiţii hidrogeologice ale amplasamentului
Majoritatea râurilor din munţii Ţarcu fac parte din bazinul hidrografic al râului Timiş,
excepţie făcând Râul Mare care este afluent al Streiului. Râul Sebeş îşi are izvoarele în masivul
Muntele Mic şi prin afluenţii săi colectează toate cursurile de apă de pe acest masiv muntos.
Reţeaua hidrografică de pe Munetele Mic este bogată, cu debite constante. Acest fapt se
datorează regimului climatic, compoziţia rocilor şi configuraţia geomorfologică a zonei. În zona
Muntelui Mic s-au păstrat urme de căldări glaciare.
Pe platoul muntelui există un număr mare de izvoare din care s-au făcut de-a lungul
timpului diverse captări pentru unităţile din staţiune.
În perimetrul de realizare a proiectului, din observaţiile la faţa locului, s-au determinat ca
fiind următoarele zone cu izvoare sau pârâuri:
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
36
Zona 1 – nu există
Zona 2 – s-au găsit patru înmlăştiniri şi două pâraie care se unesc apoi într-unul mai mare şi care
coboară în pădure.
Dispoziţia acestor înmlăştiniri şi pâraie este redată în figura 5.
Fig. 5 Dispoziţia înmlăştinirilor şi a pâraielor pe traseul telescaunului Vâlsan
4.1.2. Alimentarea cu apă
Necesitatea de apă potabilă pe perioada construcţiei va fi rezolvată prin transportul de apă
potabilă cu bidoane la locul de organizare a şantierului.
Pentru perioada de funcţionare a obiectivelor este necesară alimentarea cu apă potabilă a
celor două clădiri: panoramică şi de servicii. Pentru alimentarea clădirii de servicii, care se
găseşte în imediata apropiere a staţiunii, se va prelungi reţeaua de apă potabilă care alimentează
staţiunea. Pentru aceasta se va realiza o conductă de apă de la hotelul Sebeş. Pentru alimentarea
cu apă a clădirii panoramice există două variante: amenajarea unui lac de acumulare sau
realizarea unui foraj. Varianta optimă de alimentare a acestei clădiri se va lua împreună cu
Direcţia Apelor Române.
Necesarul de apă potabilă este redat în tabelul 17.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
37
Tabel nr. 17: Bilanţul consumului de apă (m3/zi / m
3/an)
Proces tehnologic
Sursa de apă
Consum total de
apă
Apă prelevată din sursă Recirculată/reutilizată Obs
total Consum
menajer
Consum industrial
Apă
subterană
Apă de
suprafaţă
Pentru compensarea
pierderilor în sistemele
cu circuit închis
Apă de
la
propriul obiectiv
Apă de la
alte
obiective
Apă
subterană
Apă de
suprafaţă
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Clădire panoramiă
Se va stabili
ultrior
4/1200 4/ 1200
4/ 1200
- - - - - -
Clădire servicii
Hotel Sebeş
3/ 900
3/ 900
3/ 900
- - - - - - -
Total 7/
2100
7/
2100
7/
2100
7/
2100
- - - - - - -
4.1.3. Managementul apelor uzate
În perimetrul de construcţie al telescaunului Vâlsan există pâraie şi înmlăştiniri. Primele
două înmlăştiniri au o suprafaţă mai mică iar următoarele mai mare. Pentru primele două există
riscul de contaminare cu ulei sau produse petroliere provenite de la funcţionarea utilajelor în
subzona 1. Acest risc este minim deoarece utilajele folosite la realizarea construcţiei sunt bine
întreţinute şi li se va face revizia înaintea începerii lucrărilor. Pentru eventualitatea în care totuşi
există scurgeri accidentale şantierul este prevăzut cu materiale absorbante. Acestea, după ce au
absorbit scurgerile vor fi transportate în afara şantierului şi apoi date spre eliminare unei firme
specializate. Dacă scurgerea va fi mai mare se va apela la o firmă specializată de decontaminare.
În perioada de funcţionare a obiectivului vor rezulta ape uzate menajere. Debitele de ape
uzate sunt:
960 m3/an – de la clădirea panoramică
720 m3/an de la clădirea de servicii.
Bilanţul apelor uzate este redat în tabelul nr. 18.
Table nr. 18: Bilanţul apelor uzate Sursa apelor
uzate
Totalul apelor uzate
Ape uzate evacuate Ape direcţionate spre reutilizare/ rcirculare Obs
m3/zi m3/an menajere industriale pluviale În acest obiectiv Către alte obiective
m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an
Clădire
panoramică
3,2 960 3,2 960 - - - - - - - - -
Clădire de
servicii
2,4 720 2,4 720 - - - - - - - - -
Total 5,6 1680 5,6 1680 - - - - - - - - -
În staţiunea Muntele Mic nu există un sistem centralizat de colectare şi epurare a apelor
uzate. Pentru gestionarea apelor uzate s-a optat pentru varianta instalării unor module locale de
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
38
epurare. Apele uzate provenite de la cele 2 clădiri sunt ape uzate menajere, provenite de la
grupurile sanitare şi de la bucătării. Din acest motiv modulele de epurare vor fi compuse din:
separator de grăsimi cu o capacitate de 2 l/s, volum receptor de nămol 5 m3
staţie de epurare mecano-biologică cu o capacitate de 16 echivalenţi locuitori. Diamentru
rezervorului este de 250 cm, iar înălţimea de 285 cm.
Apele uzate menajere tratate prin epurare în 2 trepte vor trebui să se încadreze în limitele
admise de HG 352/2005 – NTPA 001. După epurare, dacă apa are parametrii specificaţi prin lege
în limite normale, se va putea deversa pe sol în afara sitului Natura 2000. Acest fapt este posibil
doar cu buletine de analize realizate de către laboratoare acreditate Renar care să ateste că
indicatorii stabiliţi de NTPA 001 sunt în limite normale. Pentru siguranţa beneficiarului şi pentru
a evita costuri suplimentare legate de analizele apelor uzate se recomandă evacuarea apelor în
recipienţi şi predarea lor unei societăţi specializate, cu care beneficiarul va realiza în prealabil
contract.
Apele meteorice de pe acoperişurile celor două clădiri sunt evacuate pe versanţi. Aceste
ape nu prezintă risc de contaminare cu substanţe toxice sau periculoase. Apele pluviale nu se
colectează.
4.1.4. Prognozarea impactului
Pe perioada construcţiei există un risc potenţial de contaminare a apelor întâlnite pe
traseul zonei 2. Dacă se respectă toate măsurile prezentate în capitolele anterioare impactul, în
eventualitatea producerii poluării accidentale, va fi minim.
Pe perioada de funcţionare, dacă se respectă toate măsurile impuse şi nu se deversează
ape uzate menajere în sit natura 2000, sau în orice altă zonă fără buletine de analiză ale unor
laboratoare acreditate Renar, impactul asupra apelor este minim. În cazul în care aceste ape uzate
menajere se deversează în mediu fără a avea certitudinea că indicatorii de calitate se încadrează
în parametrii impuşi de NTPA 001 există un potenţial impact asupra apei în care se face
deversarea. Nivelul impactului ar depinde de valorile indicatorilor de calitate a apei.
În nici unul din cazuri: periada de funcţionare sau construcţie nu există risc de afectare a
ecosistemelor acvatice sau folosinţe de apă.
4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului
În perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii măsurile ce se impun pentru diminuarea
impactului ipotetic sunt:
Respectarea organizării de şantier prezentată în capitolele anterioare
Dotarea cu materiale absorbante pentru reţinerea scurgerilor de ulei sau produse
petroliere
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
39
Stabilirea unei firme specializate la care se poate apela în caz de poluare accidentală care
nu se poate rezolva cu materialele absorbante din dotare
În perioada de funcţionare a obiectivelor măsurile ce se impun pentru diminuarea
impactului ipotetic sunt:
Întreţinerea staţiilor de epurare şi a separatoarelor de grăsimi
Apa uzată menajeră epurată va fi predată unor unităţi specializate sau va fi deversată doar
cu condiţia realizării de analize ale indicatorilor de calitate a apei. Aceştia trebuie să se
încadreze în valorile impuse de NTPA 001.
4.2. AERUL
4.2.1. Date generale
Muntii Tarcu au un rol de baraj în calea circulaţiei maselor de aer ce pătrund atât din
nord şi nord-vest, cât şi din sud şi sud-est. Temperatura medie anuală a aerului este de 8 Co la
poale, 5,5 Co la Cuntu şi 0 C
o la vf. Ţarcu. În ianuarie, luna cea mai rece, temperatura medie a
aerului are valori cuprinse între 3 - 4 Co la poale şi 8 - 9 C
o la peste 2000m. Luna cea mai caldă,
iulie, cunoaşte temperaturi de 16-18 Co la poale, şi sub 10 C
o la peste 2000m. La Muntele Mic
temperatura medie anuală atinge 7-8 Co.
În cursul anului, luna iunie este cea mai ploioasă, în lunile iunie-septembrie şi aprilie-
august cantităţile de precipitaţii sunt mai mari de 110mm. Lunile cele mai secetoase sunt
octombrie şi noiembrie. Numărul de zile cu îngheţ este de 150 la poale si 200 pe culmile cele
mai inalte.
O mare parte din cantităţile de precipitaţii cad sub forma de zăpadă. Prima ninsoare poate
să cadă chiar la sfărşitul lunii august, dar şi foarte tarziu, prin decembrie. Practic, la peste 1500m,
poate ninge tot timpul anului. Durata stratului de zapada este cuprinsă între 75-100 zile la poalele
muntelui si 200 zile în regiunea alpina şi pe versanţii nordici. Pe Muntele Mic stratul de zăpadă
se poate menţine până la 5 luni pe an.
Un element climatic de mare importanţă pentru turism rezultă din inversiunile termice
care au loc în timpul iernii. În timp ce aerul rece stagnează pe văi şi în regiunile depresionare
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
40
limitrofe, la adapostul unui plafon compact de nori, la înalţime aerul este mai cald, asigurand o
vreme senină cu vizibilitate surprinzătoare.
Obiectivul ce se doreşte a fi realizat se găseşte la o altitudine mare, în sit Natura 2000
unde activităţile productive sunt interzise cu desăvârşire, deci nu există surse de poluare a
aerului.
4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi
În perioada de construcţie o posibilă sursă de poluare a aerului o constituie gazele de
eşapament de la utilajele angrenate în proces. Având în vedere că numărul acestor utilaje este
redus şi că timpul de funcşionare al acestora nu este mare nu se vor acumula cantităţi importante
de noxe.
În perioada de funcţionare o posibilă sursă de poluare a aerului o constituie gazele
rezultate în urma arderii combustibului lemnos în cele două centrale termice prezentate în
capitolele anterioare. Centralele termice nu sunt de scrară industrială deci noxele emise se vor
încadra în Ordin 492/1993.
4.2.3. Prognozarea impactului
Ţinând cont de sursele de poluare a aerului prezentate anterior se consideră că impactul
asupra aerului este nesemnificativ. Se estimează că valorile emisiilor ce se vor înregistra se vor
încadra în limitele impuse de legislaţia în viguare.
Pentru perioada de construcţie trebuie respectate limitele impuse de Ordinul 592/2002 şi
STAS 12574/1987 – Aer în zone protejate. Condiţii de calitate. Conform acestora limitele
maxime admise pentru potenţialii poluanţi sunt prezentate în tabelul nr. 19.
Tabel nr. 19 limitele maxime admise pentru poluanţi în atmosferă
Poluant Unitate de
măsură
Perioada de
mediere
Concentraţia
maximă
admisă
Pulberi în suspensie mg/m3 30 min 0,5
CO mg/m3 8 h 16
SO2 mg/m3 1 h 0,5
NOx mg/m3 1 h 0,3
Concentraţiile maxime admise pentru poluanţi generaţi de surse staţionare, conform
ordinului 462/1993 şi pragurile de alertă ale acestora sunt prezentate în tabelul nr. 20.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
41
Tabel nr. 20: Praguri de alertă şi praguri de intervenţie pentru poluanţi din surse staţionare
Poluant Prag de alertă
[mg/m3]
Prag de intervenţie
[mg/m3]
Pulberi 70 100
CO 175 250
SOx 1400 2000
NOx 350 500
4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului
Principalele măsuri de care trebuie să se ţină cont pentru a se obţine un impact
nesemnificativ asupra mediului sunt:
Folosirea utilajelor de construcţie doar atât cât este necesar
Respecatarea organizării de şantier
Folosirea de combustibil lemnos netratat
4.3. SOLUL
Masivul Muntele Mic Ţatcu face parte din grupa Carpaţilor Meridionali şi se găseşte în
parte de NV a masivului Retezat – Godeanu. Are o poziţie laterală faţă de culma principală a
munţilor Ţarcu. În pajişti alpine şi subalpine ale Munţilor Ţarcu şi Muntele Mic se găsesc soluri
acide de pajişti.
În munţii Ţarcu predomină şisturile cristaline slab metamorfizate, străpunse de masive
granitice şi formaţiunile vechi, paleozoice şi mezozoice, ce alcătuiesc soclul regiunii. Datorită
mişcărilor din cretacicul mediu şi superior acest soclu rigid a fost acoperit cu un strat de şisturi
cristaline. În timpul perioadei de eroziune care a urmat, această pânză a fost înlăturată în mare
parte. Au mai rămas petice pe arii restrânse în partea de NV a masivului.
În partea de SE se întâlneşte complexul tufogen-sedimentar alcătuit din roci tufogene slab
metamorfozate. Se disting şisturi albitice cu clorit, şisturi filitoase, cuarţoase şi intercalaţii subţiri
de şisturi grafitoase.
Implementarea proiectului va determina producerea unor diverse forme de impact asupra
solului. Astfel, va fi modificată categoria de folosinţă a terenurilor pe care se vor amplasa
obiectivele proiectului din păsune în teren cu construcţii.
Conform “Studiului geotehnic privind zona traseelor telscaunelor din Muntele Mic”,
realizat de SC GEOSOFT-PROIECT SRL în anul 2009 pentru beneficiarul prezentului proiect,
excavaţiile pentru realizarea fundaţiilor stâlpilor vor avea structura următoare:
Sol vegetal, cu grosime 0,3-0,5m
Deluviu de pantă alcătuit din fragmente de rocă alterată prinse într-o masă argiloasă, cu
grosime de 1,5-4 m
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
42
Rocă de bază alcătuită din şisturi cu clorit, şisturi filitoase, şisturi cuarţoase filitoase şi
intercalaţii subţiri de şisturi grafitoase.
Din concluziile aceluiaşi studiu rezultă că în zona de realizare a proiectului condiţiile
geotehnice sunt favorabile.
4.3.1. Surse de poluare
O sursă de poluare, accidentală însă, o reprezintă scurgerile de ulei şi produse petroliere.
Pentru eliminarea acestui poluant au fost prezentate metodele în capitolele anterioare.
4.3.2. Prognozarea impactului
Prin construcţiile care se realizează, modificările aduse reliefului sunt nesemnificative,
deoarece se excavează strict în zonele în care se vor amplasa fundaţiile. Impactul fizic asupra
solului se va manifesta doar în perioada de construcţie.
În urma realizării fundaţiilor pământul amestecat cu rocă şi deşeuri vegetale se va
depozita în containere. O parte a acestuia va fi utilizat pentru nivelarea solului la fundaţiile
aferente celor două clădiri. Restul va fi transportat în afara sitului Natura 2000, cu ajutorul
utilajelor de transport. În tabelul 21 sunt prezentate cantităţile ce rezultă din excavaţiile realizate
pentru fiecare contrucţie.
Tabel nr. 21 Deşeuri de pământ amestecat cu rocă şi resturi vegetale
Construcţie Caracteristici fundaţie [m] Număr stâlpi
[buc]
Volum deşeu
[m3] Lungime Lăţime adâncime
Telescaun 4 locuri
264 Staţie bază 2 2 2 4
Staşie vârf 2 2 2 4
Stălp susţinere 2,5 2,5 2 16
Telescaun 2 locuri
176,5 Staţie bază 2 2 2 4
Staşie vârf 2 2 2 4
Stălp susţinere 2,5 2,5 2 9
Parcare 100 100 0,3 3000
Cladire servicii 15 15 1,5 337,5
Clădire
panoramică
20 20 1,5 600
Total 4378
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
43
4.3.3. Măsuri de diminuare a impactului
Principalele măsuri de reducere a impactului asupra solului sunt:
Nivelarea pământului pe zonele circulate de utilaje.
Refacerea solului vegetal pe traseele utilajelor
Respectarea organizării de şantier
4.4.BIODIVERSITATEA
Proiectul ce urmează a fi realizat se află în arie naturală protejată – sit Natura 2000
ROSCI 0126 Munţii Ţarcu. Oordinul 1946/2007, privind instituirea regimului de arie naturală
protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene
Natura 2000 în România, stabileşte Lista tipurilor de habitate şi a speciilor de interes comunitar
pentru care a fost declarat fiecare sit de importanţă comunitară.
Conform acestui ordin fişa sitului RO SCI 0126 Munţii Ţarcu este următoarea:
Tipuri de habitate:
3220 - Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane;
4060 - Tufărişuri alpine şi boreale;
4070* - Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium;
4080 - Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix;
6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios;
6170 - Pajişti calcifile alpine şi subalpine;
6230* - Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase;
6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan
şi alpin;
7220* - Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion);
8110 - Grohotişuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae şi
Galeopsietalia ladani);
8220 - Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase;
9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;
9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;
9150 - Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion;
9180* - Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene;
91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae);
91K0 – Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion);
91L0 - Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori);
91M0 - Păduri balcano-panonice de cer şi gorun;
91V0 - Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion);
9410 – Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)
Spe c i i d e m a m i f e r e :
1352* - Canis lupus (Lup);
1361 - Lynx lynx (Râs)
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
44
Spec i i d e a m f i b i e n i ş i r e p t i l e :
1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă)
Specii de peşti:
1138 - Barbus meridionalis (Moioagă);
1163 - Cottus gobio (Zglăvoc);
9903 - Eudontomyzon danfordi (Chişcar);
2485 - Eudontomyzon vladykovi (Chişcar de râu);
1122 - Gobio uranoscopus (Petroc)
Specii de plante:
2327 - Himantoglossum caprinum (Ouăle popii);
4116 - Tozzia carpathica (Iarba gâtului).
Proiectul ce urmează a se realiza este amplasat pe platoul subalpin al Muntelui mic. Pe
amplasamentul descris anterior pentru realizarea proiectului s-au distins două zone de
construcţii:
zona 1: zona din imediata vecinătate a zonei construite (unde există hoteluri şi pensiuni)
şi limitrofă drumului judeţean 608A. Această zonă cuprinde: telescaun agrement - 2
locuri, parcare, zonă agrement cu bandă transportoare şi clădirea de servicii.
zona 2: telescaun Vâlsan - 4 locuri şi clădirea panoramică.
4.4.1. Informaţii despre biotopurile de pe amplasament
Prin observaţiile din teren s-a determinat că biotopurile prezente în zona 1 au fost
pajiştile. De remarcat faptul că aceste pajişti au fost intens păşunate. Spre deosebire, în zona 2 s-
au întâlnit mai multe tipuri de biotopuri, cum ar fi:
pajişti cu stânci la vedere
văi montane
înmlăştiniri insulare sau de-a lungul pâraielor
4.4.2. Informaţii despre flora, fauna, habitatele naturale declarate prin fişa sitului
4.4.2.1.Habitate
Metodologia de lucru pentru determinarea habitatelor
În paralel cu determinările floristice, în timpul parcurgerii regiunii aferente studiului au
fost avute în vedere diferitele tipuri de staţiuni caracteristice terenului respectiv (evitându-se
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
45
benzile de ecoton), pe care au fost apoi alese zone de probă (pătrate cu latura de cinci metri). În
acestea s-au identificat calitativ şi apoi s-au apreciat cantitativ speciile vegetale prezente,
punându-se accent pe acelea care se constituie ca edificatori ai diferitelor tipuri de habitate. De
remarcat că a fost surprins sezonul estival (pentru studiul pajiştilor şi mlaştinilor subalpine).
Pe seama acestor determinări, precum şi potrivit descrierii vegetaţiei din lucrarea Flora
şi vegetaţia Munţilor Ţarcu, Godeanu, Cernei, ulterior, în laborator, au fost identificate
habitatele descrise în prezentul studiu.
Aceste habitate au fost observate doar în subzona 2, după cum urmează:
Tipuri de habitate din fişa sitului ROSCI0126 Munţii Ţarcu, prezente în zona în care se va
desfăşura proiectul:
3220 – Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane.
24.221 – Grupări deschise de plante pioniere erbacee sau sufrutescente, bogate în
specii montane, care colonizează depozite de pietriş ale pâraielor care nu au regim
hidrologic de tip alpin, cu debit maxim în timpul verii, formate în munţii din
nordul zonei boreale şi în partea inferioară zonei arctice, pe dealuri şi uneori
câmpii, precum şi în etajele alpin şi subalpin ale munţilor mai înalţi din regiunile
situate mai la sud, uneori în staţiuni depresionare la altitudini mai mici.
Plante: chondrilla chondrilloides, calamagrostis pseudophragmites, erucastrum
nasturtiifolium, gypsophila repens, dryas octopetala, aethionemia saxatile,
epilobium dodonae, erigeron acris, euphorbia cyparissias, fumana procumbens,
agrostis gigantea, anthyllis vulneraria supsp. Alpestris, campanula cochleariifolia,
hieracium piloselloides, calamagristis pseudophragmites, conyza canadensis,
prityelago alpina şi plantule de salix elaeagnos, S. purpurea, S. daphnoides şi
miricaria germanica.
4060 – Tufărişuri alpine şi boreale:
Tufărişuri subalpine pitice de afin. Tufărişuri pitice dominate de Vaccinium din
etajul subalpin al munţilor sud-europeni, mai ales în Apeninii centrali şi de nord,
lanţul botanic Munţii zonei Helenice, lanţul Pontic şi munţii Caucaz, cu
Vaccinium mzrtillus, V. uliginosum, V. vitis şi local Empetrum nigrum.
Vaccinium myrtillus are rol dominant, în locul speciilor Vaccinium uliginosum şi
Empetrum nigrum.
Plante: Vaccinium myrtillus, V. uliginosum, V. vitis – idaea.
6430 – Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel
montan şi alpin.
Comunităţi de ierburi perene înalte higrofile din etajul montan până în cel alpin,
aparţinând clasei Betulo-Adenostyletea.
Plante: aconitum lycoctonum, A. napellus, Geranium sylvaticum, trollius
europaeus, adenostyles alliariae, cicerbita alpina, digitalis grandiflora,
calamagrostis arundinacea, cirsium helenoides.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
46
Habitate citate în literatura botanică ca fiind prezente în zona de platou subalpin pe
Muntele Mic (Boşcaiu, 1971), caracterizate potrivit lucrării Habitatele din România (Doniţă
et al., 2005)
R3108 - Tufărişuri sud-est carpatice de ienupăr pitic (Juniperus sibirica)
Corespondenţe:
NATURA 2000: 4060 Alpine and Boreal heaths
EMERALD: 31.4 Alpine and Boreal heaths
CORINE: 31.431 Juniperus nana scrub
PAL.HAB: 31.431 Mountain Juniperus nana scrub
EUNIS: F2.231 Mountain Juniperus nana scrub
Asociaţii vegetale: Campanulo abietinae – Juniperetum Simon 1966 (Syn.: Juniperetum nanae
Soó 1928, Juniperetum sibiricae Raţiu 1965 Vaccinio-Juniperetum communis Kovács 1979,
Junipereto-Vaccinietum Puşcaru et al. 1956 n.n.).
Staţiuni: Altitudine: 1650–2000 m. Climă: T = 1,6–0,00C, P = 1250–1400 mm. Relief: versanţi
însoriţi dar şi cu expoziţie nordică, cu înclinaţie medie şi mare. Roci: silicioase, dar şi pe calcare.
Soluri: rankere şi rendzine, pe grohotişuri cu reacţie acidă neutră (pH = 5,5–6,6) dar secundar, pe
prepodzoluri scheletice.
Structura: Fitocenoza este edificată mai ales de specii arcto-alpine şi circumpolare, speciile
carpatice fiind bine reprezentate. Sunt specii oligoterme, mezo-xerofile, oligotrofe, acidifile.
Edificatorul fitocenozei este Juniperus sibirica (J. nana), care realizează asociaţii primare în
etajul subalpin, dar se instalează şi secundar, după defrişarea molidişurilor, în etajul boreal.
Stratul arbustiv are o acoperire de 80–100%, cel al ierburilor şi semiarbuştilor 10–15% şi se
Diferenţiază un strat muscinal de 5–15%. Stratul arbustiv este dominat de Juniperus sibirica
însoţit sporadic de Pinus mugo, Alnus viridis, Betula pendula, Pinus cembra, Picea abies.
Înălţimea stratului este de 50–60 cm, deasupra căruia se ridică speciile de arbori. În Munţii
Călimani, biomasa stratului arbustiv ajunge la 13,21 t ha s.u. Stratul ierburilor şi semiarbuştilor
este dominat de: Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, Deschampsia caespitosa, Luzula
sylvatica, Luzula luzuloides, Festuca supina, Nardus stricta; se diferenţiază la mică înălţime sub
cel dominant. Stratul muscinal este alcătuit din: Dicranum scoparium, Hylocomium splendens,
Polytrichum juniperinum, Pleurozium schreberii. Biomasa ajunge, la stratul subarbustiv, la
valori medii de 1,23 t şi se apreciază că ea reprezintă 15% din biomasa jnepenişurilor din zonă.
Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Juniperus sibirica (J. nana, J. Communis ssp. nana).
Specii caracteristice: Campanula abietina. Alte specii importante: Empetrum nigrum ssp.
hermaphroditum,Potentilla ternata, Bruckenthalia spiculifolia, Rhododendron myrtifolium,
Pinus cembra, Campanula serrata, Pinus mugo, Vaccinium gaultherioides, Loiseleuria
procumbens, Carex atrata, Picea abies, Luzula sylvatica, Calamagrostis villosa,
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
47
Cicerbita alpina, Homogyne alpina, Soldanella hungarica ssp. major, Orthilia secunda,
Leucanthemum waldsteinii, Lonicera caerulea, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea,
Oxalis acetosella, Deschampsia flexuosa, Melampyrum sylvaticum, Huperzia selago,
Lycopodium annotinum, Alnus viridis, Betula pendula, Picea abies, Deschampsia caespitosa,
Luzula luzuloides, Festuca supina, Nardus stricta, Dicranum scoparium, Hylocomium splendens,
Polytrichum juniperinum, Pleurozium schreberii. Specii endemice: Melampyrum saxosum.
Valoare conservativă: mare, habitatele sunt periclitate antropic şi protejate prin Natura 2000.
Deşi acest habitat este citat în literatura de specialitate ca fiind prezent pe Muntele Mic
(Boşcaiu, 1971), în zona de desfăşurare a proiectului apare doar dominantul Juniperus
sibirica, dar cu densitate redusă, fără a realiza nici pe departe acoperirea precizată, iar
dintre însoţitorii Pinus mugo, Alnus viridis, Betula pendula, Pinus cembra, Picea abies a fost
găsit doar ultimul, însă în altă ambianţă cenotică. Specia endemică citată (Melampyrum
saxosum) nu se găseşte în zona supusă studiului.
R3111 - Tufărişuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus)
Corespondenţe:
NATURA 2000: 4060 Alpine and Boreal heaths
EMERALD: 31.4 Alpine and Boreal heaths
CORINE: 31.412 Alpine Vaccinium heaths
PAL.HAB: 31.4122 Carpathian dwarf Vaccinium wind heaths
EUNIS: F2.2122 Carpathian dwarf (Vaccinium) wind heaths
Asociaţii vegetale: Campanulo abietinae – Vaccinietum (Buia et al. 1962) Boşcaiu 1971 (Syn.: Vaccinietum myrtilli Buia et al. 1962, Junceto trifidi – Vaccinietum myrtilli Resmeriţă
1976. Melampyro saxosi –Vaccinietum myrtilli Coldea 1990).
Staţiuni: Altitudine 1650–1900 m. Climă: T = 1,6–0,50C, P = 1250–1400 mm. Relief: versanţi
montani semiînsoriţi, cu înclinare moderată-mare (25–600). Roci: silicioase şi calcaroase –
conglomerate. Soluri: rankere, litosoluri, podzoluri alpine, criptopodzoluri, cu aciditate mare (pH
= 4,6–5,4).
Structura: Fitocenoza este edificată de specii arcto-alpine, circumpolare şi boreale, oligoterme,
oligotrofe, acidofile, cu exigenţe hidrice variabile. Fitocenoza este probabil secundară, dar cu
mare stabilitate cenotică instalându-se în urma defrişării jnepenişurilor sau a molidişurilor. Au
întotdeauna acoperire mare (85–100%). Stratul subarbustiv este dominat de Vaccinium myrtillus
uneori fiind chiar monodominant, la limita inferioară de altitudine a fitocenozei având un aspect
monoton. În general, mai apar în număr mai mare exemplare de Vaccinium vitis-idaea,
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
48
Rhododendron myrtifolium, Juniperus sibirica, Bruckenthalia spiculifolia. Înălţimea stratului
este de 25–30 cm. Stratul ierburilor cu înălţime mijlocie este
dominat de: Nardus stricta, Festuca supina, Luzula luzuloides, Deschampsia flexuosa. Stratul
inferior, de 5–10 cm este alcătuit din exemplare de Potentilla ternata, Geum montanum, specii
de licheni şi muşchi (Hylocomium splendens, Polytrichum juniperinum, Pleurozium schreberii).
Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea. Specii
caracteristice: Campanula abietina, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea. Alte specii
importante: Pinus mugo, Juniperus sibirica, Campanula serrata, Potentilla ternata,
Bruckenthalia spiculifolia, Rhododendron myrtifolium, Vaccinium gaultherioides, Loiseleuria
procumbens, Luzula luzuloides var. erythranthema, Cruciata glabra, Juniperus communis,
Genista oligosperma, Thymus praecox, Empetrum nigrum, Picea abies, Homogyne alpina,
Luzula sylvatica, Soldanella hungarica ssp. major, Calamagrostis villosa, Sorbus aucuparia,
Oxalis acetosella, Melampyrum sylvaticum, Nardus stricta, Festuca supina, Deschampsia
flexuosa, Geum montanum, Hylocomium splendens, Polytrichum juniperinum, Pleurozium
schreberii. Specii endemice: Melampyrum saxosum.
Valoare conservativă: redusă, habitate extinse primar şi secundar.
Habitatul este prezent în zona de desfăşurare a proiectului. Specia Rhododendron
myrtifolium nu se găseşte în zona în care se va desfăşura proiectul. În acest habitat au fost
observate exemplare sporadice ale speciei Narcissus angustifolius.
R3604 - Pajişti sud-est carpatice de păruşcă (Festuca supina) şi Potentilla ternata
Corespondenţe:
NATURA 2000: –
EMERALD: –
CORINE: 36.34 Crooked-sedge swards and related communities
PAL.HAB 1999: 36.34322 Eastern Carpathian Festuca airoides grasslands
EUNIS: E4.3432 Carpathian Festuca airoides grasslands
Asociaţii vegetale: Potentillo chrysocraspedae-Festucetum airoidis Boşcaiu 1971(Syn.:
Festucetum supinae Domin 1933; Potentillo (ternatae) – Festucetum supinae Boşcaiu 1971;
Antennario-Festucetum sudeticae Dihoru 1975; As. Festuca supina-Nardus stricta Şerbănescu
1939; As. Festuca supina Puşcaru et al. 1959; Festuca supina-Deschampsia flexuosa-Vaccinium
myrtillus Puşcaru et al. 1959; Festuca supina-Festuca rubra fallax Puşcaru et al. 1959;
Festucetum supinae Vicol et al. 1971; Festucetum supinae subalpinae Sillinger 1933).
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
49
Staţiuni: Altitudine: 1550–2500 m. Clima: T = 3,0– -2,50C; P = 800 mm. Relief: locuri plane,
versanţi şi coame moderat înclinate până la repezi, uneori chiar pe grohotişuri fixate. Substrat:
cristalin, mai rar calcaros. Soluri: spodisoluri sau humosiosoluri, puţin profunde până la
superficiale, foarte acide sau slab acide (pH = 4,1–4,5), adeseori bogate în humus, reavene până
la uscate.
Structura: Habitat alpin, prezintă cel mai evoluat stadiu de înţelenire din etajul alpin, fiind
considerat ca un relict glaciar. Stratul ierbos: specia edificatoare Festuca supina (F. airoides)
prezintă o acoperire foarte mare. Prin practicarea păşunatului intensiv, pajiştile edificate de
Festuca supina şi Potentilla ternata (P. aurea ssp. chrysocraspeda), se degradează şi evoluează
către Nardetum strictae alpinum sau subalpinum. Stratul muscinal: Polytrichum
alpinum, Polytrichum juniperinum. Stratul lichenilor: Cetraria islandica, Thamnolia
vermicularis.
Valoare conservativă: mare, habitat endemic, în special unde este prezentă specia Iris aphylla
ssp. hungarica (DH2).
Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Potentilla ternata (P. aurea ssp. chrysocraspeda),
Festuca supina (F. airoides). Specii caracteristice: Potentilla ternata, Festuca supina. Alte specii
importante: Iris aphylla ssp. hungarica, Primula minima, Sesleria coerulans, Phyteuma
confusum, Agrostis rupestris, Oreochloa disticha, Campanula alpina, Avenula versicolor, Carex
curvula, Luzula spicata, Juncus trifidus, Poa media, Hieracium alpinum, Pulsatilla alba,
Minuartia sedoides, Vaccinium gaultherioides, Loiseleuria procumbens, Campanula serrata,
Antennaria dioica, Campanula patula ssp. abietina, Geum montanum, Ligusticum mutellina,
Viola declinata, Nardus stricta, Phleum alpinum, Festuca nigrescens, Poa alpina.
În aria afectată de acest proiect specia Iris aphylla ssp. hungarica nu este prezentă.
R3703 - Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Cirsium waldsteinii şi
Heracleum sphondylium ssp. transilvanicum
Corespondenţe:
NATURA 2000: 6430 Hydrophilous tall herb fringe communities of plain and of the montane to
alpine levels
EMERALD: –
CORINE: 37.8 Subalpine and alpine tall herbs communities
PAL.HAB 1999: 37.814 Carpathian tall herb communities
EUNIS: E5.514 Carpathian tall herb communities
Asociaţii vegetale: Cirsio waldsteinii – Heracleetum transsilvanici Pawl. et Walas 1949 (Syn.:
Cardueto-Heracleetum palmati Beldie 1967 Heracleetum palmati auct. rom.).
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
50
Staţiuni: Altitudine: 900–2000 m. Clima: T = 5,4–0,00C; P = 900–1425 mm. Relief: văi
abrupte, jgheaburi şi hornuri umbrite sau bolovănişurile fixate. Substrat: diferit. Soluri: rendzine
superficiale, scheleto pietroase coluvionate cu humus.
Structura: Stratul arbustiv este redus; menţionăm: Alnus viridis, Salix silesiaca. Stratul ierbos:
speciile caracteristice şi edificatore, Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicum şi Cirsium
waldstenii, permit diferenţierea acestor grupări de cele din Carpaţii Nordici. Gruparea prezintă
maximum de extindere în etajele montan superior şi subalpin, pe alocuri coborând şi în etajul
montan mijlociu unde se interferează cu Telekio speciosae-Petasitetum albae. Valoare
conservativă: redusă.
Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicum,
Cirsium waldsteinii. Specii caracteristice: Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicum, Cirsium
waldsteinii. Alte specii: Adenostyles alliariae, Aconitum tauricum, Doronicum austriacum,
Campanula abietina, Hypericum richeri ssp. grisebachii, Festuca pratensis ssp. apennina,
Achillea distans, Leucanthemum waldsteinii, Rumex alpestris, Veratrum album, Senecio
nemorensis, Polygonatum verticillatum, Myosotis sylvatica, Pulmonaria filarszkyana,
Carduus personata, Stellaria nemorum, Saxifraga heucherifolia, Aconitum toxicum, Geranium
sylvaticum, Athyrium distentifolium, Myosotis sylvatica, Viola biflora, Ranunculus platanifolius,
Cicerbita alpina, Milium effusum, Valeriana sambucifolia.
R5410 - Mlaştini sud-est carpatice, mezotrofe cu Carex echinata şi Sphagnum recurvum
Corespondenţe:
NATURA 2000: –
EMERALD: 54.4 Acidic fens
CORINE: 54.4 Acidic fens
PAL.HAB 1999: 54.42 Black-white-star sedge fens
EUNIS: D2.22 Carex nigra, Carex canescens, Carex echinata fens
Asociaţii vegetale: Carici echinatae–Sphagnetum Soó (1934) 1954 (Syn.: Caricetum
stellulatae Csürös et al. 1956; Carici echinatae – Sphagnetum (Balázs 1942) Soó 1955).
Staţiuni: Altitudini: 700–1500 m. Clima: T = 7,0–3,00C; P = 850–1200 mm. Relief: terenuri
plane sau slab înclinate, depresiuni montane. Substrat: acid. Soluri: histosoluri, ph-ul variind de
la foarte acid până la acid (pH = 5–5,2). Conţinutul în materie organică este variabil 35,4–
82,5%).
Structura: Habitat oligo-mezotrof prezent în pâlcuri mici sau pe suprafeţe mai mari din
tinoavele şi mlaştinile de trecere din întreg lanţul carpatic. Din cauza acidităţii ridicate a
mediului, speciile sunt bine reprezentate de elementele oligotrofe tipice, caracteristice ordinului
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
51
Sphagnetalia fusci, spre a căror grupări evoluează. În stratul ierbos, speciile edificatoare
realizează acoperirea cea mai mare şi în stratul muşchilor, Sphagnum recurvum ajunge la o
acoperire de până la 60%.
Valoare conservativă: foarte mare în habitatele unde este prezentă specia Ligularia
sibirica (DH2).
Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Carex echinata, Sphagnum recurvum. Specii
caracteristice: Carex echinata, Carex rostrata, Carex nigra ssp. nigra, Eriophorum scheuchzeri.
Alte specii importante: Drepanocladus exannulatus, Drepanocladus fluitans, Pedicularis
limnogena, Valeriana simplicifolia, Carex canescens, Agrostis canina, Aulacomnium palustre,
Sphagnum warnstorfii, Sphagnum subsecundum, Carex magellanica,
Sphagnum teres, Menyanthes trifoliata, Eriophorum angustifolium, Calliergon stramineum,
Ligularia sibirica, Pedicularis palustris, Dactylorhiza maculata, Pedicularis sceptrum-
carolinum, Drepanocladus revolvens, Drepanocladus vernicosus, Juncus alpinus.
În zona în care se va desfăşura prezentul proiect specia Ligularia sibirica nu este prezentă.
4.4.2.2. Flora
Platoul subalpin al Muntelui Mic este bogat în specii floristice. Nicolae Boşcaiu în cartea
sa “Flora şi vegetaţia munţilor Ţarcu, Godeanu şi Cernei” realizează un amplu inventar al
plantelor vasculare. În ceea ce urmează se prezintă un conspect cu principalee specii floristice
indicate în acest material bibliografic ca fiind potenţial prezente în zona de realizare a
proiectului.
În urma studiilor şi observaţiilor din teren s-a făcut un inventar al speciilor floristice
efectiv întâlnite în perimetrul de construcţie al obiectivelor propuse, ţinându-se cont de lista
acestora rezultată din studiul făcut de Boşcaiu.
Metodologia de lucru pentru determinarea florei
S-au executat deplasări în teren (2 deplasări a câte două zile fiecare) surprinzându-se în
anteză majoritatea plantelor care apar în sezonul estival. La fiecare deplasare s-a parcurs traseul
pe care se va desfăşura viitorul proiect, notându-se de fiecare dată orice specie vegetală întâlnită.
Pentru plantele a căror determinare nu a fost posibilă în teren a fost recoltat câte un exemplar
care s-a determinat ulterior, în laborator (cu ajutorul determinatoarelor seriei Flora R.P.R. –
R.S.R., respectiv Flora ilustrată a României). Rezultatele au fost apoi comparate cu tabelul
floristic obţinut din lucrarea Flora şi vegetaţia Munţilor Ţarcu, Godeanu, Cernei, precum şi
utilizate pentru a vedea prezenţa unor taxoni cuprinşi în Cartea Roşie.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
52
În tabelul 22 sunt prezentate comparativ speciile floristice inventariate ca fiind posibil
prezente în zona de contrucţie (conspect din studiul făcut de Boşcaiu) şi cele regăsite prin
observaţiile şi determinările făcute în teren.
Tabel 22: Lista cu speciile floristice potenţial prezente în zona de realizare a proiectului
Nr.
Crt.
Denumire specie florisitica
citata in Boscaiu Prezenta in
perimetrul
constructiei
Citata in Cartea
rosie a plantelor
vasculare din
Romania
Zona 1 Zona2
1 Huperzia selago DA
2 Lycopodium clavatum DA
3 Phegopteris connectilis DA
4 Gymnocarpium dryopteris.
5 Blechnum spicant
6 Asplenium septentrionale.
7 Asplenium trichomanes
8 Asplenium viride DA
9 Athyrium filix-femina
10 Athyrium distentifolium
11 Polystichum lonchitis
12 Polysticum aculeatum
13 Dryopteris filix-mas
14 Dryopteris dilatata
15 Polypodium vulgare DA
16 Abies alba
17 Picea abies DA
18 Juniperus communis
19 Juniperus sibirica DA
19 Salix silesianca
20 Salix caprea
21 Populus tremula
22 Betula pendula
23 Fagus sylvatica
24 Ulmus glabra
25 Urtica dioica DA DA
26 Thesium alpinum
27 Rumex acetosella DA DA
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
53
28 Rumex arifolius
29 Rumex acetosa DA
30 Rumex alpinus
31 Rumex pulcher
32 Atriplex patula
33 Moehringhia trinervia
34 Stellaria nemorum DA
35 Stellaria graminea
36 Sagina procumbens
37 Spergularia rubra
38 Lynchis flos-cuculi DA
39 Silene pusilla DA
40 Silene heuffelii
41 Dianthus trifasciculatus DA
42 Isopyrum thalictroides DA
43 Actaea spicata
44 Aconitum moldavicum
45 Aconitum toxicum
46 Anemone nemorosa
47 Pulsatila alba
48 Ranunculus montanus
49 Rancunulus platanifolius
50 Thalictrum aquilgifolium
51 Cardamine glanduligera DA
52 Cardamine opizii
53 Cardamine impatiens
54 Cardaminopsis arenosa
55 Capsella bursa-pastoris DA
56 Sempervivum montanum
57 Sedum sexangulare DA
58 Saxifraga stellaris
59 Saxifraga heucherifola DA
60
Chrysosplenium
alternifolium
61 Sorbus aucuparia DA
62 Rubus idaeus
63 Rubus hirtus
64 Potentilla micrantha
65 Potential ternata DA
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
54
66 Alchemilla xanthochlora
67 Geum montanum DA DA
68 Geum rivale DA
69 Geum urbanum
70 Callitriche palustris DA
71 Acer platanoides
72 Acer pseudoplatanus
73 Impatients noli-tangere
74 Hyperycum maculatum DA
75 Viola dacica
76 Viola declinata
77 Daphne mezereum
78 Epilobium nutans
79 Epilobium angustifolium
80 Sanicula europaea
81 Chaerophyllum hirstum
82 Ligusticum muttelina
83 Moneses uniflora
84 Vaccinium myrtillus DA
85 Vaccinium vitis-idaea DA
86 Soldanella major DA
87 Primula elatior
88 Primula culumnae
89 Fraxinus ornus
90 Fraxinus excelsior
91 Myosotios sylvatica DA
92 Pulmonaria rubra
93 Symphytum cordatum
94 Lamium galeobdolon
95 Galeopsis ladanum
96 Stachys sylvatica
97 Thymus balcanus DA
98 Atropa bella-donna
99 Veronica officinalis
100 Veronica latifolia DA
101 Veronica serpyllifolia
102 Plantago major DA
103 Plantago lanceolata DA
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
55
104 Plantago atrata
105 Gallium odoratum
106 Sambucus racemosa
107 Cephalaria pilosa
108 Knautica dipsacifolia
109 Campanula abietina DA
110 Symphyandra wanneri
111 Adenostyles alliariae
112 Anntenaria dioica DA
113 Gnaphalium sylvaticum
114 Achillea stricta
115 Achillea distans DA
116
Chrysanthemum
rotundifolium
117 Homogyne alpina
118 Doronicum austriacum
119 Carlina acaulis DA
120 Carduus personata
121 Cirsium arvense
122 Cirsium candelabrum
123 Aposeris foefida
124 Hypochoeris uniflora
125 Prenanthes purpurea
126 Hieracium auriculare
127 Hieracium aurantiacum DA
128 Hieracium murarum
129 Phleum alpinum
130 Agrostis rupestris DA DA
131 Calamagrostis arundinacea
132 Deschampsia flexuosa DA
133 Deschampsia caespitosa DA
134 Poa annua DA
135 Poa supina
136 Poa nemoralis
137 Poa trivialis
138 Festuca drymeia DA
139 Festuca gigantea
140 Festuca supina DA DA
141 Carex pallescens
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
56
142 Juncus tenuis DA
143 Luzula luzuloides
144 Luzula silvatica
145 Luzula spicata
146 Luzula campestris DA DA
147 Luzula multiflora
148 Paris quadriflora
149 Gymnadenia conopea
150 Leucorchis albida DA
151 Orchis coriophora DA
152 Orchis morio
153 Orchis ustulata
154 Dactylorchis cordigera DA
Din totalul speciilor floristice citate de Boşcaiu un număr de 40 au fost regăsite pe
amplasamentul proiectului, în zona 2. Cele mai multe specii floristice au fost observate în
subzona 2. În zona 1 de amplasare a proiectului s-au găsit 11 specii din lista floristică citată mai
sus.
De asemenea în lista prezentată în tabelul 22 există 4 specii care se regăsesc în Cartea
roşie a plantelor vasculare din România, însă acestea nu au fost întâlnite pe traseul construcţiilor
proiectului.
Cele două specii de plante citate în fişa sitului: 2327 - Himantoglossum caprinum (Ouăle
popii) şi 4116 - Tozzia carpathica (Iarba gâtului) nu se regăsesc în lista speciilor de plante din
cartea lui Boşcaiu ca fiind prezente în zona de implementare a proiectului şi nici nu au fost
observate fizic.
Prezenţa habitatelor din “Manualul habiatelor din România” în subzona 2 într-un procent
destul de mare şi respectiv prezenţa a numeroase specii floristice în aceeaşi zonă s-a ajuns la
concluzia că impactul construcţiei ar putea fi ridicat în această subzonă în absenţa unor măsuri
speciale. Prezentarea măsurilor se va face la subcapitolul “Măsuri de diminuare a impactului”.
În figura 6 este prezentată schematic distribuţia habitatelor şi a speciilor floristice pentru
telescaun Vâlsan – 4 locuri.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
57
Fig. 6 distribuţia habitatelor şi a speciilor floristice pentru telescaun Vâlsan – 4 locuri
4.4.2.3.Faună
În platoul subalpin al Muntelui Mic pot fi întâlnite animale vertebrate mari în episod
pasager, deoarece nici o specie din din acestea nu are habitat în această zonă şi implicit în zona
de implementare a proiectului. Conform Ocolului Silvic experimental Caransebeş speciile de
vânat, cum ar fi: ursul (Ursus arctos), lupul (Canis Lupus), râsul (Lynx lynx), mistreţul (Sus
scrofa), cerbul carpatin (Cervus elaphus) şi căpriorul (Capreolus epreolus) habitează în fondul
forestier, în pajiştea subalpină fiind doar în tranzit. Dintre mamiferele mari specii citate în
“Cartea roşie a vertebratelor” sunt: lupul şi râsul, care sunt şi mamiferele citate în fişa sitului. În
aceeaşi carte este citat şi amfibianul Bombina variegata. În timpul observaţiilor din teren aceasta
nu a fost identificată.
In cele ce urmează se prezintă scurte informaţii despre cele trei specii:
Lupul - specie vulnerabilă, biotop: pădurile compacte din zonele de munte, se
împerechează în februarie-martie.
Râsul – specie vulnerabilă, biotop: păduri în special cele de la înălţime unde există şi
Cervus elaphus. Se împerechează în martie aprilie.
Buhaiul de baltă cu burta galbenă (bombina variegata) – specie aproape ameninţată,
biotop: băltiri, înmlăştiniri, suportă şi habitate antropizate. Perioada de reproducere din
martie – aprilie până în august.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
58
În platoul subalpin ar putea avea habitat alte mamifere (micromamifere).
De semenea dacă ne raportăm la lista vertebratelor din OUG 57/2007 ar fi posibil ca în
zona de interes a proiectului să se regăsească Podarcis Muralis (şopârla de zid) în zona stăncărie
(grohotiş) din subzona 2 şi triton cu creastă (Triturus cristatus) în zonele înmlăştinite. În timpul
observaţiilor pe teren aceste specii nu au fost întâlnite.
Ţinând cont de faptul că situl este SCI şi că majoritatea speciilor de animale nu au habitat
în zona proiectului, precum şi faptul că acestea au posibilitatea de a se deplasa, se consideră că
impactul asupra faunei este redus.
4.4.3 Specii locale de plante cu importanţă economică
Dintre speciile cu importanţă economică, din observaţiile în teren a rezultat că în zona de
interes a proiectului, s-au regăsit afinul, localizat în subzona 2 şi unele graminee de pajişte
(edificatori ai pajuştilor).
4.4.4. Rute de migrare
În zona Muntele Mic nu se cunoaşte a fi rute de migrare a păsărilor. În eventualitatea în
care există totuşi specii care migrează în acest perimetru trebuie subliniat faptul că înălţimea
stâlpilor de telescaun nu afectează acest proces. Pentru o mai bună siguranţă stâlpii vor fi vopsiţi
în culoare maro realizându-se astfel vizibilitatea acestora pentru păsări şi totodată încadrarea în
peisaj.
4.4.5. Informaţii despre speciile locale de ciuperci
Platoul subalpin de pe Muntele Mic nu reprezintă o zonă în care se găsesc specii
valoroase de ciuperci, ce ar putea fi recoltate în mod curent (tradiţional consumate).
4.4.6. Sinteza observaţiilor şi determinărilor efectuate
În concluzie în zona 1 a proiectului nu au fost observate tipuri de habitate din fişa sitului
ROSCI0126 Munţii Ţarcu, habitate citate în literatura de specialitate, specii floristice sau
faunistice cuprinse în Cartea roşie a plamntelor vasculare din România şi respectiv Cartea roşie a
vertebratelor, specii de ciuperci sau rute de migrare.
În zona 2 de realizare a proiectului, de fapt în subzona 2, au fost observate următoarele:
Tipuri de habitate din fişa sitului ROSCI0126 Munţii Ţarcu: – 3220 - Vegetaţie herbacee
de pe malurile râurilor montane, 4060 – Tufărişuri alpine şi boreale şi 6430 – Comunităţi
de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin.
habitate citate în literatura de specialitate: R3108 - Tufărişuri sud-est carpatice de ienupăr
pitic (Juniperus sibirica), R3111 - Tufărişuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
59
myrtillus), R3604 - Pajişti sud-est carpatice de păruşcă (Festuca supina) şi Potentilla
ternata, R3703 - Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Cirsium
waldsteinii şi Heracleum sphondylium ssp. Transilvanicum, R5410 - Mlaştini sud-est
carpatice, mezotrofe cu Carex echinata şi Sphagnum recurvum.
Specii de plante din fişa sitului ROSCI0126 Munţii Ţarcu: - NU
Specii floristice din literatura de specialitate: 40 în zona 2 (cu precădere în subzona 2) şi
11 în zona 1.
Specii de mamifere din fişa sitului: în zonă acestea trec doar în pasaj
Specii de mamifere din literatura de specialitate: în zonă acestea trec doar în pasaj
Specii de amfibieni şi reptile din fişa sitului: NU, dar mediu este un potenţial habitat
pentru acestea
Specii de peşti din fişa sitului: nu face obiectul
Specii de vertebrate din literatura de specialitate: în această zonă ar avea un posibil
habitat două specii: podarcis muralis şi triturus cristatus.
4.4.7 Impactul prognozat
În timpul realizării proiectului şi în perioada de funcţionare a obiectivului nu se aduc
modificări ale suprafeţelor păduri, mlaştini sau zone umede. Deşi în subzona 2 au fost
identificare pârâuri şi înmlăştiniri nu se aduc modificări ale acestora deoarece pentru această
zoză au fost luate măsuri speciale de contrucţie.
Subzona 2 este singura din tot perimetrul de realizare a proiectului în care se găsesc
habitate, specii floristice şi faunistice, aşa cum a fost prezentat la capitolele dedicate acestora.
Impactul pe care l-ar avea construcţiile în această zonă ar putea fi mare dacă nu ar fi luate măsuri
de realizare a construcţiilor în condiţii de siguranţă.
4.4.8. Măsuri de diminuare a impactului
Subzona 2 reprezintă treimea din mijlocul traseului telescaunului. Este zona în care s-au
întâlnit habitate şi specii floristice cuprinse în fişa sitului, în lista speciilor floristice a lui Boşcaiu
şi respectiv în “Manualul habitatelor din România”. Au fost identificate posibile habitate şi
pentru specii cuprinse în Cartea roşie a vertebratelor din România – bombina variegata. Din
aceste motive ca principală măsură de reducere a impactului va consta în organizarea de şantier
şi modalitatea de construcţie conform indicaţiilor de mai jos:
În această subzonă nu pot circula utilaje motorizate.
Realizarea fundaţiilor se va face prin săpături manual, iar transportul muncitorilor
se va realiza pe jos.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
60
Lângă locul fiecărei fundaţii se va amplasa cu ajutorul elicopterului un container
pentru resturile de pământ ce urmează a fi excavat.
Fundaţia din beton se toarnă cu benă din elicopter, iar buloanele se implantează în
beton.
Stâlpii sunt transportaţi şi fixaţi cu ajutorul elicopterului.
Containerele cu resturi de pământ se transportă în afara subzonei 2 tot cu ajutorul
elicopterului, de aici urmând a fi transportate la baza muntelui, în cazul în care nu
este nevoie de pământ suplimentar pentru realizarea nivelării în zona 1.
O altă modalitate de reducere a impactului asupra speciilor şi habitatelor din această zonă
este aceea ca pe perioada funcţionării obiectivului turiştii care viziteză staţiunea vara să fie
informaţi asupra importanţei acestei subzone şi conştientizaţi să o păstreze intactă.
Cum majoritatea activităţilor pentru care Muntele Mic este o staţiune atractivă din punct
de vedere turistic, se desfăşoară în perioada de iarnă nu există pericolul ca în perioada de
funcţionare subzona 2 să fie alterată.
4.4.9. Concluzii
În condiţiile respectării măsurilor prezentate în prezentul studiu de evaluare, impactul
prognozat asupra zonei de implementare a proiectului, în perioada de funcţionare şi construcţie,
este minim.
4.5. Peisajul
Prin realizarea proiectului nu se aduc modificări asupra fondului forestier.
Instalaţiile de telescaun nu vor deranja mai mult privirea decât stâlpii de înaltă
tensiune care există pe tot teritoriul României. Prin implementarea proiectului de faţă nu se aduc
modificări substanţiale peisajului, din contră se poate afirma că acestea sunt minore. Prin
măsurile propuse pe întreg cuprinsul proiectului construcţia şi finisajele construcţiilor vor face ca
acestea să se integreze în mediul natural şi respectiv în peisaj.
4.6. Mediul social şi economic
D.p.d.v. economic zona studiată este axată pe turism. În zonă se mai practică şi păşunatul
pe perioada verii. Pentru locuitorii din comunele şi satele limitrofe activitatea de turism rămâne
singura alternativă valabilă de existenţă în condiţiile în care rata şomajului a crescut alarmant.
Deci implementarea proiectului ar avea un impact economic pozitiv. Din acest motiv practicarea
turismului în zonă este vital. Deoarece zona Staţiunea Muntele Mic este o zonă cu un bun
potenţial turistic, care poate aduce venituri locuitorilor din zonă, ar trebui luată în considerare
cuprinderea ei, de către administrţia sitului Natura 2000, ca zonă de dezvoltare durabilă în Planul
de Management al ariei naturale protejate.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
61
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
Analiza principalelor alternative avute în vedere, referitoare la locaţia amplasării
proiectului, precum şi la variantele de construcţie au fost tratate la capitolele respective
indicându-se motivele pentru care s-a ales varianta descrisă pe larg în prezentul studiu.
Deoarece motivele alegerii locaţiei au fost elocvente nu s-a realizat un studiu referitor la
prezenţa sau absenţa habitatelor, a speciilor floristice şi faunistice si pentru cealaltă alternativă.
Ţinând cont de apropierea fizică dintre cele două trasee posibilitatea ca diferenţa să fie
semnificativă este mică. Ceea ce ar fi putut fi diferit ar fi fost repartiţia teritorială a acestora,
impunându-se probabil alte măsuri de realizare a şantierului şi lucrărilor de construcţie.
Din fericire, pentru traseul studiat, deci conţine specii floristice şi habitate variate, acestea
au fost relativ grupate şi s-a putut alege o variantă de evitare a impactului negativ asupra lor.
6. Monitorizarea
În perioada de funcţionare nu este necesară monitorizarea mediului majoritatea
activităţilor se desfăşoară în perioada de iarnă iar d.p.d.v. al biodiversităţii în această perioadă
nu sunt afectate componentele ei – cu precădere speciile floristice şi habitatele, ele fiind
acoperite de stratul de zăpadă care le protejeajă.
D.p.d.v al celorlalţi poluanţi aceştia nu au un impact asupra mediului.
7. Situaţii de risc
Ţinând cont de specificul locaţiei singurii factori de risc care ar putea fi luaţi în
considerare ar fi cei naturali. Zona de staţiune Muntele Mic nu este cunoscută ca fiind zonă cu
riscuri naturale.
8. Documente anexe
Plan de încadrare în zonă
Planşă distribuţia habitatelor şi a speciilor floristice pentru telescaun Vâlsan – 4
locuri
Adresă ocolul Silvic experimental Caransebeş
Concluzia finală este aceea că în condiţile respectării măsurilor prezentate în prezentul
studiu de evaluare, impactul prognozat asupra zonei de implementare a proiectului, în
perioada de funcţionare şi construcţie, este minim.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi
parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic
62
BIBLIOGRAFIE
1. http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/legislatie_orizontala/REGISTRU-
NATIONAL.pdf
2 http://www.caransebes.ro/turism/muntelemic/istoric.htm
3 Certificat de urbanism nr. 9/23.02.2010
4 Stas 6054/4997 – stas zonă de îngheţ
5 Studiu geotehnic, realizat de SC GEOSOFT-PROIECT SRL
6 OUG 57/2007
7 Ordin 1964/2007
8 Lege 5/2000
9 STAS 12574/1987 – Aer în zone protejate
10 Ordin 462/1993
11 Ordin 592/2005
12 http://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/tarcu_muntele_mic-48
13 Petre Coteţ, Geomorfologia României, 1973
14 Vasile Mutihac, Structura geologică a teritoriului României, Ed. Tehnică, 1990
15 Colectiv, Geografia României, Editura Academiei, 1987
16 Gafta, D., Mountford, O., 2008 – Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din
România, Risoprint, Cluj-Napoca.
17 Boşcaiu, N., 1971 – Flora şi vegetaţia munţilor Ţarcu, Godeanu şi Cernei, Edit. Academiei
R.S.R., Bucureşti.
18 Victor Ciochia, Dinamica şi migraţia păsărilor, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, 1984
19 Gheorghe Dihoru, Cartea roşie a plantelor vasculare din România, Editura academiei,
2009
20 Cartea roşie a vertebratelor din România
21 Doniţă, Manualul habitatelor din România