Nr. 6/2018 ISSN 2601 - 6249 ISSN-L 2601 - 6249
Transcript of Nr. 6/2018 ISSN 2601 - 6249 ISSN-L 2601 - 6249
Şcoala Gimnaziala Şelaru
Com. Şelaru, Jud. Damboviţa
Tel / fax 0245723030
Nr. 6/2018
ISSN 2601 - 6249
ISSN-L 2601 - 6249
2
Colectivul de redacţie:
Cadre didactice:
-educ. Luca Carmen;
-inv. Trăistaru Daniela;
-prof. Gălbează - Moraru Dana
-prof. Gălbează – Moraru Alexandru
-prof. Spătaru Ioana;
-prof. Spătaru Luminiţa;
-prof. Soare Florin;
-trainer-speaker, Lucia Bratoveanu
Elevi:
-Enache Laura, clasa a IV-a;
-Poşircă Marius, clasa a IV-a;
- Cruceru Roxana, clasa a V-a;
-Dragne Iulia, clasa a V-a;
-Gligore Ramona, clasa a V-a;
-Petrin Alexandra, clasa a V-a;
-Tudorache Valentina, clasa a V-a;
-Luca George, clasa a VI-a;
-Matei Cristina, clasa a VI-a;
-Neacşu Cătălina, clasa a VI-a;
Coordonatori:
- Prof. Barbu Iuliana;
- Înv. Necula Floriana;
- Dir. adj. Stoian Aurelia
-Paşa Emilia, clasa a VI-a;
-Stoian Andreea, clasa a VI-a;
-Trăistaru Andreea, clasa a VI-a;
-Alexandru Nica, clasa a VII-a;
-Ilie Ioana, clasa a VIII-a.
3
Cuprins
- Concurs- Mărţişor – Vestitor de primăvară.............................................4
- Pentru mama, Paşa Emilia ........................................................................4
- Mama, Petrin Alexandra ...........................................................................5
- Mărţişor, Petrin Alexandra .......................................................................5
- Mama mea, Petrin Alexandra ...................................................................6
- Mama, Stoian Andreea ..............................................................................7
- Mama, Neacşu Cătălina .............................................................................7
- Mama, Trăistaru Andreea .........................................................................8
- Mama, Matei Cristina ................................................................................9
- Mama, Ilie Ioana ........................................................................................10
- Te iunesc, mamă! , Dragne Iulia ...............................................................11
- Primăvara, Enache Laura .........................................................................12
- Primăvara veselă, Poşircă Marius ............................................................13
- La mulţi ani, mămica mea!, Gligore Ramona .........................................14
- O săptămână colorată – Să ştii mai multe, să fii mai bun! .....................15
- Dacă e Şcola altfel, e ... EXCURSIE!!! .....................................................16
- Şcoala, Luca George ...................................................................................22
- Dragă bunico, Nica Alexandru ..................................................................23
- Jocul didactic şi stimularea activităţii ......................................................24
- False friends of a translator .......................................................................27
- De ce am uitat să fim copii? .......................................................................29
- Cuvintele sunt puternice ............................................................................30
- Şi noi putem schimba lumea, Tudorache Valentina ...............................31
- Sportivul meu preferat, Cruceru Roxana ................................................32
- Obiceiuri de Moşi în comuna Şelaru ........................................................33
4
Concurs
Paşa Emilia
Clasa a VI-a, Şcoala Gimnazială
Şelaru
5
MAMA
Dragă mamă, ce aş putea
Să-ţi doresc de ziua ta?
E iubirea ce ţi-o port?
Sau e tot?
Eu ştiu sigur ce îţi dau,
Un cadou de ziua ta,
Nu e mare, nu e mic,
Dar este simbolic.
Îţi dau multă sănătate
Şi fercire în toate!
Te iubesc, mamă!
MĂRŢIŞOR
Mărţişor, un nume Sfânt,
Ce a venit pe pământ,
Lumea îl poartă în piept,
E un lucru înţelept
Mărţişorul e ceva,
Care cu puterea ta,
Poate va schimba lumea.
Mie îmi place, şi ştiu bine,
Mărţişoru-i pentru mine!
6
Petrin Alexandra
Clasa a V-a
Şcoala Gimnazială Şelaru
Prof. îndrumător: Spătaru
Ioana
MAMA MEA
Mama mea e o comoară
Ca ea nu e alta-n ţară,
Este bună, silitoare,
Este o mamă ascultătoare.
Mă ascultă, mă învaţă
Să-mi găsesc norocu-n viaţă,
Ştie ea cum să se poarte
Să mă ajute-n toate.
Mamă ca a mea nu este,
A mea este o poveste.
Ea este exemplul meu
Fiindcă m-ajută mereu.
Când mai fac câte-o trăsnaie,
Ea, totuşi, nu-mi dă bătaie.
Mama este protectoare,
Mă mângâie când mă doare.
7
Mama
Mamă, primăvara vine
Acum e doar despre tine
Rămâi tânără, frumoasă,
Talismanul meu de-acasă.
Indiferent ce ţi-aş spune
Eşti tot ce am mai scump pe lume! Stoian Andreea, clasa a VI-a
Mama
Mamă dragă, ce-aş putea!
Să-ţi urez de ziua ta?
Bucurie,sănătate,
Mult noroc şi spor în toate,
Pace şi zile senine
Să mă poţi creşte pe mine.
Mamă bună, mamă dragă,
Te-oi iubi o viaţă-ntreagă
Pentru tot ce ai făcut,
Pentru că tu m-ai crescut!
Neacşu Cătălina, clasa a VI-a, Structura Fierbinţi
8
Mama
Mama mea, rază de soare,
Eşti frumoasă ca o floare.
Te iubesc, te îndrăgesc
Că ai suflet părintesc!
Te iubesc, te voi iubi
Păna vei îmbătrânii
Şi chiar dacă tu nu stii,
Te iubesc, zi de zi!
Mama mea, dacă-i furtună
Mă ţine în braţe o săptămână,
Până se va domoli
Şi în siguranţă mă va şti!
Trăistaru Andreea, clasa a VI-a, Structura Fierbinţi
9
Mama
Mama mea eşti ca o floare
Şi când soarele răsare
Pe tine te invidiază
Pentru că străluceşti mai tare ca orice rază.
1000 de ani aş vrea sa stai alături de mine
Să mă înveţi toată viaţa ce e rău şi ce e bine.
La mulţii ani cu bucurii,
Domnul să te ajute zi de zi,
Să te ajute la orice pas.
La mulţii ani si să nu ai niciun necaz!
Matei Cristina, clasa aVI-a, Structura Fierbinţi
10
Ilie Ioana
Clasa a VIII-a, Scoala Gimnazială
Şelaru
11
Te iubesc, mamă!
Mamă, mămica mea
Eu te iubesc din toată inima!
Tu binele mi-l doreşti
Şi dorinţe-mi îndeplineşti.
Tu m-ai crescut şi m-ai îngrijit
Când am avut nevoie dragoste mi-ai oferit.
Niciodată eu nu aş putea
Să mă supăr pe mama mea.
Când m-am împiedicat
Tu m-ai ridicat.
Vreau să-ţi mulţumesc
Şi de aceea închei cu un...
Te iunesc!
Dragne Iulia
Clasa a V-a
Şcoala Gimnazială Şelaru
Prof. îndrumător: Spătaru
Ioana
12
Primăvara
Primăvara a sosit!
Câmpul tot a înverzit,
Albinuţele se plimbă
Întreg codrul îl colindă.
Pomii toţi au înflorit,
Insectele s –au trezit,
Poiana cu floricele
Plină-i de crini si viorele.
Zâna, Zâna Primăvară!
A venit la noi în ţară.
Lumea ai înveselit
Cu cadoul tău iubit.
Păsărelele sunt voioase
Şi sunt foarte bucuroase!
Primăvara a venit
Livada a înverzit!
Eleva: Enache Laura
Creaţie literară- Primăvara
Clasa a IV a
Şcoala Gimnazială Şelaru/ Dâmboviţa
Prof. îndrumător: Necula Floriana
13
Primăvara veselă
Primăvara a venit!
E mai frumoasă ca nicodată!
Şi florile au înflorit
Nu mai e nicio floare moartă!
Eu am ieşit afară
Şi ghioceii au apărut.
Am găsit şi –o ramură
Eu de aici nu mai mă mut.
Albinele şi fluturaşii
Culeg polen din floare în floare,
Eu mă joc cu iepuraşii
Şi ne distrăm tare!
Elev:Poşircă Marius
Creaţie literară- Primăvara veselă
Clasa a IV a
Şcoala Gimnazială Şelaru/ Dâmboviţa
Prof. îndrumător: Necula Floriana
14
Gligore Ramona Clasa a V-a
Şcoala Gimnazială Şelaru
Prof. îndrumător: Spătaru Ioana
15
O SAPTAMANA COLORATA - SA STII MAI MULTE ,SA FII MAI BUN!
clasa A IVa scoala gim.selaru Prof.inv.primar: necula
floriana
16
Daca e ―Scoala altfel‖, e …EXCURSIE !!!
Prof . Galbeaza-Moraru Dana
Prof . Galbeaza-Moraru Alexandru
Sa mergem in excursie in fiecare primavera, a devenit traditie pentru scoala noastra ! In
aceasta primavera, ne-am propus ca destinatie orasul Targoviste, resedinta judetului nostru, oras
incarcat de istorie, in care se afla Curtea Domneasca si care a fost capitala Tarii Romanesti
pentru aproape 300 de ani, oras marcat de existenta unora dintre cei mai mari conducatori ai
neamului romanesc, Mircea cel Batran, Vlad Tepes, Mihai Viteazul, Matei Basarab si Constantin
Brancoveanu. Marea insemnatate istorica a lasat de-a lungul timpului asupra orasului mai multe
vestigii care, desi s-au pastrat in mica masura, aduc savoare calatoriei odata ce sunt descoperite.
Primul obiectiv, Muzeul de istorie, este gazduit de o constructie de la inceputul anilor
1900, cu destinatia gazduirii Palatului de Justitie. Nu are un numar mare de exponate sau o
prezentare prin care sa se remarce, dar cu siguranta am gasit aici multe lucruri educative.
Muzeul de arta, este gazduit de o frumoasa cladire cu arhitectura baroca, ce a fost
construita la sfarsitul anilor 1800, cu destinatia gazduirii sediului Prefecturii Judetului
Dambovita. In acest decor al salilor, impodobite cu picturi murale ce prezinta vestigiile din
Targoviste si imprejurimile orasului, am admirat picturi ale marilor artisti romani: Grigorescu,
Patrascu, Pallady, Darascu, etc.
17
Ansamblul Monumental Curtea Domneasca. Atestarea Curtii domnesti de la
Targoviste este facuta prima data in timpul domniei lui Mircea cel Batran. Pe vremea lui Vlad
Dracul si a fiului acestuia, Vlad Tepes, se extind fortificatiile si se adauga si Turnul Chindiei.
Sub Matei Basarab cunoaste perioada maxima de dezvoltare iar sub Gheorghe Ghica, la ordinul
turcilor, se incepe daramarea zidurilor -pentru a nu mai ajuta domnii razvratiti impotriva ―Portii‖.
Aceasta importanta biserica a fost restaurata de arhitectul francez Lecomte de Nouy care a avut
contributii si la alte biserici de seama admirate in lungul tarii, cum sunt Biserica Curtea de
Arges, Sfantul Ioan Botezatorul de la Conacul Bratienilor, Biserica lui Stefan cel Mare si Trei
Ierarhi din Iasi, Biserica Sfantul Dumitru din Craiova, Sfantul Haralambie din Turnu
Magurele, Domnita Balasa din Bucuresti, etc.Biserica Domneasca care face parte din ansamblu,
este ctitorie de la sfarsitul anilor 1500 a domnitorului Petru Cercel, fiind la acea vreme cea mai
mare cladire religioasa din Tara Romaneasca. In picturile ei, realizate in timpul lui Constantin
Brancoveanu, gasim cea mai mare galerie de domnitori, fiind reprezentati aici Petru
Cercel, Matei Basarab, Neagoe Basarab, Mihai Viteazul pana la Constantin Brancoveanu.
Muzeul Tiparului si a cartii vechi Lângă poarta mare, folosită în timpul domniei lui
Constantin Brâncoveanu, pe latura de sud-est a Curţii Domneşti, foarte aproape de biserica
Sfânta Vineri, se află Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti, găzduit în Casa Aramă.
Clădirea a fost reconstruită din temelii, pe locul unde odinioară se afla o casă egumenească, la
care au trudit călugării de la Mănăstirea Dealu în anul 1802, când un puternic cutremur afectează
chiliile acestui lăcaş de cult. La începutul secolului al XX-lea, casa a fost folosită ca internat
şcolar particular, local al poliţiei oraşului, iar în perioada Primului Război Mondial a fost sediu al
comandamentului german. Din vechea casă, se mai păstrează acum doar două ziduri de interior.
Compusă din pivniţă, parter şi etaj, accesul la etaj făcându-se printr-o scară exterioară din lemn
care te conduce într-un cerdac de unde poţi admira monumentele Curţii Domneşti, Casa Aramă
este un exemplu de valoare al construcţiilor tradiţionale din zonă.
La parterul clădirii, a fost amenajat Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti, ce
adăposteşte mărturii ale civilizaţiei unui popor, exprimată printrunul din cele mai profitabile
meşteşuguri – tiparul. Circuitul expoziţiei începe cu prezentarea primelor forme şi suporturi de
scriere şi continuă cu momentul inventării tiparului cu litere mobile şi răspândirea lui în Europa.
18
Introducerea tiparului în Ţara Românească este marcată prin tipăriturile în limba slavonă ale lui
Macarie: Liturghier (1508), Octoih (1510) şi Evangheliar (1512), realizate la Târgovişte, vatra
tipăriturilor din Ţara Românească. De aici, mai târziu, va porni diaconul Coresi, cel care va sădi
în mintea oamenilor ideea că ‖şi în limba română se poate citi cuvântul Domnului‖ şi a cărui
activitate tipografică desfăşurată atât la Târgovişte, cât şi la Braşov este ilustrată în
expoziţie. Un interes deosebit din partea vizitatorilor îl stârnesc şi celelalte obiecte expuse în
muzeu: ornamentele tipografice, inelele sigiliare, xilogravurile, valoroasele legături de carte şi
tiparniţa din secolul al XVIII-lea, piesa de rezistenţă a expoziţiei.
Gradina Zoologica Targoviste constituie impreuna cu Parcul Chindia, pe care il
margineste pe latura de nord-vest, un nucleu cu vechime considerabila , care a reprezentat, de-a
lungul timpului, principala atractie de petrecere a timpului liber pentru targovisteni.
Inceputurile Gradinii Zoologice dateaza inca din epoca medievala, cand domnitorul Petru Cercel
muta, in anul 1583, capitala tarii, de la Bucuresti la Targoviste, la Curtea Domneasca, strajuita
semet de Turnul Chindia.
Petru Cercel a adus specialisti italieni pentru a crea , in zona din imediata apropiere a
Palatului Domnesc (in actualul Parc Chindia), frumoase gradini italiene si de asemenea "a pus sa
se faca custi nespus de mari si frumoase, in care sa adaposteasca salbaticiuni" (Franco Sivori -
Calatori straini despre Tarile Romane). Se poate spune ca la Targoviste a fost creata prima
Gradina Zoologica din Romania , inca din epoca medievala. Cu timpul aceasta gradina a
disparut.
In anul 1957 - a fost infiintat un colt zoologic in parcul central al orasului. incepand din
anii 1970-1972 Gradina Zoologica s-a mutat in Parcul Chindia in apropierea Complexului
Muzeal Curtea Domneasca. Fiind unul din ansamblurile cu care orasul s-a mandrit intotdeauna ,
Gradina Zoologica a beneficiat mereu de sprijinul municipalitatii. Se intinde pe o suprafata de 4
ha si detine in jur de 166 de specii de pasari si animale , dintre care unele unicat in Romania :
hipopotamul pitic (Hexaprotodon liberiensis ), o specie de maimute - Mangabi negru cu mot
(Cercocebus atterimus). Incepand din anul 1998, Gradina Zoologica Targoviste se afla intr-o
19
continua transformare , astfel incat sa asigure tuturor animalelor si pasarilor din colectie cele mai
bune conditii , iar vizitatorilor sa le se ofere posibilitatea petrecerii in mod placut si instructiv a
timpului liber, intr-un cadru natural deosebit.
Manastirea Dealu O ctitorie a domnitorului Radu cel Mare de la sfarsitul anilor 1400,
ridicata pe o fosta manastire de pe timpul lui Mircea cel Batran, pastreaza ramasitele lumesti ale
domnitorului ctitor si capul lui Mihai Viteazul, ce se afla in doua sarcofage sculptate la inceputul
anilor 1900 de marele sculptor Federic Stork. Pe mormantul lui Mihai Viteazul sunt insemnate
bataliile pe care le-a purtat iar peretele poarta o pictura care-l infatiseaza si pe Nicolae Iorga
venit in pelerinaj la mormantul sau.
Aici a functionat prima tiparnita a Tarii Romanesti, la inceputul anilor 1500 iar cladirile au
mai fost folosite pe post de depozit de munitie, lagar de prizonieri si scoala militara- unde a
studiat si legionarul Corneliu Zelea Codreanu.
20
Este un loc special ce merita vizitat pentru marea lui insemnatate istorica, pentru arhitectura, si
pentru privelistea asupra orasului Targoviste. Din pacate pictura interioara a bisericii nu s-a mai
pastrat, biserica fiind repictata in 1985, iar pridvoarele exterioare ale anexelor au fost pictate cu
imaginea unor reprezentanti ai bisericii, ca si la Manastirea Brancoveneasca de la Sambata de
Sus, lucru care dupa parerea mea nu ar trebui sa se intample. Mai intai reprezentantii bisericii
trebuie sa-si merite locul acela, infaptuind lucruri marete pentru poporul roman, popor care le
sustine existenta prin diferitele moduri directe sau indirecte si in slujba caruia trebuie sa fie…
21
Muzeul Evoluţiei Omului
Am incheiat o zi minunata cu o ora de joaca in parcul din Gaesti si facand proiecte
pentru excursia urmatoare !
22
Școala
Școală dulce școală, așa spun elevii silitori și cu dor de învățătură. Unii văd
școala ca o rampă de lansare spre culmi mai înalte, spre meserii bănoase. Alții văd
școala ca pe o distracție, un loc unde se întâlnesc cu diverși colegi și formează
anturaje din care învață lucruri nu tocmai normale pentru un elev. Avem școli bune
cu profesori buni, cu înaltă pregatire. Își dau interesul să scoată elevi buni chiar
eminenți.
Profesorii se mândresc cu rezultatele lor la diferite materii. Școala ne învață
să fim civilizați, educați ne îndrumă pașii spre un viitor luminos. Acum depinde de
la elev la elev dacă vrea să ia de la școală ce e bun. Important este ca față de alte
state avem un învățământ de elită.
Școala pentru mine a devenit o a doua casă. O casă în care fraţii sunt colegii
de clasă, iar părinţii sunt profesorii. Ceas de ceas şi minut de minut ei au grija de
valorile noastre spirituale. Ei se străduie, la fel ca și părinții, ca noi să avem de
toate. Părinții în mare parte au grijă de exterior, însă profesorii de interior. Valorile
oferite de profesori sunt remarcabile însă unii copii nu înțeleg și preferă să nu
învețe.
Diriginta noastră este cea mai bună profesoară din şcoală. Este atentă cu
noi, ne explică lecţiile cu multă răbdare, iar atunci când nu înţelegem ceva nu se
supără dacă o rugăm să ne explice din nou. Clasa mea este și zgomotoasă și
distractivă și prietenoasă. Ne știm unii pe alții foarte bine.
Îmi iubeesc mult şcoala mea!
Luca George
Şcoala Gimnazială Şelaru
Clasa a VI-a
23
16 Mai 2018
Glogoveanu
Dragă bunico,
Mi-e foarte dor de tine. Îţi scriu această scrisoare să-ţi mulţumesc pentru
tot ce ai reuşit să faci din mine. Îţi mulţumesc că mă legănai pe picioare până-n
zori, atunci când eram mic. Îţi mulţumesc pentru fursecurile făcute cu mult drag
şi cu un gust ce niciodată n-am să-l mai găsesc. Îmi amintesc, şi acum,
dulăpiorul în care le ascundeai pentru noi, atunci când veneam pe la tine.
Doar cu tine aveam discuţii interminabile pe tema filmelor ai căror actori
îţi plăceau. Adoram să mă trezesc şi să aud paşii tăi prin bucătărie, numai tu,
mergeai dimineaţa, în zori de zi, la piaţă să cumperi cireşe proaspete şi apoi ne
dădeai de pomană pentru sufletul bunicului.
Erai bucuroasă când mă vedeai, îmi zâmbeai blând şi mă ţineai în braţele
tale calde. Pentru toate acestea eu îţi mulţumesc, bunico!
Cu drag, iubitul tău nepot, Alexandru!
P.S.: Să nu uiţi să faci fursecuri, vin în vacanţă!
24
Jocul didactic şi stimularea creativităţii
Prof.înv.primar Trăistaru Daniela
Școala Gimnazială Șelaru-Fierbinți
De cele mai multe ori se ignoră faptul că omul este, prin structura sa biologică, o fiinţă
autocinetică şi că dreptul la mişcare nu poate fi abolit de nici un fel de normă didactică. În
activitatea didactică nu trebuie ignorat raportul dintre evoluţia randamentului intelectual şi starea
fizică generală.
Jocurile didactice oferă un cadru propice pentru învăţarea activă, participativă, stimulând
iniţiativa si creativitatea elevului. Obiectivele instructiv-educative ale fiecărui obiect de studiu
pot fi mai bine realizate prin utilizarea jocului. Acesta, prin natura sa, cuprinde o motivaţie
intrinsecă de a mobiliza resursele psihice ale copiilor, de a asigura participarea lor creatoare, de a
le capta interesul, de a-i angaja afectiv şi atitudinal.
Elementele de joc: descoperirea, ghicirea, simularea, întrecerea, surpriza, aşteptarea vor
asigura mobilizarea efortului propriu în descoperirea unor soluţii, în rezolvarea unor probleme,
stimulând puterea de investigaţii şi cointeresarea continuă.
Jocul este foarte important, sub variatele sale forme, în dezvoltarea copilului, importanţe
subliniate de numeroase teorii ale jocului din literatura pedagogică şi de locul acestuia în diferite
sisteme de educaţie. Jocul are o valoare funcţională ce rezidă în faptul că el transpune simbolic
copilul în rolurile adultului. De aici decurge importanţa îmbogăţirii impresiilor copiilor despre
viaţa şi activitatea oamenilor dintr-o sferă largă, de domenii profesionale, accesibile înţelegerii
lor.
Copilul se joacă de-a ceea ce a văzut sau a auzit. Modelele de urmat pe care el le
transpune în joc izvorăsc din realitatea apropiată, din viaţa şi activitatea adulţilor din preajma lui.
Pe această cale îşi asimilează semnificaţia socială a rolurilor care îl aşteaptă în viaţă.
Prin joc, copilul învaţă cu plăcere, devine interesat de activităţile ce se desfăşoară.
Voi prezenta în continuare câteva jocuri didactice folosite la educaţie plastică pentru
dezvoltarea creativităţii.
Continuă tu!—este un exerciţiu care cere îmbogăţirea formei date. Se oferă spre
observare o planşă pe care au fost desenate fragmente, elemente, forme: o mână, un cap de peşte,
un triunghi, o pălărie, o frunză, o petală şi se cere elevilor să constituie, alegând dintre posibilităţi
25
pe aceea care li se pare cea mai potrivită, pentru a realiza ei înşişi o compoziţie, completând
partea aleasă cu elementele care întregesc forma.
Serii de desene—joc pentru dezvoltarea memoriei vizuale şi atenţiei. Se execută la tablă,
sub ochii elevilor, o serie de desene şi, în timp ce atenţia copiilor este distrasă, se şterge unul sau
mai multe. Elevii trebuie să identifice desenul sau desenele care au fost şterse.
Jocul punctelor—elevii trebuie să unească cele nouă puncte cu numai patru drepte fără
să ridice creionul de pe hârtie şi fără să revină pe acelaşi traseu.
Gama jocurilor didactice este foarte variată. Imaginaţia învăţătorului poate genera jocuri
noi, dintre cele mai ingenioase.
Jocurile didactice contribuie la dezvoltarea unei gândiri creatoare, la formarea
priceperilor şi deprinderilor de activitate independentă. De aceea, metoda jocurilor trebuie să
facă parte din strategiile didactice de predare-învăţare.
Bibliografie:
Ludmila Preda, Mirela Paraschiv—Educaţia plastică în ciclul primar, Editura Didactica
Nova, Craiova, 2007
26
Rafila Cotuna—Locul şi rolul jocului didactic în învăţare, Revista Învăţământul primar
nr. 3-4, Editura Miniped, Bucureşti, 2009
Miron Ionescu, Ioan Radu—Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2010
27
FALSE FRIENDS OF A TRANSLATOR
There is a small group of words in English which put some of the Romanian students –
and not only them – in difficulty.
Why?
Because the words look like and –what is more important – sound like Romanian words. (Yet,
the explanation might be complete if we add the fact that, sometimes, learners are inclined to
take things as they come, without a deeper study or a simple dictionary browse).
In the following lines, I’ll list some of these misleading words (―false friends‖ as they are
also known for), providing also some contexts which come to clarify their meaning:
1. Library (biblioteca)
I spent several hours in the library, preparing for tomorrow exam.
Bookshop (librarie)
My mother bought an interesting book from the bookshop.
2. Director (regizor)
The director of this terrifying film was Alfred Hitchcock.
Manager (director)
The new manager of the firm established new targets for all the employees.
3. Pot (oala)
I made a delicious soup in my old pot.
Can (pot)
I can play the piano.
4. Magazine (revista)
“The Vogue magazine” is one of my favourite.
Shop (magazin)
I have to go to the shop to buy some food.
5. Camera (aparat de fotografiat)
A good photographer always carries with him his camera.
Room (camera)
28
I decorated my room in a beautiful traditional style.
6. Jar (borcan)
My grandma used to have many jars of jam and honey.
Glow (jar)
We used to make a big fire in the summer evenings and then look in the glow.
7. Roman (locuitor al Imperiului Roman)
Caesar was a famous Roman leader.
Novel (roman, opera literara)
Liviu Rebreanu wrote many novels.
8. Gymnasium (sala de gimnastica)
I go to the gym(nasium) three times a week.
Secondary school (gimnaziu, scoala gimnaziala)
In Romania, children attend Secondary school before going to Highschool.
9. Advertisement (reclama)
The film was interrupted by so many advertisements.
Warning (avertisment)
The naughty boy was given three warnings before he was punished for violence.
10. Mare (iapa)
My grandfather had a beautiful white mare called Nadia.
Sea (mare=substantiv), Big (mare=adjectiv)
I always liked the sea at Costinesti.
I would have always liked to have a big brother.
The list can continue. What is important is that every student should learn correctly each piece of
vocabulary and use it properly when it is the case.
29
DE CE AM UITAT SĂ FIM COPII?
Viața trece pe lângă noi atât de repede, iar noi nu conștientizăm la timp acest lucru. Am
devenit din ce în ce mai reci, mai egoiști, mai nepăsători și mai supărați pe tot ce ne înconjoară.
Ne-am uitat visurile din copilărie undeva pe măsuța plină cu jucării și am îmbrătișat o viață falsă
plină de materialism. Ne-am pierdut inocența și puritatea sufletească fiind coplesiți de
problemele vieții.
Am uitat să ne zâmbim, să ne ținem de mână, să ne îmbrățișăm, acceptând în schimb
„emoticon-uri‖ pentru toate trăirile noastre. Datorită zgmotului de fond din această lume, nu ne
mai auzim sufletul. Ne-am tratat rănile și ne-am anesteziat durerea provocată de lupta interioară
a sufletului încât am devenit imuni. Ne-am mutat viața în mediul virtual, ne-am conectat între
noi, dar totuși suferim de singurătate, fără a mai ști să ne exprimăm sentimentele. Avem o viață
și pe aia o irosim…
Ne-am pietrificat sufletul și acest lucru se vede atât de pregnant la exterior… am uitat să
zâmbim, am uitat să iertăm și am uitat să iubim dezinteresat.
Dar până când vom accepta toate acestea? Cand ne vom da măștile jos și vom acționa ca
niște copii?
Când vom spune ceva greșit sau vom face ceva greșit și nu vom isca între noi conflicte, ci
vom avea pe chip bucuria unui copil, care naiv fiind stie că a greșit, dar și că va fi iertat.
Când ne vom spune ―nu mă mai joc cu tine, pleacă de aici‖, iar peste 5 minute ne vom
întoarce fără pic de orgoliu si ne vom împăca, zâmbindu-ne de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat?
Când vom realiza că fericirea, liniștea sufletească și zâmbetele oamenilor sunt mult mai
importante decât orgoliul de a demonstra cu orice preț cine a avut dreptate?Când ne vom bucura
de fiecare ieșire, când vom mai alerga desculți prin iarba sau cand ne vom mai da răgaz să
visăm?
Să nu uităm că toți suntem pasageri în trenul vieții și având impresia că avem timp, amânăm
să fim fericiti, dar până când?
Lăsați copilul din voi să existe până la sfârșitul călătoriei, hrăniți-l cu visuri și bucurii, lăsați-l
să râdă și să se joace. Si cel mai important… lăsați-l să se împrietenească cu alți copii, nu-i furați
farmecul vieții ademenindu-l cu o viață virtuală plină de touch screen-urile și lipsită de cuvinte.
Nu-l lăsați să ajungă un sclav al acestei societăți.
O zi frumoasă ție și copilului din tine !!!!
Profesor inv. prescolar LUCA CARMEN VICTORIA
Gradinita P. N. Selaru
30
Cuvintele sunt puternice
Îmi pot folosi cuvintele pentru a ajuta sau pentru a dezbina oamenii.
Unui copil rău îi place să-i împingă pe alții în jos pentru a se ridica pe sine. Cum
împinge un copil rău pe altul, pentru că asta se întâlnește frecvent? Uneori folosește
pumnii, dar de cele mai multe ori batjocora începe prin cuvinte. Cuvintele sunt unelte, la
fel ca un ciocan. Cu un ciocan putem să construim case, dar putem să și dărâmăm o casă.
Ciocanul nu a fost construit să fie bun sau rău, dar depinde de noi cum alegem să îl
folosim. Există o zicală care spune că,”bâtele și pietrele îmi pot rupe oasele, dar cuvintele
nu-mi pot face rău.” Este aceasta adevărată? Adevărul este că vorbele pot răni rău!
Îmi amintesc când eram la școală, celor care învățau mai mult decât ceilalți li se
spunea tocilari, adică se adresau cuvinte care minimalizau talentele, iar toate aceste
minimalizări sunt o formă de batjocură. Copii erau mai tentați să coboare nu să ridice prin
cuvintele lor. Orice limbaj folosit pentru a minimaliza, insulta sau răzbuna pe cineva este
considerat o formă de batjocură.
Vreau să vă întreb dacă ati folosit vreodată un limbaj jignitor la adresa colegilor sau
fraților?
Ati folosit cuvinte pentru a vă înjosi colegii? Ați folosit cuvinte jignitoare pentru a
vă răzbuna pe colegii voștri sau pe alte persoane? Alte persoane au folosit cuvintele pentru
a se răzbuna pe voi? Tindem să credem că cei răi sunt mereu alții, dar ei suntem noi de
multe ori sau sunt colegii, frații noștri.
Poate că nu pot opri pe altcineva să batjocorească ,dar sigur mă pot opri pe
mine,pot avea control asupra cuvintelor mele. Pot face mai mult decât să opresc înjosirea
oamenilor, îmi pot folosi cuvintele chiar pentru a ajuta oamenii. In loc să spun unui coleg
,”ești tocilar”, pot spune,”ce bun ești la matematică.”
Regula de aur? ”Fă altora ceea ce vrei să ți se facă ție, pentru că ceea ce dăruiești
aceea primești!”
Folosiți cuvintele pentru a încuraja oamenii, iar ceilalți vă vor spune cuvinte
frumoase! Este o lege spirituală, tot ce faceți oamenilor, vi se va întoarce.
Trainer-speaker, Lucia Bratoveanu
31
Şi noi putem schimba lumea
Tudorache Valentina, clasa a V-a
Prof. îndrumător: Soare Florin
Gândiţi-vă şi dumneavoastră, părinţi, profesori şi oameni renumiţi.
Cum ar fi fără drepturi?
Noi, unii copii suntem excluşi şi nu ni se acordă atenţie. Nu aveţi milă de
copiii care îi vedeţi pe stradă, murdari şi jigniţi de oameni?
Noi suntem viitorul acestei ţări şi trebuie să facem ce e drept. De exemplu:
Mahala a luptat pentru drepturile ei şi ale femeilor şi a făcut dreptate. Cât de
bogată şi corectă a fost această ţară!
Nu vă gândiţi la un viitor mai bun şi la un trai decent pentru copiii şi nepoţii
voştrii? Stop! Nu este corect. Suntem şi noi copii şi trebuie să avem drepturi. Nu vă
bateţi joc de această ţară care a fost lăsată de Dumnezeu atât de frumoasă, curată şi
îmbelşugată. În primul rând le faceţi rău copiilor. Şi voi aţi fost mici şi aţi văzut în
ce condiţii trăiaţi. Fiţi mai buni şi cu speranţă că o să se schimbe ceva în ţara asta.
Respectaţi-o! Este ţara în care trăim cu toţii, nu altcineva. Iubiţi-vă ţara şi limba
aceasta românească. Graiul acesta, ca …….de rândunele. Nu vă bateţi joc şi luaţi
măsuri.
Iubiţi-vă unii pe alţii şi daţi mână cu mână şi protejaţi-vă.
32
Sportivul meu preferat
Cruceru Roxana, clasa a V-a
Simona Halep, s-a născut pe data de 27 septembrie 1991, în Constanţa. Este
o jucătoare renumită din România, în prezent, nr 1 Mondial.
Ea a început să joace tenis la 4 ani, fiind antrenată de fratele ei mai mare. La
vârsta de 6 ani ea practica zilnic acest sport. S-a mutat în București la 16 ani pentru
a-și continua cariera în tenis. Doi dintre idolii ei din tinerețe au fost Justine Henin
și Andrei Pavel.
A avut multe turnee în cariera ei, însă cele mai importante sunt turneele
Premier Mandatory de la Indian Wells și Madrid. Următoarele premii ca
importanță sunt cele de categorie Premier de la Montreal, New Haven, Moscova,
Doha, Dubai, dar și Turneul Campioanelor de la Sofia. Halep a câștigat de-a lungul
carierei 16 turnee WTA la simplu (șase în 2013, două în 2014, trei în 2015, trei în
2016, unul în 2017, unul în 2018).
Simona Halep a fost antrenată
de la o vârstă fragedă de Ioan Stan,
un antrenor de tenis din Constanța.
Din ianuarie 2014 până la finele
anului, ea a fost antrenată de către
Wim Fissette, fostul antrenor al lui
Kim Clijsters și al lui Sabine
Lisicki.
În trecut, Halep a mai fost antrenată și de Adrian Marcu și Firicel Tomai. De
la sfârșitul anului 2014 Simona Halep este antrenată de Victor Ioniță, fostul
antrenor al Soranei Cîrstea. Începând cu turneul american de la Indian Wells din
2015, Halep este antrenată de Darren Cahill.
33
Obiceiuri de Moşi in comnuna Selaru
Prof. Galbeaza-Moraru Dana
Unul dintre cele mai bine păstrate obiceiuri este “spălatul picioarelor” ce
are loc în timpul Moşilor de vară adică în zilele Rusaliilor. În satele Glogoveanu şi
Şelaru spalatul picioarelor se face sâmbăta şi duminica, iar la Fierbinţi în lunea
Rusaliilor. Sărbătoarea Moşilor de vară începe sâmbătă dimineaţa înainte de
răsăritul soarelui, când femeile merg la cimitir şi îşi jelesc morţii , apoi se îndreaptă
împreună spre biserică unde are loc slujba de pomenire.
Spalatul picioarelor de Moşi
Întoarse acasă femeile împart vecinilor oale de pământ împodobite cu flori
pline cu apă proaspătă. După amiază începe spălatul picioarelor. Acesta se
desfăsoară la poarta fiecărei gospodării şi femeile (în special cele bătrâne) spală pe
picioare pe toţi trecătorii de sufletul morţilor pe care îi are fiecare familie. Spălatul
se face pe frunze de nuc cu bucăţi mari de săpun de casă care la sfârşit se dau de
pomană familiilor mai nevoiaşe. După spălat toti participanţii la ritual mănâncă din
străchini cu linguri de lemn ―pâsat‖ cu lapte, ‖colarez‖ (lapte fiert îngroşat cu
făină) sau orez cu lapte.Duminică dimineaţa se împart vecinilor şi prietenilor
străchini pline cu orez cu lapte la care se mai adaugă bomboane şi fructe (de
obicei cireşe sau căpşuni) şi linguri de lemn.
Tot în duminica de Rusalii fetele care sunt foarte bune prietene se leaga
―surate‖. Îsi fac reciproc cadouri şi se leaga prin jurăminte sa fie surate până la
moarte. De multe ori aceste legături rămân la fel de trainice ca între surori.
34
În după amiaza rusaliilor, chiar şi luni gospodăriile mai înstărite sunt vizitate
de căluşarii de la Glogoveanu. Crezul sătenilor este acela ca dansul alungă bolile şi
necazurile acumulate într-un an. Ritualul este acelaşi şi se execută în fiecare an.
Căluşarii dansează în cerc iar în mijloc se asează trei fire de usturoi şi o oală
de pământ goala pe care stă ―mutul‖, cel care are rolul de-a înveseli spectatorii. La
sfârşitul dansului căluşarii sparg oala, pentru a alunga spiritele rele, mutul cade iar
firele de usturoi sunt luate de oamenii care asistă la jocul tradiţional. Se crede că
usturoiul de la Căluş are darul de a feri de boli. Totul se termină cu o horă, la care,
alături de căluşari participă şi sătenii.
Un căluşar dansează cu un copil in braţe,
simbolizând speranţa într-un an mai bun. În prezent,
ansamblul folcloric este compus din zece căluşari cu
vârste cuprinse între 15 si 73 de ani. Costumele, din
pânză de casă, având cusute motive florale şi
geometrice, sunt realizate de soţiile si mamele
căluşarilor. Căluşul de la Glogoveanu este cunoscut pe
toata valea râului Dâmbovnic, deoarece căluşarii sunt
chemaţi să joace şi în comunele învecinate, fiind
singurul ansamblu de acest gen din zonă.