Titlu original (eng.): Aworld apart

Descrisea CIP a Bibtotedi NaSonde

ARMSIRONG, IINDSAY

Micnta kla$dd / lindsay Armstrong

Traducitor: Mirela Dorobanlu

BucureEti: Ddmm s ripogmnaAlcris, 2019.

rsBN 978-606-736-323-4I. Aurelian Micu (Editor)

II. Alexandra Piripitsis (Redactor)

Ill. Ioan Drighici (Lector)

821.111. 3L:135.1

Coleclia,,EL qi EA"

TINDSAY ARMSTRONG

Micuta, irlandezd,t

Traducerea gi adaptarea in limba romini de:

MIREIA DOROBANTU

Editun $i Ttpognfa

ATCRIS

Ultimele epertlii ale coleAjei

"EL ;i EA"

L065 Ituisten Robinette

1066 Susana Thorson

1067 NormaJeffrey

1068 Victoria Leigh

1059 Julie Fontange

1070 Mary Freeman

l07l Donna Cadisle

L072 Caitlin Clark

1073 Catherine Airlie

1074 Roseanne Hunter

1075 Marianne Wurtz

L076 Anne Brock

1077 Barbara Steel

1078 Letty Cameron

1079 Madeleine Ker

1080 Leigh Michaels

1081 Elaine Raco Chase

1082 Melanie Hurst

1083 DeborahYork

1084 Norma Daniels

1085 Janice Maynard

1086 Mary Morgan

1087 Jane Ashton

1088 Linda Adams

1089 Jill Baker

1090 Margaret Way

1091 Joan Bramsch

1092 Patricialflilson

-lubind cu speranfi

-Dama de companie

-Nodul strins al dragostei

-Dqagoste de sori-Anotimpul schimbirilor-Play-boy

-Cogmad

-Capcana minciunii

-Formula magicd a dragostei

-Aceavard a renunqirii

-Ochi de tigru

-Locul doi cfutigi

-Yrijitorul din Portland

-Risplata modestiei

-O cisitorie ca pe vremuri

-Un birbat firi scrupule

-Al nouilea val

-CAntecul sicomorului

-O viaqi impliniti-Pretul datoriei

-intre doul femei

-tntilnire furtunoasi-Micula fugar

-Secretul lui Joe Elliot

-O femeie complicati

-Stipinul din Malpara

-Vraja unei clipe

-Temporar, mireasi

Capitolul 1"

Lungul qi nu foarte linul drum i se piru nesfirsit Morei, degi

peisajul ii tiia risuflarea. Dealurile care se zireau in depirtare erau

acoperite de ceala albistruie specifici iernii timpurii, iar verdele

pajigtilor era intrerupt de albastrul riurilor. Din ele risireau colluride stinci pe lingdcare se vilurea apa rdvaqitade vAnt.

Totul era exact cum se a$teptase gi chiar mai mult, dar gdndurile

Morei treceau fara voia ei de la frumuselea naturii la problemele

personale. inci de cdnd pirisise Londra se gAndea la acelagi lucru:fusese oare prea impulsivi cind acceptase invit4ia lui Hamish de aveni la Glen Ghyll ca si-i cunoasci familia? Nu ci s-ar fi temut, dar ar

fi vrut si aibd mrimult rimp la dispozifie ca sa analizeze totul.T?'nira femeie se uiti la birbatul de la volan carc arita atit ce

concentrat, incit pirea cu gAndurile in alti parte. Avea impresia ci-lcuno$tea de o vegnicie pe Hamish Mclean, desi nu trecuseri decAt

patru luni de cind il intXlnise la inaugurarea unei galerii de arti. S-au

plicut la prima vedere gi faptul ci Mora ii spusese cd, frce parte dinacelagi clan Mclean a dat na;tere unei legituri imediate, elga ci rupetrecut mult timp vorbind despre strimosii lor. Tindra femeie ii

TINDSAY ARMSTRONG

spusese ci scrie istoria clanului Mclean, iar Hamish se oferise s-o

ajute.

Nu era genul care-gi face cu uqurinli prieteni, recunoscuse el, dar

fusese imediat aftLS de Mora, nu in ultimul rdnd pentru ci era o

tindrd adorabili, ridicinile comune oferind prilejul unor noi

intAlniri. Hamish descoperise cil-i en foarte uqor si discute cu ea qi

observase o mullime de priviri invidioase atintite asupra lui, deoarece

tdnira femeie firilgea ca un magnet aten(ia bdrbalilor, oricdt de

indrigostili de arca ar fi fost ace$tia.

Chipul ei in formi de inimi era adorabil, emana cilduri interioari

gi corpul avea forme perfecte. Pirul castaniu-inchis, aprcape negru, se

ondula in jurul obrajilor, iar ochii albagtri erau umbrili de gene lungi

gi dese, mogtenire de la tatdl irlandez.

Hamish se considerase norocos ci o cunoscuse qi din ziua aceea se

intdlniseri deseori gi vorbiseri despre Glen Ghyll 9i trecutul familiei.

Dupi un timp, Mora sesizase ci discugiile lor devin mai personale qi

peste doui slptimini, Hamish ii mirturisise ci se indrigostise de ea.

Declaratria n-o luase prin surprindere, dar ar fi vrut si mai fi aqteptat

pdni cind era siguri de sentimentele ei,

Tdnfua femeie linea mult la Hamish, deoarece aYea un farmec

discret gi o sinceritatg pe care o considera attdgdtoare, iar felul cum o

curta pdreadesprins din vechi romane de dragoste. in plus, birbatul

era foarte chipeg, deqi cam masiv.

Pirul lui era aproape la fel de inchis la culoare ca aI ei gi foarte des,

avea ochii verzi, iar nasul qi gura demonstfau ci e o persoani

incapilinrtasi hotirAti, poate qi temperamentali, deqi nu'qi pierduse

niciodatl cumpltul de cAnd se intilniseri.

Invitalia de a-l insoli in cilitoria pe care urma s-o facil in nord o

surprinsese, dar Mora acceptase firi, sa se gAndeasci prea mult.

Birbatul ii spusese ci se intoarce acasd gi era posibil sI nu mai revini

MICUTA rRr"{NDEZA

la londra in urmltorul an. Afacerile lui se incheiaseri gi peste trei zile

porhea spre Glen Ghyll. Dacd l-ar insoli, nu numai ci ar cunoaqte

restul familiei, a;a cum dorea, dar ar aduna suficient material pentru

cafte.

El rAsese cind il intrebase unde va locui ea in acest timp,asigurind-o ci Glen Ghyll avea atit de multe camere, incit ar putea

adiposti un regiment. Deqi in fata lui nu recunoscuse, Mora acceptase

doar pentru ci o incAnta ideea de a locui intr-un castel.

Pini acum, fusese doar un vis care se niscuse ascultind poyqtilebunicului, iar incAntarea de a-l vedea in realitate o ficuse si accepte

invitatia firi si stea pe gAnduri. Acum era pr'eatdrziu, singura soluliefiind si se prezinte de la inceput ca scriitoare care se documentezipentfu cartea ei.

- Aproape am ajuns, zise birbatul, ficAnd-o si tresarl qi si revinlIa realitrte. De un timp ai cazlut pe gAnduri. Te-ai razgindit cumva,

Mora?

- Nu, bineinleles ci nu, rispunse ea, sperAnd ci el nu-si va da

seama ci ezitd,. De ce si mi fi rugindit? Familia ta ascunde vreun

secret intunecat despre care nu mi-ai vorbit? il tachini zimbind.

- Secret? ficu el luAnd in serios intrebarea, degi zimbea la rindullui.

- Glumeam, Hamish, il asiguri ea, du ii simli muqchii incordali

cind il bitu uqor pe bra1. Sincerd si fiu, sunt emotionad. E stresant

pentru mine si-i cunosc pe membrii familiei Mclean intr-un asemenea

cadru spectaculos, degi trebuie si recunosc ci. abia, astept si vidcastelul! Mama mi-a povestit multe despre el qi stiu ci bunicul a locuitacolo cind era copil.

- Nu vld de ce ai fi nervoasi. Suntem o familie ca oricare alta, o

asiguri el, privind-o scurt inainte si intre pe un'drum lateral.

- Mi-e greu si cred aqa ceva, rise ea. O familie obisnuiti nu

TINDSAY ARMSTRONG

locuiegte intr-un castel gi nu deline jumitate din ginut!

- Ei bine, poate nu suntem obignuili in felul acesta, admise el.

Locuim de mult acolo qi am reugit si intrelinem ceea ce am primit, ba

chiar sd adaugam, dar in ceea ce ne privegte suntem la fel ca ceilalli

oameni. Cum este de fapt si familia ta, ii aminti el. La urma urmelor,

e$ti o Mclean!

Mora incepu si rAdi. Zui apoi, la vreo doui sute de metri

depirtare, sclipirea unor ziduri cenu;ii printre crengile golaqe ale

unui copac.

- Nu cred ci mi pot considera o Mclean bazdndu-md doar pe

povegtile bunicului, dar e drigut din partea ta ci incerci si mi faci simi simt ca acasd.

- Sper ci va fi crsl ta, zise el incet, ficind-o si se incrunte. Oh,

gtiu ci ai prefera si nu vorbesc despre sentimentele pe care le am

pentru tine, dar trebuie si spun ci sper si rimAi la Glen Ghyll;

cunoscAndu-mI in mediul meu, sper sd te ajute sI te decizi in privinta

mea. Yilzdnd ci tace, continul: voi fi nevoit si petrec un timp inCairndale gi vor fi tot felul de intilniri cu familia, dar nu voi fi ocupat

tot timpul, aga ci voi putea si-1i arit toate minunitiile din 1inut.

- $tiu, Hamish, mi voi bucura enorm de gederea aici.

Birbatul zdmbi gi chipul i se lumini cdnd se uiti,la ea.

- Vei fi cea. maLi adorabili femeie care a locuit vreodati in locul

dsta incdrcat de istorie! declari el galant, cu sinceritatea cu care o

obiqnuise gi ea ii multumi pentru compliment.

Drumul ingust qi sinuos ducea la o alee largi, bine intrelinuti si

MICUTAIRIANDEZA

mirginiti de copaci falnici, acum lipsili de frunzele alungate de iarni,darlimdnAnd la fel de maiestuogi ca nigte gdni care strijuiau castelul.

in capitul aleii se afla cladirea magnifici in a cirei curte

rectangulari ajungeai dupl ce treceai de nigte porti mari din fierforjar, Morei i se piru cd,zfue;te o silueti care se feregte ca si faci locmaginii si treaci. Relinu doar ochii strilucitori qi un chip smead. Nu

ayusese timp si observe trisiturile; de fapt, nu era siguri ci vizuse pe

cineva sau era doar o umbri din trecutul plin de istorie al castelului.

Daci Hamish observase ceva nu ficu niciun comentariu; merse

mai departe gi opri in faqa unor usi mari din lemn, una dintre ele fiindintredeschisd,. Datoita zidurilor masive, castelul pirea gi mai

impresionant de aproape decht zdrit de pe drum, printre crengile

copacilor. Era o construclie solidi, enormi, pirdnd mai pulinprietenoasi decdt sperase, dar polte afttx aga din cauza luminiicenugii a zilei de iarnd,.

Hamish cobori din ma;ini gi o ocoli ca si deschidi portiera dinpartea, pasagerului, dupi care o lui de brat si o conduse la uqi. Ca la

un semn, ula se deschise larg si in cadrul ei apiru o femeie care-l

intimpini z?rmbind larg pe Hamish.

- Domnu' Hamish! se bucuri ea plesnindu-si palmele grisulii.Ochii ei sclipiri de plicere cind birbatul ii strdnse mina inainte si

se intoarci spre Mora.

- Dragt mea, vreau si-1i prezint pe cea mai importanti persoani

din tineretea mea: domni$oara Jeannie McKenzie, Nana pentru noi.

$i-a petrecut aproape toarti,yia;ta la Glen Ghyll, ii explici el cu un aer

de proprietar care-i displicu tinerei femei. Nana ) ea e musafira

noastri, domnigoara O'Connell. Mora O'Connell.

Femeia zAmbi din nou gi riduri mici ii acoperiri chipul dolofan.

- Domnigoari O'Connelll zise ea,lisind capul pe un umir ca s-o

studieze pe t|:na.ra femeie, fiind evident'ce-i trecea prin minte. O

10 LINDSAY ARMSTRONG

domnill foarte mdndri, domnu' Hamish! Cu adevirat rnindri!

continui ea si, zdmbeasci, aprobind alegerea stdpinului.

Mora incerci si nu ia in seami complimentul. Jeannie igi ficuse

deja o idee gresiti si probabil nimeni n-o va convinge ci se ins,ali.

- Ariti bine, interveni Hamish, sesizind jena Morei.

- Da, sunt bine. Intrali, intrali! Nu stali acolo, si ricili, ii inviti ea,

ficindu-le loc gi trintind uqa grea cu un zgomot care piru lugubru

Morei. Accentul scotian albiltrinei care continui si vorbeasci o lini$ti

putin gi incepu si priveasci in jur cu interes.

- Tofl sunt in camera cea mare, il informlJeannie pe Hamish. Nu

cred ci v-au auzit sosind, altfel ar fi ieqit sI vi intAmpine.

Holul enorm plrea desprins dintr-o poveste sau dintr-un platou

de filmare, iqi spuse Mora. Era perfect, tocmai cum gi-l imaginase. Pe

podeaua din piatri efau covoare groase, tavanul foarte inalt, iar

peretii erau acoperiti cu scuturi qi arme vechi, intr-o stare perfecti.

Din centrul holului pornea o scari ce ducea la etaj, o minundgie

arhitecturali. Carpeta care acoperea treptele era destul de sublire, dar

bine lucrati, combinindu-se plicut cu negrul lemnului qi cu ferestrele

inalte care faceau lumina unei zile de iarnl sd, pard, magici,

Mora privea totul fascinati, rcaliz?nd ci nu avea nevoie,de multiimaginalie ca si "vadi" mullimea de strimogi care urcaseri aceste

trepte sute de ani, pefsoane care-gi puseseri amprenta pe istoria

castelului Glen Ghyll.

- Tof au ficut parte din familie, zise Hamish, incercAnd firisucces s-o faci si se uite la el si ardtindu-i tablourile care acopereau

peretii de ambele pirti ale scirii. Aici sunt trei sute de ani de Mclean.

O si-ti yorbesc mil tdrziu despre fiecare in parte. Acum, va trebui site multumeqti doar cu doud generalii.

Pe vremuri, aici fusese probabil sali de bal, igi spuse Mora cind

intri in camera de zi in care trona de-a lungul unui perete o masi

MrcuTA rRr"{NDEZA

luqgi in stil iacobin. Peste tot erau fotolii, sofale qi misufe, spaliulnefiind coplegitor datoriti focului care ardea in gemineul uriaq.

Cei doi o urmati pe femeia mirunlici si se apropiari de grupul

adunat in apropierea focului. La prima vedere, tAnira femeie numiricinci persoane. Un barbat stitea lAngi gemineu; atitudinea luidemonstra clar ci, e stipAnul locului si Mora il recunoscu pe sir JamesMclean, membru al Padamentului de cdliva ani, care se ocupa de

binele familiei gi reugise si adune o mare avere, in Parlament, era

recunoscut pentru sinceritatea lui brutali si vizindu-l acum stand

bine proptit pe picioare gi atent la tot ce miqci, tAnira femeie isi dlduseama ci duritatea pentru care em. renumit nu era o inventie.

Cind intrari cei doi, sir James puse pe o misuld paharul din care

biuse, se apropie cu pagi mari de ei si zdmbi larg cind strinse mnna

luiHamish.

- Hamish! Bine ai revenit! zise el incintat, dupi care se uitd laMora, care rimisese un pas in spatele prietenului ei. in clipa

urmitoare, mina ei dispiru in palma birbatului care i-o strAnse atAt

de tare, incdt tdndra femeie simti ci-i amortesc degetele. Mora

O'Connell, nu-i aga?

Privirea lui pitrunzitoare trecu repede peste chipul ei, studiind-odin cap pina-n picioare si pirind multumit de ceea ce vedea.

- Da., tata. Ea este Mora, zise Hamish, foarte formal dupiintimpinarea cllduroasi pe care i-o ficuse tatil lui. Mora, el e tata...

Tindrafemeie abiatpucd.si murmure bine v-am gisit, cind se auzi

din nou vocea de stentor a lui sir James,

- Minunati fati! Am inteles ci egti inruditi cu familia Mclean,

domnigoari O'Connell. Hamish mi-a vorbit despre cafiea pe care o

scrii, ceea ce mi se pare o idee interesanti.

- Bunicul din partea mamei a fost sir Robert Mclean, zimbitinarufemeie. S-a niscut in Glenisla, dar gi-a petrecut copiliria aici.

ll

t2 TINDSAY ARMSTRONG

- Oh, acel Robert Mclean! ficu birbatul. $tiu despre el de la tatilmeu, bineinleles. Robert Mclean era virul bunicului meu qi a fugit cu

fata cu care trebuia si se cisitoreasci bunicul. Crede-ma cF,, la

momentul acela, a fost multi rgitatrie in familie. Au plecat in Anglia

sau lrlanda, nu $tiu exact, dat tatdl meu a vorbit la un moment dat

despre povestea asta. Eqti foarte t?nilrfi daci eqti nepoata lui Robert

Mclean. Dacimai triieqte, are probabil peste nouizeci de ani, in timp

ce tu e$ti contemporand cu noi,

Mora rogi cAnd isi didu seama ci-i este pusi la indoialidescendenla, dar reuqi si zdmbeasci.

- Aceasta ar fi fost virsta lui daci ar mai fi triit. Eu nu l-am

cunoscut. Mama a awt griji de el aproape treizeci de ani dupi ce a

murit bunica. Abia dupi aceea s-a cisitorit ea.

- Ah, inleleg. Aga se explici pripastia dintre generatii, zdmbi el ca

gi cum iqi diduse se ama cd, era. ceya ce o fdcea sd. fie agitatd. Obiqnuim

sd ne cisitorim tineri in aceasti ramuri a familiei, deqi acum numai

Fergus a urmat traditia.

Acesta era fratele mai mic al lui Hamish qi ca qi cum s-ar fi temut

ctrtatdl lui voia si vorbeasci mai mult despre cisitoria lui, cel din

urmi o lui de bral pe Mora gi o conduse la grupul xgezat pe fotolii.

- Vino si cunogti qi restul familiei, zise el in timp ce sir James iiurmirea cu atentie, regretand ci nu aflase mai multe despre planurile

fiului lui.

O yersiune mai tindri, a lui Hamish se ridici de pe scaunul aqezat

lAngl qemineu qi intinse mAna tinerei femei, zimbindu-i la fel de

prietenos cum ticuse Hamish cdnd se cunoscuseri, dar mai rezervat.

- El e fratele meu, Fergus.

- Fii bineveniti, domniqoari O'Connell, zise Fergus. Sper sa-qi

placl Glen Ghyll.

- Sunt convinsi, zdmbi ea. E impresionant gi cred ci voi gisi multe

MICUTA IruANDEZA

infprmatii care imi vor folosi pentru carte.

Ei i se piru ci blrbatul e derutat de motivul vizitei, deoarece ilprivi intrebitor pe fratele lui.

- Mora scrie o carte despre istoria familiei, explici Hamish, si

speri si descopere trecutul nostru indepirtat in perioada in care va

Iocui aici.

- Oh, inleleg.

Fergus Mclean piru usor nesigur la primirea acestei ve$ti Qi Mora

se intrebi care putea fi motivul.

in apropierea lor stitea pe un fotoliu o tdntri,inalti care zimbitimid celor doi cind se apropiari de ea.

- Ea e Tricia, solia fratelui meu, ficu Hamish prezentirile,privind-o impacientat pe cumnata lui care se incurcl in andrelele cu

care tricota inainte si se ridice ca si strAngi mdna musafirei.

Tinara femeie se scuzi din priviri in faga cumnatului ei, gestul

ficind-o pe Mora s-o compitimeasci.

- Buni, zise Tricia, incercind si prindi un ghem de linl care

cizuse qi ameninla si se desfigoare pe podea.

Mora il prinse gi i-l inapoie zimbind, intrebdndu-se pesre cit timpva deyeni sirJames bunic.

- Noi ii spunem Tizzy pentru ci e aiuriti, gopti Hamish.

- Si nu se supiri? Nu mi se pare un diminutiv drigut, rispunse pe

acela$i too Mora.

- Nu mi dermjeazdcAtuqi de pu{in, o asiguri Tricia. Adevirul e ciFergus m-aboteztt aga cAnd m-a cunoscut, iar restul familiei a adoptat

apelatirul. Daci vrei, imi poli spune Tizzy, cum face toati lumea.

-Dtcd, eqti siguri ci nu te dertnjetzd, zirmbiMora.

Tinerei femei i-ar fi plicut si stea mai mult de vorbi cu TriciaMclean, dar Hamish o prinse de cot gi o conduse la o altafemeie. De

data asta era vorba de o doamni in virsti, cu chipul smead gi ochi

13

14 LINDSAY ARMSTRONG

albagtri care trddau legitura de singe cu sirJames.

- Mi bucur si te revid, mitugi Alison, zise birbatul. Ce mai faci?

- in formi ca intotdeauna, rlspunse tiios femeia, dupi care o

privi cu viclenie pe Mora. Mi bucur si vid o fati cu bujori in obraji.

Asta arati ci nu-1i petreci timpul in cluburile de noapte.

- Aga este, recunoscu tinira femeie. in plus, mi plimb prin parc

de cite ori am ocazia.

- MI bucur si aud asta.

Hamish ii zimbi cu indulgen{i mituqii gi se intoarse spre al

cincilea membru al grupului. O privi surprins pe tanara pe care pirea

s-o vadl abia acum.

- Buni, Helen. Ce mai faci?

Tinira stitea lAngi una din ferestrele inalte, iar lumina ii evidenlia

ochii. Chipul ei nu era frumos in adeviratul sens al cuvAntului, dar

avea. ceva. atragdtor.

- Buni, Hamish. Mi bucur cate-ai intors acasi.

Tinara avea un accent aseminitor cu cel al battinei cu care

vorbiseri in urmi cu cdteva clipe. Era evident ci pentru Hamish

prezentl ei era nu numai neagteptlti, ci qi deconcertanti pentru ciprivi nesigur in jur inainte si-gi aduci aminte de bunele maniere.

- Mora, zise el, cuprinzind umerii tinerei femei ca Ei cum igi lua

curajul de la ea, ti-o prezint pe Helen Murdoe. Este... o veche

prieteni de familie. Helen, ea e Mora O'Connell, c reyalocui un timp

la noi. j

- Bine ai venit, dornnigoari O'Connell, zimbi aceasta prietenos,

deqi in privirea ei se vedea ci qtie mai multe despre adeviratul motiv

al prezenlei Morei aici. Egti pentru pdma datd, in Scolia?

-Da, am agteptat cu neribdare acest moment!

- Vii din Londra?

- Da, pentru mine totul este foarte diferit aici. linutul pe care

MICUTA IRIANDEZA

l-am traversat ca si ajungem la castel mi s-a pirut magnific gi abia

aqtdpt si vid imprejurirnile.

-Picat ci nu ciliresti; este de departe ceamai buni modalitate de

ayedea zona. Sunt insd convinsi ci Hamish te va conduce cu masina.

- Oh, dar ciliresc! o asiguri Mora zimbind, ficAnd-o pe ceataltlsi se incrunte u$or. Sper ci Hamish imi va fi ghid, degi daci este

ocupat cred ci mi voi descurca qi singuri.

- Rob Smith, biiatul de la grajduri, e un ghid excelent dacd, ai

nevoie de unul. E o tdevirata mini de informalii locale.

- Nu are nevoie de Rob Smith, interveni Hamish, vizibil deranjatde aceasti sugestie. Te conduc eu, Mora! Daci vrei, putem porni chiarmAine dimineati in recunoagtere. Va trebui si profitdm de yremea

buni cit se mai poate.

- E o idee minunati., daci eqti sigur ci nu vei fi ocupat. Am

senz4ia ci a trecut o vegnicie de cdnd n-am cilirit, dar voi fi gata.

mdine diminextila orala carc decizi si iesim. Sper si descopir citmai repede atmosfera de la castel!

Hamish ii explici Helenei motirul penrru care se afla Mora aici qi

scotiana se incrunti, ginditoare. Pe cit de cilduros o intdmpinasefamilia Mclean, pe atat de ciudat se purta Helen, ceea ce o ficu pe

Mora si se intrebe ce fusese - sau inci mai era - intre ea si Hamish.

Indiferent despre ce era vorba, birbatul nu piruse incintat de

revedere.

Deqi toamna titzie promitea vreme buni, situalia se putea

schimba intr-o clipi, isi spuse Mora a doua zi dimineali, cAnd cobori

15