Editura RAO vi oferdseria iomanelor luiJohn le Carr6

intr-o noud prezentare

Chemare din tirAmul mortii

O crimd la case mari

Spionul care a iegit din joc

CArtila

Premiantul

Oamenii lui Smiley

Un spion desivArqit

Casa Rusia

Managerul noplii

JoculOmul nostni din Panarna

Experirnent secret

Prietenie absolutd

CAntecul misiunii

Cel mai vAnat om din lume

Genul nostru de triddtor

t

JOHN LE CARRE

MICUTATOBO$AREASA

t;WJ

l

Incidentul de Ia Bad Godesberg a oferit dovada, de;i auto-

ritifle germane nu aveau nici un mijloc pdmAntesc pentru a

Iti acest lucru. inainte de Bad Godesberg existase o suspiciune

crescAndi, o foarte mare suspiciune chiar. Dar inalta calitate

a planificdrii comparativ cu slaba calitate a bombei a transfor-mat suspiciunea in certitudine. Mai devreme sau mai tArziu,

cum se spunea in tagmi, cineva o sd-gi puni semnitura.Partea supirdtoare o constituia asteptarea.

A explodat mult rnai tArziu decAt se intengionase, probabildouisprezece ore bune dupi, Ia 8.26 luni dimineagi. Maimulte ceasuri de mAni defuncte, proprietatea victimelor, au('onfirmat ora. Ca gi in precedentele cazuri din ultimele cAte-

va luni, nu existase nici un avertisment. Dar nici nu se dorise

acest lucru. Bcimba de la Diisseldorf, din ma;ina unui oficialisraelian venit sd procure arme, nu fusese precedati de r,'reun

irvertisment, nici cea trimisl sub formi de carte organizato-rilor unui congres ortodox eweiesc in Anvers, care a'ficut-obucili pe secretara generali si a ars-o de vie pe asistenta ei.

Nici bomba dintr-o ladi de gunoi de lAngi o banci er.'reiasci

clin Ziirich, care a schilodit doi trecetori. Doar bomba de laStockholm a fost precedati de un avertisment, dar a rezultatt:i era vorba de un grup total diferit, care nu ficea defbl partedin serie.

La 8.25, Drosselstrasse din Bad Godesberg fusese doarlnci unul dintre luxuriantele locuri diplornatice retrase, cam

lot atat de indepdrtatX de agitalia politici a Bonnului pe cAt

t2 JosN r-s Cann6

poli in mod rezonabil fi dacd stai Ia o distan!5 de 15 minutecu masina. Era o stradd noud, dar maturi, cu grddini luxu-riante, tainice, cu camerele servitoarelor deasupra garajelor si

cu grilaje gotice de siguranli deasupra geamurilor din sticlS

verde, groasi. Vremea din Rhineland era caracteizatd, maitot timpul anului, de picuratul cald ;i umed al junglei, iarvegetatia, ca si comunitatea diplomatici, se imbogdlea aproapecu vtteza cu care germanii iqi construiesc drumurile ;i pulinmai repede decAt iqi intocmesc h54ile. Astfel, frontoaneleunora dintre case erau deja pe jumitate umbrite de pAlcuridense de conifere care, intr-o zi, dacd" vor ajunge la mirimealor naturalS, vor culunda intreaga zoni intr-un camuflaj dinpoveqtile fraflor Grimm. Aceqti copaci s-au dovedit extrem de

eficienli impotriva exploziei si, cAteva zile mai tArziu, un cen-tru de grddinirit local ii prezenta drept o specialitate local6.

Unele dintre case au o infiligare de un nagionaiism patent.Regedinla ambasadorului norwegian, de exemplu, chiar Ia

colgul cu Drosselstrasse, este o fermi de cirimidi ro;ie, ridi-catd parcd direct din hinterlandurile agengilor de burs5. dinOslo. Consulatul egiptean, la celSlalt capit, are aerul neno-

rocit al unei vile din Alexandria, peste care s-au abitut timpurigrele. Era mijlocul lunii mai si ziua incepuse nemaipomenit,cu flori si frunze noi leginAndu-se impreuni in adierea mol-comi. Magnoliile tocmai infloriserd, iar petalele lor triste gi

albe, in majoritate scuturate, deveniserd mai apoi o trisituria rimisigelor dezastrului. Cu atAt de multi verdeafi, zgo-motul provocat de circulalia navetltilor pe drumul principalera de-abia perceptibil. PAni la explozie, cel mai audibil suneta fost zgomotul pisirilor, inclusiv al cAtorva porumbeidurdulii care prinseserS" drag de glicinele mov ale atagatuluimilitar australian, mAndria sa. Un kilometru spre sud, barjenevdzute de pe Rin produceau un murmur pulsatoriu,maiestuos, dar localnicii au tendinfa de a deveni insensibili lael, cu conditia si nu conteneascd. Pe scurt, era o diminealisi-gi dea certitudinea ci, despre orice calamitigi ai citi in serioa-

sele, dar mai degrabi panicatele ziare vest-germane - crizd,

Micuga tobogdreasi

irrflagie, insolvabilitate, somaj, toate bolile uzuale si aparent

incurabile ale unei economii capitaliste deosebit de prospere -,lJad Godesberg era un loc agezat, decent, in care se tr;iesti, iarlJonnul nu era nici pejumitate atat de rdu pe cAt era zugrivit.

in funclie de na,tionalitate si rang, unii soli plecaseri deja

liL munci, dar diplomalii nu inseamni nimic daci nu sunt

clisee ale propriului gen. Un melancolic consilier scandinav,

rle exemplu, era inci in pat, suferind de urmdrile stresului

rnarital. Un insircinat cu afaceri sud-american, imbrdcat cu o

lrlasi de prins pdrul qi un halat chinezesc de mitase, premiulrrnei excursii prin Beijing aplecat pe fereastri, ii didea gofe-

lului siu filipinez instrucliuni pentru cumpirituri. Consilierul

italian se ridea, dar era gol. ii pH..u sd se radi dupi ce ficea

lraie, dar inainte de a-s,i face exerciliile zilnice. Nevasti-sa,

rrrmpiet imbrdcati, era deja la parter, dojenind o fiicd nepo-

r:iiiti dupd ce se intorsese tdrziu seara precedentS, un dialog

rk: care aveau parte in majoritatea diminelilor siptimAnii. Unrrrinistru plenipotenliar din Coasta de Filde; didea un telelon

irrternational, anunlAndu-qi qefii despre cele mai recente efor-

lrrri ale sale de a stoarce ajutoare pentru dezvoltare de la otrczorerie germani din ce in ce mai sastisiti. CAnd linia a

rrrurit, au crezti cd le-a inchis telefonul Ei i-au trimis o tele-

gr:rmi acid5, intrebAndul daci vrea cumva si demisioneze.

Ata;atul laburist israelian plecase de mai bine de o ori. Nu se

sirnfea in largul lui in Bonn ;i, pe cAt putea' prefera si lucreze

tlrrpi ora Ierusalimului. Astfel s-a petrecut' cu o multime de

glume etnice destul de ieftine glsindu-qi o bazd in realitate

si rnoarte.Undeva in fiecare explozie a unei bombe e un miracol

crrrc, in acest caz, a fost produs de autobuzul $colii Americane('c tocmai venise si plecase din nou cu majoritatea copiilor mai

rrrici ai comunitigii, care se adunau in intersectia cu sens

giratoriu aflatdla nici 50 de metri de epicentru,infiecate zi

tlt: scoali. Din fericire, nici unul dintre copii nu gi-a uitat tema,

nir:i unul nu a adormit sau a opus rezisten ,td fa15' de invi-

lilrnAnt in acea dimineagi de luni, astfel ci autobuzul a plecat

13

.*

1.4 JonN r-s, C.q,nnE

la timp. Ferestrele din spate s-au hcul landari. ;oferul a lovitdin lateral bordura, o fati franluzoaicd gi-a pierdut un ochi,

dar, in general, copiii au scipat nevltimafr, ceea ce, ulterior,a fost privit ca o eliberare. Pentru ci este, de asemenea, o

trdsituri o unor astfel de explozii, sau cel pugin a momentuluiimediat urmdtor: o pornire comuni, silbaticd de a-i celebrape cei vii mai degrabi decAt a pierde wemea jelindu-i pe

mo4i. Adevirata durere in astfel de cazuri vine mai tdrziu,cAnd qocul se atenueazi, de obicei dupi mai multe ore, deqi

uneori dupd mai purin timp.Zgornotul real al bombei nu a fost un lucru de care lumea

s5-;i aminteasci; nu daci erau in apropiere. Dincolo de rAu,

in Konigswinter, s-a auzit un intreg rizboi aI altora qi lumeardtd.cea incoace si incolo, zguduiti gi pe jumitate surdi, rAn-jind unii Ia il,tii, ca nigte complici intru supravietuire. ,,Bles-temalii iia de diplomagi, igi spunea unul altuia, la ce te poliaqtepta? Impachetafi-i grimadi qi expediaf-i la Berlin, unde

sd ne cheltuiasci in liniqte impozitele!" Dar cei din preajmin-au auzit absolut nimic la inceput. Singurele lucruri despre

care puteau vorbi, daci erau in stare, era drumul inclinAndu-se

sau un horn ridicAndu-se in lini;te deasupra acoperigului de

peste drum, sau rafbla de vAnt descoperindu-le casele, cum le-a

intins pielea, i-a inghiontit, a dat cu ei de pimAnt, a aruncatflorile din vaze si vazele de pereli. $i-au amintit perfect clin-chetul sticlei clzind gi zgomotul de perie timidi al frunziquluitAndr lovind drumul. $i miorliitul oamenilor prea speriati ca

si strige. Astfel incAt, in mod clar, ei nu erau atAt incorytienliin privinla sunetului, cAt smulqi cu brutalitate din firesculsimlurilor naturale. Au existat, de asemenea, mai multereferiri ale martorilor la larma radioului ricnind releta zilei inbucXtiria consilierului francez. O nevasti, crezAndu-seraionald., vru si a{le de la polife dacd era posibil ca exploziasi fi risucit butonui de volum al aparatuh.ri. in cazul uneiexplozii, iau explicat cu blAndele poligigtii, conducAnd-oinfd;uratd intr-o piturS, totul este posibil, dar in acest caz

explicagia era cu totul alta. Fiindcd geamurile consilierului

Micuga tobogireasi

liancez erau tindiri Ei iniuntru nu se afla nimeni care siirrchidd radioul, nimic nu-l irnpiedica si se audd pini instradi. Dar ea nu intelese cu adevirat.

Presa ajunse curAnd acolo, imbulzindu-se in cordoanele

ptllifei, iar primele rapoarte entuziaste au declarat uciderea a

ollt oameni ;i rinirea a 30, dAnd vina pe o tembel5 organi-zutie germand de extremi dreapti, numit5 Nibelungii 5, care

r:onsta din doi biiegi arieragi mintal ;i un bdtrAn nebun care nur:rau in stare si facd si explodeze nici micar un balon. PAnilt amiazd, presa fusese ftxlatd. si o lase mai moale, la cincirrrcrrti, unul dintre ei israelian, patru rinili grav qi alli 12 inspital pentru cutare si cutare, qi se vorbea de Brigizile Ro;iitlin Italia, afirmalii pentru care, inci o datd, nu exista nici cea

rnai mici dovadd. A doua zi, o diduri din nou la intors, iarrrleditul ii fu acordat organizaliei Septembrie Negru. Peste

irrci o zi, meritul nelegiuirii a fost revendicat de un grupintitulandu-se Suferinta Palestinei, care emise pretenliit onvingitoare si pentru explozia precedent5. Dar povestea cu

liufbrinla Paiestinei prinse, chiar daci era nu atat un nume

;rcntru cei ce comiseseri, fapta, cAt o explicatie a acliunii lor.

$i, ca atare, fu preluatd cum se cuvine, ca titlu pentru multe,'t litoriale greoaie.

Dintre neevreii care muriseri, unul era bucitarul sicilian;rl italianului, celilalt, Eoferul filipinez. Dintre cei patru rinifi,ul)a era solia ataqatului laburist israelian, in a cirui casi,'xplodase bomba. Ea qi-a pierdut un picior. Mortul israeiian a

lirst micul lor fiu, Gabriel. Dar victima avuti in vedere, s-a

r',ruchis pe larg mai apoi, n-a fost nici unul dintre ei, ci mai, rrrAnd un unchi al sotiei rS"nite a ataqatului laburist, sosit inviziti de la Tel Aviv: un invigat talmudist care era oarecum

ct'lcbru pentru pirerile sale agresive referitoare la drepturilepirlt:stinienilor de pe Malul de Vest. tntr-un cuvAnt, el credea

r'ii acestia nu trebuie si aibi nici un drept;i o spunea tare si,

;rtlt:seori, cu o sfidare totaIl. a opiniilor nepoatei sale, care

;rlxrrtinea stAngii emancipate a Israelului;i a cirei educalie de

liilrbutz nu o pregitise pentru luxul sever al viegii diplomatice.

15

16 Jonn r-B CennE

Daci Gabriel s-ar fi aflat in autobuzul qcolii, ar fi fost insiguranti, dar el, in acea zi, ca mulli algii, nu se simgise bine.

Era un copil agitat, hiperactiv, care,pdnd. atunci, fusese privitca un element discordant pe stradS, in special la ora siestei.

Dar, ca si maic5-sa, era talentat la muzicd,. Acum, cu perfectinaturalele, nimeni de pe stradd nu-si amintea de vreun copilpe care sil fi iubit mai mult. Un tabloid german de dreapta,

ale cirui sentimente prosemite dddeau pe dinatard, il consacrd

drept ,,lngerul Gabriel" - un titlu care, frrd' ;tiinla redac-

torilor, folosea ambelor religii qi, timp de o siptimAni in-treagi, publici poveqti inventate despre sfinlenia lui. Ziarele

de calitate se ficuri ecoul acestui sentiment. ,,Crestinismul,declari un comentator-vedeti citAnd firi si mengioneze dinDisraeli -, era iudaism implinit sau nu era nimic." Astfel'

Gabriel era in egali misuri un martir cre;tin, dar qi unulevreu, iar germanii ingrijorali se simtiri mult mai bine ;tiindacest lucru. Mii de mirci, nesolicitate, furi trimise de cititori

;i trebuia scdpat de ele intr-un fel. S-a vorbit despre un

monument pentru Gabriel, insd s-a vorbit foarte pugin despre

ceilalf mor9i. tn concordanti cu traditia eweiasc[, bietul mic

sicriu al lui Gabriel a fost trimis de indatd pentru a fi ingropat

in Israel; maicS-sa, prea bolnavi pentru a cilitori, a rdmas inBonn pAni ce solul ei avea sd poati s-o insoteasci ;i sd facishiual impreund Ia Ierusalim.

PdndIa inceputul dupi-amiezii din ziua exploziei, o echi-

pd de qase experli israelieni zburase intr-acolo de la Tel Aviv.

De partea germanS, controversatul dr. Alexis, de Ia Ministerulde Interne, era oarecum insXrcinat cu cercetirile ;i f6cu peleri-

najul la aeroport pentru a-i intAlni. Alexis era o fiin1i inteli-genti, vicleani qi care suferise toatdia,ta dtn cauza faptului ciera cu 10 centimetri mai scund decAt majoritatea semenilor

sii. Poate ca o compensalie pentru acest handicap, era, de

asemenea, cipilAnos: atAt in viala sa intimd, cAt gi in cea

oficiald, aqa incAt controversa se lipea iute de el. Era un pic

1 Ritual pentm morli, in religia iudaici (n.tr.)I Nr:impovirali (in lb. germani, in original) (n.tr.)

Micula toboqdreasi l7

irvocat, un pic ofi1er de securitate, un picjucitor de forti' cum

Itr categorisesc germanii soiul in zilele noastre, cu convingeri

lilrcrale caustice, nu intotdeauna bine primite de Coalilie, 9i cu

o nefericitd slibiciune de a le face publice prin intermediultlk:viziunii. Tatil siu, se didea de inleles, fusese un soi de

r)lx)nent al chestiei hitleriste, iar aceastd manta, in vremurile

noastre stricate, nu-i venea bine originalului fiu. Cu siguranfi,irr palatele de sticli din Bonn, erau unii careJ giseau

irrsuficient de solid pentru postul siu, iar un recent divor!rrrlrrcind tulburitoarea revelagie a unei amante cu 20 de ani

rrrui tAniri ficuse prea pugin ca s5-i imbunitileasci imaginea

irr ochii lor.

Dacd ar fi venit altcineva, Alexis nu s-ar fi deranjat deloc

lrr aeroporhrl - evenimentul nu urma si fie semnalat de presl -,irrsir relaliile dintre Israel ;i Republica Federali traversau un

irrrpas, astfel incAt cedi presiunii ministerului qi se duse. tm-

lxrtriva voinlei sale, in ultima clipi, il cuplari cu un polilist

silt:zian greoi, din Hamburg, un consetvator declarat qi

It'itpin, care iqi ficuse un nume in ,,combaterea tulburirilorslrrclenfesti", in anii '70, qi trecea drept mare expert in zurbagii

1i bombele lor. Cealalti scuzi era ci se ingelegea bine cu

islaelienii, de;i Alexis, la fel ca toati lumea, stia ci se afla

ir,:olo in primul rAnd ca o contrapondere a lui. Mai important

lrrrirte, in climatul incircat al acelor zile, atdt Alexis, cAt si

rilt:zianul et:au unbelastef1, insemnAnd ci nici unul nu era su-

lit it:nt de in vArsti pentru a avea cea mai mici responsa-

lrilitate fa,td, de ceea ce germanii numeau cu tristele trecutul

lor necucerit. Orice li se fdcea azi evreilor, nu Alexis qi nedo-

litrrl sdu coleg silezian o ficuseri ieri, si nici, daci era nevoie

rh'alte asigurdri, Alexis senior nu o fi.cuse. Presa, la sugestia

lrri Nexis, subliniase acest lucru. Un singur editorial sugera ci,;rliita vreme cAt israelienii persistau in bombardarea nedis-

c li r ninatorie a satelor qi taberelor palestiniene - ucigAnd nu un

, , 11 ril, ci cdteva zeci deodati -, trebuiau si conteze pe acest tip

j

Ij

i

{I

{

18 JonN i-B Cannf

de represalii barbare. O replici incandescentS, chiar dacd

usor confuzi, fu expediati in grabi, a doua zi, de cdtre ofige-

rul de presi al ambasadei israeliene. ,,Din 1961, scria el, sta-

tui Israel fusese atacat incontinuu de terorismul arab. Israelieniin-ar fi omorAt niciieri un singur palestinian daci ar fi fost

lisagi in pace. Gabriei murise pentru un singur motiv: era evreu.

Germanii ar fi putut si-qi fi aminteasci laptul ci Gabriel nuera singur in asta. Daci au uitat Holocaustul, poate c6 iqi

aminteau de Olimpiada de la Minchen, cu i0 ani in urmi?"Redactorul puse punct corespondentei qi-qi lui o zi liber5.Avionul anonim Air France de Ia Tel Aviv aterizi in zona

indepirtatl a aeroportului, formalitilile de intrare in lard furiignorate, iar colaborarea incepu pe loc, o afacere cu programnon-stop. Alexis avea ordine categorice de a nu Ie refuza

israelienilor nimic, dar aceste ordine erau superflue: el eraphitosemitisch si cunoscut pentru acest lucru. t;i ficuse cildtoriaobligatorie, ,,de legdturi", la Tel Aviv ;i fusese fotografiat cu

capul aplecat la Muzeul Holocaustului. In ceea ce-i privea pe

greoiul silezian - dupd cum nu obosea acesta si le aminteascituturor celor dispuqi siJ asculte -, toli erau in ciutarea acelu-

ia;i duqman, nu-i a;a? Rogii, clar. In cea de-a patra zi, desi

rezultatele multor cercetdri erau inci in suspensie, echipa

reuniti alcituise deja o convingitoare imagine preliminard a

ceea ce se intAmplase.

in primul rAnd, togi erau de acord ci nu fusese luati nicio misuri speciali de securitate in jurul casei-1inti, s,i nici nufusese previzuti vreuna in termenii inlelegerii dintre amba-

sadi ;i autoritlgile securitifi din Bonn. Re;edinla ambasa-

dorului israelian, aflati trei strdzt r.r'ai incolo, era pdzitd zi qi

noapte. O dubi verde a poliliei stitea de gardi in exteriot, ungard de fier inchidea perimetrul, perechi de tinere santinele,

mult prea tinere ca sd fie tulburate de ironia istoricd aprezenlei lor acolo, patrulau conqtiincioase prin grddinS, cu

pugti-mitralierS. Ambasadorul era, de asemenea, evaluat ca

avAnd dreptul la maqini blindati qi o escorti de motocicliqti.

Micuga tobogireasi L9

l,it urma urmei, el era ambasador qi, in acelaqi timp, evreu, iarrlt: aici, dubla responsabilitate. Dar un simplu atasat laburist(llir. o categorie diferiti, asa ci nu trebuia reactionat excesiv.( llsa lui intra sub protecfia general5 a patrulei diplomaticerrrobile, qi tot ce se putea spune era ci, fiind o cas5 israeliani,{'r'r., cu siguranli, supusd unei vigilenle speciale, dupi cum orlovedeau rapoartele poliliei. Ca o precautie suplimentari,lrtlresele personalului israelian nu era incluse in listele

r lilllomatice oficiale, de teami a nu incuraja vreun gest impul-siv intr-o vreme cAnd Israelul era pulin cam greu de acceptat.

l)in punct de vedere politic.Exact dupi ora B in acea dimineald, ata;atul iaburist iqi

rk:scuie garajul qi, ca de obicei, inspecti capacele roflor ma-

lirrii sale, ca Ei partea dejos a qasiului, cu ajutorul unei oglinzilixirte de o coadi de mituri pe care o primise in acest scop.

I lrrchiul sogiei sale, care mergea cu el, confirmi acest lucru.Apoi, se uiti sub scaunul qoferului, inainte de a porni motorul.l)t: cAnd incepuse punerea de bombe, aceste precaugii deve-

rrisr:ri obligatorii pentru tot personalul israelian din striin5-tirlc. EI stia, ca toati lumea, ci ai nevoie de 40 de secunde ca

sii rrmpli cu exploziv un capac de roati obiqnuit, din comer!,

1i <lc qi mai pugin ca si pui o bombi adezivd sub rezervorul de

lrcrrzini. EI qtia, ca toatd Iumea -;i-o bigase in cap chiarrk' la intArziata sa recrutare in diplomalie -, ci o mullime de

uirrrreni ar vrea sdl amnce in aer. Citise ziarele gi telegramele.

M trltumit ci masina era in reguli, le spuse Ia revedere sogiei gi

lirrlui;i pleci Ia serviciu.In al doilea rAnd, fata au pair a familiei, o suedezi cu dosar

irr rlrccabil, numitd EIke, incepuse in ziua precedenti o vacantdr ll tr sdptimAni in Westerwald, impreunS. cula fel de impeca-

lrilrrl ei prieten german Wolt aflat in permisie din bunfuswehrt.

Wrrl[' o luase pe Elke duminici dupd-amiazi in Volkswagenul

r;rrr clecapotabil, qi oricine ar fi trecut pe lAngd casi sau ar filirst de pazi ar fi putut s-o vadX ie;ind pe uqa din fa15,

I'li'.-.n care define;te armata sau forlele militare de lupti ale( J.r'rnirniei, ca;i personalul civil administrativ (n.red.)

20 JonN LE, C.q.nnp

imbricati de vacanfi, sdrutAndul pe micul Gabriel la plecare

qi pornind in timp ce {dcea semne vesele din mAni cdtre

atagatul laburist rimas in prag s-o conduci pe cAnd nevastS-sa,

o pitimaqd cultivatoare de zarzavatui. isi continuase lucrul ingridina din spate. Elke era la ei de un an si ceva si, dupi spu-

sele atagatului laburist, era un membru indrigit al gospodiriei.Aceqti doi factori - absenta indrigitei au pair qi lipsa unei

verificiri din partea poliliei - au ficut posibil atacul. Ceea ce

a dus insi la reuqita lui a fost fatala {re cumsecade a atapatului

insuqi.

La ora I B a aceleiagi seri de sAmbitd - aqadar,la doui ore

dupi ce EIke plecase -, in timp ce atasatul se lupta cu oas-

petele siu pe terenul conversaliei religioase, iar sogia sa lucra

cu hirnicie, cultivAnd melancolici pdmAntul german, se auzi

soneria de Ia intrare. O dat5. Ca intotdeauna, atasatul se uitd

prin vizor inainte de a deschide. Ca intotdeauna, se inarmd cu

revolverul de serviciu inainte de a se uita prin vizor, deqi, inteorie, restricfile locale ii interziceau orice armi de foc. Dartot ce vizu prin lentila ca un ochi de peqte fu o fatd blond5, de

21-22 de ani, mai curAnd zveltd ;i tulburitoare, stAnd in pragin spatele unei valize gri, uzate, cu etichete ScandinavianAirline Systems lipite pAni la mAner. Un taxi - sau era o

ma;ind particulard? - aqtepta in spatele ei in stradi qi ii putea

auzi motorul mergAnd. HotirAt. A crezut chiar ci aude ;itiditul unui magnetou defect, dar aceasta a fost mai tdrziu,cAnd se agila qi de un pai. Era o fati chiar drigufd, dupi cum

o descria el, eterici gi sportivi in acela;i timp, cu pistrui de

vard, - Sommersprossen in jurul nasuhri. ln locul obiqnuitei qi

monotonei uniforme alcituite din jeanqi qi bluzi, purta orezervatd rochie albastri incheiatd pdnd la gAt qi o basma de

mitase, albd sau crem, care ii punea in evidenli pirul auriu

qi - dupi cum a m5rturisit pe dati, la primul interogatoriu

dureros - i-a migulit gustul simplu pentru respectabilitate.

Aqadar, punAnd revolverul de serwiciu la loc, in sertarul de sus

al dulapului din hol, scoase lanlul de la uqi qi zAmbi pentru ci

Micula tobogireasd 2l

n l lbrmecdtoare si pentru cd el insugi era timid qi mult prea

r'orpolent.Toate acestea au fost mirturisite Ia primui interogatoriu.

llrrchiul talmudist nu vizuse si nu auzise nimic. Ca marto!t'r'ir nefolositor. Din momentul in care a fost lisat de capul lui,sr' lrirea ci se cufundase intr-un comentariu asupra Mi;nei(, inloncordantd cu cerin{a generalS faln de el de a nu-gi pierde

niciodati vremea.Fata vorbea englezeqte cu accent. Nordic, nu francez sau

lirtin; I-au pus si asculte tot felul de accente, dar litoralul nor-tlir: a fost punctul cel mai apropiat la care au putut ajunge. Ea

irrtrebase, mai intAi, daci EIke era acasi, spunAndu-i nu Elke,

li ,,[-fcki", un nume de alint pe care-l foloseau doar prieteniiirpropiati. Atagatul laburist ii spuse ci plecase in weekend, cu

rkrui ore in urmd: ce pdcat, dar putea el sd fie cumva de folos?

l,irta r-nanifesti o blAndi dezamigire qi zise ci va veni altidati.'lircmai sosise din Suedia, spunea, qi ii promisese mamei luil,)lke sd-i ducd geamantanul acesta cu nigte haine gi discuri. tnslrccial discurile erau un aspect deosebit de sensibil, deoarece

l')lke era nebuni dupi muzica pop. De asti datd, ataqatul

lirlrurist insisti si intre in casi si, in nevinovilia lui, ii lud

11:amantanul ;i-l ciri peste prag, un lucru pe care nu avea sd

qi-l ierte toatd viafa. Da, citise, fireqte, multele indemnuri de a

r r l accepta niciodatd pache tele livrate de intbrmediari, da, ;tiaci geamantanele pot si muqte. Dar aceasta era drigulaplietend a lui Elke, Katrin, din oraqul ei natal din Suedia, care

;rlimise geamantanui de la mama ei, chiar in acea zit Eraprrfin mai greu decAt se asteptase, dar pusese acest lucru pe

st'rrnra discurilor. CAnd {6cu observatia ingrijoratl' c5' ea

lnrbuie si-;i fi epuizat greutatea permisi la bagaje, Katrinrliiclu expiica,tia cd. mama lui Elke o dusese cu maqina lairt:roportul Stockholm, pentru a pldti greutatea suplimentari.( lt'amantanul era din acelea cu perelii intirigi, observS, ;iI Misna (Mishna) este o culegere de compilatii de opinii si dezbateri

irrlidice care stau Ia baza dreptului religios iudaic. Termenul, inI lir<lucere, inseamnS.,,invigituri" si,,repetare". (n.red.)