Management-Bancar.pdf

MANAGEMENT BANCAR

MANAGEMENT BANCAR

CAP.I

Consideraţii referitoare la managementul bancar

• Elementele manag. bancar, definitii, functii,

obiective

• Componentele manag.bancar

• Rolul managementului bancar

• Structura managementului bancar

• Instrumentele utilizate de managementul bancar

MANAGEMENT BANCAR

Elementele managementului bancar, definitii, functii,

obiective

Elemente generale:

- Ştiinţa managementului bancar

- Managementul bancar ştiinţific

- Procesele de management bancar

- Relaţiile în managementul bancar

- Principiile managementului bancar

MANAGEMENT BANCAR

• Elemente ale managementului organizaţiei

– Sistemul organizatoric bancar

– Sistemul informaţional bancar

– Sistemul decizional bancar

– Sistemul metodologic bancar

Elementele fundamentale ale managementului sunt

valabile şi în cazul băncilor dar particularizate la

specificul activităţii bancare

MANAGEMENT BANCAR

Definiţii

– Procesul de coordonare a resurselor

umane,informaţionale,fizice şi financiare, în vederea

realizării scopului organizaţiei bancare;

– Procesul de obţinere şi combinare a resurselor umane,

financiare şi fizice, în vederea îndeplinirii scopului primar

al organizaţiei bancare – obţinerea de produse şi servicii

dorite de societate.

MANAGEMENT BANCAR

Definiţii

– Managementul bancar se poate defini ca un grup

de activităţi care cuprind planificarea şi adoptarea

deciziilor, organizarea conducerea şi controlul,

orientarea către resursele umane, financiare,

fizice şi informatice ale unei organizaţii, în vederea

realizării obiectivelor acesteia cât mai eficient şi

cât mai productiv

MANAGEMENT BANCAR

• Funcţiile managementului bancar

1. Funcţia de previziune = ansamblul activităţilor prin care se determină principalele obiective ale băncii şi componentele sale, precum şi resursele şi mijloacele necesare realizării lor.

Realizarea acestei funcţiuni presupune întocmirea de :

- prognoze,

- planuri,

- programe

MANAGEMENT BANCAR

2. Funcţia de organizare a managementului –

presupune două subdiviziuni:

a) organizarea de ansamblu a băncii

( organigramă, regulamente, sistem

informaţional)

b) organizarea principalelor componente

MANAGEMENT BANCAR 3. Funcţia de coordonare

- armonizarea deciziilor şi acţiunilor personalului şi compartimentelor funcţionale

4. Funcţia de antrenare = ansamblul activităţilor prin care se mobilizeazză personalul pentru realizarea obiectivelor stabilite

element esenţial al acesteia este – motivarea

- motivarea pozitivă

- motivarea negativă

MANAGEMENT BANCAR

5. Funcţia de control-evaluare =

ansamblul proceselor de măsurarea şi

comparare a performanţelor băncii cu

obiectivele stabilite pentru a identifica

deficienţele şi a pune în evidenţă rezultatele

performante

MANAGEMENT BANCAR • OBIECTIVE

- Organizarea şi utilizarea resurselor băncii pentru:

a. Maximizarea profitului pe termen scurt mediu şi lung;

b. Diminuarea permanentă a riscului specific

c. Satisfacerea cerinţelor clienţilor, salariaţilor, acţionarilor,

d. Realizarea obiectivelor băncii în ansamblul lor

MANAGEMENT BANCAR

Pentru realizarea obiectivelor managementului

cerinţele manageriale se structurează la trei

niveluri de competenţă

- Nivelul 1- conducerea de nivel superior

- Nivelul 2- conducerea la nivel mediu

- Nivelul 3- conducerea la nivelul de bază

MANAGEMENT BANCAR • Rolul managementului bancar

1. Roluri interpersonale determinate de: - manager ca:

- figură proeminentă

- manager cu rol de lider

- manager cu rol de legătură

2. Roluri informaţionale :

- de monitorizare;

- de diseminare de informaţii;

- de purtător de cuvânt

MANAGEMENT BANCAR

3. Roluri decizionale :

- de antreprenor,

- de iniţiator voluntar al schimbării,

- soluţionar de probleme,

- distribuitor de resurse

Îndeplinirea rolului managementului bancar depinde de

calităţile managerilor:

-calităţi profesionale,

-calităţi interpersonale,

-calităţi conceptuale

MANAGEMENT BANCAR

• Structura managementului bancar – Managementul pasivelor proprii,

– Managementul activelor proprii;

– Managementul riscurilor bancare;

– Managementul resurselor umane;

– Managementul performanţelor bancare.

MANAGEMENT BANCAR

• Instrumentele managementului bancar

– Planificarea şi prognoza;

• Planuri şi prognoze pt.-credite,resurse,fonduri proprii, investiţii,

cheltuieli operationale

– Analiza SWOT

• Puncte tari,

• Puncte slabe,

• Oportunităţi,

• Ameninţări

– Indicatorii de performantă

MANAGEMENT BANCAR • CAP.2. ORGANIZAREA BANCARĂ

2.1. Particularităţile organizării şi funcţionării băncilor

2.2. Structura organizatorică a unei bănci

2.3. Organizarea sistemului bancar

2.3.1 Organizarea sistemului bancar internaţional

2.3.2. Organizarea sistemului bancar românesc

MANAGEMENT BANCAR

2.1. Particularităţile organizării şi funcţionării băncilor

- Băncile se constituie şi organizează ca societăţi comerciale pe acţiuni conform Legii societăţilor comerciale;

- Băncile pot funcţiona numai dacă primesc autorizaţia de funcţionare de la autoritatea de supraveghere bancară, care, de regulă, este banca centrală.

MANAGEMENT BANCAR

• 2.1. Particularităţile organizării şi funcţionării băncilor

- Conform art.9 din Legea 58/1998 băncile române pot

funcţiona numai pe baza autorizaţiei de funcţionare

emise de BNR.

- Înainte de acordarea autorizaţiei de funcţionare, BNR

emite o aprobare prealabilă de constituire sub forma

unei societăţi pe acţiuni

MANAGEMENT BANCAR • 2.1. Particularităţile organizării şi funcţionării băncilor

- Organizarea şi funcţionarea băncilor se stabileşte prin actele constitutive în conformitate cu legislaţia comercială şi bancară;

- Fiecare bancă are un regulament propriu de funcţionare care stabileşte cel puţin:

a. Structura organizatorică a băncii;

b. Atribuţiile fiecărui compartiment al băncii;

c. atribuţiile sucursalelor şi altor sedii secundare

• 2.1. Particularităţile organizării şi funcţionării băncilor-

d. Atribuţiile comitetului de audit, comitetului de administrare a riscurilor ; comitetului de adminstrare a activelor şi pasivelor, comitetului de credite, atribuţiile altor organe specializate ale băncii;

e. Competenţele conducătorilor băncii, ale persoanelor care asigură conducerea compartimentelor din cadrul băncii, a sucursalelor şi altor sedii secundare;-

f. Sistemul de control intern şi organizarea şi funcţionarea activităţii de audit intern.

MANAGEMENT BANCAR

2.2 SRUCTURA ORGANIZATORICĂ

- Structura organizatorică a unei bănci este stabilită de conducerea fiecărei bănci ţinând cont de cerinţele interne şi de reglementările băncii centrale .

Structura organizatorică se concretizează în: - Organigramă ierarhică;

- Organigramă funcţională;

- Regulament de organizare şi funcţionare;

MANAGEMENT BANCAR

• Organigrama ierarhică reprezintă structura de

ansamblu a băncii indicând subdiviziunile

organizatorice ale băncii şi raporturile dintre

ele, numărul şi nivele ierarhice;

• Organigrama ierarhică permite identificarea

factorilor de decizie şi modul de transmisie al

deciziilor

ORGANIGRAMA IERARHICĂ

AGA

CA

COM. DIRECŢIE

PREŞEDINTE

COM . ADM. ACTIVE

ŞI PASIVE COMITET DE AUDIT

COMITET DE ADM.

A RISCURILOR COMITET DE CREDIT

VICEPREŞEDINTE VICEPREŞEDINTE VICEPREŞEDINTE

DIR

EC

TIA

TR

EZ

OR

ER

IE

DIR

EC

TIA

RE

LA

ŢII

EX

TE

RN

E.

DIR

EC

TIA

CO

NTA

BIL

ITA

TE

DIR

EC

TIA

CR

ED

IT-R

ISC

DE

PA

RTA

M.

PIE

ŢE

DE

CA

PIT

AL

DIR

EC

TIA

OP

ER

ŢIU

NI

DIR

EC

TIA

MA

RK

ET

ING

DIR

EC

TIA

INF

OR

MA

TIC

Ă

DIR

EC

TIA

SE

RV

ICII

DIR

EC

TIA

RE

SU

RS

E

UM

AN

E

DIR

EC

TIA

JU

RID

ICĂ

ORGANIGRAMA FUNCŢIONALĂ

PREŞEDINTE

DIRECŢII

DEPARTAMENTE

COMPARTIMENTE

UNITĂŢI TERITORIALE

Niv

el iera

rhic

1 2 3

Asistare Producţie Exploatar

e

ACTIVITĂŢI

ORGANIGRAMA FUNCŢIONALĂ

• ORGANIGRAMA FUNCŢIONALĂ

- permite identificarea activităţilor băncii şi nivelurile ierarhice de exercitare, aceste activităţi grupându-se astfel:

- activitate de explorare – se vând produse şi servicii;

- activitate de producţie – se crează produse –servicii;

- asistenţă şi resurse – bază materială, personal

- asistenţă de specialitate – marketing, juridic, pieţe de capital, rel. externe;

- asistenţă tehnică –trezorerie, inginerie financiară

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

DIRECTOR

Organigrama sucursalei R

ELA

ŢII

CU

C

LIE

NŢ

II

MANAGER OPERAŢIUNI MANAGER OPERAŢIUNI

COMPANII

DIRECTOR

EV

ALU

AR

E

CR

ED

ITE

JURIDIC

OP

ER

AŢ

IUN

I C

U

CLIE

NŢ

II

AD

MN

IST

RA

RE

CR

ED

ITE

ICO

NTA

BIL

ITA

TE

CA

SIE

RIE

INF

OR

MA

TIC

Ă

SE

RV

ICII

GE

NE

RA

LE

COMITET

DE CREDIT

SECRETARIAT

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

• Regulamentul de organizare şi funcţionare

- descrie structura organizatorică a băncii

- descrie principalele atribuţii şi responsabilităţi

ale direcţiilor, departamentelor centralei şi relaţiile

funcţionale dintre acestea;

- descrie principalele atribuţii şi reponsabilităţi ale

subunităţilor, şi legăturile dintre acestea şi

centrală

MANAGEMENT BANCAR

• 2.3. Organizarea sistemului bancar

- Sistemul bancar = totalitatea băncilor impreună cu ansamblul de legi, norme, legături, relaţii, proceduri, uzanţe şi cutume, utilizate în reglementarea şi desfăşurarea activităţii bancare

- Sistemul bancar este compus dintr-o serie de bănci şi instituţii de credit unele cu rol de emisiune, reglementare şi supraveghere prudenţiale, altele cu rol comercial, investiţioanal sau de afaceri.

MANAGEMENT BANCAR

• 2.3.1 Organizarea sistemului bancar internaţional

- Sistemul bancar internaţional este compus dintr-un număr redus de bănci cu sarcini de reglementare si supraveghere regională ( BIS; BM; BCE) sau globală si dintr-o mare varietate de bănci cu activitate comercială.

- În cadrul băncilor cu activitate comercială, foarte numeroase, numai un număr redus au activitate cu caracter internaţional.

MANAGEMENT BANCAR

- În cadrul sistemului bancar internaţional băncile se pot clasifica în câteva mari familii,în funcţie de competenţele deţinute în ţările de origine:

- Bănci de depozit;

- Bănci comerciale;

- Bănci regionale;

- Bănci de cliring;

- Bănci universale;

- Case de economii şi instituţii specializate;

MANAGEMENT BANCAR

• În cadrul sistemului bancar internaţional actual se manifestăo serie de forţe globale de schimbare ca:

- inovarea tehologică;

- dereglementarea serviciilor financiare şi creşterea nivelului intern de deschidere la competiţia internaţională;

- accentuare fenomenului de concentrare bancară prin fuziuni şi preluări .

MANAGEMENT BANCAR

2.3.2 Organizarea sistemului bancar românesc

- Organizat pe două nivele;

- Nivelul unu Banca Naţională a României

- Nivelul doi băncile comerciale şi cooperativele de credit

- În românia funcţionează :

- 32 bănci 8 sucursale ale băncilor străine

- 548 de cooperative de credit

MANAGEMENT BANCAR

• Cap.3 Managementul pasivelor băncii

Pasivele băncii sunt formate din:

- capitaluri proprii,

- depozitele atrase de la clienţi;

- împrumuturi şi alte facilităţi de la banca centrală;

- depozite atrase de pe piaţa interbancară;

- imprumuturi de la bănci şi alte instituţii financiare;

MANAGEMENT BANCAR 3.1 Managementul resurselor (capitalurilor) proprii

Principala resursă proprie a băncilor este capiatlul social. El stă la baza constituirii capitalurilor proprii care includ în plus:

– rezervele legale;

– rezerva generală pt.riscul de credit;

– rezervele din diferenţe favorabile din reevaluarea patrimoniului;

– fondul imobilizărilor corporale;

– fondul pentru creşterea resurselor proprii:

– rezerve statutare din care se deduc:

• Repartizarea profitului;

• Credite subordonate acordate de bănci;

• Participaţii deţinute de bănci la alte instituţii financiare;

• Cheltuieli de repartizat şi alte cheltuieli;

• Valoarea neamortizată a cheltuielilor de constituire;

MANAGEMENT BANCAR

• 3.1.2 Reglementări naţionale privind capitalul propriu

– Legea bancară nr 58/1998 cu modificări, Normele 11/ 15 dec 2003 privind supravegherea pe bază consolidată a fondurilor proprii

– Băncile pers juridice române = 370 mild. Lei

– Casele de economii pentru domeniul locativ = 250 mild. Lei.

– Instituţii emitente de monedă electronică = 120. mild lei

MANAGEMENT BANCAR

• 3.1.3 Căi şi metode de creştere a capitalului propriu

– 3.1.3.1 Generarea internă de capital

Capitalizare profitului

Creşterea rezervelor

– 3.1.3.2 Generarea externă de capital

- majorarea capitalului de către acţionarii iniţiali

- listarea pe o piaţă organizată

- achiziţii şi fuziuni

MANAGEMENT BANCAR 3.1.1 Reglementări bancare internaţionale privind

capitalul propriu

Comitetul de Supraveghere Bancară de la Basel emite în 1998 Acordul pentru capitalul minim al soc. bancare = 5 mil.Euro .

Capit. proprii să acopere min.8% din expunerile la risc din active bilanţiere şi extrabilanţiere ponderate cu grade de risc

În 2001 Comitetul de la Basel a încheiat Acordul Basel 2 care are 3 piloni:

1. Cerinţe minime decapital;

2. Activităţi de supraveghere bancară;

3. Disciplina de piaţă

MANAGEMENT BANCAR

• 3.2 Managementul resurselor atrase 3.2.1 Tipuri de resurse atrase

Resurse în depozit :

– Conturi de disponibilităţi;

– Depozite de economii la vedere;

– Depozite de economii la termen; 30,60,90,180 360 de zile;

– Certificate de depozit;

– Depozite publice de economii;

– Depozite ale băncilor de corespondent;

– Sumele în tranzit între unităţile băncii

MANAGEMENT BANCAR

• Resurse nondepozit:

- împrumuturi de la Banca Centrală;

- împrumuturi de pe piaţa interbancară;

- vânzarea temporară a titlurilor de credit(bonuri de

tezaur, obligaţiuni guvernamentale)

Legat de toate aceste tipuri de resurse atrase se pune

problema managementului riscurilor legate de aceste

depozite

MANAGEMENT BANCAR • Riscurile generate de un mangement

necorespunzător al resurselor sunt:

– Riscul de lichiditate;

– Riscul ratei dobânzii;

– Riscul de creditare;

– Riscul de insolvabilitate

Managementul bancar trebuie să aibă în vedere:

1. Costul resurselor;

2. Costurile de asigurare a resurselor;

3. Contribuţia resursei la menţinerea lichidităţii băncii;

4. Sesibilitatea resursei la fluctuaţiile ratei dobănzii

MANAGEMENT BANCAR

• 3.2.2 Costul resurselor atrase

- Costul marginal al resurselor atrase= costul plătit

pentru o unitate suplimentară de resursă

- Costul marginal al capitalului propriu = nivelul

minim propus al randamentului de recuperare al

capitalului acţionarilor

Cele două costuri marginale determină costul marginal

al resurselor băncii

MANAGEMENT BANCAR

• Costul marginal al resurselor atrase se calculează după formula

m

Cm = ∑ pj cj unde:

• j=1

• Cm – cost marginal ponderat

• Pj – ponderea fiecărui cost în costul total

• Cj – costul marginal al fiecărei resurse,

• m – numărul resurselor exclusiv capitalul propriu

MANAGEMENT BANCAR

• COSTUL marginal al resurselor totale se determină conf relaţiei:

m

Cm =∑ RjCj în care :

• j=1

– Cm – cost marginal

– Rj – ponderea fiecărei resurse în resursa totală;

– Cj – costul marginal al fiecărei resurse

– m - numărul resurselor inclusiv capitalul propriu

MANAGEMENT BANCAR

• 3.2.3 Protecţia furnizorilor de resurse

Se asigură prin:

- Management performant al pasivelor şi

activelor băncilor

- Diverse scheme de garantare a depozitelor

- Conf. OG.39/ 1996 funcţionează FGDSB

care garantează depozite atfel:

MANAGEMENT BANCAR

- echivalent în lei a 6000.euro de la 1.06 2004;

- echivalent a 10000 euro de la 1.01.2005;

-echivalent în lei a 10000.euro de la 1.01 2005;



Cap.4 Managementul activelor bancare

• 4.1 Managementul operaţiunilor active ale băncilor • 4.1.1 Tipuri active bancare:

- Active imobilizate;

- corporale

- necorporale

- active circulante

- depozite in conturi curente la bănci;

- depozite în conturi de corespondent;

- depozite pe termen la bănci;

- credite şi împrumuturi acordate clientelei nebancare;

- credite şi împrumuturi acordate clientelei financiare;

- deţinerile de titluri de credit publice, corporatiste şi municipale;

- numerarul deţinut în casieriile băncilor


• 4.1.2 Principiile şi regulile generale privind plasarea resurselor

– 4.1.2.1 Urmărirea legalităţii operaţiunilor

Se respectă legislaţia în vigoare: Legea 31/1990, Legea 58/1998 cu completările ulterioare şi normele date în aplicarea ei, ROF şi normele interne ale băncilor

– 4.1.2.2 Asigurarea siguranţei plasamentelor

Se analizează mediul intern şi extern în care se face plasarea resurselor

– 4.1.2.3 Menţinerea lichidităţii plasamentelor

Se caută îmbinarea obiectivelor de profitabilitate cu cele de lichiditate

– 4.1.2.4 Creşterea profitabilităţii plasamentelor;


• 4.2 Tipuri de operaţiuni active

– 4.2.1 Creditarea firmelor şi persoanelor fizice

• 4.2.1.1 Analiza, aprobarea, şi acordarea creditelor

pentru persoanele fizice

• 4.2.1.2 Analiza, aprobarea, şi acordarea creditelor

pentru persoanele juridice

• 4.3 Plasamentele pe piaţa inerbancară

• 4.4 Plasamentele pe piaţa de capital

• 4.4 Alte plasamente


• 4.2.1.1 Analiza, aprobarea, şi acordarea creditelor pentru persoanele fizice

• Prezentarea condiţiilor de creditare:

• Prezentarea informaţiilor estimative privind nivelul maxim de creditare;

• Se predau spre completare următoarele documente: – Cererea de credit;

– Adeverinţe de venit;

– Declaraţii privind alte angajamente de plată şi litigiile cu terţii şi se mai solicită:

– Actul de indentitate în original şi în copie ;

– Copie după cartea de muncă;

– Cuponul de pensie

– Alte documente


4.2.1.1 Analiza, aprobarea, şi acordarea creditelor pentru persoanele fizice

- Se verifică şi analizează documentaţia depusă de solicitant

- Se deschide un cont curent dacă nu există unul deschis

- Se comunică clientului dacă este eligibil sau nu pentru creditul solicitat

- Dacă este eligibil se trece la faza următoare

- Se solicită documente de achiziţie si de garanţie

- Dacă toate condiţiile sunt îndeplinite creditul este aprobat, dacă nu creditul se respinge şi se comunică motivele respingerii

- După aprobare se întocmeşte contractul de credit şi se semnează de părţi

- Se constituie garanţiile creditului şi se întabulează

- Se eliberează banii


4.2.1.2 Analiza, aprobarea, şi acordarea creditelor pentru persoanele juridice

• Se solicită:

– Actele constitutive ale societăţii, actele adiţionale, certificatul de înmatriculare la RC, cererile de înscriere de menţiuni;

– Memoriu de prezentare a societăţii;

– Documentul prin care se desemnează persoana care administrează societatea

– Cererea de credit completată de persoanele împuternicite;

– Certificatul de atestare fiscală

– Documente privind spaţiul în care se desfăşoară activitatea

– Autorizaţiile şi avizele prvăzute de lege

– Ultimele două raportări anuale şi de pe ultimul trimestru


• 4.2.1.2 Analiza, aprobarea, şi acordarea creditelor pentru persoanele juridice – Se mai solicită:

• Copii ale contractelor de livrare

• Situaţia creanţelor

• Situaţia datoriilor

• Situaţia furnizorilor

• Acordul de consultare a bazei de date a CRB

• Fluxul de numerar pe perioada de creditare

• Situaţia creditelor

• Alte documente care să susţină acordarea crediului

Aprobare creditului se face după analiza documentelor şi a situaţiei economico-financiare a solicitantului conform unor competenţe stabilite


• 4.2.1.2 Analiza, aprobarea, şi acordarea creditelor pentru persoanele juridice

Competenţele sunt pentru:

- comitetul de credit la nivel de subunitate locală

- comitetul de credit la nivel de subunitate regională

- departament(direcţie) de credit

- comitet central de credit

- comitet de direcţie

- consiliu de adminstraţie


• Decizia de acordare a creditului se ia pe baza de: – Aplicaţia de credit

– Analiză financiară

– Orice alte documente necesare procesului de decizie

– Minuta comitetului local de credit, deciziile celorlalte verigi intermediare

După aprobare se semnează contractele/convenţiile de credit, se constituie şi întabulează garanţiile şi se angajază cheltuielile sau se eliberează sumele aferente


• După acordare se trece la urmărirea creditului care

constă în:

– Urmărirea scadenţelor ratelor de credit şi dobândă

– Încasarea acestora

– Verificarea menţinerii condiţiilor de creditare , a destinaţiilor

creditelor, a menţinerii garanţiilor şi asigurărilor,

– Recuperarea restanţelor

– Reeşalonare şi rescadenţarea

– Valorificarea garanţiilor


• 4.3 Plasamente pe piaţa interbancară

– Depozite interbancare

• Overnight

• o lună

• 3,6,9 ,12 luni

Piaţa valutară interbancară

Piaţa monetară interbancară

Piaţa titlurilor de stat


• 4.4 Plasamente pe piaţa de capital – Participarea la alte entităţi 15% din FP

– Participarea la capitalul altor entităţi 20% din CS al acestora

– Valoarea totală a acestor participări max 60% din FP ale băncii

Se supun aprobării prealabile a BNR:

- Orice participare a băncii la instituţii financiare

- Orice participare cu titluri necotate a cărei valoare este mai mare de 10% din FP ale băncii

- Orice participare în titluri paticipative cotate ale altor entităţi nefinanciare care se situează între 10 şi 15 % din FP ale băncii

Cap.5 Managementul riscurilor bancare

• 5.1 Riscurile în activitatea bancară

– 5.1.1 definirea riscurilor bancare

– 5.1.2 clasificarea riscurilor bancare;

5.2 Contextul de manifestare a riscurilor bancare

5.3 Obiectivele managementului riscurilor bancare

5.4 Monitorizarea riscurilor bancare


• 5.1 Riscurile în activitatea bancară

– 5.1.1 definirea riscurilor bancare

Riscurile bancare se definesc ca probabiltatea

apariţiei şi manifestării unor evenimente care

pot provoca pierderi unor bănci


5.1.2 Clasificarea riscurilor bancare;

Riscurile bancare se clasifică astfel:

- Riscuri operaţionale

- Interne

- externe

- Riscuri de creditare

- Riscuri de schimb valutar

- Riscuri de dobândă

- Riscul de lichiditate

- Riscul reputaţional


• 5.2 Contextul de manifestare a riscurilor bancare şi consecinţele producerii acestora

• Context . – Specificitatea domeniului bancar- banii “materie primă” şi

“produs finit”

– Scopul băncilor maximizarea profitului în condiţiile minimizării riscului

– Contradicţii între politica băncii centrale şi cea a băncilor

– Diversivitatea serviciilor şi produselor bancare precum şi a clienţilor

– Volatilitatea reglementărilor bancare şi financiare


• Consecinţele producerii riscurilor de credit

– Pierderi de venituri din:

• Dobânzi

• Comisioane

• Speze bancare

Pierderi de capital din :

- Imobilizări de rate

- Credite nerecuperate

Intrarea în incapacitate de plată – faliment

Un studiu în SUA a relevat că din 62 de bănci care au dat faliment

înainte de 1984, 58 au falimentat din cauza creditelor imobiliare


• 5.3 Obiectivele managementului riscului bancar

– Stabilirea unei definiri comun acceptate a riscului şi a tipurilor de risc

– Evaluarea cuprinzătore şi continuă a surselor de risc

– Stabilirea unor responsabilităţi clare în domeniul managementului riscurilor

– Asigurarea unei transparenţe, a unui sistem cuprinzător de informare a conducerii şi a unui sistem de monitorizare şi raportare

– Elaborarea unui sistem de măsurare a performanţei financiare

– Evaluarea în funcţie de piaţă a costului capitalului, a ratei rentabilităţii şi a posibilităţilor şi limitelor creşterii organice a expunerii la risc

– Elaborarea unui sistem de clasificare a creditelor

– Elaborarea unor planuri de recuperare în caz de manifestare a riscurilor

– Elaborarea unui program de pregătire a personalului

5.4 Monitorizarea riscului bancar

5.4.1 Monitorizarea riscului de creditare

Riscul de credit este riscul înregistrării de pierderi sau al nerealizării profiturilor estimate, ca urmare a neîndeplinirii de către contrapartidă a obligaţiilor contractuale.

5.4.2 Indicatori de măsurare a riscului de credit

1. Volumul creditelor restante/ total credite x 100

2. Volumul creditelor neperformante/ total credite x 100

3. Rezerve pentru pierderi din credite/total credite x 100

4. Provizioane pentru pierderi din credite/pierderi nete x 100

5. Profitul brut/provizioane pentru pierderi din credite x 100

5.4.3 Tehnicile şi instrumentele de management

Strategii privind riscul de creditare:

- exprimarea dorinţei băncii de a da credite în funcţie de tipul expunerii, sectorul economic,aria geografică, monedă, scadenţă şi profitabilitatea estimată;

- identificarea pieţelor de acţiune şi determinarea caracteristicilor portofoliului de credite

Politici şi proceduri privind riscul de credit


• Politici şi proceduri privind riscul de credit

Trebuie să asigure:

- Menţinerea unor standarde solide de creditare;

- Monitorizarea şi controlul riscului de credit;

- Evaluarea corespunzătoare a noilor oportunităţi de afaceri

- Identificarea şi administrarea creditelor neperformante

Politica va stabili cadrul de desfăşurare a activităţii de creditare privind: - Contrapartidele eligibile şi condiţiile ce trebuie îndeplinite de acestea

- Garanţiile acceptate de bancă


• 5.5 Monitorizarea riscului de dobândă

Riscul ratei dobânzii este generat de fluctuaţiile nivelului ratei dobânzii , atât la active, cât şi la pasive aflate în portofoliul băncii.

Forme de repercutare:

- pierderi de venituri din dobânzi ca uramare a scăderii dobânzilor active

- creşteri de cheltuieli cu dobânzile ca urmare a creşterii dobânzilor pasive

-deteriorarea sit. patrimoniale a băncii ca urmare a variaţiilor ratei dobânzii

Monitorizarea riscului de dobândă presupune măsurarea riscului ratei dobânzii


• 5.5.1 Indicatori de măsurare a riscului de dobândă

Riscul ratei dobânzii se măsoară fie prin raportul între activele şi

pasivele sensibile la dobândă, fie prin diferenţa dintre acestea.

Indicatorii riscului ratei dobânzii cel mai des utilizaţi în practica bancară sunt:

1. Riscul ratei dobânzii = active productive / pasive purtătoare de dobânzi;(nivel standard = 1)

2. Marja absolută a dobânzii = venituri nete din dobânzi

3. Marja procentuală a dobânzii = Marja absolută a dobânzii/ active productive x 100 (nivel standard 3-4%)


5.5.1 Indicatori de măsurare a riscului de dobândă

4. Marja procentuală netă a dobânzii = Nivelul mediu al ratei dobânzii active/Nivelul mediu al ratei dobânzii pasive x100

5.5.2 Tehnici şi instrumente utilizate pentru stăpânirea riscului de dobândă

Managementul riscului dobânzii se face utilizând tehnici si intrumente bilanţiere şi tehnici şi instrumente extrabilanţiere


• Tehnici si intrumente bilanţiere

O tehnică bilanţieră o constituie managementul GAP-ului

GAP = Active sensibile la dobândă (AS) – Pasive sensibile la dobândă(PS)

GAP=0 când AS-PS = 0

GAP pozitiv când AS – PS > 0

GAP negativ când AS – PS < 0

Tehnicile de management a GAP- ului includ două metode :

• tehnica de ajustare a GAP-ului;

• Utilizarea unei alternative pentru expunerea la risc, DURATION


• Tehnici şi instrumente extrabilanţiere

Astfel de tehnici sunt:

- swap-ul de dobânzi;

- anticipaţii asupra ratei dobânzii;

- contracte de limitare a dobânzii.


• 5.6 Managementul riscului de lichiditate

Riscul de lichiditate = probabilitatea ca banca să nu-şi poată onora plăţile faţă de clienţi ca urmare a devierii proporţiei dintre angajamentele pe termen mediu şi lung şi cele pe termen scurt, şi a necorelării cu structura pasivelor.

Pentru a gestiona riscul de lichiditate este necesară măsurarea acestuia cu ajutoul unor indicatori de lichiditate


• 5.6.1 Indicatorii riscului de lichiditate

Se calculează de trezoreria băncilor şi aceştia sunt:

• Lichiditatea globală = capacitatea elementelor patrimoniale de a se transforma pe termen scurt în lichidităţi

• Lichiditatea imediată = capacitatea elem. patrimoniale de trezorerie de a face faţă datoriilor pe termen scurt

• Lichiditatea în funcţie de total depozite = capacitatea elem. patrimoniale de activ de a acoperi totalul depozitelor

• Lichiditatea în funcţie de total depozite şi împrumuturi = capacitatea elem. parimoniale de activ de face faţă datoriilor din depozite şi imprumuturi.


• 5.6.1 Indicatorii riscului de lichiditate

• Indicele de lichiditate(L) = suma pasivelor/suma activelor, ambele ponderate cu

nr.mediu de zile sau cu numărul curent al grupei de scadenţă

Când :

- indicele de lichiditate L= 1, atunci banca trebuie să facă transformări de scadenţă;

- indicele de lichiditate L < 1, banca face transformarea din pasive pe termen scurt în

active pe termen lung, în condiţiile curbei descrescătoare a dobânzii;

- indicele de lichiditate L >1, banca transformă pasivele pe termen lung în active pe

termen scurt, rezultând riscul de lichiditate

• Rata lichidităţii = evoluţia gradului de îndatorare a băncii faţă de piaţa monetară=

împrumuturi nou contractate/ împrumuturi scadente x 100. O rată >1indică

scăderea lichidităţii datorită creşterii gradului de îndatorare, relaţia este inversă

în cazul ratei subunitatre

Cap.5 Managementul riscurilor

bancare • 5.6.1 Indicatorii riscului de lichiditate

• Raportul total credite/total depozite reflectă proporţia dintre sursele atrase de la deponenţi care sunt împrumutate altor clienţi.

Măsurile obişnuite ale riscului de lichiditate tind, în general să se concentreze asupra lichidităţii activelor bilanţiere. Este de dorit ,însă introducerea în practică a indicatorilor orientaţi spre relaţionarea fluxurilor actuale sau potenţiale de numerar cu necesarul de numerar

Cap.5 Managementul riscurilor

bancare • 5.6.2 Tehnici şi instrumente utilizate pentru controlul riscului de lichiditate

• Protejarea băncii împotriva riscului de lichiditate se realizează prin tehnici şi metode care permit remedierea riscului prin acţiuni asupra resurselor, pe de o parte, şi asupra plasamentelor, pe de altă parte, astfel:

• Pe linia resurselor: – Consolidarea resurselor atrase de la clientela nebancară;

– Diversificarea resurselor şi evitarea dependenţei de marii depunători;

– Atragerea depozitelor de la populaţie, care asigură dispersarea riscului, diversitate dar şi volatilitate;

– Promovarea unor produse pe termene mai mari de timp;

– Menţinerea credibilităţii băncii şi gestionarea atentă a riscului reputaţional

– Dezvoltarea corespunzătoare a reţelei teritoriale


• Pe linia resurselor: – Operaţiuni pe piaţa de capital primară şi secundară:

– Operaţiuni cu derivative;

– Poziţie activă pe piaţa interbacară;

– Creşterea capitalurilor şi fondurilor proprii;

Pe linia plasamentelor: - acordarea de credite pe maturităţi corelate cu maturitatea resurselor;

- controlul atent al riscului de credit şi al riscurilor ataşate;

- diversificarea portofoliului de imprumuturi pe cele trei mari segmente corporate, retail, şi IMM-uri;

- operaţiuni cu derivative;

- poziţie activă pe piaţa interbancară.


• 5.7 Gestiunea riscului de schimb valutar

Riscul valutar = probabilitatea înregistrării de pierderi determinată de expunerile în anumite valute multiplicate cu variaţiile în timp a cursurilor de schimb.

Modificările cursurilor de schimb sunt influenţate de:

- Dinamica fluxurilor comerciale;

- Inflaţia relativă din ţările intrate în relaţii comerciale;

- Dobânzile relative din ţările intrate în relaţii comerciale şi financiare;

- Investiţiile de capital;

- Schimbările legislative şi de reglementări

Sursele riscului valutar şi factorii care afectează expunerea la riscul valutar sunt:

- factorii structurali,

- factorii strategici;

- factorii externi;


• Factorii structurali se referă la natura şi extinderea operaţiunilor valutare ale băncii(nivelul capitalului, volatilitatea capitalului, volumul şi structura portofoliului de credite şi investiţii etc)

• Factorii strategici se referă la eforturile bancii de a alege şi controla riscul său valutar

• Factorii externi se referă la evenimente externe băncii(schimbări legislative, schimbări tehnologice, competiţia,condiţiile de piaţă)


• Indicatorii riscului valutar

Pentru a gestiona riscul valutar acesta trebuie mai întâi evaluat. Evaluare se face utilizând o serie de indicatori cum sunt:

- expunerile din tranzacţii( fluxurile de numerar dintr-o afacere facturate în valute străine);

- Expunerile de conversie(impactul modificării cursului asupra ativelor şi pasivelor valuatre, la data bilanţului);

- Expunerile economice ( impactul modificărilor viitoare ale cursurilor asupra fluxurilor din companii)

- Poziţia valutară ( diferenţa dintre activele în valută şi pasivele exprimate în valută.


• Tehnici şi instrumente de management a riscului valutar;

- tehnici de hedging intern care presupun:

- corelarea expunerilor;

- protecţia “surogat”;

-decizii strategice de reducere a expunerii;

• Tehnici de hedging extern ca: – Operaţiuni Forward;

– SWAP valutar;

– Operaţiuni futures,

- Opţiuni valutare;

Bibliogafie

• 1. Nicolae PETRIA Management Bancar - Note de curs 2004

• 2. Ion NIŢU Managementul riscului bancar, Ed. Expert, Buc, 2000

• 3. Ion BOGDAN Tratat de management financiar bancar, Ed.Economică,2002

• 4. Marius GUST Management bancar, Ed. Independenţa Economică,1999

• 5. Maricica STOICA Management bancar, Ed. Economică, 1999

• 6. Mihai Ilie Tehnica şi managementul operaţiunilor bancare, Ed. Expert, Bucureşti, 2003

• Legea nr 58/1998, Legea bancară, Republicată Monitorul Oficial nr.78/ 24.01.2005

Management-Bancar.pdf

Documents

Transcript of Management-Bancar.pdf