Lucrare de Diploma1

Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

LUCRARE DIPLOMÃ

CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV ÎN PROCESUL DE

CREDITARE BANCARÃ PE EXEMPUL SUCURSALEI

BOTOŞANI A BÃNCII COMERIALE ROMÂNE S.A.

COORDONATOR: PROF. UNIV. DR. SORIN V. MIHÃIESCU

STUDENT: PLEŞCA N. V. ALEXANDRU DINU

IAŞI 2004

1

I. Locul şi importanţa Bãncii Comerciale Române S.A. în cadrul

sistemului bancar românesc

I. 1. Organizarea Bãncii Comerciale Române S.A.

SURTĀ PREZENTARE

Banca Comercialã Românã este înregistratã la Oficiul Registrului comerţului sub

J.40/90 din 23 ianuarie 1991 şi este organizatã potrivit Legii nr. 31/1990 privind

societãţile bancare şi Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancarã.

Conform statutului, banca are ca obiect de activitatea atragerea şi formarea de

depozite baneşti în lei şi în valutã, atât de la persoane fizice cât şi de la persoane juridice

din ţarã sau din strãinãtate, acordarea de credite pe termen scurt, mediu şi lung,

efectuarea de servicii bancare precum şi alte operaţiuni pentru activitatea de comerţ

exterior şi alte operaţiuni, conform legii.

Scopul principal al Bãncii Comerciale Române S.A. este obţnerea profitului.

Elementul fundamental în prezentarea organizãrii bãncii este organigrama

acesteia:

Conducerea şi administrarea bãncii sunt asigurate prin funcţionarea Adunãrii

CONSILIUL DE ADMINISTRATIE

OFICIUL JURIDIC DIRECTOR

DIRECTOR ADJUNCT

COORDONARE DIRECTOR ECONOMIC

CREDITARE OPERATIUNI VALUTARE

CASIERIE CONTABILITATEPROPRIE

CONTURI SI VIRAMENTE

INFORMATICA SI DEC. INTRA SI INTER BANC

BIROU ADMINISTRATIV

I II

2

generale a acţionarilor, Consiliul de administraţie, Comitetul de direcţie, precum şi

preşedintele împreunã cu cei şapte vicepreşedinţi.

1. Adunarea generalã a acţionarilor este formatã din totalitatea acţionarilor.

Adunarea generalã poate fi ordinarã (se întruneşte cel mult o datã pe an în termen de cel

mult trei luni de la încheierea exerciţiului financiar) sau extraordinarã.

Atribuţiile Adunãrii generale a acţionarilor ordinare sunt:

a) dupã primirea raporturilor de la cenzori şi administratori membrii discutã,

aprobã sau modificã bilanţul contabil şi contul de profit şi pierdere;

b) numeşte administratorii şi cenzorii şi le stabilesc remuneraţiile pentru exerciţiul

în curs;

c) se pronunţã asupra gestiunii adminstratorilor şi dã acestora descãrcarea de

gestiune pentru exerciţiul încheiat;

d) hotãrãşte înfiinţarea unitãţilor bãncii;

e) aprobã bugetul de venituri şi cheltuieli şi programul de activitate;

Adunarea generalã extraordinarã se întruneşte ori de câte ori este nevoie şi ia

hotãrâri asupra unor aspecte cum sunt fuziunile, emisiunea obligaţiunilor, mãrimea

capitalului, e.t.c.

2. Consiliul de administraţie este format din 11 membri numiţi pentru o perioadã de

patru ani. Conducerea consiliului este numitã de Adunarea generalã a acţionarilor.

Membrii acestuia se pronunţã asupra unor probleme de bazã cum sunt: bilanţul

contabil şi contul de profit şi pierderile împreunã cu propunerile ce vor fi înaintate cãtre

AGA; politica bãncii privind creditele, resursele şi dobânzile;propuneri privind

emisiunea de acţiuni, obligaţiuni şi titluri de credit,e.t.c.

3. Comitetul de direcţie preia o parte din rãspunderile Consiliului de

administraţie. Preşedintele şi vicepreşedinţii bãncii vor face parte din acest comitet, iar

preşedintele Consiliului de administraţie va conduce Comitetul de Direcţie.

4. Comisia de cenzori

Cenzorii au obligaţia principalã de a supraveghea gestiunea bãncii, sã verifice

corectitudinea şi legalitatea bilanţului şi a contului de profit şi pierdere.

De asemenea cenzorilor le vor mai reveni urmatoarele obligaţii:

a) sã facã lunar inspecţii inopinate şi sã verifice existenţa titlurilor şi a valorilor ce

se aflã în proprietatea bãncii sau au fost primite în gaj, cesiune sau depozit;

3

b) sã convoace A.G.A. dacã aceasta nu a fost convocatã de administratori şi sã ia

parte la aceasta;

c) sã constate depunerea garanţiei stabilite de cãtre administratori şi sã vegheze ca

dispoziţiile legale sã fie respectate atât de administratori cât şi de lichidatori;

În cadrul sucursalei Botoşani funcţioneazã urmatoarele birouri şi servicii:

a) Serviciul de creditare ;

b) Biroul credite persoane fizice;

c) Serviciul Coordonare;

d) Serviciul Casierie;

e) Serviciul Conturi şi Viramente;

f) serviciul Contabilitate proprie;

g) Serviciul Informaticã şi decontãri intra şi interbancare;

h) Serviciul Operaţiuni Valutare;

i) Oficiul juridic.

Serviciul de creditare are activitatea împãrţitã în doua direcţii, şi anume Direcţia

de Credite I şi Direcţia de Credite II, în funcţie de ramura economicã în care activeazã

agenţii economici.

Principalele activitãţi desfãşurate de acest serviciu sunt sintetizate astfel:

-acordã credite pe termen scurt, mediu şi lung în lei şi în valutã;

-primeşte şi emite garanţii.

Serviciul de casierie efectueaza operaţiuni de încasãri şi plãţi, tranzacţii cu metale

preţioase şi cu alte obiecte de mare valoare şi lichiditate ridicatã şi asigurã transportul în

condiţii de siguranţã a acestor valori.

Serviciul operaţiuni valutare desfãşoarã activitãţi legate de atragerea de depozite

în valutã; operaţiuni de schimb valutar, inclusiv cu strãinãtatea şi de alte titluri în

relaţiile cu strãinãtatea; emite şi primeşte cecuri sau documente de plata în valutã;

încheie convenţii de corespondent cu bãnci şi instituţii financiare strãine şi participã la

tranzacţii externe.

Serviciul informatic are atribuţii în gestiunea şi urmãrirea conturilor, gestiunea

certificatelor de depozit, decontãri intra şi interbancare, precum şi în domeniul gestiuni

financiar-contabile şi al salarizãrii personalului.

4

Serviciul financiar-Contabil lucreazã cu datele, informaţiile şi cunoştinţele şi se

are în vedere implementarea programelor informatice.

Serviciul Contabilitate proprie are ca atribuţii sarcinile primite prin normele

bãncii, precum şi cele trase de conducere, cu care de altfel conlucreazã (cu Direcţia

Contabilitãţii Generale din Centrala BCR).

Serviciul de contabilitate proprie are urmatoarele atribuţiuni principale:

-urmãreşte realizarea indicatorilor: venituri, cheltuieli, dobânzi şi comisioane

neîncasate şi nivelul dobânzilor neîncasate;

-realizeazã evidenţa obiectelor de inventar;

-evidenţa informaţiior privind personalul;

-calculul drepturilor salariale;

-organizeazã gestionarea mijloacelor fixe şi inventarierea anualã a acestora,

controlând concordanţa dintre evidenţa contabilã şi realitate şi luând mãsuri pentru

lichidarea unor fenomene negative.

5

I. 2. Locul si importanţa Bãncii Comerciale Române S.A.

în cadrul sistemul bancar românesc

Banca Comercialã Româna a primit premiul “Cea mai bunã bancã în finanţarea

comerţului” şi premiul pentru “Cea mai bunã bancã corespondentã” de la revista

britanica ”emerging Markets” fiind singurul lider bancar cu vocaţie regionala cãruia i s-

au decernat douã premii.

În argumentaţia prestigioasei revistei britanice pentru premiul “Cea mai bunã

bancã în finanţarea comerţului” se aratã cã BCR, din poziţia de lider pe care o ocupã în

sistemul bancar românesc, oferã o multitudine de linii de finanţare obţinute de la bãnci

corespondente pentru sprijinirea importurilor de echipamente şi utilaje de cãtre firme

româneşti şi susţine în condiţii stimulative producţia de export, prin facilitãţile de

finanţare atrase pe termen mediu şi lung.

Emerging Markets apreciazã cã în spatele succesului înregistrat de BCR se aflã, atât

strategia proprie de dezvoltare, cât şi însãnatoşirea economiei româneşti.

Publicaţia britanicã apreciazã cã BCR este îndreptãţitã la titlul de “Cea mai bunã

bancã corespondentã” deoarece banca oferã cea mai largã gamã de produse financiare

destinate companiilor, cea mai vastã reţea de bãnci şi companii financiare internaţionale

corespondente, multe dintre ele fiind bãnci şi companii de top.

La sfârşitul primelor trei luni din acest an, Banca Comercialã Româna deţinea,

conform datelor oficiale, aproape o treime din totalul creditelor acordate în sistemul

bancar din România, fiind în continuare cel mai mare finanţator al economiei. Doar în

acest interval, suma creditelor noi s-a ridicat la aproape 55.000 miliarde de lei. Populaţia

deţine 30% din total şi, chiar în condiţiile noilor reglementari BNR privind creditarea,

BCR cautã soluţii pentru a menţine ritmul de creditare, în special pe segmentul creditelor

ipotecare şi al celor de consum. Cea mai spectaculoasã creştere în primul trimestru al

anului au avut-o creditele acordate întreprinderilor mici şi mijlocii, care deţin peste 35%

din totalul creditelor acordate societãţilor comerciale (credite corporate). Pe de altã

parte, administratiile publice locale au beneficiat de un acces mai larg la împrumuturile

BCR şi au înregistrat o creştere, faţã de aceeaşi perioadã a anului anterior, cu peste 50%

în termeni reali.

6

BCR este lider de piaţã şi pe alte segmente ale sistemului bancar: depozite atrase,

carduri, diferite instrumente de economisire. În acest sens, în primul trimestru al acestui

an, BCR a contractat un credit sindicalizat de pe piaţa internaţionalã de capital de 200

milioane USD, ceea ce va completa resursele interne ale bãncii destinate dezvoltãrii

afacerilor româneşti. În fine, profitul net, la 31 martie a.c., a fost de 1800 miliarde lei (43

milioane euro), mai mare cu 45% faţã de trimestrul I al anului trecut, iar bilanţul total se

apropie de 190.000 miliarde lei, mai mare cu 4% faţã de perioada similarã din 2003.

Obiectivele principale pe acest an, potrivit declaraţiilor oficiale, sunt prevazute într-

o strategie specialã, conceputã pentru intervalul 2004-2007, fiind menite a consolida

poziţia bãncii în sistem. Creşterea valorii bãncii pentru acţionari, creşterea calitãţii

serviciilor şi a produselor destinate clienţilor persoane fizice sau companii. Pentru 2004

BCR şi-a propus un profit net de 150 milioane euro, ceea ce ar constitui, daca s-ar realiza,

un record pentru bancã şi pentru sistemul bancar românesc.

Creditele pentru consum personal, pentru cumpãrarea de locuinţe şi autoturisme,

cardurile de debit emise sub sigla VISA INTERNATIONAL şi EUROPAY

INTERNATIONAL, cecurile de cãlãtorie, eurocecurile sunt principalele produse oferite

clienţilor persoane fizice. De asemenea, tot pentru persoanele fizice, se realizeazã o serie

de servicii precum transferul sumelor în valutã înspre şi dinspre România prin SWIFT,

prin Merchants Bank of California şi prin sistemul MoneyGram, servicii de pãstrare de

valori, plãţi ale facturilor lunare pentru servicii de telefonie mobila GSM şi a facturilor

lunare pentru diverse servicii.

BCR se preocupã de lãrgirea cadrului de afaceri cu întreprinderile mici şi

mijlocii, dar în acelaşi timp va duce şi o politicã de pãstrare a clientelei rentabile.

Prin oferta diversificatã de produse şi servicii moderne, concretizatã într-un numãr

mare de operaţiuni bancare realizate cu rapiditate, seriozitate, siguranţa şi respectarea

cerintelor de confidenţialitate, Grupul îşi va menţine poziţia sa de lider de necontestat în

cadrul sistemului bancar romanesc.

Produsele şi serviciile oferite clienţilor persoane juridice sunt: credite în lei şi în

valutã, carduri de debit emise sub sigla VISA şi Europay, acreditive în lei şi în valutã,

depozite la termen în lei şi în valutã, scrisori de garanţie bancarã, operaţiuni online prin

Multicash – BCR, transmiterea prin SWIFT a operaţiunilor bancare externe, efectuarea

7

de tranzacţii cu hârtii şi titluri de valoare, acordarea de consultanţã economico-

financiarã la solicitãrile de credite.

I. 3. Principalele categorii de credite acordate clienţilor

În conformitate cu Legea bancarã nr .58/1998 şi cu statutul de organizare şi

funcţionare a Bãncii Comerciale Române se acordã credite clienţilor sãi, persoane fizice

sau juridice, în lei şi în valutã pe termen scurt, mediu sau lung.

Prin credite pe termen scurt se înţeleg acele credite care se acordã pe o perioadã de

maxim un an, prin cele pe termen mediu se înţeleg acele credite care se acordã pentru o

perioadã de maxim 5 ani, iar cele pe termen lung depãşesc de 5 ani-ca regula generalã ele

neputând depãşi 25 de ani.

Credite pe termen scurt acordate persoanelor fizice în lei

a) credite de trezorerie (punte). Acestea se încadreazã în categoria creditelor pe

termen scurt pentru solicitatorii care sunt proprietari legali ai unei locuinţe.

Acestea se acordã pentru o perioadã maximã de 180 zile pentru cei care vor sã

achiziţioneze o nouã locuinţã, procedând apoi la vânzarea celei deţinute iniţial. Suma ce

va fi obţinutã din vânzarea locuinţei iniţial deţinute de solicitatorul creditului va servi la

rambursarea creditului şi a dobânzii. Cuantumul acestui credit este de maxim 80% din

valoarea de garanţie a imobilului deţinut iniţial.

b) credite de trezorerie nenominalizate, care se acordã pentru de maxim 12 luni în

limita a 6 salarii/pensii lunare.”acordarea creditelor de trezorerie se face fãrã aport

propriu, cu condiţia ca solicitantul sã aibã cont deschis la BCR.”;

Credite pe termen scurt acordate persoanelor fizice autorizate în lei

c) credite pentru achiziţionarea de materii prime, materiale şi mãrfuri.

Credite pe termen mediu şi lung acordate persoanelor fizice în lei

d) credite pentru cumpãrarea de bunuri şi echipament menajer, reprezentând:

-bunuri electronice;

-aparate menajere;

-mobilã;

-alte bunuri şi echipamente menajere;

8

e) credite pentru cumpãrarea de materiale de construcţii, obiecte şi materiale

sanitare, pe termen de pâna la 5 ani;

f) credite pentru achiziţionarea de autoturisme, motociclete şi bãrci cu motor noi.

Acestea se pot cumpãra de la producatori sau de la dealeri autorizaţi, iar creditul se

poate acorda pentru o periodã de maxim 5 ani.

Cumpãrãtorul acestor bunuri poate opta între 2 posibilitãţi:

- avans cuprins între 0 – 25 % pentru care banca va percepe o dobândã mai mare cu

1 punct procentual’

- avans de minim 25 % din valoarea bunurilor cumpãrate;

g) credite pentru cumpãrarea sau construcţia unei locuinţe şi pentru cumpãrarea

unor terenuri aflate în intravilan”

Aceste credite se acordã pentru o perioadã de maxim 10 ani şi pentru obţinerea lor

se solicitã un avans de minim 15 % din valoarea precontractului de vânzare-cumpãrare;

i) credite ipotecare în lei;

j) credite de amenajãri şi reparare de locuinţe ce se acordã pentru un termen de

maxim 5 ani.

Credite pe termen mediu şi lung acordate persoanelor fizice autorizate în lei

h) credite pentru achiziţionarea de inventar agricol mecanic;

i) credite pentru realizarea de investiţii (autovehicule, spaţii, utilaje specifice şi alte

investiţii);

Credite pe termen mediu şi lung acordate persoanelor fizice autorizate în

valutã

j) credite pentru achiziţionarea din import a utilajelor de strictã specialtate;

Se mai pot acorda şi alte categorii de credit pe termen lung, mediu şi scurt dacã se obţine

aprobarea Comitetului de direcţie al bãncii.

Credite pentru persoane juridice pe termen scurt

A. Credite globale în lei

Aceste credite se acordã în sistem revolving pentru perioade de 180 sau 365 zile,

fãcând excepţie creditele pentru produse cu ciclu lung de fabricaţie. Se acordã în limita

unui nivel global de credite (determinat pe baza fluxului de lichiditãţi şi capacitãţii de

rambursare a clienţilor) care acoperã ansamblul nevoilor de exploatare a clienţilor

9

(aprovizionãri cu materii prime şi materiale, mãrfuri, subansamble, piese de schimb,

executãri de lucrãri, prestãri servicii, e.t.c.).

A. Utilizãri din deschidere de credite permanente(linii de credite) în lei şi în valutã

Prin acordarea acestor credite banca se angajeazã pe o anumitã perioadã de timp sã

împrumute clientului fonduri în mod fracţionat, în funcţie de novoile acesteia, în limita

unui nivel global de credite, cu posibilitatea prelungirii în mod repetat pe noi perioade de

timp dacã sunt îndeplinite condiţiile stabilite.

Pot beneficia de acest tip de credite agenţii economici care îndeplinesc urmãtoarele

condiţii:

-ratingul creditelor este maxim 2 şi au un serviciu bun al datoriei. Pot beneficia de

acesta categorie de credite şi agenţii economici cu un rating mai slab, dar numai cei care

desfãşoarã activitãţi de export permanente care deţin o pondere importantã din cifra de

afaceri;

-sunt clienţi permanenţi ai bãncii şi efectueazã operaţiuni de încasãri şi plãţi în lei şi

în valutã prin BCR;

-dispun de capital social vãrsat de cel puţin 10 milioane şi prin natura activitãţii

desfãşurate, plãţile şi încasãrile au caracter de permanenţã.

C. Credite pentru finanţarea cheltuielilor şi stocurilor temporare în lei şi în valutã

Se acordã pentru finanţarea operaţiunilor cu caracter temporar pe baza

documentaţiei din care sã rezulte situaţia stocurilor şi cheltuielilor care fac obiectul

creditãrii şi cauzele formãrii respectivelor stocuri.

În vederea acordãrii creditului, ofiţerii de credite vor analiza şi verifica realitatea

datelor şi situaţiilor prezentate de agenţii economici, inclusiv prin deplasare şi constatare

la faţa locului a existenţei faptice a stocurilor, a condiţiilor de pãstrare, de conservare şi

gestionare a acestora, dacã cheltuielile s-au efectuat sau sunt îndeplinite condiţiile pentru

a se efectua, situaţia contractelor şi comenzilor ferme de desfaceri, garanţiile asiguratorii,

îndeplinirea conditiilor de rambursare precum şi dacã stocurile sau cheltuielile respective

au mai fãcut sau nu obiectul altor credite.”

D. Credite pentru finanţarea cheltuielilor şi stocurilor sezoniere în lei

E. Credite de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricaţie în lei şi în valutã

Agenţii economici care executã produse cu ciclu lung de fabricaţie (timpul de la

lansarea fabricaţiei pânã la obţinerea produsului este mai mare de 12 luni) pot beneficia

10

de credite pentru activitatea curentã sub forma creditelor globale de exploatare în lei sau

linii de credite în lei şi în valutã.

F. Credite pentru prefinanţarea exporturilor în lei şi în valutã

Acestea sunt destinate satisfacerii necesitãţilor curente sau excepţionale a agenţilor

economici care fabricã produse destinate exportului, acordându-se totodatã cu existenţa

contractelor de export sau a comenzilor ferme.

Creditele se acordã numai dupã prezentarea comunicãrii de la o societate bancarã

din ţarã sau din strãinãtate, agreatã de bancã, a deschiderii acreditivului de export

irevocabil în favoarea beneficiarului de credite sau alte forme de platã asiguratorie cum

ar fi scrisorea de garanţie bancarã.

Incasso-ul documentar se va accepta ca modaliate de platã dacã din analiza

efectuatã va rezulta cã între parteneri existã relaţii tradiţionale şi nu s-au înregistrat

întârzieri sau neefectuãri de plãţi.

G) Credite pentru echipament, pe termen scurt

Obiectul creditului îl constituie acoperirea temporarã a decalajului dintre resursele

proprii şi cheltuielile pentru finanţarea invesţitiilor productive, fie ele corporale sau

necorporale.

Ca volum, aceste credite nu pot depãşi 85% din valoarea totalã a investiţiei,

diferenţa de 15%, aportul agentului economic, trebuind a fi cheltuitã înainte de punerea

la dispoziţie a creditului.

I) Credite în valutã, pe termen scurt

Acestea se acordã agenţilor economici, înregistraţi în România, indiferent de forma

de organizare şi de natura capitalului social pentru activitãţi de producţie, import-export,

aprovizionare, e.t.c..

Nu se acordã credite pentru agenţii economici care desfãşoarã operaţiuni de export

prin altã bancã, penrtu efectuarea unor oeraţiuni speculative pe seama diferenţelor de

curs sau de dobânda dintre leu şi/sau alte valute şi nici pentru achitarea unor

împrumuturi în lei.

Pe lângã documentaţia comunã va trebui prezentatã şi urmatoarea documentaţie

specificã:

1. copii dupã contractul de import care face obiectul creditului (sau oferta

confirmatã);

11

2. copii dupã contractele de export ale cãror încasari vor fi cesionate cãtre bancã (ca

garanţie).

Dimensionarea acestor credite se face prin analiza fluxului total de lichiditaţi în lei

cât şi a fluxului de lichiditãţi în valutã aferent acestei activitãţi.

Volumul liniei de credite în valutã se determinã dupã urmatoarea formulã:

Linia Cifra de afaceri în valutã x Durata medie de încasare de credite = pe perioada creditãrii a clenţilor externi în valutã Perioada de creditare (în zile)

Soldul mediu lunar al clientilor x Perioada de creditare(in zile)Nz = externi neâncasati pe perioada precedenta egala cu perioada de creditare Cifra de afaceri în valutã realizatã în perioada precedentã, egalã cu perioada de creditare

Compartimentul de credite are obligaţia de a urmãri respectarea destinaţiei liniei de

credite. Astfel, documentele de platã externe sunt semnate de ofiţerii de credite.

Creditele garantate cu creanţe asupra strãinãtãţii sunt cele acordate exportatorilor

pentru desfãşurarea în condiţii normale a activitãţii curente, atunci când se înregistrazã

un decalaj privind dinamica încasãrilor şi plãţilor cu strãinãtatea datoritã acordãrii

creditelor-clienţi de cãtre solicitanţii creditelor.

Acordarea acestor credite se face prin scontarea efectelor de comerţ (cambia şi

bilete la ordin) sau direct, a acreditivelor aferente creanţelor exportatorilor, în acestã

ultimã situaţie banca importatorilor trebuind sã fie agreatã de BCR.

Credite acordate persoanelor juridice pe termen lung

K) Credite pentru echipament în completarea surselor proprii, pe termen mediu şi lung

Sunt acordate în completarea surselor proprii necesare acoperirii cheltuielilor

prevãzute în proiectele de investiţii aprobate, astfel:

a) realizarea de noi obiective şi/sau capacitãţi de producţie şi orice active fixe;

b) modernizarea, dezvoltarea, retehnologizarea capacitãţilor de producţie şi a orice

active fixe;

c) procurarea de maşini, utilaje şi mijloace de transport, animale şi plantaţii şi a

altor active fixe;

d) cumpãrarea de materiale;

12

e) cumpãrarea de imobilizari necorporale;

f) altele asemanãtoare.

Petru solicitarea obţinerii unui asemenea credit, ofiţerii de credit vor avea în vedere:

a) regiile autonome care solicitã sume mari trebuie sã prezinte aprobãri legale de la

organele de specialitate;

b) existenţa avizelor şi acordurilor pentru ocuparea terenurilor agricole sau

forestiere, asigurarea cu combustibil şi cu apã sau cu alte asemenea;

c) folosirea capacitãţilor de producţie similare care sunt deja date în folosinţã la

agentul economic care slocitã creditul;

d) asigurarea materiilor prime din ţara sau din import necesare noilor capaciãţi de

producţie, precum şi existenta cererii şi altor condiţii de vânzare a produselor obţinute în

acest mod;

e) indicatorii de eficienţã a investiţiei trebuie sã fie superiori faţa de cei aferenţi

capacitãţilor existente;

f) sa fie asigurate condiţiile necesare pentru încadrarea şi respectarea perioadelor

de timp aprobate prin documente.

Ofiţerii de credit încep cu verificare documenteler ,continuând cu verificarea

eventualelor probleme la sediul solicitantului şi mergand pânã la urmarirea pe santier a

realitaţii.

În cadrul creditelor pentru echipament pentu completarea resurselor proprii, un

loc deosebit de important si din perspectiva ponderii în cifra de afaceri a bãncii îl are

creditul pentru cumpararea de active, care se acorda pe o perioadã de maxim 10 ani.

Banca acordã o finanţare de cel mult 80% din valoarea totalã a activelor.

Banca acordã astfel de credite dacã ele sunt scoase spre vânzare de agenţii

economici organizaţi ca societãţi pe acţiuni şi dacã solicitanţii creditului îndeplinesc

urmatoarele condiţii specifice:

- din studiul de fezabilitate rezultã un trend crescator în ceea ce priveşte activitatea

si vânzãrile;

- prezintã un grad de îndatorare financiar bun, de pâna la 30%.

Ca documente specifice se au în vedere:

- (pre)contractul de vânzare-cumpãrare de active;

13

- dovada depunerii într-un cont deschis la una dintre unitãţile teritoriale ale bãncii a

aportului minim, constituind resursele solicitantului, adicã minim 20%.

În vederea acordãrii creditului ofiţerii de credite vor negocia volumul creditului,

perioada pentru care acesta se acordã, modalitatea de acordare, cuantumul ratelor şi

termenele de rambursare.

N) Credite in valuta, pe termen mediu si lung

Aceste credite se acorda solicitantilor pentru pentru urmatoarele acţiuni ce privesc

activitatea de investiţii productive:

a) moderinizarea şi dezvoltarea capacitãţilor de producţie existente;

b) retehnologizarea procesului de producţie;

c) procurarea din import de maşini, utilaje, tehnicã, mijloace de transport, e.t.c.;

d) efectuarea de cheltuieli care sunt strict legate de realizarea şi darea în exploatare

a investiţiilor productive.

Ofiţerii de credite vor analiza existenţa capitalului social vãrsat, legalitatea

înfiinţãrii respectivului agent economic, asigurarea spaţiuli adecvat, precum şi indicatorii

privind investiţia.

Ofiţerii de credite vor negocia cu solicitanţii volumul creditelor, perioada de

acordare, modalitãţile de platã, eventualele perioade de graţie, cuantumul ratelor şi

termenele de rambursare având în vedere şi contractul de import (termenul de livrare,

modalitãţi de platã, e.t.c.).

Banca va urmãri ca rambursarea creditului şi a dobânzii sã se facã din încasãrile

din export, obţinute de pe seama obiectului creditului.

Deasemenea, ofiţerii de credite vor efectua inspecţii la faţa locului.

Eoluţia principalelor categorii de credite este prezentatã mai jos. Astfel:

Mil. lei

Nr.crt Tipul de crediteAnul

Diferenţa +/- Diferenta %2002 2003

1 credite pe TS 362,917 422,945 60,028 16.54

2 credite pe TML 253,125 641,916 388,791 153.60

3 Total credite 616,042 1,064,861 448,819 72.86

14

Tabelul nr.1: Evoluţia creditelor pe termen scurt, mediu şi lung la nivelul anilor 2002 – 2003 acordate de B.C.R. Sucursala Botoşani

Srtuctura creditelor pe termen scurt Structura creditelor pe termen surt mediu şi lung la nivelul anului 2002 mediu şi lung la nivelul anului 2003

Mil. lei.

Nr.Crt.

Tipul de credite Anul Diferenţãabs.

Diferenţã rel.2002 2003

1 Credite pe TSacordate p.f.

145,167 169,178 24,011 16.540

2 Credite pe TSacordate p.j.

217,750 253,767 36,017 16.540

3 Total credite peTS

362,917 422,945

Tabelul nr. 2: Evoluţia creditelor pe termen scurt acordate persoanelor fizice şi juridice la nivelul anilor 2002 – 2003 acordate de cãtre B.C.R. Sucursala Botoşani

15

Structura creditelor pe termen scurt Structura creditelor pe termen scurt acordate persoanelor fizice sau juridice acordate persoanelor fizice sau juridice la nivelul anului 2002 la nivelul anului 2003

Mil. lei

Nr.crt Tipul de credit 12/31/2002 % 12/31/2003 %

1Credite de trezorerie

126,295 87 143,801 85nenominalizate


18,872 13 25,377 15(punte)

4 TOTAL 145,167 100 169,178 100

Tabelul nr. 3: Evoluţia creditelor pe termen scurt acordate persoanelor fizice de cãtre B.C.R. Sucursala Botoşani la nivelul anilor 2002 - 2003

16

Structura creditelor pe termen scurt Structura creditelor pe termen scurt acordate persoanelor fizice acordate persoanelor fizice la nivelul anului 2002 la nivelul anului 2003

Mil. lei

nr.crt tipul de credit 12/31/2002 % 12/31/2003 %

1 Linii de credit 163,313 75.00 195,401 77.00

2Credite globale de

26,130 12.00 34,005 13.40Exploatare

3Credite pentru finantarea

23,299 10.70 19,540 7.70de stocuri temporare

4 alte credite 5,008 2.30 4,822 1.90

5 TOTAL 217,750 100.00 253,767 100.00

Tabelul nr. 4 : Evoluţia şi structura creditelor pe termen scurt acordate persoanelorjuridice de cãtre B.C.R. Sucursala Botoşani la nivelul anilor 2002 - 2003

17

Structura creditelor pe termen scurt Structura creditelor pe termen scurt acordate persoanelor juridice acordate persoanelor juridicela nivelul anului 2002 la nivelul anului 2003

Mil. lei

Nr.crt. Tipul de crediteAnul Diferenta

abs.Diferenţa

rel.2002 2003

1Credite pe TML acordate

101,250 276,024 174,774 172.62persoanelor fizice

2Credite pe TML scordate

151,875 365,892 214,017 140.92Persoanelor juridice

3 TOTAL 253,125 641,916 388,791 153.60

Tabelul nr. 5:Evoluţia creditelor pe termen mediu şi lung acordate de B.C.R. sucursala Botoşani la nivelul anilor 2002 - 2003

18

Structura creditelor pe termen mediu Structura creditelor pe termen mediu şi lung acordate persoanelor fizice sau acordate persoanelor fizice sau juridice la nivelul anului 2002 juridice la nivelul anului 2003

Mil. lei

Nr.crt Tipul de credit 12/31/2002 % 12/31/2003 %

1

Credite pt. achiziţionarea

45,563 45.00 140,772 51.00de bunuri de folosinţã

Îndelungatã


30,375 30.00 79,219 28.70nenominalizate

3 Credite ipotecare 23,490 23.20 53,549 19.40

4 Alte credite 1,823 1.80 2,484 0.90

5 TOTAL 101,250 100.00 276,024 100.00

Tabelul nr. 6:Evolutia creditelor pe termen mediu şi lung acordate persoanelor fizice de B.C.R. Sucursala Botoşani la nivelul anilor 2002 - 2003

Structura creditelor pe termen mediu Structura creditelor pe termen mediu şi lung acordate persoanelor fizice şi lung acordate persoanelor fizicela nivelul anului 2002 la nivelul anului 2003

19

II. METODOLOGIA DE EXERCITARE A CONTROLULUI FINANCIAR

PREVENTIV LA SUCURSALA JUDETEANA BOTOSANI A BANCII COMERCIALE

ROMANE S.A.

II. 1. Strcturi şi persone abilitate sã exercite controlul

financiar preventiv

Pentru a putea efectua controlul financiar preventiv şi pentru a putea face parte

dintr-o anumitã structurã organizatoricã însarcinatã cu efectuarea controlului financiar

preventiv trebuie îndeplinite anumite condiţii personale, şi anume:

- sã corespundã din punct de vedere profesonal şi sã aibã o oarecare experienţã;

- sã corespundã din punct de vedere al moraltãţii, cinstei şi corectitudinii;

- sã nu fi fost condamnate pentru sãvârşirea unor anumite infracţiuni. Dacã se

considerã cã persoanele respective sunt reabilitate se recomandã ca, acestea sã nu fie

angajate în efectuarea controlului preventiv dacã în prealabil nu este cosultatã Centrala

BCR;

- sa nu fi fost obligate la plata unor despãgubiri în urma angajãrii nor prejudicii

sau obligate la trecerea în proprietatea statului a unor bunuri care au fost dobândite

illicit.

Analizând din prisma situaţiei economico-financiare, a indicatorilor de bonitate ce

caracterizeazã activitatea clientului, a evaluãrii riscului creditului, a aspectelor

nefinanciare precum şi a garanţiilor, ofiţerii de credite vor sistematiza aspectele rezultate

şi vor întocmi referatul de credite.

20

În cadrul Sucursalei Botoşani a Bãncii Comerciale Române lucreazã 9 ofiteri de

credite.

Referatul de credit întocmit la nivelul unitãţilor bancare operative, cuprinde rubrici

special rezervate pentru completare, verificare, avizare şi aprobare de cãtre persoanele

cu atribuţii în domeniul creditãrii, de la ultimul nivel pâna la cel mai înalt nivel de

competenţã, în acest mod crescând eficienţa şi operativitatea procesului de analizã şi

aprobare a creditului.

Referatul de credite, care trebuie sã fie vizat de un evaluator pentru garanţiile ce se

prezintã sub forma garanţiilor imobilizate este însuşit de cãtre şeful compartimentului de

creditare care, la rândul sãu îl prezintã spre examinare comitetului director al Sucursalei

Botoşani. Pentru competenţele care depãşesc sucursala, referatele se înainteazã împreunã

cu întreaga documentaţie spre examinare Centralei B.C.R..

Nivelul de copmpetenţã pentru aprobarea limitei totale de expunere/client

Echivalent mii USD

a)Comitetul director al agenţiei Panã la 350b)Comitetul director al sucursalei Panã la 600c)Comitetul director al sucursalei judeţene şi a sucursalelor

din BucurestiPanã la 1.200

d)Comitetul director al sucursalei Municipiului Bucuresti Panã la 1.500e)Comitetul de Credite al bãncii Panã la 10.000f)Comitetul de Direcţie al bãncii Peste 10.000

Sucursala Botoşani a B.C.R. nu are competenţe în urmãtoarele categorii de credite:

- credite pentru echipament (investiţii) acordate în cofinanţare cu alte societãţi

bancare, indiferent de sumã şi termen;

- creditele promotori;

- creditele ipotecare;

- creditele de leasing;

- creditele de forfetare.

De asemenea, fac excepţie de la competenţele stabilite mai sus (litera e si f)

menţinerea la creditare pe noi perioade a creditelor de tip revolving la acelaşi nivel sau

mai mic decat cel stabilit anterior, care se va aproba de cãtre Direcţia de Analizã a

Clientelei din Centrala bãncii, pe baza referatelor însoţite de documentele aferente

prezentate de sucursalele judeţene sau ale Municipiul Bucureşti.

21

Totodata, fac exepţie de la competenţea Sucursalei Botoşani creditele cu un rating

mai slab decât 3, indiferent de suma de expunere/client, acestea intrând în competenţa de

aprobare a Centralei bãncii.

Tranzacţiile care reprezintã excepţii de la competenţele stabilite se vor aproba la

nivelul Centralei bãncii, Comitetului de credite sau Comitetului de direcţie, în functie de

nivelul de competenţã a acestor organisme.1”În urma examinarii documentaţiei de creditare de cãtre Direcţia Analizã Clientelã

şi a obţinerii avizului de specialitate de la serviciul de specialitate, de la serviciul de

evaluare-garanţii şi studii de fezabilitate, dupa caz, aceasta întocmeşte o notã de

prezentare a referatului de credite şi înainteazã documentaţia spre aprobare/avizare

Comitetului de credite şi/sau Comitetului de direcţie al bãncii, conform competenţelor

existente.”

Creditele şi scrisorile de garnţie bancarã care conduc la expuneri totale/client mai

mari de 10% din fondurile proprii ale bãncii, indiferent de suma şi tranzacţiile cu

persoanele aflate în relaţii speciale cu banca, se analizeazã şi avizeazã de cãtre Comitetul

de credite al Sucursalei Botoşani.

Referatele privind acordarea de credite care depaşesc nivelul de competenţã al

Comitetului de credite al Sucursalei Botoşani vor fi înaintate, dupã analizare şi avizare

cãtre apobare Comitetului de direcţie al Bãncii Comerciale Române, în cadrul Consiliului

de administraţie, potrivit legii.

Indiferent de suma vehiculatã şi de competenţa de aprobare, termenul de rezolvare

a unei cereri de credite este:

- 7 zile lucratoare de la data depunerii acesteia la unitatea teritorialã care deserveşte

respectivul client, în cazul creditelor pe termen scurt;

- 14 zile lucratoare de la data depunerii cererii de credite la uniatea bancarã care

deserveste respectivul client, în cazul creditelor pe termen mediu şi lung.

În cadrul Sucursalei nu au fost înregistrate situaţii de depaşire a acestui termen.

Pentru o mai mare operativitate în procesul de creditare, creditele pe documente de

platã aflate în curs de încasare (cecuri şi ordine de platã) în lei se pot aproba de

1 Norme de metodologice privind activitatea de creditare ale Bancii Comerciale Române S.A. nr.1/2000, pag 105, pct.463

22

directorul Sucursalei Botoşani, indiferent de suma şi de situaţia expunerilor cu condiţia

ca respectivele cazuri sã fie analizate în proxima şedintã a Comitetului director.

În cazul în care aprobarile nu sunt confirmate de Comitetul director al sucursalei,

acest fapt va fi adus la cunoştinţa Centralei bãncii imediat. Astfel, nu au fost cazuri în

care directorul Sucursalei Botosani sã aprobe credite pe documente de plãti aflate în curs

de încasare.

Determinarea nivelului de compenţentã în aprobarea unui credit se face în cadrul

sucursalei Botoşani calculând expunerea totalã/client folosind cursul de schimb valabil în

ziua întocmirii referatului de credit.

În cazurile în care creditele în lei şi în valutã sunt garantate cu depozite colaterale,

cel puţin de egala valoare şi indiferent de modul de constituire (prorii sau împrumutate),

directorii unitãţii bancare teritoriale au competenţa de a aproba cererile respective

indiferent de suma şi de expunere totalã/client, cu condiţia ca aceste aprobãri sã fie

confirmate în proxima şedinta a Comitetului director.

Sucursalele judeţene şi cele ale Municipiului Bucureşti au obligaţia ca, în funcţie de

gradul de organizare, experienţã, profesionalismul personalului şi performanţele obţinute

pe perioada anterioarã de unitãţile subordonate sã stabileascã pentru sucursale şi agenţii

competenţe mai mici decât cele prevazute ca limite maxime în Normele Metodologice şi

chiar sã suspende temporar aceste competenţe. Astfel fostul director al Sucursalei

Botoşani al B.C.R. a suspendat pentru o scurtã perioadã conducerea unitãţii teritoriale

Sãveni urmatã de demiterea acestuia din urmã. Acest fapt a fost adus în scris la

cunoştinţa Direcţiei generale de Metodologie şi Management al Riscurilor dupa 2 zile

lucrãtoare de la intrarea în vigoare a acesteia în conformitate cu normele metodologice

ale Bãncii Comerciale Române.

Controlul financiar preventiv nu este o atribuţie şi o obligaţie ce revine exclusiv

conducerii sucursalei, ci şi o atribuţie şi o obligatie ce revine expres şi contabilului şef şi

Centralei bãncii.

23

II. 2. ACORDAREA SI REFUZUL DE VIZA. EFECTE. REGLEMENTARI

Controlul financiar preventiv are ca rol principal sporirea efcienţei prin

determinarea si lichidarea cauzelor ce le genereazã.

În primul rand, controlul preventiv este unul specializat implicând o analiza sub

aspectul legalitãţii, oportunitãţii şi economicitãţii operaţiilor, este un control specific

acţiunilor de preantâmpinare care se face pe baza verificãrii documentelor primare şi se

face anticipat momentului producerii operaţiunii care este verificatã.

Ca şi obiective, în ceea ce priveşte procesul de creditare, controlul financiar

preventiv urmareşte :

a) conformitatea operaţiilor, acţiunilor şi activitatilor ce presupune:

- legalitatea în sensul respectãrii procedurilor legale;

- conformitatea documentelor de analizat cu realitatea practicã;

b) economicitatea are ca şi criteriu de apreciere îndeplinirea condiţiei costului

minim;

c) eficacitatea urmãreşte înfãptuirea obiectivului cu o marjã de eroare acceptabilã;

d) eficienţa operaţiunilor, activitãţilor sau actiunilor; urmareşte corelarea între

economicitate şi eficacitatea activitãţii ce urmeazã a fi avizatã, în condiţiile realizãrii

obiectivului ;

e) oportunitatea temporalã care analizeazã acţiunea prin prisma momentului, în

funcţie dacã acesta este propice sau nu;

f) oportunitatea structuralã analizeazã acţiunea prin prisma conjuncturii, astfel

încat aceasta sã aibã cel mai ridicat grad de eficienţã;

g) acoperirea riscului intern are în vedere atenuarea şi chiar eliminarea riscului

prin diferite tehnici, cum ar cererea de garanţii, alcãtuirea de provizoane, e.t.c.;

h) acoperirea riscului de sistem;

Astfel, în mod concret se verificã:

24

a) pentru peroanele juridice:

- dacã sunt îndeplinite condiţiile pentru a putea beneficia de credite;

- dacã împrumutul se justificã din prisma opurtunitãţii şi eficienţei sale, deopotrivã

pentru bancã şi pentru client;

- dacã împrumutul, prin natura sa, corespunde cu politica de creditare a bãncii;

- dacã documentele prezentate sunt acele prevazute de Normele Metodologice de

Creditare ale BCR şi dacã sunt semnate şi aprobate de persoanele fizice autorizate;

- dacã analiza bilanţului, a contului de profit si pierdere, precum şi a indicatorilor

de bonitate a fost corectã;

- dacã sunt respecte procedurile privind evaluarea şi diminuarea riscului în

activitatea bancarã;

- dacã creditele se încadreazã în plafonul de credite atribuit de cãtre sucursalã şi

dacã sunt respectate competenţele de aprobare şi acordare a creditului;

- dacã informaţiile înscrise în documente au corespondent în realitatea constatatã pe

teren;

- dacã garanţiile îndeplinesc condiţiile cerute de Normele Metodologice de Creditare

ale BCR, de la capitolul garanţii;

- dacã imobilele acceptate în garanţie au fost înscrise la biroul de carte funciarã şi

daci garanţiile reale mobiliare acceptate în garantie au fost înscrise la Arhiva Electronicã

de Garanţii Reale Mobiliare;

- dacã activele care sunt acceptate în garanţie au fost asigurate cu respectarea

anumitor condiţii;

- dacã poliţele de asigurare sunt agreate de cãtre Fondul de Garantare a Creditului

Rural sau Fondul Roman de Garantare a Creditului;

- modul în care este întocmit şi structurat referatul de credite;

- modul de stabilire valorii bunurilor acceptate ca garanţie a creditelor;

- dacã din graficul de rambursare rezultã faptul cã se depaşeşte termenul maxim de

rambursare admis pentru acea categorie de credite;

- stabilirea corectã a nivelului dobânzii;

- respectarea procedurilor de lucru în ceea ce priveşte procedura deschiderii

conturilor şi acordarea creditelor în acest mod.

25

În ceea ce priveşte controlul fianciar preventiv în procesul de creditare, atunci când

clienţii bãncii sunt persoane fizice, acesta se manifestã în urmãtoarele direcţii principale:

- dacã împrumutul se justificã şi daca este necesar, oportun şi eficient atât pentru

bancã cât şi pentru client;

- dacã sunt respectate mãsurile privind diminuarea şi evaluarea riscului în

activitatea de creditare;

- modul şi corectitudinea în ceea ce priveşte încadrarea potrivit categoriei de

credite;

- dacã natura împrumutului nu intrã în contradicţie cu politica de creditare a

bãncii;

- modul de întocmire a referatului de credite;

- respectarea normelor prevazute de normele metodologice la capitolul garanţii;

- dacã documentaţia depusã la bancã în vederea obţinerii de credite este completã;

- dacã nu se încalcã normele metodolocice ale Bãncii Naţionale a României în ceea

ce priveşte creditarea persoanelor aflate în relaţii speciale cu banca, inclusiv în ceea ce

priveşte personalul bãncii şi familiile acetuia;

- dacã se respectã procedurile de creditare a persoanelor fizice.

Viza de control financiar preventive

Este datã prin înscrirea pe documentul controlat a menţiunii “Control financiar

preventiv”. Aceasta trebuie însoţitã de semnãtura celui care a efectuat controlul financiar

preventiv şi precizarea datei.

Efectele acordãrii de vizã sunt urmãtoarele:

1. operaţia respectivã poate fi angajatã sau executatã;

2. genereazã raporturi juridice şi economice angajând banca sub aspect

patrimonial;

3. documentele sunt înregistrate în contabilitatea bãncii;

4. deopotrivã persoanele care au prticipat la controlul financiar preventiv cât

şi persoanele care au acordat viza pentru control financiar preventiv se

angajeazã pe propria rãspundere în ceea ce priveşte legalitatea, necesitatea,

oportunitatea, economicitatea şi realitatea operaţiilor;

5. pentru operaţiile pentru care se primeşte viza de control financiar

preventiv în faza de angajare şi, drept urmare banca închie un contract, si,

26

ulterior, în urma apariţiei unor evenimente neprevazute dar posibile nu se

acordã viza, banca va fi totuşi obligatã la respectarea contractului încheiat

anterior.

Refuzul de vizã

Dacã în urma verificãrii se constatã cã operaţiunile nu întrunesc condiţiile pentru

acordarea vizei de control financiar preventiv persoanele desemnate cu exercitarea

controlului financiar preventiv vor refuza motivat, în scris, acordarea vizei de control

financiar preventiv consemnând acest fapt în Registrul privind operaţiunile prezentate la

viza de control financiar preventiv.

Refuzul de vizã, însoţit de actele justificative semnificative, va fi adus la cunoştinţa

conducãtorului Sucursalei Botoşani, iar celelalte documente se vor restitui, sub

semnãtura compartimentelor de specialitate care au iniţiat operaţiunea.

Operaţiunile refuzate la vizã se pot efectua pe propria rãspundere a

conducãtorilor sucursalei, urmând circuitul de mai jos:

Efectuarea pe propria rãspundere a operaţiunii refuzate la viza de control financiar

preventiv se face printr-un act de decizie interni emis de conducãtorul compartimentului

financiar-contabil.

În cazul în care şeful compartimentului financiar-contabil-contabilul şef sau

înlocuitorul acestuia refuzã acordarea vizei de control financiar preventiv în faza de

angajare, directorul unitãtii Sucursalei Botosani poate dispune efectuarea opeţiunii pe

propria rãspundere, cu respectarea normelor metodologice. Astfel, acestã decizie trebuie

discutatã în proxima întrunire a comitetului de credite. Dacã la acest nivel operaţia de

angajare se considerã a fi neconformã cu cerinţele cerute pentru acordarea vizei

financiare de control preventiv se anunţã imediat Centrala bãncii.

O copie de pe actul de decizie internã va fi transmisã persoanei care a refuzat

acordarea vizei de control financiar preventiv.

În cazul refuzului de vizã, contrabilul şef este obligat sã înştiinţeze, în cel mult douã

zile, în scris, Consiliul de Administraţie. Acesta din urmã are obligaţia ca, în termen de

cel mult 15 zile sã cerceteze cele semnalate şi sa ia în acest sens mãsurile dispuse de lege

dacã este cazul.

Refuzul de vizã genereazã urmãtoarele efecte:

- opraţia nu se executã;

27

- regimul documentelor care nu au primit viza de control financiar preventiv este

evidenţiat distinct din prisma contabilitãţii, astfel:

o documentele care nu au generat operaţiuni patrimoniale nu sunt pãstrate

în cadrul compartimentului ce le-a emis într-o cartotecã distinctã;

o documentele care au generat operaţiuni patrimoiale prin încalcarea legii

sunt evidenţiate distinct în conturi de ordine şi de evidentã.

Situaţia refuzurilor de vizã la nivelul anilor 2002 şi 2003 se prezintã astfel:

Specificaţie/An 2002 2003 Dif. abs. Dif. rel

Slocitari credite 469 1020 551 117,48

Acordãri 286 589 303 105,94

Refuzuri 183 434 251 137,16

Tabelul nr. 7: Evoluţia solicitãrilor de credite, acordãrii şi refuzului de vizã la nivelul anilor 2002 – 2003

Se constatã faptul cã cifra de afaceri a sucursalei Botoşani în ceea ce priveşte

acordarea de credite a cresut la nivelul anului 2003 faţã de nivelul existent în anul 2002

cu aproximativ 106%.

La Sucursala Botoşani a B.C.R. S.A. refuzurile de acordare a vizei de control

financiar preventiv, din perspectiva ratei de creştere a acestora au devansat ca valoare

creditele acordate şi solicitãrile primite. Astfel, se observã cã rata de creştere a

refuzurilor de vizã este de aproximativ 137 %, faţã de rata de crestere a creditelor care

este de aproximativ 106 % si faţã de rata de creştere a solicitarilor care este de

aproximativ 117 %.

Explicarea cauzelor şi a faptelor ce au dus la aceastã situaţie trebuie analizate cu

etapele care trebuie parcurse pentru acordarea/refuzul vizei de control financiar

preventiv.

28

Ca imortanţã a acestora, prin cuantumul creditelor care nu primit viza de control

financiar preventiv se distinge etapa analizei bonitãţii clientilor(unde din punct de vedere

al analizei este oportunã o separare a persoanelor fizice de cele juridice solicitante de

credite) şi cea a garantãrii şi rambursãrii creditului(unde tot din punct de vedere al

analizei trebuie fãcuti o delimitare a solicitãrilor pe termen lung şi pe termen scurt).

III. CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV ÎN ETAPELE SOLICITĂRII,

APROBĂRII ŞI ACORDĂRII UNUI CREDIT ÎN PROCESUL DE CREDITARE

III.1 CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV PRIVIND BONITATEA UNUI

CLIENT

Pentru cunoaşterea şi evaluarea situaţiei economico-fianciare prezentã şi viitoare a

solicitanţilor de credite, precum şi pentru estimarea riscului bancar în activitatea de

creditare, banca dispune de o bazã de informaţii asupra fiecarui client pe care o

actualizeazã periodic. Sursele de informaţii folosite de bancã se clasifica astfel:

a) informaţii obţinute de clienţi;

- din cererea de deschidere a contului, cererea de credite;

- din contractul de societate şi statutul socitãţii;

- din bilanţurile contabile, conturile de profit şi pierdere, raportãrile contabile

periodice, balanţele de verificare şi alte situaţii financiare.

b) informaţii din evidenţele bãncii:

- volumul total de credite aprobat şi acordat, pe categorii de credite şi durate de

rambursare;

- volumul de încasari şi plãţi lunare;

- incidente apãrute în derularea relaţiilor de plãţi fãra numerar, a operaţiunilor de

creditare mentionându-se şi mãrimea şi frecvenţa de producere;

- serviciul datoriei.

c) informaţii din surse exterioare:

- Banca Naţionalã a României;

- Registrul Comerţului;

- organisme specializate;

- alte bãnci şi organisme care deruleazã relaţii cu clienţii;

- Comisia Naţionalã de Statistici şi comisiile judeţene de statisticã;

- agenţii economici care au derulat relaţii contractuale cu clientul;

29

- camerele de comerţ, judecãtoriile, birourile notarilor publici, primãriile locale;

- mijloace mass-media, e.t.c..

Se acordã credite urmatoarelor categorii: regii autonome din diferite ramuri;

societãţi comerciale cu capital de stat sau privat; societãţi comerciale cu capital intergral

strãin sau în asociere cu persoane fizice sau juridice române; societãţi agricole constituite

potrivit legii nr. 36/1991 privind societãţile agricole şi alte forme de asociere în

agriculturã; asociaţii familiale şi persoane fizice autorizate sã desfaşoare o activitate

independentã, potrivit Decretului-Lege nr. 54/1990, notarii publici şi avocaţii care

desfaşoarã activitãţi independente, potrivit legii nr. 36/1995; fermierii agricoli,

individuali şi cei organizaţi în diferite forme de asocieri simple, fãra personalitate

juridicã, potrivit Legii nr. 36/1991; persoanele fizice, alte persoane juridice organizate în

conformitate cu legea şi care desfãşoarã activitãţi legale.

INDICATORII DE BAZA DE ANALIZA A BONITATII CLIENTULUI

1. Cifra de afaceri – reprezintã volumul afacerilor realizate cu terţii în urma

activitãţii curente a întreprinderii şi reprezintã suma totalã a veniturilor din activitatea

de bazã şi din vânzarea mãrfurilor.

Cifra de afaceri trebuie sã se înscrie într-un trend ascendent, cazul contrar

constituind un semnal negativ pentru bancã şi întreprindere. Din prisma aprecierii

corecte a cifrei de afaceri trebuie ca acesta sã fie analizatã atât în termeni nominali cât şi

în termeni reali şi sã se ţinã seamã de influenţa creşterii preţurilor.

2. Capitaluri proprii :Mãrimea capitalurilor are o relevanţã deosebitã în apecierea

bonitãţii clientului. Mãrimea acestuia are o relevanţa si în sensul în care acesta are o

evoluţie ascendentã ca aspect al “sãnatãţii” întreprinderii.

3. Rezultatul exercitiului(profit/pierdere) în cifre absolute reprezintã indicatorul

sintetic care caracterizeazã eficinţa activitãţii desfãşurate, acesta influenţând direct

capitalurile proprii în sensul majorãrii lor cu profitul şi diminuãrii odatã cu pirderea.

De regulã, banca nu poate intra în afaceri cu agenţi economici care nu reuşesc sã-şi

acopere cheltuielile din veniturile realizate, iar afcerile cu clienţii cu un profit mic se vor

face cu prudenţã.

4. Fondul de rulment :Fondul de rulment reprezintã partea din capitalurile

permanente ce ramâne dupã finanţarea imobilizarilor şi care este dirijatã spre finanţarea

activelor circulante.

30

Fondul de rulment = Pasive pe termen lung – Active imobilizate

Dacã fondul de rulment este pozitiv atunci întreprinderea are o marjã de siguranţã

(Activ circulant > Datorii sub un an). Dacã invers, acesta are o valoare negativã

întreprinderea va avea probleme neputând sã facã faţa plãţilor.2“În practicã se considerã cã fondul de rulment al întrepriderii industriale trebuie sã

reprezinte valoarea a 1-3 luni din cifra de afaceri”

Pentru clienţii care înregistreaza un fond de rulment negativ se va urmãri

preocuparea acestora pentru echilibrarea lui prin sporirea capitalurilor proprii, a

rezevelor si a altor fonduri din profitul realizat, obţinerea de subventii, vânzarea de

active imobilizate, etc., evitându-se acoperirea cu credite pe termen scurt a surplusului de

active inmobilizate.

5. Necesarul de fond de rulment

Necesarul de fond de rulment = Active realizabile – Datorii < 1 an

În cazul în care necesarul de fond de rulment are o valoare pozitivã existã un

surplus de necesar temporar faţã de resursele temporare ce pot fi mobilizate, iar în cazul

în care necesarul de fond de rulment are valoare negativã, în cadrul întrepriderii existã

un surplus de resurse temporare.

Atunci când necesarul de fond de rulment este pozitiv se pot acorda credite bancare

pe termen scurt.

6.Trezoreria netã

Trezoreria netã = Fond de rulment – Necesarul de fond de rulment

Factorul cãruia i se datoreazã variaţia trezoreriei nete nu este atât fondul de

rulment care este mai stabil, ci necesarul de fond de rulment. Necesarul de fond de

rulment variazã pe ramuri de activitate, cu cât ciclul de productie fiind mai lung, cu atât

acesta creşte mai mult.

În cazul în care trezoreria netã este negativã banca poate acorda credite pe termen

scurt.

7.Lichiditatea:Lichiditatea mãsoarã capacitatea întreprinderii de a face faţã

obligaţiilor pe termen scurt ( a transforma activele circulante într-o perioadã scurtã în

disponibiltãţi)

2 Analizã economico-financiarã, Silvia Petrescu, Marilena Mirioniuc, Iaşi 2002, pag249

31

Potrivit normelor metodologice de creditare ale BCR, calculul lichiditãţii se face

folosind urmãtorii indicatori:

Lihiditatea = Active circulante-Stocuri – Clienti incerti x 100imediata Datorii cu scadenta < 1 an

Lichiditatea = Active circulante- Stocuri nevalorificabile- Clienti incerti x 100 curenta Datorii cu scenta < 1 an

Lichiditatea Disponibilitati Incasari prog- Credite bancare la banesti proprii nozate pana la si alte imprumuturi o si imprumutate + finele perioa- + prevazute a se obtinedata = dei pana la finele perioadei x100 viitoare Plati exigibile prevazute pana la sfarsitul perioadei

Prin finele perioadei se înţelege orizontul de timp pentru care se face analiza.

Modul de interpretare a lichiditãţii:

mai mic de 100% : lichiditate necorespunzatoare;

între 100 -120% : lichiditate satisfacãtoare;

între 120 – 150% : lichiditate bunã;

peste 150% : lichiditate foarte bunã.

6. Solvabilitatea: 3 “Solvabiltatea mãsoara capacitatea întreprinderii de a face faţã şi

obligaţiilor pe termen lung, deci este expresia echilibrului financiar pe termen lung…. Ea

constituie un obiectiv prioritar al întreprinzatorului care doreşte sã-şi pãstreze

autonomia financiarã şi flexibilitatea gestiunii şi rezultã din echilibrul dintre fluxurile de

încasãri şi fluxurile de plãţi…”

Din perspectiva bãncii se urmareşte şi ca aportul personal al asociaţilor în

finanţarea datoriilor sã fie mai mare de 50%, adicã ponderea datoriilor totale cãtre

furnizori, buget, bancã, e.t.c. sã nu fie mai mare decât 50%. Acest indicator trebuie sã fie

supraunitar.

Solvabilitatea se calculeazã dupã urmatoarea formulã:

Total Stocuri Cliuenti Alte activeSolvabilitatea = active - nevalorificabile - incerti - incerte x 100 Datorii totale – Direrente de conversie pasiv

3 Analizã economico-financiarã, Silvia Petrescu, Marilena Mirioniuc, Iaşi 2002, pag272

32

9. Gradul de indatorare exprimã raportul dintre datorii şi capitaluri proprii şi se

calculeazã astfel:

Gradul de indatorare = Datorii totale x 100generala(Leverage) Capital propriu

Gradul de indatorare = Datorii financiare totale x 100financiara(Gearing) Capital propriu

În aprecierea acestui indicator se va avea în vedere cã banca participã ca partener

în finanţarea unei firme alãturi de proprietari, dar nu poate risca mai mult decât aceştia,

întrucat singurul beneficiu pentru bancã este dobânda, iar pentru proprietar dividendele

şi creşterea valorii acţiunilor ca urmare a creşterii capitalurilor proprii.

BCR utilizeazã urmatoarea scarã pentru aprecierea gradului de îndatorare:

Apreciere Gradul de îndatorareGeneralã

Gradul de îndatorareFinanciarã

Bun pânã la 60% pânã la 30%Satisfacãtor între 60 – 100% între 30 – 70%Necorespunzãtor Peste 100% peste 70%

10.Viteza de rotaţie :Viteza de rotaţie a activelor circulante aratã numãrul de cicluri

efectuate de activele circulante în decursul unei perioade.

Viteza de rotaţie a activelor circulante = Cifra de afaceri\Active circulante

Cu cât numarul de rotaţii efectuate în decursul unei perioade este mai mare, cu atât

activele circulante sunt folosite mai eficient.

În practicã, relevanţa acestui indicator este facutã prin comparaţii între

întreprinderile din aceeaşi ramurã de activitate sau din ramuri de activitate similare.

Normele de creditare ale BCR prevãd faptul ca viteza de rotaţie sã se calculeze

pentru diverse tipuri de stocuri astfel:

Rotaţia stocurilor de materii prime:

-exprimatã în numãr de rotaţii:

costul aprovizionãrilor stocul mediu

-exprimatã ca duratã medie de staţionare în zile

33

stocul mediu x 360 ,unde: costul aprovizionãrilor

Stocul mediu =stocul iniţial+stocul final 2

În aprecirea acestui indicator trebuie sã se ţina seama de natura activitãţii şi de

politica întrepriderii în ceea ce priveşte creditul acordat clienţilor.

11 .Rentabilitatea :Rentabilitatea este expresia capacitaţii întreprinderii de a obţine

profit.

Rentabilitatea de exploatare exprima capacitatea unei societaţi comerciale de a

obţine profit din activitatea propriu-zisã, înaintea oricaror influenţe ale elementelor

financiare şi exceptionale…”

Rentabilitateabrutã de = Excedentul brut din exploatare x 100exploatare Producţia exeriţiului

Rentabilitatanetã de = Rezultatul din exploatare x 100exploatare Cifra de afaceri

Indicatorii folosiţi pentru a prezenta rentabilitatea economica sunt:

Excedentul brut curent\Total bilanţ x 100

Rezultatul curent\Total bilanţ x 100

Capacitatea de autofinanţare\Total bilanţ x 100

Rezultatul net al exeriţiului\Total bilanţ x 100

Rentabilitatea financiarã exprimã capacitatea capitalului investit de a aduce profit.

Indicatori ai riscului financiar

Premisa fundamentalã pentru ca o firma sã-şi sporeascã rentabilitatea financiarã

este ca rentabilitatea economicã sa fie superioara ratei dobânzii.

Riscul financiar apare în momentul în care se apeleaza la resurse imprumutate,

purtatoare de dobânda, ca surse de finanţare. Din punct de vedere bancar, aceşti

indicatori au o importanţã deosebitã, întrucât ei prezintã indicii asupra posibilitãţii

societãţilor comerciale de a rambursa împrumuturile şi a rambursa dobânda. În unele

opinii, cel mai reprezentativ indicator din cadrul indicatorilor ai riscului financiar este

34

indicatorul de acoperire a dobânzii care aratã capacitatea debitorilor de a-şi plãti

dobânzile aferente creditelor angajate.

Acoperirea = Rezultatul ãnaintea plaţii dabanzii şi impozituli pe profitdobanzii Cheltuieli cu dobanzile

Valoarea acestui indicator trebuie sã fie mai mare decât 3. Mai pot fi folosiţi si alţi

indicatori cum ar fi:

Datorii financiare totale/Excedentul brut curent x 100

Datorii financiare totale/Excedentul brut total x 100

Cheltuieli cu dobânzile/Excedentul brut curent x 100

Cheltuieli cu dobânzile/Excedentul brut total x 100

Cu cât valoarea acestor indicatori este mai micã, cu atât rambursarea datoriilor se

face mai rapid.

Cheltuieli cu dobânda/Cifra de afaceri x 100

Acest indicator reflectã ponderea cheltuielilor cu dabânda din cifra de afaceri a

clientului, fiind cu atât mai favorabil cu cât este mai scãzut.

Un indicator cu o relevanţã deosebitã este şi rata valorii adãugate, adicã a valorii

nou create de respectiva întrprindere, diferenţa dintre inputuri si outputuri.

Valoarea adaugatã/Cifra de afaceri x 100

Acest indicator este apreciat nu numai dintr-o perspectivã staticã, cât, mai ales,

dintr-una dinamicã, trebuind sã aiba un trend ascedent cât mai accenuat.

În aprecierea unui client este importantã şi politica de dividende. Aceasta de multe

ori are caracteristici contradictorii (poate constitui un semnal pozitiv pentru acţionari şi

potenţialii investitori crescând valoarea de piaţã a acesteia dar poate fi şi un element

negativ din perspectiva unei autofinanţari necorespunzatoare).

Dividende/Rezultatul net al excerţiului

Din perspectiva bãncii acest indicator trebuie sã aibã o valoare cât mai micã,

deoarece aceasta ageeazã reinvestirea profitului.

Pentru încadrarea unui agent economic în cadrul unei categorii de

risc se procedeazã astfel:

Analiza criteriilor necuantificabile

Nr. Criteriul Comentarii Rezultatul analizei

35

1. Calitatea conducerii

Se va explica şi justifica calitatea profesionalã a managerilor, respectiv:

-cunostinţe tehnice de specialitate-experienţã managerialã

-prestigiul şi reputaţia în relaţiile cu furnizorii şi beneficiarii, etc.

-foarte bunã-bunã

-satisfacatoare

2. Calitatea organizãrii

Se vor trata explicit şi detaliat aprecierile inspectorului cu privire la organizarea activitãţii unitãţii economice (fluxuri

tehnologice, capacitatea de adaptare la modificãrile structurale, utilizarea bazei

materiale şi resurselor umane, etc.)

-bunã-medie-slabã

3. Sectorul în care îşi desfasoarã activitatea

Analiza se va axa pe comentariul asupra conceptului de “piaţã profitabilã” în care îşi

desfaşoarã activitatea agentul economic

-perspectivã bunaã de dezvoltare a

sectorului-perspectivã slabã

a dezvoltãrii sectorului-sector de

activitate neviabil4. Pozitia unitãţii în

ramura şi subramura de

activitate

Din analizã va rezulta gradul în care unitatea este cunoscutã în sectoru având un cuvant de

spus în ceea ce priveşte nivelul preţurilor, concurenţa, etc.

-capacitate mare de influenţare a

pieţei-capacitate medie de influenţare a

pieţei-capacitate redusã

de influenţare a pieţei

5. Strategia de dezvoltare

Se va analiza:-existenţa unei strategii pe urmatorii 3-5 ani. Dacã acesta este realistã, realizabilã sau cu

risc de eşec;-modalitatea de realizare a strategiei

propuse;-alternative şi implicaţii în cazul nerealizãrii

strategiilor propuse;-existenţa sau nu a planurilor de

restructurare şi redresare financiarã

-foarte bunã

-neconvingatoare

-inexistentã

6. Perspectiva unitãţii

(programul de acţiune privind

reducerea riscului în creditare)

Se vor prezenta programele de restructurare şi retehnologizare aplicate, cele în curs de

aplicare precum şi cele ce urmeazã a fi aplicate. Se vor detalia etapele parcurse şi

rezultatele obţinute.

-activitatea viabilã

-activitate cu slabe

perspective

36

Analiza criteriilor cunatificabile

Nr. Indicatorul Formula de calcul Rezultatul Numarul de

puncte obt.

1. Lichiditatea curentã

Lc =Ac-Sn-Ci x 100 D<1 an

Lc≤80%80<Lc≤100%100<Lc≤120%120<Lc≤150%150>Lc≤170%

Lc>70%

-2-1 1 2 3 4

2. Solvabilitatea S = A-Sn-Ci x 100D-Cp

S≤80%80<S≤100%100<S≤120%120<S≤140%140<S≤160

160<S≤180%S>180%

0 1 2 3 4 5 6

3. Gradul deîndatoraregeneralã

Gi = D x 100 Cp

Gi>10080<Gi≤10060<Gi≤8040<Gi≤60

Gi≤40

-1 0 1 2 3

4. Viteza de ro-taţie a acti-

velor circulante

Rac = CAr Ac

Rac≤55<Rac≤10

Rac>10

1 2 4

5. Rentabilitatea capitalurilor

proprii (renta-bilitatea fin.)

Rcp = Pn x 100 Cpr

Rcp≤00<Rcp≤10%10<Rcp≤30%30<Rcp≤50%

Rcp>50%

0 1 2 3 4

6. Acoperirea dobânzii

Ad = Cd x 100Car

0<Ad≤2020<Ad≤4040<Ad≤6060<Ad≤80

Ad>80

3 2 1 0-1

7. Dependeţta de piţele de

aprovizionare şi defacere

X

At> 50,1% si De>50,1%Ai> 50,1%si De>50,1%At> 50,1% si Dt>50.1%Ai> 50,1% si Dt>50,1%

4 3 2 1

8. Granţii X -garanţii necondiţionate primite de la Guvernul României-garanţii bancare irevocabile

4

4

37

primite de la bãnci romanesti şi strãine de prim rang-depozitul bancar-ipoteca-gajul cu deposedare-gajul fãrã deposedare-cesiune de creanţã-fidesjusiunea (cauţiunea)-gajul general

4 3 2 2 1 1 0

Total punctaj intermediar pâna la 5 inclusiv 6-10 11-16 17-25 peste 25

CATEGORII IMPRUMUTATI E D C B A

LEGENDĀ:

Lc – lichiditatea curentã;Ac – active circulante;Sn – stocuri nevalorificabile;Ci – clienţi incerţi;D<1 an – datorii cu scadenţã mai micã de un an;S – solvabilitatea;A – total active;D – datorii totale;Cp – diferenţe de conversie pasiv;Gi – gradul de îndatorare generalã;Cpr – capitaluri proprii;Rac – viteza de circulaţie a activelor circulante;Cd – cheltuieli cu dobânzile;Car – cifra de afaceri realizatã;At – aprovizionari din tara in raport cu total aprovizionariAi – aprovizionãri din import în raport cu total aprovizionãri;Dt – desfaceri în tarã în raport cu total desfaceri;De – desfaceri la export în raport cu total desfaceri.Performanta economico-financiara finala a imprumutatului rezulta in

urma coraborarii criteriilor cunatificabile, de punctaj cu criteriile de analiza

necuanificabile si se va inscrie in dreptul categotiilor A,B,C,D,E.

Avem urmãtoarele categorii de împrumutaţi din punct de vedere al

performanţei economico-financiare:

-categoria “A”- performanţele financiare sunt foarte bune şi permit

achitarea la scadenţe a dobãnzii şi a ratei. Totodatã se prefigureazã menţinerea şi în

perspective a performanţelor financiare la un nivel ridicat;

38

-categoria ”B”- performanţele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu

pot menţine acest nivel intr-o perspective mai indelungatã;

-categoria “C”- performanţele financiare sunt satisfãcatoare, dar au o

tendinţã de înrãutãţire;

-categoria “D”- performanţele financiare sunt scãzute şi cu o evidentã

ciclicitate la intervale scurte de timp;

-categoria “E”- performanţele financiae indicã pierderi şi existã perspective

clare cã nu pot fi plãtite nici ratele, nici dobânzile.”

Criterii (scoring) de aprecire a persoanelor fizice solicitante de credite

Nr. Criterii Aprecierea Nr. pct.obţ.

1. Criteriul undeLocuieşte clientul

-vilã proprietate-apartament proprietate-chirie fond locativ-chirie

3210

2. Durata locuiriila aceeaşi rezidenţã

-0 la 6 luni-7 luni la 1 an-1 an la 3 ani-3 ani la 5 ani-mai mult de 5 ani

01234

3. Profesia practicatã -cadru cu pregatire superioara-cadru cu pregetire medie-comerciant-lucrator specializat-pensionar-muncitor

654321

4. Duratã lucratãîn acelaşiloc de muncã

-mai puţin de un an-1 la 2 ani-2 la 5 ani-5 la 8 ani-mai mult de 8 ani

01234

5. Telefon -Nu-Da

02

6. Referinţe bancare -nici una-cont la vedere sau de economii-credite angajate

021

7. SituaţiaFamilialã

-bãrbat celibatar-femeie celibatarã-casatorit(ã)-divorţat

1340

39

vaduv(ã) 28. Numãrul de

persoane aflateîn întreţinere

-0 peroane-1 persoanã-2 persoane-3 sau mai multe persoane

1320

9. Venit lunarnet exprimatîn lei

-500.000-1.000.000-1.000.001-1.500.000-1.500.001-2.000.000-2.000.001-3.000.000-3.000.001-5.000.000-peste 5.000.000

012345

10. Garanţii -garanţii bancare irevocabile

primite de la bãnci româneşti

şi strãine de prim rang

-depozitul bancar

-asigurarea creditelor şi a dobânzilor la o

la o societate de

asigurare-reasigurare agreatã

-ipoteca

-garanţie realã mobiliarã

cu deposedare

-garanţie realã mobiliarã

fãrã deposedare

-cesiune de creanţã

-fidesjusiunea

4

4

4

3

2

2

1

*

TOTAL PUNCTAJ Pânã la 7 inclusiv 8 – 13 14 – 25 26 – 30 Peste 30RATING DE CREDITE 5 4 3 2 1

Director Şef serviciu creditare

Ofiţer de credite

*)Corespunzator tipului de garanţie pentru care s-a constituit (depozit bancar, ipoteca,

e.t.c.).

Precizari în legatura cu modul de stabilire a ratingului de credite pentru persoanle

fizice autorizate şi pentru producatorii agricoli individuali

Nr. Criterii Apreciere Nr. pct.

40

obţ.1. Situatia proprietãţii

asupra activelor-proprietar de imobile,mijloace, fixe, utilaje, terenuri agricole-utilizator cu contract de inchiriere sau arendaj-proprietar de imobilizãri corporale cu

valoare de inventar de: pânã la 25 milioane lei între 25 – 30 milioane lei peste 50 milioane lei-deţine în proprietate terenuri agicole de: pâna la 50 ha între 50 si 100 ha peste 100 ha

4

2

234

234

2. Experienţã în activitateapentru care sesolcitã creditul

-sub un an-între 1 si 3 ani-între 3 si 5 ani-peste 5 ani

0 1 2 3

3. Veniturile neteRealizate/an

-sub 50 milioane lei/an-între 50 si 100 miliane lei/an-între 100 si 200 milioane lei/an-peste 200 milioane lei/an

0 1 2 3

4. Referinţe bancare -nici una-cont la vedere sau de economii-credite angajate

0 2 1

5. Garanţii -garanţii bancare irevocabileprimite de la bãnci romaneştişi strãine de prim rang-depozitul bancar-asigurarea creditelor şi a dobânzilor la o la

o societate deasigurare-reasigurare agreatã-ipoteca-garanţie realã mobiliarãcu deposedare-garanţie reala mobiliarãfarã deposedare-cesiune de creanţã-fidesjusiunea

4

4 4

3 2

2

1 *

TOTAL PUNCTAJ panã la 5 inclusiv6 – 8 9 – 14 15 – 17 peste 18RATING DE CREDITE 5 4 3 2 1

Directorul unitãţii Şef serviciu creditare

Ofiţer de credite

41

Cr. 1 Cr. 2 Cr. 3 Cr. 4 Cr. 5I.Caracteristicile clientuluia)Generale De talie (inter)naţionala

cu reputatie foarte bunã în cadrul economiei

De talie naţionalã cu reputaţie bunã

De talie regionalã sau locala cu reputaţie bunã

De talie regionala sau localã cu reputaţie

acceptabilã

De talie localã cu reputaţie slabã

Societate publicã pe acţiuni tranzactionate

curent la bursa(inter)naţionala

Societate publicã pe acţiuni tranzacţionate la bursa

ocazional

Societate publicã pe acţiuni tranzactionate la

RASDAQ

Societate cu raspundere limitatã sau pe acţiuni cu

cel puţin 2 asociaţi

Societate cu raspundere limitataã cu un singur asociat

b)Financiare

Rapoarte financiare auditate curent de firme de talie internaţionala

Rapoarte financiare auditate curent de firme

romaneşti sau strãine

Rapoarte finciare auditate de firme regionale sau de

comisii de cenzori

Rapoartele financiare nu sunt disponibile în mod

current

Rapoarte financiare neauditate/neavizate care nu sunt disponibile

Trend crescãtor al cifrei de afaceri pe ultimii 5 ani

Trend crescator al cifrei de afaceri pe ultimii 3 ani

Tend crescator al cifrei de faceri faţã de anul

precedent

Trend descrescator al cifrei de afaceri

Diminuarea semnificativa a cifrei de afaceri

Rentabilitate înaltã şi stabilã, peste 20% in

ultimii 3 ani

Rentabilitate medie si slabã, intre 10-20% pe ultimii 2

ani

Rentabilitate slabã şi instabilã în timp, sub 10%

; necesiatã restructurae

Renabilitate intâmlãtoare, în ultimile perioade:

profit, în altele pierderi; se impune o restrucurare

profunda

Rentabilitate negative (pierdere), existã posibilitatea declanşãrii falimentului

Solvabilitate ridicatã, peste 150%

Solvabilitate bunã, între 150- 121%

Solvabilitate acceptabilã, între 120-110%

Solvabilitate slabã, sub 110%

Solvabilitate sub 100% care echivaleazã practic cu insolvabilitatea

c)Managementul

Experientã şi stabilitate excelentã la nivelul

conducerii

Echipã de conducere capabilã si abilã

Echipa de conducere cu abilitate si pregatire

medie

Echipã de conducere cu abilitate şi pregatire

discutabile

Echipã de conducere slabã cu dese schimbãri

Obiective strategice bine definite, realizate

systematic

Obiective strategice definite Obiective pe termen scurt Obiective intâmplãtoare care se schimbã des

Fãra obiective clare

d)(Sub)ramu

ra de activitate

În ascesiune cu perspective clare,

protejata în situaţii de recesiune

În ascensiune cu perspective bune

Trend uşor ascenent sau chiar stagnare

Afectatã de fluctuiile ciclice(sezoniere) şi

climaterice

În declin, fãra perspective de redresare

42

II.Caracteristicile credituluia)Istoricul relaţiei de

credite

Client tradiţional care şi-a achitat intotdeauna la

scadenta obligaţiile

Clientul a apelat curent la credite şi şi-a achitat datoriile la scadenţã

Clientul şi-a achitat datoriile cu unele

întarzieri de pânã la 30 zile

Întarzieri în plata datoriilor de pânã la 90 de zile care afecteaza relaţia

de credit

Întarzieri frecvente în plata datoriilor de peste 90 de zile, sistarea relaţiei de creditare

b)condiţii de

eligibilitate

Eligibil la toate condiţiile şi pentru orice categorie

de credit

Eligibil la majoritatea condiţiior şi categoriilor de

credite

Eligibil numai pentru anumite categorii de credite

Eligibil intamplãtor pentru foarte puţine categorii de credite

Neeligibil

c)Administrare

Costuri de operare normale şi efecte de antrenare majore

Costuri de operare normale şi unele efecte de antrenare

Costuri de operare normale

Necesita o monitorizare atentã

Efecte de antrenare negative

d)Sursa de rambursar

e

Capacitate incontestabilã de rambursare pe seama disponibilitaţilor (depozit colateral) şi a cash-flow-

ului din operare

Capacitate bunã de rambursare pe seama cash-

fow-ului din operare

Capacitate de rambursare parţial pe seama cash-flow-ului din operare, fiind necesare şi surse

secundare de rambursare

Capacitate de rambursare insuficientã. Trebuie solicitate garanţii din partea acţionarilor

semnificativi

Sursã primarã şi secundarã de rambursare nu mai existã parţial şi se impune lichidarea activelor

e)Colaterale

Nu este nevoie de colaterale, garanţia de companie(firma) fiind

suficientã

Cash colateral din alte contragaranţii din partea

statului sau a unor bãnci de prim rang

Parţial cash colateral şi parţial collateral non-cash

Colateral non-cash cu posibilitaţi de deteriorare

Garanţii insuficiente, fiind posilbilã înregistrarea de pierderi pentru bancã

Nr. crt. indeplinite

1 2 3 4 5

În cazul fiecarui client se marcheza cãsuţa corespunzatoare situaţiei specifice acestuia.

Formula utilizatã pentru calcularea ratingului de credite este urmatoarea:

Rating= ( NrCr1 X 1) + (NrCr2 x 2) + (NrCr3 x 3) + (NrCr4 x 4) + (NrCr5 x 5)

14(Total)

Cu cât scade punctajul cu atat scade ratingul. Clienţii care obţin un rating mai slab de 3 nu pot beneficia de credite.

43

La nivelul anul 2002 Sucursala Botoşani a B.C.R. S.A. a primit solicãtiri de

credite din partea persoanelor juridice pe termen scurt în valoare de în valoare de 33

miliarde lei şi solicitãri de credite pe termen mediu şi lung în sumã de 25 miliarde lei.

Pentru anul 2003, tot din partea persoanelor juridice se înregistraza o cere de

credite pe termen scurt în valoare de 60 miliarde lei iar pe termen lung o cerere de 319

miliarde lei.

Astfel, la nivelul anilor 2002 – 2003 se înregistreazã urmãtoarea situaţie:

Miliarde lei

Specificaţie/An 2002 2003 Diferente abs. Diferente rel.Solicitãri credite pers. juridice

58 379 321 553

Acordãri credite pers. juridice

40 250 210 525

Refuzuri credite pers. juridice

18 129 111 616

Tabelul nr. 8: evoluţia solicitãrilor, refuzurilor şi acordãrilor de credite la nivelul anilor 2002 – 2003

Mil. lei

Specificaţie/An

2002 2003 Difernţe abs. Diferenţe rel. T.S. T.M.L. T.S. T.M.L. T.S. T.M.L. T.S. T.M.L.

Slocitãri pers. jur

33 25 60 319 36 294 81 1176

Credite acordate pers. jur

22 18 36 214 14 196 64 1088

Refuzuri credite pers. jur

11 7 24 105 13 97 189 1212

Tabelul nr. 9 :Evoluţia creditelor acordate persoanelor juridice la nivelul anilor 2002 - 2003

44

Principala cauzã a refuzului de vizã este facptul ca persoanele juridice care

solicitã creditele sunt încadrate în categoria de credite D si E, iar ratingul de credite

calculat dupã formula de mai sus este mai slab decât 3.

În ceea ce priveşte persoanele juridice care au primit credite de la Sucursala

Botoşani a Bãncii Comerciale Române S.A. la nivelul anilor 2002 – 2003, acestea se

împart dupã categoriile în care se încadreazã astfel:

La nivelul anului 2002, în cadrul Sucursalei Botoşani a B.C.R. S.A. au solicitat

noi credite de 51 de firme care s-au ridicat la suma de aproximativ 58 miliarde lei,

astfel. Din aceste firme numai 40 au primit credite în valoare de aproximativ 40

miliarde lei.Dintre cele 51 persoane juridice care au solicitat credite, 9 nu au îndeplinit

indicatorii de bonitate financiarã fiind în consecinţã înregistraţi la categorii le D si E

sau având un rating de credite mai slab de 3.

La nivelul anului 2003 s-au solicitat Sucursalei Botoşani aB.C.R. credite de cãtre

72 persoane juridice în valoare de 379. În decursul anului 2003 s-au acodat efectiv

credite pentru 48 persoane juridice într-un cuantum de 250 miliarde lei. Dintre cele 24

persoane juridice care au fost refuzate 20 nu au îndeplinit indicatorii de bonitate

încadrându-se în categoriile de credit D şi E sau obţinând un rating de credite mai slab

de 3 ca urmare a rezutatelor reflectate de indicatorii de bonitate.

Cu privire la persoanele juridice care au slicitat credite potrivit cu încararea

acestora corespunzãtor categoriilor de credit A, B, C existã urmãtoarea situaţie:

45

Situaţia categoriilor beneficiarilor Situatia categoriilor beneficiarilor de credite pt. persoane juridice acordate de credite pt. persoane juridice acordate de cãtre Sucursala B.C.R. Botoşani de cãtre Sucursala B.C.R. Botoşani la nivelul anului 2002 la nivelul anului 2003

` În ceea ce priveşte tendinţele în încararea într-o categorie a persoanei juridice la

Sucursala Botosani a B.C.R. S.A. se remarca urmãtoarele:creşterea împrumutaţilor

care se încadreazã în categoria A a crescut de la 17,5 % în anul 2002, la 18,7 % la

nivelul anului 2003; cresterea împrumutatilor încadrati în categoria B de la 40 % la

nivelul anului 2002 la 42 % la nivelul anului 2003; scãderea împrumutatilor din

categoria C de la 42,5 % pentru anul 2002 la 39,3 %în anul 2003.

Din datele de mai sus se desprinde faptul cã banca are un serviciu al datoriei

ameliorat.

Dar, ca urmarea instrucţiunilor primite de la Centrala Bãncii se are în vedere

incidenta fiscalitaţii. Astfel ofiţerii de credite ce activeazã în cadrul Sucursalei

Botoşani, tot prin manevrarea criteriilor necuantificabile de bonitate a clientului un

cei care beneficiazã de credite şi ar trebui încadraţi în categotia B sunt încadraţi în

categoria C, iar cei ce ar trebui încadraţi în categoria A sunt uneori încadraţi în

categoria B. Acest lucru se face pentru a constitui provizioane suplimentare ce sunt

considerate a fi cheltuieli deductibile din profit.

În cazul Sucursalei Botoşani nu s-au înregistrat cazuri de manevrare a criteriilor

cuantificabile care reflectã direct capacitatea împrumutatului de a-şi onora datoriile

manifestându-se o atenţie sporitã în calcularea lichiditãţii, a solvabilitãţii, rentabilitãţii

şi în evaluarea şi aprecierea datoriilor si a trendului cifrei de afaceri mai ales cand se

solicitã credite pe termen lung.

46

În cadrul Sucursalei Botoşani a Bãncii Comerciale Române S.A., în ceea ce

priveşte încadrarea persoanelor juridice in categorii de credite se înregistreazã o

situaţie ce la prima vedere pare paradoxalã.

Avand în vedere concurenţa de pe piaţã se remarcã din partea bãncii în general si a

sucursalei botoşani în particular, o tendintã din ce în ce mai mare de expunere faţã de

risc. Astfel, prin manevrarea criteriilor necuantificabile cum ar fi calitatea conducerii şi

calitatea organizãrii se face “trecerea” persoanei juridice din categoria D în categoria C

pentru majorarea cifrei de afaceri şi a profitului, care este obiectivul principal al

sucursalei şi al bãncii. Cu cea mai mare strictete este respectat principiul conform cãruia

garanţiile care sunt primite trebuie sa acopere împrumutul plus dobanda, Sucursala

Botosani a B.C.R. netolerând nici o derogare în acest sens.

Situaţia cererilor de credite din partea persoanelor fizice şi a refuzurilor de vizã

Miliarde lei

Specificaţie/An 2002 2003 Diferente abs. Diferente rel.Solicitãri credite pers. fizice

411 641 230 55,96

Acordãri credite pers. fizice

246 445 199 180,9

Refuzuri credite pers. fizice

165 196 31 18,78

Tabelul nr. 10: Evoluţia cerditelor sloicitate şi acordate persoanelor fizice la nivelul anilor 2002 - 2003

47

Miliarde lei

Specificaţie/An

2002 2003 Difernţe abs. Diferenţe rel. T.S. T.M.L. T.S. T.M.L. T.S. T.M.L. T.S. T.M.L.

Slocitãri pers. fiz.

215 196 286 355 71 159 33 88,1

Credite acordate pers. fiz.

145 101 169 276 24 175 16,5 173,3

Refuzuri credite fiz.

70 95 117 79 25 -26 35,7 -27,4

Tabelul nr. 11: Evoluţia creditelor acordate persoanelor fizice pe termen scurt şi pe termen lung la nivelul anilor 2002 - 2003

În ceea ce priveşte încadrarea corespunzãtoare a populaţiei în ratingul de credite

corespunzãtor avem situaţia urmãtoare la nivelul anilor 2002 – 2001:

Structura ratingului de credite obţinut Structura ratingului de credite obţinut la nivelul anului 2002 de cãtre persoanele la nivelul anului 2003 de cãtre persoanele fizice solicitante de credite fizice solicitante de credite

48

Din structurile de mai sus se observã cã o pondere de aproximativ 50 % o deţin

persoanele fizice care aparţin categoriei ratingului de credite 1 şi 2. Acest fapt se datoreazã

modului de calcul al ratingului.

Cazurile pentru care nu s-a acordat viza de control financiar preventiv apar într-un

numãr relativ mare datoritã faptului cã unele familii au mai beneficiat de credite.

Astfel rata creditului total plus dobânzile aferente a creditului total datorat bãncilor

diferite ar depãşi ½ din bugetul familiei.

Avand în vedere acest fapt putem concluziona cã unele cereri nu au primit viza de

control financiar preventiv pentru cã astfel rata si dobânzile aferente ar fi depãşit

capacitatea acestora de rambursare.

49

III.2 CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV PRIVIND PRIVIND APROBAREA

SI ACORDAREA UNIU CREDIT

A.LEI Conform normelor de creditare ale BCR, persoanlele fizice care doresc sã

beneficieze de un credit ,Sucursala Botoşani a B.C.R. vor prezenta urmãtoarea documentatie

urmatoarea documentaţie:

-cerere de credit;

-copia dupa actele de identitate ale solicitantului ,soţiei/soţului acestuia şi ale

garantului/garanţilor;

-declaraţie pe propria rãspundere;

-adeverinţa de salariu pentru împrumutat şi giranţi angajaţi cu contracte de muncã pe

perioadã nedeterminatã sau talonul de pensie;

-adeverinţa de venit;

-declaraţie speciaialã privind veniturile din activitãţi independente, pentru anul în curs;

-declaraţia de impunere pentru anul expirat;

-studiul întocmit pe baza “Îndrumarului privind conţinutul orientativ şi modul de

apreciere a unui studiu de fezabilitate” elaborate cu respectarea Legii nr. 64/1991, pentru

proiectele de investiţii; prezentarea studiului de fezabilitate este optionalã pentru proiectele

de investiţii evaluate sub 50.000 USD;

-documentaţia tehnico-economicã a obiectivului de investiţii sau memorii justificative

privind necesitatatea acestor investiţii cu devizele estimate şi listele de utilaje şi alte dotãri,

inclusive proiectarea surselor şi a utilizãrii acestora pâna la rambursarea integralã a

creditelor şi a dobânzilor aferente, precum şi proiecţia surselor de venit determinate pentru

intreaga perioadã de creditare;

-autorizaţia de construcţie cu toate devizele şi a acordurilor necesare obţinerii acestora,

inclusiv proiectul de execuţie ştampilat pentru neschimbare;

-lista cheltuielilor de capital pentru investiţia aprobatã (se solicitã în cadrul proiectelor

de investiţii a cãror acoperire parţiala se asigurã de la bugetul de stat sau din fonduri

speciale extrabugetare);

-documentaţia de natura convenţiilor civile, contractelor de colaborare, contractelor de

închiriere, locatie, e.t.c. constituind dovada veniturilor nete obţinute din alte surse;

50

-precontracte, contracte, facturi proforme, comenzi, e.t.c. din care rezultã datele de

identificare a vânzatorului (denumirea, adresa şi contul), acordul acestuia de a vinde,

denumirea şi caracteristicile bunurilor sau serviciilor ce urmeaza a fi vândute sau prestate ,

preţul sau tariful acestora, termenul şi modul de efectuare a plaţilor, e.t.c.;

-devize estimative, invitaţii sau orice alte documente din care rezultã costul preliminar

(informativ) al tratamentelor sau a taxelor şcolare pentru achitaea carora se solicitã

împrumutul;

-autorizatia de construcţie, proiectele de execuţie, copia actului de proprietate asupra

terenului, devizul general şi contractul cu antrepenorul pentru investiţii (inclusiv pentru

locuinţe) realizate prin construire;

-dispoziţia de impunere şi declaraţia de impunere;

-documentele (facturi preforme, comenzi, precontracte, e.t.c.) din care sã rezulte

elementele necesare stabilirii modului de utilizare a creditului;

-avize pentru asigurarea utilizãrilor realizate prin constrţie (inclusiv locuinţe);

-descrierea modalitatilor de garantare a creditului şi, dupa caz , o evaluare a bunurilor

care fac obiectul garanţiilor dovedite pe baza copiilor dupã certificatele de proprietate

asupra locuinţei, terenurilor, bunurile asupra cãrora se va constitui ipoteca sau gajul.

Aprobarea unui credit desemneazã verificarea documentaţiei pe care trebiue sa o depunã

un client în vederea obţinerii unui credit.

În cadrul analizei documentatiei pentru populaţie ofiterii de credite, din perspectiva

documentaţiei trebuie sã aibã în vedere urmatoarele elemente de bazã;

- volumul creditului;

-nivelul ratei lunare care nu poate fi mai mare decat ½ din veniturile nete realizate lunar

de imprumutat şi familia acestuia;

-numãrul de rate în care se va rambursa creditul;

-nivelul dobânzii care este specific fiecãrei categorii de credite şi care se stabileşte şi în

funcţie de opţiunea împrumutatului: dacã împrumutatul contribuie sau nu cu surse proprii.

Potrivit Instrucţiunilor de lucru privind creditarea persoanelor fizice şi a persoanelor fizice

autorizate nr. 2/2001 se au in vedere urmatorele aspecte:

51

Documentaţia comunã tuturor categoriilor de credite pe care clienţii bãncii, persoane

juridice autorizate trebuie sã o prezinte unitãţii bancare teritoriale în vederea obtineţrii acestora

trebuie sã cuprindã:

-cerere de crdite semnatã de persoanele autorizate sã reprezinte agentul economic, care

cuprinde descrierea creditului;

-bilanţul contabil, raportul de gestiune, contul de profit şi pierdere, încheiate pentru ultimii

doi ani şi ultimle situaţii privind rezultatele financiare, situaţia patrimoniului şi balanţa de

verficare pe ultima lunã(conform pct. 60 lit a);

-situaţia prognozatã a plaţilor şi încasãrilor(cash-flow) aferente perioadei pentru care este

solicitat împrumutul, precum şi bugetul de venituri şi cheltuieli care trebuie intocmit în

conformitate cu precizarile Ministerului Finanţelor;

-situaţia stocurilor şi cheltuielilor pentru care se solicitã împrumutul, care trebuie sã

cuprindã cantitaţile, valorile, cauzele formãrii şi termenele de valorificare;

-situaţia contractelor de livrare pentru produsele care constituie obiectul creditului;

-proiectul graficului de rambursare a creditului obtinut şi a dobânzilor aferente acestuia;

-lista de garanţii propuse bãncii pentru garantarea creditului solicitat şi evaluarea

acestora;

-în cazul agenţilor economici care inregistraeazã o cifra de afaceri anualã mai mare de 1

milion USD se prezinta planul de afaceri;

-orice alte documente solicitate de cãtre bancã.

În cazul creditelor pentru obţinerea cãrora solicitanţii constituie ca titlu de garanţie

depozite colaterale în lei şi în valutã documentaţia necesarã este compusa din:

-cererea de credite din care sa rezulte descrierea creditului (destinaţia şi volumul

creditului, termenul de rambursare, e.t.c.);

-declaraţia titularului contului de depozit din care sa rezulte cã, în situaţia în care clientul

nu-şi respectã obligatiile asumate prin contractul de credite, garantul împuterniceşte banca sã

utilizeze sumele constituite în conul de depozit pentru rambursarea datoriilor respective;

-ultima balanţa de verificare şi proiecţia fluxurilor financiare.

Pentru persoanele fizice autorizate, analiza documentatiei implica faptul ca ofiţerii de

credite sa parcurgã patru faze şi anume:

-stabilirea calitaţii solicitantului conform documentelor de mai sus;

52

-încadrarea solicitarii în categoriile de credit în funcţie de destinatie şi termen;

-determinarea capacitãţii de rambursare a ratelor şi a dobânzilor pe baza cifrei de afaceri

a clientului şi a veniturile nete obtinute care pot rezulta din declaraţiile/dispoziţiile de impunere,

adeverinţele de venit emise de administratia financiara şi orice documente cerute de bancã.

Pentru acordarea de credite banca percepe anumite comisioane, dupa cum urmeazã:

comision de gestiune(flat) a creditului, iar pentru persoanele juridice se va percepe şi un

commision de neutilizare, daca este cazul. Astfel, comisionul de gestiune se calculeazã la plafonul

creditului şi se incaseazã o singura datã, iar comisionul de neutilizare se calculeaza la plafonul

aprobat şi si neutilizat, in funcţie de suma neutilizataã si de numarul de zile de neutilizare.

Pentru creditele care se utilizeaza în tranşe, acest ultim comision se calculeazã în functie de

nivelul tranşei şi nu de nivelul plafonului.

Tot în aria de cuprindere a controlului preventiv intra respectarea procedurilor în ceea ce

priveşte deschiderea conturilor şi a încadrãrii în plafonul stabilit pentru categoria de credite

respectivã.

Astfel, dupã aprobarea solicitãrii de credite, şeful compartimentului de credite va solicita

compartimentului de conturi şi viramente rezervarea unui simbol pentru contul separat de

împrumut în conformitate cu categoria creditului şi simbolul contului curent al clientului si apoi

va proceda la înscrierea lor în contractul de credite.

Tot şeful compartimentului de credite dispune cãtre ofiterul de credite întocmirea în douã

exemplare a comunicãrii plafonului de credite cu anexarea graficului de rambursare a

creditului.

Suma plafoanelor individuale de credit trebuie sã se încadreze în plafonul aprobat unitaţii

bancare, pentru fiecare categorie de credite.

Plafonul individual va fi înregistrat în registrul de evidenţã a plafoanelor de cãtre şeful

compartimentului de credite şi apoi cele douã exemplare se emit compartimentului conturi şi

viramente în vederea deschiderii contului de împrumut. Şeful compartimentului conturi şi

viramente verificã dacã formularul de plafon conţine toate datele şi confirma/infirma

corectitudinea simbolurilor de conturi rezervate. Dupã verificare, formularul se remite şefului

compartimentului de credite. Celãlalt exemplar se pãstreaza la grupa operativã în vederea

efectuãrii plãţilor şi pe baza acestuia şeful compartimentului conturi şi viramente dispune

deschiderea conturi.

53

Contractele de credit împreuna cu contractele de garanţii se vor înregistra într-un fişier

special, şi anume registrul contractelor de credit şi garanţie, înregistrat de unitatea bancarã

teritorialã şi pãstrat de şeful compartimentului de credite, care va cupride:numãr curent,

denumirea clientului şi codul fiscal, numãrul contractului de împrumut şi a evntualelor acte

adiţionale la acesta, categoria de credit şi codul atribuit acesteia, numãrul contractelor de

garanţie, valoarea garanţiei, diminuarea garanţei în perioada de creditare, garanţii noi

constituite sau înlocuite, sume obţinute din valorificarea garanţiei prin acordul pãrţilor, sume

obţinute din valorificarea garanţiilor pe calea executãrii silite.

Dupã încheirea contractului de credite, ofiţerul de credite împreunã cu juristul bãncii,

anterior momentului prevazut pentru punerea la dispoziţie a creditului verificã urmatoarele:

-înscrierea garanţiilor la judecãtoria din raza teritorila în care se aflã imobilul ipotecat sau

la judecãtoria din raza tertorialã în care se aflã debitorul în cazul constituirii gajului şi

notificarea societaţii de asigurare asupra cesiunii eventualelor despãgubiri pentru bunurile

asigurate acceptate în garanţie;

-dacã sunt constituite şi utilizate integral resursele proprii cu care va participa

imprumutatul în derularea proiectului respectiv;

-alte prevederi din contract care conditioneazã obţinerea creditului.

PLAFON DE CREDITE

Centrala bãncii trimite plafonul de credite cãtre unitaţile subordonate. În acest plafon

trebuie sã se încadreze toate creditele care sunt acordate clienţilor, indiferent de forma de

organizare şi de capitalul social.

REFERATUL DE CREDITE

Partea a I- a: Elemente definitorii privind clientul

Aceastã parte trebuie sã cuprinda urmatoarele elemente:

- nr. crt. va desemna numarul cererii de credite şi al documentaţiei aferente;forma de

proprietate ;riscuri şi metode de micşorare; propuneri privind noua limitã de expunere totalã pe

client; grup: se menţioneazã numele grupului sau holdingului din care face parte clientul; ţara

asupra cãreia BCR îşi asumã un risc direct sau indirect şi clasificare ţãrii dupã marimea

riscului; riscul actual asupra clientului şi cel anterior; strategia faţã de client (banca doreşte

extinderea relaţiilor cu clientul, sau restrângerea, respectiv sã menţinã limita de expunere

existentã la data întocmiri referatului; scopul menţioneazã produsul bancar solicitat; informaţii

54

despe limite; limitã grup precedentã; limitã grup nouã; statulul juridic: regie autonomã,

societate comercialã, persoanã fizica, e.t.c.; cotatã: se va menţiona dacã clientul este sau nu cotat

la bursã, cum este cotat clientul la bursã; agenţii de rating: se va menţiona numele agenţiei de

rating la care clientul este cotat, dacã este cazul; proprietari: se vor menţiona numele

proprietarilor şi procentajului deţinut din capitalul societãţii; conducere: se menţioneazã

numele şi prenumele persoanelor din conducerea executivã; auditori externi: se prezintã relaţiile

cu socitaţile de auditare indepedendente, dacã este cazul; relaţii cu alte bãnci: se va menţiona

dacã clintul are conturi deschise la alte bãnci şi/sau alte relaţii; profitabilitate: se înscriu date

pentru anul precedent şi penru anul curent privind profitul pe care îl obţine banca din întreaga

relaţie cu clientul; dobânda încasatã: volumul anual al dobânzilor încasate de la client în anul

precedent şi în anul curent pâna la data întocmirii referatului; dobânda restantã + penalitaţi: se

va trece media lunarã a dobânzilor restante şi a penalitaţilor înregistrate din cursul anului

precedent; dobânda restantã + penalitaţi – sold: soldul pentru anul precedent; redite restante;

credite reastante – sold; depozite + disponibilitãţi: media lunarã a depozitelor pe întreg

parcursul anului şi a disponibilitãţilor pe care clientul le-a înregistrat în banca în anul

precedent, chiar dacã la sfârşitul anului acestea nu mai existau; trezorerie: volumul

operaţiunilor de schimb valutar fãcute de client în anul precedent şi în anul curent; comisioane:

volumul comisioanelor încasate de la client pe parcursul anului precedent şi a celui curent;

excepţie de la politica bãncii, dacã este cazul; nivel final de competenţã şi data aprobãrii; ofiţer

de credite local; ultima revizuire a calitãţii şi data: se va trece data ultimului control efectuat de

ofiţerii de credite de la nivelurile imediat superioare; documentaţia revazutã la data de: se

completeazã cu data în care consilierul juridic a efectuat verificarea legalitãţii documentelor;

limite existente-total; limite noi-total: la limitele curente se vor adãuga noile solicitãri din refrat;

termen; codul: codul pentru produsul de credite, pentru sursa de rambursare şi pentru garanţii;

informaţii financiare: reprezintã sinteza analizei bilanţului, a conturilor de profit şi pierdere şi a

indicatorilor de performanţã; relaţie directã – limitã precedentã: se vor mentiona limitele

aprobate prin ultimul referat de credite de care beneficiazã clientul (credite, scrisori de garanţie,

scontarea cambiilor acceptate de client); relaţie directã – limitã nouã: se vor înscrie limitele care

urmeaza a fi aprobate; relaţe indirectã – limitã precedentã: aceastã rubricã se completeazã în

cazul în care clientul analizat deţine acţiuni la alte societaţi care sunt clienţi ai bãncii, sau alţi

clienţi ai bãncii care deţin acţiuni ale clientului analizat. Limitele de la relaţia indirectã nu se

55

supun aprobãrii ci au un caracter informativ; relaţie indirectã – limitã nouã; limitã de grup

precedentã – limitã de grup nouã: se completeazã atunci când clientul face parte dintr-un grup

sau dintr-un holding, iar acesta îşi desfaşoarã activitatea prin bancã; limitã de grup nouã.

Partea aII a: Detalii semnificative privind creditul

În cadrul acestei pãrţi se vor prezenta urmatoarele elemente:

a) afacerea cu detalii despre produse, nivelul de competivitate a cestora. Trendul pieţei pe

care activeazã debitorul, dacã afacerea este ciclicã, continuã sau sezonierã, care este poziţia pe

piaţã a clientului şi orice alte detalii din acesta categorie care pot duce la o mai bunã cunoastere

a debitorului. Fiecare din aceste aspecte sunt comentate şi se precizeazã acele care ar putea

preznta riscuri pentru bancã şi posibilitaţile de prevenire.

b)conducere, acţionari, personal angajat, experienţa, profesionalismul şi moralitatea

acestora. Se menţioneazã numele, funcţia, vârsta, eventuala pondere a acţiunilor deţinute,

informaţii referitoare la societatile subordonate sau asociate punând accent pe cash- flow-ul

acestuia, sursele de rambursare, garanţiile;

c) produsele de credit utilizate de cãtre client punându-se accent pe: cauzele solicitãrilor de

fonduri şi modul de utilizare a acestora, cine este utilizatorul efectiv al creditului, iar în care

beneficiarul este altul decât clientul trebuie sã se specifice date despre acesta, modul în care este

structurat creditul şi garanţii asiguratorii, evaluarea şi posibilitaţile de realizare a acestora;

d) aspecte de risc financiar rezultate în urma concluziilor desprinse din analiza bilanţurilor

contabile precum şi evidenţierea obligaţiilor din afara bilanţurilor contabile, analiza

indicatorilor, a conturilor de profit şi pierdere, mentionându-se în mod special evoluţia cifrei de

afaceri şi prognoza asupra cash-flow-ului, arãtand prin acestea factorii de risc ce pota apãrea,

toate acestea putând sa creeze o privire de ansamblu asupra situaţiei prezente şi viitoare a

poziţiei financiare a clientului;

e) istoricul “relaţiei de credit” dintre bancã si client si dintntre alte bãnci şi client, modul

în care s-a achitat de obligatii şi poziţia curentã, respectiv detalii despre creditele restante,

perioada de timp în care s-au inregistrat, cauze şi mod de soluţionare;

f) elemente cu caracter deosebit care nu au fost prezentate anterior.

Prtea a III a: Riscul şi distribuirea lui în cazul clientului unic

Pentru clienţii care fac parte dintr-un grup sau holding se detaliazã limitele de expunere a

bãncii pe subunitaţile grupuluin(societati subsidiare in cadrul holdingului).

56

4“Documentele necesare a se perzenta bãncii impreunã cu cererea de deschidere a

contului(subcontului)”

A)Pentru regiile autonome:

a) Hotãrârea de guvern sau Hotararea organelor judeţene şi municipale ale administraţiei

locale privind înfiinţarea regiei autonome;

b) regulamentul de organizare şi funcţionare a regiei autonome;

c) certificate de inmatriculare de la Registrul comerţului şi certifcat de inregistrare fiscala

de la dgfp;

d) codul fiscal;

e) actul de numire al managerului şi al direcorului;

f) fişa specimenelor de semnãturi ale persoanelor autorizate sã dispunã de cont şi amprenta

ştampilei.

B) pentru societãţile comerciale cu capital de stat:

a) Hotarârea de guvern sau decizia organului administraţiei locale de stat de înfiinţare a

societãţii;

b) statutul societãţii comerciale şi contractul de societate;

c) certificat de înmatriculare de la Registrul Comerţului şi certificate de înregistrare fiscalã

de la DGFP;

d) codul fiscal;

e) ordinul de numire al directorului sau managerului;

f) fişa specimenelor de semnãturi ale persoanelor autorizate sã dispunã de cont şi amprenta

ştampilei.

C) În cazul societaţilor comerciale cu capital privat:

a) hotârarea judecãtoreascã de înfiinţare a socitãţii comerciale;

b) statutul societãţii comerciale;

c) contractul societãţii comerciale (dacã sunt doi sau mai mulţi asociaţi);

e) certificatul de înmatriculare de la Registrul Comerţului şi certificat de înregistrare

fiscalã de la DGFP;

f) extras din proces-verbal al Adunãrii Generale a Acţionarilor care confirmã dreptul

conducãtorului ( conducatorilor) societãţii sau reprezentanţilor acesteia de a dispune de cont;

4 Norme metodologice privind activitatea de creditare a Bãncii Comerciale Române S.A. nr. 1/2000, anexa NR. 2, PAG. 157

57

g) fişa specimenelor de semnãturi ale persoanelor autorizate sã dispuna de cont şi

amprenta ştampilei.

D) În cazul persoanelor fizice autorizate sã desfasoare o activitate independentã si asociaţii

familiale:

a) autorizaţie emisã de primãriile judeţene sau a Municipiului Bucureşti pentru

desfãşurarea de activitaţi independente;

b) codul fiscal;

c) fişa specimenelor de semnãturi ale persoanelor autorizate sã dispunã de cont şi

amprenta ştampilei;…”

În ceea ce priveşte solicitãrile de credite din partea persoanelor juridice la nivelul

anului 2002 nu s-a acordat viza financiarã de control pereventiv unei cereri de credite în valoare

de aproximativ 3,7 miliarde lei solicitat pentru prefinanţarea exporturilor valutã. Acesta nu s-a

acordat datoritã faptului ca banca clientului nu deschis în favoarea exportatorului un acreditiv

documentar ce nu este irevocabil. Acestã problemã nu a putut fi rezolvatã prin flosirea ca mijloc

de platã a unui incasso documentar deoarece exportatorul nu are cu clientul sãu o relaţie

“traditionalã”, fiind un client nou.

La nivelul anului 2003, în ceea ce priveşte persoanele juridice s-a refuzat acordarea

vizei de control financiar preventiv în 4 cazuri totalizand o cerere de aproximativ 4,7 miliarde

lei. Astfel s-a slicitat un credit pentru echipament în completarea surselor proprii, pe termen

mediu(pentru patru ani) în valoare de aproximativ 3,9 miliarde lei pentru dezvlotarea unor noi

capacitãţi de productie. Aceste capacitãţi de productie trebuiau amplasate în vecinãtatea

întreprinderii din motive de eficienţã. Lipsa documentaţiei în acest sens rezutã din faptul cã

situaţia proprietaţii asupra terenului destinat acestui obiectiv nu este carificatã din punct de

vedere juridic.

Legea bancarã nr. 58/1998 prevede la articolul 50 faptul cã împrumuturile acordate

persoanelor aflate în relaţii speciale cu banca sau personalului acesteia, inclusiv familiile lor

sunt premise cu respectarea strictã a reglementãrilor emise de BNR în acest sens.

Conform Normelor nr. 8/1999, art. 1, lit. n se considerã a fi in relaţii speciale cu banca

urmatoarele categorii de personae:

a) reprezentanţii Autoritãţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului în

Adunarea generalã a acţionarilor B.C.R.;

58

b) administratorii, conducãtorii şi cenzorii bãncii şi personele fizice desemnate de socitãţile

de expertizã contabilã sau care au calitatea de cenzor sau auditor independent al bãncii;

c) cenzorii bãncii constituiţi ca peroane juridice;

d) membrii unor comisii speciale cum ar fi comsia de privatizare a bãncii;

e) orice persoanã juridicã ce exercitã un control efectiv asupra bãncii, acţionarii acestei

persoane juridice ce deţin o pondere de peste 10 % din capital şi administratorii acestei persoane

juridice;

f) orice acţionar constituit ca persoanã juridicã ce exercitã control efectiv asupra bãncii şi

acţionarii acestei persoane juridice care deţin peste 10 % din acţinuni;

g) orice acţionar care şi-a desemnat un reprezentant având una din calitãţile prevazute la

lit. a – c;

h) orice societate la care banca are o participaţie la capital de peste 10 %;

i) orice siocietate comercialã la care una dintre persoanele prevãzute la literele a – h deţine

control efectiv;

j) personalul B.N.R. care are atribuţiuni de control sau de supraveghere bancarã;

k) membrii consiliului de admnistraţie al BNR;

l) familiile persoanelor fizice prevãzute la literele a, b, d – g, j si k.

Prin control efectiv asupra unei societaţi se intelege una din urmatoarele situaţii:

- deţine mai mult de 50 % din drepturile de vot;

- are dreptul de a numi şi înlocui majoritatea membrilor consiliului de administraţie al

societãtii repective;

- este asociat sau acţionar şi controleazã cel puţin 50% din drepturile totale de vot, pe baza

unui acord încheiat cu ceilalţi acţionari sau asociaţi;

- are puterea de a exercita o influenţã decisivã asupra conducerii şi politicii societaţii.

Prin acţionar semnificativ se întelege acea persoanã sau grup de personae care acţioneazã

împreunã şi care deţine cel putin 5% din capitalul social sau drepturile de vot ale unei societãţi

bancare sau ale oricarei altei societãţi comerciale.

Banca nu va acorda împrumuturi persoanelor prevazute la punctele a – d de mai sus, iar

celelalte persone aflate in relaţii speciale cu banca nu vor primi împrumuturi în condiţii de

favoare.

59

Suma totalã ce va putea fi utilizatã pentru a acorda împrumuturi persoanelor aflate în

relatii speciale cu banca nu va putea depãşi 20 % din fondurile proprii ale bãncii.

În ceea ce priveşte personalul propriu şi familiile acetuia banca îşi fundamenteazã decizia

de împrumut pe baza unor norme interne aprobate de Consiliul de administraţie al BCR. Suma

acestora nu pote depãşi 5 % din fondurile proprii ale bãncii.

Sucursala Botoşani are obligaţia de a ţine evidenţa, extracontabil, pentru fiecare persoanã

fizicã şi juridicã aflatã în relaţii speciale cu banca, inclusiv pentru personalul propriu şi familiile

acestuia.

Conform normelor BNR nr. 8/1999, sucursalele judeţene şi cea a Municipiului Bucureşti

vor raporta în scris cãtre Direcţia Generale de Metodologie şi Management al Riscurilor, pâna

la data de 15 a lunii urmatoare celei pentru care se face raportarea, nivelul împrumuturilor nete

acordate persoanelor care sunt în relatii speciale cu banca, nivelul împrumuturilor pentru

persoanlul bãncii şi pentru familiile acestuia.

Conform Normei BNR nr. 8/1999, la nivelul fiecarei unitaţi bancare teritoriale se deschide

“Registrul imprumuturilor acordate persoanelor aflate in relaţii speciale cu banca “ care va fi

impãrţit în:

a) persoane aflate în relaţii speciale cu banca, şi anume cele prevazute la literele e – l,

inclusiv;

b) personalul propriu şi familiile acestuia.

Fiecarei persoane i se va aloca o poziţie în registru şi se vor inscrie urmatoarele elemente:

numãrul şi data contractului de imprumut, numele şi denumirea împrumutatului, suma

împrumutului, destinaţia, termenul de rambursare, nivelul dobânzii, garanţiile asiguratorii şi

rata lunarã de rambursat.

La finele fiecarei luni se va înscrie în acest registru situaţia soldurilor curente, restante şi

îndielnice, pâna în momentul rambursarii împrumutului.

III.3 CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV PRIVIND GARANTEAREA SI

RAMBURSAREA UNUI CREDIT

Dupa natura lor, garanţiile pot fi:

60

1.Garanţii reale, care se materializeazã prin afectarea unui bun al debitorului în

vederea asigurarii obligaţiei asumate.

Aceste garanţii confera creditorului urmatoarele drepturi:

dreptul de preferinţa şi anume, in cadrul executarii silite se va asigura

satisfacerea cu prioritate a creditorului garantat şi numai ce este in plus va putea servi

celorlalţi creditori;

dreptul de urmarire, ceea ce înseamna cã creditorul va putea urmari bunul

constituit ca garanţie în mâinile oricui s-ar afla.

Garanţiile reale cuprind gajul propriu-zis ce poate cu sau fara deposedare; ipoteca si

privilegiile.

2.Garanţii personale5”Garanţiile personale sunt mijloace juridice de garantare a obligaţiilor prin care una

sau mai multe personae se angajeaza printr-un contract accesoriu incheiat cu creditorul, sã

plãteascã acestuia datoriile debitorului în cazul în care acesta nu o va plãti el insuşi.”

Garanţiile personale se aplica sub urmãtoarele forme:

fidesjusiunea (cautiunea) , reglementatã de articolul 1652 din Codul Civil;

scrisori de garanţie bancarã emise de instituţii financiar-bancare sau de ministere

abilitate în acest sens în numele statului (garanţii guvernamentale);

garanţiile personale reglementate de legi speciale (cum este garanţia constituitã de o

terţã persoanã pentru acoperirea eventualelor pagube ce pot fi cauzate unui agent economic

de cãtre un gestionar –L nr. 22/1969 cu completãrile ulterioare).

Cesiunea de creanţã nu aparţine nici categoriei garanţiilor reale, nici categoriei de

garanţii personale.

Banca va solicita suplimentar cesionare a încasarilor din contractele existante, iar

pentru clienţii care au greutãţi în plata sumelor datorate la scadentã sau prezinta un risc

semnificativ în acest sens sã semneze un billet la ordin .

Tipuri de garantii

1.Garanţiile guvernamentale sunt acordate de cãtre puterea executivã a statului prin

ministerele care o reprezintã şi care sunt autorizate sã emitã aceste garanţii în numele şi în

contul statului, cu respectarea reglementãrilor în vigoare.

5 Norme metodologice privind activitatea de creditare a Bãncii Comerciale Române S.A. nr. 1/2000, Capitolul XI, pag. 102

61

2.Scrisoarea de garantie bancarã :Scisoarea de garanţie bancarã este o modalitate

specificã de materializare a unei garanţii date de cãtre o societate bancarã la solicitarea unei

persoane fizice sau juridice care contracteazã un credit. Prin scrisoarea de garanţie bancarã

o instituţie financiar-bancarã agreatã se angajeazã necondiţionat şi irevocabil ca, în cazul în

care o anumitã persoanã fizicã sau juridicã nu va plãti la termen o anumitã sumã

determinatã şi indicatã în mod expres în scrisoare, sã plãteasca suma, în favoarea bãncii ce

este beneficiarã a garanţiei.

Pentru ca o scrisoare de garanţie bancarã sã fie valabilã trebuie sã conţinã urmatoarele

elemente: denumirea şi adresa bãncii care garanteazã, denumirea şi adresa persoanei fizice

sau juridice garantate, numele şi adresa beneficiarului garanţiei, obiectul garanţiei, termenul

de valabilitate al garanţiei ce trebuie sã acopere intreaga perioadã a creditãrii, comisioanele

şi speţele aferente termenului de platã a sumei garantate, clauze speciale cum ar fi cele

referitoare la prelungirea termenului de valabilitate, condţtiile în care garantul poate fi

solicitat la platã, semnãturile persoanelor în masurã sã angajeze rãspunderea bãncii garante.

3.Depozitul bancar (cash-ul colateral) este o formã ce aparţine garanţiilor reale

mobiliare cu deposedare,concretizându-se într-o sumã de bani depusã de beneficiarul

creditului la bancã în favoarea acesteia din urmã, în anumite condiţii stabilite între pãrţi.

În cazul în care debitorul îşi plãteşte datoria la scadenţã, aceatã suma va aduce

dobândã pentru beneficiarul de credite.

4.Contractul de asigurare pentru plata ratelor de credit şi a dobânzilor aferente

(asigurarea de risc financiar) reprezintã o garanţie financiarã şi se incheie pe o perioadã de

un an de la acordarea creditului şi se prelungeşte pânã la recuperarea integralã a creditelor

şi a dobânzilor. În cadrul aceluiaşi contract se va plãti o primã de asigurare corespunzatoare

categoriei de credit asigurat.

5.Ipoteca este o garanţie reala imobiliara fãra deposedare care conferã creditorului, în

cazul neplaţii, dreptul de a urmãri imobilul în mâinile oricui s-ar afla. Ipoteca este de diferite

grade, dupã momentul în care este inscrisã la judecãtoria compenentã. Creditorii cu rang

prioritar vor avea întâietate în satisfacerea obligaţiilor restante.

Pe lângã condiţiile generale care trebuie îndeplinite de garanţii sunt menţionate şi

urmatoarele condiţii specifice care trebuie îndeplinite cumulativ:

- ipoteca sã fie de rangul I;

62

- ipoteca de rangul II poate fi acceptatã numai în urmãtoarele condiţii:

- beneficiarul ipotecii de rangul I sã fie o unitate a BCR;

- valoarea bunului asupra cãruia se constituie ipoteca de rangul II sã fie suficientã

pentru a acoperi ambele obligaţii faţã de bancã;

- scadenţa creditelor garantate prin ipoteci de rangul II sã nu depaşeascã scadenţa

creditelor garantate de ipoteci de gradul I.

- debitorul nu are alte bunuri asupra cãrora sã se poatã constitui garanţii rale.

6. Gajul poate fi cu sau fãrã deposedare.

Prin gaj cu deposedare sau amanet debitorul remite creditorului un bun mobil corporal

sau necorporal în vederea garantãrii obligaţiilor.6”Gajul fãrã deposedare reprezintã un contract consensual, în baza cãruia bunul ce

constituie obiectul gajului rãmâne în continuare în posesia debitorului. Bunurile asupra

cãrora se poate constitui gaj fãrã deposedare sunt urmãtoarele:

- bunuri mobile existente în patrimoniul împrumutatului de natura materiilor prime,

materialelor, semifabricatelor, produselor finite şi altor mãrfuri, dacã pe toatã perioada

creditãrii se vor putea regãsi în aceeaşi formã, vor putea fi mãsurate şi numãrate, aflate în

unitaţile de producţie sau în depozite;

- bunuri mobile de natura mijloacelor fixe existente în patrimoniul împrumtatului şi

care vor putea fi admise în garanţie numai dacã sunt în stare de funcţionare şi gradul de

uzurã nu depãseşte 50%.

7. Dreptul de gaj general este un drept al creditorului asupra tuturor bunurilor

debitorului, adicã în caz de neonorare a obligaţiilor, acesta din urmã este despãgubit din

masa generala de bunuri ale debitorului.

8. Fidesjusiunea (cauţiunea) este un contract accesoriu, consensual şi cu titlu gratuit

prin intermediul cãruia o persoanã, numitã fidesjusor se obligã faţã de creditorul altei

persone ca, în momentul neachitãrii de obligaţii a debitorului sã execute obligaţia celui

pentru care garanteazã.

9. Cesiunea de creanţã este un mijloc de transmitere a dreptului sau creanţei unei alte

personae numite cesionar. Cel care primeşte dreptul va putea incasa creanţa, putnd constitui

o formã de garanţie.

6 Norme metodologice privind activitatea de creditare a Bãncii Comerciale Române S.A. nr. 1/1997, pct. 316, pag. 31

63

Pentru creditele acordate pe termen scurt de B.C.R. Sucursala Botoşani avem

urmãtoarea situaţie a garanţiilor:

Miliarde leiSpecificaţia Anul Anul Dif.

+-Dif.%2002 2003 2002(%) 2003(%)

Total credite pe temen scurt 362,917 422,945 - - 60.028 16,54Total garanţii pe termen scurt din care: 580.969 681.132 100 100 100.136 17,24Ipoteca 373.040 442.736 64.3 65 49.696 13,32Gaj 61.467 79.925 10,6 11,73 18.458 30Cesionarea cash-flow-ului 131.555 145.776 22,6 21,4 14.221 10,81Depozite colaterale 290 341 0.05 0.05 151 52,07Alte garanţii 14.617 13.354 2,45 1.82 -1.263 -8,6Tabelul nr 12: Evoluţia garanţiilor acceptate de B.C.R. Sucursala Botoşani pentru creditele pe termen scurt

Sructura garanţiilor acceptate pentru Structura garanţiilor acceptate pentru creditele pe termen mediu şi lung de creditelor pe termen mediu şi lung de

Sucursala Botoşani a B.C.R. S.A. Sucursala Botoşani a B.C.R. S.A

Din tabelul de mai sus rezultã faptul cã rata de creştere a creditelor pe termen scurt la

Sucursala Botoşani este mai mica decât rata de creştere a creditelor pe termen scurt.

Acest lucru denotã o politicã mai prudenţã cu privire la garanţiile aceptate pentru

creditele pe termen scurt. Pe termen scurt banca urmãreşte indicatorul de lichiditãţii şi cel

al gradului de îndatorare, dar cu precãdere garanţiile acopritoare.

Rata de de acoperire a creditului de garanţii este de 1,18 ce este şi este mai mult decât

suficientã.

Miliarde lei

Specificaţia Anul Dif.+-

Dif.%2002 2003 2002(%) 2003(%)

Total credite pe temen mediu si lung 253,125 641,916 - - 388.791 153.6Total garanţii din care: 403.724 862.918 100 100 459.194 113.74Ipoteca 259.159 560.896 64.2 65 301.737 116.43

64

Gaj 42.759 94.920 10.6 11 52.161 121.99Cesionarea cash-flow-ului 91.372 186.922 22.63 21.65 95.550 104.57Depozite colaterale 246 567 0.06 0.07 321 130.49Alte garanţii 10.152 19.631 2.51 2.28 9.479 93,37Tabelul nr 13: Evoluţia garanţiilor acceptate B.C.R. sucursala Botoşani pentru creditele

acordate pe termen mediu şi lung

Structura garanţiilor acceptate pentru Structura garanţiilor acceptate pentru creditele pe termen mediu şi lung de creditelor pe termen mediu şi lung de

Sucursala Botoşani a B.C.R. S.A. Sucursala Botoşani a B.C.R. S.A.

Se observã din tabelul de mai sus cã rata de crestere a creditelor pe termen mediu şi

lung acordate la nivelul anului 2003 o depãşeşte pe cea a garanţiilor pentru aceste credite.

Deasemenea, rata de acoperire a creditelor aordate pentru anul 2003 este de 1,18.Cele

arãtate mai sus relevã cã Sucursala Botoşani a B.C.R. a aceptat un risc mai mare în ceea ce

priveşte garanţiile pentru creditele pe termen mediu şi lung faţã de perioadele anterioare

dar situat în limite foarte bune, având în vedere rata de acoperire. S-a acceptat o asemenea

situaţie având în vedere situaţia financiarã bunã a firmelor care au obţinut aceste credite

(cele care au beneficiat de credite mai mari au fost încadrate în categoria A şi B)

Condiţiile generale pe care trebuie sã le îndeplinescã garanţiile pentru a putea fi acceptate

de bancã:

65

1. sã existe pieţe de desfacere pentru bunurile respective si cumpãratori potentiali;

2. acestea trebuie si fie materializate sub forma unui titlu;

3. bunurile sã fie în circuitul civil, sã se afle în proprietatea solicitantului sau garantului

şi sã nu fie afectate de alte creanţe, decât cele ale BCR;

4. bunurile ce sunt achiziţionate şi puse în funcţiune la un moment anerior solicitãrii

creditului trebuie sã fie în stare corespunzãtoare de funcţionare şi de exploatare;

5 bunurile achiziţionate şi încã nepuse în funcţiune , precum şi bunurile care urmeazã

a fi procurate şi achitate parţial din credite sã fie noi şi însoţite de certificate de calitate şi de

garanţie;

6. bunurile de natura activelor imobilizate corporale acceptate în garanţie de cãtre

bancã trebuie sã îndeplinescã condiţiile impuse de ”Norme tehnice ale BCR nr.2/1999”, cum

sunt prezentate mai jos:

Condiţii şi resticţii specifice pentru admiterea în garanţie a mijloacelor fixe,

grupa 2 si 4

Pentru admiterea în garanţie a creditelor vor fi avute în vedere urmatoarele criterii

specifice:

a) trebuie alese acele “maşini” care au o valoare de piaţã şi pot fi tranformate rapid în

lichiditaţi;

b) slectarea acelor “maşini” ale cãror valori de întrebuinţare sunt cerute în cât mai

multe domenii ale economiei, prin aceasta încercând a asigura existenţa cererii pentru bunul

respectiv;

c) trebuie selectate acele “maşini” cu “multiple grade de libertate în funcţionare şi cu

caracteristici de universabilitate în realizarea unei palete largi de produse şi de servicii,

necondiţionate în amonte sau în aval de procedee tehnologice speciale, care pot sã

funcţioneze independent;

d) uzura maximã ce poate fi acceptatã este în general de 60%.

Pentru mijloacele fixe cuprinse în grupele 2 şi 4 corespunzãtor clasificatiei contabile

trebuie delimitate urmãtoarele noţiuni:

Valoarea actualã ramasã a maşinii este scãzând cheltuielile de transport, montaj şi

punere în funcţiune şi diminuatã cu uzura de la sfârşitul perioadei de creditare.

66

Valoarea admisã în garanţie se determinã prin aplicarea la valoarea ramasã actualã a

unei marje variabile, care variazã în funcţie de risul de valorificare a “maşinii” admisã în

garanţie.7“Pentru mijloacele fixe din grupele 2 şi 4 este necesara urmatoarea documentaţie:

a) actul de proprietate (factura sau contractul de vânzare-cumpãrare);

b) inventarul activelor fixe în exerciţiului financiar, la data respectivã în cazul

persoanelor juridice, conţinând maşina sau maşinile propuse a fi luate în garanţie;

c) livretul “maşinii” în care sunt înregistrate toate operaţiunile planificate şi realizate;

d) cartea tehnicã a maşinii.”

Condiţii şi restricţii specifice pentru admiterea în garanţie în cadrul unor

proprietãţi imobiliare

a) civile de interes public;

b) halele care sunt în componenţa unui flux tehnologic integrat;

c) halele care sunt amplsate în cadrul unei incinte industriale şi pentru care nu existã

posibilitatea de separare a unei ativitati independente;

d) hale de performanţã, cu echipamete tehnologice grele sau hale construite în mod

special (ca formã, structurã, rezistenţã, etc) pentru anumite procese tehnologice;

e) obiective cu caracter de deservire energeticã, alimentare cu apã potabilã, cu

caracter industrial, în general obiective de interes general.

Potrivit normelor tehnice ale BCR, în vederea garanţiilor de acest fel, cele de “certã

valoare” sunt cele ce au structura de rezistentã din beton armat sau metal.8“Pentru clãdirile a cãror structurã de rezistenţã este alcatuitã din zidãrie portantã

(fãra metal sau beton armat) se recomandã ca, în cadrul evaluarii sã se aplice coeficienţi de

uzurã mai ridicaţi. Tot aici se incadreazã şi construcţiile ce nu au la bazã proiecte de executie

sau cele la care nu s-au repectat normativele de executţe existente la data realizarii, cele

supradimensionate şi care nu prezintã degradari vizibile.”

Condiţii şi restricţii specifice referitoroare la admiterea în garanţie a terenurilor

intravilane;documentaţie

Solicitantul de credite trebuie sã depunã în acest sens urmãtoarele documente:

7 Norme Tehnice de creditare nr. 2/1997 pag. 208 Norme Tehnice de creditare nr. 2/1997 pag. 47

67

a) actul privind natura juridicã a formei de proprietate a terenului;”

b) planul de plasament şi desenul terenului, extrase din cartea funciarã şi din planul de

cadastru, cuprinzând:

- aliniamentul, adicã linia de demarcaţie dintre terenul respectiv şi domeniul public;

- dimensiunile şi forma;

- zonele învecinate;

c) adeverinţa eliberatã de la Consiliul Local, Comisia de Urbanism şi amenajarea

teritoriului, în ceea ce priveşte urmatoarele:

- încadrarea terenului în una din zonele prevazute în planul de urbanism general;

- suprafaţa construibilã şi regimul de înalţime;

- utilizarea potenţialã din perspectiva realizãrii de construcţii, prin construcţii

întelegându-se locuinţe, hale industriale, spaţii comerciale, etc.;

- eventualele restricţii cuprinse în Regulamentul aferent Planului Urbanistic General şi

Zonal al localitãţii determinate de infra-structurã cu reţelele edilitare sau de dezvoltare a

zonei în viitor.

Mai este de menţionat faptul cã ofiţerul de credite trebuie sã inspecteze terenul la faţa

locului.

Deasemenea, ofiţerul de credite trebuie sã întocmeascã un raport de evaluare care

trebuie sã cuprindã metodele de evaluare folosite, sursele datelor de bazã refritoare la

terenul evaluat, precum şi sursele datelor specifice metodelor de evaluat.

Raportul este finalizat prin determinarea valorii apreciate a terenului utilizatã la

calculul valorii admise în garanţie

Referitor la garanţiile acordate aceeptate de la persoanele fizice se are în vedere:

Creditele acordate de bancã sunt garantate cu veniturile nete lunare realizate de

împrumutaţi, soţiile/soţii acestora şi de cel mult 2 giranţi. Rata totalã lunarã de rambursat

(credit+dobandã) trebuie sã nu fie mai mare decât ½ din veniturile nete lunare realizate de

cãtre împrumutat şi eventual soţia/soţul acestuia.

Creditul va fi garantat si cu veniturile nete realizate de un girant, dacã venitul net al

acestuia este dublul ratei totale de rambursat (credit+dobandâ) sau pot fi acceptaţi maxim 2

giranţi ale cãror venituri nete cumulate sã fie dublul ratei totale de rambursat.

68

Calitate de girant o poate avea soţia/sotul împrumutatului, cu condiţia ca acesta sã nu

participe, cu venitul lunar net la stabilirea volumului creditului.9”Garantia reala mobiliara cu deposedare poate fi constituita de imprumutat numai

asupra unor bunuri mobile, aflate in proprietatea sa exclusive, de volum mic si valori mari,

aflate in stare buna de conservare, care se vor pastra in depozitele(tezaurul) bancii(tablouri,

bijuterii, titluri de valoare, e.t.c.).”

În cazul automobilurilor şi vehiculurilor care pot fi acceptate în garanţie cu

deposedare, acestea trebuie sã fie în stare bunã de funcţionare (sã nu fie mai vechi de trei ani

de la data fabricaţiei) şi trebuie sã fie asigurate împotriva riscurilor generale la o societate de

asigurare agreatã de bancã.

Unul din obietivele principale ale controlului financiar preventiv este asigurarea

bunurilor ce se pot lua in garanţie de cãtre bancã.

Aceastã asigurare se efectueazã de Sucursala Botoşani prin intermediul unitãţilor

teritoriale din Botoşani ale socitãţilor de asigurare-reasigurare agreate, potrivit contractelor

de asigurare încheiate de Centrala B.C.R. cu acele societati.

Contractul pentru asigurare împotriva riscului financiar de neplatã se încheie şi

prelungeşte pe noi perioade pâna la recuperarea integralã a creditului şi a dobânzilor

aferente acestuia, în funcţie de contractul încheiat cu societatea de asigurare-reasigurare.

Pãrţile care intervin în negocierea primei sunt Centrala BCR şi societãţile de asigurare

respective. Drepturile de încasat aferente poliţelor de asigurare sunt cesionate în favoarea

Sucursalei Botoşani.

Dupã aprecierea riscului şi a garanţiilor avute în vedere sucursala poate cere ca o

garanţie suplimentarã şi cesiunea ceanţelor cuvenite împrumutatului din asigurarea de viaţã

atunci când se considerã necesar.

Garanţiile trebuie sã acopere integral creditele acordate de bancã şi dobanzile aferente. 10”Valoarea luatã în calcul a bunurilor corporale şi necorporale acceptate de bancã în

garanţia creditelor acordate se va determina prin aplicarea unei marje, în functie de

mãrimea riscului de valorificare a acestora”, astfel:

garanţii neconditionate primite de la guvernul Romaniei - 100%

9 Instrucţiuni de lucru privind activitatea de creditare ale Bãncii Comerciale Române S.A. nr. 2/2001, pag. 21, pct. 4710 Norme metodologice privind activitatea de creditare a Bãncii Comerciale Române S.A. nr. 1/2000, pct. 495

69

garanţii bancare irevocabile primite de la alte bãnci românesti de prim rang

sau strãine din categoria A sau din Uniunea Europeana – 100%;

depozitul bancar – 100%;

contractul de asigurare pentru neplata ratelor de credit şi a dobânzilor

aferente (este în funcţie de clauzele de acoperire a riscului prevazute în contractul de credite

şi poate varia între 80 – 100%)

ipoteca – 80%(valoarea maximã, ele având de regulã valori mai mici);

cesiunea de creanţã în lei şi în valutã , valoarea maximã fiind în acest caz de

75%;

garanţii reale mobilare, din care:

- cu deposedare – 60%;

- fãra deposedare – 70%

fidesjusiunea (cauţiunea);

garanţia de firmã (companie) ce are la bazã angajamentul ferm al debitorului

dat sub semnaturã autenticã sau privatã de a derula prin ghişeele bãncii total sau parţial

cash-low-ul rezultat din activitatea curentã desfãşuratã de acesta.

planul de afaceri poate fi acceptat penru creditele solicitate de întreprinderi

mici şi mijlocii care nu dispun de alte forme de garanţii şi cu un nivel de maxim 50 % din

cash- flow-ul rezultat din planul de afaceri respectiv, cu condiţia ca încasãrile sã fie mai mari

dcât cheltuielile.

Asigurarea activelor acceptate în garanţie11“În scopul diminuãrii riscului în activitatea de creditare, banca va solicita

beneficiarilor de credite şi de scrisori de garanţie bancarã sã asigure la societãţile de

asigurare-reasigurare agreate bunurile aduse în garanţie.”

În acest sens, beneficiarii vor prezenta Sucursalei Botoşani poliţele de asigurare în

original pentru bunurile acceptate ca garanţii.

Pentru clienţii sucursalei, persoane juridice care se încadreazã în categoriile de

performanţã economico-financiarã A si B, asigurarea activelor acceptate în garantie este

facultativã, în timp ce pentru celelalte categorii de clienţi asigurarea este obligatorie.

11 Norme metodologice privind activitatea de creditare a Bãncii Comerciale Române S.A. nr. 1/2000, Capitolul XIII, pag. 111

70

Deasemenea, asigurarea este obligatorie pentru persoanle fizice, persoanele fizice autorizate

şi pentru producãtorii agricoli individuali.

Valabilitatea contractului de asigurare-reasigurare trebuie sã coincidã cu întreaga

perioada de creditare, pentru riscurile specifice respectivelor categorii de active. În cazul în

care contractul de asigurare se încheie numai pentru o perioadã limitatã se va introduce în

contractul de credit obligaţia beneficiarului de credite de a reînoi contractul înainte de

expirarea poliţei anterioare.

Toate drepturile beneficiarului de credite ce rezultã din contractul de asigurare

respectiv trebuie sã fie cesionate în favoarea Sucursalei Botoşani a B.C.R..

Bunurile vor fi asiguate la valoarea lor de piaţã, realã, care trebuie sã fie cel puţin la

valoarea cu care acestea au fost luate în calculul garanţiei creditelor.

Ofiţerii de credite împreunã cu consilierul juridic al Sucursalei Botoşani, în momentul

prezentãrii poliţelor vor verifica valabilitatea acestora, riscurile acoperite, valoarea

asiguratã, durata asigurarii, limitãrile impuse de societatea de asigurari, şi ca franşizele

prevazute în contractul de asigurare sã nu fie mai mari de 5% (în cazul producerii

evenimentului asigurat solicitantul de credite va trebui sã acopere acesta valoare) precum şi

modul de calcul al despãgubirilor, avand în vedere faptul cã de cele mai multe ori sumele

acestora sunt mai mici decât valoarea asiguratã.

În cazul clãdirilor acestea trebuie sã fie asigurate împotriva inceniului, trãsnetului,

exploziei, inundaţiei, prabuşiri sau alunecãrii de teren, e.t.c..

În cazul utilajelor, echipamentelor şi activelor curente, asigurarea trebuie sã acopere

deteriorarile sau pierderile cauzate de incendiu, jaf, inundaţii, pagube accidentale, e.t.c..

În cazul autovehicolelor trebuie sã se prezinte asigurarea CASCO complet.

În cazul creditelor pentru producţia de export şi a exportului de produse se va solicita o

asigurare împotriva riscului de ţarã (cu excepţia ţãrilor din categoria A, nominalizate de

Banca Nationalã a României) la Eximbanc şi o asigurare împotriva riscului comericial de la

orice altã societate agreatã.

Prin asigurarea împotriva riscului commercial se acoperã: insolvabilitatea

cumpãratorului, întarzierea prelungitã în efectuarea plãţii dupã expirarea termenului

contractual, neacceptarea de cãtre cumparatorul extern a bunurilor livrate, e.t.c..

71

Riscurile politice au o sfera largã de cuprindere şi includ: rãzboi, razboi civil, acţiuni

ale guvernelor strãine, care împiedicã îndeplinirea contractului de export sau determinã

întârzieri în transferul valutei cãtre creditor, retragerea sau neînoirea licienţelor de export

dupã data producerii riscului, toate pierderile rezultând din imposibilitatea de a institui

proceduri legale în ţara cumpãratorului, e.t.c.

În cazul creditelor acordate pe termen mediu sau lung în care beneficiarii sunt

persoane fizice sau persoane juridice cu capital privat sau majoritar privat şi au ca obiect de

activitate producţia, distribuţia, prelucrarea şi prestarea serviciilor în domenilu agricol,

sucursala poate accepta garanţii de la Fondul de Garantare a Creditului Rural într-un

procent de 70% din valoarea creditului, restul fiind acoperit cu alte garanţii.

Pentru aceeaşi persoana, indiferent de activitaţile desfãşurate, Sucursala Botoşani poate

accepta garanţii în cuantum de pâna la 70% din valoarea creditului de la Fondul de

Garantare a Creditelor pentru întreprinzatorii privaţi, restul fiind acoperit cu alte garanţii.

Pentru clienţii cu capital privat care depind de una sau mai multe ”persoane cheie” se

va solicita cesionarea drepturilor de încasat din poliţa de aigurare mixtã de viaţã a acestei

(acestor) persoana(e) cãtre Sucursala Botoşani a B.C.R..12”În situaţia în care banca sau clientul apreciazã cã valoarea bunurilor propuse drept

garanţie nu corespunde cu valoarea lor realã, de piaţã, se va proceda la reevaluarea lor, în

conformitate cu prevederile legale în vigoare şi ale normelor tehnice ale BCR nr 2/1999.”

În practicã, garanţiile la creditele solicitate populaţiei sunt asigurârile de viaţa a

acestora din urmã. Eventualele sume plãtite de socieatatea de asigurãri vor fi cesionate

bãncii.13”Ofiţerii de credite vor urmãri existenţa capacitãţii de rambursare a creditelor şi

dobânzilor pe toatã perioada de creditere. Se vor respinge solicitãrile de credite dacã

capacitatea de rambursare este mai micã decât capacitatea de rambursare.”…În procesul de

analiza a capacitãţii de rambursare a agenţilor economici împrumutaţi, ofiterii de credite ce

activeazã în cadrul sucursalei vor utiliza, pe lângã portofoliul de contracte şi comenzi de care

dispune clientul şi cash-flow-ul previzionat prin urmatoarea formulã de calcul, care

12 Norme metodologice privind activitatea de creditare a Bãncii Comerciale Române S.A. nr. 1/2000, pag. 112, pct. 47213 ? Norme metodologice privind activitatea de creditare a Bãncii Comerciale Române S.A. nr. 1/1997, pag. 97, pct. 402

72

extrapoleazã în perioada viitoare media încasarilor zilnice realizate în ultimul trimestru şi

determinã, cu ajutorul acesteia, volumul de credite pentru care împrumutatul va avea

capacitatea financiarã necesarã în vederea rambursãrii:

90

∑ ICr = i=1 x p x 70 x Ra , unde: 90 100

Cr = capacitatea de rambursare a împrumutatului;

I = încasarile zilnice realizate de împrumutat în ultimul trimestru;

P = perioada de valabilitate a creditului exprimatã în numar de zile;

Ra = rata de actualizare, care reprezintã un factor sintetic, la a cãrui dimensionare

concurã rata inflaţiei, rata dobânzii bancare, rata de schimb a leului, rata creşterii

economice, e.t.c..”

Agenţii economici nu pot beneficia de credite de la Sucursala Botoşani a B.C.R. dacã

funcţioneazã în pierdere sau dacã asupra lor a fost instituitã procedura reorganizãrii şi

lichidãrii judiciare. Ca excepţie de la regulã se menţioneazã agenţii economici care, potrivit

legii şi-au acoperit pierderea din conturile de rezerve şi cei care, prin specificul activitãţilor

sezoniere (agriculturã, turism, construcţii-montaj, industrie alimentarã, e.t.c.) înregistraza

pierderi temporare care vor fi acoperite cu veniturile viitoare. Deasemenea, pentru clienţii

care au înregistrat pierderi, în mod conjunctural, sucursala poate relua activitãţile de

creditare dacã aceştia înregistraeazã profit şi dacã analizele efectuate relevã faptul cã

volumul pierderilor se diminueazã de la o perioada la alta, existând perspective certe ca

unitãţile în cauzã pot recupera în totalitate pierderile, astfel încât activitatea desfãşuratã pe

ansmblu sã fie rentabilã.

În vederea apecierii capacitãţii de rambursare un rol fundamental îl are dterminarea

fluxului de lichiditaţi, care se determina defalcat pe trimestre şi, în cadrul acestora, pe luni

astfel:

pentru determinarea fluxului de lichiditãţi în lei, exprimat în milioane lei:

I. Activitatea de investiţii

A. Total intrãri lichiditãţi din:

Capital social vãrsat

73

Datorii financiare pe termen lung

B. Total ieşiri lichitãţi prin:

Achiziţii de active fixe corporale, inclusiv T.V.A.

Achiziţii de active fixe necorporale

Dotãri/modernizãri/Investiţii în curs

C. Excedent/Deficit de lichitãţi (A – B)

D1. Rambursãri de credite pe termen lung

D2. Plãţi dobânzi aferente creditelor pe termen lung

E. Flux de lichitãţi net (C – D1 – D2)

II. Activitatea comercialã

F. Încasiri din activitãţi de exploatare, inclusiv T.V.A.

F1. Vânzãri cu încasare imediatã

F2. Vânzãri pe credit

G. Încasãri din activitatea financiarã

H. Încasãri din activitatea excepţionalã

I. Total încasãri (F + G + H)

J. Plãţi pentru activitatea de exploatare, inclusiv T.V.A.

K. Flux brut, exclusiv pentru impozite şi taxe ( I – J)

L. Plãţi pentru impozite şi taxe

M1. Rambursãri de credite pe termen scurt

M2. Plãţi de dobânzi aferente creditelor pe termen scurt

N. Plãţi excepţionale

O. Total plãţi, exclusiv celei aferente activitãţii de exploatare (L + M1 + M2 + N)

P. Flux net (K – O)

III. Flux de lichitãţi (cash-flow)

R. Flux de lichitãţi a perioadei ( P +_ O)

S. Disponibilul/Necesarul de lichitãţi a trimestrului (lunii) precedente

T. Disponibil/Necesar de lichitãţi curent (S – R)

pentru credite în valutã, exprimat în mii USD, echivalent milioane lei:

1. Încasãri în cursul anului – total (rd. 02 + 08 la rd. 10), din care:

2. Activitatea de bazã (rd. 04 la rd. 07)

74

3. Export direct sau comisionar

4. Executãri de lucrãri şi/sau prestãri servicii în strãinãtate

5. Aport valutar

6. Comisioane încasate de la furnizori de mãrfuri la export sau beneficiari de mãrfuri

din imort

7. Alte operaţiuni externe

8. Valutã cumpãratã de la bãncile comerciale

9. Dobânzi bancare încasate pentru depozite în valutã

10. Credite în valutã aflate în derulare

11. Plãţi totale (rd. 11 + rd. 16), din care

12. Importuri (rd. 13 la rd. 15), din care:

13. Investiţii proprii

14. Materii prime, materiale, subansamble, e.t.c.

15. Alte bunuri destinate vânzãrii

16. Alte cheltuieli în valutã – total (rd. 17 la 23), din care;

17. Reprezentare în strãinãtate (salarii şi cheltuieli întreţinere)

18. Recamã şi publicitate

19. Deplasãri în strãinãtate

20. Restituiri credite primite

21. Dobânzi bancare aferente creditelor primite

22. Alte cheltuieli prevazute de lege

23. Valutã vândutã bãncilor comerciale

24. Flux net al perioadei (rd. 1 – rd. 11)

25. Disponibilitãţi/Necesar de valutã la începutul perioadei

26. Excedent/Deficit (rd.24 + 25)

În ceea ce priveşte efectuarea efectivã acontrolului financiar preventiv asupra garanţiilor

la Sucursala Botoşani a Bãncii Comerciale Române S.A. s-au înregistrat urmãtoarele

evenimente:

S-a admis iniţial ca garanţie o secţie industrialã de nichelare ce nu putea fi

separatã de celelalte în condiţiile contimuãrii procesului de producţie. Valoarea acesteia iniţial

admisã în garanţie se situa la aproximativ 1,8 miliarde.

75

Admiterea acestei garanţii este interzisã de Normele tehnice de creditare ale Bãncii

Comerciale Române S.A. nr. 2/1997 aşa cum am atãtat mai sus, cauzã pentru care nu s-a

acordat viza de control financiar preventiv de Comitetul director al Sucursalei Botoşani .

Ca mod de soluţionare s-au cãutat şi gasit alte garanţii ce au fost acceptate de la debitor.

Deasemenea, unele garanţii au fos supraevaluate cu 740 milioane lei. În aceste

cazuri s-au cãutat şi s-au gãsit garanţii suplimentare şi, în acelaşi timp au fost instiuite mãsuri

administrative şi penale.

S- ceat un prejudiciu de aproximativ 2,1 miliarde lei prin înstãinarea unor

garantii reale mobiliare fãrã deposedare corelat cu o anumiti dozã de neglijenţã din partea

ofiţerilor de credite care nu au înscris garantiile în Arhiva electronici de înregistrare a

garanţiilor reale mobiliare.

La fel ofiterii de credit nu au încheiat, în unele cazuri isolate, poliţe de asigurare

pentru bunurile mobiliare acceptate în garanţie, astfel încat atunci când s-au produs daune

acesea nu au fost acoperite de socitatea de asigurãri.

Instituirea gajului general ca garanţie a fost lipsit de eficienţã din prisma

controlului financiar preventiv. Astfel, în ceea ce priveşte Sucursala Botoşani a Bãncii

Comerciale Române existã pe rol procese ce privesc suma de 3,2 miliarde lei.

Prin urmare Centrala Bãncii Comerciale Române S.A., având în vedere situaţia din

teritoriu, a renunţat în anul 2004 la acceptarea acestui tip de garanţii.

În acceptarea anumitor garanţii nu s-a avut în vedere cã în cazul lichidãrii cel ce va

avea întâietate în recuperarea creantelor este statul. Prin neluarea în considerare a acestui

aspect garanţiile au fost evaluate cu 180 milioane lei.

76

Capitolul IV: CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Banca Comercialã Românã este cea mai puternicã bancã din România bucurandu-se

de încrederea clenţilor sãi.

În ceea ce priveşte creditul, lucrurile s-au schimbat radical în ultimii ani. Bãncile erau

cele care fãceau selectarea clienţilor iar masa creditului era foarte redusã.

Concurenţa este elementul central în economia de piaţã. Astfel, odatã cu apariţia

noilor bãnci şi cu apariţia în ţara noastrã a celor strãine, unele avand în spate grupuri

bancare cu putere şi reputaţie de ordin mondial, putem vorbi de o concurenţã acerbã între

ele, atât în ceea ce priveşte creditul de consum cât şi în privinţa celui adresat agenţilor

economici.

Aceastã concurenţã a avut consecinţe în procesul de creditare, reflectatã în dorinţa

bãncilor de a atrage clienţi.

77

Puem spune cã, la Sucursala Botoşani a Bãncii Comerciale Române strategia de

crestere a creditului acordat a reusitfacã se are în vedere explozia creditelor şi a solicitãrilor

de la nivelul anilor 2002 – 2003, chiar dacã refuzurile de vizã din perspectva dinamicii, adicã

ca rate au devansat creditele acordate.

“Marja subiectivã” lãsatã în mâna celor însãrcinaţi cu controlul financiar preventiv

de normele de creditare ale Bãncii Comerciale Române este foarte îngustã, în sensul în care

prevederile acestor norme sunt destul de explicite şi riguroase.

Ca tendinţe generale, în practicã se înregistreazã anumite “derogãri” de la normele

amintite mai sus.

În primul rând, din cauza acestei concurenţe şi în al doi-lea rând din cauza situaţiei

financiare precare prezente la majoritatea întreprinderilor din economia românescã, banca,

nu respectatã cu cea mai mare stricteţe indicatorii de bonitate financiarã şi nici cei ce ţin de

aspectele nefinanciare ale clientului.

Aici nu este vorba despre acei indicatori ai lichiditãţii, gradului de îndatorare,

acoperirea dobânzii sau care cei care sunt mai mult decât semnificativi în ceea ce priveşte

posibilitãţile de supravieţuire ale întreprinderii.

Astfel, în ceea ce priveşte îcadrarea în categoriile A, B, C, D. sau E a clienţilor, la

Sucursala Botoşani a B.C.R. existã o practicã ce la prima vedere pare paradoxalã.

În primul rând clienţii care, dacã s-ar prin respectarea ad-literam a normelor de

creditare a Bãncii Comerciale Române s-ar îcadra în categoria D, ei se vor încadra de cãtre

ofiţerii de credite în categoria C. Acest fapt se realizeazã “premeditat”, prin manevrarea

aspectelor nefinanciare, pentru ca clientul respectiv sã beneficieze de credit, având ca

finalitate creşterea profitului de cãtre Sucursalã (ca obiectiv principal al acesteia). Aceastã

“derogare” este practicatã cu predilecţie la acordarea de credite pe termen scurt persoanelor

juridice dar condiţia esenţialã este ca acestia sã dispunã de garanţii acoperitoare.

Pe de altã parte, la sucursala Botoşani a Bãncii Comerciale Romane S.A. mai este

practicatã, tot prin manevrzarea aspectelor nefinanciare, îcadrarea clientilor din categoria

corespunzãtoare A în B, din categoria corespunzãtoare B in C avandu-se în vedere impactul

fiscalitãţii. Concret, acest lucru se face din perspectiva constituirii provizioanelor de risc care

apar ca fiind cheltuieli deductibile din profit, micşorând astfel profitul impozabil.

78

Având în vedere creşterea astfel a riscului de nerambursare a creditului şi de neplatã

a dobânzilor aferente, se încearcã o anumitã “compensare”. Astfel, normele de creditare

stipuleazã clar cã garanţiile trebuie sã acopere cel puţin creditul plus dobânda. Astfel, în

ceea ce priveşte garanţiile lucrurile stau altfel, valoarea admisã în garanţie este cu 20% mai

mare dacât cea care ar rezulta prin aplicarea Normelor Tehnice nr. 2/1997, plus riscul afrent

fiecãrei categorii de garanţii.

În acest fel, este oarecum violat principiul în conformitatea cãruia creditul se acordã

numai dacã acest fapt este atât în favoarea bãncii, cât şi a beneficiarului. Dealtfel, obiectivul

principal al Bãncii Comerciale Române este obţinerea de profit, intrând în oarece mãsura in

contradicţie cu principiul enunţat mai sus.

Sucursala Bãncii Comerciale Române S.A. Botosani a mai fost supusa intr-o oarecare

masura presiunii din partea unor factori politici. Astfel s-a cerut acordarea de credite unor

regii care nu ofereau o siguranţã aceeptabili în privinţa capacitãţilor de rambursare.

Sucursala Bãncii Comerciale Române Botoşani nu a realizat norma de profit fixatã

pentru anul 2003. Aceasta se datoreazã unei pierderi înregistrate de unitatea teritorialã a

Bãncii Comerciale Române din Sãveni, care, potrivit datelor “neoficiale” a înregistrat o

pierderde 23 miliarde lei.

În cea mai mare parte, acest lucru s-a datorat creditelor neperformante ca rezultat al

neexercitãrii voite a controlului financiar preventiv din partea unitãţii teritoriale (justitia

urmeazã sã-şi dea verdictul în acest sens).

O parte din vinã aparţine, conform competenţelor stabilite, si sucursalei judeţene care

a dat dovada de superficialitate şi neglijenţã. Avand în vedere cele spuse mai sus, directorul

Sucursalei Bãncii Comerciale Române Botoşani şi-a prezentat demisia la presiunile facute de

Centrala Bãncii, în timp ce membrii conducerii unitãţii din Sãveni au fost destituiţi şi sunt

cercetaţi de justiţie.

Concluzionând putem afirma cã, în conditiile actuale, banca, prin nerespectarea

întocmai a normelor de creditare se expune din ce în ce mai mult riscului în dorinţa

relalizãrii unui profit mai consistent. Deasemenea, nu mai este valabil în practicã principiul

“client prosper- bancã prosperã”, ci principiul “maximizãrii profitului”, chiar dacã acesta

implicã executarea garanţiilor clienţilor.

79

Bibliografie

Mihãiescu S.V. - Controlul financiar bancar, Ed. Sedcom Libris, Iaşi 2001;

Mihãiescu S.V. – Control financiar Ed. Sedcom Libris, Iaşi 2004;

Norme etodologice privind activitatea de creditare a Bãncii Comerciale Române

S.A. nr. 1/2000;

Instrucţiuni de lucru privind creditarea persoanelor fizice şi a persoanelor fizice

autorizate nr. 2/2001;

Legea nr. 58/ 5 martie 1998 privind activitatea bancarã în Romania;

80

Silvia Petrescu, Marilena Mironiuc - Analizã economico-financiarã, Teorie şi

aplicaţii, Iaşi 2002;

Brendea C. - Riscul şi performanţa creditului bancar, 2001;

Norme tehnice ale Bãncii Comerciale Romane nr. 2/1997;

Norme metodologice de creditare ale Bancii Comerciale Române nr. 2/1997;

Rapoarte le anuale ale Bãncii Comerciale Române S.A. 2000 – 2003;

Cocriş V. – Tehnici şi operaţiuni bancare, suport de curs, Iaşi 2001;

Negoiescu Gh. – Bonitatea agentului economic, Ed Algoritm +, Galaţi 1998;

www.bcr.ro .

81

http://www.bcr.ro/

Lucrare de Diploma1

Documents

Transcript of Lucrare de Diploma1