LIVRABIL 1 - cdn.wwf.ro
Transcript of LIVRABIL 1 - cdn.wwf.ro
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
0
STUDIU PRIVIND EVALUAREA ȘI CUANTIFICAREA SERVICIILOR ECOSISTEMICE ȘI A
POTENȚIALULUI DE DEZVOLTARE A COMUNITĂȚILOR
LIVRABIL 1
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
1
Livrabil 1: Studiu privind evaluarea și cuantificarea serviciilor ecosistemice
Titlul proiectului: „Elaborarea Planului de Management pentru situl de importanţă comunitară
ROSCI0285 Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuţ” COD SMIS 2014+119050
Beneficiar: WWF România
Contract servicii nr. 17/2.2/119050 din 23.05.2019
Durata contractului: 23.05.2019 – 31.08.2019
Colectiv de elaborare:
Bucur Costel
Bogdan Cătălina
Preda Elena
Vlad Andrei
Ștefan Stanciugelu
Aurel Bilanici
Iulia Dezso
Manager de proiect:
Loredana Furnea
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
2
CUPRINS:
1. INTRODUCERE – p. 4
2. CERINȚE TEHNICE – p. 6
3. CONCEPT – p. 6
4. SCURT ISTORIC – p. 7
5. IDENTIFICAREA SERVICIILOR ECOSISTEMICE – p. 10
5.1 Identificarea și analiza factorilor interesați – p. 10
5.2 Identificarea serviciilor ecosistemice – p. 13
5.2.1 Identificarea serviciilor ecosistemice la nivel local – p. 13
5.2.2 Identificarea serviciilor ecosistemice la nivel regional – p. 17
6. IERARHIZAREA SERVICIILOR ECOSISTEMICE – p.21
6.1 Ierarhizarea serviciilor ecosistemice la nivel local – p. 21
6.2 1 Ierarhizarea serviciilor ecosistemice la nivel regional – p. 23
7. STABILIREA VALORII MONETARE A SERVICIILOR ECOSISTEMICE – p. 27
7.1 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Menținerea populațiilor de pepiniere
și a habitatelor – p. 29
7.2 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Reglementarea ciclului hidrologic și a
debitului apei – p. 35
7.3 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Caracteristicile sistemelor vii care
permit educația și formarea – p. 38
7.4 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Apă subterană (și de sub suprafață)
utilizată pentru băut și apă de suprafață utilizată pentru băut și ca material – p. 40
7.5 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Caracteristicile sistemelor vii care
permit investigarea științifică sau crearea de cunoștințe ecologice tradiționale – p. 43
7.6 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Procedee de descompunere și de
fixare și efectul lor asupra calității solului – p. 47
7.7 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Procese meteorologice și efectul lor
asupra calității solului – p. 50
7.8 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Caracteristicile sistemelor vii care
permit activitățile care promovează sănătatea, recuperarea sau bucuria prin interacțiuni
active sau imersive – p. 53
7.9 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Controlul dăunătorilor – p. 56
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
3
7.10 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Fibre și alte materiale din plante
sălbatice destinate utilizării sau prelucrării directe – p.60
7.11 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Bioremediere de către
microorganisme, alge, plante și animale – p. 63
7.12 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Reglementarea temperaturii și
umidității, inclusiv ventilarea și transpirația – p. 67
7.13 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Reglementarea stării chimice a
apelor dulci prin procese vii – p. 69
7.14 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Reglementarea compoziției chimice
a atmosferei și a oceanelor – p. 72
8. EVALUAREA BENEFICIARILOR DIRECȚI ȘI INDIRECȚI ȘI PRIORITIZAREA ACCESTORA – p. 78
9. BIBLIOGRAFIE – p. 85
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
4
1. INTRODUCERE
Serviciile de elaborare a unui studiu privind evaluarea și cuantificarea serviciilor ecosistemice
și a unui studiu privind potențialul de dezvoltare a comunității se realizează în cadrul
proiectului „Elaborarea Planului de Management pentru situl de importanţă comunitară
ROSCI0285 Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuţ” COD SMIS 2014+119050.
Prestarea acestui serviciu are drept scop desfăşurarea Activitatii 2.2 Evaluarea capacităţii de
dezvoltare a comunităţilor locale bazată atât pe serviciile ecosistemice oferite de situl de
importanţă comunitară cât şi pe activităţi tradiţionale specifice zonei Tării Lăpuşului. Studiul își
propune să realizeze o evaluare a serviciilor furnizate de ecosisteme din zona sitului de
importanță comunitară ROSCI0285 – Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuţ, utilizând metodologia
de evaluare existentă (Maes și colab. 2014) și abordarea propusă prin Common Internațional
Classification of Ecosystem Services.
Localizarea proiectului: ROSCI0285 – Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuţ, suprafața 2962.40 ha,
regiunea de dezvoltare nord-vest, UAT Băiuț.
Descrierea ariei de implementare a proiectului: Situl Natura 2000 care face obiectul proiectului
este situat în judeţul Maramureş, în regiunea de dezvoltare Nord-Vest, NUTS RO11. În partea
nord-vestică situl ROSCI0285 Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuţ este adiacent sitului de
importanţă comunitară ROSCI0264 Valea Izei şi Dealul Solovan.
Face parte din rețeaua Natura 2000 fiind desemnat sit de Importanţă Comunitară ROSCI0285
prin Ordinul MMP nr. 2387 din 2011, suprafaţa sa fiind extinsă ulterior în baza Ordinul MMAP
nr. 46 din 2016. O suprafaţă de 598,14 ha de pădure a fost nominalizată ca sit al patrimoniului
natural universal (Sesiunea 41 a Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO, 2-12 iulie 2017,
Cracovia -Polonia).
Situl de importanţă comunitară ROSCI0285 – Codrii Seculari de la Strâmbu–Băiuţ este localizat
în bazinul superior al văii Băiuţ, cel mai important afluent al răului Lăpuş, la altitudini cuprinse
între 600 şi 1350m. În partea de NV situl este adiacent sitului Valea Izei-Dealul Solovan
(ROSCI0264). Sub raport geomorfologic situl este situat în ţinutul Carpaţilor Orientali, subţinutul
Munţilor Vulcanici, Districtul Oaş-Gutâi-Văratec. Substratul este reprezentat de roci vulcanice,
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
5
puternic modelate de factorii fizici şi roci metamorfice. Relieful este reprezentat de versanţi cu
configuraţie ondulată, cu înclinări repezi (peste 16 grade). Solurile fac parte din clasa
Cambisolurilor – eutricambosol şi districambosol, precum şi a spodisolurilor – prepodzol (sursa:
Formularul Standard Natura 2000).
În sit se regăsesc următoarele habitate de importanță comunitară:
6430 Asociații de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor până la cel
montan şi alpin alpin;
6520 Pajiști montane;
7110* Turbării active;
9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene (1 ha);
91D0* Turbării împădurite;
91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion);
9410 Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane (Vaccinio-Piceetea).
Specii prezente în sit, prevazute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în
anexa II la Directiva 92/43/CEE sunt:
1352* Canis lupus (Lup);
1361 Lynx lynx (Râs);
1354* Ursus arctos (Urs);
1193 Bombina variegata;
4012 Carabus hampei;
4014 Carabus variolosus;
4015 Carabus zawadzkii;
1087* Rosalia alpina.
Capitalul natural se constituie din rețeaua sistemelor ecologice care funcționează în regim
natural și seminatural și din rețeaua sistemelor antropizate. Resursele naturale regenerabile
(inclusiv apa și solul) și neregenerabile (petrol, cărbune), precum și serviciile (controlul climei, al
calității apei și aerului etc.) asigurate de către componentele capitalului natural se constituie ca
unii dintre factorii cheie ai funcției de producție a sistemelor economice și de suport al
dezvoltării sistemelor socio-economice. Capitalul natural și componentele sale au o anumită
capacitate productivă care trebuie cunoscută pentru a evita supra-exploatarea și, respectiv, o
anumită capacitate de suport (parametru esențial pentru a dimensiona corect presiunea
antropică și a evita deteriorarea).
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
6
2. CERINȚE TEHNICE:
Conform cerințelor beneficiarului studiul va include evaluarea serviciilor ecosistemice cu accent
pe ecosistemele forestiere, și va fi structurat pe 3 etape de lucru:
Identificare - utilizând o listă predefinită de servicii ecosistemice pe baza CICES, vor fi
consultate și validate în cadrul a minim 1 întâlnire cu actorii locali cu interese directe în
zonă și min 1 întâlnire cu actorii de la nivel județean/regional, actori pentru care accesul
la servicile de producție nu mai este la fel de important dar pentru care serviciile de
reglare, suport și culturale capată din ce în ce mai mare importanță;
Ierarhizare prin organizarea a minim 1 întâlnire cu actorii locali, și minim 1 întâlnire cu
actori de la nivel județean/regional sau național;
Evaluare cu privire la contribuția pe care o au la sectoarele economice - stabilirea valorii
monetare a serviciilor ecosistemice, se va realiza utilizând una sau mai multe metode de
evaluare economică, în funcție de necesitatea și relevanța pentru zona țintă a
proiectului.
De asemenea se va realiza evaluarea beneficiarilor direcți și indirecți ai serviciilor ecosistemice,
prioritizarea beneficiarilor în funcție de impactul asupra serviciilor ecosistemice și o bază de
date și harta GIS a serviciilor ecosistemice furnizate de aria naturală protejată la nivel local.
3. CONCEPT
O mare parte din populația lumii depinde, în termeni de supraviețuire, de modul în care
funcționează ecosistemele. Produsele finale ale naturii reprezintă serviciile furnizate de
ecosisteme. În prezent există o serie de strategii, convenții și directive menite să limiteze sau să
stopeze pierderile de biodiversitate: sisteme naționale și transfrontaliere de arii protejate,
coridoare ecologice între ariile protejate sau categoriile de folosința similare, planificare locală,
regională și națională cu considerarea nevoilor de protejare a biodiversității și reglementări
legale la toate nivelurile. Majoritatea soluților încorporate în acestea gravitează în jurul
conceptului de servicii ecosistemice.
Cu toate acestea fenomenul de degradarea continuă a sistemelor naturale este o realitate
dovedită de o serie de fapte precum: reducerea continuă a suprafeței pădurilor, dispariția a
numeroase specii și creșterea numărului speciilor amenințate, proliferarea speciilor exotice
și/sau invazive, etc.
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
7
Toate aceste schimbări au și un evident impact social. Se estimează că 70% din populația săracă
trăiește în mediul rural și este direct dependentă de resursele biologice care furnizează 90% din
necesarul de hrană, combustibil, adăpost, medicamente și transport. 1,6 miliarde de oameni se
bazează pe produsele forestiere.
Analiza cauzelor pierderii de biodiversitate a evidențiat ca punct final, mecanismul economic. În
acest context, abordarea economică a contribuit la apariția unor concepte noi cu ajutorul
cărora interdependențele complexe dintre oameni și natură pot fi interpretate astfel încât să
furnizeze informații relevante în procesul decizional. O poziție cheie este ocupată de conceptul
de servicii ecosistemice.
Elaborarea prezentului studiu vine în contextul necesității de fundamentare a măsurior de
management din Planul de management al sitului de importanță comunitară ROSCI0285 Codrii
Seculari de la Strâmbu Băiuț cât și din nevoia de a identifica și promova cele mai bune
modalități de a utiliza resursele naturale în această arie protejată.
4. SCURT ISTORIC
Servicii ecosistemice sunt reprezentate de beneficiile pe care oamenii le obțin din natură sub
forma de bunuri și servicii oferite de către ecosistemele naturale și semi-naturale.
Conceptul de servicii ecosistemice a fost introdus în 1981 și își are originea în lucrările anilor
‘60-‘70 în care se evidenția valoarea socială a funcțiior naturii și faptul că o serie de procese din
natura servesc societății umane. În anii ‘80 mulți autori au început să formuleze probleme
ecologice în termeni economici pentru a evidenția relația de dependență dintre societate și
natură și pentru a spori interesul public față de conservarea naturii. La începutul anilor ’90 acest
concept a intrat pe agenda unor institute de cercetare, cu impact major asupra științei.
Rezultatele monetare au atras atât atenția cât și numeroase critici privind metodologiile
folosite, lucru care a a dus la clarificarea în plan teoretic a conceptului. Convenția Cadru a
Națiunilor Unite privind Diversitatea Biologică (CBD) a pus conceptul de servicii ecosistemice în
centrul dezbaterilor pentru elaborarea politicilor de mediu, în special prin adoptarea Abordării
Ecosistemice în cadrul Conferinței Părților (COP) de la Nairobi în 2000.
Consolidarea conceptului și universalizarea folosirii lui în elaborarea politicilor a fost definitivată
prin proiectul Millennium Ecosystem Assessment (MEA) derulat sub egida Națiunilor Unite. La
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
8
acest proiect au participat 1.360 de experți din 95 de țări și a constituit cea mai amplă acțiune
concertată pe analiza stării și perspectivelor ecosistemului global.
În 2010 Uniunea Europeană a lansat Inițiativa Postadm – Diversitatea Biologică 2010 din care s-
a dezvoltat apoi proiectul Economia Ecosistemelor și a biodiversității (TEEB) care urmărește să
estimeze costurile interacțiunii în termeni de declin al serviciilor de ecosistem.
În 2013 și 2014 în cadrul inițiativei Mapping and Assesment of Ecosystems and teir Services s-a
constituit un grup de lucru pentru a sprijini îndeplinirea eficientă a Strategiei pentru
Biodiversitate a Uniunii Europene, care impune statelor membre ca până în anul 2014 să
carteze și să evalueze starea de conservare a escosistemelor și a serviciilor acestora pe
teritoriile naționale și până în anul 2020 să evalueze valoarea economică a acestor servicii și să
promoveze integrarea valorilor economice în sistemele lor contabile și de raportare la UE.
Cel mai des utilizat sistem de clasificare a serviciilor ecosistemice este sistemul CICES 2013 -
Common International Classification of Ecosystem Services – a cărui structura se leagă de cadrul
furnizat de către ONU prin Sistemul de Evaluare/Clasificare a bunurilor și serviciilor de mediu
(UN System of Environmental-Economic Accounts - SEEA 2003)
Serviciile ecosistemice reprezintă totalitatea beneficiilor și avantajelor generate de existența
unei zone/arii naturale. Surprinderea acestui cumul de beneficii nu este un demers simplu
deoarece natura acționează pe nișe multiple, furnizând o gamă largă de beneficii. Cel mai
adesea acestea sunt clasificate în patru categorii majore și anume:
Servicii de producție – reprezenatate de capacitatea ecosistemelor de a furniza diferite resurse
materiale precum: alimente pentru oameni și animale, fibre, combustibili, apă potabilă,
minereuri, agregate, fructe, etc. Aceste beneficii sunt, de regulă, primele și cel mai ușor
idetificate de către oameni. De aici vine și preocuparea pentru exploatatarea lor.
Serviciile de reglare – sunt reprezenate de capacitatea ecosistemelor de a influența și regla
procesele naturale: reglarea climei, a calității și cantității de apă, protecția împotriva vântului,
stabilizarea alunecărilor de teren etc. Zonele naturale îndeplinesc astfel de funcții care, în
anumite condiții, se dovedesc a fi vitale pentru securitatea oamenilor.
Servicii de suport – reprezintă toate acele avantaje indirecte ce derivă din faptul că
ecosistemele furnizează condițiile necesare pentru manifestarea altor beneficii: furnizarea de
substrat pentru diversitatea biologică, spațiu adecvat pentru activitățile umane, asigurarea
heterogenității abiotice etc.
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
9
Servicii culturale – reprezintă beneficiile non-materiale oferite de ecosisteme. În această
categorie intră, spere exemplu valoarea istorică a anumitor zone naturale, valoarea estetică a
peisajului, valoarea turistică sau valoarea spirituală generată de localizarea în ariile naturale a
unor activități și simboluri religioase.
Figura 1. Capacitatea sistemelor ecologice de a furniza servicii ecosistemice în funcție de
complexitatea acestora
Existența multor servicii ecosistemice nu este constientizată de majoritatea populației , fiind
considerate un „dat” al naturii, și furnizate de sistemele naturale și semi-naturale fără ca
societatea să plătească în vreun fel pentru furnizarea acestora. Într-o lume în care deciziile sunt
luate în special pe criterii economice este necesară includerea în procesul decizional și a
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
10
serviciilor pe care natura le furnizează. Sistemul care pune accent pe termenii monetari
simplifică mult argumentația necesară și nu este întotdeauna benefic, dar poate contribui într-o
anumită maăură la întelegerea faptului că sitemele ecologice și zonele de conservare (arii
naturale protejate de interes național, situri Natura 2000, rezervații ale biosfere, etc) au un rol
fundamental în susținerea vieții în general și al societății umane, asigurând în același timp
capacitatea de adaptare și evoluția sistemelor naturale.
Societatea umană are nevoie de toate categoriile de ecosistemă pentru a-și asigura
supraviețuirea și a asigura în același timp menținerea diversității biologice. De aceea tot
spectrul de tipuri de ecosisteme sunt necesare pentru a asigura atât capacitatea naturii de
adaptare cât și pe cea de evoluție, construind în același timp o necesitate a asigurării bunăstării
populației umane. Dificultatea majoră este regăsită în asigurarea unui echilibru între tipurile de
sisteme care furnizează servicii de suport, reglare și culturale pe de o parte și cele care
furnizează servicii de producție pe de altă parte.
Punerea în practică a unui sistem de management care să permită balansarea tipurilor de
sisteme naturale (cu o structura complexă, capabile să furnizeze servicii de reglare, suport și
culturale), cu cele semi-naturale și dominate de om este însă extrem de dificilă.
5. IDENTIFICAREA SERVICIILOR ECOSISTEMICE
În cadrul acestei prime etape au fost identificate serviciile ecosistemice în baza clasificării
Common International Classification of Ecosystem Services (CICES) grupate pe principalele
categorii de servicii: de producţie, de reglare și support, culturale. Validarea serviciilor
identificate pe suprafața ROSCI0285 s-a făcut în cadrul a 2 întâlniri cu actori de la nivel local și
regional.
În prealabil, pentru organizarea celor 2 întâlniri de consultare, a fost necesar să se realizeze o
analiză a factorilor interesați, prioritizarea și gruparea acestora în cele două categorii mai sus
amintite.
5.1 Identificarea și analiza factorilor interesați:
În cadrul activității s-a urmărit identificarea părților interesate (inclusiv datele de contact)
grupate pe categorii de interes și prioritizate pentru a reflecta cei mai importanți actori care vor
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
11
fi ulterior implicați activ în procesul de consultare. La întocmirea listei factorilor interesați s-a
avut în vedere și baza de date pusă la dispoziție de către beneficiar precum și informațiile
colectate în cadrul contractului cu privire la:
deținătorii și administratorii de suprafețe forestiere de stat și private,
administratorii cursurilor de apă și ai resurselor acvatice vii din zona de
implemenatare a proiectului,
companii care activează în domeniul exploatării resurselor naturale regenerabile și
neregenerabile,
administratori ai ariilor naturale protejate,
asociații de pescari și de vânători,
asociații de apicultori,
proprietari de ferme piscicole,
societăți din domeniul hidroenergetic,
companii de infrastructură rutieră,
industria turismului,
societăți care utilizează produsele accesorii ale pădurii,
autorități publice locale, regionale și centrale,
universități, institute de cercetare,
reprezentanți ai societății civile.
De asemenea s-au realizat o serie de deplasări pe teren și discuții cu reprezentanți ai diferitelor
instituții în vederea colectării informațiilor insuficiente sau inexistente și completarea listei
factorilor interesați. Lista factorilor interesați grupați pe categorii de interes este prezentață în
Anexa nr. 1 și face parte integrantă din prezentul raport.
Analiza factorilor interesați și identificarea beneficiarilor/utilizatorilor direcți ai ecosistemelor
din zona țintă a proiectului este necesară pentru a optimiza activitatea de validare a serviciilor
ecosistemice identificate, în cadrul celor două întâlniri de lucru. Beneficiile utilizării analizei
factorilor interesați sunt:
posibilitatea de utilizare a opiniilor celor mai puternici factori interesați pentru a da o
forma studiului înca dintr-un stagiu incipient;
obținerea sprijinului celor mai puternici factori interesați care ulterior pot fi interesați în
atragerea/utilizarea resurselor în beneficiul populației locale;
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
12
comunicarea din timp și frecvent cu factori interesați asigură înțelegerea pe deplin a
beneficiilor acestui proiect, ceea ce înseamnă că pot sprijini activ la nevoie;
anticiparea reacțiilor oamenilor față de proiect și adaptarea acestuia asfel încât să se
obțină cât mai mulți susținători.
În cadrul acestei activități au fost identificate acele persoane sau grupuri de persoane care pot fi
afectate sau pot influența atât pozitiv cât și negativ implementarea proiectului. În procesul de
inventariere a acestora s-au identificat atât factorii interesați afectați direct cât și factorii
interesați afectați indirect. Ulterior s-a realizat prioritizarea acestora, acordând o atenție
deosebită acelor factori interesați care au o influență și/sau un interes semnificativ în
implementarea contractului.
Prioritizarea factorilor interesați este necesară în vederea estimării influenței pe care aceștia o
vor avea asupra rezultatelor proiectului și punerii în aplicare a acestora. După selectarea
factorilor interesați, următorul pas l-a reprezentat extinderea listei cu informații adiționale
referitoare la nivelul de interes și de influență pe care persoanele respective le au în proiect, și
prioritizarea acestora. S-a acordat un punctaj între 1 și 10 pentru fiecare din aceste două
categorii, 1 reprezentând ponderea cea mai mică iar 10 ponderea cea mai mare. Punctajul
pentru coloana “interes” a fost acordat luând în considerare răspunsul la întrebarea “cum va fi
afectat factorul interesat de rezultatul proiectului?” În coloana “influență” s-a considerat nivelul
de autoritate al factorului interesat. Tabelul cu punctajul alocat fiecărui factor interesat este
prezentat în Anexa nr. 2. Ulterior atribuirii punctajului a fost generată și utilizată matricea din
figura 2, în care:
Zona A conține factorii interesați cu un grad mare de influență și extrem de interesați de
proiect. Cu acest grup trebuie create și întreținute relații strânse de colaborare, trebuie implicați
activ în faza de analiză și informați rapid.
Zona B conține factorii interesați cu puțina putere în a influența evoluția proiectului, însă
extrem de interesați de statusul și impactul acestuia; aceștia vor trebui informați periodic; de
asemenea consultarea acestora pe diferite probleme apărute poate fi benefică în soluționarea
lor.
Zona C – cu factorii interesați din această zonă trebuie menținut un nivel ridicat de satisfacție de-
a lungul derulării proiectului, datorită influenței puternice pe care o au; suportul acestora
trebuie păstrat.
Zona D - deși cu influență și interes reduse, este recomandat ca acest grup să fie monitorizat
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
13
ocazional pentru a putea înregistra eventualele schimbări.
Figura 2. Matricea părților interesate
Prioritizarea factorilor interesați în funcție de cele 4 categorii, este prezentată în fig. 3.
5.2 Identificarea serviciilor ecosistemice
Pentru realizarea acestei activități s-a utilizat lista de servicii ecosistemice propusă prin
Common International Classification of Ecosystem Services (CICES), versiunea 5.1 din data de
18.03.2018, prezentată în Anexa nr. 3. S-au luat în considerare acele servicii care se regăsesc
pe suprafața ROSCI0285 – Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuţ dar și în zonele adiacente.
5.2.1. Identificarea serviciilor ecosistemice la nivel local
Lista mai sus menționată a fost prezentată și explicată în cadrul primei întâlniri de lucru cu
factorii interesați de la nivel local, desfășurată în data de 11.07.2019 la Ocolul Silvic Strâmbu
Băiuț. Au fost alese un număr de 30 de servicii ecosistemice care corespund zonei de
implementare a proiectului. Lista completă este prezentată în tabelul nr. 1. Minuta întâlnirii
este prezentată în Anexa nr. 4 iar lista de participanți este prezentată în Anexa nr. 5.
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
14
Figura 3. Prioritizarea factorilor interesați
Companii din industria extractivă
C
Administratori de pădure de stat
Proprietari privați de pădure
Consiliul Județean Maramureș – Serviciul de amenajare a teritoriului si
urbanism
Consiliul Județean Maramureș – Serviciul de relații publice
Instituția Prefectului jud. Maramureș
Direcția Silvică Maramureș
Autoritatea publică care răspunde de mediu
Autoritatea publică care raspunde de ape și păduri
Societatea civilă
A
Autorități locale (altele decăt primaria Băiuț)
Mangalizarea lemnului
Administratori ai cursurilor de apă
Administratori resurse acvatice vii
Autoritatea publică care răspunde de agricultură
Autoritatea publică care raspunde de resurse minerale
Autoritatea publică care răspunde de finanțe
Autorități în domeniul ordinii publice și a situațiilor de
urgență
D
Primăria Băiuț
Asociații de vânătoare
Companii locale și regionale din industria lemnului
Cariere
Meșteri populari
Companii locale și regionale din industria turismului (societăți
care oferă facilități de cazare și/sau asociații ale acestora) și
operatori de turism
Informare turistică
Societăți care utilizează produse accesorii ale pădurii
Asociații ale crescătorilor de animale
Apicultori/Asociații de apicultori
Autoritatea publică care răspunde de educație la nivel local și
regional
Muzee
Autorități în domeniul construcțiilor
Companii de infrastructură rutieră
Academia Română
Universități
Institute de Cercetare
Administratori de arii naturale protejate
B
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
15
Tabelul 1. Lista serviciilor ecosistemice indentificate la nivel local
Nr.
crt. Secțiune Diviziune Clasă
1 Reglare și
suport (Biotic)
Reglementarea condițiilor
fizice, chimice, biologice
Reglementarea ciclului hidrologic și a
debitului apei (inclusiv controlul
inundațiilor și protecția coastelor)
2 Producție
(abiotic)
Apă Apă de suprafață pentru băut
3 Reglare și
suport (Biotic)
Reglementarea condițiilor
fizice, chimice, biologice
Menținerea populațiilor de pepiniere
și a habitatelor (inclusiv protecția
genelor)
4 Reglare și
suport (Biotic)
Reglementarea condițiilor
fizice, chimice, biologice
Controlul dăunătorilor (inclusiv
speciile invazive)
5 Reglare și
suport (Biotic)
Reglementarea condițiilor
fizice, chimice, biologice
Procese meteorologice și efectul lor
asupra calității solului
6 Producție
(abiotic)
Apă Apă de suprafață utilizată ca material
(nu pentru băut)
7 Reglare și
suport (Biotic)
Reglementarea condițiilor
fizice, chimice, biologice
Reglementarea compoziției chimice a
atmosferei și a oceanelor
8 Cultural
(Biotic)
Interacțiuni directe, in situ și în
aer liber cu sisteme vii care
depind de prezența în mediul
înconjurător
Caracteristicile sistemelor vii care
permit investigarea științifică sau
crearea de cunoștințe ecologice
tradiționale
9 Cultural
(Biotic)
Interacțiuni directe, in situ și în
aer liber cu sisteme vii care
depind de prezența în mediul
înconjurător
Caracteristicile sistemelor vii care
permit educația și formarea
10 Producție
(biotic)
Biomasă Fibre și alte materiale din plante
sălbatice destinate utilizării sau
prelucrării directe (cu excepția
materialelor genetice)
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
16
11 Producție
(biotic)
Biomasă Plantele sălbatice (terestre și
acvatice, inclusiv fungi, alge) folosite
ca sursă de energie
12 Cultural
(Biotic)
Interacțiuni directe, in situ și în
aer liber cu sisteme vii care
depind de prezența în mediul
înconjurător
Caracteristicile sistemelor vii care
permit activitățile care promovează
sănătatea, recuperarea sau bucuria
prin interacțiuni active sau imersive
13 Producție
(biotic)
Biomasă Plante sălbatice (terestre și acvatice,
inclusiv ciuperci, alge) folosite pentru
nutriție
14 Reglare și
suport (Biotic)
Reglementarea condițiilor
fizice, chimice, biologice
Reglementarea stării chimice a
apelor dulci prin procese vii
15 Producție
(biotic)
Biomasă Animalele sălbatice (terestre și
acvatice) folosite în scopuri
nutriționale
16 Producție
(biotic)
Biomasă Animale crescute în scopuri
nutriționale
17 Reglare și
suport (Biotic)
Reglementarea condițiilor
fizice, chimice, biologice
Tamponarea și atenuarea mișcării în
masă
18 Cultural
(Biotic)
Interacțiuni directe, in situ și în
aer liber cu sisteme vii care
depind de prezența în mediul
înconjurător
Caracteristicile sistemelor vii care
sunt rezonante în ceea ce privește
cultura sau patrimoniul
19 Producție
(biotic)
Biomasă Plante cultivate (inclusiv ciuperci,
alge) cultivate ca sursă de energie
20 Cultural
(Biotic)
Interacțiuni directe, in situ și în
aer liber cu sisteme vii care
depind de prezența în mediul
înconjurător
Caracteristicile sistemelor vii care
permit experiențele estetice
21 Cultural
(abiotic)
Experiente fizice și interacțiuni
cu componente naturale
abiotice din mediul natural
Caracteristici naturale, abiotice ale
mediului care permit interacțiuni
fizice sau experimentale active sau
pasive
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
17
22 Cultural
(Biotic)
Interacțiuni indirecte, la
distanță, adesea în interior, cu
sisteme vii care nu necesită
prezență în mediul înconjurător
Elemente ale sistemelor vii care au
semnificație simbolică (partizani
adapostiți în codrii)
23 Cultural
(Biotic)
Interacțiuni indirecte, la
distanță, adesea în interior, cu
sisteme vii care nu necesită
prezență în mediul înconjurător
Elemente ale sistemelor vii care au
semnificații sacre sau religioase
24 Producție
(abiotic)
Substanțe minerale utilizate
pentru nutriție, materie prima
sau energie
Substanțe minerale utilizate ca
materie primă
25 Producție
(biotic)
Biomasă Animalele crescute prin acvacultură
in situ pentru scopuri nutriționale
26 Producție
(biotic)
Biomasă Fibre și alte materiale de la animalele
din crescatori destinate utilizării sau
prelucrării directe (cu excepția
materialelor genetice)
27 Producție
(abiotic)
Apă Apă de suprafață din apa dulce
utilizată ca sursă de energie
28 Producție
(biotic)
Biomasă Fibre și alte materiale din animale
sălbatice destinate utilizării sau
prelucrării directe (cu excepția
materialelor genetice)
29 Producție
(abiotic)
Substanțe non-minerale sau
proprietați ale ecosistemelor
utilizate pentru nutriție,
materie primă sau energie
Energie solară
30 Producție
(biotic)
Biomasa Animalele crescute pentru a furniza
energie (inclusiv mecanică)
5.2.2. Identificarea serviciilor ecosistemice la nivel regional
Similar întâlnirii cu factorii interesați la nivel local, în cadrul celei de a doua întâlniri de lucru cu
factorii interesați la nivel regional, desfășurată în data de 12.07.2019 la Baia Mare au fost
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
18
identificate un număr de 34 servicii ecosisitemice care corespund zonei de implementare a
proiectului. Lista completă este prezentată în tabelul nr. 2. Minuta întâlnirii este prezentată în
Anexa nr. 6 iar lista de participanți este prezentată în Anexa nr. 7.
Tabelul 2. Lista serviciilor ecosistemice indentificate la nivel regional
Nr.
crt. Secțiune Diviziune Clasă
1 Producție
(biotic)
Biomasă Plante cultivate (inclusiv ciuperci,
alge) cultivate ca sursă de energie
2 Producție
(biotic)
Biomasă Animale crescute în scopuri
nutriționale
3 Producție
(biotic)
Biomasă Fibre și alte materiale de la
animalele din crescători destinate
utilizării sau prelucrării directe (cu
excepția materialelor genetice)
4 Producție
(biotic)
Biomasă Animalele crescute pentru a furniza
energie (inclusiv mecanică)
5 Producție
(biotic)
Biomasă Animalele crescute prin acvacultură
in situ pentru scopuri nutriționale
6 Producție
(biotic)
Biomasă Plante sălbatice (terestre și acvatice,
inclusiv ciuperci, alge) folosite
pentru nutriție
7 Producție
(biotic)
Biomasă Fibre și alte materiale din plante
sălbatice destinate utilizării sau
prelucrării directe (cu excepția
materialelor genetice)
8 Producție
(biotic)
Biomasă Animalele sălbatice (terestre și
acvatice) folosite în scopuri
nutriționale
9 Productie
(biotic)
Biomasă Fibre și alte materiale din animale
sălbatice destinate utilizării sau
prelucrării directe (cu excepția
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
19
materialelor genetice)
10 Producție
(biotic)
Materialul genetic din întreaga
biota (inclusiv producția de
semințe, spori sau gamet)
Material de animale colectat pentru
menținerea sau stabilirea unei
populații
11 Producție
(abiotic)
Apă Apă de suprafață utilizată ca
material (nu pentru băut)
12 Producție
(abiotic)
Apă Apă de suprafață din apă dulce
utilizată ca sursă de energie
13 Producție
(abiotic)
Apă Apă subterană (și de sub suprafață)
utilizată pentru băut
14 Producție
(abiotic)
Apă Apă subterană (și de sub suprafață)
utilizată ca material (nu pentru
băut)
15 Producție
(abiotic)
Substante minerale utilizate
pentru nutriție, materie primă
sau energie
Substanțe minerale utilizate ca
materie primă
16 Reglare și
suport (Biotic)
Transformarea intrărilor
biochimice sau fizice în
ecosisteme
Bio-remediere de către
microorganisme, alge, plante și
animale
17 Reglare și
suport (Biotic)
Transformarea intrărilor
biochimice sau fizice în
ecosisteme
Screening vizual
18 Reglare și
suport (Biotic)
Reglementarea condițiilor
fizice, chimice, biologice
Tamponarea și atenuarea mișcării în
masă
19 Reglare și
suport (Biotic)
Reglementarea condițiilor
fizice, chimice, biologice
Reglementarea ciclului hidrologic și
a debitului apei (inclusiv controlul
inundațiilor și protecția pantelor)
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
20
20 Reglare și
suport (Biotic)
Reglementarea condițiilor
fizice, chimice, biologice
Protecție împotriva vântului
21 Reglare și
suport (Biotic)
Reglementarea condițiilor
fizice, chimice, biologice
Distribuția semințelor
22 Reglare și
suport (Biotic)
Reglementarea condițiilor
fizice, chimice, biologice
Menținerea populațiilor de
pepiniere și a habitatelor (inclusiv
protecția genelor)
23 Reglare și
suport (Biotic)
Reglementarea condițiilor
fizice, chimice, biologice
Controlul dăunătorilor (inclusiv
speciile invazive)
24 Reglare și
suport (Biotic)
Reglementarea condițiilor
fizice, chimice, biologice
Procese meteorologice și efectul lor
asupra calității solului
25 Reglare și
suport (Biotic)
Reglementarea condițiilor
fizice, chimice, biologice
Procedee de descompunere și de
fixare și efectul lor asupra calității
solului
26 Reglare și
suport (Biotic)
Reglementarea condițiilor
fizice, chimice, biologice
Reglementarea stării chimice a
apelor dulci prin procese vii
27 Reglare și
suport (Biotic)
Reglementarea condițiilor
fizice, chimice, biologice
Reglementarea compoziției chimice
a atmosferei și a oceanelor
28 Reglare și
suport (Biotic)
Reglementarea condițiilor
fizice, chimice, biologice
Reglementarea temperaturii și
umidității, inclusiv ventilarea și
transpirația
29 Cultural
(Biotic)
Interacțiuni directe, in situ și în
aer liber cu sisteme vii care
depind de prezența în mediul
înconjurător
Caracteristicile sistemelor vii care
permit activitățile care promovează
sănătatea, recuperarea sau bucuria
prin interacțiuni active sau imersive
30 Cultural
(Biotic)
Interacțiuni directe, in situ și în
aer liber cu sisteme vii care
depind de prezența în mediul
înconjurător
Caracteristicile sistemelor vii care
permit investigarea științifică sau
crearea de cunoștințe ecologice
tradiționale
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
21
31 Cultural
(Biotic)
Interacțiuni directe, in situ și în
aer liber cu sisteme vii care
depind de prezența în mediul
înconjurător
Caracteristicile sistemelor vii care
permit educația și formarea
32 Cultural
(Biotic)
Interacțiuni directe, in situ și în
aer liber cu sisteme vii care
depind de prezența în mediul
înconjurător
Caracteristicile sistemelor vii care
permit experiențele estetice
33 Cultural
(Biotic)
Interacțiuni indirecte, la
distanță, adesea în interior, cu
sisteme vii care nu necesită
prezență în mediul înconjurător
Elemente ale sistemelor vii care au
semnificație simbolică (partizani
adapostiți în codrii)
34 Cultural
(Biotic)
Interacțiuni indirecte, la
distanță, adesea în interior, cu
sisteme vii care nu necesită
prezență în mediul înconjurător
Elemente ale sistemelor vii care au
semnificații sacre sau religioase
6. IERARHIZAREA SERVICIILOR ECOSISTEMICE
În conformitate cu cerințele beneficiarului acestă activitate a cuprins realizarea a două întâlniri
de lucru – una cu factorii interesați de la nivel local și una cu factorii interesați de la nivel
regional – în scopul ierarhizarii serviciilor ecosistemice selectate în cadrul activității de
ierarhizare.
6.1 Ierarhizarea serviciilor ecosistemice la nivel local
În cadrul primei întâlniri, care a avut loc în data de 11.07.2019 la Strâmbu Băiut cu factorii
interesați de la nivel local s-au parcurs mai multe etape de lucru.
Astfel, pentru început, a fost trecută din nou în revistă lista cu cele 30 de servicii ecosistemice
selectate la etapa anterioară iar participanților la întâlnire li s-a solicitat sa acorde un punctaj de
la 1 la 10 (1 reprezentând punctajul cel mai mic iar 10 punctajul cel mai mare), în funcție de
importanța pe care aceștia considare că o are, pentru fiecare din cele 30 de servicii ecosistemice.
Prioritizarea serviciilor în funcție de punctajele acordate de câtre participanți pentru fiecare
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
22
serviciu ecosistemic este prezentată în Anexa nr. 8
S-a facut media aritmetică a punctajelor acordate de către fiecare participant (notați P1,
P2...P12) și în funcție de punctajul obținut în urma centralizarii datelor, au fost alese primele 10
servicii ecosistemice identificate pe suprafața ROSCI0285 – Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuţ.
Lista primelor 10 servicii selectate în urma notării sunt prezentate în tabelul nr. 3.
Tabelul nr. 3 Lista primelor 10 servicii ecosistemice selectate la nivel local
Servicii validate - factori locali Punctaj
Reglementarea ciclului hidrologic și a debitului apei (inclusiv controlul
inundațiilor și protecția coastei) 9,75
Apă de suprafață pentru băut 9,42
Menținerea populațiilor de pepiniere și a habitatelor (inclusiv protecția genelor) 8,92
Controlul dăunătorilor (inclusiv speciile invazive) 8,92
Procese meteorologice și efectul lor asupra calității solului 8,92
Apă de suprafață utilizată ca material (nu pentru băut) 8,75
Reglementarea compoziției chimice a atmosferei și a oceanelor 8,58
Caracteristicile sistemelor vii care permit investigarea științifică sau crearea de
cunoștințe ecologice tradiționale 8,58
Caracteristicile sistemelor vii care permit educația și formarea 8,50
Fibre și alte materiale din plante sălbatice destinate utilizării sau prelucrării
directe (cu excepția materialelor genetice) 6,08
Următoarea etapă a constat în ierarhizarea celor 10 servicii selectate. În acest sens,
participanților li s-a solicitat să aloce pentru fiecare serviciu un punctaj de la 1 la 10 (1
reprezentând punctajul cel mai mic iar 10 punctajul cea mai mare), fiecare serviciu primind un
punctaj diferit de celelalte, astfel încât punctajele să nu se repete. Ierarhizarea serviciilor în
funcție de punctajele acordate de către participanți este prezentată în Anexa nr. 9.
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
23
Centralizând datele a rezultat următoarea ierarhie (S1 reprezentând servicul cel mai important,
S10 servicul cu importanța cea mai redusă) prezentată în tabelul nr. 4.
Tabelul nr. 4 Ierarhizarea serviciilor ecosistemice la nivel local
Servicii validate - factori locali Ierarhizare
servicii
Menținerea populațiilor de pepiniere și a habitatelor (inclusiv protecția genelor) S1
Reglementarea ciclului hidrologic și a debitului apei (inclusiv controlul
inundațiilor și protecția coastei) S2
Apă de suprafață pentru băut S3
Caracteristicile sistemelor vii care permit educația și formarea S4
Procese meteorologice și efectul lor asupra calității solului S5
Controlul dăunătorilor (inclusiv speciile invazive) S6
Caracteristicile sistemelor vii care permit investigarea științifică sau crearea de
cunoștințe ecologice tradiționale S7
Fibre și alte materiale din plante sălbatice destinate utilizării sau prelucrării
directe (cu excepția materialelor genetice) S8
Apă de suprafață utilizată ca material (nu pentru băut) S9
Reglementarea compoziției chimice a atmosferei și a oceanelor S10
Minuta intâlnirii pentru ierarhizarea serviciilor ecosistemice la nivel local este prezentată în
Anexa nr. 10, iar lista de participanți în Anexa nr. 11.
6.2 Ierarhizarea serviciilor ecosistemice la nivel regional
Similar primei întâlniri de lucru, în cadrul celei de a doua întâlniri, care a avut loc în data de
12.07.2019 la Baia Mare, cu factorii interesați de la nivel regional s-au parcurs aceleași etape de
lucru.
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
24
În prima etapă, a fost trecută din nou în revistă lista cu cele 34 de servicii ecosistemice selectate
la etapa anterioară iar participanților la întâlnire li s-a solicitat să acorde un punctaj de la 1 la 10
(1 reprezentînd punctajul cel mai mic iar 10 punctajul cel mai mare), în funcție de importanța pe
care aceștia considera că o are, pentru fiecare din cele 34 de servicii ecosistemice. Prioritizarea
serviciilor în funcție de punctajele acordate de către participanți pentru fiecare serviciu
ecosistemic este prezentată în Anexa nr. 12.
S-a facut media aritmetică a punctajelor acordate de către fiecare participant (notați P1, P2...P9)
și, în funcție de punctajul obținut, în urma centralizării datelor au fost alese primele 10 servicii
ecosistemice identificate pe suprafața ROSCI0285 – Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuţ. Lista
primelor 10 servicii selectate în urma notării sunt prezentate în tabelul nr. 5.
Tabelul nr. 5 Lista primelor 10 servicii ecosistemice selectate la nivel regional
Servicii validate - factori locali Punctaj
Reglementarea ciclului hidrologic și a debitului apei (inclusiv controlul
inundațiilor și protecția pantelor) 8,56
Menținerea populațiilor de pepiniere și a habitatelor (inclusiv protecția genelor) 8,44
Procedee de descompunere și de fixare și efectul lor asupra calității solului 8,11
Caracteristicile sistemelor vii care permit educația și formarea 8,00
Apă subterană (și de sub suprafață) utilizată pentru băut 7,56
Caracteristicile sistemelor vii care permit investigarea științifică sau crearea de
cunoștințe ecologice tradiționale 7,56
Caracteristicile sistemelor vii care permit activitățile care promovează sănătatea,
recuperarea sau bucuria prin interacțiuni active sau imersive 7,22
Reglementarea temperaturii și umidității, inclusiv ventilarea și transpirația 7,22
Reglementarea stării chimice a apelor dulci prin procese vii 7,22
Bio-remediere de către microorganisme, alge, plante și animale 5,89
Următoarea etapă a constat în ierarhizarea celor 10 servicii selectate. În acest sens,
participanților li s-a solicitat să aloce pentru fiecare serviciu un punctaj de la 1 la 10 (1
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
25
reprezentând punctajul cel mai mic iar 10 punctajul cea mai mare), fiecare serviciu primind un
punctaj diferit de celelelte, astfel încât punctajele să nu se repete. Ierarhizarea serviciilor în
funcție de punctajele acordate de către participanți este prezentată în Anexa nr. 13.
Centralizând datele a rezultat următoarea ierarhie (S1 reprezentând servicul cel mai important,
S10 servicul cu importanța cea mai redusă) prezentată în tabelul nr. 6.
Tabelul nr. 6 Ierarhizarea serviciilor ecosistemice la nivel regional
Servicii validate - factori locali Punctaj
Menținerea populațiilor de pepiniere și a habitatelor (inclusiv protecția genelor) S1
Reglementarea ciclului hidrologic și a debitului apei (inclusiv controlul
inundațiilor și protecția pantelor) S2
Procedee de descompunere și de fixare și efectul lor asupra calității solului S3
Caracteristicile sistemelor vii care permit educația și formarea S4
Caracteristicile sistemelor vii care permit investigarea științifică sau crearea de
cunoștințe ecologice tradiționale S5
Caracteristicile sistemelor vii care permit activitățile care promovează sănătatea,
recuperarea sau bucuria prin interacțiuni active sau imersive S6
Apă subterană (și de sub suprafață) utilizată pentru băut S7
Bio-remediere de către microorganisme, alge, plante și animale S8
Reglementarea temperaturii și umidității, inclusiv ventilarea și transpirația S9
Reglementarea stării chimice a apelor dulci prin procese vii S10
Minuta întâlnirii pentru ierarhizarea serviciilor ecosistemice la nivel regional este prezentată în
Anexa nr. 14, iar lista de participanți în Anexa nr. 15.
În urma celor două întâlniri a rezultat o listă finală de 15 servicii ecosistemice din care 5 servicii
ecosistemice comune selectate și de către participanții întâlnirii la nivel local și de către cei la
nivel regional, 5 servicii ecosistemice selectate doar în cadrul întâlnirii cu factorii interesați la
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
26
nivel local și 5 servicii ecosistemice selectate numai de către factorii interesați de la nivel
regional. În baza clasamentului și a punctajului atribuit celor 15 servicii ecosistemice s-a facut o
ultimă clasificare prezentată în tabelul nr. 7. Facem mențiunea că serviciul ecosistemic “Apă
subterană (și de sub suprafață) utilizată pentru băut” identificat la nivel regional a fost comasat
cu serviciile “Apă de suprafață pentru băut” și “Apă de suprafață utilizată ca material (nu pentru
băut)” identificate la nivel local și vor fi tratate în ansamblu din considerentul că pentru
stabilirea valorii monetare se va folosi aceeași metodologie de calcul care va avea în vedere
toate sursele și folosințele.
Tabelul nr. 7 Ierarhizarea finală a serviciilor ecosistemice
Servicii ecosistemice validate Punctaj
total
Punctaj
regional
Punctaj
local
Ierarhiz
are
servicii
Menținerea populațiilor de pepiniere și a
habitatelor (inclusiv protecția genelor) 20 10 10 S1
Reglementarea ciclului hidrologic și a debitului apei
(inclusiv controlul inundațiilor și protecția pantelor) 18 9 9 S2
Caracteristicile sistemelor vii care permit educația și
formarea 12 6 6 S3
Apă subterană (și de sub suprafață) utilizată pentru
băut si apă de suprafață utilizată pentru băut și ca
material
12 4 8 S4
Caracteristicile sistemelor vii care permit
investigarea științifică sau crearea de cunoștințe
ecologice tradiționale
10 6 4 S5
Procedee de descompunere și de fixare și efectul
lor asupra calității solului 8 8 0 S6
Procese meteorologice și efectul lor asupra calității
solului 6 0 6 S7
Caracteristicile sistemelor vii care permit activitățile
care promovează sănătatea, recuperarea sau
bucuria prin interacțiuni active sau imersive
5 5 0 S8
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
27
Controlul dăunătorilor (inclusiv speciile invazive) 5 0 5 S9
Fibre și alte materiale din plante sălbatice destinate
utilizării sau prelucrării directe (cu excepția
materialelor genetice)
3 0 3 S10
Bio-remediere de către microorganisme, alge,
plante și animale 3 3 0 S11
Reglementarea temperaturii și umidității, inclusiv
ventilarea și transpirația 2 2 0 S12
Reglementarea stării chimice a apelor dulci prin
procese vii 1 1 0 S13
Reglementarea compoziției chimice a atmosferei și
a oceanelor 1 0 1 S14
7. STABILIREA VALORII MONETARE A SERVICIILOR ECOSISTEMICE
Evaluarea economică a mediului reprezintă în continuare o provocare, metodele și tehnicile fiind
insuficient consolidate și neputând să furnizeze toate informațiile necesare procesului de
elaborare a politicilor de mediu în ritmul, volumul și la calitatea necesare pentru asigurarea
eficienței acțiunilor. Majoritatea acestora pot fi derulate până la nivelul decalajelor temporale și
spațiale dintre cauze și efecte, amplificate de subiectivitatea percepțiilor și prioritățile pe termen
scurt ale dezvoltării.
Există o serie intreagă de surse de ambiguitate pentru metodele și tehnicile dezvoltate până în
prezent, determinate de: incertitudini în cunoașterea interacțiunilor ecologice, percepții
subiective, calitatea și cantitatea datelor, gradul insuficient de dezvoltare a sistemelor de
monitorizare, costurile ridicate ale aplicării, transferabilitatea limitată și contestabilă a
evaluărilor, corelarea tehnicilor cu scopul evaluării și caracteristicile ecosistemului și serviciile
ecosistemice evaluate, cunoașterea incompletă a determinanților inconsistenței rezultatelor
obținute prin diferite metode.
Fiecare din metodele și tehnicile de cuantificare a serviciilor ecosistemice prezintă atât avantaje
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
28
cât și dezavantaje. În elaborarea prezentului studiu s-a realizat o analiza atentă a fiecărei metode
în scopul alegerii celei mai eficiente.
Cuantificarea serviciilor ecosistemice se realizează folosind o varietate de metode și tehnici cum
ar fi: costurile de călătorie, prețurile hedonice, costuri de evitare/înlocuire, evaluarea
contingentă, modelarea alegerii. La acestea se adaugă o serie de metode și tehnici care
utilizează date secundare cum ar fi transferul de valoare/beneficii și tehnicile de meta-analiza.
Deși, în general, fiecare metoda este avantajoasă într-un anumit context, s-au dezvoltat și
tipologii ale acestora.
Cele mai cunoscute criterii se bazează, pe de o parte pe existența sau nu a prețurilor de piață și
pe de altă parte pe modul în care sunt exprimate preferințele. Metodele bazate pe mecanisme
de piață iau în considerare preferințe relevante, în timp ce metodele care cuantifică servicii
ecosistemice fără prețuri de piață se folosesc, în principal, de preferințele declarate în raport cu
o serie de scenarii care descriu o piață ipotetică.
În alegerea metodei, este necesară realizarea unor compromisuri importante. Decizia privind
tipul de serviciu ecosistemic care trebuie cuantificat impune, în mare parte, și metoda care va fi
folosită. Limitările bugetare și de timp pot influența, de asemenea, rezultatul fie prin
determinarea gradului de adecvare între scopul evaluării și metoda folosită, fie prin impactul
asupra rigurozității aplicării metodei. De precizat că în cadrul etapei de analiză a valorii monetare
a serviciilor ecosistemice, s-a ținut cont în principal de obiectivul final al exercitiului și anume
acela de elaborare a planului de management pentru sit. Prin urmare deși valoarea în sine a unui
serviciu poate fi foarte redusă, importanța permanentizării acestuia poate fi critică și deci, se
justifică și se impune securizarea lui prin prevederile planului de management.
Pentru stabilirea valorii monetare a serviciilor ecosistemice din prezentul studiu s-a avut în
vedere cel de-al doilea raport MAES în care sunt prezentați indicatorii care pot fi utilizați de către
statele membre ale Uniunii Europene în scopul cartării și evaluării stării de conservare a
ecosistemelor și evaluarea serviciilor ecosistemice în concordanță cu clasificarea CICES.
Indicatorii sugerați/propuși în acest raport au fost fiecare evaluați în funcție de 2 criterii:
disponibilitatea datelor și capacitatea de a transmite/transfera informații în cadrul procesului de
elaborare și implementare a politicilor de mediu.
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
29
Pentru indicatorii marcați cu verde literatura menționează disponibilitatea datelor pentru
măsurarea cantității serviciului ecosistemic la un anumit nivel CICES, pentru care există date
spațiale explicite la nivel european și care sunt usor de transmis factorilor de decizie sau
publicului larg.
Pentru indicatorii marcați cu portocaliu se menționează disponibilitatea datelor pentru
măsurarea cantității serviciului ecosistemic la un anumit nivel CICES, dar pentru care fie nu există
date spațiale explicite la nivel european, fie există date parțiale sau care sunt utilizate mai mult
decât o dată în procesul de evaluarea a ecosistemului, astfel încât pot să genereze interpretări
multiple.
Indicatorii marcați cu roșu sunt considerați indicatori cu utilizare limitată pentru evaluarea unui
ecosistem, fie din cauza incertitudinii datelor, fie din cauza întelegerii conceptuale limitate
despre modul în care ecosistemele furnizeaza diverse servicii.
Pentru indicatorii ramași necolorați nu s-a realizat evaluarea /nu există informații referitoare la
criteriile de evaluare a lor.
În continuare s-a utilizat același cod de culori pentru a evidenția situația acestor indicatori în
raport cu cele două criterii enumerate mai sus.
7.1 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Menținerea populațiilor de pepiniere
și a habitatelor (inclusiv protecția genelor) (2.2.2.3 – cod CICIES v5.1)
Diviziune: Reglarea condițiilor fizice, chimice sau biologice;
Grup: Întreținerea ciclului de viață, protecția habitatului și protecția genetică;
Clasa: Menținerea populațiilor de pepiniere și a habitatelor (inclusiv protecția genelor)
(Maintaining nursery populations and habitats (Including gene pool protection)).
Menținerea populațiilor de pepiniere și a habitatelor (inclusiv protecția genelor) este identificat
ca:
Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele forestiere;
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
30
Serviciu de reglare furnizat de agro-ecosisteme;
Serviciu ecosistemic furnizat de ecosistemele de apă dulce; (lacuri, râuri, zone umede);
Serviciu ecosistemic furnizat de ecosistemele marine.
7.1.1 Analiza metodelor de cuantificare monetară existente
Considerațiile de mai jos reprezintă reflecții asupra modului general de abordare a serviciilor
ecosistemice sub aspectul modului de cuantificare monetară și sunt practic aplicabile tuturor
serviciilor ecosistemice care vor fi tratate în acest capitol.
Habitatele care furnizează o moștenire genetică valoroasă pot fi definite ca habitate peste media
celorlalte habitate sub aspectul importanței și valorii serviciilor ecosistemice furnizate. Motivele
sunt evident date de facilitarea reproducerii indivizilor valoroși sub aspectul densității, creșterii,
supraviețuirii plantulelor sau a indivizilor în primele stadii de dezvoltare, calității, capacității de
înlocuire a populației adulte sau o combinație a acestora.
În contextul serviciilor ecosistemice este încă neclar dacă aceste habitate și funcțiile lor ar trebui
considerate și recunoscute ca serviciu ecosistemic distinct sau ca o componentă a biodiversității.
Spre exemplu, TEEB 2010 propune ¨menținerea ciclurilor de viață a speciilor migratoare¨ ca un
serviciu ecosistemic, postulând că atunci când speciile migratoare au o valoare comercială și se
reproduc într-un anumit habitat, funcția de reproducere a habitatului respectiv ar trebui
evaluată în sine și separat.
În mod similar, deși nu explicit, prin descrierea CICES a acestui serviciu ecosistemic se pare că
acesta se restrictionează/limitează la funcția de reproducere/menținere a populațiilor pentru ca
acestea să poată ulterior să furnizeze celelalte servicii de care sunt capabile în evoluția lor
naturală (e.g. polenizarea ca proces de sprijinire a culturilor comerciale).
Alți autori includ menținerea tuturor populațiilor de plante și animale precum și capacitatea lor
de adaptare și reziliența printre serviciile de reglare și suport, ceea ce este dificil de detașat de
integritatea ecologică sau biodiversitate.
În figura 4, funcțiile și procesele ecosistemelor includ toate rolurile biofizice care susțin
furnizarea unor servicii ecosistemice specifice, indicând astfel capacitatea naturală de furnizare a
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
31
acestor servicii.
Figura 4. Funcțiile și procesele ecosistemelor.
Serviciile ecosistemice reprezintă de fapt contribuții ale componentelor ecosistemelor (ca bunuri
sau servicii) la bunăstarea omului. Beneficiile și valorile atribuite oferă percepția sau evaluarea
pe care oamenii o dau unui serviciu specific.
Managementul și reacția societății reflectă modul în care deciziile politice și individuale
actionează ca pârghii care afectează condiția și starea ecosistemelor. Biodiversitatea reprezintă
varietatea vieții, incluzând variabilitatea genelor, speciilor, ecosistemelor și habitatelor.
Pentru evaluarea acestui tip de serviciu ecosistemic s-au dezvoltat 3 opțiuni și anume:
1- Excluderea funcției de menținere a populațiilor de pepiniere și a habitatelor din lista
serviciilor ecositemice considerând că este deja cuantificată prin furnizarea de materie
primă, hrană sau alte servicii. Motivul acestei abordări este de a evita dubla evaluare și
suprapunerea cu analiza generală a biodiversității. Totuși, riscul acestei opțiuni este de a
ignora capacitatea naturală de furnizare a bunurilor pe care funcția de menținere a
populațiilor o joacă și, prin urmare, promovarea unui management nesustenabil dacă
analiza condițiilor ecosistemelor nu este realizată în paralel.
2- A doua opțiune este de a include acest serviciu printre serviciile ecosistemice dar
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
32
folosirea practică a unui surogat în evaluare, de exemplu prin includerea acestui serviciu
în analiza generală a biodiversității sau în cea a integrității ecologice. Opțiunea este de
înteles în anumite circumstanțe cum ar fi lipsa resurselor adecvate pentru evaluare, a
datelor sau a timpului necesar pentru o evaluare integrală și integrată. Exemple tipice
sunt evaluarile locale bazate pe imagini satelitare în țările dezvoltate (Liquete et al.,
2016). Principalul risc al acestei opțiuni este de a crea confuzie între componentele din
figura de mai sus și anume ¨biodiversitate și condiția ecosistemului¨, ¨funcțiile și
procesele ecosistemului¨ respectiv ¨fluxul de servicii ecosistemice¨.
3- A treia opțiune include serviciul ca serviciu ecosistemic însă de data aceasta sprijinit de o
evaluare integrată care ia în considerare cel putin ¨biodiversitatea și condiția
ecosistemului¨ precum și parțial sau integral celelalte componente din figura de mai sus,
făcând o distincție clară între acestea și având referințe directe asupra utilizării
serviciului de către oameni. Într-o astfel de evaluare, relevanța serviciului ecosistemic
poate fi analizață ca și element constitutiv al biodiversității. Riscul care apare este de a
omite contribuția/evaluarea unor procese, mai ales daca exercitiul de evaluare este
focusat pe serviciile de producție exclusiv.
7.1.2 Alegerea metodei și modului de lucru
Luând în considerare argumentele prezentate mai sus, considerăm alegerea celei de a treia
opțiuni pentru evaluarea monetară.
Considerăm că acest serviciu ecosistemic trebuie considerat de sine stătător având în vedere că
furnizează un beneficiu concret și tangibil societății (furnizarea de material genetic de calitate
excepțională pentru brad, o specie critică pentru stabilitatea și reziliența pădurilor de amestec în
contextul schimbărilor climatice) și nu este reprezentat doar ca o componentă generală a
biodiversități.
Riscul dublei cuantificări este evitat datorită planificării și obiectivelor clare ale studiului.
7.1.3 Evaluarea valorii monetare
Valoarea monetară este stabilită luând în considerare suprafața arboretelor constituite ca
rezervații surse de semințe în sit, productivitatea acestora și diferența dintre costul puieților
obtinuți din surse convenționale, respectiv din populația de brad din proveniența nordică
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
33
¨Strâmbu Băiuț¨.
Având în vedere izolarea genetică a bradului în aceste arborete naturale față de surse de polen
inferioare din punct de vedere genetic, s-a considerat că puieții obtinuți din această sursă au
calitatea puieților obtinuți prin polenizare controlata care au un preț de minim 3 ori mai mare
decât puieții obținuți prin metode clasice.1
Se poate deci calcula valoarea puieților obținuți în mod normal la O.S. Strâmbu
V= P*N, unde
V – valoarea în euro a puieților obținuți prin metode clasice (0.1 euro/puiet);
P – prețul puieților de brad – 0.1 euro/puiet;
N - necesarul anual de puieți de brad al Ocolului Strâmbu Băiuț – 50.000 puieți/an (60kg – 5
ari*12 kg/ar pentru o cantitate de 10.000 puieți/ar);
V=50.000 puieți * 0.1 euro/puiet =5.000 euro.
Aceasta valoare este cea de producție însă valoarea reală a acestor puieți este de 3 ori mai
mare datorită caracterelor genetice moștenite (15.000 euro). Diferența de valoare (10.000
euro) reprezinta valoarea anuală a serviciului ecosistemic 1 (VS1).
Cantitatea de semințe recoltabilă anual este însă mult mai mare (estimativ de 4-5 ori mai mare
decât necesarul anual al ocolului) însă producția de puieți este limitată de restricția legală a
transferului materialului genetic de reproducere, ceea ce face ca piața să fie relativ limitată și
anume doar pentru regiunea de nord a Carpaților Orientali.
Astfel, cantitatea de puieți care poate fi produsă anual este dată de formula:
Q=N*C, unde
Q – cantitatea de puieți care poate fi produsă anual tinând cont inclusiv de periodicitatea
fructificației;
C – factor de corecție exprimat ca raport între potențialul anual de producție al rezervațiilor de
1 https://www.uaex.edu/publications/PDF/FSA-5030.pdf
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
34
semințe din sit (ținând cont și de periodicitatea fructificației) și necesarul OS Strâmbu Băiuț
(necesarul este confirmat cu evidențele ocolului silvic). C poate avea valori între 3 și 10;
Dacă considerăm o valoare acoperitoare pentru C ( să spunem valoarea 4), obținem o valoare a
lui Q de 200.000 puieți iar valoarea lui V devine 20.000 euro (V1).
VSE1 – valoarea serviciului ecosistemic 1 devine astfel:
VSE1=3V1-V1= 2*20.000=40.000 euro.
Valoarea serviciului ecosistemic este de 40.000 euro anual.
7.1.4 Interpretarea rezultatelor
Serviciile ecosistemice au prin definiție un focus antropogenic. Ele sunt direct sau indirect
contribuabile la binele societății, al omului. Pentru a fi considerat ca serviciu ecosistemic, trebuie
să existe o solicitare pentru el sau beneficiari identificați (Haines-Young & Potschin, 2013).
Cu toate acestea, asta nu înseamnă că serviciile ecosistemice promovează o viziune utilitară a
naturii; ele au scopul mai degraba de a sublinia procesele de la nivelul ecosistemelor și
rezultatele acestora care contribuie la binele omului și al societății și care sunt de obicei trecute
cu vederea, în special în sectoarele care nu sunt legate de conservare sau acolo unde protecția
naturii nu este o prioritate.
7.1.5 Beneficiarii direcți și indirecți ai serviciului
Direcți: administratori de pădure de stat, asociații de vânătoare, companii din industria
lemnului, proprietari privați de pădure, meșteri populari, mangalizarea lemnului, apicultori,
autoritatea publică care răspunde de educație, administratori ai resurselor acvatice vii,
autoritatea publică care raspunde de finanțe, Academia Română, universități/institute de
cercetare/muzee, societatea civilă, administratori de arii naturale protejate.
Indirecți: comunități locale, companii din industria turismului, informare turistică, societăți care
utilizează produse accesorii ale pădurii, autoritatea publică care raspunde de resurse minerale,
autoritatea în domeniul construcțiilor.
7.1.6 Harta serviciului
Indicatori propuși pentru acest serviciu în ce-l de al doilea raport MAES (2014):
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
35
Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele forestiere;
o Distribuția speciilor forestiere;
o Investiții pentru conservarea ecosistemului;
o Arii protejate cu scop de protecție a populațiilor de pepiniere;
o Suprafețe forestiere desemnate în scop de protecție a habitatelor și a peisajului:
Natura2000, etc.
Serviciu de reglare furnizat de agro-ecosisteme;
o Procent de terenuri agricole cu valoare ridicată de conservare;
o Livezi tradiționale;
Serviciu ecosistemic furnizat de ecosistemele de apa dulce; (lacuri, râuri, zone umede);
o Valoarea biodiversității (diversitatea speciilor sau abundența, speciile aendemice
sau înscrise pe listele rosii, zonele de reproducere);
o Starea ecologică;
o Starea morfologică.
Serviciu ecosistemic furnizat de ecosistemele marine.
Harta servicului are la bază parcelele și subparcelele forestiere care au atribuită ca funcție
principală sau secundară producerea de semințe ca material genetic de calitate superioară
(Grupa 1, categoria 5H) și este prezentată în Anexa nr.16
7.2 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Reglementarea ciclului hidrologic și a
debitului apei (inclusiv controlul inundațiilor și protecția pantelor) (2.2.1.3 – cod CICES v5.1)
Diviziune: Reglarea condițiilor fizice, chimice sau biologice;
Grup: Reglementarea fluxurilor de bază și a evenimentelor extreme;
Clasa: Reglementarea ciclului hidrologic și a debitului apei (inclusiv controlul inundațiilor și
protecția pantelor) (Hydrological cycle and water flow regulation (Including flood control, and
coastal protection)).
Reglementarea ciclului hidrologic și a debitului apei (inclusiv controlul inundațiilor și protecția
pantelor) este identificat ca:
Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele forestiere;
Servicu de reglare furnizat de agro-ecosisteme;
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
36
Serviciu ecosistemic furnizat de ecosistemele de apă dulce; (lacuri, râuri, zone umede);
Serviciu ecosistemic furnizat de ecosistemele marine.
7.2.1 Analiza metodelor de cuantificare monetară existente
În cadrul proiectului SOLIDARON - „Solidaritate și respect pentru oameni și natură – proiect pilot
pentru dezvoltarea, testarea și promovarea legislativă a principiului “beneficiarul
plătește” pentru serviciile de mediu din România” a fost utilizată metoda costurilor potențiale și
respectiv costurilor de evitare a pagubei luând în considerare valoarea lucrărilor ce se efectuează
pentru evitarea pagubelor produse de inundații (prin construcția de diguri, regularizări și
amenajări) ca o măsură indirectă a serviciului ecosistemic de control al inundațiilor.
7.2.2 Alegerea metodei și modului de lucru
În lucrarea sa Metode și tehnici pentru cuantificarea valorii serviciilor de ecosistem – G.
Grădinaru recomandă utilizarea metodei costurilor de evitare pentru servicii de regularizare
precum reducerea incidenței și intensității hazardelor naturale. Această metodă poate furniza
indicii privind valoarea acestor servicii, ținând cont, desigur, de limitările acestei metode.
7.2.3 Evaluarea valorii monetare
Pentru estimarea valorii monetare a acestui serviciu ecosistemic vom utiliza tehnica costului de
înlocuire prin care se pleacă de la presupunerea că dacă oamenii suportă costuri pentru a evita
pagubele determinate de pierderea sau înlocuirea serviciilor de ecosistem, aceste servicii ar
trebui să valorize cel puțin atât cât s-a platit pentru a fi înlocuite.
Hărții zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații, elaborată de ABA Someș – Tisa figurează
zona de studiu ca una care nu prezintă un risc potențial ridicat la inundații. Acest lucru se
confirmă și prin faptul că la nivelul Primăriei Băiuț nu sunt consemnate astfel de evenimente.
Acest lucru indică eficiența maximă a serviciului ecosistemic.
Pentru estimarea costului serviciului ecosistemic pornim de la ipoteza că acesta fie lipsește fie
este ineficient. În cazul unor fenomene naturale extreme, în lipsa acestui serviciu, obiectivele cu
cel mai mare potențial de a fi afectate sunt drumurile forestiere. Rețeaua de drumuri forestiere
de pe suprafața sitului însumează 20,437 km.
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
37
Considerând că în urma unui eveniment meteo rețeaua de drumuri poate fi distrusă, în medie,
într-un procent de 30%, vom calcula costul refacerii acestor obiective, respectiv costul refacerii
a 6,130 km de drum forestier.
Din devizele de lucrări ale Direcției Silvice Maramureș reiese că estimarea costurilor pentru
construcția a 1 km de drum forestier este de 100.000 euro.
Rezultă că valoarea servicului ecosistemic: Reglementarea ciclului hidrologic și a debitului apei
(inclusiv controlul inundațiilor și protecția pantelor) este de 613.000 euro.
VS2 = km de drum refăcut * preț/km
VS2 = 6,130 km * 100.000 euro/km
VS2 = 613.000 euro
VS2/an = 613.000 euro* 2% = 12.260 euro
Estimând că probabilitatea de apariție a unor fenomene meteorologice care să producă
pagubele mai sus menționate este de 2% (o dată la 50 ani), rezultă o valoare anuală a servicului
de 12.260 euro.
7.2.4 Interpretarea rezultatelor
În mod natural reglementarea ciclului hidrologic este asigurată de ecosistemele forestiere,
vegetația ripariană și de către zonele umede. Asigurarea continuității covorului vegetal și a
vegetației forestiere și succesiunea generațiilor, cât și păstrarea zonelor umede neperturbate,
constituie elemente cheie în prevenirea fenomenelor de eroziune, pierdere a solului fertil și a
scurgerilor de suprafață și evitarea inundațiilor.
7.2.5 Beneficiarii direcți și indirecți ai serviciului
Direcți: comunități locale, administratori de pădure de stat, proprietari privați de pădure,
asociații ale crescătorilor de animale, administratori ai resurselor acvatice vii, administratori ai
cursurilor de apă, autoritatea care răspunde de resurse minerale.
Indirecți: asociații de vânătoare, companii din industria lemnului, companii din industria
turismului, puncte de informare turistică, companii de infrastructură rutieră, ISU, societatea
civilă, administratori de arii naturale protejate.
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
38
7.2.6 Harta serviciului
Indicatori propuși de pentru acest serviciu în ce-l de al doilea raport MAES (2014):
Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele forestiere;
o Suprafața de pădure (cu rol de protecție a resurselor de apă);
o Numărul de viituri;
o Retenția de apă de către pădure;
o Stratul de zăpadă;
o Infiltrarea;
o Capacitatea de menținere a fluxurilor de bază;
o Capacitatea de retenție a solului;
o Alimentarea cu apă și evacuarea;
o Zone de importanță pentru infiltrarea apei și zone din apropierea izvoarelor,
acoperite de pădure;
o Secetă și lipsă de apă.
Servicu de reglare furnizat de agro-ecosisteme;
o Capacitatea de retenție a apei în solurile utilizate în agricultură
Serviciu ecosistemic furnizat de ecosistemele de apă dulce; (lacuri, râiuri, zone umede)
o Volumul de apă sau de zăpadă – pentru lacuri;
o Debitul – pentru râuri
Harta servicului este prezentată în Anexa nr. 17.
7.3 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Caracteristicile sistemelor vii care
permit educația și formarea (3.1.2.2 – cod CICES v5.1)
Diviziune: Interacțiuni directe, în situ și în aer liber cu sisteme vii care depind de prezența în
mediul înconjurător
Grup: Interacțiuni intelectuale și reprezentative cu mediul natural
Clasa: Caracteristicile sistemelor vii care permit educația și formarea (Characteristics of living systems that enable education and training) Caracteristicile sistemelor vii care permit educația și formarea este identificat ca:
Serviciu cultural furnizat de ecosistemele forestiere;
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
39
Serviciu cultural furnizat de agro-ecosisteme;
Serviciu cultural furnizat de ecosistemele de apă dulce (lacuri, râuri, ape subterane);
Serviciu cutural furnizat de ecosistemele marine.
7.3.1 Analiza metodelor de cuantificare monetară existente Pentru acest serviciu nu au fost identificate metode de cuantificare monetară. 7.3.2 Alegerea metodei și modului de lucru Pentru evaluarea valorii acestui serviciu ecosistemic propunem metoda valorii de utilizare a serviciului care include următoarele posibilități de cuantificare:
prețuri de piață;
modelul utilității aleatoare;
costurile de călătorie;
prețuri hedonice;
comportament de evitare;
Considerăm că pentru acest serviciu, prețurile hedonice pot furniza o evaluare la un nivel de acuratețe acceptabil. Preţurile hedonice (Hedonic Price Method – HPM) atribuie o valoare serviciilor de ecosistem prin estimarea relaţiei statistice dintre atributele sistemului evaluat şi un alt bun sau serviciu pentru care există o valoare de piaţă. Astfel, valoarea unui teren va fi influenţată de starea ecosistemelor din vecinătate. Analiza urmăreşte să evalueze serviciile de ecosistem prin cuantificarea efectului pe care îl au acestea asupra preţului unui teren. Se bazează pe conceptul economic conform căruia valoarea proprietăţii, bunului sau serviciului este raportată direct la valoarea prezentă a fluxului de beneficii considerat a deriva din proprietate (Rojanschi şi colaboratorii, 1997). Pentru situl în cauza există deja o valoare de referință pentru tururile ghidate în pădurile virgine și cvasivirgine astfel că acestea se pot foarte ușor asimila cu serviciile care permit educația și formarea.
7.3.3 Evaluarea valorii monetare
Valoarea serviciului de tur ghidat în pădurile seculare de la Strâmbu Băiuț este de 70 euro/zi/grup de 10 de persoane.
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
40
Perioadele în care serviciul se pretează a fi utilizat sunt cu precădere primăvara și toamna adică o perioada de maxim 6 luni/an. Iarna accesul este foarte dificil iar vara este o perioadă de vacanță în care serviciul poate fi furnizat cca o lună. De notat că există doar două trasee educative care pot fi folosite de 4 ori pe lună timp de 6 luni pe an. Valoarea rezultată este deci: VSE3 = 6 luni*4 tururi/lună*2 trasee*70 euro /tur = 3.360 euro/an.
7.3.4 Interpretarea rezultatelor Serviciul ecosistemic “Caracteristicile sistemelor vii care permit educația și formarea” are o valoare simbolică însă educația ecologică produce efecte deosebit de benefice atât la nivel comportamental cât și la nivelul întelegerii proceselor ecosistemice. 7.3.5 Beneficiari direcți și indirecți ai serviciului Direcți: companii din industria turismului, informare turistică, autoritatea publică care răspunde de educație, Academia Română, universități/institute de cercetare/muzee, societate civilă. Indirecți: comunități locale, administratori ai pădurilor de stat, asociații de vânătoare, proprietari privați de pădure, meșteri populari, administratori de arii naturale protejate. 7.3.6 Harta serviciului Indicatori propusi pentru acest serviciu în ce-l de al doilea raport MAES (2014):
Serviciu cultural furnizat de ecosistemele forestiere;
o Citări, distribuția proiectelor de cercetare, a proiectelor educaționale, număr de
citări istorice;
o Număr/valoarea publicațiilor vândute.
Serviciu cultural furnizat de agro-ecosisteme;
o Număr de ferme didactice.
Serviciu cultural furnizat de ecosistemele de apă dulce (lacuri, râuri, ape subterane).
o Număr de vizitatori
o Arii protejate de interes național sau situri Natura2000.
Harta servicului are la baza rețeaua de trasee turistice și educative din sit și este prezentată în
Anexa nr. 18.
7.4 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Apă subterană (și de sub suprafață)
utilizată pentru băut și apă de suprafață utilizată pentru băut și ca material (4.2.2.1, 4.2.1.1 si
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
41
4.2.1.2 - coduri CICIES v5.1)
Diviziune: Apă
Grup: Apă subterană utilizată pentru nutriție, materiale sau energie, Apă de suprafață utilizată
pentru nutriție, materiale sau energie
Clasa: Apă subterană (și de sub suprafață) utilizată pentru băut și apă de suprafață utilizată
pentru băut și ca material (Ground (and subsurface) water for drinking, surface water for
drinking and surface water used as a material (non-drinking purposes)).
Apă subterană (și de sub suprafață) utilizată pentru băut și apă de suprafață utilizată pentru băut
și ca material este identificat ca:
Serviciu de producție furnizat de ecosistemele forestiere;
Serviciu de producție furnizat de agro-ecosistme;
Serviciu de producție furnizat de ecosistemele de apă dulce;
Serviciu de producție furnizat de ecosistemele marine (doar apă furnizată ca material).
7.4.1 Analiza metodelor de cuantificare monetară existente
Pentru evaluarea monetara a serviciilor de producție, este în general unanim acceptată metoda
prețurilor de piață, fiind combinația cu cea mai buna acceptabilitate și, în același timp, metoda
cea mai des utilizată. O altă metodă care poate fi utilizată este cea a productivității, care
presupune colectarea de date privind modul în care schimbările în cantitate și calitate a
serviciului afectează costul de producție al bunului final.
7.4.2 Alegerea metodei și modului de lucru
În baza datelor disponibile, s-a ales metoda prețurilor de piață, care are la bază estimarea valorii
serviciilor de ecosistem care sunt tranzacționate pe piață. Se folosesc tehnici economice
standard pentru măsurarea beneficiilor economice ale serviciilor comercializate, pe baza
cantităților cumparate sau furnizate la diferite prețuri. Neajunsul acestei metode constă în faptul
că valoarea de utilizare a bunului furnizat de ecosistem este adesea asimilată cu valoarea totală
a serviciilor furnizate de ecosistemul respectiv.
7.4.3 Evaluarea valorii monetare
La nivelul comunei Băiuț, cu cele trei localități aparținătoare: Băiuț, Strâmbu Băiuț și Poiana
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
42
Botizii, utilizatorii resursei de apă sunt în marea majoritate utilizatori casnici, resursa de apă fiind
utilizată pentru uz gospodăresc. Este menționată o gospodarie care utilizează resursa de apă
pentru acvacultură, însă nu în scop comercial, motiv pentru care considerăm acest consum
pentru uz gospodăresc.
În prezent nu există activități industriale consumatoare de apă, nici activități de tipul
microhidrocentralelor.
Localitățile Băiuț și Strâmbu Băiuț beneficiază de sistem centralizat de alimentare cu apă. Apa
este furnizata prin sistemul propriu al comunei nu prin intermediul unor operatori economici
specializați în acest sens. Furnizarea apei se realizează în sistem paușal, la prețul de 6
lei/persoană/ lună, conform datelor obținute de la Primăria Băiuț. Anual un locuitor al comunei
Băiuț ar avea de achitat 72 lei (15 euro) în schimbul necesarului de apă pentru băut și consum
casnic.
Gospodăriile din localitatea Poiana Botizii beneficiază de resursă de apă prelevată în sistem
propriu, fie prin aducțiuni din surse de apă de suprafață, fie prin intermediul forajelor (fântâni
sau puțuri forate). Această resursă nu este plătită de către populație, însă pentru o evaluare
monetară cât mai completă a acestui serviciu, considerăm că populația localității Poiana Botizii
ar plăti aceeași apă consumată la același preț ca și locuitorii celorlalte două localități ale
comunei.
Din datele cele mai recente furnizate de Primăria Băiuț, comuna totaliza în 2018 un număr de
2308 locuitori.
Astfel, rezultă o valoare a servicului ecosistemic “apă subterană (și de sub suprafață) utilizată
pentru băut și apă de suprafață utilizată pentru băut și ca material” de 34.620 euro/an.
VS4 = nr. locuitori * preț/personă/an (euro)
VS4 = 2308 locuitori * 15 euro/pers/an
VS4 =34.620 euro/an
7.4.4 Interpretarea rezultatelor
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
43
Se va avea în vedere că metoda utilizată este o subestimare a valorii de furnizare a bunului,
întrucât prețurile de piață nu reflectă decât o parte din valoarea totală a acestuia.
7.4.5 Beneficiari direcți și indirecți ai serviciului
Direcți: comunități locale, companii din industria turismului, informare turistică, asociații ale
crescătorilor de animale, administratori ai resurselor acvatice vii, administratori ai cursurilor de
apă.
Indirecți: administratori ai pădurii de stat, asociații de vânătoare, companii din industria
lemnului, proprietari privați de pădure, mangalizarea lemnului, autorități din domeniul
construcțiilor, societatea civilă.
7.4.6 Harta serviciului
Indicatori propuși pentru acest serviciu în ce-l de al doilea raport MAES (2014):
Serviciu de producție furnizat de ecosistemele forestiere;
o Date inexistente
Serviciu de producție furnizat de agro-ecosistme;
o Zone de importanță pentru extracția apei freatice în agro-ecosisteme
Serviciu de producție furnizat de ecosistemele de apă dulce;
o Indicele de exploatare a apei;
o Corpuri de apă freatică;
o Extragere apei freatice;
o Consumul de apa potabilă;
o Disponibilitatea surselor de apă de suprafață;
o Apa utilizată/extrasă
Harta serviciului are la bază rețeaua hidrografică cu cele 4 bazine de pe suprafața sitului. Au fost
luate în considerare atât cursurile de apă permenente cât și cele cu caracter temporar. Harta
serviciului este prezentată în Anexa nr. 19.
7.5 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Caracteristicile sistemelor vii care
permit investigarea științifică sau crearea de cunoștințe ecologice tradiționale (3.1.2.1 – cod
CICES v5.1)
Diviziune: Interacțiuni directe, in situ și în aer liber cu sisteme vii care depind de prezența în
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
44
mediul înconjurător;
Grup: Interacțiuni intelectuale și reprezentative cu mediul natural;
Clasa: Caracteristicile sistemelor vii care permit investigarea științifică sau crearea de cunoștințe
ecologice tradiționale (Characteristics of living systems that enable scientific investigation or the
creation of traditional ecological knowledge).
Caracteristicile sistemelor vii care permit investigarea științifică sau crearea de cunoștințe
ecologice tradiționale a fost identificat ca:
Serviciu cultural furnizat de ecosistemele forestiere;
Serviciu cultural furnizat de agro-ecosisteme;
Serviciu cultural furnizat de ecosistemele de apă dulce (lacuri, râuri, ape subterane);
Serviciu cutural furnizat de ecosistemele marine.
7.5.1 Analiza metodelor de cuantificare monetară existente Pentru acest serviciu nu au fost identificate metode de cuantificare monetară. 7.5.2 Alegerea metodei și modului de lucru Culturile din întreaga lume au dezvoltat diferite interpretări ale naturii de-a lungul istoriei umanității. Multe dintre ele sunt ancorate în sisteme tradiționale de credință, prin care populațiile indigene obițnuiau s înțeleagă și interpreteze mediul biofizic în care trăiau (Iaccarino, 2003).
Aceste sisteme de gestionare a mediului înconjurător constituiau o parte integrală a identității culturale și integrității sociale a multor populații de indigeni. În același timp, cunoștințele lor reprezentau un capital de cunoaștere și experiență despre natura castigat de-a lungul mileniilor din observații directe, și transmise – cel mai adesea pe cale orală – peste generații.
Importanța acestor cunoștințe tradiționale pentru protecția biodiversității și atingerea dezideratului de dezvoltare durabilă începe să fie încet recunoscută internațional (Gadgil et al, 1993). Spre exemplu, Articolul 8 al Convenției privind Diversitatea Biologică îndeamnă la “…respect, protejare și menținere a cunoștințelor, inovațiilor și practicilor indigenilor și a comunităților locale întruchipând stiluri de viață tradiționale relevante pentru conservare și utilizare durabilă a diversității biologice…”(Națiunile Unite, 1992). În plus, cunoștințele tradiționale sau indigene au fost redescoperite ca model pentru interacțiunea cu mediul respectiv utilizare sănătoasă a acestuia, și ca o sursă bogată de exploatat pentru dobândirea de noi perspective cu privire la relația dintre oameni și natura.
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
45
Totuși, dificultatea în abordarea cunoștințelor provenite de la culturile indigene este deja reflectată în modul în care o descriem și o denumim. Nu există o definiție universală ci mai degrabă o serie de termeni sunt utilizați pentru a stabili ce știu populațiile locale/indigene (Berkes, 1993) incluzând: cunostințe tradiționale sau cunostințe ecologice tradiționale, cunostințe locale, știinșa sau cunoașterea indigenă, cunoștințe populare, cunoștințe ale fermierilor sau pescarilor, cunoștințe tacite.
Fiecare din acești termeni poartă diverse implicații și există discuții în continuare despre care este cel mai potrivit. Cuvântul “tradițional” spre exemplu, subliniează transmiterea cunoștințelor de-a lungul unei continuități culturale dar poate ignora abilitatea societăților tradiționale de a se adapta unor schimbări circumstanțiale.
Un alt cuvânt larg răspândit și folosit este “indigen”, menit să sublinieze natura autohtonă a cunoștințelor dar care poate trece cu vederea cunoștințe ale populațiilor care nu sunt oficial recunoscute ca indigene.
Termenul “local” poate fi aplicat diferitelor contexte geografice însă îi lipsește specificitatea.
În prezent, cunoștințele ecologice tradiționale sunt interpretate ca un tot cumulativ de cunoștințe, practici și reprezentări care descriu relațiile organismelor vii între ele și cu mediul lor fizic, care au evoluat prin procese adaptative și au fost predate generațiilor prin transmitere culturală (Berkes at al, 2000).
În condițiile în care pentru situl Natura 2000 în cauză toate cunostințele, practicile și reprezentările mai sus amintite sunt încorporate în regelmentări, este practic imposibil a se realiza o cuantificare monetară a acestora.
Caracterul primar al unei părți a ecosistemelor forestiere din sit (aproximativ 600 ha) nu doar permit dar și reclamă investigare științifică menită cel puțin a clarifica reziliența ecosistemelor forestiere reprezentate în contextul schimbărilor climatice.
7.5.3 Evaluarea valorii monetare
Având în vedere cele expuse mai sus, considerăm investigarea științifică ca fiind relevantă cel
puțin o data la 10 ani, pe parcursul campaniilor de amenajare, când gospodărirea pădurilor din
trecut este considerată ca un ingredient important în alegerea soluțiilor tehnice de maximizare a
potențialului ecoprotectiv și bioproductiv al ecosistemelor forestiere. Deși pădurile cu caracter
primar aflate în sit nu au făcut obiectul gospodăririi active, neintervenția este considerată cel
puțin la fel de valoroasă ca și managementul activ pentru identificarea soluțiilor de regenerare a
pădurilor de valoare ecologică și economică.
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
46
În acest context, datorită reprezentativității ecosistemelor primare în structura arboretelor OS
Strâmbu Băiuț, s-a considerat că lipsa modelului natural ar putea afecta posibilitatea de produse
principale a unității de gospodărire în proporție de 50%, cel puțin pe o perioadă de planificare
(10 ani).
VSE5 = Pa(m3)*50%*10ani*Pmml(euro) ;
Unde,
Pa – posibilitatea medie anuală a ocolului în mc;
10 ani – perioada de planificare;
Pmml – prețul mediu al masei lemnoase pe picior;
Astfel,
VSE5 = 48.000 mc*50%*10*40euro/mc = 9.600.000 euro/an
7.5.4 Interpretarea rezultatelor Valoarea semnificativă a acestui serviciu este dată de faptul că modelul natural este practic inestimabil din punct de vedere monetar pentru asigurarea rezilienței ecosistemelor forestiere în condițiile schimbărilor climatice și a altor factori pertubatori (poluare, gradații de insecte, viroze, etc.). În plus, capacitatea de autoreglare a pădurii naturale este maximă în condiții de echilibru dinamic atins, cu efecte benefice evidente și în proximitatea extinsă a pădurilor cu structuri primare. 7.5.5 Beneficiari direcți și indirecți ai serviciului Direcți: administratori ai pădurilor de stat, autoritatea publică care răspunde de educație, Academia Română, universități/institute de cercetare/muzee, societate civilă. Indirecți: comunități locale, companii din industria turismului, informare turistică, administratori de arii naturale protejate. 7.5.6 Harta serviciului Indicatori propuși pentru acest serviciu în ce-l de al doilea raport MAES (2014):
Serviciu cultural furnizat de ecosistemele forestiere;
o Citări, distribuția proiectelor de cercetare, a proiectelor educaționale, număr de
citări istorice;
o Număr/valoarea publicațiilor vândute.
Serviciu cultural furnizat de agro-ecosisteme;
o Număr de studii științifice cu privire la agro-ecosisteme.
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
47
Serviciu cultural furnizat de ecosistemele de apă dulce (lacuri, râuri, ape subterane).
o Puncte de monitorizare (de oameni de știință);
o Număr de proeicte științifice, articole, studii;
o Situri clasificate (patrimoniu universal, etc)
Harta servicului are la bază pădurile cu structuri primare identificate conform criteriilor din OM
3397/2012 și este prezentată în Anexa nr. 20.
7.6 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Procedee de descompunere și de
fixare și efectul lor asupra calității solului (2.2.4.2 – cod CICES v5.1)
Diviziune: Reglementarea condițiilor fizice, chimice, biologice
Grup: Reglementarea calității solului
Clasa: Procedee de descompunere și de fixare și efectul lor asupra calității solului
(Decomposition and fixing processes and their effect on soil quality)
Procedee de descompunere și de fixare și efectul lor asupra calității solului a fost identificat ca:
Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele forestiere;
Serviciu de reglare furnizat de agro-ecosisteme;
Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele de apă dulce (lacuri, râuri, ape subterane);
Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele marine;
7.6.1 Analiza metodelor de cuantificare monetară existente
Pentru acest serviciu nu au fost identificate metode de cuantificare monetară.
7.6.2 Alegerea metodei și modului de lucru
Organismele din sol joacă roluri cheie în ecosisteme prin efectul lor asupra proprietăților fizice și
proceselor, și prin contribuțiile biologice asupra fluxurilor de energie și carbon, respectiv
ciclurilor de nutrienți. Importanța faunei din sol pentru proprietățile fizice ale acestuia crește în
general cu marimea corpului organismelor. Macrofaună din sol, cum ar fi viermii de pământ,
furnicile și termitele, pot avea efecte extrem de puternice asupra porozității solului prin crearea
de macropori și tunele care permit un circuit preferențial al apei în profilul solului. Mișcarea
macrofaunei prin profilul solului poate amesteca particulele minerale dintr-un orizont în altul și
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
48
poate aduce fragmente de litieră de la suprafață la nivelul orizonturilor minerale, afectând în
consecință textura solului, structura lui și conținutul de materie organică. O excepție notabilă în
sensul influenței asupra proprietăților fizice o constituie rolul microbilor în formarea agregatelor
din sol. Activitatea acestora și în special a micorizelor produce exudate care ajută la consolidarea
particulelor de sol în agregate.
Aproximativ 80-90% din producția primară netă intră în sol ca materie moartă provenită din
plante (litieră, crengi, tulpini, rădăcini) sau exudate organice din rădăcini. Aceasta este
descompusă în principal de către bacterii și ciuperci aflate în sol și în orizontul de litiera.
Descompunerea este un proces fiziologic și o digestie enzimatică a microbilor ca și o interacțiune
trofică în sistemul de hrănire care controlează ciclul nutrienților din sol. Descompunerea asigură
transformarea unui substrat organic dintr-o formă în alta și sursa dioxidului de carbon absorbit
din sol prin respirație precum și recircularea nutrienților.
Descompunerea este controlată de interacțiunile mediului fizic, calitatea substratului, respectiv
de comunitatea de organisme descompunătoare. Temperatura și umiditatea solului sunt
determinante, solurile mai umede și mai calde având evident rate superioare de descompunere
a materiei organice.
Date fiind complexitatea proceselor de descompunere precum și importanța critică pentru toate
procesele de asimilare, creștere, producție și reglare, evaluarea contravalorii monetare este
extrem de dificilă. Aceste procese sunt practic existențiale și nu pot fi evaluate, lipsa lor ducând
practic la colapsul vieții pe pământ.
Literatura de specialitate recunoaște lipsurile și nevoia de cuantificare a beneficiilor aduse de sol
și ecosistemele specifice acestuia.
Una dintre evaluările existente se referă la beneficiile furnizate de biodiversitate cu o atenție
specială dată biodiversității din sol, fără însă a exista o defalcare la nivel de procese de
descompunere (tabelul nr. 8).
Dată fiind lipsa unor evaluări, este evident că și metodele de calcul lipsesc. Metodele bazate pe
costuri (metoda costului de înlocuire a procesului, metoda evitării perturbărilor sau metoda
cheltuielii preventive) sunt nepotrivite pentru procesele critice și de neînlocuit. În astfel de
condiții considerăm că cea mai potrivită metodă de estimare este metoda valorii de producție.
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
49
Tabelul nr. 8 Evaluarea serviciilor ecosistemice legate de sol la nivel global (modified from
Pimentel et al. 1997)
Service /Activity World economic benefits (x 1 billion US dollars per year)
Organic matter cycling/waste recycling 760 Soil formation 25 Nutrient cycling 90 Bioremediation 121 Pest Control 160 Fertility/ pollination 200 Wild food 180 Biotechnology industry 6 Total 1542
Astfel considerăm creșterea medie în biomasă la hectar pentru estimarea valorica a proceselor
de descompunere și de fixare și efectul lor asupra calității solului.
7.6.3 Evaluarea valorii monetare
VSE6 = Q(t/an/ha) * S(ha) * P (euro/t)
Unde,
Q = producția medie de materie primă (lemn) pe an și ha = 7t/an*ha;
S = suprafața (2900 ha);
P = pretul mediu al biomasei/t = 45 euro/tona
Rezultă deci
VSE6 = 7t/an*ha*2900ha*45euro/tona = 913.500 euro/an
7.6.4 Interpretarea rezultatelor
Valoarea estimată pentru acest serviciu nu indică neapărat caracterul lui critic, însă oferă o bună
înțelegere a contribuției la economia ecosistemului mai ales prin continuitatea lui și gradul
scăzut de risc în a-și diminua aportul atâta timp cât procesele de descompunere sunt securizate
prin protejarea de intervenții de natură antropică a caracterului lor natural.
7.6.4 Beneficiarii direcți și indirecți ai serviciului
Direcți: Academia Română, universități și institute de cercetare.
Indirecți: comunități locale, administratori ai pădurilor de stat, asociații de vânătoare, asociații
ale crescătorilor de animale, societatea civilă.
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
50
7.6.6 Harta serviciului
Indicatori propuși pentru acest serviciu în ce-l de al doilea raport MAES (2014):
Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele forestiere
o Materia organică din sol;
o Cantitatea de lemn mort;
o Grosimea stratului de natură organică.
Serviciu de reglare furnizat de agro-ecosisteme;
o Suprafața acoperită cu plante fixatoare de azot;
o Balanța brută de azot.
Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele de apă dulce (lacuri, râuri, ape subterane);
o Date inexistente.
Harta servicului are la bază producția medie de biomasă la nivelul sitului și este prezentată în
Anexa nr. 21.
7.7 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Procese meteorologice și efectul lor
asupra calității solului (2.2.4.1 – cod CICES v5.1)
Diviziune: Reglementarea condițiilor fizice, chimice, biologice
Grup: Reglementarea calității solului
Clasa: Procese meteorologice și efectul lor asupra calității solului (Weathering processes and
their effect on soil quality)
Procese meteorologice și efectul lor asupra calității solului este identificat ca:
Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele forestiere;
Serviciu de reglare furnizat de agro-ecosisteme;
Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele de apă dulce (lacuri, râuri, ape subterane);
Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele marine;
7.7.1 Analiza metodelor de cuantificare monetară existente
Pentru acest serviciu nu au fost identificate metode de cuantificare monetară.
7.7.2 Alegerea metodei și modului de lucru
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
51
Societatea Americană de Științe a Solului (SSSA) și Karlen și colab., ( 1997) au propus o definiție,
care prezintă o integrare a cunoștințelor științifice cu abordarea practică calității solului. SSSA a
definit calitatea solului prin "capacitatea unui anumit tip de sol să funcționeze, în limitele
ecosistemelor naturale sau administrative, pentru a susține productivitatea plantelor și a
animalelor, să mențină sau să îmbunătățească calitatea apei și a aerului și să sprijine calitatea
umană și locuințele". După părerea majorității specialiștilor, această definiție poate să fie
considerată ca fiind unul dintre cele mai cuprinzătoare privind calitatea solurilor. Calitatea
solului poate fi definită pe scurt ca "durabilitatea unui sol pentru un anumit tip de utilizare a
acestuia" (Gregorich și colab., 1994).
De asemenea, conţinutul solului în humus reprezintă una din însuşirile fundamentale ale stării
de calitate a acestuia. Conţinutul solului în humus şi calitatea lui diferă atât în funcţie de
condiţiile climatice cât şi de întregul complex al factorilor pedogenetici.
Așa cum s-a prezentat la serviciul anterior, sunt identificate ca nevoi metodele de cuantificare a
serviciilor ecosistemice legate de sol și deci și a impactului proceselor meteorologice asupra
calității solului.
Procesele meteorologice care pot influența calitatea solului sunt pentru cazul sitului în discuție
ploile torențiale care pot genera eroziunea și destructurarea solului însă acest proces se poate
declanșa sau poate fi favorizat printr-o gestionare necorespunzatoare a vegetației forestiere.
Aceasta ar putea duce la declanșarea fenomenelor erozionale pe căile de extragere a lemnului
amenajate necorespunzator și prin înlăturarea pe un timp mai îndelungat a protecției conferite
de vegetația forestieră.
În astfel de condiții calitatea solului poate fi diminuată semnificativ. În aceste condiții s-a recurs
la una dintre cele trei metode bazate pe costuri pentru a evalua contribuția acestui serviciu
ecosistemic la economia sitului N2000 și anume metoda costului evitării deteriorării (“damage
avoided cost”). Metoda presupune evaluarea costului de reabilitare apărut în cazul absenței unui
sistem funcțional.
7.7.3 Evaluarea valorii monetare
Pentru cazul de fața, pierderea calității solului ar putea duce la diminuarea clasei de producție cu
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
52
una sau două trepte, ceea ce s-ar traduce într-o reducere a acumulării de biomasă de până la
50%.
La extrem s-ar putea pierde integral solul prin eroziune, caz în care costul de reabilitare ar fi cel
de reconstrucție ecologică. Acest caz este puțin probabil însă, pentru referință menționăm costul
reconstrucției ecologice în cazul eroziunii solului care poate ajunge la 6000 euro/ha până la
încheierea stării de masiv. Pentru suprafața sitului ar însemna un cost de 2900ha*6000 euro/ha
adică 17.400.000 euro.
Considerăm reducerea productivității cu o treaptă față de cea existentă, adică de la clasa de
producție medie II, la clasa de producție medie III. Aceasta aduce o reducere a acumulării anuale
de la 7 t la 5,6 t la ha, adică cca 20%.
VSE7 = Q(t/an/ha) * S(ha) * P (euro/t) *20%
Unde,
Q = producția medie de materie primă (lemn) pe an și ha = 7t/an*ha;
S = suprafața (2900 ha);
P = prețul mediu al biomasei/t = 45 euro/tonă
VSE7 = 7t/an*ha*2900ha*45euro/tonă *20% = 182.700 euro/an
7.7.4 Interpretarea rezultatelor
Menținerea modului responsabil de gospodărire a pădurilor ținând cont și de rolul antierozional
al acestora se traduce în caștiguri semnificative, nu prin plus valoare ci prin evitarea costurilor de
reabilitare și prin asigurarea continuității și predictibilității producției de biomasă.
7.7.5 Beneficiarii direcți și indirecți ai serviciului
Direcți: comunități locale, administratori ai pădurilor de stat, companii din industria lemnului,
proprietari privați de pădure, Academia Română, universități și institute de cercetare.
Indirecți: administratori ai cursurilor de apă, societatea civilă.
7.7.6 Harta serviciului
Indicatori propuși pentru acest serviciu în ce-l de al doilea raport MAES (2014):
Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele forestiere;
o Suprafața acoperită cu pădure;
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
53
o Costuri de restaurare/refacere;
o Calitatea solului din zonele împădurite: proprietățile chimice ale solului.
Serviciu de reglare furnizat de agro-ecosisteme;
o Ponderea agriculturii ecologice;
o Conținutul de materie organică a solului;
o PH-ul solului vegetal
o Capacitatea de schimb de cationi
Serviciu cultural furnizat de ecosistemele de apă dulce (lacuri, râuri, ape subterane);
o Suprafața fluvisolilor – pentru lacuri
o Prezența/absența solurilor hidromorfice – pentru zone umede;
o Suprafața zonelor inundabile.
Harta servicului are la bază consistența arboretelelor și este prezentată în Anexa nr. 22.
7.8 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Caracteristicile sistemelor vii care
permit activitățile care promovează sănătatea, recuperarea sau bucuria prin interacțiuni active
sau imersive (3.1.1.1 – cod CICES v5.1)
Diviziune: Interacțiuni directe, in-situ cu sisteme vii care depind de prezența în mediul
înconjurător.
Grup: Interacțiuni fizice și experimentale cu mediul natural.
Clasa: Caracteristicile sistemelor vii care permit activitățile care promovează sănătatea,
recuperarea sau bucuria prin interacțiuni active sau imersive.
Caracteristicile sistemelor vii care permit activitățile care promovează sănătatea, recuperarea
sau bucuria prin interacțiuni active sau imersive este indentificat ca:
Serviciu cultural furnizat de ecosistemele forestiere;
Serviciu cultural furnizat de agro-ecosisteme;
Serviciu cultural furnizat de ecosistemele de apă dulce (lacuri, râuri, ape subterane);
Serviciu cutural furnizat de ecosistemele marine;
7.8.1 Analiza metodelor de cuantificare monetară existente
Metodele folosite pentru evaluarea monetară a serviciile culturale sunt, în principal, metoda
costurilor de călătorie, evaluarea contingentă și metoda alegerii contingente (Grădinaru, G.,
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
54
2013)
7.8.2 Alegerea metodei și modului de lucru
Metoda costurilor de călătorie a fost propusă în 1947 de Harold Holding pentru evaluarea
(estimarea valorii) parcurilor naționale. Este o metodă proiectată pentru a măsura în termeni
monetari beneficiile obținute de oameni pentru vizitarea zonelor de recreere.
Costul de călătorie este considerat o aproximație a prețului pe care vizitatorii sunt dispuși să îl
plătească pentru serviciul de ecosistem. S-au identificat două tipuri ale metodei: costul de
călătorie individual, respectiv costul de călătorie zonal.
Din rațiuni care țin de disponibilitatea datelor, evaluarea monetară a acestui serviciu în cadrul
studiului este realizată prin metoda costului de călătorie individual. Acesta stabilește relația
dintre numărul anual de vizite și costul călătoriei și eventual alte variabile (vârsta, sex, educație,
venituri) dacă aceste variabile influențează semnificativ numărul vizitelor.
7.8.3 Evaluarea valorii monetare
Turismul nu a cunoscut până în prezent, pe suprafata ariei protejate, o dezvoltare pe măsura
posibilităților. Există clasificată în comună o singură pensiune turistică cu 7 camere oferind
cazare pentru un număr de 14 persoane. Comunitatea locală ar putea beneficia de pe urma
potențialului turistic al zonei.
Zona luată în studiu cuprinde localitățile de pe raza administrativ teritorială a comunei Băiuț,
respectiv: Băiuț, Strâmbu Băiuș și Poiana Botizii, precum și localitățile invecinate: Botiza, Cavnic
și Poienile Izei. În ceea ce privește infrastructura de cazare, conform site-ului Ministerului
Turismului, în zona de referință există un număr de 78 unități de cazare care oferă în total un
număr de 723 locuri de cazare, distribuite conform tabelului nr. 9.
Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, indicele de utilizare netă a
infrastructurii de cazare pentru județul Maramureș este de 12,8% (anul 2011). Durata medie de
şedere a turiştilor este de 1.9 zile. Valoarea medie zilnică a cheltuielilor turiștilor cazați în unități
de cazare înregistrate (anul 2011) este de aprox. 60 euro.
Pentru a calcula valoarea economică a acestui serviciu cultural, s-a estimat numărul de turiști
care se cazează pe teritoriul ariei protejate, folosind datele privind infrastructura de cazare
existentă și indicele de utilizare netă a acesteia.
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
55
Tabel nr. 9 Situația locurilor de cazare
Localiatea Număr unități de
cazare
Număr de locuri
Băiuț 1 14
Strâmbu Băiuț - -
Poiana Botizii - -
Botiza 24 212
Cavnic 22 325
Poienile Izei 18 172
TOTAL 78 723
NT - Lc * G * 356/S
NT - număr total de turiști/an
Lc - număr locuri de cazare
G - gradul de ocupare
S - durata sejurului
Astfel, pentru capacitatea actuală de 723 locuri de cazare, la un indice de utilizare netă a
infrastructurii de 12,8%, cu o durată a sejurului de 1,9 zile, numărul de turiști pe care îi poate
susține infrastructura existentă din zona de referință este de aproximativ 17.865 persoane/an.
Luând în calcul o valoare medie a cheltuielilor de 60 euro/turist/zi obținem o valoare estimată a
servicului de 1.071.900 euro/an.
7.8.4 Interpretarea rezultatelor
Serviciul de recreere și turism este un serviciu integrat la care contribuie cumulate ecosistemele
acvatice, forestiere, infrastructura zonei și oferta organizatorică a zonei. Absența unor măsuri de
management în ceea ce privește activitatea de recreere și turism, identificate în mod
corespunzător și reflectate în Planul de management, poate conduce la degradarea
ecosistemelor și implicit influențează starea de conservare a speciilor și habitatelor. Interesul tot
mai mare pentru turism trebuie compensate de măsuri care să încurajeze și să optimizeze
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
56
potențialul său.
Prezentul rezultat are menirea de a constitui un argument în plus în promovarea activităților de
conservare a diversității biologice.
7.8.5 Beneficiarii direcți și indirecți ai serviciului
Direcți: administratorul de pădure de stat (silvoturism), companii din domeniul turismului,
puncte de informare turistică.
Indirecți: comunitățile locale, meșteri populari, autoritatea publică care răspunde de educație,
societatea civilă, administratori de arii naturale protejate.
7.8.6 Harta serviciului
Indicatori propuși de pentru acest serviciu în ce-l de al doilea raport MAES (2014):
Serviciu cultural furnizat de ecosistemele forestiere
o Distribuția florei și faunei sălbatice/speciilor emblematice asociate cu tipul de
pădure;
o Zone de importanță avifaunistică asociate cu pădurea;
o Suprafața de pădure accesibilă pentru recreere;
o Număr de vizitatori;
o Număr de vânători;
o Operatori de ecoturism;
o Suprafață de pădure accesibilă pentru vânătoare;
Serviciu cultural furnizat de ape dulci;
o Număr de vizitatori ai obiectivului (lac, râu, zonă umedă)
Harta servicului are la bază rețeaua de drumuri și poteci care permit accesul vizitatorilor în
scopuri de recreere, și este prezentată în Anexa nr. 23.
7.9 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Controlul dăunătorilor (inclusiv
speciile invazive) (2.2.3.1 – cod CICES v5.1)
Diviziune: Reglementarea condițiilor fizice, chimice, biologice
Grup: Controlul dăunătorilor și al bolilor
Clasa: Controlul dăunătorilor (inclusiv speciile invazive) (Pest control (including invasive species))
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
57
Controlul dăunătorilor (inclusiv speciile invazive) a fost identificat ca:
Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele forestiere;
Serviciu de reglare furnizat de agro-ecosisteme;
Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele de apă dulce (lacuri, râuri, ape subterane);
Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele marine;
7.9.1 Analiza metodelor de cuantificare monetară existente
Pentru acest serviciu nu au fost identificate metode de cuantificare monetară.
7.9.2 Alegerea metodei și modului de lucru
Starea de sănătate a pădurilor este perturbată de dăunători abiotici, cauzați în deosebi de
valorile minime sau maxime ale factorilor climatici, de evoluția stațiunilor în care acestea sunt
instalate, cât și de acțiunea omului. Mărimea efectelor nefavorabile ale dăunătorilor asupra
vegetației sunt direct proporționale cu intensitatea și întinderea factorilor perturbatori.
În situația înregistrării unor situații de apariție a ciupercilor sau a insectelor dăunătoare,
administratorul fondului forestier are obligația legală de a identifica de îndată agentul
vătămator, suprafața pe care se întinde, intensitatea atacului și de a stabili măsurile necesare de
protecție în vederea evitării eventualelor pagube.
Pentru cuantificarea valorii monetare a acestui serviciu, vom considera valoarea serviciului ca
fiind cel puțin egală cu valoarea utilizată în gospodarirea pădurilor pentru activitatea de
protecție a pădurilor și combaterea dăunătorilor.
7.9.3 Evaluarea valorii monetare
Starea de sănătate a pădurilor se asigură prin lucrări de protecție, care se efectuează pe baza
cunoașterii nivelului populației și bolilor. Verificarea acesteia se face periodic de către personalul
ocolului silvic.
Dăunătorii biotici vegetali (ciupeci, bacterii, virusuri) și animali (insecte, mamifere rozătoare) pot
afecta vegetația în oricare din stadiile sale de dezvoltare. Apar astfel boli ale semințelor, atunci
când recoltarea semințelor este realizată în condiții de umezeală iar depozitarea este
necorespunzătoare, boli ale radacinilor, ale tulpinilor și ramurilor, boli canceroase, boli vasculare
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
58
și alterare cromatică, boli care produc putrezirea lemnului, boli ale frunzelor sau antofitoze
produse de dăunători vegetali. În ce privește dăunătorii animali, insectele sunt principalii
dăunători forestieri, fiind categorisiți în gandaci defoliatori, gandaci de scoarță, insecte xilofage.
Prevenirea și combaterea dăunătorilor se face ținând seama de caracteristicile biologice ale
dăunătorilor, natura și structura culturilor și a arboretelor cât și de importanța economică și
socială a acestora. Măsurile de combatere a dăunătorilor constau de obicei în aplicarea unor
metode integrate care presupun îmbinarea măsurilor silviculturale cu procedeele fizico-
mecanice, biologice și chimice.
Măsurile siviculturale sunt lucrări menite să asigure o dezvoltare viguroasă a culturilor create din
esențe forestiere autohtone, adaptate condițiilor locale de vegetație și încep, în mod obișnuit,
de la recoltarea semințelor din arborete de înaltă productivitate, cu condiții staționale similare
sau cât mai apropiate de suprafețele în care se va introduce materialul săditor, continuând cu
producerea materialului săditor, până la exploatarea arboretului.
Pentru evitarea dublei cuantificări, nu ne vom raporta la elementul component al a serviciului
ecosistemic, care se regăsește evaluat în mare măsură în cadru serviciului ecosistemic:
menținerea populațiilor de pepiniere și a habitatelor (inclusiv protecția genelor).
Cealaltă componentă a lucrărilor de protecție o constituie măsurile preventive. Acestea, în
majoritate se realizează prin procedee fizico-mecanice și chimice cum ar fi combaterea ipidelor
cu ajutorul arborilor cursă sau cu ajutorul curselor feromonale, recoltatul pontelor de Lymantria
dispar, a cuiburilor de omizi sau a larvelor diferitelor specii.
Având în vedere cele de mai sus, pentru evaluarea monetară a acestui serviciu avem la bază
valorile devizelor de lucrări de prevenire și combatere a dăunătorilor de la Ocolul Silvic Strâmbu
Băiuț. Pentru astfel de lucrări ocolul alocă anual în medie 4.500 lei, echivalentul a 1.000 euro.
Din această sumă, 20% este chetuita pentru tratarea și pregătirea puieților din pepinieră, restul
de 80%, reprezentând 800 euro anual, sunt utilizați pentru realizarea lucrărilor fizico-mecanice și
chimice de combatere.
Dacă raportam suprafața ocupată de situl de importanţă comunitară ROSCI0285 Codrii Seculari
de la Strâmbu Băiuţ (2.962 ha) la suprafata Ocolului Silvic Strâmbu Baiut (12.532 ha), rezultă că
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
59
situl ocupa 23.62% din suprafața ocolului. Calculăm astfel valoarea serviciului ca:
VS9 = Pa * S%
Pa – prețul anual al lucrărilor de prevenire
S% - procent din suprafața ocolului ocupată de situl ROSCI0285
VS9 - 800 euro/an* 23,62%
VS9 = 188,96 euro/an
7.9.4 Interpretarea rezultatelor
Natura și structura pădurilor, cât și modul lor de gospodărire, au importanță deosebită în
privința stării lor de sănătate. Arboretele formate din specii autohtone, de valoare economică si
socială, sunt totodată rezistente față de boli și dăunători. Pădurile formate din specii improprii
stațiunii și gospodărite necorespunzător, exploatate irațional sau pășunate abuziv, reprezintă
zone favorabile de înmulțire a insectelor și ciupercilor. Capacitatea de autoreglare a pădurii
naturale este maximă în condiții de echilibru dinamic atins, cu efecte benefice evidente și în
proximitatea extinsă a pădurilor cu structuri primare.
Trebuie subliniat faptul că metoda nu furnizează o măsură corectă a valorii economice a
serviciului ci, așa cum am meționat în rândurile de mai sus, reprezintă doar o parte din valoarea
economică totală.
7.9.5 Beneficiarii direcți și indirecți ai serviciului
Direcți: administratori de pădure de stat, asociații de vânătoare, companii din industria
lemnului, proprietari privati de pădure, apicultori, Academia Română, universități/institute de
cercetare/muzee.
Indirecți: comunități locale, companii din industria turismului, informare turistică, societăți care
utilizează produse accesorii ale pădurii, asociații ale crescătorilor de animale, administrartori ai
resurselor acvatice vii, administratori ai cursurilor de apă, societatea civilă, administratori de arii
naturale protejate.
7.9.6 Harta serviciului
Indicatori propuși de pentru acest serviciu în ce-l de al doilea raport MAES (2014):
Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele forestiere;
o Abundența speciilor forestiere gazdă;
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
60
o Suprafața acoperită cu padure sănătoasă (parametri care indică starea de
sănătate a pădurii);
o Număr de boli și dăunători;
o Suprafața afectată de boli și dăunători;
o Costurile daunelor.
Serviciu de reglare furnizat de agro-ecosisteme;
o Densitatea de garduri vii;
Serviciu cultural furnizat de ecosistemele de apă dulce (lacuri, râuri, ape subterane);
o Specii invazive (specii de plante acvatice și ripariene introduse);
o Numărul de nevertebrate acvatice introduse;
o Numărul de vertebrate introduse în râuri și zone ripariene.
Harta servicului are la baza distribuția fondului forestier pe tipuri funcționale, și este prezentată
în Anexa nr. 24.
7.10 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Fibre și alte materiale din plante
sălbatice destinate utilizării sau prelucrării directe (cu excepția materialelor genetice) (1.1.3.2
– cod CICES v5.1)
Diviziune: Biomasă
Grup: Plante terestre cultivate pentru nutriție, materiale sau energie
Clasa: Fibre și alte materiale din plante sălbatice destinate utilizării sau prelucrării directe (cu excepția materialelor genetice) (Fibres and other materials from reared animals for direct use or processing (excluding genetic materials))
Fibre și alte materiale din plante sălbatice destinate utilizării sau prelucrării directe (cu excepția
materialelor genetice) a fost identificat ca:
Serviciu de producție furnizat de ecosistemele forestiere;
Serviciu de producție furnizat de agro-ecosistme;
Serviciu de producție furnizat de ecosistemele de apă dulce;
Serviciu de producție furnizat de ecosistemele marine (doar apa furnizată ca material).
7.10.1 Analiza metodelor de cuantificare monetară existente
Metoda folosită pentru cuantificarea acestui serviciu este aproape exclusiv cea a valorii de
utilizare și mai precis a valorii de piață. Având în vedere acuratețea modului de cuantificare și
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
61
ancorarea puternică în realitatea pieței, explorarea unor metode alternative nu își găsește
justificarea.
7.10.2 Alegerea metodei și modului de lucru
Metoda folosită este cea a valorii de piață a lemnului de lucru respectiv a lemnului pentru foc.
Evaluarea volumelor rezultate s-a facut luandu-se in considerare atât încadrarea funcțională a
arboretelor din sit cât și obiectivele de conservare pe termen lung în contextul socio-economic
real.
7.10.3 Evaluarea valorii monetare
Pădurile din sit sunt încadrate în regim de non intervenție în proporție de 20% - 877,38 ha
încadrate ca sit al patrimoniului mondial UNESCO). În vederea asigurării unei zone tampon
pentru aceste păduri, s-a agreat desemnarea încă a unei suprafețe în care nu se reglementează
producția, în suprafață de 713.1 ha.
Prin urmare, rămâne o suprafață de aproximativ 1.400 ha pentru reglementarea procesului de
producție. Având în vedere caracterul general al evaluării și necesitatea identificării valorii
serviciului pe termen lung, s-a luat în considerare servicul de producție la nivelul unui ciclu de
producție de 120 de ani și s-a lucrat cu creșterea medie a arboretelor din sit.
Avem astfel o creștere medie de 6.4 mc/an/ha și o posibilitate anuală de aproximativ 4.5
mc/an/ha din care datorită compoziției pe specii și claselor de producție se obține 60% lemn de
lucru și 40% lemn de foc.
Rezultă astfel un volum de 6.300 mc/an valorificabil la prețul de 35 euro/mc lemn pe picior.
Valoarea anuală a serviciului este deci de 220.500 euro
VS10 = 6.300 mc*35euro/mc = 220.500 euro/an.
7.10.4 Interpretarea rezultatelor
Servicul de producție ”fibre și alte materiale din plante sălbatice destinate utilizării sau
prelucrării directe” este cel mai important serviciu de producție asociat sitului. Considerarea lui
are o importanță critică dincolo de valoarea în sine generată de veniturile înregistrate și de
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
62
disponibilitatea masei lemnoase pe piața locală. Serviciul transmite un mesaj de coexistență a
activităților economice bine reglementate cu obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000,
conferind perspectivele pozitive ale acceptării restricțiilor și sprijinului activ pentru măsurile de
conservare.
7.10.5 Beneficiarii direcți și indirecți ai serviciului
Direcți: comunități locale, administratori de pădure de stat, companii din industria lemnului,
proprietari privați de pădure, meșteri populari, mangalizarea lemnului.
Indirecți: asociații de vânătoare, companii din industria turismului, informare turistică, societăți
care utilizează produse accesorii ale pădurii, societatea civilă, administratorii de arii naturale
protejate.
7.10.6 Harta serviciului
Indicatori propuși de pentru acest serviciu în ce-l de al doilea raport MAES (2014):
Serviciu de producție furnizat de ecosistemele forestiere;
o Volumul pe picior;
o Acumularea de biomasă (creșterea);
o Păduri de producție;
o Posibilitatea de produse principale(anuală și decenală)
o Arbori pentru produse accesorii: stejar de plută, pini pentru rășină, etc.
o Arbori pentru producția de masă lemnoasă;
o Consumul de lemn (industrial, combustibil)
o Consumul de plută și rășini;
Serviciu de producție furnizat de agro-ecosistme
o Recolta de plante cultivate pentru fibre (t/ha, t/substanță uscată/ha);
o Suprafața cultivată cu plante pentru fibre.
Serviciu de producție furnizat de ecosistemele de apă dulce
o Cantitatea de lemn produsă de pădurile ripariene (tone sau volum);
o Suprafața de păduri din zone umede exploatată (ex. plop, salcie)
Harta servicului are la bază zonarea funcțională a pădurilor, cu evidențierea zonelor unde se
reglementează producția de masă lemnoasă (tipurile funcționale III și IV) și este prezentată în
Anexa nr. 25.
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
63
7.11 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Bioremediere de către
microorganisme, alge, plante și animale (2.1.1.1 - cod CICES v5.1)
Diviziune: Medierea deșeurilor sau a substanțelor toxice de origine antropică prin procese vii;
Group: Mediere prin procese vii;
Clasa: Bio-remediere de către microorganisme, alge, plante și animale.
Bioremediere de către microorganisme, alge, plante și animale este identificat ca:
Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele forestiere;
Serviciu de reglare și suport furnizat de agro-ecosisteme;
Serviciu ecosistemic furnizat de ecosistemele acvatice de apă dulce (lacuri, râuri, ape
sbterane)
Serviciu ecosistemic furnizat de ecosistemele marine;
7.11.1 Analiza metodelor de cuantificare monetară existente
Nu au fost identificate metode existente de cuantificare monetară a acestui serviciu.
7.11.2 Alegerea metodei și modului de lucru
În lucrarea Metode și tehnici pentru cuantificarea valorii serviciilor de ecosistem – G. Grădinaru,
sunt menționate o serie de metode de cuantificare a valorii monetare a serviciilor ecosistemice
de reglare și suport, aplicabile la modul general. Dintre aceste metode menționăm: metoda
productivității, metoda prețurilor hedonice, metoda costurilor de evitare/de substituire.
Lipsa datelor face imposibilă alegerea unei metode cunoscute de evaluare a valorii monetare,
pentru acest serviciu propunem o adaptare a metodei costurilor de substituire. Estimarea se
face pe baza costurilor furnizării unor substituenți ai serviciului, altfel spus, folosirea costurilor
pentru estimarea beneficiilor.
Trebuie subliniat faptul că, deși această metodă nu furnizează o măsură corectă a valorii
economice, determinarea costurilor este importantă pentru că indică avantajul net al accesului
la un input prozitiv asigurat de ecosisteme, față de situația în care același input se obține printr-o
opțiune alternativă. În general, această informație asigură un argument inițial pentru decizia de
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
64
conervare a ecosistemelor.
7.11.3 Evaluarea valorii monetare
Timp de sute de ani alături de agricultură și exploatarea lemnului, mineritul a fost una din
principalele activități tradiționale din comuna Băiuț. Prima atestare documentară despre
exploatările de aur din Băiuț datează din anul 1315 când este amintită o mină de aur în regiunea
izvoarelor râului Lăpuș. După evenimentele din decembrie 1989 activitatea minieră în zona
Băiuțului s-a redus treptat, urmand ca în anul 2006 minele din zona Băiuț să intre în conservare.
În prezent, activitatea de minerit este evidențiată atât ca presiune cât și ca amenințare. În sit
sunt localizate numeroase halde de steril și galerii de mină. Acestea sunt o sursă de poluare
continuă cu metale grele atât a solului cât și a apei. Absența unei politici naționale în domeniul
resurselor minerale, fac puțin posibilă pe termen mediu și lung, finanțarea activităților de
ecologizare a zonei.
Bioremedierea “in situ” este utilizată pentru depoluarea acviferelor și a solurilor contaminate cu
solventi clorurați, hidorcarburi petroliere, explozibil, nitrați și metale toxice. Fitoremedierea
reprezintă un set de procese care utilizează plantele pentru a îndepărta, transfera, stabiliza și
distruge poluanți organici și/sau anorganici din sol și sedimente, pânza freatică, apele de
suprafață și apele de infiltrație.
Metoda de evaluare a costurilor serviciului de mediu furnizat de vegetația forestieră și ierboasă
instalată pe haldele de steril și de-a lungul cursurilor de apă cu ape de mină uzate are la bază
costurile potențiale pentru realizarea activității de depoluare a ecosistemelor, raportate la
unitatea de suprafață.
Astfel presupunând că pe suprafețele contaminate nu este instalată vegetație, ne propunem să
calculam care sunt costurile realizării acestei activități prin intermediul fitoremedierii. S-a luat în
considerare o zonă de aproximativ 30 m de o parte și de alta de-a lungul următoarelor cursuri de
apă: Izvorul Roșu, Cizma Mică și Văratec, însumând o suprafața de 635.009 metri pătrați.
Costul fitoremedierii pentru ecosistemele acvatice, conform lucrării Biotehnologii de depoluare a
sistemelor ecologice (Dana Maischi, 2014) este cuprins între 5-18 euro/mp. Utilizând un preț
minim de 5 euro/mp, au rezultat costuri totale pentru fitoremedierea cursurilor cu ape de mină
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
65
uzate de 3.175.045 euro.
Pentru fitoremedirea haldelor de steril s-a luat în considerare suparafața acoperită de halde de
steril de pe văile: Izvorul Roșu, Cizma Mică și Văratec, însumând un total de 35.300 mp.
Considerând că procesul de fitoremediere se realizează la o adâncime medie de 1 m, rezultă un
volum mediu de sol de 35.300 mc. Costurile fitoremedierii pentru ecosistemele terestre,
conform lucrării Biotehnologii de depoluare a sistemelor ecologice (Dana Maischi, 2014) variază
între 10 euro/mc pentru un sit ușor contaminat și 150 euro/mc pentru un sit dificil. Utilizând un
preț minim de 10 euro/mc, au rezultat costuri totale pentru fitoremedierea haldelor de steril de
353.000 euro.
Tabel nr. 10. Calcului serviciului: Bio-remediere de către microorganisme, alge, plante și animale
Tip de suprafață
supusă
fitoremedierii
Toponim U.
m.
Suprafața
ocupată
Preț
fitoremediere/
u.m.(euro)
Cost total
(euro)
Ape de mină uzate Izvorul Roșu mp 96.135 5 480.675
Cizma Mică mp 175.996 5 879.980
Văratec mp 362.878 5 1.814.390
Total ape de mină uzate 3.175.045
Halde de steril Izvorul Roșu mc 11.917 10 119.170
Cizma Mică mc 1.947 10 19.470
Văratec mc 56.926 10 569.260
Cireșu mc 9.868 10 98.680
Total halde de steril 806.580
Total general 3.981.625
Total/an 306.278
Valoarea serviciului ecosistemic: Bio-remediere de către microorganisme, alge, plante și animale
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
66
se poate estima la 3.981.625 euro.
Pentru a stabili valoarea anuală a serviciului raportăm valoarea totală a serviciului la numarul de
ani care s-au scurs de la intrarea în conservare a minelor de pe suprafața sitului, adică 13 ani.
VS11/an = 3.981.625 euro / 13 ani
VS11/an = 306.278 euro/an
7.11.4 Interpretarea rezultatelor
Conceptul de bioremediere este acceptat ca o însumare a proceselor de descompunere a unor
constituenți naturali sau sintetici prin activitatea unor organisme specializate, având drept
rezultat produși finali utili sau aceptabili din punct de vedere al impactului supra mediului
(Pamfil, 2011).
Soluționarea pe cale biotehnologică a problemelor de poluare prin bioremediere “in situ”, are
avantajul că prezintă siguranța pentru mediu, nu generează deșeuri, sunt auto-sustenabile, nu
produc sau produc perturbări minime ale sitului, au costuri medii de implemenatare.
Existența pe termen lung a pădurilor ripariene și a proceselor microbiene naturale asigură, în
lipsa intervenției umane, reducerea perturbării mediului, fără costuri suplimentare. Păstrarea
pădurilor ripariene și asigurarea non-intervenției industriale aduce un plus valoare mai mare sau
egal cu costul de reglare a nutrienților identificat mai sus.
7.11.5 Beneficiarii direcți și indirecți ai serviciului
Direcți: administratori ai cursurilor de apă, administratori ai resurselor acvatice vii.
Indirecți: comunitatea locală, companii din industria turismului.
7.11.6 Harta serviciului
Indicatori propuși de pentru cartarea acestui serviciu, în ce-l de aldoilea raport MAES (2014) :
Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele forestiere;
o Date inexistente
Serviciu de reglare și suport furnizat de agro-ecosisteme;
o Date inexistente
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
67
Serviciu ecosistemic furnizat de ecosistemele acvatice de apă dulce (lacuri, râuri);
o Indicatori privind calitatea apei (date microbiologice, concentrația de nitrați,
concentrația de fosfați, concentrația de oxigen, sistemul saprobilor);
o Incărcarea cu nutrienți;
o Starea ecologică;
o Starea trofică;
o Suprafața ocupată de păduri ripariene;
o Numărul și eficiența speciilor utilizate pentru fitoremediere (treatments
plants);
o Gestionarea deșeurilor.
Serviciu ecosistemic furnizat de ecosistemele marine;
o N/A
Harta serviciului are la baza suprafețele ocupate cu halde de steril și ape uzate de mină și este
prezentată în Anexa nr. 26.
7.12 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Reglementarea temperaturii și
umidității, inclusiv ventilarea și transpirația (2.2.6.2 – cod CICES v5.1)
Diviziune: Reglementarea condițiilor fizice, chimice, biologice
Grup: Compoziția și condițiile atmosferice
Clasa: Reglementarea temperaturii și umidității, inclusiv ventilarea și transpirația (Regulation of
temperature and humidity, including ventilation and transpiration)
Reglementarea temperaturii și umidității, inclusiv ventilarea și transpirația a fost identificat ca:
Serviciu de reglare și suport furnizat de ecosistemele forestiere;
Serviciu de reglare și suport furnizat de agro-ecosisteme;
Serviciu de reglare și suport furnizat de ecosistemele de apă dulce (lacuri, râuri, zone
umede);
Serviciu de reglare și suport furnizat de ecosistemele marine.
7.12.1 Analiza metodelor de cuantificare monetară existente
Nu au fost identificate metode existente de cuantificare monetară a acestui serviciu.
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
68
7.12.2 Alegerea metodei și modului de lucru
Acest seviciu este considerat mai degraba un serviciu suport, reprezentând un serviciu necesar
pentru realizarea tuturor celorlalte servicii ale ecosistemului. Pentru serviciile suport nu se
realizeaza cuantificarea, întrucât sunt exprimate prin valoarea de cuantificare indirectă (Liekens
& colab., 2010).
7.12.3 Evaluarea valorii monetare
n/a
7.12.4 Interpretarea rezultatelor
În general fitocenozele, mai ales cele forestiere, crează un microclimat cu diferențieri evidente
față de zonele lipsite de vegetație. Tendința generală este atenuarea diferiților factori climatici.
Fitocenozele bine structurate reduc amplitudinea oscilațiilor termice, sporesc cantitatea și
frecvența precipitațiilor și relgează evapotranspirația. Regimul termic mai moderat este o
caracteristică a pădurilor încheiate şi în primul rând al celor de molid, fag şi brad. În funcţie de
consistenţă, înălţime, structură şi alte caracteristici ale pădurii, regimul termic al acesteia poate
fi mai puţin moderat sau chiar mai excesiv decât al campului deschis. Astfel, influenţa
moderatoare a pădurii asupra temperaturii aerului scade odată cu reducerea consistenţei.
Principalul rol în exercitarea funcţiei hidrologice a pădurii îl joacă capacitatea acesteia de a reţine
în coronament şi litieră o cantitate importantă de precipitaţii, și eliminarea acestora prin
evapotranspirație. 80% din precipitaţiile incidente se reîntorc în atmosferă prin
evapotranspiraţie.
Cu toate ca acest serviciu ecosistemic nu poate fi cuantificat în bani, valoarea dată de existența
unui ecosistem forestier bine structurat este evidentă.
7.12.5 Beneficiarii direcți și indirecți ai serviciului
Direcți: administratori de pădure de stat, Academia Română, universități / institute de cercetare
/ muzee.
Indirecți: societatea civilă.
7.12.6 Harta serviciului
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
69
Indicatori propuși de pentru acest serviciu în ce-l de al doilea raport MAES (2014):
Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele forestiere
o Suprafața acoperită cu pădure;
o Hărți ale albedoului;
o Indicele suprafeței foliare;
o Ozonul și poluarea cu particule.
Serviciu de reglare furnizat de agro-ecosisteme
o Indicele de umiditate.
Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele de apă dulce (lacuri, râuri, zone umede)
o Date inexistente
Harta servicului are la bază distribuția tipurilor de habitate forestiere pe suprafața sitului și este
prezentată în Anexa nr. 27.
7.13 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Reglementarea stării chimice a
apelor dulci prin procese vii (2.2.5.1 – cod CICIES v5.1)
Diviziune: Reglementarea condițiilor fizice, chimice, biologice
Grup: Condițiile apei
Clasa: Reglementarea stării chimice a apelor dulci prin procese vii (Regulation of the chemical
condition of freshwaters by living processes)
Reglementarea stării chimice a apelor dulci prin procese vii este identificat ca:
Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele forestiere;
Serviciu de reglare furnizat de agro-ecosisteme;
Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele de apă dulce (lacuri, râuri, zone umede);
Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele marine.
7.13.1 Analiza metodelor de cuantificare monetară existente
Nu au fost identificate metode existente de cuantificare monetară a acestui serviciu.
7.13.2 Alegerea metodei și modului de lucru
Reglementarea starii chimice a apelor prin procese vii este, în fapt, un proces de bioremediere
realizat la o scară extinsă, motiv pentru care la evaluarea monetară a acestui serviciu vom utiliza
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
70
aceeași metodă utilizata în cazul servicului “bio-remediere de către microorganisme, alge,
plante și animale”. Vom utiliza, astfel, metoda costurilor de substituire, adaptată. Estimarea se
face pe baza costurilor furnizării unor substituenți ai serviciului, altfel spus, folosirea costurilor
pentru estimarea beneficiilor.
7.13.3 Evaluarea valorii monetare
Procesele microbiene naturale contribuie nemijlocit la modificări în compoziția chimică a apelor
dulci. Capacitatea organismenlor vii de a îndepărta, transfera, distruge sau stabiliza compuși
organici sau anorganici printre care și substanțe poluante, stă la baza activității de bioremediere.
Reprezentative pentru aria protejată Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuț, sunt procesele care
utilizează plantele în procesul de reglementare a stării chimice a apelor dulci. Metoda de
evaluare a costurilor serviciului de mediu are la baza costurile potențiale pentru realizarea
activității de fitoremediere furnizată de vegetația forestieră și ierboasă instalată de-a lungul
cursurilor de apă, raportate la unitatea de suprafață.
Astfel presupunând că de-a lungul cursurilor de apă nu este instalată vegetație și astfel procesul
de reglare a stării chimice a apelor nu se realizează, ne propunem să calculăm care sunt costurile
realizării acestei activități prin intermediul fitoremedierii.
S-a luat în considerare o zonă de aproximativ 15 m de o parte și de alta de-a lungul cursurilor de
apă de pe suprafața sitului însumând o suprafață de 3.726.409 mp.
Pentru evitarea dublei evaluări, din această suprafață se scade suprafața de 635.009 mp pentru
care s-a calculat valoarea monetara a serviciului ecosistemic: Bio-remediere de către
microorganisme, alge, plante și animale. Rezultă o suparfață de 2.791.400 mp care va intra în
calculul acestui serviciu ecosistemic.
Costul fitoremedierii pentru ecosistemele acvatice, conform lucrării Biotehnologii de depoluare a
sistemelor ecologice (Dana Maischi, 2014) este cuprins între 5-18 euro/mp. Utilizând un preț
minim de 5 euro/mp.
Pentru a stabili valoarea anuală a serviciului am avut în vedere faptul că de-a lungul cursului de
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
71
apă vegetația este alcătuită din specii ierboase și lemnoase, anuale și perene în proporție de
aproximativ 1:1.
Valoarea anuala a serviciului realizată de plantele anuale este, așadar, de 6.978.500 euro, iar a
plantelor perene reprezentate de tufișuri și arbuști, cu ciclu de viață de aproximativ 25 ani, este
de 279.140 euro.
Tabel nr. 11 Calculul serviciului: Reglementarea stării chimice a apelor dulci prin procese vii
Tip de suprafață U.M. Suprafața
ocupată
Preț
fitoremediere/u.m.
(euro)
Cost total
(euro)
Vegetație cu rol de reglare
a stării chimice a apelor
mp 2.791.400 5 13.957.000
Tip de vegetație Valoare
serviciu /tip de
vegetație
(euro)
Ciclu de viață (ani) Valoare/an
(euro)
Plante anuale 6.978.500 1 6.978.500
Plante perene 6.978.500 25 279.140
Total/an 7.257.640
Valoarea anuală totală a serviciului: reglementarea stării chimice a apelor dulci prin procese vii
este de 7.257.640 euro.
7.13.4 Interpretarea rezultatelor
Existența pe termen lung a pădurilor ripariene și a proceselor microbiene naturale asigură, în
lipsa intervenției umane, reducerea perturbării mediului, fără costuri suplimentare. Păstrarea
pădurilor ripariene și asigurarea non-intervenției în aceste zone, aduce un plus valoare mai mare
sau egal cu costul de reglare a nutrienților identificat mai sus.
7.13.5 Beneficiarii direcți și indirecți ai serviciului
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
72
Direcți: administratori ai resurselor acvatice vii, administratori ai cursurilor de apă.
Indirecți: comunitățile locale, asociații ale crescătorilor de animale, societatea civilă.
7.13.6 Harta serviciului
Indicatori propuși de pentru acest serviciu în ce-l de al doilea raport MAES (2014):
Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele forestiere;
o Suprafața acoperită cu pădure;
o Calitata apei;
o Suparafețe forestiere cu rol de protecție a surselor de apă;
o Costul purificării apei.
Serviciu de reglare furnizat de agro-ecosisteme;
o Date inexistente
Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele de apă dulce (lacuri, râuri, zone umede);
o Starea chimică a apei
o Starea ecologică a apei
o Potențialul de purificare a apei – numai pentru zonele umede.
Harta servicului are la bază vegetația cu rol de protecție a malurilor de pe suprafața sitului și
este prezentată în Anexa nr. 28.
7.14 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Reglementarea compoziției chimice a
atmosferei și a oceanelor (2.2.6.1 cod CICES v5.1)
Diviziune: Reglementarea condițiilor fizice, chimice, biologice
Grup: Compoziția și condițiile atmosferice
Clasa: Reglementarea compoziției chimice a atmosferei și a oceanelor (Regulation of chemical
composition of atmosphere and oceans)
Reglementarea compoziției chimice a atmosferei și a oceanelor a fost identificat ca:
Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele forestiere;
Serviciu de reglare furnizat de agro-ecosisteme;
Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele de apă dulce (lacuri, râuri, zone umede);
Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele marine.
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
73
7.14.1 Analiza metodelor de cuantificare monetară existente
Reglementarea compoziției chimice a atmosferei și oceanelor este un serviciul ecosistemic a
cărui balanță reală se realizează la nivel planetar iar efectele lui se percep în consecință. Totuși,
anumite zone pot beneficia de îmbunătățiri substanțiale prin măsuri de management concertate
pentru maximizarea efectelor acestui serviciu.
Specifică sitului N2000 în cauză, este contribuția ecosistemelor forestiere din sit la reglarea
compoziției atmosferice, vis-a-vis de concentrația gazelor cu efect de seră și mai precis de
capacitatea de sechestrare și stocare a dioxidului de carbon.
Metodele de cuantificare monetară în acest caz sunt diverse în funcție de nevoile de purificare a
aerului în anumite zone, de legislația locală, de politicile de mediu și industriale și, nu în ultimul
rând, de costurile financiare, sociale și de mediu asociate activităților cu emisii semnificative de
gaze cu efect de seră.
Evaluarea ciclului de viață (LCA-Life cycle assessment) produce o imagine completă a intrărilor și
ieșirilor legate de poluanții atmosferici, consumul de apă și producerea de apă uzată, consumul
de energie, emisii de gaze cu efect de seră și orice alt parametru similar și de interes în inițiative
de analiză cost – beneficiu. Pentru scopul amprentei de carbon, LCA estimează gazele cu efect de
seră emise/absorbite în fiecare fază identificată în ciclul de viață a unui produs și e recunoscută
ca și contabilitatea gazelor cu efect de seră.
Există câteva metode/resurse pentru efectuarea acestor calcule dintre care amintim:
1- GHG protocol of World Resource Institute – furnizeaza metode de calcul generale și
sectorial specifice precum și acorduri pentru reducerea gazelor cu efect de seră;
2- ISO 14064 (partea 1 si 2): e un standard internațional pentru determinarea limitelor,
cuantificarea și eliminarea din atmosferă a gazelor cu efect de seră;
3- Specificații diponibile publicului – 2050 (PAS 2050) ale Institutului Britanic pentru
Standarde (BSI): specifică cerințele pentru evaluarea gazelor cu efect de seră ale ciclului
de viață a bunurilor și serviciilor;
4- 2006 IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice) îndrumar pentru
inventarierea gazelor cu efect de seră la nivel național. În acest îndrumar toate sursele
antropice de emisii de gaze cu efect de seră sunt clasificate în patru sectoare: energie,
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
74
procese industriale și utilizarea produselor, agricultură, silvicultură și alte utilizări ale
terenurilor și deșeuri.
7.14.2 Alegerea metodei și modului de lucru
Dintre metodele menționate anterior a fost aleasă a patra având în vedere specificitatea
îndrumărilor pe sectorul forestier și comparabilitatea datelor între statele semnatare ale
protocolului de la Kyoto.
Au fost folosite date din amenajamentele silvice având în vedere caracterul oficial al datelor,
actualizarea lor și nivelul de precizie corespunzător nevoilor proiectului.
7.14.3 Evaluarea valorii monetare
În evaluarea monetară s-a plecat de la câteva premise existente și câteva ipoteze predictibile
pentru managementul ariei protejate.
Acestea sunt:
Zonarea funcțională a pădurilor din sit;
Procentele de intervenție/recoltare de masă lemnoasă;
Contextul general al gestionării sitului: structura proprietății, disponibilitatea resurselor
forestiere în jurul acestuia, accesibilitatea, structura claselor de vârstă.
Peste 50% din suprafața sitului este acoperită cu păduri din TI și TII ca și tipuri funcționale, ceea
ce implică practic un regim de non intervenție. Restul arboretelor sunt aborete mai tinere, care
generează atât acumulări mai importante de biomasă (până la 10-12 mc/an/ha) cât și emisii în
mod proporțional având în vedere că se generează în principal lemn de mici dimensiuni care
urmează a fi folosit ca și combustibil într-o perioadă de până la 4 ani. În acest context, partea de
sechestrare a carbonului este practic neglijabilă, balanța dioxidului de carbon fiind practic
aproape de zero.
Pe de altă parte, biomasa existentă se constituie într-un veritabil rezervor de carbon, bine
conservat și securizat pe termen lung și foarte lung prin perspectiva managementului sitului
N2000 și a pădurilor seculare incluse în patrimoniul UNESCO.
În urma calculelor efectuate a rezultat un volum de dioxid de carbon stocat(VCO2) de
784947.625 tone.
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
75
Schemele de compensare monetară a dioxidului de carbon sunt voluntare sau impuse prin lege,
prețurile putând să varieze foarte mult.
Am considerat prețul actual (PaCO2) de 26 euro/tona conform CO2 European emission
allowance, https://markets.businessinsider.com/commodities/co2-european-emission-
allowances, acesta reprezentând costul social și de mediu al unei tone de dioxit de carbon
emise de industrie în atmosferă.
Valoarea serviciului de reglementare a compoziției chimice a atmosferei și a oceanelor pentru
situl N2000 în discutie este de 145.714 Euro.
VSE14 = VCO2*PaCO2/140 ani = 145.714 Euro
Perioada de acumulare a stocului de carbon existent și atingerea stadiului de echilibru dinamic
al acestei rezerve a fost asimilată la nivelul unui ciclu de producție pentru producerea de
sortimente superioare (datorită dimensiunilor excepționale ale anumitor arbori) și anume 140
de ani.
Desigur că rezervorul de dioxid de carbon din sit nu este tranzacționabil însă ne dă o idee
despre valoarea serviciului de stocare a unei cantități impresionante de carbon și securizarea
acestuia fără investiții prealabile ci doar printr-un management adecvat obiectivelor de
conservare.
7.14.4 Interpretarea rezultatelor
Absorbția din atmosfera a dioxidului de carbon în procesul fotosintezei reprezintă poate cel mai
important serviciu pe care lumea vie ni-l oferă. Plantele reușesc să transforme un gaz nociv
pentru planeta noastră în biomasă destinată diverselor utilizări cu degajare de oxigen. Acest
proces trebuie recunoscut de către toată lumea în orice decizie legată de gestionarea
ecosistemelor naturale sau seminaturale conținând plante fotosintetizatoare.
Valoarea semnificativă a serviciului nu face altceva decât să atragă atenția asupra importanței
acestuia, chiar dacă atributul lichidității îi lipsește de cele mai multe ori.
7.14.5 Beneficiarii direcți și indirecți ai serviciului
Direcți: administratori de pădure de stat, companii din industria lemnului, proprietari privați de
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
76
pădure, autoritatea publică care raspunde de finanțe, Academia Română, universități / institute
de cercetare / muzee.
Indirecți: comunități locale, societatea civilă, administratori de arii naturale protejate.
7.14.6 Harta serviciului
Indicatori propuși de pentru acest serviciu în ce-l de al doilea raport MAES (2014):
Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele forestiere
o Depozitele de carbon în ecosistemele forestiere;
o Sechestrarea carbonului de către escosistemele forestiere;
o Cresterea padurii, volumul arboretelor;
o Numărul de credite de carbon;
Serviciu de reglare furnizat de agro-ecosisteme
o Sechestrarea carbonului de către plante cultivate perene;
o Sechestrarea carbonului de către pașuni.
Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele de apă dulce (lacuri, râuri, zone umede)
o Sechestrarea carbonului (creșterea anuală a carbonului sechestrat în biomasa
pădurilor ripariene);
o Sechestrarea carbonului în plantațiile de plop;
o Carbonul organic stocat în fluvisoli.
Harta servicului are la bază stocurile de dioxid de carbon acumulate la nivelul subparcelelor
forestiere pe trei categorii (sub 500 tone, între 500 și 1000 t și respectiv >1000 tone) și este
prezentată în Anexa nr. 29.
În concluzie valorea totală a serviciilor ecosistemice furnizate de aria protejată ROSCI0285 Codrii
Seculari de la Strâmbu Băiuţ este de 19.788.661 euro/ an. Situația centralizată este prezentată
în tabelul nr. 12.
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
77
Tabelul nr. 12 Valoarea serviciilor ecosistemice în aria protejată Codrii Seculari de la Strâmbu
Băiuţ
Nr.
crt.
Serviciul ecosistemic Valoare (euro/an)
1 Menținerea populațiilor de pepiniere și a habitatelor
(inclusiv protecția genelor)
40.000
2 Reglementarea ciclului hidrologic și a debitului apei
(inclusiv controlul inundațiilor și protecția pantelor)
12.260
3 Caracteristicile sistemelor vii care permit educația și
formarea
3.360
4 Apă subterană (și de sub suprafață) utilizată pentru băut
și apă de suprafață utilizată pentru băut și ca material
34.620
5 Caracteristicile sistemelor vii care permit investigarea
științifică sau crearea de cunoștințe ecologice tradiționale
9.600.000
6 Procedee de descompunere și de fixare și efectul lor
asupra calității solului
913.500
7 Procese meteorologice și efectul lor asupra calității solului 182.700
8 Caracteristicile sistemelor vii care permit activitățile care
promovează sănătatea, recuperarea sau bucuria prin
interacțiuni active sau imersive
1.071.900
9 Controlul dăunătorilor (inclusiv speciile invazive) 189
10 Fibre și alte materiale din plante sălbatice destinate
utilizării sau prelucrării directe (cu excepția materialelor
genetice)
220.500
11 Bio-remediere de către microorganisme, alge, plante și
animale
306.278
12 Reglementarea temperaturii și umidității, inclusiv
ventilarea și transpirația
-
13 Reglementarea stării chimice a apelor dulci prin procese
vii
7.257.640
14 Reglementarea compoziției chimice a atmosferei și a
oceanelor
145.714
TOTAL 19.788.661
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
78
8. EVALUAREA BENEFICIARILOR DIRECȚI ȘI INDIRECȚI ȘI PRIORITIZAREA ACESTORA
Literatura de specialitate prezintă “beneficiarii” ca fiind acele persoane sau grupuri de persoane
ce beneficiază de bunurile și serviciile ecosistemelor, printr-un consum activ sau pasiv sau prin
simpla apreciere ce rezultă din conștientizarea existenței și importanței acestor servicii de mediu
(Nahlik et al., 2012).
Beneficiarii direcți sunt entități cu un avantaj direct cuantificabil, provenind din utilizarea
serviciilor ecosistemice.
Beneficiarii indirecți sunt reprezentați de entități ce beneficiază în mod indirect sau pasiv de
serviciile ecosistemice.
Categoriile de beneficiari ai serviciilor ecosistemice, idetificați în situl de importanţă comunitară
ROSCI0285 Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuţ sunt:
autorități locale/comunități locale;
administratori de pădure de stat;
asociații de vânătoare;
companii din industria lemnului;
proprietari privați de pădure;
meșteri populari;
companii din industria turismului;
informare turistică;
societăți care utilizează produse accesorii ale pădurii;
mangalizarea lemnului;
asociații ale crescătorilor de animale;
apicultori;
autoritatea publică care răspunde de educație;
administratori de resurse acvatice vii;
administratori ai cursurilor de apă;
autoritatea publică care răspunde de resurse minerale;
autoritatea publică care răspunde de finanțe;
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
79
autorități în domeniul construcțiilor;
companii de infrastructură rutieră;
autorități în domeniul ordinii publice/ISU;
Academia Română;
universități/ institute de cercetare/ muzee;
societatea civilă;
administratori de arii naturale protejate.
În urma analizei beneficiarilor direcți și indirecți s-a generat tabelul nr. 13, care cuprinde
serviciile ecosistemice identificate și categoriile de beneficiari.
Importanța serviciilor ecosistemice poate fi diferită, mai ales pentru beneficiarii direcți. În acest
sens, s-au utilizat următoarele criterii de departajare în funcție de importanța serviciului pentru
categoria respectivă de beneficiari (D –beneficiari direcți, I – beneficiari indirecți):
D1 – importanță critică (beneficiarul depinde de serviciu la un nivel la care lipsa acestuia poate
duce la strămutare);
D2 – importanță mare (beneficiarului îi este afectată bunăstarea/calitatea vieții la un nivel
semnificativ, care-i poate influența decizia de a locui sau investi în zonă);
D3 – importanță medie (beneficiarului îi este afectată bunăstarea/calitatea vieții la un nivel
mediu, care-i generează o preocupare de restaurare a serviciului respectiv);
D4 – importanță scăzută (beneficiarului îi este afectată bunăstarea/calitatea vieții la un nivel
scăzut, serviciul respectiv fiind perceput ca substituibil sau compensabil de alte servicii, încă
neafectate);
I – entitatea beneficiază în mod indirect sau pasiv de serviciul ecosistemic; serviciul generează
unul sau mai multe servicii secundare care au la rândul lor beneficiari (indirecți);
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
80
Mențin
erea
populaț
iilor de
pepinie
re și a
habitat
elor
Regleme
ntarea
ciclului
hidrologi
c și a
debitului
apei
Caracte
risticile
sisteme
lor vii
care
permit
educați
a și
formar
ea
Apă
subtera
nă
utilizată
pentru
băut și
apă de
suprafa
ță
utilizată
pentru
băut și
ca
materia
l
Caracteri
sticile
sistemel
or vii
care
permit
investiga
rea
științifică
sau
crearea
de
cunoștin
țe
ecologic
e
tradițion
ale
Procedee
de
descompu
nere și de
fixare și
efectul lor
asupra
calității
solului
Procese
meteor
ologice
și
efectul
lor
asupra
calității
solului
Caracteris
ticile
sistemelor
vii care
permit
activitățile
care
promovea
ză
sănătatea,
recuperar
ea sau
bucuria
prin
interacțiu
ni active
sau
imersive
Controlul
dăunător
ilor
(inclusiv
speciile
invazive)
Fibre și
alte
material
e din
plante
sălbatice
destinat
e
utilizării
sau
prelucrăr
ii directe
Bio-
remedi
ere de
către
microor
ganism
e, alge,
plante
și
animale
Regleme
ntarea
tempera
turii și
umidități
i, inclusiv
ventilare
a și
transpira
ția
Regleme
ntarea
stării
chimice
a apelor
dulci prin
procese
vii
Regleme
ntarea
compoziț
iei
chimice
a
atmosfer
ei și a
oceanelo
r
Autorități locale/
comunități locale
I D2 I D1 I I D3 I I D2 I n/a I I
Admin. pădure de
stat
D1 D2 I I D2 I D2 D4 D2 D1 n/a D4 n/a D4
Asociații de
vânătoare
D3 I I I n/a I n/a n/a D3 I n/a n/a n/a n/a
Companii din ind.
lemnului
D2 I n/a I n/a n/a D4 n/a D3 D1 n/a n/a n/a I
Proprietari privați
de pădure
D3 D2 I I n/a n/a D3 n/a D3 D1 n/a n/a n/a D4
Meșteri populari D2 n/a I n/a n/a n/a n/a I n/a D3 n/a n/a n/a n/a
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
81
Mențin
erea
populaț
iilor de
pepinie
re și a
habitat
elor
Regleme
ntarea
ciclului
hidrologi
c și a
debitului
apei
Caracte
risticile
sisteme
lor vii
care
permit
educați
a și
formar
ea
Apă
subtera
nă
utilizată
pentru
băut și
apă de
suprafa
ță
utilizată
pentru
băut și
ca
materia
l
Caracteri
sticile
sistemel
or vii
care
permit
investiga
rea
științifică
sau
crearea
de
cunoștin
țe
ecologic
e
tradițion
ale
Procedee
de
descompu
nere și de
fixare și
efectul lor
asupra
calității
solului
Procese
meteor
ologice
și
efectul
lor
asupra
calității
solului
Caracteris
ticile
sistemelor
vii care
permit
activitățile
care
promovea
ză
sănătatea,
recuperar
ea sau
bucuria
prin
interacțiu
ni active
sau
imersive
Controlul
dăunător
ilor
(inclusiv
speciile
invazive)
Fibre și
alte
material
e din
plante
sălbatice
destinat
e
utilizării
sau
prelucrăr
ii directe
Bio-
remedi
ere de
către
microor
ganism
e, alge,
plante
și
animale
Regleme
ntarea
tempera
turii și
umidități
i, inclusiv
ventilare
a și
transpira
ția
Regleme
ntarea
stării
chimice
a apelor
dulci prin
procese
vii
Regleme
ntarea
compoziț
iei
chimice
a
atmosfer
ei și a
oceanelo
r
Companii din ind.
turismului
I I D3 D4 I n/a n/a D2 I I I n/a n/a n/a
Informare turistică I I D3 D4 I n/a n/a D2 I I n/a n/a n/a n/a
Soc. care utilizează
prod. accesorii ale
pădurii
I n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a I I n/a n/a n/a n/a
Mangalizarea
lemnului
D3 n/a n/a I n/a n/a n/a n/a n/a D1
n/a n/a n/a n/a
Asoc. ale
crescătorilor de
animale
n/a D3 n/a D3 n/a I n/a n/a I n/a n/a n/a I n/a
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
82
Mențin
erea
populaț
iilor de
pepinie
re și a
habitat
elor
Regleme
ntarea
ciclului
hidrologi
c și a
debitului
apei
Caracte
risticile
sisteme
lor vii
care
permit
educați
a și
formar
ea
Apă
subtera
nă
utilizată
pentru
băut și
apă de
suprafa
ță
utilizată
pentru
băut și
ca
materia
l
Caracteri
sticile
sistemel
or vii
care
permit
investiga
rea
științifică
sau
crearea
de
cunoștin
țe
ecologic
e
tradițion
ale
Procedee
de
descompu
nere și de
fixare și
efectul lor
asupra
calității
solului
Procese
meteor
ologice
și
efectul
lor
asupra
calității
solului
Caracteris
ticile
sistemelor
vii care
permit
activitățile
care
promovea
ză
sănătatea,
recuperar
ea sau
bucuria
prin
interacțiu
ni active
sau
imersive
Controlul
dăunător
ilor
(inclusiv
speciile
invazive)
Fibre și
alte
material
e din
plante
sălbatice
destinat
e
utilizării
sau
prelucrăr
ii directe
Bio-
remedi
ere de
către
microor
ganism
e, alge,
plante
și
animale
Regleme
ntarea
tempera
turii și
umidități
i, inclusiv
ventilare
a și
transpira
ția
Regleme
ntarea
stării
chimice
a apelor
dulci prin
procese
vii
Regleme
ntarea
compoziț
iei
chimice
a
atmosfer
ei și a
oceanelo
r
Apicultori D4 n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a D3 n/a n/a n/a n/a n/a
Autoritatea
publică care
răspunde de
educație
D3 n/a D2 n/a D3 n/a n/a I n/a n/a n/a n/a n/a n/a
Admin. resurse
acvatice vii
D3 D3 n/a D1 n/a n/a n/a n/a I n/a D2 n/a D3 n/a
Administratori ai
cursurilor de apă
n/a D2 n/a D1 n/a n/a I n/a I n/a D1 n/a D2 n/a
Autoritatea
publică care
I D4 n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
83
Mențin
erea
populaț
iilor de
pepinie
re și a
habitat
elor
Regleme
ntarea
ciclului
hidrologi
c și a
debitului
apei
Caracte
risticile
sisteme
lor vii
care
permit
educați
a și
formar
ea
Apă
subtera
nă
utilizată
pentru
băut și
apă de
suprafa
ță
utilizată
pentru
băut și
ca
materia
l
Caracteri
sticile
sistemel
or vii
care
permit
investiga
rea
științifică
sau
crearea
de
cunoștin
țe
ecologic
e
tradițion
ale
Procedee
de
descompu
nere și de
fixare și
efectul lor
asupra
calității
solului
Procese
meteor
ologice
și
efectul
lor
asupra
calității
solului
Caracteris
ticile
sistemelor
vii care
permit
activitățile
care
promovea
ză
sănătatea,
recuperar
ea sau
bucuria
prin
interacțiu
ni active
sau
imersive
Controlul
dăunător
ilor
(inclusiv
speciile
invazive)
Fibre și
alte
material
e din
plante
sălbatice
destinat
e
utilizării
sau
prelucrăr
ii directe
Bio-
remedi
ere de
către
microor
ganism
e, alge,
plante
și
animale
Regleme
ntarea
tempera
turii și
umidități
i, inclusiv
ventilare
a și
transpira
ția
Regleme
ntarea
stării
chimice
a apelor
dulci prin
procese
vii
Regleme
ntarea
compoziț
iei
chimice
a
atmosfer
ei și a
oceanelo
r
răspunde de
resurse minerale
Autoritatea
publică care
raspunde de
finanțe
D3 n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a I
Autorități în
domeniul
construcțiilor
I n/a n/a I n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a
Companii de
infrastructură
rutieră
n/a I n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
84
Mențin
erea
populaț
iilor de
pepinie
re și a
habitat
elor
Regleme
ntarea
ciclului
hidrologi
c și a
debitului
apei
Caracte
risticile
sisteme
lor vii
care
permit
educați
a și
formar
ea
Apă
subtera
nă
utilizată
pentru
băut și
apă de
suprafa
ță
utilizată
pentru
băut și
ca
materia
l
Caracteri
sticile
sistemel
or vii
care
permit
investiga
rea
științifică
sau
crearea
de
cunoștin
țe
ecologic
e
tradițion
ale
Procedee
de
descompu
nere și de
fixare și
efectul lor
asupra
calității
solului
Procese
meteor
ologice
și
efectul
lor
asupra
calității
solului
Caracteris
ticile
sistemelor
vii care
permit
activitățile
care
promovea
ză
sănătatea,
recuperar
ea sau
bucuria
prin
interacțiu
ni active
sau
imersive
Controlul
dăunător
ilor
(inclusiv
speciile
invazive)
Fibre și
alte
material
e din
plante
sălbatice
destinat
e
utilizării
sau
prelucrăr
ii directe
Bio-
remedi
ere de
către
microor
ganism
e, alge,
plante
și
animale
Regleme
ntarea
tempera
turii și
umidități
i, inclusiv
ventilare
a și
transpira
ția
Regleme
ntarea
stării
chimice
a apelor
dulci prin
procese
vii
Regleme
ntarea
compoziț
iei
chimice
a
atmosfer
ei și a
oceanelo
r
Autorități în
domeniul ordinii
publice/ISU
n/a I n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a
Academia Română D2 n/a D3 n/a D2 D3 D3 n/a D4 n/a n/a D4 n/a D4
Universități/
Institute de
cercetare/ Muzee
D3 n/a D3 n/a D1 D3 D3 n/a D3 n/a I D3 n/a D3
Societate civilă D3 I D4 I D4 I I I I I I I I I
Admin. arii
naturale protejate
D3 I I n/a I n/a n/a I I I n/a n/a n/a I
Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,
Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]
www.fidasolutions.com
85
9. BIBLIOGRAFIE
Adamescu, M., Cazacu, C., Arhire, G., Nitu, F., Toc, S., Negrei, C., Marin, E. (2016), Ghid
metodologic pentru evaluarea rapida a serviciilor ecosistemice in ariile protejate din Romania ,
Bucuresti.
Bateman, I.J., et al. (2013), Bringing Ecosystem Services into Economic Decision-Making: Land
Use in the United Kingdom, Science 341(6141):45-50.
Fornara, D.A., Tilman, D. (2008), Plant functional composition influences rates of soil carbon
and nitrogen accumulation, Journal of Ecology 96(2):314-322.
Gallaun, H. et al. (2010), EU-wide maps of growing stock and above-ground biomass in forests
based on remote sensing and field measurements, Forest Ecology and Management 260(3):252-
261.
Ganey, P.E., Boyd, S. (2005), An approach to evaluation of effect of bioremediation on
biological activity if environmental contaminants: dechlorination of Polychlorinated biphenyls,
vol. 113, nr. 2, Environmental Health Perspectives.
Gradinaru, G. (2012), Conceptul “servicii de ecosistem – abordare economica, vol.8, Revista
Romana de Statistica.
Gradinaru, G. (2014), Metode si tehnici pentru cuantificarea valorii serviciilor de ecosistem,
vol.5, Revista Romana de Statistica.
Ioan, I., Bran, F., Radulescu, C. V. (2010), Dimensiunea manageriala a conservarii naturii,
Editura Universitara, Bucuresti.
Layke, C., Mapendembe, A., Brown, C., Walpole, M., Winn, J. (2012), Indicators from the
global and sub-global Millennium Ecosystem Assessments: An analysis and next steps,
Ecological Indicators 17:77-87.
MAES (2014), Indicators for ecosystem assessments under Action 5 of the EU Biodiversity
Strategy to 2020, 2nd report, European Union.
Malschi, D. (2014), Biotehnologii si depoluarea sistemelor ecologice, Bioflux Publishing House,
Cluj-Napoca.
MEA (2003), Ecosystems and human well-being. Curent state and trends; volume 1, Island
Press.
TEEB (2008), The Ecomomics of Ecosystems and Biodiversity, An interim report.
Turkelboom, F. et al. (2013), CICES going local: Ecosystem services classification adapted for a
highly populated country. In: Jacobs S., Dendoncker N., Keune H. (Eds.), Ecosystem Services:
Global Issues, Local Practices. New York: Elsevier.