L4 Ascensorddada

7/23/2019 L4 Ascensorddada

http://slidepdf.com/reader/full/l4-ascensorddada 1/9

UNIVERSITATEA DIN PITESTI

LABORATOR SISTEME ELECTROMECANICE

Lucrarea nr. 4

STUDIUL SISTEMELOR MECANICE SI ELECTRICE DE

COMANDA SI PROTECTIE FOLOSITE LA ASCENSOARELE DE

PERSOANE

1. SCOPUL LUCRARII

Prezentarea particularitatilor constructive mecanice si electrice de comanda si

protectie ce asigura fiabilitate si siguranta in functionarea ascensoarelor electrice.

2. CONSIDERATII TEORETICE.

2.1. Calculul mecanic necear c!emei cinema"ice

Ascensoarele servesc exclusiv pentru ridicarea si coborarea sarcinilor. Din punctul de

vedere al tipului de sarcina, ascensoarele pot fi de materiale, de persoane si mixte, iar din punct de vedere al comenzii pot fi:

a) cu insotitor, cand comanda se face cu ajutorul unui controler de comanda de catreinsotitor;

b) cu comanda prin butoane din exterior (ascensoare de materiale);

c) cu comanda prin butoane din interioal si apel;d) cu comanda prin butoane din interior si cu autonivelare;

e) cu comanda centralizata de la un post dispecer.Din punct de vedere constructiv ascensoarele au in compunerea lor :

a) motorul electric de antrenare de curent alternativ sau curent continuu

b) troliul actionat de motorul electric, poate fi: cu roata de frictiune

cu tambur sau tobac) cabina pentru materiale sau persoane.

d) cablu de tractiune.

!roliile cu roata de frictiune prezinta o serie de avantaje fata de primele si de aceeasunt mult mai des intalnite. "n cazul in care la troliile cu toba, suspendarea cabinei se face

dupa una din sc#emele din $ig %. &abina este ec#ilibrata partial de contragreutatea & g

reducand astfel din forta necesara, la arborele rotii de frictiune.

%



$igura %."n cazul ascensoarelor cu trolii cu roata de frictiune, suspendarea cabinei se face ca

in $ig. '. ltimile doua sisteme cu circuit inc#is se numesc cu cablu de ec#ilibrare si seadopta in cazul ascensoarelor care deservesc cladirii cu multe etaje, cu inaltimi mari de

ridicare, la care influenta greutatii cablului ", in lipsa cablului de ec#ilibrare ', ar fi

apreciabila .

$igura '.

arcina nominala a ascensorului * n este definita drept sarcina maxima utilatransportata de ascensor. &u alte cuvinte sarcina nominala a unui ascensor nu include

greutatea cabinei * c si a utilajului care se gaseste in permanenta in ea. *reutatea

contragreutatii se ia: * g + * c (-./-,0) * n

"n tabelul % sunt date valorile uzuale ale vitezelor de deplasare, in metri pe secunda,ale cabinelor diferitelor tipuri de ascensoare. Productivitatea ascensoarelor de persoane se

noteaza cu P si se poate determina cu ajutorul relatiei :

t H

G P

n

∑+

=

ν

γ

'

1123--

(pers4ora)

in care: *n este capacitatea de ridicare, persoane fara insotitor; 5 6 inaltimea de ridicare, in m;

7 6 viteza cabinei ascensorului, in m4s; 8 6 coeficientul de umplere al cabinei;

'



9t 6 timpul c#eltuit la toate opririle pentru desc#iderea si inc#iderea usilor,

pentru intrarea si iesirea persoanelor si pentru accelerarea si decelerarea cabinei.!abelul %.

De materiale mici De materiale De persoane De bolnavi

-,'0

-,0-

-,%-

-,'0-,0-

-,0%,--

%,0-

-,0-

-,0%,--

%,0-',0-

2,0-

-,0-

2.2 DISPO#ITIVUL DE PROTECTIE CONTRA PRABUSIRII CABINEI

nul din dispozitivele ascensorului de cea mai mare raspundere este asazisul

dispozitiv de blocare a cabinei pe sinele de g#idare a acesteia, denumit si dispozitiv de

protectie contra prabusirii cabinei. Acest dispozitiv are rolul de a bloca cabina pe sinele de

g#idare atunci cand viteza ei, dintrun motiv oarecare, depaseste cu -/0- viteza sa

nominala. "n felul acesta se evita prabusirea cabinei, de exemplu, la ruperea cablurilor desuspensie.

$igura 2

"n $ig 2. se da sc#ematic una din constructiile unui asemenea dispozitiv. Acesta se

compune din doi clesti % a caror strangere pe sinele de g#idare ' se realizeaza cu ajutorul adoua piese conice 2, deplasate axial prin rotirea tobei , cuplata cu cele doua piese 2 prin

filet, si anume unul pe dreapta, celalalt pe stanga. c#ema cinematica a mecanismului derotire a acestei tobe este data in $igura .

$igura . $igura 0.&abul auxiliar %, care este petrecut dupa scripetele ', cuplat axial cu un regulator de

viteza si dupa scripetele de intindere 2, este fixat de cabina ascensorului prin intermediulunei asamblari cu frictiune 0. &ablul 3 al acestei tobe este rigid fixat de cablul %.

Atat timp cat viteza se mentine sub viteza maxima, regulatorul de viteza nu

intervine, cablul % se deplaseaza liber odata cu cabina, fiind antrenat de acesta prinintermediul asamblarii cu frictiune 0. "n aceasta situatie, toba mecanismului de blocare nu

2



sufera nici o miscare, iar acest mecanism nu intervine. &ind viteza cabinei depaseste

valoarea maxima admisa, regulatorul de viteza produce blocarea scripetului '. "n aceastasituatie, cabina continuind sa coboare, face sa apara o lunecare a cuplajului 0 pe cablul %,

ceea ce produce desfasurarea cablului 3 de pe toba dispozitivului de blocare. !oba acestuiase roteste, si prin aceasta, dupa cum sa vazut mai sus, produce blocarea cabinei pe sine.

"n $igura 0 este data una din constructiile regulatorului de viteza amintit: % carcasa fixa; ' 6 piese mobile; 2 6 axe piese mobile; 6 resorturi; 0 6 disc ;

<a o turatie prea mare varfurile 3 ale pieselor mobile ', datorita fortei centrifuge,

intra in locasurile ale carcasei, realizand blocarea discului 0 (respectiv a cabinei pe sine).

2.$. ALE%EREA SISTEMULUI DE ACTIONARE AL ASCENSORULUI

istemul de actionare al unui ascensor este determinat in primul rind de cerintele

care se impun ascensorului in legatura cu acceleratia si incetinirea cabinei, precum si cu precizia opririi ei la etaje. "n acest sens se pot folosi:

a) motoare de curent alternativ

Actionarea ascensoarelor de persoane si a celor de marfuri cu viteze de deplasare

pina la % m4s se realizeaza de cele mai multe ori cu ajutorul motoarelor asincrone, in

scurtcircuit sau cu inele, cuplate cu toba, respectiv cu roata de frictiune prin intermediulunui reductor. <a aceleasi ascensoare, in scopul realizarii unei opriri exacte a cabinei in

dreptul palierelor respective, cu alte cuvinte in scopul obtinerii unei nivelari precise, seimpune ca inainte de oprire viteza cabinei sa fie redusa pana la -,%/-,'0 m4s.

Pentru aceasta, actionarea lor se poate face folosind doua motoare diferite, dintre

care unul principal de putere mai mare pentru deplasarea cabinei cu viteza normala, iar aldoilea de putere mai mica pentru obtinerea vitezei de nivelare. &el deal doilea motor

actioneaza troliul ascensorului prin intermediul unui reductor separat, cu raport de

transmisie mult mai mare. =btinerea nivelarii se face prin deconectarea putin inainte de aajunge la nivelul respectiv a motorului principal si conectarea in locul lui a motorului

auxiliar. >ai comoda pentru acest scop este folosirea motoarelor asincrone in scurtcircuitcu doua viteze, avind doua infasurari separate pe stator. ?aportul perec#ilor de poli ai celor

doua infasurari se ia cel mai des egal cu 2 : %' sau ' : %-. "n felul acesta se obtine o vitezade nivelare de patru, respectiv cinci ori mai mica decit viteza nominala al ascensorului.

&um cuplul rezistent la roata de frictiune al ascensorului ramine acelasi in cazul ambelor

viteze, cele doua infasurari statorice se calculeaza pentru functionarea motorului la cupluconstant.

&iteodata trecerea la viteza de nivelare se realizeaza prin conectarea in cascada a douamotoare asincrone cuplate rigid intre ele $ig. 3.

$igura 3. Actionarea cu motoare asincrone



"n mod normal functioneaza numai motorul M u contactorul K fiind anclansat.Pentru a trece la viteza de nivelare se produce declansarea acestui contactor. Prin aceasta se

realizeaza montajul in cascada amintit, si anumerotorul motorului principal M % seconecteaza la statorul motorului in scurtcircuit M 2. @ornele de iesire ale infasurarilor

statorice ale acestui motor ramin conectate la rezistenta de pornire R. =rdinea fazelor laalimentarea motorului M 2 se alege astfel incat campul invartitor sa se roteasca in acelasisens cu rotorul. iteza sincrona a motorului M t este data de relatia:

n-% B 3- f % 4p%

$recventa curentului rotoric va fi:

f ' B sf %iteza sincrona a motorului >', considerata fata de frecventa de alimentare f ', respectivviteza campului invirtitor al motorului >', va fi

n-' B 3- f '4p'

b) motoare de curent continuu si convertizoare ca-cc

Alegerea unui motor de c.c. Ci calculul parametrilor si, necesari pentru sc#ema de

reglare Ci pentru evaluarea performanEelor acEionrii se face din catalogul de maCinielectrice de c.c. avFnd:

Puterea nominal lejer superioar puterii de tip (%-%0), &urentul maxim aproximativ dublul curentului nominal,

= vitez de rotaEie relativ sczut pentru a avea o transmisie mecanica cu un raport

de transmisie redus.ursa de alimentare a motorului trebuie s fie bidirecEional, permiEFnd furnizarea

curentului Gn ambele sensuri prin indusul maCinii fr a recurge la contactoare inversoare.Hxist numeroase situaEii Gn care sc#imbarea sensului curentului trebuie s se fac

cu vitez mare de rspuns. Din acest motiv vom opta pentru convertoare bidirecEionale cu

curenEi de circulaEie. >ontajul antiparalel prezint avantajul unei singure surse dealimentare a redresoarelor, comparativ cu montajului Gn cruce.

$ig. Plasarea bobinelor de limitare a curentului de circulatie la o sc#ema de redresor trifazat bidirectional montaj antiparalel

$. APARATE DE COMANDA FOLOSITE LA ASCENSOARE

Limi"a"&arele 'e cura. <imitatoarele de cursa folosite la ascensoarele electrice sunt de

tipul obisnuit. Ascensoarele se ec#ipeaza in mod curent cu limitatoare de cursa conectate incircuitul de comanda, care trebuie sa opreasca cabina in pozitiile limita ale parcursului ei

de lucru, precum si cu un limitator de siguranta, conectat in circuitul de forta pe doua dinfaze., care limiteaza ambele curse ale cabinei, atit cea de ridicare cat si cea de coborire.

0



$igura I

C&n"ac"ele 'e (l&care. "n $igura J este data una din constructiile unor asemeneacontacte. &onstructia este similara cu a unui limitator de cursa destinat a fi conectat in

circuitul de comanda.

$igura J

C&mu"a"&rul 'e e"a) . &omutatoarele de etaj se instaleaza cate unul la fiecare etaj, sianume in zona de oprire a cabinei.

Di*&+i"i,ul 'e c&*ia". <a unele ascensoare in locul comutatorului de etaj se folesesteasazisul dispozitiv de copiat.

Tra'uc"&are 'e *&+i"ie. <a unele ascensoare, cum sunt, de exemplu, ascensoarelerapide si cele exprese, este necesar ca in timpul deplasarii cabinei sa se emita diferitesemnale de comanda. Hmiterea acestor semnale trebuie sa aiba loc intrun moment precis,

cand cabina se gaseste intrun anumit loc al putului. Pentru emiterea acestor semnale sefolosesc traductoare de pozitie, formate dintrun magnet permanent fixat de cabina si una

sau mai multe bobine fixate de put in locurile unde trebuie sa se emita semnalele

respective. Prin trecerea magnetului permanent in dreptul bobinei respective, la bornele eiapare o t.e.m. de inductie care constituie semnalul primar respectiv.

4. INSTALATIA DE ILUMINAT SI SEMNALI#ARE

"nstalatia de iluminat cuprinde instalatia pentru iluminarea cabinei si cea pentru

iluminarea putului ascensorului. Problema iluminarii cabinei se pune astfel: la ascensoarelede persoane cabina trebuie sa fie iluminata cand transporta persoane. Acest lucru se

realizeaza prin inc#iderea unor contacte ale bloccontactelor de podea la incarcarea

cabinei. De asemenea, cabina trebuie sa fie iluminata la intrarea persoanelor in ea. Acestlucru se realizeaza in momentul desc#iderii usii respective a putului, prin inc#iderea bloc

contactelor de usa respective. <a unele ascensoare lumina in cabina se aprinde inmomentul in care cabina, fiind c#emata, ajunge la locul de apel .

3



-. COMANDA ASCENSOARELOR SC/EME ELECTRICE

ALE DIFERITELOR TIPURI DE ASCENSOARE

Acen&are 'e *er&ane cu in&"i"&r. "n $igura %- se da sc#ema electrica

desfasurata a circuitelor de comanda, precum si a celor de forta pentru un asemenea

ascensor. Punerea sub tensiune a acestor circuite se face eu ajutorul intreruptoarelor manuale "% si "'. Prin linii ondulate sunt reprezentate conductoarele care se gasesc in cablul

electric flexibil care leaga instalatia electrica din cabina cu cea din exterior fixa.

$igura %-.

Acen&are 'e *er&ane cu c&man'a *rin (u"&ane (din cabina si cu apel). "n

$igura %% se da sc#ema electrica desfasurata a circuitelor de comanda ale unui asemenea

ascensor cu opriri. &ircuitele de forta ramin aceleasi ca si in $igura %-.



$igura %%. Acen&are 'e *er&ane cu au"&ni,elare. "n $igura %' este data sc#ema electrica

desfasurata a circuitelor de forta si a celor de comanda pentru un ascensor cu doua viteze,

actionat de catre un singur motor asincron in scurtcircuit cu doua viteze.

I



$igura %'. Acen&are 'e *er&ane cu c&man'a cen"rali+a"a. "n cazurile cand intro cladire se

afla instalate mai multe ascensoare, comanda lor se poate face de la un singur post

dispecer. Acest fel de comanda se foloseste in cazul ascensoarelor cu o capacitate demaximum 0 persoane si cu o viteza de cel mult % m4s. Dispecerul este legat cu persoanele

din diferitele cabine cu ajutorul unei instalatii telespiKer. &omanda diferitelor cabine o face

dispecerul functie de cererile persoanelor. !oata semnalizarea ca si comanda se gasesc la pupitrul dispecerului.

• Lucrarea se va încheia cu un referat individual care va conţine: numelestudentului, titlul lucrării, scopul lucrarii, scheme de montaj din g 10; g.11;g.1 cu functionarea acestora o!servaţii "i conclu#ii.

J

L4 Ascensorddada

Documents

Transcript of L4 Ascensorddada