Grile Moneda, ASE

14
Masa monetara 1. Este valabil numai unul din enunţurile următoare: a) noţiunea de monedă este mai cuprinzătoare decât noţiunea de bani, întrucât desemnează piesele metalice aflate în circulaţie; b) moneda reprezintă o marfă şi are întotdeauna valoare intrinsecă sporită, egală cu valoarea metalului preţios din care este confecţionată; c) noţiunea de bani este mai cuprinzătoare şi mai veche decât noţiunea de monedă şi desemnează totalitatea mijloacelor de plată şi de schimb; d) moneda poate fi confecţionată numai din metale preţioase; e) pentru ca un bun să îndeplinească rolul de bani, este întotdeauna necesară intervenţia autorităţii emitente. 2. Funcţia de etalon al valorii este îndeplinită de moneda: a) numai în cadrul economiilor nemonetare; b) numai în condiţiile economiei contemporane; c) numai în condiţiile producţiei bazate pe autoconsum; d) numai în condiţiile economiei de schimb; e) numai dacă în cadrul societăţii respective se produc şi se comercializează cantităţi reduse de produse şi limitate ca sortiment. 3. Îndeplinind funcţia de unitate de cont, moneda: a) are numai existenţă scripturală, în conturile emitentului şi ale deţinătorilor; b) permite realizarea de înregistrări contabile şi efectuarea de analize financiare; c) nu poate îndeplini funcţia de mijloc de plată şi de schimb; d) există întotdeauna, numai sub forma unei monede compozite, de tipul DST; e) poate fi reprezentată de moneda care aparţine unei alte perioade de timp. Nu este valabil unul dintre enunţuri. 4. Biletul de bancă reprezintă: a) titlul de credit emis de agenţii economici şi prezentat spre scontare la bancă; b) un înscris emis de bancă, prin care se certifică echivalentul într-o anumită cantitate de metal preţios; c) cupiurile de hârtie (bancnote) emise recent de banca centrală, pentru a compensa retragerea din circulaţie a altor bancnote; d) moneda creată de către stat, în scopul acoperirii deficitelor bugetare; e) monedă de hârtie reprezentativă, fără acoperire în metal monetar. Este valabil doar unul dintre enunţuri. 5. Dacă de-a lungul unei perioade de timp autoritatea monetară redefineşte, conţinutul în metal monetar al monedei naţionale, de la: 1 leu = 0,3226 gr aur, la 1 leu = 0,148112 gr aur, atunci se poate aprecia că: a) s-a produs o depreciere monetară; b) s-a produs o apreciere monetară; c) s-a produs o devalorizare a monedei; d) s-a produs o revalorizare a monedei; e) s-au produs fenomene inflaţioniste în economie.

description

Grile Moneda

Transcript of Grile Moneda, ASE

  • Masa monetara

    1. Este valabil numai unul din enunurile urmtoare:a) noiunea de moned este mai cuprinztoare dect noiunea de bani, ntruct

    desemneaz piesele metalice aflate n circulaie;b) moneda reprezint o marf i are ntotdeauna valoare intrinsec sporit, egal cu

    valoarea metalului preios din care este confecionat;c) noiunea de bani este mai cuprinztoare i mai veche dect noiunea de moned i

    desemneaz totalitatea mijloacelor de plat i de schimb;d) moneda poate fi confecionat numai din metale preioase;e) pentru ca un bun s ndeplineasc rolul de bani, este ntotdeauna necesar intervenia

    autoritii emitente.

    2. Funcia de etalon al valorii este ndeplinit de moneda:a) numai n cadrul economiilor nemonetare;b) numai n condiiile economiei contemporane;c) numai n condiiile produciei bazate pe autoconsum;d) numai n condiiile economiei de schimb;e) numai dac n cadrul societii respective se produc i se comercializeaz cantitireduse de produse i limitate ca sortiment.

    3. ndeplinind funcia de unitate de cont, moneda:a) are numai existen scriptural, n conturile emitentului i ale deintorilor;b) permite realizarea de nregistrri contabile i efectuarea de analize financiare;c) nu poate ndeplini funcia de mijloc de plat i de schimb;d) exist ntotdeauna, numai sub forma unei monede compozite, de tipul DST;e) poate fi reprezentat de moneda care aparine unei alte perioade de timp.

    Nu este valabil unul dintre enunuri.

    4. Biletul de banc reprezint:a) titlul de credit emis de agenii economici i prezentat spre scontare la banc;b) un nscris emis de banc, prin care se certific echivalentul ntr-o anumitcantitate de metal preios;c) cupiurile de hrtie (bancnote) emise recent de banca central, pentru a compensaretragerea din circulaie a altor bancnote;d) moneda creat de ctre stat, n scopul acoperirii deficitelor bugetare;e) moned de hrtie reprezentativ, fr acoperire n metal monetar.

    Este valabil doar unul dintre enunuri.

    5. Dac de-a lungul unei perioade de timp autoritatea monetar redefinete, coninutul n metalmonetar al monedei naionale, de la:

    1 leu = 0,3226 gr aur, la 1 leu = 0,148112 gr aur, atunci se poate aprecia c:a) s-a produs o depreciere monetar;b) s-a produs o apreciere monetar;c) s-a produs o devalorizare a monedei;d) s-a produs o revalorizare a monedei;e) s-au produs fenomene inflaioniste n economie.

  • 6. n structura agregatului M1, din cadrul masei monetare a Romniei sunt incluse urmtoareleelemente:

    a) numerar din afara sistemului bancar + disponibiliti la vedere;b) numerar din afara sistemului bancar + conturi curente ale populaiei;c) economii ale populaiei + depozite n valut ale rezidenilor;d) numerar din afara sistemului bancar + cvasibani;e) depozite pe termen + certificate de depozit.

    7. Dac, n decursul unei perioade, viteza de circulaie a monedei nregistreaz o cretere de la :2,80 la 3,05, n condiiile n care PIB la momentul iniial a fost 35.800 mild.um, iar n momentulurmtor, cu 15 % mai mare, atunci, masa monetar a nregistrat:

    a) o cretere n sum absolut de 713 mld. um;b) o diminuare de 5370 um;c) o cretere relativ de 15 %;d) o scdere relativ de 5,56 %;e) o scdere n sum absolut de 712,66 mld.um.

    8. Creterea vitezei de rotaie a masei monetare de la 2,4 rotaii pe an la 3,85 rotaii antreneaz odiminuare a duratei n zile a unei rotaii, n decursul anului de:

    a) 144 zile;b) 56,5 zile;c) 35 zile;d) 93,5 zile;e) 70 zile.

    9. n anul 1994, masa monetar, n sens larg, M2, n cazul Romniei a reprezentat 6652,2miliarde lei, iar produsul intern brut n valoare nominal a fost 49773,2 mild.

    n condiiile n care viteza de circulaie a M2 n anul 1993 a fost 7,4 rezult c n 1994,acest coeficient a nregistrat urmtoarea modificare fa de anul precedent:

    a) scade cu 2,3 rotaiib) crete cu 2,3 rotaii;c) rmne constant;d) scade cu 5 rotaii;e) crete cu 3,5 rotaii.

    10. Acoperirea masei monetare se realizeaz, n economiile contemporane, astfel:a) n totalitate, n aur monetar;b) n stocul de aur monetar + devize i valute;c) n contravaloarea bunurilor i serviciilor din economie;d) n valoarea creditelor acordate statului;e) aur + valute + devize + credite acordate economiei.

  • Metaliste1. n cadrul bimetalismului, funcionarea sistemului s-a bazat pe urmtoarele reguli: 1)

    monedele aflate n circulaie erau btute att din aur ct i din argint, ntre care sestabilea un raport variabil, dat de preul pe pia al celor dou metale;

    2) dac se manifest o sporire a cantitii de argint, atunci se produce fenomenulcunoscut sub denumirea de Legea lui Gresham;

    3) raportul fix dintre cele dou metale a fost stabilit la 1/15,5;4) n circulaie existau numai monede confecionate din aur;5) bancnotele sunt deplin convertibile n aur i se utilizeaz n relaiile dintre state.

    Este valabil combinaia:a) 1 + 2;

    b) 2 + 3;c) 4 + 5;d) 1 + 5;e) 2 + 4.

    2. Sistemul monetar aur lingouri (gold bullion standard) se caracteriza prin urmtoarele:a) n circulaie se afl bancnote convertibile n aur lingouri, convertibilitatea fiind

    limitat din punct de vedere al sumei admise la schimb;b) gradul de acoperire n metal monetar al bancnotelor n circulaie este de 100%;c) bncile centrale, deintoare a unor importante stocuri de aur intervin pe pia pentru

    echilibrarea masei monetare;d) bancnotele aflate n circulaie sunt convertibile i au acoperire n aur n proporie de

    30% 40%;e) aurul se folosete n relaiile de pli internaionale, ca alternativ la plile n devize.

    Unul dintre enunuri nu este valabil.

    3. Indicele puterii de cumprare, ca element esenial al sistemelor monetare bazate peetalonul putere de cumprare, are urmtoarele semnificaii:

    a) reprezint valoarea unui co de bunuri i servicii consumate de populaie;b) se determin ca raport invers al indicelui preurilor de consum;c) permite determinarea cantitii de bunuri i servicii care pot fi achiziionate cu o

    unitate monetar;d) permite stabilirea gradului de apreciere sau depreciere a monedei ntr-o anumit

    perioad de timp;e) permite realizarea de comparaii ntre moneda naional i monede strine prin

    stabilirea paritii puterii de cumprare.

    Nu este corect unul dintre enunuri.

    4. Biletele de banc prezint urmtoarele caracteristici:a) emisiunea biletelor de banc este o atribuie care revine Monetriei Statului;b) reprezint rezultat al procesului de creditare a economiei i impune din partea

    emitentului o acoperire n metal monetar sau portofoliu de efecte;c) reprezint o moned emis de bncile comerciale, nscris n conturile curente aleacestora;

  • d) contribuie la multiplicarea volumului creditelor n economie;e) reprezint certificate care atest existena, n depozitele bncii, a unei cantitideterminate de aur i argint.Este valabil doar unul dintre enunuri.

    5. Convertibilitatea de cont curent reprezint:a) o form a convertibilitii metalice:b) este caracteristica monedelor liber utilizabile;c) este o convertibilitate, limitat pentru anumite operaii i specific rilor din

    Europa Central i de Est;d) o convertibilitate integral;e) o form a convertibilitii externe.

    6. Regimul valutar bazat pe cursul de schimb flotant const ntr-un mecanism caracterizatastfel:

    a) aprecierea sau deprecierea monedei se realizeaz cu pas fix, conform unei planificrianume;

    b) cursul se menine neschimbat o perioad ndelungat de timp;c) cursul monedei se pstreaz constant faa de o valut ancor;d) cursul se caracterizeaz prin flexibilitate n funcie de cererea i oferta pentru o

    anumit valut;e) cursul monedei este legat de evoluia unui co de monede.

    7. n evoluia sistemului monetar naional al Romniei, principalele momente pot fienumerate astfel:

    a) 1880 nfiinarea BNR;1889 trecerea la monometalism;1929 stabilizarea monetar prin reforma monetar;1867 instituirea primului sistem monetar naional;1947 i 1954 reforme monetare i stabilirea coninutului de metal monetar almonedei naionale;

    b) 1867 adoptarea bimetalismului;1885 nfiinarea BNR;1918 trecerea la monometalism;1929 i 1954 stabilizri monetare;

    c) 1880 emisiunea primelor bancnote de ctre BNR;1918 retragerea din circulaie a bancnotelor specifice teritoriilor istorice;1929 realizarea de operaiuni de open market de ctre BNR;

    d) 1920 emisiunea suplimentar de bancnote pentru realizarea unificrii monetare;1929 modificarea taxei scontului de ctre BNR i reglementri ale ratei dobnzii;1947 i 1954 redefinirea coninutului n aur al monedei naionale.

    Numai una dintre aceste enumerri este complet.

    8. S se determine indicele puterii de cumprare al monedei rii X pentru fiecare ancunoscnd c la sfritul anilor 1, 2 i 3 nivelul indicilor preurilor de consum au nregistraturmtoarele valori: 45%, 82% i 110%

    a) 0,689; 1,15; 2,13;b) 0,689; 0,367; 0,1804;c) 0,180; 1,15; 0,587;

  • d) 2,639; 2,1; 1,45;e) 0,689; 5,5419; 0,180.

    9. O banc deine un depozit iniial constituit din moned central, n valoare de 4.500 mil.u.m. Legislaia impune obligativitatea practicrii unei rate a rezervei minime de 25 %. La nivelulntregului sistem bancar preferina pentru realizarea plilor n numerar, se cuantific printr-uncoeficient de 0,3.

    S se stabileasc nivelul maxim al creditelor care pot aprea n economie, prin fenomenulde multiplicare:

    a) 18.000 mil.;b) 8.181 mil.;c) 9.473,68 mil.;d) 15.000 mil.;e) 60.000 mil.

    10. S se determine cursul de schimb real al monedei A fa de moneda B, cunoscnd c ncele dou ri, principalele produse comercializate au urmtoarele preuri i ponderi:

    Produsetranzacionate

    Pondereafiecrui produs

    Pre exprimat n monedaA

    Pre exprimat n monedaB

    1 40% 510 u.m. 470 u.m.2 25% 115 u.m. 180 u.m.3 15% 75 u.m. 145 u.m.4 20% 360 u.m. 280 u.m.

    a) 1,59;b) 0,927;c) 0,434;d) 1,099;e) 0,077.

  • European

    1. n cadrul SME, moneda ECU a ndeplinit urmtoarele funcii:1. moned efectiv, n cadrul mecanismului de schimb al SME;2. mijloc de plat i de schimb;3. baz de referin n mecanismul de intervenie i de credit;4. lichiditate internaional;5. baz de calcul a paritii celorlalte monede;6. instrument de reglare a soldurilor creditoare, ntre autoritile monetare.

    Este valabil combinaia:a) 1 + 2 + 4 + 5;b) 1 + 2 + 5 + 6;c) 2 + 3 + 4 + 5;d) 1 + 3 + 5 + 6;e) 3 + 4 + 5 + 6.

    2. Mecanismul arpelui monetar a impus limite de fluctuare, astfel:a. 1 % n jurul valorii oficiale a monedelor;b. 2,25 % fa de ECU i ntre monede;c. 2,25 % fa de $ i 4,5 % ntre monede;d. 6 % pentru lira italian i lira sterlin;e. 1,70 % fa de limitele acceptate (sub forma pragului de divergen).

    3. Fondul european de cooperare monetar FECOM, se constituia din:a. 1 % din PIB al rilor membru ale SME;b. o cot procentual din rezervele n aur ale rilor participante;c. vrsminte n moneda naional a rilor participante proporionale cu participarea la

    comerul internaional;d. 20 % din rezervele de aur i $ ale rilor respective;e. vrsminte n $ n funcie de nivelul rezervelor.

    4. Criteriile de convergen impuse rilor UE pentru a fi admise la cea de a 3-a etap aintegrrii sunt urmtoarele:a. rata inflaiei s nu depeasc cu mai mult de 1,5 % puncte procentuale media ratei

    inflaiei a celor mai performante 3 ri ale UE;b. datoria public s nu depeasc 60 % din PIB;c. deficitul bugetar s nu depeasc 3 % din PIB;d. rata dobnzii s fie egal cu media pe termen lung a celor mai neperformante

    ri din UE;e. rata de schimb s nu depeasc marjele normale de fluctuare 2,25 %.

    Unul dintre criterii nu este adevrat.

    5. ara care beneficiaz de clauza de opiune, conform creia poate trece n orice moment lacea de a III-a etap de aderare la UE este:a. Danemarca;b. Suedia;c. Marea Britanie;

  • d. Grecia;e. Polonia;

    6. Dac se cunosc urmtoarele cursuri de schimb,1 EURO = 13,7603 ilingi austrieci1 EURO = 166,386 pesetas,atunci 100 ilingi vor echivala cu urmtoarea sum exprimat n pesetas:a. 1209,1603;b. 2289, 4713;c. 12,092;d. 23,456;e. 170,565.

    7. Printre avantajele Uniunii Monetare Europene pot fi enumerate:a. o disciplina fiscal excesiv care poate antrena creterea dezechilibrului

    economic existent;b. o transparen a preurilor care va spori concurena ntre rile participante;c. eliminarea costurilor aferente schimburilor internaionale;d. o standardizare a contabilitii i a altor sisteme;e. eliminarea riscurilor privind schimburile ntre monede.

    Nu este adevrat unul dintre avantajele enumerate.

    8. Printre msurile adoptate de Romnia, ca rspuns la lansarea EURO, se regsesc:a. constituirea la BNR de rezerve valutare n EURO;b. adaptarea sistemului de pli i decontare la cel specific utilizrii EURO, respectiv

    sistemul TARGET;c. armonizarea legislaiei bancare cu cea comunitar;d. orientarea exporturilor ctre UE;e. asigurarea stabilitii cursului de schimb al monedei naionale.

    Una dintre afirmaii nu este valabil.

    9. Dobnda EURO LIBOR fixat pentru tranzaciile care au nceput de la 1 ianuarie 1999,s-a caracterizat prin urmtorul nivel:a. 6,60 % la termen de o sptmn i o lun i la 5,55 % la termen de 1 an;b. 3,25 % pentru o sptmn i o lun i 3,20250 % pentru termenul de 1 an;c. media celor mai bune 3 rate ale dobnzilor de pe pieele rilor care au aderat la UE;d. cu 1,5 % mai mult dect media ratelor dobnzilor din UE;e. nivelul ratei dobnzii de pe piaa londonez.

    10. Sistemul European al Bncilor Centrale (SEBC) acioneaz n urmtoarele direcii:a. definete i implementeaz politica monetar a Uniunii Monetare;b. autorizeaz emiterea de bancnote n cadrul comunitii Europene;c. deine i administreaz rezervele oficiale ale statelor membre;d. conduce operaiile de schimb valutar;e. menine marjele de fluctuare ale cursului n limite stabilite.

    Nu este valabil unul dintre enunuri.

  • 1. Formarea Sistemului Monetar Internaional a fost precedat de o serie de evenimentemonetare determinate precum:

    a. crearea Uniunii Latine, n anul 1865;b. adoptarea etalonului bimetalist, n Romnia n 1867;c. conferina de la Genova, n anul 1922;d. crearea Blocului Aurului, n anul 1933e. ncheierea Acordului monetar tripartit, n 1936, ntre SUA, Frana i Anglia.

    Unul dintre aceste evenimente nu reprezint etapa pregtitoare a S.M.I.

    2. La conferina de la Bretton Woods propunerea Marii Britanii s-a caracterizat prinurmtoarele:

    a. a fost susinut de John Maynard Keynes;b. planul prevedea crearea Uniunii de crilingc. moneda scriptural internaional, definit n aur, se numea bancor;d. se instituie un Fond de stabilizare constituit din aur i monede naionale;e. scopul monedei bancor este asigurarea compensrii multilaterale a creanei bncii

    centrale.

    Nu este valabil unul dintre rspunsuri.

    3. Principiul stabilitii cursului de schimb a constat n urmtoarele:

    1) fiecare moned este definit n aur, sau n $;2) cursurile pot fluctua cu 1% fa de valoarea oficial;3) meninerea unui raport aur - $, n defavoarea aurului i prin supraevaluarea dolarilor;4) acceptarea revalorizrii monedelor cu 5%;5) nlturarea restriciilor valutare;6) crearea unei piee libere a aurului;7) meninerea nemodificat a cantitii de aur monetar n rezervele SUA.

    Este valabil combinaia:

    a. 3 + 4 + 5;b. 1 + 2 + 3;c. 2 + 4 + 6;d. 5 + 6 + 7;e. 3 + 5 + 7.

    4. Demonetizarea aurului a reprezentat un proces prin care s-a urmrit:

    a) de pia alimentarea economiei mondiale cu $;b) concentrarea a peste 75% din stocurile de aur monetar n rezervele SUA;c) echilibrarea cantitii de aur monetar deinut de bncile centrale;d) eliminarea aurului din funciile de bani, de echivalent general, de mijloc de

    trezorerie i ultim mijloc de lichidare;e) vnzarea aurului la preul diferit de preul 35 $ uncia.

    International

  • 5. Caracteristicile D.S.T. pot fi enumerate astfel:

    1) valoarea unui DST a fost echivalat cu 0,888671 gr aur fin;2) DST-urile sunt emise i anulate de F.M.I. n funcie de cota parte a rilor;3) ndeplinete direct funcia de mijloc de plat i de schimb;4) ndeplinete funcia de mijloc de rezerv;5) valoarea D.S.T. este influenat de inflaie;6) alocrile n D.S.T. sunt realizate, numai n favoarea rilor n curs de dezvoltare.

    Este valabil combinaia:

    a. 1 + 4 + 5;b. 2 + 5 + 6;c. 1 + 2 + 4;d. 2 + 3 + 4;e. 4 + 5 + 6;

    6. Cota de participare a fiecrei ri la F.M.I. este stabilit n funcie de:

    a) nivelul venitului naional;b) valoarea rezervelor de aur;c) valoarea exporturilor;d) nivelul importurilor;e) nivelul masei monetare.

    Nu este valabil unul din factorii enumerai.

    7. Aranjamentul de credit stand-by reprezint:

    a) o categorie de faciliti n contul tranelor ordinare de credit acordate de F.M.I. rilorsrace i puternic ndatorate;

    b) facilitile sub forma tragerilor ealonate trimestrial cu eliberri condiionate dendeplinirea unor criterii de performan;

    c) credite acordate pentru depirea dificultilor balanelor de pli;d) o form de asisten financiar acordat rilor n tranziie;e) o form a facilitilor temporare, acordate de F.M.I. pe baza fondurilor mprumutate

    acelor ri care nregistreaz deficite provocate de creterea preului petrolului.

    8. Prin aderarea la F.M.I. Romnia a dobndit urmtoarele drepturi:

    a) obinerea de credite exprimate n D.S.T. sau n moneda altor ri, n condiii maiavantajoase dect cele ale pieei internaionale;

    b) obinerea de D.S.T., n cazul alocrilor efectuate de F.M.I.;c) dreptul de aderare la B.I.R.D.;d) dreptul de a beneficia de credite nerambursabile n limita cotei de participare la

    F.M.I.;e) dreptul de a participa la luarea deciziilor n cadrul F.M.I., proporional cotei de

    participare.

    Unul dintre enunuri nu este adevrat.

  • 9. Pornind de la informaiile prezentate n tabel cu privire la participarea monedelor ncadrul D.S.T. s se determine cursul acestora fa de D.S.T.

    Valut Aportul la D.S.T. n moneda naional

    Curs/$ Aport la D.S.T.n $

    $ 0,572 4 1,00 0,572 $DM 0,453 DM 1,85 DM/$ 0,244FF 0,800 FF 5,80 FF/$ 0,137 0,0812 0,78 /$ 0,1041Y 31,8 Y 104,76 Y/$ 0,303

    1,360 $

    Sunt corecte urmtoarele exprimri.

    a) 1 D.S.T. = 1,304 $ i 1 D.S.T. = 7,563 FFb) 1 $ = 1,304 D.S.T. i 1 D.S.T. = 79,75 Yc) 1 Y = 79,75 D.S.T. i 1 = 2,177 $d) 1 D.S.T. = 1,360 $ i 1 D.S.T. = 142,47 Ye) 1 DM = 0,85 D.S.T. i 1 = 2,75 D.S.T.

    10. Cunoscnd ponderea monedelor n cadrul coului D.S.T. i nivelul ratelor medii aledobnzilor pe pieele respective, s se determine rata medie a dobnzii la creditele exprimate naceast moned.

    Moneda Ponderea Rata medie a dobnzii$ 39% 12%DM 21% 7,5%FF 11% 9,5% 11% 8%Y 18% 11,5%

    a) 18,75%;b) 10,25%;c) 35,72%;d) 4,68%;e) 1,05%.

  • Credit1. Rolul creditului poate fi evideniat prin funciile ndeplinite de acesta:

    a. funcia de repartiie + funcia de control + funcia de emisiune;b. funcia de a crea noi mijloace de plat n economie;c. funcia de a genera dobnda;d. funcia de mobilizare a capitalurilor disponibile temporar;e. funcia de a schimba o cantitate de bani n schimbul unei promisiuni de plat viitoare.

    2. Creditul comercial se caracterizeaz prin urmtoarele aspecte:1. se manifest sub forma vnzrii de mrfuri cu plata amnat;2. se prezint sub forma liniei de credit confirmate;3. const n vnzarea unor bunuri de consum cu plata n rate;4. constituie o form a creditului contractat de stat pentru a finana deficitele bugetare;5. se manifest sub forma creditului de cumprtor i de vnztor.

    Este valabil combinaia:a. 2 + 3;b. 4 + 5;c. 1 + 5;d. 3 + 4;e. 2 + 4.

    3. Scontul, ca form a dobnzii, reprezint:a. dobnda practicat pentru titlurile emise de stat i achiziionate de agenii economici;b. dobnda aferent cambiilor prezentate spre scontare, i al crei nivel depinde de

    valoarea nominal a titlurilor, numrul de zile rmas pn la scaden i rataoficiat a scontului;

    c. diferena dintre valoarea nominal a cambiilor deinute de bncile comerciale ivaloarea acordat de banca central;

    d. dobnda aferent obligaiunilor;e. dobnda bonificat deintorilor de depozite bancare.

    4. Pentru determinarea nivelului ratei reale a dobnzii se utilizeaz relaia Fisher:a. ( )( ) 1r1r1r infnr ++=b.

    inf

    rr r1

    r1r1

    +

    +=+

    c. 1r1r1

    rn

    rinf

    +

    +=

    d. ((( )))inf

    nr r1

    r1r1

    +++

    +++===+++

    e. ( ) ( ) ( )nrinf r1r1r1 ++=+5. Unul din urmtorii factorii nu influeneaz nivelul de echilibru al ratei dobnzii pe piaa

    de capital sunt:a. lichiditatea titlurilor;b. majorrile de capital social, la nivelul agenilor economici;c. inflaia anticipat;d. activitile guvernamentale;e. rata de rentabilitate i riscul titlurilor.

  • 6. Modelul preferinei pentru lichiditate, determin nivelul ratei dobnzii pe piaa monetar,prin luarea n calcul a urmtorilor factori:1. cererea i oferta de obligaiuni;2. modificri n nivelul ratei inflaiei anticipate;3. modificri n nivelul veniturilor;4. modificri n nivelul preurilor;5. averea deinut de participanii pe piaa monetar.

    Este valabil combinaia.

    a. 1 + 2 + 3;b. 2 + 3 + 4;c. 3 + 4 + 5;d. 2 + 4 + 5;e. 1 + 3 + 5.

    7. Efectul lichiditate reprezint:a. rspunsul ratei dobnzii la sporirea ofertei de moned;b. capacitatea titlurilor de a fi convertite n moned, rapid i eficient;c. modificarea ratei dobnzii la modificarea ratei inflaiei anticipate;d. reacia stocului de moned ca rspuns la creterea preurilor;e. randamentul titlurilor pe piaa de capital.

    8. Dobnda aferent unui credit bancar, n sum de 20 mil. u.m., n condiiile unei rate adobnzii de 15%, rambursabil la scaden peste 3 ani, reprezint:

    a. 30,4175 mil.;b. 9,9 mil. u.m.;c. 10,41 mil. u.m.;d. 15208 mil. u.m.;e. 6 mil. u.m.

    9. Dac un debitor obine pentru 1 an un credit n valoare de 500.000 u.m., la o rat nominal adobnzii de 30%, n condiiile unei rate anuale a inflaiei de 23%, atunci nivelul dobnzii ntermeni reali reprezint:

    a. 150.000 lei;b. 28.455,25 lei;c. 158.400 lei;d. 9.018,5 lei;e. 350.000 lei.

    10. O banc X primete spre scontare urmtoarele efecte de comer:- o cambie, valoare nominal = 250.000 u.m., scadent peste 45 zile;- o cambie, valoare nominal = 60.000 u.m., scadente peste 15 zile,

    i le prezint spre rescontare, bncii de emisiune, n aceeai zi. Dac rata oficial a scontului estede 12% anual iar bncile comerciale practic o dobnd de 14%, atunci banca X nregistreaz,din aceast operaiune:

    a. rezultat nul;b. o pierdere de 674,99 u.m.;c. un ctig de 675 u.m.;d. un ctig de 787,49 u.m.;e. o pierdere de 1.362,4 u.m.

  • Instrumente de plata

    1. n procesul de emitere al cambiei, persoana desemnat s plteasc, la scaden, o sumde bani beneficiarului, este denumit:

    a) trgtor;b) avalist;c) girant;d) tras;e) giratar.

    2. Operaiunea prin care posesorul unei cambii, transfer unei alte persoane toate drepturilecare decurg din nscrisul respectiv, reprezint:

    a) operaiunea de avalizare;b) operaiunea de acceptare;c) operaiunea de gir;d) operaiunea de regres;e) operaiunea de revocare a acceptrii.

    3. Fiierul Naional de Cambii are rolul de a centraliza toate informaiile referitoare la:1) refuzuri de la acceptare;2) declaraii de pierdere, furt sau distrugere a cambiilor;3) avalizarea cambiei;4) meniunile sau clauzele facultative ale cambiei;5) circuitul local al cambiei.

    Este corect combinaia.a) 1 + 4;b) 2 + 3;c) 4 + 5;d) 3 + 5;e) 1 + 2.

    4. Cecul barat se caracterizeaz prin urmtoarele aspecte:a) d dreptul posesorului s ncaseze suma, n momentul prezentrii;b) confirmarea de ctre banc a disponibilului n cont curent i asigurarea beneficiarului

    c plata cecului se va onora la prezentare;c) este garantat cu un card bancar;d) pe faa cecului sunt trasate dou linii paralele sau oblice ntre care se nscrie sau

    nu numele unei bnci creia i se va face plata;e) permite realizarea transferului unei sume din contul curent al emitentului n contul

    beneficiarului.5. n circuitul ordinului de plat responsabilitile bncii receptoare constau n:

    a) plata spezelor bancare aferente procesrii ordinului de plat;b) returnarea sumei n caz de nefinalizare a transferului credit i plata dobnzilor de

    ntrziere;c) recepia, autentificarea, acceptarea sau refuzul ordinului de plat;d) punerea fondurilor la dispoziia beneficiarului;e) plata ordinului de plat.

    6. Credit cardurile prezint urmtoarele avantaje:a) plile se realizeaz dintr-o linie de credit deschis de banc posesorului de card;b) creditul temporar acordat pentru depirea de sold (overdraft) genereaz pentru banc,

    o dobnd avantajoas;

  • c) confer comerciantului garantarea plii i un grad de securitate sporit comparativ cualte instrumente de plat;

    d) volumul operaiunilor manuale de la ghieele bncilor se reduce considerabil;e) permit realizarea tranzaciilor bancare, respectiv stingerea obligaiilor de plat,

    prin telefon sau prin terminale videotext.Unul dintre enunuri nu este corect.

    7. Cardurile de cheltuieli se caracterizeaz prin:1) sunt emise de societi nebancare;2) sunt prealimentate, pe baza unor pli n avans;3) sunt emise de comerciantul nsui i pot fi utilizate numai la punctele de vnzare

    controlate de ctre emitentul de card;4) sunt carduri de cltorie i de petrecere a timpului liber;5) sunt carduri cu plata la o dat viitoare.

    Este corect combinaia:a) 2 + 3;b) 1 + 4;c) 4 + 5;d) 2 + 5;e) 3 + 4.

    8. n scopul prelucrrii automate a operaiilor derulate prin carduri, i al centralizriiinformaiilor referitoare la acestea, n Romnia:

    a) bncile romneti au aderat la sistemele mondiale VISA i EUROPAY;b) bncile romneti au lansat produse naionale, pe baza depozitelor n lei;c) s-a constituit societatea comercial ROMCARD;d) s-a adoptat legislaia care constituie cadrul legal al plilor cu carduri n Romnia;e) s-a realizat o publicitate corespunztoare, n vederea lansrii de noi carduri.

    9. Serviciile care pot fi oferite prin banca la domiciliu, constau n:a) plata facturilor;b) transferuri ntre conturi;c) distribuirea automat de numerar;d) informaii asupra soldului;e) solicitri de carnete de cecuri.Unul dintre rspunsuri nu este valabil.

    10. Dispozitivele ATM permit utilizatorilor de carduri, urmtoarele operaiuni:1) retragerea de numerar;2) plata facturilor;3) obinerea de informaii cu privire la situaia contului;4) transferul de fonduri din contul debitorului n contul creditorului;5) plata mrfurilor i serviciilor la sediul vnztorului.

    Este corect combinaia:

    a) 1 + 2;b) 1 + 3;c) 4 + 5;d) 1 + 5;e) 2 + 4.