grile parodontologie

7/18/2019 grile parodontologie

http://slidepdf.com/reader/full/grile-parodontologie-56d4b94c819a1 1/143

Tema nr. 16

Morfologia parodontitului marginal BIBLIOGRAFIE:

3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaţa Medicală românească, ucure!ti, "###.INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1216001. Baza santului gingival o constituie A. epiteliul sulcular B. conturul coronar al epiteliului jonctionalC. epiteliul adamantin redusD. insertia epitelialaE. jonctiunea amelo-dentinara$pag. 3%&

S1216002. Celulele periferice situate pe suprafata convexa a mugurelui dentarformeaza

A. stratul adamantin extern

B. stratul adamantin internC. lamina dentara primaraD. teaca HertwigE. stratul epitelial$pag. "'&

S1216003. Primul stadiu al eruptiei dentare pasive se caracterizeaza prin A. aparitia fenomenului de atritieB. epiteliul jonctional este localizat in egala masura pe smalt si pe cementC. epiteliul jonctional si baza santului gingival sunt pe smaltD. epiteliul jonctional s-a retras spre apical pe suprafata cementuluiE. baza santului gingival se situeaza la nivelul jonctiunii smalt-cement$pag. ((&

S1416004. dancimea santului gingival este in medie! A. mmB. !"# mmC. ! mmD. !"$ mmE. " mm$pag. 3%

S141600". #ingia fixa are o inaltime verticala de! A. %-# mmB. !-& mmC. #-& mmD. !-# mmE. %-& mm$pag. ()&



S1416006. $o%ilitatea dentara fiziologica are valori cuprinse intre! A. '"'#-'"! mmB. '"!-'"!# mmC. '"!#-'" mmD. '"-'"# mmE. '"#-'"% mm

$pag.

S1516007. Coroana clinica este:

A. portiunea dintelui acoperita de smalt(B. portiunea dintelui acoperita de cement(C. portiunea dintelui vizibila deasupra gingiei(D. mai mica decat coroana anatomica in cazul retractiei gingivale(E. mai mare decat coroana anatomica in cazul unei )ipertrofii sau )iperplazii gingivale.$pag. ("&

S1"1600&. 'sul medular!

A. este cel mai bogat reprezentat la nivelul tuberozitatii maxilare(B. este cel mai bogat reprezentat la nivelul caninilor inferiori(C. este alcatuit din numeroase spatii captusite de ectoderm(D. contine maduva osoasa cu functie proteolitica(E. se mai numeste si os fasciculat.$pag. %)&

S161600(. Principalele grupe de fi%re ale ligamentului periodontal sunt! A. fibrele dento-gingivaleB. fibrele dento-alveolareC. fibrele transgingivaleD. fibrele circulareE. fibrele apicale.$pag. %%&

S1616010. Sistemul ligamentului supraalveolar indeplineste urmatoarele roluri A. impiedica fixarea si mentinerea gingiei pe dinte la un nivel constant in timpul eruptiei activeB. participa la sinteza diferitelor tipuri de colagenC. formeaza o bariera in calea agresiunii microbieneD. inlesneste proliferarea epiteliului jonctional si sulcular in desmodontiuE. asigura nutritia si regenerarea osului alveolar.$pag. **&

S2116011. dancimea medie a santului gingival este de! A. ! mm.B. !.# mm.C. !"* mm.D. !"$ mm.E. % mm.$pag. 3%&



S2116012. $ucoasa gingivala este! A. +enzorialaB. ,ugalaC. AlveolaraD. De captusireE. asticatorie

$pag. (%&

S2316013. Stratul intern al sacului dentar! A. este format din osteoblaste care contribuie activ la formarea de osB. deriva din epiteliul adamantinC. contribuie la formarea cementului radicular D. capatul sau intern este ancorat in osul alveolar E. se formeaza in luna a % a de viata intrauterina$pag. "+&

S2316014. $ucoasa masticatorie este format) de!

A. mucoasa de pe suprafaa dorsal/ a limbiiB. mucoasa de pe suprafaa ventral/ a limbiiC. mucoasa care acopera bolta paltina osoasaD. mucoasa jugal/E. mucoasa labial/$pag. (%&

S231601". Pozitia gingiei fata de dinte depinde de! A. 0ipul constitutionalB. eruptia dentaraC. traumatisme directeD. traumatisme ocluzaleE. toate de mai sus$pag. (+&

S2316016. celule *anger+ans! A. au fost descrise in !&1#B. fac parte din epiteliul gingivalC. se multiplica in cementD. declanseaza un raspuns imun nespecificE. provin din smalt$pag. 3"&

S231601,. -rmatoarele afirmatii despre santul gingival nu sunt adevarate! A. este spatiul situat intre suprafata dintelui si epiteliuB. adincimea sa variaza in mod normal intre !-%mmC. adincimea sa este in medie de !"$ mmD. adincimea clinica a santului corespunde cu adincimea )istologicaE. este delimitat intern de dinte$pag. 3%&



S231601&. $o%ilitatea dentara este rezultatul a doua faze de deplasare dentara! A. desmodontala" prin deformarea elastica a spatiului dento-alveolar B. alveolara" pe seama compresiunii elastice a peretelui alveolar C. alveolara"reprezinta mobilitatea fiziologica secundara a dinteluiD. desmodontala" reprezinta mobilitatea fiziologica primara a dinteluiE. raspunsurile A si C sunt corecte

$pag. *'&

S2"1601(. Creterea volumului de lic+id gingival se constat) /n! A. Cursul nopiiB. 2n urma folosirii antipireticelor C. DimineaaD. +earaE. 2n lipsa periajului$pag. 3%&

S2616020. Pertur%area form)rii matricei organice a smalului

A. apare 3n carena grav/ de vitamin/ 44 la aduliapare 3n carena de vitamin/ C" dar numai c5nd produce microc)isturi cerebrale care lar5ndul lor" prinmodificarea metabolismului neurotransmi/torilor va produce tulbur/ri pulpareB.prezena 3n diet/ a magneziului" clorului" sulfului" seleniului" fierului 6i aluminiului previneapariia acestor perturb/riC.D. poate fi cauzat/ alimentaia s/rac/ 3n )idroxiapatit/E. dietele bogate 3n za)/r produc o matrice a smalului neomogen/" 3n 7fagure de miere8$pag. 33&

S2616021. unciile salivei A. ofensiv/ 9ani)ilarea florei patogene:B. absorbtiv/ 9absorbia c5torva substane sau medicamente cum ar fi nitroglicerina:C. secretorie 9diverse substane organice precum mucina sau )ormoni precum amilaza:D. favorizarea percepiei senzoriale prin receptorii tactili de pe limb/E. digestiv/ 9prin amilaza salivar/:$pag. 3*&

S2616022. Saliva A. v5scozitatea salivei este dat/ de coninutul de v5scB. conine calciu atomizat" ionizat 6i liofilizatC. conine lipide; mucin/" staterin/D. conine sisteme tampon precum esteraze nespecifice 6i peroxidazaE. conine sistemul tampon fosfat anorganic$pag. %&

S2&16023. dancimea medie a santului gingival este de! A. !"' mmB. !"% mm



C. !"# mmD. !"$ mmE. !"& mm$pag. 3%&

S2&16024. Cresteri ale volumului de lic+id gingival se constata!

A. dimineataB. prin masaj gingivalC. in sarcinaD. in urma folosirii contraceptivelor E. toate de mai sus

S2(1602". dancimea medie a santului gingival este de! A. ! mmB. mmC. !"$ mmD. % mm

E. !"1 mm$pag. 3%&

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1216026. $ucoasa de captusire a cavitatii orale prezinta urmatoarele caracteristici A. este puternic <eratinizataB. prezinta o submucoasa formata din tesut conjunctiv laxC. este specializata in receptarea stimululor care produc senzatii gustativeD. acopera bolta palatina osoasaE. este slab <eratinizata$pag. (%&

S121602,. Care din urmatoare functii sunt caracteristice desmodontiului siligamentului periodontal

A. functia senzitivaB. functia colageno-formatoareC. mezializarea fizioloficaD. functia de implantareE. functia de nutritie$pag. *"-*(&

S121602&. Care din urmatoarele elemente se gasesc in lic+idul santului gingival A. aminoaciziB. fibrinogenC. sistemul lactoperoxidazei cu rol in corectarea pH-luiD. fibre de colagen si elastinaE. fibre de ox=talan$pag. 3*&

S121602(. Care din urmatoarele tipuri de fi%re gingivale se gasesc in structuraligamentuluisupraalveolar



A. fibre semicirculareB. fibre transseptaleC. fibre transalveolareD. fibre transgingivaleE. fibre intergingivale$pag. 3+&

S1216030. Care din urmatorii factori controleaza rezor%tia osoasa A. gama-interferonulB. limfotoxineC. acidul ara)idonicD. factor de necroza a tumorilor 9 0>?-@ :E. factor de transformare a cresterii 9 0?-@ :$pag. *%&

S1216031. Care sunt componentele gingiei A. papila interdentara

B. marginea gingivala liberaC. mucoasa alveolaraD. frenul labialE. gingia fixa$pag. (*&

S1216032. ruptia dentara activa se caracterizeaza prin A. coroana anatomica este egala cu coroana clinicaB. radacina anatomica este egala cu radacina clinicaC. apozitie de os alveolar D. coroana clinica este mai mare decit coroana anatomicaE. deplasarea dintelui spre planul ocluzal fara modificarea nivelului epiteliului jonctional$pag. ("-((&

S1216033. #ingia fixa se caracterizeaza prin A. prezinta o inaltime verticala cuprinsa intre '"#- mmB. prezinta o inaltime verticala cuprinsa intre !-& mmC. este mai inalta pe fata linguala a frontalilor inferioriD. adera ferm de dinteE. adera de osul alveolar $pag. ()&

S1216034. Sratul %azal al epiteliului gingival oral este foemat din A. celulu anger)ansB. celule germinativeC. melanociteD. tonofibrileE. <eratina$pag. 3&



S131603". espre gingia fixa se poate spune ca! A. lipseste la copiiB. are o inaltime cuprinsa intre ! si & mmC. nu se modifica cantitativ in timpul vietiiD. are o inalime mai mare la maxilar decat la mandibulaE. constituie o zona de rezistenta impotriva retractiei determinata de periaj

$pag. ()&

S1316036. orma papilei interdentare este de! A. platou cand lipseste punctul de contactB. sa la dintii cu puncte de contact stranseC. cort cu o depresiune pe muc)ia superioara la dintii laterali posterioriD. piramida la dinii laterali posterioriE. piramida in regiunea frontala$pag. (*&

S131603,. orma si volumul papilei interdentare variaza in raport cu!

A. varstaB. incongruenta dento-alveolara cu spatiereC. incongruenta dento-alveolara cu ing)esuireD. cantitatea de gingie atasataE. agresiunea mecanica a periajului$pag. ()&

S131603&. intre celulele corionului gingival se gasesc numerosi fi%ro%lasti care aurolul de!

A. sinteza diferitelor tipuri de colagenB. sinteza acidului )ialuronicC. mentin integritatea corionului gingivalD. resorbia si modelarea tramei fibrilare de colagenE. numarul lor scade in inflamatiile subacute si cronice$pag. 3'&

S131603(. 'sul alveolar propriuzis se mai numeste si! A. os alveolar sustinator B. lamina duraC. lamina cribriformaD. os medular E. corticala externa$pag. %*&

S1316040. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de! A. eruptia dentaraB. cantitatea de tesut conjunctivC. linia muco-gingivalaD. adancimea sulcusului gingivalE. varsta$pag. (+&



S1316041. Principalele grupe de fi%re ale ligamentului parodontal sunt! A. fibrele crestei alveolareB. ligamentul circular C. fibrele orizontaleD. fibrele semicirculareE. fibrele dento-dentare sau transseptale

$pag. %%&

S1316042. Principalele tipuri de celule din desmodontiu sunt! A. fibroblastiB. osteoblastiC. odontoblastiD. cementoblastiE. celule nediferentiate$pag. %3&

S1316043. Proprietatile lic+idului gingival sunt

indepartarea mecanica din santul gingival a materialului fluid sau sub forma de particulestraine" unele cuactiune antigenica

A.B. scade in sarcina si in urma folosirii contraceptivelor oraleC. scade cantitativ dupa periajul corespunzator D. creste cantitativ in cursul inflamaiei gingivaleE. impiedecarea insertiei epiteliale prin continutul de proteine plasmatice$pag. 3%&

S1316044. 5aportul topografic intre cement si smalt poate fi! A. cementul acopera smaltul cervical in %' din cazuriB. smaltul acopera cementul in *'-*# din cazuriC. cementul vine in contact cu smaltul in %' din cazuriD. normal cementul intotdeauna intalneste smalul cervicalE. intre smalt si cement exista o mica portiune de dentina descoperita in #-!' din cazuri$pag. %&

S131604". Sacul dentar care deriva din mezenc+im formeaza! A. structurile parodontiului de sustinereB. structurile parodontiului de acoperireC. desmodontiulD. osul alveolar E. organul smaltului$pag. "+&

S1416046. Cresteri ale volumului de lic+id gingival se constata! A. searaB. in cursul masticatieiC. in sarcinaD. in inflamatia gingivalaE. prin periaj



$pag. 3%&

S141604,. piteliul oral este format din urmatoarele straturi! A. granulosB. cornosC. bazal

D. spinosE. lamelar $pag. (#&

S141604&. #ingia fixa! A. adera ferm de dinte si osul alveolar subiacentB. are o inaltime mai mare la mandibula decat la maxilar C. este mai inalta pe fata vestibulara a molarului unu mandibular D. este foarte ingusta la molarul doi si trei mandibular E. constituie o zona de rezistenta impotriva tendintei de retractie si deplasare ale marginiigingivale libere$pag. ()&

S141604(. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de! A. eruptia dentaraB. varstaC. sexD. traumatismeE. tipul constitutional$pag. (+&

S14160"0. 5aportul topografic intre cement si smalt poate fi! A. cementul acopera smaltul cervical in *'-*# din cazuriB. cementul acopera smaltul cervical in %' din cazuriC. cementul vine in contact cu smaltul cervical in %' din cazuriD. cementul vine in contact cu smaltulin *'-*# din cazuriE. cementul nu se intalneste cu smaltul in #-!' din cazuri$pag. %*&

S14160"1. onele cele mai %ogate in os medular sunt! A. molarii si premolarii superioriB. molarii si premolarii inferioriC. incisivii si caninii superioriD. incisivii si caninii inferioriE. tuberozitatea maxilara$pag. %)&

S1"160"2. Cemento%lastii! A. se diferentiaza din a *-a saptamana de viata intrauterina(B. elaboreaza proteoglicani si glicoproteine(C. activitatea lor inceteaza odata cu sfarsitul vietii intrauterine(D. contribuie la migrarea orizontala a dintelui(E. se formeaza prin depunerea ionilor de g sub forma de lamele.



$pag. (&S1"160"3. ormele de uzura pe care le sufera dintii in timpul derularii functiiloraparatului dentomaxilar sunt!

A. atritia(B. egresiunea(

C. extruzia(D. abfractia(E. eroziunea.$pag. **&

S1"160"4. #ingia fixa! A. are o inaltime verticala cuprinsa intre !-* mm(B. are o inaltime verticala cuprinsa intre !-& mm(C. este mai inalta la maxilar decat la mandibula(D. este mai inalata pe fata linguala a primului molar mandibular(E. este foarte ingusta la molarii si mandibulari.$pag. ()&

S1"160"". #licozaminoglicanii din corionul gingival sunt reprezentati de! A. acidul )ialuronic(B. condroitin sulfatii(C. melaninsulfat(D. laminina(E. tenascina.$pag. 3)&

S1"160"6. 7mplantarea dentara depinde de! A. latimea radacinilor(B. numarul radacinilor(C. densitatea cementului radicular(D. suprafata radacinilor(E. sexul persoanei.$pag. *3&

S1"160",. 'asele alveolare! A. se formeaza prin osificare ectodermala incepand din saptamana a 1-a de viata(B. se formeaza prin osificare dinspre exterior spre interior(C. sunt intr-o permanenta remaniere de la formarea si pana la sfarsitul vietii(D. se unesc in mod complet la baza maxilarului si arcada bazala a mandibuleiE. au drept principale celule formatoare osteoclastii.$pag. ("&

S1"160"&. 8asele limfatice capilare de la nivelul parodontiului marginal se deose%escde capilarelesangvine prin!

A. absenta )ematiilor in lumen(B. prezenta laminei bazale in jurul vaselor(C. prezenta unor valve in lumen(



D. endoteliul nu prezinta intreruperi intercelulare(E. prezenta laminei dure in jurul vaselor.$pag. *&

S16160"(. Celulele din desmodontiu sunt reprezentate de! A. celule mezenc)inale nediferentiate

B. fibroblastiC. osteoblastiD. odontoblastiE. odontoclaste.$pag. %3&

S1616060. Corionul gingival este format din A. substanta fundamentalaB. macrofage" monocite" plasmociteC. fibre de colagen si elastinaD. resturi epiteliale alassez

E. fibrele lui +)arpe=.$pag. 3*&

S1616061. i%ro%lastii9 celulele cele mai numeroase ale tesutului con:unctiv gingival auurmatoarelefunctii!

A. produc )istamina" prezenta in stadiile incipiente de inflamatieB. produc )eparina" care are actiune antiinflamatoare si de control a resorbtiei osoaseC. produc proteoglicani si glicoproteineD. participa la sinteza diferitelor tipuri de colagenE. au rol activ in resorbtia si remodelarea tramei fibrilare de colagen.$pag. 3'&

S1616062. *ic+idul gingival contine! A. elemente celulare( leucocite polimorfonucleare" limfocite" monociteB. albumineC. fibre de colagenD. fibrinogenE. fibrinolizina.$pag. 3*&

S1616063. 5aportul topografic intre cement si smalt poate fi! A. cementul nu vine in contact cu smaltul cervical in *'-*# din cazuriB. cementul acopera smaltul cervical in %' din cazuriC. cementul acopera smaltul cervical in *'-*# din cazuriD. cementul vine in contact cu smaltul in %' din cazuriE. cementul nu vine in contact cu smaltul" lasand o mica portiune de dentina descoperita in #-!' din cazuri.$pag. %&S2116064. Cresteri ale volumului lic+idului din santul gingival se produc!

A. DimineataB. n cursul masticatiei



C. n timpul sarcineiD. n perioada vindecarii dupa interventii c)irurgicaleE. n sindromul F,EG0-+,GE>$pag. 3%&

S211606". 7mplantarea unui dinte depinde de!

A. ungimea radacinilor B. Giscul relativ de imbolnavire parodontalaC. 4opulatia celulara din desmodontiuD. >umarul radacinilor si gradul de divergenta al acestoraE. +uprafata radacinilor $pag. *3&

S2116066. ;eoria sistemului vascoelastic privind functia desmodontiului de preluare asolicitarilor dentare atri%uie rolul principal

A. ?enomenului de tixotropie

B. +angelui din vaseC. ic)idului extracelular D. igamentelor supraalveolareE. igamentului periodontal$pag. *(&

S231606,. ;eaca <ert=ig! A. are rol 3n formarea radacinii dentareB. la monoradiculari se prezinta ca o structura tubularaC. se formeaza din straturile adamantineD. este sursa resturilor epiteliale alassez prezente numai la tineriE. formeaza diafragma epiteliala$pag. "+&

S231606&. ruptia pasiva se clasifica in 4 stadii! A. stadiul !-epiteliul jonctional si baza santului gingival sunt pe smaltB. stadiul - epiteliul jonctional se afla pe smalt" baza santului gingival se proiecteaza pesmalt si cementstadiul %-epiteliul jonctional este situat in intregime pe cement"baza santului gingival sesitueaza la nivelul

jonctiunii smalt-cementC.D. stadiul 1-epiteliul jonctional s-a retras spre apical" baza santului gingival se proiecteaza pecementE. toate raspunsurile sunt corecte$pag. ((&

S231606(. orma si volumul papilei interdentare variaza in raport cu! A. irstaB. sexulC. incongruentele dento-alveolareD. periajul dentar intempestiv



E. traumatismele produse de folosirea scobitorii$pag. (*&

S23160,0. spectele clinice generale ale gingiei sanatoase cuprind! A. suprafata neteda" lucioasa" de culoare roz desc)isB. suprafata cu aspect de Icoaja de portocala8

C. consistenta laxa in zona de gingie fixaD. consistenta ferma in zona de gingie fixaE. consistenta laxa in virful papilelor $pag. (+&

S23160,1. piteliul :oncional poate fi localizat! A. numai pe smaltB. pe smalt si pe cementC. numai pe cementD. pe smalt si pe dentinaE. numai pe dentina$pag. 3"&

S23160,2. *ic+idul gingival contine! A. glucideB. electroliti;>a" J" Ca" 4C. osteoblasteD. resturi alassezE. imunoglobuline de tip E$pag. 3*&

S23160,3. Cementul primar9 fi%rilar9 acelular! A. este dispus in special in zona apicala a radaciniiB. este dispus pe K% din lungimea radaciniiC. grosimea lui variaza 3ntre #1-!%' Lm la copilD. grosimea lui variaz/ 3ntre !%'-'' Lm la copilE. este format din benzi de colagen$pag. %"&

S23160,4. Spatiul dentoalveolar masoara! A. '"!M mm spre apexB. '"%# mm spre coroana dinteluiC. '"!M mm spre )=pomoclionD. '"# mm spre apexE. '"%# mm )=pomoclion$pag. %(&

S23160,". 5esor%tia osoasa A. se realizeaza in principal prin celule mici"multinucleateB. se realizeaza prin osteoclasteC. se realizeaza prin macrofage si osteociteD. este stimulata de o cito<inaE. este in)ibata de prostaglandine



$pag. %)&

S23160,6. onele cele mai %ogate in os medular sunt situate la nivelul urmatoarelorzone cu exceptia!l

A. la nivelul molarilor inferioriB. la nivelul premolarilor inferiori

C. la nivelul premolarilor superioriD. la nivelul tuberozitatii maxilareE. la nivelul molarilor superiori$pag. %)&

S23160,,. e+iscenta si fenestratia! A. sunt defecte prin resorbtia corticalei externe a osului alveolar B. sunt defecte prin resorbtia corticalei interne si a osului spongiosC. apar datorita vascularizatiei periostale saraceD. apar in zonele unde mucoasa este laxaconcomitent" resorbtia osoasa de cauza inflamatorie bacteriana se dezvolta in zonele

aproximale aleradacinilor E.$pag. %'&

S23160,&. #ingia este vascularizata din trei surse! A. plexul periostalB. plexul interalveolar C. plexul periodontalD. plexul intraalveolar E. plexul cortical$pag. %+&

S23160,(. 5olul +ormonilor i al altor factori %iologici asupra remanierii osuluialveolar!

A. Hormonul paratiroidian administrat intermitent in doze mici are un efect de stimulare alformarii osoase.B. Estrogenii cresc resorbtia osoasa asociata cu menopauzaC. 4rostaglandinele si alti metaboliti ai acidului ara)idonic au un efect de stimulare aresorbtiei osoaseD. aportul redus de vitamina D% scade resorbtia osoasa si produce ra)itismE. calcitonina stimuleaza resorbtia osoasa$pag. *%&

S23160&0. Contactul interdentar! A. este punctiformB. este in suprafataC. transmite ec)ilibrat fortele din cursul masticatieiD. directioneaza bolul alimentar pe suprafetele ocluzale protejind marginea gingivalaE. protejeaza papila gingivala de impactul indirect al bolului alimentar $pag. *)-*'&



S2"160&1. i%rele ligamentului supraalveolar sunt! A. ?ibre dento-gingivaleB. ?ibre dento-periostaleC. ?ibre dento-dentareD. ?ibre dento-alveolareE. ?ibre alveolo-gingivale

$pag. 3+&

S26160&2. Su%stitueni ai za+)rului A. siropul de porumbelB. xilitolulC. lactoferinaD. l=casinulE. aspartamul$pag. *"&

S26160&3. 5olul gr)similor /n etiopatogenia cariei

A. prin coninutul de radicali de fluor pot avea efect cariostaticB. conin palatinoz/ cu efect cariostaticC. modific/ propriet/ilor de membran/ ale bacteriilor pl/ciiD. duc la formarea excesiv/ de tartru 6i c)iar riscul unor distrofii calcare 3n unele organeinterne

3nvelesc particulele )idrocarbonate cu un film de lipide care 3mpiedic/ degradarea lorenzimatic/ 6iscurteaz/ timpul de clearanceE.$pag. *&

S26160&4. 5olul laptelui /n etiopatogenia cariei A. conine fluor provenit din plantele situate 3n zone poluateB. laptele de pas/re este cariogen datorit/ faptului c/ nu este l/sat 3n forma natural/C. conine cazein/ cu efect carioprotector D. conine lactoz/ care este fermentat/ 3n placa bacterian/E. conine lactaz/ care ajut/ la degradarea enzimatic/ a laptelui$pag. *&

S26160&". Caria dentar) A. se dezvolt/ numai pe dinii aflai 3n contact cu mediul bucalB. este un proces dinamic desf/6urat la interfaa dintre plaga dentinar/ 6i placa microbian/C. este un proces patologic f/r/ analogie 3n restul organismuluiD. este o afeciune monofactorial/ caracterizat/ printr o distrucie localizat/ sub aciuneamicroorganismelor E. are o evoluie ireversibil/$pag. 3"&S26160&6. tiopatogenia cariei

A. este acceptat/ triada etiologic/ teren" flor/ microbian/ 6i alimentaieB. aciunea alimentelor se manifest/ at5t prezumtiv c5t 6i postprocesivalimentele moi 6i lipicioase favorizeaz/ )ipofuncia" diminuarea debitului salivar 6iexacerbarea florei



microbieneC.D. prin teren 3nelegem calitatea smalului dentar 6i a lic)idului bucalalimentele dure cresc nevoia ingestiei de lic)ide 6i favorizeaz/ producerea unor sunetedizgraioase 3ntimpul masticaie dar nu previn caria

E.$pag. 3"&S26160&,. tiopatogenia cariei! calitatea smalului dentar

A. displaziile constituie modific/ri ale ar)itecturii normale a smalului)ipoplaziile constituie cre6teri ale coninutului mineral care 3ns/ este organizat 3ntr o reeacristalin/necorespunz/toareB.C. distrofiile dentare se 3ncadreaz/ 3n categoria milolizelor D. gravitatea distrofiilor este cu at5t mai mare cu c5t tulbur/rile metabolice care le cauzeaz/apar mai precoce

E. displaziile 6i )ipoplaziile nu favorizeaz/ apariia procesului carios dec5t 3n sezonul rece$pag. 3(&S26160&&. Pertur%area mineraliz)rii matricei smalului

A. 3ncorporarea preferenial/ a carbonailor 3n smal 3i confer/ o cristalinitate deficitar/B. insuficiena parotidian/ duce 6i la 3nt5rzieri 3n erupia dinilor C. fluorul reduce solubilitatea smalului 3n soluie acid/D. aportul foarte sc/zut de calciu nu afecteaz/ coninutul mineral totalE. vitamina D este indispensabil/ unei mineraliz/ri normale$pag. 3%&

S26160&(. *ic+idul %ucalpe l5ng/ saliv/ mai conine transudat al mucoasei bucale 6i 6anurilor gingival" exudat dinpungileparodontale" mucus nazofaringian etc

A.B. exudatul pungilor parodontale cre6te proporional cu starea de stresC. exudatul pungilor parodontale cre6te proporional cu intensitatea inflamaieiD. 3n )iposialii" exudatul parodontal poate s/ ajung/ la din volumul salivei de repausE. poate s/ conin/ secreie gastric/ regurgitat/$pag. 3*&

S26160(0. Saliva A. secreia de saliv/ cre6te 3n nopile cu presiune atmosferic/ crescut/B. 3n repaus" aportul glandei submandibulare la volumul total de saliv/ este mai mare dec5t alparotideiC. 3n timpul masticaiei glanda parotid/ produce mai mult/ saliv/ dec5t glandasubmandibular/D. la gravide secreia de saliv/ scade" a6a se explic/ incidena crescut/ a cariilor faptul c/ molarii de minte superiori se cariaz/ at5t de u6or" se explic/ prin cantitatea redus/de saliv/ careajunge 3n acea zon/E.



$pag. 3)&

S26160(1. Propriet)i antimicro%iene ale salivei A. lizozimul este o lactoferin/ aglutinizat/ care atac/ peretele celular al microorganismelor B. peroxidazele salivare constituie un sistem enzimatic complex cu rol antibacterianC. aglutininele salivare faciliteaz/ 3ndep/rtarea bacteriilor din lic)idul bucal

opsoninele sunt muramidaze care scindeaz/ peptidoglicanii din constituia peretelui celular almicroorganismelor D.E. staterina este o glicoprotein/ cu activitate antibacterian/$pag. %"&

S26160(2. 5olul cariogen al +idrocar%onatelor A. la populaiile unde alimentaia tradiional/ conine puin za)/r incidena cariei circulareacute cre6teB. consumul de dulciuri 3ntre mese cre6te frecvena carieicariogenicitatea alimentelor depinde mai degrab/ de durata 6i frecvena expunerii la za)/r 6i

mai puin detipul de preparat culinar care conine za)/r C.alimentaia natural/ conine un factor protector 3mpotriva cariei care se pierde 3n cursulprocesului derafinareD.programe riguroase de profilaxie pot reduce frecvena cariei c)iar 6i 3n condiiile p/str/riiconsumuluiridicat de za)/r E.$pag. %%&

S26160(3. 5olul cariogen al +idrocar%onatelor A. amidonul crud nu coboar/ prea mult pH-ul pl/ciiB. amidonul prelucrat termic 36i pierde capacitatea acidogen/ 6i cariogen/combinaia de amidon 6i za)/r are un efect cariogen mult mai puternic dec5t al za)/rului dincauzatimpului de clearance prelungitC.D. za)aroza favorizeaz/ colonizarea microorganismelor odonotopatogenemono 6i oligoza)aridele difuzeaz/ greu 3n placa bacterian/" de aceea r/m5n depozitate pesuprafaaacesteia 6i bloc)eaz/ colonizarea eiE.$pag. %%&

S2&160(4. Stadiul 2 al eruptiei pasive este reprezentat de! A. epiteliul jonctional este reprezentat in intregime pe cementB. baza santului gingival se proiecteaza pe cementC. epiteliul jonctional este reprezentat in egala masura pe smalt si cementD. baza santului gingival se proiecteaza pe smalt



E. epiteliul jonctional este localizat pe smalt

S2&160(". Parodontiul functional este format din! A. cement radicular B. desmodontiuC. gingie fixa

D. santul gingivalE. osul alveolar $pag. (%&

S2&160(6. *atimea marginii gingivale li%ere este de! A. '"% mmB. '"* mmC. !"' mmD. !"# mmE. "% mm$pag. (%&

S2&160(,. #ingia fixa are o inaltime verticala de! A. mmB. # mmC. M mmD. ! mmE. !' mm$pag. ()

&S2&160(&. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de!

A. sexB. varstaC. tipul constitutionalD. traumatisme directeE. traumatisme indirecte$pag. (+&

S2&160((. Cementul acelular este dispus! A. in jumatatea apicala a radaciniiB. in jumatatea coronara a radaciniiC. la nivelul furcatiilor dintilor pluriradiculariD. pe K% coronare ale radaciniiE. la nivelul apexului$pag. %"&

S2&16100. onele cele mai %ogate in os medular sunt! A. caninii superioriB. caninii inferioriC. tuberozitatea maxilaraD. premolarii inferioriE. molarii inferiori$pag. %)&



S2&16101. $o%ilitatea dentara fiziologica are valori de! A. '"!# mm la pluriradiculariB. '"!' mm la monoradiculariC. '"!# mm la monoradiculariD. '"!' mm la pluriradiculariE. '"!$ mm la pluriradiculari

$pag. *'&

S2(16102. Parodontiul marginal este compus din! A. osul alveolar propriu-zisB. cementul radicular C. cementul fibrilar D. desmodontiulE. osul alveolar $pag. %-%*&

S2(16103. Parodontiul marginal de invelis este compus din!

A. ligamente periodontaleB. corionul gingivalC. ligamente circulareD. epiteliul gingivalE. ligamente supraalveolare$pag. (%-('&

S2(16104. Cresteri ale lic+idului gingival se constata! A. dimineataB. prin periajC. la pubertateD. in perioada de vindecare dupa tratament c)irurgicalE. in cursul folosirii contraceptivelor $pag. 3%&

S2(1610". Pozitia gingiei fata de dinte depinde de! A. tipul constitutionalB. varstaC. traumatisme directeD. eruptia dentaraE. absenta inflamatiei bacteriene supraadaugate$pag. (+&



Tema nr. 17

Etiopatologia parodontopatiilor marginale croniceBIBLIOGRAFIE:

%. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaţa Medicală românească, ucure!ti,"###.INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S121,001. 7nformatia antigenica preluata de limfocitul B determina A. declansarea raspunsului imun celular B. declansarea raspunsului imun umoralC. reactia antigen-anticorpD. imunitate nespecificaE. elaborarea enzimelor cu rol distructiv celular $pag. ''&

S121,002. *eucotoxina este o exotoxina sintetizata de A. 4orp)=romonas gingivalis

B. Actinobacillus actinom=cetemcomitansC. 4revotellaD. 0reponema denticolaE. Capnoc=top)aga$pag. '3&

S131,003. Cele mai importante parafunctii cu rol in producerea %olii parodontale sunt! A. bruxismulB. respiratia orala si deglutitia infantilaC. onicofagiaD. sugerea degetuluiE. periajul dentar traumatic$pag. #3&

S141,004. 7n cadrul maturarii placii%acteriene9 su%stantele anorganice sunt compusedin saruri de!

A. gB. AlC. CaD. ?eE. i$pag. )+&

S141,00". ;artrul dentar contine! A. proteine $-!'B. lipide '"#C. carbo)idrati !'-!D. fructozaE. glucoza$pag. +'&



S141,006. ;artrul supragingival este format in proportie de ,0(0> din componenteanorganice!

A. fosfat de >aB. carbonat de gC. fosfat de NnD. carbonat de Ca

E. sulfat de Ca$pag. +)&

S1"1,00,. ctino%acillus actinom?cetemcomitans este implicat in producerea! A. gingivitei descuamative(B. parodontopatiei juvenile(C. gingivostomatitei ulceronecrotice(D. parodontopatiei adultului(E. parodontitei marginala cronica.$pag. +%&

S1"1,00&. Cele mai multe din conditiile de patogen parodontal le indeplineste! A. 4orp)=romonas gingivalis(B. Actinobacillus actinom=cetemcomitans(C. 4revotella intermedia(D. eilonella(E. Bacteroides gracillis.$pag. )*&

S1"1,00(. epunerea tartrului! A. este influentata mai mult de continutul alimentelor decat de consistenta lor(B. este influentata in sensul scaderii acesteia de catre acidul ascorbic(C. este factorul determinant al bolii parodontale(D. se face printr-o crestere zilnica de '"#-!(E. se face prin calcificarea placii bacteriene dinspre suprafata spre profunzime.$pag. +*-+#&

S1"1,010. ormarea placii %acteriene incepe dupa peria: la! A. doua ore(B. %' minute(C. !' minute(D. *' minute(E. % ore.$pag. )*&

S1"1,011. @ivelul maxim de acumulare a tartrului se o%tine la! A. !- luni de la initierea depunerii(B. -1 luni de la initierea depunerii(C. %-1 luni de la initierea depunerii(D. 1-* luni de la initierea depunerii(E. *-$ luni de la initierea depunerii.$pag. ++&



S1"1,012. ;artrul dentar creste zilnic in medie fata de tartrul depus anterior cu! A. '"!# - '"'(B. '"!' - '"!#(C. '"'# - '"!'(D. '"' - '"#(E. '"# - '"#.

$pag. ++&

S161,013. actorii sintetizati si eli%erati din celula %acteriana cu rol in etiopatogeniaparodontitei marginale cronice sunt!

A. poliza)arideleB. endotoxineleC. enzimele 9colagenaze" )ialuronidaza:D. lizozomiiE. lipopoliza)aridele.$pag. '(-'3&

S211,014. actorul local cauzal al producerii %olii parodontale in forma sa distructiva A. ?actorul microbianB. Caria dentaraC. EdentatiaD. 4arafunctiileE. 0rauma ocluzala$pag. )3&

S211,01". 7n reactia de +ipersensi%ilitate umorala de tip 7 A anafilactic asociataparodontitelor marginale cronice este implicata imunoglo%ulina

A. gAB. gC. gD. gDE. gE$pag. +"&

S231,016. ;artrul supragingival are o incidena legata de virsta de! A. !#-' la *-& aniB. %M-M' la &-!# aniC. 1M-!'' dupa virsta de 1' aniD. M*-&' dupa virsta de 1' aniE. !'' dupa virsta de & ani$pag. +'&

S231,01,. ormarea tartrului este favorizat) de! A. deficiena vitaminelor A"B*" 44B. alimentaie bogata 3n )idrocarbonateC. consumul de alimente bogate 3n calciu"fosfor"sodiu" zincD. deficiente proteiceE. aportul de acid ascorbic$pag. +#&



S231,01&. nticorpii din lic+idul santului gingival si tesutul parodontal apartin! A. imunoglobulinelor din clasa g si AB. imunoglobulinelor din clasa g si EC. imunoglobulinelor din clasa g si AD. imunoglobulinelor din clasa g si E. imunoglobulinelor din clasa g

$pag. ')&

S231,01(. dentatia isi exercita rolul de factor favorizant in aparitia parodontopatiilormarginale cronice!

A. ln plan verticalB. in plan orizontalC. in plan sagitalD. in plan oblicE. in plan orizontal si vertical$pag. #(&

S231,020. 7ritatiile c+imice sunt produse de contactul mucoasei cu! A. aspirina" acizi si bazeB. aspirina" acizi" baze si nitratiC. aspirina" acizi" baze" nitrati" fenoliD. aspirina" acizi" baze" nitrati" fenoli"azotatiE. aspirina" acizi" baze" azotati$pag. #*&

S231,021. Cele mai multe din conditiile de patogen parodontal le indeplineste! A. 4orp)=romonas gingivalis(B. eilonella(C. 4revotella intermedia(D. Actinobacillus actinom=cetemcomitansE. Bacteroides gracillis$pag. )*&

S2"1,022. Compoziia pl)cii dentare procentual /n %acterii este de! A. 'B. %'C. *'D. M'E. !''$pag. )*&

S261,023. n cazul /n care agentul cauzal %acterian /n inflamatia pulpei a fost deintensitate mare sau aacionat direct asupra pulpei9 fenomenele vasculare apar /n!

A. '-%' minuteB. 1 oreC. -% minuteD. -% oreE. -% zile



$pag. )%&

S261,024. 8ascularizaia pulpei se caracterizeaz) prin! A. sistemul arterial pulpar este de tip terminalB. exist/ o circulaie sangvin/ secundar/C. 3ntotdeauna vasele arteriolare se termin/ cu vase capilare

D. reglarea vaselor de tip venos este activ/E. 3ntotdeauna ramurile rezultate din arteriola principal/ au traseu ascendent spre periferiapulpei.$pag. *(-*3&

S261,02". d)postirea pulpei /ntrun spaiu cu perei rigizi prezint) urm)toareleavanta:e!stimulii receptai de receptorii intradentinari la limita smal-dentin/ se transmit la nivelul pulpeica stimulifuncionali

A.

B. pereii duri care acoper/ pulpa nu sunt impermeabili la ageni patogeni c5nd sunt integriC. pereii duri" rigizi permit prelucrarea lor prin 6lefuire 3n oricare condiii f/r/ ca pulpa s/sufereD. inextensibilitatea pereilor face ca presiunea intratisular/ pulpar/ crescut/ s/ se exercitepe toate structurileE. pereii duri 3mpiedic/ verificarea st/rii pulpare prin mijloace directe de investigaie$pag. *"-*(&

S2&1,026. 7n saliva exista factori cu actiune anti%acteriana cum sunt! A. sistemul 4B. sistemele tampon salivareC. lactoferinaD. lizozimulE. glicoproteine$pag. )#&

S2&1,02,. <ipovitaminoza produce! A. )iperc)eratozaB. eroziuni ale mucoasei bucaleC. glositaD. largirea spatiului dento O alveolar E. <eilita angulara$pag. ##&

S2&1,02&. ormarea peliculei incepe! A. la %' min de la spalareB. la *' min de la spalareC. la &' min de la spalareD. la !' min de la spalareE. la !#' min de la spalare$pag. ))&



S2(1,02(. actorul determinant in etiologia parodontopatiilor marginale cronice este! A. tartrul dentar B. igiena orala defectuoasaC. trauma ocluzalaD. placa bacteriana dentaraE. parafunctiile

$pag. )*&


S121,030. Care din urmatoarele su%stante cu actiune toxica locala si inflamatorie suntcontinute in matricea inter%acteriana

A. endotoxineB. enzime liticeC. saruri de 4" >a" JD. dioxid de carbonE. metaboliti toxici cu greutate moleculara mica$pag. )+&

S121,031. actorii umorali de aparare nespecifica in %oala parodontala suntreprezentati de

A. epiteliul jonctionalB. epiteliul gingivalC. epiteliul sulcular D. salivaE. lic)idul santului gingival$pag. '3-'%&

S121,032. in cavitatea %ucala dia%etul za+arat determina urmatoarele manifestariclinice

A. cresterea fluxului salivar B. senzatie de uscaciune si arsuraC. tendinta de evolutie a gingivitei diabetice spre forme distructive de parodontitaD. gingivoragiiE. edem gingival$pag. #+&

S121,033. Particularitatile compozitiei anorganice a tartrului su%gingival sunturmatoarele

A. prezinta un continut scazut de fosfor B. prezinta un continut crescut de sodiuC. prezinta un raport calciu-fosfor mai crescut decit tartrul supragingivalD. continutul de )idroxiapatita este mai mare decit la tartrul supragingivalE. prezinta un continut de aproximativ #-%' brusita$pag. +'&



S121,034. Patogenitatea speciei micro%iene ctino%acillus actinom?cetemcomitans sedatoreaza

A. leucotoxineiB. endotoxineiC. colagenazeiD. proteinei C reactive

E. sinergismului cu specia Capnoc=top)aga$pag. +%&

S121,03". Porp+?romonas gingivalis este o specie micro%iana frecvent corelata cu A. parodontopatia juvenilaB. parodontopatia rapid progresiva la adultC. gingivita )iperplazicaD. gingivostomatita ulcero-necroticaE. parodontopatia distrofica$pag. +%&

S121,036. ;rauma ocluzala este un cofactor patogen al %olii parodontale9 care poatemodifica evolutia inflamatiei septice prin A. afectarea mai grava a ligamentului periodontal decit a osului alveolar B. afectarea mai grava a osului alveolar decit a ligamentului periodontalC. accentuarea resorbtiei osului alveolar mai mult in sens vertical decit lateral si aparitia depungi osoaseD. accentuarea resorbtiei osului alveolar mai mult in sens lateral decit vertical si aparitia depungi osoaseE. ingrosarea laminei dura$pag. #"&

S131,03,. derenta %acteriilor la pelicula do%andita este explicata prin mai multemecanisme!

A. aderenta prin mecanism electrostaticB. aderenta prin mecanism c)imicC. aderenta prin mecanisme )idrofileD. aderena prin structuri bacteriene specializateE. aderenta prin receptori de suprafata specifici$pag. )'&

S131,03&. actorii iatrogeni pot cauza suferinte gingivoparodontale prin! A. lezarea gingiei in timpul prepararii cavitatilor B. actiunea traumatica a matriceiC. periaj dentar traumaticD. presiunea anormala exercitata de limba asupra arcadelor E. pansamente arsenicale incorect etanseizate$pag. #%&

S131,03(. actorii salivari care se opun formarii si maturarii placii %acteriene sunt! A. sistemele tampon salivareB. lactoferinaC. producerea de acid )ialuronic



D. producerea de lizozimE. numar mare de macrofage$pag. )#&

S131,040. lora micro%iana intalnita in placa %acteriana su%gingivala este formata din! A. numai coci gram-pozitivi

B. numai coci gram-negativiC. atat flora gram-pozitiva cat si gram-negativaD. numai filamenteE. coci si bacili gram-pozitivi" coci si bacili gram-negativi" filamente$pag. '&

S131,041. Pelicula do%andita9 precursor al placii dentare este formata din A. glicoproteineB. carbo)idratiC. lipideD. imunoglobuline

E. factori de in)ibitie ai )emaglutinarii$pag. ))&

S131,042. Porp+iromonas gingivalis a fost identificat in! A. parodontita adultuluiB. gingivita marginala cronicaC. parodontitele rapid progresiveD. gingivostomatita ulcero-necroticaE. gingivita )iperplazica idiopatica$pag. +%&

S131,043. 5itmul de formare a tartrului dentar depinde de! A. localizarea dinteluiB. variatiile individuale ale fluxului salivar C. tipul de flora existenta in placa bacterianaD. natura alimentelor si particularitaile masticaieiE. varsta pacientului$pag. ++&

S131,044. ;artrul dentar este un factor favorizant al inflamatiei parodontale pentru ca! A. exercita rol mecanic de mentinere a placii bacterieneB. irita tesuturile parodontaleC. impiedica accesul mijloacelor de curatire a placii bacterieneD. favorizeaza trauma ocluzalaE. favorizeaza aparitia cariilor $pag. #&

S131,04". ;artrul supragingival se caracterizeaza prinD A. culoare maroniu inc)is spre negruB. este dispus in santul gingival sub marginea gingivala liberaC. localizat preferential pe suprafata linguala a incisivilor inferioriD. se depune pe suprafaa ocluzala a dinilor lipsii de antagonisti



E. are consistenta friabila moale$pag. +)&

S131,046. ;rauma ocluzala acuta directa este data de! A. interpunerea accidentala in cursul masticatiei a unor obiecteB. scoaterea cu dintii a dopurilor de sticle

C. bruxismD. lovituri accidentale asupra mandibulei in timp ce subiectul ine intre dini un obiect dur E. obturatii sau coroane inalte$pag. #&

S131,04,. ;rauma ocluzala este urmata de modificari adaptative ale parodontiuluimarginal

A. cresterea mobilitatii dentareB. largirea spatiului dento-alveolar C. cresterea numarului de fibre de colagen din desmodontiuD. cresterea numarului de celule din desmodoniu

E. ingrosarea laminei dura$pag. #"&

S141,04&. derenta %acteriilor la pelicula este explicata prin urmatoarele mecanisme! A. electrostaticB. )idrofilC. structuri bacteriene specializateD. receptori de suprafata specifici si enzimeE. )idrofob$pag. )'&

S141,04(. Bacterii considerate posi%il patogene in parodontite sunt! A. A. actinom=cetemcomitansB. 4orp)=romonas gingivalisC. Actinom=ces viscosusD. ?usobacterium nucleatumE. 4revotella intermedia$pag. +%&

S141,0"0. Boala 5ecEling+ausen se caracterizeaza prin! A. aparitia de c)isturi ale oaselor maxilareB. ingustarea spatiului dento-alveolar C. intreruperi pana la disparitia laminei duraD. ingrosarea laminei duraE. efectele la nivelul osului alveolar sunt atribuite )ormonului paratiroidian$pag. #'&

S141,0"1. 7n cadrul parodontitelor marginale9 %acteriile agresoare ce sintetizeazacantitati mari de proteine de soc termic sunt!

A. 4revotella nigrescensB. ?usobacterium nucleatumC. A. actinom=cetemcomitans



D. Bacteroides gracilisE. 4orp)=romonas gingivalis$pag. +3&

S141,0"2. Placa supragingivala este alcatuita in prima etapa din pelicula. ceastapelicula contine!

A. glicoproteineB. carbo)idratiC. factori de in)ibitie ai )emaglutinariiD. celule fagocitareE. celule epiteliale descuamate$pag. ))&

S141,0"3. ;artrul su%gingival prezinta fata de compozitia tartrului supragingival uneleparticularitati!

A. un raport calciu-fosfor mai scazutB. mai multa brusita

C. continut crescut de sodiuD. mai putin fosfat octocalcicE. mai putina witlo<ita$pag. +'&

S1"1,0"4. nticorpii din santul gingival si tesutul parodontal apartin! A. in cea mai mare parte clasei gA(B. in proportie mai mica clasei g cu potential opsonigen(C. in proportie mai mica clasei g fara potential opsonigen(D. in mai mica masura clasei g(E. in cea mai mare parte clasei g.$pag. ')-''&

S1"1,0"". Bruxismul este! A. diurn(B. intotdeauna nocturn(C. caracterizat de aparitia de fatete de atritie(D. un factor ce duce la largirea spatiului parodontal(E. miscarea de basculare a dintilor ce rezulta prin exercitarea unor forte laterale puternice.$pag. #3&

S1"1,0"6. *ic+idul santului gingival contine! A. complementul(B. anticorpi din clasa gE(C. anticorpi din clasa g(D. polimorfonucleare(E. macrofage.$pag. '%&



S1"1,0",. $acrofagele provenite din monocitele sangvine! A. sunt implicate in procesul inflamator cronic nespecific(B. nu sunt implicate in procesele de aparare specifica(C. secreta prostaglandine(D. secreta leucotriene(E. secreta elastaze.

$pag. '*&

S1"1,0"&. Saliva contine numerosi factori anti%acterieni ca! A. lizozimul(B. indolul(C. lactoferina(D. amoniac(E. sistemul peroxidaza.$pag. '3&

S1"1,0"(. ;artrul dentar!

A. se formeaza pe structurile placii dentare preexistente si prin mineralizarea acesteia(B. se depune de la varste tinere(C. care apare primul este cel supragingival(D. incepe sa se formeze din prima zi de depunere a placii bacteriene(se formeaza prin inglobarea CaP in placa bacteriana pana la o concentratie de # de ori maimare ca insaliva.E.$pag. +'&

S161,060. Bacterii considerate posi%il patogene parodontal sunt! A. Actinobacillus actinom=cetemcomitansB. 4orp)=romonas gingivalisC. 4revotella intermediaD. +piroc)eteE. Candida albicans.$pag. +%&

S161,061. Celula %acteriana prezinta urmatorii factori de structura cu actiune nocivaasupraparodontiului!

A. peretele celular bacterianB. enzimeC. exotoxineD. metabolitiE. lipopoliza)aridul.$pag. '(&



S161,062. actorii favorizanti in etiologia parodontitei marginale cronice sunt! A. placa bacterianaB. tartru dentar C. trauma ocluzalaD. cariile dentareE. edentatia.

$pag. )3&

S161,063. in saliva exista o serie de factori care se opun formarii si maturarii placii%acteriene supragingivale!

A. lizozimulB. sistemele tampon salivareC. leucotoxinaD. lactoferinaE. taluronidaza$pag. )#&

S161,064. $ecanismele directe de patogenitate %acteriana in %oala parodontala sunt! A. aderenta" colonizarea si invazia bacteriana in tesuturile parodontaleB. apararea 9imunitatea: nespecificaC. apararea 9imunitatea: specificaD. actiunea nociva a unor factori de structura din celula bacterianaE. actiunea nociva a unor factori sintetizati si eliberati din celula bacteriana.

S161,06". ;artrul dentar! A. este factorul etiologic determinant al imbolnavirii parodontaleB. este un factor favorizant al inflamatiei parodontaleC. contine lipideD. contine fosfat de calciuE. este localizat supra- si subgingival.$pag. +*-+'&

S161,066. ;rauma ocluzala este urmata de urmatoarele modificari adaptative la nivelulparodontiuluimarginal!

A. cresterea mobilitatii dentare" dar nu in limite patologiceB. largirea spatiului dento-alveolar C. aparitia de blocaje ocluzaleD. ingrosarea laminei duraE. resorbtia osoasa verticala.$pag. #"&

S211,06,. Care din urmatoarele teorii asupra formarii tartrului sunt explicate prinactiune predominant enzimatica!

A. Cresterea pH-ului salivar B. 4recipitarea proteinelor C. +edimentarea prin actiune microbianaD. Actiunea fosfatazei acideE. Actiunea esterazei



$pag. ++-+#&

S211,06&. $ecanismele directe de patogenitate micro%iana in %oala parodontalaconstau in

A. nvazia in tesuturi a bacteriilor B. Elaborarea de exotoxine

C. odificari ale raspunsului imun nespecificD. odificari ale raspunsului imun specificE. Actiunea metabolitilor toxici$pag. '"&

S211,06(. $odificarile adaptative ale structurilor parodontale fata de actiunea traumeiocluzale cronice constau in !

A. Cresterea mobilitatii dentare dar nu in limite patologiceB. Avulsia rapida a dintilor C. ?isuri ale osului alveolar D. argirea spatiului dento-alveolar

E. ngrosarea laminei dura$pag. #"&

S231,0,0. -rmatoarele %acterii sunt prezente in placa su%gingivala! A. treponemeB. virusuriC. fungiD. spiroc)eteE. Candida Albicans$pag. )#&

S231,0,1. matricea inter%acteriana contine urmatoarele su%stante anorganice! A. saruri de 4B. saruri de CaC. saruri de gD. dioxid de carbonE. cristale de )idroxiapatita$pag. +'&

S231,0,2. tartrul dentar se formeaz) mai rapid datorit) urmatorilor factori! A. localizarea dintelui pe arcadaB. variatiile individuale ale fluxului salivar C. natura alimentelor D. variatiile individuale ale lic)idului gingivalE. reliefului ocluzal$pag. ++&

S231,0,3. $atricea pl)cii dentare cuprinde! A. proteine salivareB. celule fagocitareC. leucociteD. celule epiteliale descuamate



E. glicolipide$pag. )*&

S231,0,4. ;rauma ocluzala primara se produce prin! A. bruxismB. obturatii sau coroane inalte

C. )ipersolicitarea dintilor care marginesc spatii edentateD. punti dentare incorect realizateE. aparate ortodontice$pag. #"&

S231,0,". Cele mai frecvente parafunctii sunt! A. bascularea dintilor din timpul inclestariiB. bruxismulC. mu6carea buzelor D. sugerea degetuluiE. fumatul$pag. #3&

S231,0,6. umatul actioneaza local prin! A. iritatii indirecteB. iritatii directeC. depuneri de nicotinaD. vasoconstrictie perifericaE. isc)emie$pag. #*&

S231,0,,. nomaliile dentomaxilare care favorizeaza producerea parodontopatiilormarginale cronice sunt!

A. incongruenta dento-alveolara cu ing)esuireB. ocluzia cap la capC. ocluzia desc)isaD. ocluzia adancaE. incongruenta dento-alveolara cu spatiere$pag. #(&

S231,0,&. Cauzele parafunctiilor pot fi de ordin! A. psi)iatricB. neurologicC. psi)ologicD. ocluzalE. profesional$pag. #%&

S231,0,(. Bruxismul produce! A. cresteri ale mobilitatii dentare fiziologiceB. micsorarea spatiului periodontalC. fatete de atritieD. atritie patologica



E. tulburari in articulatia temporo-mandibulara$pag. #%&

S231,0&0. -rmatoarele afirmatii privind trauma ocluzala nu sunt adevarate! A. se produce atunci cind asupra dintelui se exercita solicitari supraliminareB. poate fi acuta si cronica

C. este un factor decisiv in producerea de gingivite si parodontiteD. este un cofactor patogen si poate modifica evolutia inflamatiei septiceE. nu este urmata de modificari adaptative$pag. #"&

S231,0&1. ;rauma ocluzala determina urrmatoarele modificari adaptative! A. largirea spatiului dento-alveolar B. cresterea mobilitatii dentare in limite patologiceC. ingrosarea laminei duraD. atritie accentuataE. gingivostomatite$pag. #"&

S231,0&2. n cavitatea %ucala dia%etul za+arat determina urmatoarele manifestariclinice

A. cresterea fluxului salivar B. senzatie de uscaciune si arsuraC. tendinta de evolutie a gingivitei diabetice spre forme distructive de parodontitaD. gingivoragii si edem gingivalE. gingivita cu fenomene )iperplazice$pag. #+&

S231,0&3. actorii iatrogeni pot cauza suferinte gingivoparodontale prin! A. lezarea gingiei 3n timpul prepararii cavitatilor B. actiunea traumatica a matriceiC. periaj dentar traumaticD. cai false in desmodontiu si perforatii interradiculareE. pansamente provizorii incorect etanseizate$pag. #%&

S2"1,0&4. Placa %acterian) dentar) are urm)toarea alc)tuire! A. 4roteine salivareB. Celule epiteliale descuamateC. Celule fagocitareD. 4roduse de metabolism celular E. steoclaste$pag. )*&

S261,0&". n pulpita seroas) provocat) de factori %acterieni se produc urm)toarelemodific)ri pulpare!

A. degenerarea elementelor morfologice pulpareB. se percepe mai usor alcalinitatea dec5t aciditateaC. acumularea de ap/ 3n pulp/ duce la crsterea presiunii intratisulare



D. apare )ipersensibilitate mai evident/ la cald dec5t la receE. are loc depolimerizarea substantei fundamentale$pag. )'&S261,0&6. n cazul /n care ageni agresori c+imici foarte toxici actioneaz) asupradintelui9 la nivelulpulpei au loc urm)toarele modific)ri!

A. substana fundamentalp se depolimerizeaz/B. protoplasma celular/ se precipit/C. fibrele de colagen r/m5n intacteD. tulbur/ri ale )emodinamicii vasculareE. nu apar modific/ri la nivelul fibrelor nervoase.$pag. )(-)3&S261,0&,. n traumatisme repetate si de mic) intensitate se poate instala directinflamaia cronic) cese caracterizeaz) prin!

A. reducerea parial/ a fluxului sangvinB. sc/derea proceselor metabolice

C. lipsa multiplic/rii celulelor mezenc)imaleD. apariia unor muguri vasculari provenii din burjonarea capilarelor E. lipsa infiltratului plasmocitar.$pag. )(&S261,0&&. n traumatismele %rutale cu fracturi coronare cu desc+iderea camereipulpare se producreacii inflamatorii datorit)!

A. activarea unor substane cu aciune litic/B. distrugerea unor zone celulare f/r/ a leza odontobla6tiiC. ruperea vaselor 6i eliberarea unor celule sangvineD. suprainfectarea cu germeni bacterieni326 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

327 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE INTREBARI PARTEA a II a

E. lezarea fibrelor 6i receptorilor nervo6i.$pag. )"&S261,0&(. Secvenele inflamaiei pulpare cuprind!

A. reacia bioc)imic/ cu formarea metaboliilor c)imiciB. reacia vascular/ local/ O )iperemie" staz/C. formarea infiltratului serosD. lipsa unor reacii metabolice celulare la 3nceputul inflamaiei" ca ulterior acestea s/ seintensificeE. apariia fenomenelor degenerative.$pag. *+&S261,0(0. $eninerea acidit)ii pulpare /n fazele mai avansate ale inflamaieifavorizeaz)!

A. intensificarea proceselor de formare a dentinei de reacieB. procesele de liz/ celular/ 6i formarea puroiuluiC. aciunea depolimerizant/ a unor enzime asupra mucopoliza)aridelor din substanafundamental/D. cre6terea permeabilit/ii pereilor vasculariE. activitatea normal/ metabolic/ a celulelor pulpare.



$pag. *'&S261,0(1. *a%ilitatea structural) a pulpei permite /n anumite condiii urm)toarelesc+im%)ri!

A. transformarea fibroblastului 3n )istiocitB. transformarea celulelor mezenc)imale primitive 3n fibrobla6tiC. substana fundamental/ trece dintr-o stare mai puin dens/ 9sol: 3n stare cu v5scozitate

mare 9gel:D. celule mezenc)imale primitive 3ndeplinesc funcia neodentinogenetic/E. transformarea fibrociilor 3n odontobla6ti$pag. *)&S261,0(2. entina secundar) se caracterizeaz) prin!

A. se formeaz/ numai ca reacie a pulpei la stimuli patogeniB. se depune peste dentina primar/C. se depune cu predilecie pe podeaua camerei pulpare 6i de-a lungul pereilor D. se deosebe6te adesea de cea primar/ printr-o linie de demarcaieE. posed/ mai multe canalicule 6i traect regulat fa/ de dentina primar/.$pag. *%&

S261,0(3. Sistemul nervos %ine reprezentat la nivelul pulpei se caracterizeaz) prin! A. prezena de fibre mielinice senzitiveB. prezena de fibre amielinice vegetativeC. fibrele amielinice se termin/ 3n peretele arteriolelor 6i regleaz/ fluxul sangvinD. fibrele mielinice se ramific/ 6i se termin/ 3n plexul Gasc)ov situat 3n centrul pulpeibogata inervaie a pulpei face ca timpul ce trece de la impactul agentului cu pulpa p5n/ laapariia dureriis/ fie lung.E.$pag. *3&S2&1,0(4. Compozitia placii %acteriene cuprinde!

A. *' O M' bacteriiB. '' O 1'' specii bacterieneC. M' O $' bacteriiD. !'$ microorganismeE. %'' O #'' specii bacteriene$pag. )*&

S2&1,0(". actorii umorali de aparare ai salivei sunt! A. sistemul 4B. lizozimulC. lactoferinaD. sistemele tampon salivareE. complementul$pag. '3&

S2&1,0(6. ;artrul supragingival A. are culoare maroniu inc)is spre negruB. consistenta redusa la inceputC. are culoare alb O galbenD. este foarte aderentE. este greu de dislocat



$pag. +)&

S2&1,0(,. ormarea tartrului este favorizata de! A. )ipovitaminoza A" 44B. )ipervitaminoza B*C. consum de alimente bogate in fosfor

D. consum de alimente bogate in bicarbonatE. consum de alimente bogate in proteine$pag. +#&

S2&1,0(&. $odificarile adaptative ale parodontiului marginal in urma traumei ocluzalesunt!

A. largirea spatiului dento O alveolar B. cresterea in limite patologice a mobilitatii dentareC. subtierea laminei duraD. aparitia de pungi osoaseE. ingrosarea laminei dura$pag. #"&

S2&1,0((. <iperfunctia +ipofizei produce! A. spatieri dentareB. cresterea in volum a maxilarelor C. impact traumatic alimentar asupra papilelor gingivaleD. aspect palid al gingieiE. cresterea usoara a mobilitatii dintilor $pag. #'&

S2&1,100. actorii de aparare ai lic+idului santului gingival sunt! A. anticorpi din clasa gB. anticorpi din clasa gC. lizozimulD. complementulE. celule polimorfonucleare$pag. '%&

S2(1,101. actorii locali favorizanti ai %olii parodontale sunt! A. factorii iatrogeniB. obiceiurile vicioaseC. placa bacterianaD. trauma ocluzalaE. tartrul dentar $pag. )3&

S2(1,102. Bolile sistemice! A. joaca rol determinant in producerea bolii parodontaleB. favorizeaza initierea bolii parodontaleC. favorizeaza recidiveleD. nu ingreuneaza eficienta tratamentului localE. grabesc evolutia bolii parodontale



$pag. #)&

S2(1,103. ;rauma ocluzala genereaza modificari adaptative ale parodontiului marginal! A. largirea spatiului dento- alveolar B. cresterea mobilitatii dentare dar nu in limite patologiceC. ingrosarea laminei dura

D. resorbtie verticalaE. aparitia obstacolelor ocluzale$pag. #"&

S2(1,104. Caracteristicile %acteriilor din placa su%gingivala asociata epiteliuluisantului gingival sunt!

A. numar mare de bacterii flagelateB. nu prezinta orientare specificaC. numar mare de spiroc)eteD. nu prezinta matriceE. prezinta matrice$pag. '&

Tema nr. 18

Eaminarea pacientului parodontopat BIBLIOGRAFIE:


S121&001. Parodontometria A. este o metoda de inregistrare grafica a imbolnavirilor parodontiului marginalB. Geprezinta o diagrama a fetelor vestibulare si orale a arcadelor dentareGeprezinta o metoda clinica de masirare si evaluare inainte si in cursul tratamentului aretractiei gingivale"a adincimii pungilor parodontale si a gradului de mobilitateC.D. ntervalul intre doua linii orizontale corespunde unei distante de mm4entru sc)itarea gradului de mobilitate" intervalul dintre liniile ingrosate situate in zonaocluzala este de !mmE.$pag. "+&

S131&002. 5etractia gingivala se masoara in milimetri intre! A. coletul anatomic al dintelui si marginea gingivalaB. coletul clinic al dintelui si marginea gingivalaC. limita smalt-cement si linia muco-gingivalaD. marginea gingivala si linia muco-gingivalaE. coletul anatomic al dintelui si linia muco-gingivala$pag. ")&



S131&003. 8aloarea indicelui de igiena %ucala rezulta prin insumarea valorilor indicilorde placa si detartru de pe urmatoarele suprafete!

A. !*" *" !!" %! vestibular si %*" 1* lingualB. !*" *" !" 1! vestibular si %*" 1* lingualC. oricare alti * dinti dar sa fie din cadrane diferite

D. se insumeaza de pe suprafeele vestibulare ale tuturor dinilor E. nu se insumeaza valorile ci se scriu pe o diagrama$pag. "#&

S141&004. e cate grade este mo%ilitatea dentara patologica F A. B. %C. 1D. #E. *$pag. ")&

S141&00". 8aloerea maxima a indicelui de sangerare papilara esteD A. %B. *C. #D. 1E. $$pag. """&

S141&006. 8alorile indicelui de placa si a indicelui de tartru sunt reprezentate pe oscala de la!

A. ' la 1B. ' la %C. ' la #D. ' la E. ' la *$pag. ""&

S1"1&00,. eterminarea adancimii pungilor parodontale la nivelul fiecarui dinte se facein!

A. puncte(B. % puncte(C. 1 puncte(D. * puncte(E. $ puncte.$pag. "'&

S1"1&00&. xamenul modelelor de studiu ofera date despre! A. gradul si tipul de resorbtie osoasa(B. starea dintilor si a arcadelor dentare(C. spatiul dento-alveolar(D. adancimea pungilor parodontale(



E. gradul mobilitatii dentare patologice.$pag. ""*&

S1"1&00(. 7ndicele de placa Silness si *oe! A. se realizeaza cu instrumentar de mare finete dupa o te)nica sofisticata(B. se utilizeaza in studii pe comunitati reduse de persoane(

C. are valori de ' la %(D. are valori de ' la #(E. se exprima procentual.$pag. ""&

S1"1&010. 5olul trasorilor radioopaci este! A. de a evidentia largimea spatiului dento-alveolar aparuta in boala parodontala(B. de a preciza adancimea pungilor parodontale(C. de a sublinia detaliile de morfologie radiculara(D. de a evidenta prezenta mobilitatii dentare(E. de a stabili tipul de resorbtie osoasa.$pag. "")&

S1"1&011. Sonda de parodontometrie are partea activa terminata su% forma unei sferecu diametrul de!

A. ! mm(B. !"# mm(C. '" mm(D. mm(E. '"# mm.$pag. ""3&

S1"1&012. Sonda de parodontometrie! A. se foloseste pentru masurarea adancimii pungilor parodontale(B. se foloseste pentru detectarea si localizarea tartrului supragingival(C. se foloseste pentru detectarea cariilor subgingivale(D. se foloseste pentru controlul indepartarii tartrului subgingival(E. se foloseste pentru detectarea neregularitatilor suprafetelor radiculare.$pag. "*&

S161&013. 7ndicele CP7;@ se inregistreaza cand intrun sextant sunt prezenti fcel putin! A. un dinteB. doi dintiC. trei dintiD. patru dintiE. cinci dinti.$pag. ""(&

S211&014. Care din urmatorii indici de evaluare a igienei %ucale se realizeaza cuusurinta si9deaceea9poate fi utilizat in studii epidemiologice ale unor comunitati mari de persoane!

A. ndicele de retentie a placii 9 E :B. ndicele gingival 9 E si +>E++ :



C. ndicele de sangerare papilara 9 FHEA>> :D. ndicele de placa 9 +>E++ si E :E. ndicele parodontal$pag. ""-"""&

S211&01". intre examenele complementare face parte!

A. 0estul de percutieB. nspectiaC. 4alpareaD. obilometria instrumentalaE. Anamneza$pag. "")&

S231&016. ;estul de percutie4ercutia longitudinala si transversala este urmata de un sunet distinct mat la dintii cuparodontiu marginalnormal

A.B. 4ercutia longitudinala puternica este urmata de un sunet distinct mat la dintii parodontotici4ercutia longitudinala sau transversala este urmata de un sunet distinct"clar la dintii cuparodontiumarginal normal si de un sunet mat la dintii parodontoticiC.D. 4ercutia transversala este urmata de un sunet distinct"clar" infundat la dintii cu parodontiunormal4ercutia longitudinala sau transversala este urmata de un sunet distinct"clar la dintii cuparodontiu profundnormal si de un sunet mat la dintii parodontoticiE.$pag. "'&

S231&01,. Starea parodontiului marginal se poate aprecia astfel! A. agravare" la valori sub !' a indicilor B. ameliorare" la valori cuprinse intre !' si $'C. stationara la aceleasi valori ale indicilor dupa tratamentD. ameliorare la valori cuprinse intre ' si $'E. stationara la aceleasi valori ale indicilor inainte de tratament$pag. "+&

S231&01&. Sondele exploratorii sunt folosite pentru A. detectarea si localizarea tartrului subgingivalB. detectarea cariilor supragingivaleC. masurarea adancimii pungilor parodontaleD. determinarea indicelui C40>E. controlul indepartarii in totalitate a tartrului coronarl$pag. "*&



S261&02". iagnosticul pozitiv al +iperemiei preinflamatorii se face pe %azaurm)toarelor semne!

A. persistena durerii c5teva ore dup/ 3ndep/rtarea excitantuluiB. lipsa durerii la caldC. existena procesului carios f/r/ desc)iderea camerei pulpare

D. existena 3n antecedente a unor crize dureroase spontane la dintele respectivE. durerea spontan/ dureaz/ c5teva minute.$pag. '"&S261&026. $odific)rile morfopatologice /n +iperemia preinflamatorie sunt!

A. microbi sunt prezeni 3n pulp/B. vasele sangvine au perei 3ngro6aiC. apare marginaia leucocitar/D. celulele odontoblastice sunt mic6orate ca volumE. examenul )istoc)imic pune 3n eviden/ lipsa fosfatazelor alcaline.$pag. '-'"&S2&1&02,. $o%ilitatea dentara patologica este de gradul 2 cand!

A. excursia extremitatii incizale sau ocluzale a coroanei in plan transversal nu depaseste !mmB. excursia extremitatii incizale sau ocluzale a coroanei in plan transversal depaseste ! mmC. dintele prezinta mobilitate in sens -D. dintele prezinta mobilitate in sens -DE. dintele este mobil si in plan vertical$pag. ")&

S2&1&02&. 8aloarea 3 a 7ndicelui de sangerare papilara A$G+lemann indica A. sangerarea punctiforma izolata" unicaB. sangerare care umple intreg spatiul interdentar C. sangerari punctiforme multiple sau pe o arie redusaD. sangerare care depaseste marginea gingiei libereE. absenta sangerarii$pag. """&

S2(1&02(. meliorarea clinica a %olii parodontale se considera cand indicii rezultatiprinparodontometrie au valorile!

A. intre '-$'B. intre !'-'C. intre &'-!''D. sub 'E. intre #-!'$pag. "+&




S121&030. xamenele complementare ale pacientului cu %oala parodontala sunt A. 0estul de solicitare dentara prin presiuneB. DentoparodontogramaC. Examenul tomodensitometric bazat pe rezonanta magnetica nucleara

D. obilometria instrumentalaE. Examenul radiologic$pag. "")&

S121&031. xamenul clinic al parodontiului marginal superficial A. Frmareste mobilitatea dentara patologicaB. Frmareste aspectul gingiei fixe" a papilelor interdentare" a marginii gingivale libereC. +e apreciaza retractia gingivalaD. +e realizeaza determinarea adincimii pungilor parodontaleE. +e face prin inspectie si palpare$pag. ")&

S121&032. xamenul clinic o%iectiv al parodontiului marginal A. +e realizeaza prin inspectie si palpareB. +e adreseaza parodontiului marginal superficial si profundExaminarea prin inspectie se face cu instrumentar specializat; sonde de parodontometrie sisondeexploratoriiC.D. Examinarea parodontiului marginal de invelis se face cu ajutorul testelor de vitalitateE. ?ace referire la debutul afectiunii parodontale$pag. "*&

S121&033. xamenul radiologic al pacientului cu afectare parodontala A. Apreciaza caracterele morfologice noirmale si patologice ale aspectul parodontiuluimarginal superficialB. fera indicatii cu privire la spatiul dento-alveolar C. fera indicatii asupra lamina duraD. fera indicatii asupra gradului si tipului de resporbtie osoasa verticala" orizontala" mixtaE. Apreciaza cantitativ placa bacteriana$pag. ""*&

S121&034. 7ndicele de igiena %ucala A7<B A. Geprezinta un indice de placa si de tartruB. fera relatii si asupra singerarii gingivale provocate la sondareC. aloarea indicelul de placa rezulta din insumarea valorilor constate pe * suprafetepreselectate+uprafetele preselectate sunt reprezentate de suprafetele vestibulare ale molarilor primisuperiori sisuprafetele linguale ale primilor molari inferioriD.+uprafetele preselectate sut reprezentate si de suprafetele vestubulare ale incisivilor centralisuperiori



drept si inferior stingE.$pag. "#-""&

S121&03". 7ndici de inflamatie parodontala sunt A. ndicele parodontal 9Gussel:

B. ndicele gingival 9oe si +ilness:C. ndicele de singerare papilara 9u)lemann:D. ndicele C40>E. ndicele de prezenta a pungilor parodontale$pag. ""(&

S121&036. $o%ilitatea dentara patologica+e face in mod obisnuit cu un instrument metalic" cu care se exercita presiuni moderate inplan orizontal siaxial

A.

B. +e poate percepe prin palpare digitalaobilitatea dentara de gradul ! este atunci cind excursia extremitatii incizale sau ocluzale acoroanei inplan transversal depaseste ! mmC.D. obilitatea dentara patologica de gradul % este atunci cind dintele este mobil si in sensvertical" axialoblitatea dentara patologica avansata poate fi observata prin vestibularizarea incizivilorsuperiori inocluzieE.$pag. ")&

S121&03,. 5etractia gingivala A. +e masoara in milimetriGeprezinta distanta intre baza santului gingival 9respectiv a pungii parodontale: si coletulanatomic aldinteluiB.C. +e masoara pe toate fetele dinteluiD. Geprezinta distanta intre coletul anatomic al dintelui si marginea gingivala liberaE. +e apreciaza prin inspectie libera sau cu benzi milimetrice$pag. ")&

S121&03&. 8alorile indicelui CP7;@ Aindicele cerintelor de tratament parodontal alcolectivitatii suntcodificate astfel

A. Codul ' - nici un semn de imbolavireB. Codul ! O singerare gingivala spontanaC. Codul O +ingerare gingival provocata de atingerea cu sondaD. Codul % O 0artru supra sau subgingivalE. Codul 1 O 4ungi parodontalle de * mm saiu mai mult



$pag. ""3&

S131&03(. Cantitatea si fluxul lic+idului din santul gingival! A. se apreciaza cu benzi absorbante de )artie de filtru impregnate cu mar<eri de culoareB. nu are nici o semnificatie patologicaC. se analizeaza folosind teste bioc)imice

D. se apreciaza introducand sonda parodontala in punga parodontalaE. indica prezenta inflamatiei gingivale$pag. """&

S131&040. videntierea placii %acteriene se face cu! A. solutie fucsina bazicaB. solutie de clor)exidinaC. solutie albastru de metilen D. eritrozinaE. solutie de cloramina $pag. ""%&

S131&041. xamenul clinic prin inspectie al parodontiului marginal superficialurmareste!

A. aspectul papilelor interdentareB. mobilitatea dentaraC. determinarea tipului de liza osoasaD. determinarea adancimii pungilor E. modificarea de culoare a gingiei$pag. "'&

S131&042. xamenul modelelor de studiu ofera date privind! A. +tarea dintilor si a arcadelor dentareB. Gelatiile ocluzaleC. Adancimea pungilor parodontaleD. radul de inflamaie al gingieiE. Caracterele normale si patologice ale parodontiului marginal de invelis$pag. ""*&

S131&043. xamenul tomodensitometric al parodontiului se %azeaza pe! A. rezonanta magneto-nuclearaB. testul 4eriogradC. utilizarea unor trasori radioopacimasurarea semnalelor emise de protonii apei si ai lipidelor din organismul uman cand acestaeste introdusintr-un camp magneticD.masurarea semnalelor emise de protonii apei si ai lipidelor din organismul uman cand acestaeste introdusintr-un camp electricE.$pag. "")&



S131&044. 7ndicatiile oferite de examenul radiografic privesc! A. spatiul dento-alveolar; forma si dimensiuniB. lamina duraC. vitalitatea pulparaD. morfologia radicularaE. structura osului alveolar

$pag. ""*&

S131&04". Pentru masurarea indicelui CP7;@! A. este necesara sonda parodontala QilliamsB. se inregistreaza pe sextanti luand in considerare si molarii de minteC. masoara atat pungile parodontale cat si recesiunileD. daca intr-un sextant exista un singur dinte el este inclus in sextantul vecinE. indica necesitatile de tratament$pag. ""(&

S131&046. Sondele parodontale sunt utilizate pentru!

A. detectarea prezentei pungilor parodontaleB. detectarea prezentei cariilor interproximaleC. controlul indepartarii tartrului subgingivalD. inregistrarea indicelui C40>E. inregistrarea indicilor de mobilitate$pag. "*&

S131&04,. -rmatoarele afirmatii sunt adevarate! A. 7trasorii radioopaci7 nu precizeaza adancimea pungilor parodontaleB. radiografic se observa gradul si tipul de liza osoasa alveolaraC. conurile de gutaperca pot fi folosite ca7trasori radioopaci7D. ortopantomografia este cel mai fidel examen radiograp)ic pentru examinarea detaliilor destructuraE. radiografia panoramica monomaxilara poate deforma imaginea zonelor laterale$pag. ""*&

S141&04&. eterminarea adancimii pungilor parodontale se face in 6 puncte pentrufiecare dinte!

A. mezio-vestibular B. disto-vestibular C. mezial si distalD. mezio-palatinal 9sau mezio-lingual:E. disto-palatinal 9sau disto-lingual:$pag. "'&

S141&04(. 7ndicele gingival *oe si SilnessH1 reprezinta! A. sangerare punctiforma la sondajB. discrete modificari de culoare ale gingieiC. lipsa sangerarii la sondajD. inflamatie medie gingivalaE. discret edem$pag. """&



S141&0"0. $otivele prezentarii la medic din punct de vedere parodontal pot fi! A. senzatie de tensiune in oasele maxilareB. mobilitate dentara anormalaC. bruxismD. dificultati de masticatieE. dinti inclusi

$pag. "(&

S141&0"1. Pentru diverse valori ale indicelui CP7;@ este necesara urmatoarea conduitaterapeutica!

A. clasa - instituirea sau imbunatatirea igienei bucaleB. clasa - igiena bucala" detartraj" tratament antimicrobianC. clasa ' - nu e necesar tratament parodontalD. clasa - igiena bucala" detartrajE. clasa - P si tratament complex parodontal$pag. ""3&

S141&0"2. Sondele exploratorii sunt folosite pentru! A. detectarea si localizarea tartrului subgingivalB. detectarea cariilor subgingivaleC. masurarea adancimii pungilor parodontaleD. determinarea indicelui C40>E. controlul indepartarii in totalitate a tartrului subgingival$pag. "*&

S141&0"3. 8aloarea indicelui de igiena %ucala rezulta prin insumarea a 6 suprafetepreselectate!

A. suprafetele vestibulare ale molarilor unu inferioriB. suprafetele palatinale ale molarilor unu superioriC. suprafetele vestibulare ale molarilor unu superioriD. suprafetele linguale ale molarilor unu inferioriE. suprafetele vestibulare ale incisivului central superior drept si inferior stang$pag. ""&

S1"1&0"4. videntierea placii %acteriene! A. se face cu solutii colorante(B. reprezinta un mijloc util pentru imbunatatirea igienei bucale(C. se face cu violet de gentiana !!(D. se face cu solutie de permanganat de potasiu '"(se face in scopul determinarii caracterelor morfologice normale si patologice ale paradontiuluimarginal deinvelis.E.$pag. ""%-""*&

S1"1&0"". xamenul clinic al mo%ilitatii dentare! A. se face prin exercitarea de presiuni moderate in plan orizontal si axial(B. se face prin palpare cu sonda(C. se face in * puncte pentru fiecare dinte(



D. se face mezio- si distovestibular"E. determina gradul mobilitatii dentare patologice.$pag. ")&

S1"1&0"6. xamenul clinic o%iectiv al parodontiului! A. se adreseaza parodontiului marginal superficial si profund(

B. se realizeaza prin inspectie(C. se realizeaza prin palpare(D. se realizeaza prin metode microbiologice(E. se face cu ajutorul c)iuretelor race=.$pag. "*&

S1"1&0",. xamenul radiologic! A. se poate face in incidenta izometrica(B. este indispensabil pentru aprecierea starii parodontiului profund(C. ofera date despre gradul si tipul de resorbtie osoasa(D. evidentiaza placa bacteriana(

E. ofera date despre relatiile ocluzale.$pag. ""*&

S1"1&0"&. 7ndicele CP7;@! A. se inregistreaza pe sextanti(B. se inregistreaza atunci cand intr-un sextant sunt prezenti cel putin % dinti(C. se determina si cand exista un singur dinte prin includerea sa in sextantul vecin(D. se determina folosind o sonda cu partea activa de forma unei sfere cu diametrul de !"#mm(E. forta exercitata nu depaseste # g.$pag. ""(-""3&

S1"1&0"(. 7ndicele CP7;@! A. se exprima prin valori de la ' la 1(B. pe baza lui se determina clasa de necesar terapeutic parodontal(C. se insoteste intotdeauna de instructiuni privind igiena bucala(D. se inregistreaza pe sextanti(E. se inregistreaza atunci cand intr-un sextant este prezent cel putin un dinte.$pag. ""3&

S1"1&060. 7ndicele de igiena %ucala 7<B are drept componente! A. indicele de sangerare papilara(B. indicele de tartru(C. indicele de prezenta a pungilor parodontale(D. indicele de placa(E. indicele parodontal.$pag. "#&

S1"1&061. 7ndicele de prezenta a pungilor parodontale! A. ia in considerare pungile adevarate mai adanci de * mm inainte de tratamentulantimicrobian(B. ia in considerare pungile adevarate si false dupa tratamentul antimicrobian(



S161&06,. Solutii colorante de evidentiere a placii %acteriene sunt! A. solutie albastru de metil B. solutie albastru de toluidina !C. nitratul de argint %'D. solutie violet de gentiana !E. solutie clorura de zinc %'.

$pag. ""%&

S211&06&. Bolnavii parodontopati se prezinta la medic pentru urmatoarele motive! A. retractie gingivalaB. secretie purulenta din santul gingival sau din pungi parodontaleC. fumat excesivD. consum exagerat de alcoolE. carii dentare$pag. "(&

S211&06(. Care din urmatoarele valori prin care se codifica indicele cerintelor de

tratament parodontalal colectivitatii ACP7;@ sunt adevarate! A. aloarea % pentru tartru supragingivalB. aloarea 1 pentru tartru subgingivalC. aloarea ! pentru nici un semn de imbolnavireD. aloarea ! pentru sangerare gingivala la atingere cu sondaE. aloarea 1 pentru pungi parodontale adanci de * mm.sau mai mult$pag. ""(&

S211&0,0. videntierea placii %acteriene se poate face prin colorare cu! A. solutie fucsina bazica '"-'"%B. solutie fucsina bazica %C. solutie fucsina bazica !'D. solutie albastru de metil E. solutie albastru de metil '$pag. ""%&

S211&0,1. Parodontometria este o metoda clinica prin care se masoara! A. Getractia gingivalaB. obilitatea dentara prin mijloace clinice curenteC. 4revalenta bolii parodontaleD. Adancimea pungilor parodontaleE. Giscul relativ de imbolnavire$pag. "+&

S231&0,2. atele asupra starii generale a pacientului cu afectare parodontala suntnecesare deoarece!

A. bolile generale modifica reactivitatea locala" individuala a parodontiului marginalB. bolile generale nu modifica reactivitatea locala" individuala a parodontiului marginalunele boli generale se manifesta la nivelul gingiei si decelarea leziunilor poate contribui ladiagnosticulprecoce al bolii



C.unele stari generale de imbolnavire impun anumite precautii restrictii in aplicarea locala atratamentuluiparodontalD.E. starea parodontala reflecta intotdeauna starea generala a pacientului

$pag. "3-"%&

S231&0,3. 7n cadrul anamnezei ne intereseaza urmatoarele date despre felul masticatieisi o%iceiurilealimentare!

A. preferinte alimentare legate gustul alimentelor9acru"dulce:B. masticatie lenta sau grabitaC. masticatie robusta" stimulanta pentru parodontiu marginalD. folosirea dupa fiecare masa a clatirii" periajului dentar sau a unor practici de autocuratireE. starea alimentelor consumate$pag. "(&

S231&0,4. namneza! A. Are un caracter orientativB. Are un caracter de testare a unor potentiale imbolnaviri generaleC. Conduce la un diagnostic de precizieD. +e obtin date importante privid starea civila a pacientuluiE. +e realizeaza prin inspectie si palpare$pag. "*&

S231&0,". eterminarea adancimii pungilor parodontale se face in 6 puncte pentrufiecare dinte!

A. mezio-vestibular B. pe mijlocul fetei vestibulareC. mezio-palatinal 9sau mezio-lingual:D. mezial si distalE. disto-palatinal 9sau disto-lingual:$pag. "'&

S231&0,6. 7ndicele CP7;@! A. se 3nregistreaza c5nd 3ntr-un sextant sunt prezenti toti dintiiB. se 3nregistreaza c5nd 3ntr-un sextant sunt prezenti cel putin doi dintiC. se 3nregistreaza c5nd 3ntr-un sextant este prezent cel putin un dinteD. codifica starea parodontiului marginalE. codifica necesitatile de tratament.$pag. ""(-""3&

S231&0,,. 7ndicele de prezenta a pungilor parodontale! A. se poate exprima procentualB. se poate exprima in mmC. ia in considerare pungi parodontale false si adevarateD. ia in considerare pungile parodontale ade varate inainte de tartamentul microbianE. ia in considerare pungile parodontale adevarate mai adinci de % mm



$pag. ""(&

S231&0,&. 7ndicii de inflamatie parodontala sunt! A. ndicele parodontal 9Gussell:B. ndicele gingival 9oe si +ilness:C. ndicele de singerare papilara 9u)lemann:

D. ndicele C40>E. ndicele de prezenta a pungilor parodontale$pag. ""(&

S231&0,(. 7ndicele de igiena %ucala A7<B A. Are doua componente; un indice de placa si unul de tartruB. fera relatii si asupra singerarii gingivale provocate la sondareC. aloarea indicelul de placa rezulta din insumarea valorilor constate pe * suprafetepreselectate+uprafetele preselectate sunt reprezentate de suprafetele vestibulare ale molarilor primisuperiori si

suprafetele linguale ale primilor molari inferioriD.+uprafetele preselectate sut reprezentate si de suprafetele vestibulare ale incisivilor centralisuperiori stingsi inferior dreptE.$pag. "#&

S231&0&0. examenul radiografic! A. ofera date despre spatiul dento-alveolar; forma si dimensiuni si lamina duraB. este indispensabil pentru aprecierea starii parodontiului profundC. poate fi in incidenta izometrica" ortoradiala sau panoramica bimaxilaraD. furnizeaza date despre morfologia radicularaE. furnizeaza date despre structura osului spongios$pag. ""*&

S231&0&1. xamenele complementare folosite pentru examinarea %olnavuluiparodontopat sunt!

A. evidentierea placii bacteriene cu solutie de fucsina bazica %B. examenul tomodensitometric bazat pe rezonanta magnetonuclearaC. mobilometria instrumentala care masoara mobilitatea dentara fiziologicaexamenul modelelor de studiu care ofera date privind caracterele morfologice normale sipatologice aleparodontiului marginal de invelisD.E. evidentierea placii bacteriene care foloseste solutii colorante de evidentiere$pag. ""%-""*&

S231&0&2. Parodontometria! A. este o metoda de inregistrare grafica a imbolnavirilor parodontiului marginalB. Geprezinta o diagrama a fetelor vestibulare si orale a arcadelor dentareGeprezinta o metoda clinica de masurare si evaluare inainte si in cursul tratamentului a



retractiei gingivale"a adincimii pungilor parodontale si a gradului de mobilitateC.D. ntervalul intre doua linii orizontale corespunde unei distante de mm4entru sc)itarea gradului de mobilitate" intervalul dintre liniile ingrosate situate in zonaocluzala este de

mmE.$pag. "+&

S231&0&3. xamenul clinic al parodontiului marginal superficial! A. se face prin inspectie si palpareB. urmareste aspectul marginii gingivale libere si a mucoasei pasiv mobilepalparea gingivala netraumatica se face cu sonda butonata care evita aparitia oricaror semnede singeraregingivalaC.

D. urmareste modificarile de textura ale suprafetei gingiei fixeE. urmareste nivelul de atasare fata de dinte$pag. ")&

S231&0&4. ritrozina! A. este un colorant vegetal )idrofil incorporat in comprimate sau drageuriB. este un colorant vegetal )idrosolubil incorporat in pasta de dinti sau comprimate saudrageuri 4lacolor C. se foloseste numai pentru evidentierea placii bacteriene dupa tratamente profilacticestomatologiceD. evidentierea placii bacteriene cu eritrozina este un mijloc util pentru imbunatatirea igieneibucaleE. controlul prezentei placii bacteriene folosind Eritrozina se poate face si de catre pacient$pag. ""%-""*&

S231&0&". Cantitatea si fluxul lic+idului din santul gingival! A. se apreciaza cu benzi absorbante de )5rtie de filtru impregnate cu mar<eri de culoareB. nu are nici o semnificatie patologicaC. se analizeaza folosind teste bioc)imice care apreciaza prin precipitare gradul de afectareal gingieiD. este un indicator precoce al instalarii inflamatiei gingivaleE. foloseste testul 4eriogard care este un test bioc)imic de colorare$pag. """&

S231&0&6. Pentru masurarea indicelui CP7;@! A. este necesara sonda de parodontometrie Qilliamsse 3nregistreaza pe sextanti fara a lua 3n considerare si molarii de minte decit ca inlocuitori aimolarilor secunzi in absenta acestoraB.C. masoara at5t pungile parodontale" recesiunile cit si leziunile de furcatieD. daca 3ntr-un sextant exista un singur dinte el este inclus 3n sextantul analog de pe



)emiarcada opusaE. indica necesitatile de tratament$pag. ""(-""3&

S2"1&0&,. Soluiile pentru evidenierea pl)cii %acteriene sunt! A. +oluia albastru de metil

B. +oluia violet de genianaC. +oluia de azotat de argintD. +oluia ugolE. +oluia clorur/ de zinc$pag. ""%&

S261&0&&. n pulpita cronic) /nc+is) +iperplazic) se constat)! A. odontobla6tii 36i p/streaz/ dimensiunea" dar nucleii sunt mic6oraiB. stratul de odontobla6ti dispare aproape 3n 3ntregime" l/s5nd spaii vacuolareC. mic6orarea camerei pulpare 6i a canalelor radiculare prin )ipermineralizarea dentineiD. pulpa se transform/ 3ntr-un esut lax de tip primitiv

E. pulpa poate conine zone de degenerescen/ )ialin/ sau calcar/.$pag. #"&S261&0&(. ;a%loul morfologic al unei pulpite cronice /nc+ise este!al/turi de esutul fibrozat 6i esutul de granulaie 3nc)istat se pot constata focare de inflamaieacut/supurativ/

A.B. esutul de granulaie poate fi 3nvecinat cu zone de degenerescen/ )ialin/ sau calcar/C. odontoblastele au un aspect normalD. vasele sangvine au aspect normalE. fibrele nervoase sunt" 3n mare parte" degenerate.$pag. ++&

S261&0(0. iagnosticul diferenial al pulpitei cronice desc+ise granulomatoase se facecu!

A. polipul gingivalB. pulpita cronic/ desc)is/ ulceroas/C. parodontita apical/ cronic/ granulomatoas/D. necroza pulpar/E. pulpita total/ seroas/.$pag. +'&S261&0(1. iagnosticul diferenial al pulpitei acute purulente totale se face cu!

A. pulpita acut/ seroas/ total/B. pulpita cronic/ desc)is/ ulceroas/C. pulpita purulent/ parial/D. pulpita acut/ seroas/ parial/E. parodontita apical/ acut/.$pag. +&S261&0(2. spectul morfopatologic al pulpitei acute purulente pariale este!

A. celulele situate la distan/ de focar nu prezint/ leziuniB. fibrele de colagen sunt integreC. fibrele nervoase 3nvecinate focarului prezint/ deta6area tecii de mielin/D. celulele pulpare din centrul focarului sunt dezagregate



celulele sangvine ajunse 3n focar prin diapedez/ au diverse aspecte morfologice 3n raport custarea lor funcional/.E.$pag. '+&S261&0(3. Simptomatologia pulpitei seroase totale este!

A. criza dureroas/ este provocat/ de un agent extern sau apare spontanB. durerea tinde s/ iradieze spre )emiarcada opus/" dep/6ind linia median/C. analgeticele au o eficien/ redus/" determin5nd cel mult o reducere temporar/ a dureriiD. uneori 3n stratul de dentin/ care acoper/ pulpa se poate descoperi un punct decomunicare cu exteriorul344 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004


34! Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE INTREBARI PARTEA a II a

E. durerea la percuie 3n ax a dintelui lipse6te$pag. '*-')&S261&0(4. spectul morfopatologic al pulpitei seroase totale este!

A. vazodilataie 3n 3ntreg teritoriul pulpar B. v5scozitate pulpar/ crescut/C. prezena rar/ a elementelor sangvine din seria alb/ 3n esutul pulpar D. fragmentarea membranei celulare odontoblasticeE. fibrele conjunctive sunt puine 6i se g/sesc mai ales 3n poriunea periferic/.$pag. '*&S261&0(". Simptomatologia pulpitei acute seroase pariale este!

A. durere vie localizat/ la un anumit dinteB. durerea este continu/C. dintele este modificat la culoareD. atingerea dentinei dure cu sonda provoac/ o reacie dureroas/E. percuia dintelui 3n ax provoac/ durere.$pag. '3&S261&0(6. xamenul microscopic /n pulpita acut) seroas) parial) pune /n eviden)!

A. vazodilataieB. permeabilitate sc/zut/ a pereilor vasculariC. marginaie leucocitar/ intens/D. semne de )ipofuncie odontoblastic/E. concentrarea fosfatazei alcaline 3n regiunea predentinei$pag. '(&S261&0(,. Simptomatologia /n +iperemia preinflamatorie!

A. durere spontan/B. durerea iradiaz/C. la examenul obiectiv se constat/ un proces carios care nu a desc)is camera pulpar/D. u6oar/ )ipersensibilitate la testul termic receE. )ipersensibilitate a dentinei la palparea cu sonda.$pag. '"&

S2&1&0(&. Sondele de parodontometrie se folosesc pentru! A. detectarea tartrului subgingivalB. detectarea prezentei pungilor parodontaleC. detectarea cariilor subgingivale



D. detectarea configuratiei pungilor subgingivaleE. determinarea adancimii$pag. "*&

S2&1&0((. 7n dentoparodontograma9 reprezentarea semnelor im%olnavirii parodontalese face astfel!

A. cu rosu pentru retractia gingivalaB. cu albastru pentru pungi parodontaleC. cu rosu pentru pungi parodontaleD. cu albastru pentru retractia gingivalaE. cu linie continua$pag. "#&

S2&1&100. Sondele exploratorii sunt folosite pentru!

A. detectarea si localizarea tartrului subgingivalB. detectarea si localizarea tartrului supragingival

C. detectarea si localizarea pungilor parodontaleD. detectarea cariilor subgingivaleE. dupa detartraj si c)iuretaj radicular $pag. "*&

S2&1&101. Sondele speciale de parodontometrie sunt A. sondele exploratoriiB. sonda Iflexible plastic screening surve=or8C. sonda Irigid metal tactile sensor8D. sonda Iflexible plastic universal explorer8E. sonda butonata$pag. ")&

S2&1&102. Percutia longitudinala sau transversala a dintilor parodontotici este urmatade!

A. sunet distinctB. sunet clar C. sunet matD. sunet infundatE. durere$pag. "'&

S2&1&103. Prin examinarea parodontometrica se poate aprecia stadiul parodontiuluimarginal astfel!

A. ameliorare la valori cuprinse intre '-$'B. ameliorare la valori cuprinse intre %'-M'C. agravare la valori peste 'D. agravare la valori sub 'E. ameliorare la valori cuprinse intre #'-&'$pag. "+&



S2&1&104. 7ndicele 7<B se evalueaza pe examinarea a 6 suprafete preselectate intrecare sunturmatoarele!

A. suprafetele linguale ale molarilor ! inferior B. suprafetele vestibulare ale molarilor ! superioriC. suprafeta vestibulara a incisivului central superior dreapta

D. suprafata vestibulara a incisivului central superior stangaE. suprafata linguala a incisivului central inferior stanga$pag. "#-""&

S2&1&10". Cpitn! A. se inregistreaza pe sextantisonda de parodontometrie cu care se efectueaza investigarea are partea activa sub formaunei sfere cudiametrul de '"# mmB.C. forta exercitata depaseste '"# g

D. sonda de investigare este sonda Iflexible plastic screening surve=or8E. sonda de investigare este sonda Iuniversal explorer8$pag. ""(-""3&

S2(1&106. Sondele exploratorii se folosesc pentru! A. determinarea indicelui C40>B. detectarea neregularitatilor suprafetelor radiculare accesibileC. determinarea prezentei si configuratiei pungilor parodontaleD. localizarea tartrului subgingivalE. controlul obtinerii unor suprafete radiculare netede$pag. ")&

S2(1&10,. Percutia moderata longitudinala si transversala a dintilor parodontotici esteurmata de!

A. sunet clar B. sunet infundatC. sunet distinctD. nu se percep sunete distincteE. sunet mat$pag. "'&

S2(1&10&. Componentele indicelui de igiena %ucala sunt! A. indicele de prezenta a pungilor parodontaleB. indicele de placaC. indicele de retentie a placii 9oe:D. indicele de sangerare papilaraE. indicele de tartru$pag. "#&



S2(1&10(. Prin parodontometrie se aprecieaza! A. adancimea pungilor parodontaleB. prezenta tartrului subgingivalC. retractia gingivalaD. inflamatia gingivalaE. gradul de mobilitate dentara

$pag. "+&

Tema nr. 19

lasificarea /olilor parodontiului marginal BIBLIOGRAFIE:

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S121(001. xamenul radiologic efectuat in gingivitele +iperplazice9 cu o evolutie mailunga de 23 luniindica aproape intotdeauna

A. Demineralizarea septurilor alveolareB. Hiperestezie dentinaraC. 0raumatism ocluzalD. Gesorbtii oasoase extinse periradicular si periapicalE. Adenite$pag. "("-"((&

S121(002. ormele cele mai numeroase de im%olnavire ale parodontontiului marginal A. 4rezinta o inflamatie manifestaB. 4rezinta descuamari ale marginii gingivale libere si ale papilei interdentareC. +unt asociate cu afectiuni generale ale organismuluiD. Apar mai ales in administrarea de ciclosporine sau contraceptiveE. Apar in cazuri de epilepsie" datorita utilizarii unei medicatii de tipul )idantoina$pag. "((&

S121(003. #ingivita cronica Asimpla9 mecomplicata A. Este de cauza microbiana 9prin placa bacteriana:B. Este de cauza micoticaC. Este de natura viralaD. Apare in cadrul unor boli sistemiceE. Apare in lic)enul plan sau alte dermatoze$pag. "((&

S121(004. Parodontita :uvenila este A. Este o parodontita rapid progresivaB. Este o parodontita ulcero-necroticaC. Este o parodontita rapid progresiva precoceD. Este o atrofie parodontalaE. Este o forma de gingivita )iperplazica" ca efect secundar al unor medicamente$pag. "(&



S121(00". Parodontita prepu%ertala este A. Este o parodontita rapid progresivaB. Este o parodontita ulcero-necroticaC. Este o parodontita rapid progresiva precoceD. Este o atrofie parodontalaE. Este o forma de gingivita )iperplazica" ca efect secundar al unor medicamente

$pag. "(&

S131(006. Clasificarile %olilor parodontiului marginal9 conform cadamiei mericanedeParodontologie sau ela%orat initial in!

A. !&#MB. !&#1C. !&*1D. !&#&E. !&M&$pag. "(&

S131(00,. #ingivita care apare ca efect secundar al tratamentului cu! +idantoina9ciclosporina9antagonisti de calciu este!

A. o gingivita )iperplazica idiopaticaB. o gingivita alergicaC. o gingivita )iperplazicaD. o gingivita )ipertrofica descuamativaE. o gingivita iritativa sau de iritatie$pag. "((&

S131(00&. in trauma ocluzala9 parodontiul marginal prezinta! A. semne de suferinta" dar fara caracter distructiv in absenta actiunii microbieneB. nu prezinta semne de suferintaC. )iperplazie gingivalaD. atrofie gingivalaE. modificari de culoare ale gingiei$pag. "("&

S141(00(. Care din urmatoerele forme de im%olnavire a parodontiului marginal nu laintalnim inclasificarea lui ermin CarranzaF

A. gingiviteB. parodontiteC. trauma ocluzalaD. )ipertrofia parodontalaE. manifestari parodontale ale unor boli generale$pag. "(&



S141(010. Cate categorii de gingivite cuprinde clasificarea lui .CarranzaF A. *B. MC. $D. &E. !'

$pag. "(&

S141(011. Cate categorii de parodontite cuprinde clasificarea lui .CarranzaF A. %B. 1C. #D. *E. M$pag. "(&

S141(012. 7n cate clase incadreaza Catedra de Parodontologie Bucuresti im%olnavirile

parodontiuluimarginalF A. %B. 1C. #D. *E. M$pag. "((&

S1"1(013. upa gradul de afectare a structurilor parodontiului marginal9 %olileparodontale se clasificain!

A. gingivite" parodontite si parodontoze(B. gingivite" parodontite si parodontome(C. stomatite si parodontite(D. parodontite" parodontoze si parodontome(E. gingivite si parodontite.$pag. "("&

S161(014. -rmatoarele medicamente au ca efect secundar gingivite +iperplazice! A. )idantoinaB. betablocanteleC. metronidazoluD. cefalosporineleE. prednisonul.$pag. "((&

S211(01". 7n clasificarea im%olnavirilor parodontiului marginal a Catedrei deParodontologie dinBucuresti parodontita marginala agresiva rapid progresiva este!

A. o gingivita )iperplazica avansataB. o gingivo-stomatita subacuta



C. o afectiune care apare la copiiD. o afectiune care apare la adultE. o afectiune caracteristica manifestarilor gingivo-parodontale in +DA$pag. "(3&

S231(016. Clasificarea %olilor parodontiului marginal dupa cauzele care leau produs9

factoriifavorizanti9 aspectul clinic si infraclinic reprezinta! A. o baza sigura si necesara de diagnosticB. un element important pentru cercetarea stiintificaC. parte integranta a statisticii epidemiologiceD. dorinta de simplificare a AG4AE. experienta proprie a autorului$pag. ""#&

S231(01,. Clasificarea %olilor parodontiului marginal care reprezinta o %aza sigura sinecesara de

diagnostic9 prognostic si tratament se face dupa! A. tipul de inflamatieB. factorii favorizantiC. factorii de riscD. etiologieE. tipul de atrofie$pag. ""#&

S231(01&. @umeroasele clasificari facute dea lungul timpului reflecta! A. tipul de inflamatieB. activitatea de cercetareC. recesiuneaD. imbogatirea continua a cunostintelor E. tipul de tratament necesar $pag. ""#&

S231(01(. -na din cele mai vec+i clasificari apartine lui! A. Jantorowicz !&'1B. Jantorowicz !&$C. Jantorowicz !&1D. Jantorowicz !&1E. Bec<s !&&$pag. ""#&

S231(020. IesEi enunta in 1(3, o clasificare in! A. 4aradeniteB. 4aradentitisC. HiperplaziaD. +c)mutzp=orr)eaE. ingivita$pag. ""#&



S231(021. 7n clasificarea 5P se foloseste criteriul leziunilor de %aza! A. inflamatia" distrofia sau recesiuneaB. inflamatia" atrofia sau proliferareaC. inflamatia" recesiunea sau proliferareaD. inflamatia" atrofia sau recesiuneaE. inflamatia" distrofia sau proliferarea

$pag. "("&

S2"1(022. n clasificarea Catedrei de Parodontologie Bucureti a /m%oln)virilorparodoniului marginalse afl) /n primul rJnd!

A. 4arodontita marginal/ cronic/ superficial/ cu )iperplazieB. 4arodontita marginal/ cronic/ superficial/ cu involuie precoceC. ingivitaD. 4arodontita marginal/ cronic/ profund/E. 4arodontita juvenil/$pag. "((, "(3&

S261(023. n gangrena pulpar) simpl) examenul clinic relev)! A. 3ns/m5narea pe medii de cultur/ a coninutului canalului radicular relev/ absena floreibacterieneB. deobicei proces carios cu camera pulpar/ 3nc)is/C. prezena unei radiotransparene la nivel periapicalD. teste de vitalitate negativeE. la sondarea canalelor cu ace iller apare durere.$pag. ""&S2&1(024. #ingivita cronica Asimpla9 necomplicata se mai numeste!

A. gingivita iritativaB. gingivita de iritatieC. gingivita de cauza iritativaD. gingivita de origine tartricaE. gingivita cronica simpla

S2&1(02". Parodontita distrofica este! A. parodontita marginala cronica profunda rebela la tratamentB. parodontita marginala agresiva rapid progresivaC. parodontita marginala cronica mixtaD. parodontita juvenilaE. parodontita marginala cronica superficiala$pag. "(3&

S2(1(026. 7n clasificarea formelor de parodontopatii marginaleprofunde9parodontopatia marginalacronica mixta se denumeste si!

A. parodontita juvenilaB. parodontita marginala agresiva rapid progresivaC. parodontita prepubertala precoceD. parodontita distroficaE. parodontita marginala profunda rebela la tratament



$pag. "(3&INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S121(02,. Clasificarea 5P Asociatia internationala pentru cercetari asupraparodontopatiilor inanul 1("" propune urmatoarea clasificare a %olilor parodontiului marginal

A. 4arodontiteB. 4arodontozeC. 4arodontomeD. 4arodontita prepuberalaE. 4arodontita rapid progresiva$pag. ""#&

S121(02&. Clasificarea parodontitei marginale cronice superficiale dupa Catedra deParodontologieBucuresti!

A. 4arodontita marginala cronica superficiale cu fenomene )iperplazice

B. 4arodontita marginala cronica superficiale pe fond de involutie precoceC. 4arodontita prepubertala precoceD. 4arodontita juvenilaE. 4arodontita distrofica$pag. "((&

S121(02(. Clasificarea parodontitelor dupa Carranza Kr A1((6 A. 0umori benigne sau maligne ale gingiei cu caracter primar sau metastaticB. 4arodontita lent progresivaC. 4arodontita rapid progresiva a adultuluiD. 4arodontita rapid progresiva precoceE. 4arodontita ulcero-necrotica$pag. "(&

S121(030. in punct de vedere al afectarii structurii parodontiului marginal9 in gingiviteeste afectat

A. 4arodontiul de sustinereB. 4arodontiul marginal de invelisC. Epiteliul si corionul gingivalD. +istemul ligamentar supraalveolar E. +inusul maxilar $pag. "("&

S131(031. Clasificarea %olilor parodontale dupa umitriu se face urmarind criteriile! A. mecanismul de producere al bolii parodontaleB. evolutia si prognosticul bolii parodontaleC. gradul de afectare a structurii parodontiuluiD. raspunsul la tratamentE. gradul de manifestare a inflamatiei$pag. "("-"((&



S131(032. #ingivitele din cursul unei stari fiziologice se clasifica in! A. gingivite de pubertateB. gingivite de sarcinaC. gingivite de menopauzaD. gingivite )iperplazice idiopaticeE. gingivite )iperplazice prin inflamatie microbiana

$pag. "((&

S131(033. #ingivitele simptomatice se gasesc frecvent in cursul unor %oli sistemiceca!

A. diabetB. sarcinaC. boli imuneD. de consum de nifedipinE. insuficienta renala cronica$pag. "((&

S131(034. #ingivostomatitele acute se clasifica in! A. gingivo-stomatita ulcero-necroticaB. gingivo-stomatita )erpeticaC. aftele recidivanteD. gingivite din +DAE. stomatite din +DA$pag. "((&

S131(03". 7n gingivite este afectat! A. epiteliul" corionul gingival" si sistemul ligamentar supraalveolar B. parodontiul marginal de invelisC. parodontiul marginal de invelis si unele componente ale parodontiului de sustinereD. este afectata mobilitatea dentaraE. apare fenomenul de )alistereza superficiala$pag. "("&

S131(036. in gingivite este afectat! A. parodontiul marginal de invelisB. sistemul ligamentar supraalveolar C. ligamentele orizontaleD. ligamentele obliceE. nici una din acestea$pag. "("&

S131(03,. Parodontita marginala cronica profunda la adult9 poate fi! A. parodontita marginala cronica profunda localizataB. parodontita marginala cronica profunda generalizataC. parodontita distroficaD. parodontita juvenilaE. parodontita agresiva rapid progresiva$pag. "(3&



S131(03&. Parodontita marginala cronica profunda la copii apare ca! A. parodontita prepubertara precoceB. parodontita prejuvenilaC. parodontita agresiva rapid progresivaD. parodontita distroficaE. parodontita juvenila

$pag. "(3&

S131(03(. Parodontita rapid progresiva precoce prezinta urmatoarele forme! A. parodontita rapid progresiva a adultuluiB. parodontita prepubertaraC. parodontita juvenilaD. parodontita din +DAE. parodontita ulcero-necrotica$pag. "(&

S141(040. Catedra de Parodontologie Bucuresti clasifica gingivitele in!

A. gingivita )iperplazica prin inflamatie microbianaB. gingivita alergicaC. gingivita din cursul unor stari fiziologiceD. gingivita cronicaE. gingivita de iritatie$pag. "((&

S141(041. Conform clasificarii Catedrei de Parodontologie Bucuresti exista printrealtele urmatoareleforme de gingivita!

A. gingivita cronicaB. gingivita )iperplazicaC. gingivita din cursul unor stari fiziologiceD. gingivite simptomatice" frecvent )ipoplazice" din cursul unor boli sistemiceE. gingivita alergica$pag. "((&

S141(042. upa Carranza9 cele " clase de parodontite sunt! A. parodontita lent progresivaB. parodontita rapid progresiva a adultuluiC. parodontita ulcero-necroticaD. parodontita refractara la tratamentE. parodontita juvenila$pag. "((&

S141(043. ermin Carranza descrie urmatoarele forme de parodontite! A. parodontita cronica a adultuluiB. parodontita rapid progresiva precoceC. parodontita marginala cronica superficiala a

D. parodontita refractara la tratamentE. parodontita distrofica$pag. "(&



S141(044. 7n clasificarea %olilor parodontiului marginal au fost luate in considerareurmatoarele criterii!

A. mecanismul de producere al bolii parodontaleB. afectiunile generale sistemiceC. statusul social-economic al indivizilor D. gradul de manifestare al inflamatiei

E. gradul de afectare al structurilor parodontiului marginal$pag. "("&

S141(04". Parodontita marginala cronica profunda prezinta la adult urmatoarele forme! A. parodontita marginala cronica profunda; localizata" extinsa" generalizataB. parodontita ulcero-necroticaC. parodontita marginala rebela la tratamentD. parodontita marginala rapid progresiva precoceE. parodontita distrofica$pag. "(3&

S1"1(046. Criteriile care stau la %aza clasificarii im%olnavirilor parodontiului marginalrealizata deCatedra de Parodontologie Bucuresti sunt!

A. substratul morfologic si imunologic al pacientului respectiv(B. mecanismul de producere al bolii parodontale(C. gradul de afectare a structurilor parodontiului marginal(D. gradul de manifestare a inflamatiei(E. existenta sau nu de boli sistemice asociate.$pag. "("-"((&

S161(04,. ormele de parodontite marginale cronice profunde la adult sunt! A. parodontita marginala cronica pe fond de involutie precoceB. parodontita marginala cronica profunda localizataC. parodontita marginala profunda rebela la tratamentD. parodontita juvenila tardivaE. parodontita marginala cronica profunda generalizata.$pag. "(3&

S161(04&. #ingivite si gingivostomatite acute si su%acute sunt! A. gingivostomatita ulcero-necroticaB. gingivostomatita )erpeticaC. gingivita alergicaD. gingivostomatita aftoasa recidivantaE. gingivostomatita de menopauza.$pag. "((&

S161(04(. #ingivite simptomatice9 frecvent +iperplazice apar in urmatoarele %olisistemice!

A. diabetB. )epatita BC. carenta de vitamina CD. boli de sange si imune



E. 0BC.$pag. "((&

S161(0"0. #ingivitele descuamative reprezinta manifestari %ucale ale! A. pemfigusuluiB. diabetului

C. lic)enului planD. administrarii de antagonisti de CaE. sclerodermiei.

S211(0"1. Criteriile care stau la %aza clasificarii im%olnavirilor parodontiului marginal aCatedrei deParodontologie din Bucuresti sunt!

A. ecanismul de producere al bolii parodontaleB. arsta pacientilor C. +exul pacientilor D. radul de afectare al structurilor parodontiului marginal

E. Aspectul clinic al gingiei$pag. "(".&

S211(0"2. 7n clasificarea Catedrei de Parodontologie din Bucuresti a im%olnavirilorparodontiuluimarginal sunt cuprinse!

A. ingivita cronica simpla"de cauza microbianaB. ingivita )iperplazica prin inflamatie microbianaC. 4arodontozaD. 4arodontita juvenilaE. 4arodontita distrofica$pag. "(3.&

S231(0"3. ;erminologia 5P este utila pentru a identifica formele predominantinflamatorii!

A. parodontoameB. gingiviteC. parodontozeD. parodontite marginale cronice superficiale si profundeE. atrofii parodontale$pag. "(&

S231(0"4. cademia mericala de Parodontologie clasifica %olile parodontiuluimarginal in!

A. inflamatii ce cuprind gingivte" parotontite lent si rapid progresiveB. inflamatii si distrofiiC. inflamatii ce cuprind gingivite" parodontite primare" secundareD. inflamatii ce cuprind gingivite" parodontite superficiale" profundeE. nflamatii ce cuprind gingivite" parodontite" parodontoze$pag. "(&



S231(0"". ermin Carranza descrie urmatoarele forme de im%olnavire! A. gingivite" parodontite" parodontoame" parodontozeB. gingivite" parodontite" parodontozeC. gingivite" parodontite" parodontoameD. gingivite" parodontite" trauma ocluzala" atrofia parodontala" manifestari parodontale aleunor boli generale

E. gingivite" parodontite$pag. "(&

S231(0"6. @umeroasele clasificari de im%olnavire a parodontiului marginal releva lipsaunor criteriiriguroase capa%ile sa defineasca precis!

A. tipul de inflamatieB. tratamentul necesar C. relatia cauza-efect in producerea boliiD. traumatismul ocluzalE. gradul de afectare al structurilor parodontale$pag. "(&

S231(0",. upa ermin Carranza Kr. se pot descrie printre altele si urmatoarele tipuride gingivite!

A. marginala cronicaB. cronice descuamativeC. medicamentoaseD. asociate cu dermatozeE. alergice$pag. "(&

S231(0"&. upa ermin Carranza Kr9 printre altele se pot descrie si urmatoarele tipuride gingivite!

A. agravate de factori generaliB. )iperplazice ca efect secundar al administrarii unor medicamenteC. in cursul unor stari fiziologiceD. tumori benigne sau maligne ale gingieiE. manifestari gingivo-parodontale si orale in +DA$pag. "(&

S231(0"(. *eziunile gingivale apar ca epifenomen in! A. leziuni inflamatoriiB. leziuni viroticeC. leziuni traumaticeD. leziuni epitelialeE. leziuni fungice$pag. "("&

S231(060. Parodontiul marginal prezinta semne de suferinta in situatii ca A. infectie viralaB. infectie fungicaC. trauma ocluzala



D. lipsa de contact dentar ocluzalE. edentatii unidentare$pag. "("&

S231(061. -rmatoarele gingivite se insotesc de pungi adevarate! A. gingivita )iperplazica idiopatica

B. gingivita de sarcinaC. gingivita prin carenta vitaminei CD. gingivite medicamentoaseE. gingivite micotice$pag. "("&

S231(062. ormele cele mai numeroase de im%olnavire prezinta o inflamatie manifestacu

A. caracter floridB. caracter invazivC. evolutie rapid distructiva

D. )alisterezaE. demineralizarea septului alveolar $pag. "((&

S231(063. *a adulti inflamatia are! A. intensitate redusaB. evolutie lentaC. pusee inflamatorii subacuteD. evolutie rapid progresivaE. caracter recidivant$pag. "((&

S231(064. -rmatoarele denumiri sunt necorespunzatoare! A. gingivita tartricaB. gingivita iritativaC. gingivita de cauza iritativaD. gingivita cronica 9simpla" necomplicata:E. gingivita cronica de cauza microbiana$pag. "((&

S231(06". #ingivitele descuamative apar in urmatoarele afectiuni A. lic)en planB. sclerodermieC. pemfigusD. sindrom Be)cetE. lupus eritematos diseminat$pag. "((&

S231(066. #ingivite simptomatice9 frecvent +iperplazice apar in cursul unor %olisistemice ca!

A. diabetB. carenta vitaminei J



C. anemiiD. boli de sangeE. boli imune$pag. "((&

S2"1(06,. #ingivitele i gingivostomatitele acute i su%acute cuprind!

A. ingivostomatita ulcero-necrotic/B. ingivostomatita )erpetic/C. ingivostomatita aftoas/D. ingivita alergic/E. ingivita )iperplazic/ idiopatic/$pag. "((&

S261(06&. rsenicul determin) necroza pulpei dentare prin! A. modificarea brutal/ a pH-uluiB. precipitarea proteinelor plasmatice 6i lezarea membranei celulareC. paralizia pereilor vasculari

D. blocarea respiraiei celulareE. depolimerizarea colagenului.$pag. #'&S261(06(. Simptomatologia clinic) /n necroza pulpar)!3!" Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004


3!# Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE INTREBARI PARTEA a II a

A. dintele are culoare modificat/B. prezint/ )iperestezieC. coninutul canalului radicular este o mas/ omogen/ de culoare ro6u viuD. probe de vitalitate negativeE. la percuie rezonana este mat/$pag. #+&S261(0,0. iagnosticul diferenial al necrozei pulpare se face cu!

A. gangrena simpl/B. parodontita apical/ cronic/C. pulpita seroas/ parial/D. pulpita cronic/ desc)is/E. pulpita cronic/ 3nc)is/ propriu-zis/.$pag. #+-##&S261(0,1. iagnosticul pozitiv /n necroza pulpar) se face pe %aza urm)toarelor semne!

A. dinte cu aspect normalB. test de vitalitate la rece negativC. la palpare cu sonda 3n camera pulpar/ apare s5ngerareD. la testul electric r/spunsul este pozitivE. la percuie rezonana este mat/.$pag. #+&S261(0,2. iagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune pe %aza urm)toarelorsemne!

A. insensibilitate total/ la sondajul canalelor radiculareB. absena modific/rilor radiologice periapicaleC. carie profund/ cu camera pulpar/ desc)is/



D. examen bacteriologic negativE. teste de vitalitate pozitive.$pag. ""&S261(0,3. Cauzele necrozei pulpare pot fi!

A. secionarea vaselor pulpare la nivelul apexului dentar B. smulgerea vaselor la nivelul apexului dentar

C. penetrarea bacteriilor prin apexul dentar D. dilacerarea esutului pulpar cu eliberare de amine toxiceE. compresia vaselor la nivelul apexului.$pag. #*&S261(0,4. Prin necroz) se /nelege!

A. modificarea aseptic/ a pulpei dentare sub aciunea microorganismelor B. distrucia aseptic/ a esutului pulpar sub aciunea agenilor fiziciC. transformarea pulpei dentare 3ntr-un esut de granulaie bogat vascularizatD. atrofia fibroscleroas/ 6i reticular/ a pulpei dentareE. mortificarea pulpei sub aciunea agenilor c)imici.$pag. #%&

S2&1(0,". Conform criteriului Lmecanismul de producere al %olii parodontaleM! A. factorul etiologic determinant este reprezentat de placa bacterianaB. formele aparent neinflamatorii nu au la baza agresiunea microbianaC. leziunile gingivale pot aparea ca un epifenomen in afectiuni viroticeD. leziunile gingivale pot aparea ca un epifenomen in afectiuni fungiceE. leziunile gingivale pot aparea ca un epifenomen in afectiuni sistemice$pag. "("&

S2&1(0,6. Conform criteriului Lgradului de afectare al structurilor parodontiuluimarginalM!

A. bolile parodontiului marginal se clasifica in gingivite" parodontite si manifestari ale traumeiocluzaleB. in gingivite este afectat epiteliul si corionul fara afectarea sistemului ligamentarsupraalveolar C. in gingivite este afectat epiteliul" corionul si sistemul ligamentar supraalveolar D. in parodontite este afectat parodontiul de invelis si de sustinereE. in gingivite este afectat doar parodontiul de invelis$pag. "("&

S2&1(0,,. #ingivitele descuamative se intalnesc in unele %oli sistemice ca! A. diabetB. lic)en planC. sclerodermieD. carenta vitaminei CE. pemfigus$pag. "((&

S2&1(0,&. #ingivitele +iperplazice au drept cauza! A. sunt idiopaticeB. inflamatia microbianaC. )idantoinaD. diabet



E. lic)en plan$pag. "((&

S2(1(0,(. #ingivitele si gingivostomatitele acute si su%acute Adupa catedra deParodontologie dinBucuresti sunt!

A. gingivo-stomatite )erpeticeB. gingivite )iperplazice idiopaticeC. gingivo-stomatite ulcero-necroticeD. gingivite descuamativeE. aftele si gingivo-stomatitele aftoase recidivante$pag. "((&

S2(1(0&0. ermin Carranza descrie urmatoarele forme de gingivita! A. gingivita vronica descuamativaB. gingivita agravata de factori generaliC. gingivita )ipoplazica

D. gingivita marginala cronicaE. gingivita asociata cu dermatoze$pag. "(&

S2(1(0&1. upa clasificarea Catedrei de Parodontologie din Bucuresti gingivitelesimptomatice apar incursul unor %oli sistemice ca!

A. DiabetB. boli de sangeC. menopauzaD. carenta vitaminei CE. stari imune$pag. "((&

S2(1(0&2. #ingivitele din cursul unor stari fiziologice dupa Catedra de Parodontologiedin Bucurestiapar in!

A. sarcinaB. menopauzaC. utilizarea de contraceptiveD. pubertateE. utilizarea de ciclos$%&ine



Tema nr. 20

0ingi1ite !i stomatiteBIBLIOGRAFIE:

%. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaţa Medicală românească, ucure!ti, "###%. .

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1220001. 7n gingivita de sarcina9 in lic+idul santului gingival se remarca o crestereimportanta a

A. Capnoc=top)agaB. 4revotella intermediaC. +peciilor de Actinom=cesD. +peciilor de +treptococE. Candida albicans$pag. "(#&

S1220002. 7n gingivostomatita aftoasa recidivanta9 leziunea initiala este A. o zona eritematoasaB. o veziculaC. o ulceratieD. un placardE. o eroziune$pag. "%'&

S1320003. Bolnavii cardiovasculari cu diferite suferinte parodontale aflati su%tratament cumedicamente pe %aza de antagonisti de calciu prezinta crestere de volum a gingiei la 410 luni inprocent de!

A. #'B. *'C. M'D. *ME. M*$pag. "3+&

S1320004. #ingivita cronica de cauza micro%iana poate deveni +iperplazica dacafactorul favorizantactioneaza!

A. -% aniB. -% luniC. -1 luniD. -1 zileE. -% saptamani$pag. "('&



S142000". Care din urmatoarele simptome nu le intalnim la pacientii cu gingivitacronica!

A. usor prurit gingivalB. dureri severeC. senzatie de usturimeD. sangerari gingivale la periaj

E. sangerari gingivale la masticatie$pag. "()&

S1420006. Cate zone distincte afectate se descriu +istopatologic in gingivita acutaulceronecroticaF

A. %B. 1C. #D. *E. M$pag. "%*&

S142000,. <istopatologic9 in gingivita +iperplazica din +ipovitaminoza C sunt prezenteurmatoareleaspecte!

A. edemB. scaderea permeabilitatii capilareC. cresterea reactivitatii elementelor contractile din peretii vaselor sanguine perifericeD. degenerescenta fibrelor de reticulinaE. staza vasculara in epiteliul gingival$pag. "33&

S142000&. Principalul semn clinic o%iectiv in gingivitele cronice il reprezinta! A. culoarea rosie desc)isa a gingieiB. tumefactiaC. sangerarea gingivalaD. modificarile aspectului suprafetei gingivaleE. consistenta variabila a gingiei$pag. "('&

S1"2000(. #ingivita acuta ulceronecrotica! A. apare in special la batrani(B. s-a dovedit a fi o boala contagioasa(C. are o evolutie de tip epidemic in unele colectivitati(D. este favorizata de deficienta vitaminei 44(E. prezinta )ipersalivatie seroasa.$pag. "%%&

S1"20010. #ingivostomatita aftoasa are ca leziuni elementare aftele9 dintre care celemai mici audimensiunile!

A. '"'#-'"! cm(B. '"!-'" cm(



C. '"-! cm(D. !-!"# cm(E. !"#- cm.$pag. "%+&

S1"20011. #ingivostomatita +erpetica!

A. apare mai ales la adulti si la batrani(B. apare dupa o perioada de incubatie de 1-# zile(C. este consecinta unei necroze de lic)efactie prin veziculatie intradermica(D. prezinta vezicule cu lic)id tulbure" laptos(E. evolueaza in pusee si se vindeca total dupa circa saptamani.$pag. "%'&

S1"20012. 7n gingivita alergica! A. consistenta gingiei este ferma(B. gingia are o culoare rosu-desc)is(C. gingia nu sangereaza la atingere si masticatie(

D. volumul gingiei este crescut(E. apar frecvent ulceratii dureroase pe marginile limbii.$pag. "%&

S1"20013. 7n gingivita cronica9 principalul semn clinic o%iectiv este! A. culoarea rosu-desc)is a gingiei(B. tumefactia(C. aparitia pungilor false(D. sangerarea(E. modificarea aspectului gingiei.$pag. "('&

S1"20014. Perioada de incu%atie a virusului +erpetic implicat in producerea gingivostomatitei+erpetice este!

A. 1$-M ore(B. %*-1$ ore(C. !$ ore(D. 1 ore(E. 1-1$ ore.$pag. "%)&

S162001". #ingivita acuta ulceronecrotica este caracterizata prin! A. prurit gingivalB. alterarea starii generaleC. absenta sangerarii la palpare cu sondaD. consistenta ferma a papilelor E. mobilitate dentara.$pag. "%%&



S1620016. in lic+enul plan apar urmatoarele manifestari gingivale! A. )iperplazie gingivala generalizata de tip polipoidalB. )iperplazie gingivala cu ulceratii si sangerari la cele mai mici atingeriC. atrofia epiteliului gingival" cu leziuni eroziveD. ulceratii acoperite de un depozit pseudomembranos cu culoare alb-galbuieE. papile interdentare ce prezinta la varf o ulceratie crateriforma.

$pag. "%(&

S212001,. 7n gingivita cronica simpla9 necomplicata principalul semn clinic o%iectiveste!

A. obilitatea dentaraB. +angerarea gingivala(C. Getractia gingivala(D. DurereaE. Culoarea rosie-violacee.$pag. "('&

S232001&. n gingivita de sarcina A. s-au evidentiat mecanisme imune semnificativeB. apar leziuni )iper<eratoziceC. se produc eroziuni si ulceratii care pot s5ngera cu usurinta la periajD. gingia este tumefiata" marita de volum" neteda sau boselata"lucioasaE. incidenta este crescuta in special dupa luna a % a de sarcina$pag. "(#&

S232001(. Principalele semne din gingivita din leucemie sunt! A. )iperplazii gingivale localizate in special la nivelul papilelor interdentareB. ulceratii in zona mucoasei jugale si la nivelul palatuluiC. zone de ulceratii si necroza pe mucasa jugala acoperite de false membraneD. petesii si infiltrate leucemice la nivelul palatului dur E. gingivoragii tardive datorate tromcitopeniei leucemice$pag. "3%&

S2320020. #ingivita alergica prezinta! A. gingie de culoare rosu desc)is de consistenta moale" friabilaB. gingie de culoare rosu intens" dura la palpareC. tumefactie gingivala cu aspect granular D. gingia singereaza foarte usor spontanE. gingia are o culoare rosu intens numai la nivelul papilelor interdentare$pag. "%&

S2320021. #ingivostomatita +erpetica! A. apare mai ales la adulti si la batrani(B. apare dupa o perioada scurta de incubatie de 1-1$ de oreC. este consecinta unei necroze de lic)efactie prin veziculatie intradermica(D. prezinta vezicule cu lic)id tulbure" laptos si virusi )erpeticiE. evolueaza in pusee si se vindeca total dupa circa saptamani.$pag. "%)&



S2320022. infiltratul leucocitar %ogat din corion este alcatuit din! A. limfocite si neutrofileB. limfocite" plasmocite" neutrofile si monociteC. plasmocite"macrofage si neutrofileD. limfocite"neutrofile"plasmocite si macrofageE. limfocite" macrofage si neutrofile

$pag. "(%&

S2320023. Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza A. senzatie de mincarime la nivelul gingiei marginaleB. discrete dureri" suportabile" spontaneC. senzatie de usturimeD. singerari gingivale numai la periajE. singerari gingivale numai la masticatie$pag. "()&

S2"20024. n gingivita cronic) simpl) din punct de vedere +istoc+imic crete nivelul i

activitateaurm)toarelor enzime! A. +uccinde)idrogenazeiB. lucopeptidazeiC. EsterazeiD. ?ibrinazeiE. Aminooxidazei$pag. "(*, "()&

S262002". 5eaciile din zona exudativ) ALde contaminareM /n granulomul simplucon:unctiv secaracterizeaz) prin!

A. vasoconstricieB. lipsa exudatuluiC. prezena unui infiltrat celular mai ales polimorfonuclear D. exudatul inflamator concentreaz/ exotoxinele microbieneE. lipsesc celulele macrofage.$pag. ""+&S2620026. n parodontita apical) cronic) fi%roas) ta%loul morfopatologic arat)!

A. vasele sangvine au perei subiaiB. leziunea este extins/ 3n osul alveolar C. sunt prezeni numero6i fibrobla6ti 6i fibrociiD. o parte din ligamentele +c)arpa= sunt 3ngro6ateE. perniele vasculare descrise de +c)weitzer sunt bine dezvoltate$pag. "")&S262002,. 'steofi%roza periapical) este o reacie de condensare osoas) care apare /n!

A. gangrena pulpar/ simpl/B. )iperemia preinflamatorieC. pulpita acut/ purulent/ total/D. pulpita cronic/E. pulpita acut/ seroas/ total/.$pag. "(*&



S262002&. #ranulomul c+istic reprezint)! A. o osteit/ apical/ cronic/ 6i distrucie osoas/ cu contur difuzB. 3nlocuirea esutului osos cu esut de granulaie cu numero6i fibrobla6ti 6i )istiociteC. stadiul final al unui granulom epitelialD. stadiul iniial al unei parodontite apicale cronice fibroaseE. o leziune periapical/ cu contur difuz pe radiografie.

$pag. "("&S262002(. iagnosticul pozitiv /n parodontita apical) acut) seroas) se face pe %azaurm)toarelor semne!

A. probe de vitalitate dentar/ pozitiveB. durerea are caracter cronicC. tumefierea mucoasei 6i tegumentelor D. lipsa durerii la percuie 3n axul dinteluiE. nu apar modific/ri 3n starea general/ a organismului.$pag. "#&S2620030. ;a%loul morfopatologic /n parodontita apical) acut) seroas) arat)!

A. perei vasculari 3ngro6aiB. ligamentele alveolo-dentare sunt subiateC. desociere fibrilar/ prin depolimerizareD. corticala intern/ alveolar/ prezint/ contur regulatE. 3ngustarea spaiilor intertrabeculare.$pag. "+&

S2&20031. 7n gingivita de sarcina! A. s-a identificat o crestere mai mare a speciei Capnocitop)agaB. s-a identificat o crestere mai mare a speciei 4revotella intermediaC. s-a identificat o crestere mai mare a speciei Act=nobaclusD. s-au evidentiat mecanisme imuneE. prevalenta este intre '-#' $pag. "(#&

S2&20032. #ingivita din dia%et prezinta A. )iperplazie gingivala localizataB. culoare gingivala rosu desc)isC. consistenta ferma a papilelor D. pungi parodontaleE. frecvente ulceratii$pag. "3(&

S2(20033. Semnul patognomonic din gingivostomatita ulceronecrotica este! A. culoarea rosie a portiunilor gingivale ulcerateB. papilele interdentare prezinta la varf o ulceratie crateriforma9aspect decapitat:C. gingivoragii la cele mai mici atingeriD. adenopatie regionalaE. limitarea desc)iderii gurii prin trismus$pag. "%*&




S1220034. iagnosticul diferential al candidozei se face cu A. leziunile diftericeB. leucoplaziaC. lic)enul plan

D. gingiviostomatita )erpeticaE. gingivita cronica$pag. "*&

S122003". iagnosticul diferential al gingivostomatitei ulceronecrotice se face cu A. boala Be)cetB. gingivita alergicaC. leucemia cronicaD. candidoza acutaE. agranulocitoza$pag. "%*&

S1220036. actorii favorizanti ai gingivitei +iperplazice simple sunt A. obturatii in exces" in contact sau in imediata apropiere a gingieiB. tipul alimentatiei9bogata in lipide:C. impact alimentar direct asupra papileiD. carii recidivaE. cavitati carioase aproximale$pag. "('&

S122003,. #ingivitele descuamative pot aparea in A. leucemii acute si subacuteB. lic)en planC. pemfigus vulgar D. AD+E. Diabet$pag. "%"&

S122003&. 7n candidoza acuta9 su%iectiv pot aparea A. senzatii dureroase la atingere" masticatieB. dificultatea de a purta protezele mobileC. fisuri dureroase ale comisurilor oraleD. )ipersalivatieE. prurit gingival$pag. "%#&

S122003(. 7n gingivita din cursul ciclului menstrual apar urmatoarele manifestari A. prurit gingivalB. sangerari gingivaleC. usoara crestere a mobilitatii dentare fiziologiceD. )ipersalivatieE. senzatie de tensiune$pag. "(#&



S1220040. 7n gingivita din dia%et9 gingia poate prezenta A. pungi adevarateB. )ipertrofie gingivala generalizataC. sangerari usoareD. usoara mobilitate patologicaE. ulceratii

$pag. "3(&

S1220041. 7n gingivita +iperplazica din leucemie9 principalele semne clinice sunt A. gingivoragii precoceB. senzatie de uscaciune a mucoasei oraleC. aparitia polipilor gingivaliD. )iperplazie gingivalaE. ulceratii$pag. "3%&

S1220042. 7n pericoronaritele acute pot aparea urmatoarele complicatii

A. trismusB. febraC. abcese de vecinatateD. edem laringianE. meningita acuta$pag. "%3&

S1220043. Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza A. usor prurit gingivalB. sangerari gingivale la periaj si masticatieC. senzatie de usturimeD. tumefactieE. )alena$pag. "()&a

S1220044. Su%iectiv9 in gingivostomatita ulceronecrotica poate aparea A. adenopatie regionalaB. durere intensa la atingerea gingieiC. limitarea desc)iderii gurii prin trismusD. )alena fetida intensaE. senzatie de gust metalic$pag. "%*&

S132004". iagnosticul diferential al gingivitei acute ulceronecrotice se face cu! A. lic)en plan vezicular B. sifilisC. leucemia acutaD. stomatita gangrenoasaE. agranulocitoza$pag. "%)&



S1320046. #ingivita din dia%et prezinta! A. )iperplazie generalizataB. culoare palida desc)isaC. consistenta ferma a papilelor D. ulceraii si sangerari usoare la atingereE. frecvent pungi false

$pag. "3(&

S132004,. #ingivitele descuamative pot sa apara in! A. infectii cronice; sifilis" tuberculozaB. la pubertate si postpubertateC. in eruptii medicamentoase prin reactii de )ipersensibilizareD. in lic)enul plan vezicular sau bulosE. in gingivita )iperplazica idiopatica$pag. "%"&

S132004&. #ranulomul sarcoidal contine!

A. limfociteB. numeroase mononucleareC. celule eptelialeD. leucociteE. celule gigante anger)ans multinucleate$pag. "3*&

S132004(. in gingivita cronica simpla9 in stadiul deNleziune sta%ilaN+istologic apare! A. marginatie leucocotaraB. microulceratii in epiteliuC. cresterea numarului de plasmociteD. fragilitate capilara 9meiopragie:E. )iperemie activa$pag. "(*&

S13200"0. in gingivita de sarcina! A. gingia este tumefiataB. apare senzatie de uscaciune si arsuraC. mobilitatea patologica este frecvent de gradul %D. semnele clinice se accentueaza din luna a -a sau a -aE. sangerarea se produce la cele mai mici atingeri

S13200"1. in gingivita +iperplazica din +ipovitaminoza C apare! A. mobilitate patologica prin edemB. )ipertrofie lingualaC. sangerari gingivaleD. pungi falseE. )alena$pag. "33&



S13200"2. in gingivitele asociate cu dia%et za+arat insulinodependent9 principalelemicroorganismedin santul gingival sunt!

A. specii de +treptococB. specii de Actinom=cesC. Capnoc=top)aga

D. eillonela 4arvulaE. ?usobacterium$pag. "3"&

S13200"3. Producerea gingivostomatitei ulceronecrotice este data de! A. boli generale cronice casectizanteB. menopauza si postmenopauzaC. deficitul de vitamina A" D" ED. prezena bacililor fuziformi si spiroc)etelor E. )iposalivatia din colagenoze$pag. "%%&

S13200"4. Semnele clinice su%iective ale gingivitei cronice sunt! A. sangerari gingivale la periaj si masticatieB. consistenta gingiei crescuta in formele exudativeC. pungi falseD. prurit gingival si senzaie de usturimeE. fenomene de )alistereza superficiala$pag. "()&

S13200"". Sindromul P*-$$587@S'@ din anemia +ipocroma consta in! A. glositaB. ulceratii orale si faringieneC. mucoasa gingivala este palidaD. disfagieE. toate de mai sus$pag. "3%&

S14200"6. 7n gingivita cronica9 in stadiul de Oleziune sta%ilaO intalnim urmatoareleaspecte!

A. creste numarul de plasmociteB. epiteliul jonctional prezinta fenomene de ingustare a spatiilor intercelulareC. lamina bazala e neintreruptaD. microulceratii in epiteliuE. scade nivelul si activitatea unor enzime

S14200",. 7n gingivitele asociate cu dia%et za+arat insulinodependent9 principalelemicroorganismedin santul gingival sunt!

A. eillonela parvulaB. ?usobacteriumC. specii de +treptococD. specii de +tafilococ



E. specii de Actinom=ces$pag. "3"&

S14200"&. 7n stadiul de leziune initiala9 gingivita cronica se caracterizeaza prin! A. )iperemie activaB. marginatie leucocitara

C. migrarea prin diapedeza" in special a monocitelor D. flux de sange crescut in teritoriul capilar si venular E. cresterea numarului de celule" in special fibroblasti$pag. "(%&

S14200"(. Simptomatologia gingivitei acute ulceronecrotice cuprinde! A. fisuri dureroase la comisuriB. )alena fetida intensaC. limitarea desc)iderii gurii prin trismusD. stare generala de regula nealterataE. dureri spontane iradiante in oasele maxilare$pag. "%*&

S1420060. Simptomatologia gingivitei de sarcina cuprinde! A. principalele semne sunt )iperplazia si sangerareaB. mobilitatea patologica de gradul ! si " fara evolutie spre avulsia dintilor C. pot aparea pungi parodontale adevarateD. mucoasa gingivala si orala au aspect uscatE. )iperplazia de sarcina se dezvolta exclusiv la nivelul papilelor interdentare$pag. "3&

S1"20061. Conditiile favorizante de aparitie a gingivostomatitelor micotice sunt! A. consumul excesiv de antibiotice(B. sarcina(C. varsta si sexul(D. +DA(E. diabetul.$pag. "%+-"%#&

S1"20062. iagnosticul diferential al gingivostomatitei ulceronecrotice se face cu! A. gingivostomatita de menopauza(B. gingivostomatita aftoasa(C. gingivita de sarcina(D. gingivostomatita distrofica(E. gingivostomatita )erpetica.$pag. "%*&

S1"20063. #ingivita din dia%et se caracterizeaza prin! A. consumul crescut de oxigen la nivelul gingiei(B. miros si gust caracteristic de metal(C. consistenta crescuta a gingiei(D. )iperplazie generalizata polipoidala(E. frecvente ulceratii.



$pag. "3"-"3(&

S1"20064. #ingivita +iperplazica de cauza micro%iana prezinta urmatoareasimptomatologie!

A. gingia este de culoare rosu-violaceu(B. gingia are suprafata neteda(

C. gingia are uneori micro-ulceratii(D. uneori gingia are aspect lucios de coaja de portocala(E. consistenta gingiei este ferma cand apar suprainfectarile.$pag. "(+&

S1"2006". #ingivita la pu%ertate este caracterizata prin! A. aparitia ei atat la fete cat si la baieti(B. este mai frecventa intre !'-! ani(C. implicarea mai frecventa a speciilor Capnoc=top)aga(D. aparitia ca semn al unor modificari metabolice mai ales inaintea ciclului menstrual(E. inflamatie gingivala rosu-violacee.$pag. "(+&

S1"20066. #ingivita ulceronecrotica este caracterizata prin! A. dureri spontane iradiate in oasele maxilare(B. senzatie de gust metalic si alterat(C. )alena fetida(D. aspect decapitat al papilelor(E. mobilitate dureroasa ce duce frecvent la avulsia dintilor.$pag. "%*&

S1"2006,. 7n gingivita de sarcina! A. s-a remarcat o crestere importanta a speciei 4revotella intermedia(B. adevarata cauza o reprezinta placa bacteriana(C. nu se evidentiaza semne )istopatologice specifice(D. nu apar pungi gingivale adevarate(E. mobilitatea dentara este frecvent de gradul %.$pag. "(#-"3&

S1"2006&. 7n gingivita +iperplazica din +ipovitaminoza C! A. apare modificarea sintezei proteoglicanilor si glicoproteinelor(B. apar pungi adevarate(C. scade sinteza de colagen(D. apare )iperplazia gingivala cu ulceratii si sangerari(E. scade permeabilitatea mucoasei bucale si a epiteliului sulcular.$pag. "33&

S1"2006(. Printre factorii de transformare a unei gingivite cronice micro%iene intruna+iperplazica senumara!

A. prezenta diastemei sau tremelor interdentare(B. obturatii in exces in imediata apropiere a gingiei(C. obturatii rugoase" retentive in apropierea gingiei(



D. contact traumatic si retentiv intre corpul de punte si gingia dintilor stalpi(E. persistenta pe arcada a unor dinti temporari.$pag. "('-"(+&

S16200,0. #ingia poate prezenta in cursul dia%etului! A. )iperplazie gingivala generalizata" de tip polipoidal

B. atrofia epiteliului gingival" cu leziuni eroziveC. ulceratii acoperite cu un depozit pseudomembranos de culoare alb-galbuieD. sangerari usoare la atingereE. frecvent pungi false.$pag. "3(&

S16200,1. #ingia poate prezenta in cursul dia%etului! A. sangerari usoare la atingereB. consistenta ferma a papilelor C. frecvent pungi falseD. usoara mobilitate patologica prin edem inflamator

E. leziuni )iper<eratozice.$pag. "3(&

S16200,2. #ingivita la pu%ertate se caracterizeaza prin urmatoarea simptomatologie! A. inflamatie gingivala cu o culoare rosie violaceeB. tumefactie prin edem cu caracter ireversibilC. sangerare la masticatie" periaj" atingere cu sondaD. )iperplazie gingivala" in special vestibulara" cu aspect bulbos al papilei interdentareE. ulceratii frecvente.$pag. "(+-"(#&

S16200,3. in %oala Be+cet se intalnesc! A. afte bucale si genitaleB. leziuni oculare conjunctivale" iridociditaC. induratia pielii" sclerodermieD. leziuni vasculare; tromboflebiteE. leziuni articulare; artrite.$pag. "%3&

S16200,4. Sangerarea in gingivita cronica poate fi A. spontanaB. provocata de atingere si presiunea exercitata de alimente in cursul masticatieiC. provocata de explorarea cu sondaD. provocata de periajul dentar E. provocata de succiunea voluntara sau involuntara a papilelor gingivale si a marginiigingivale libere.$pag. "('&



S21200,". upa criteriile de localizare si intindere gingivita simpla9necomplicata9decauza micro%ianapoate fi!

A. papilitaB. gingivita marginalaC. gingivita difuza

D. gingivita localizataE. gingivita alergica$pag. "()&

374

S21200,6. actori favorizanti in producerea gingivostomatitei ulceronecrotice sunt A. fumatul excesivB. deficitul vitaminelor E si 44C. alcoolismulD. pericoronariteleE. stresul$pag. "%%&

S21200,,. 7n gingivita alergica semnele clinice se caracterizeaza prin! A. culoarea rosie a gingiei care se intinde dincolo de jonctiunea mucogingivalaB. tumefactie gingivalaC. gingie de aspect usor granular D. consistenta moale a gingieiE. frecvent c)eilita si glosita "asociate$pag. "%&

S21200,&. 7n gingivita +iperplazica prin +ipovitaminoza C deficienta vitaminei are caefecte

A. scaderea sintezei de colagenB. scaderea integritatii peretilor vasculariC. necroza papilelor gingivaleD. aparitia de dureri gingivaleE. demineralizari in parodontiul profund$pag. "33&

S21200,(. Principalele semne clinice din gingivita +iperplazica din leucemie sunt! A. dureri insuportabile cu caracter nevralgiformB. ulceratiiC. gingivoragii precoceD. )iperplazie gingivalaE. avulsia dintilor $pag. "3%&

S23200&0. #ingivita la pu%ertate! A. apare in special la feteB. apare atit la fete cit si la baietiC. apare la persoane cu igiena orala bunaD. are drept agent etiologic specii de Actinom=ces si 4op)=romonas



E. are drept agent etiologic specii de Capnoc=top)aga$pag. "(+&

S23200&1. #ingivita din cursul ciclului menstrual se manifesta prin! A. crestere importanta a mobilitatii dentare fiziologiceB. senzatie de tensiune

C. usoara tumefactie gingivalaD. singerare gingivalaE. lic)idul santului gingival scade datorita aparitiei exudatului inflamator $pag. "(#&

S23200&2. eficienta de vitamina C are ca efect! A. scaderea permeabilitatii epiteliului sulcular B. cresterea sintezei de fibre de colagenC. scaderea c)emotactismului leucocitar si a migratiei leucocitareD. favorizarea fenomenelor de demineralizare in parodontiu profundE. reducerea lumenului capilarelor si arteriolelor $pag. "33&

S23200&3. Sindromul P*-$$587@S'@ din anemia +ipocroma consta /n! A. glosita si disfagieB. ulceratii orale si faringieneC. mucoasa gingivala este palidaD. toate de mai susE. ulceratii suprainfectate datorita leucopeniei$pag. "3%&

S23200&4. ntagonistii de calciu au urmatoarele efecte! A. inactivarea acidului folic(B. cresterea glicozaminoglicanilor sulfatati(C. stimularea sintezei AD> si a colagenuluiD. stimularea factorului de crestere epiteliala(E. cresterea proliferarii celulare pe mediu de cultura anaerob$pag. "3'&

S23200&". #ingivitele descuamative pot s) apar) /n urmatoarele circumstante! A. infecii cronice; sifilis" CandidaB. la pubertate 6i postpubertateC. 3n erupii medicamentoase prin reacii de )ipersensibilizareD. in pemfigus mucos benignE. in gingivita )iperplazic/ idiopatic/$pag. "%"&

S23200&6. n gingivita acuta ulceronecrotica sunt prezente urmatoarele simptomeo%iective

A. senzatie de uscaciune si arsura la nivelul mucoasei gingivaleB. rigiditatea fetei si adenopatie regionalaC. senzatie de gust metalic si alteratD. papile interdentare cu Iaspect decapitat8



E. accentuarea durerii la contactul cu alimente fierbinti" condimente.$pag. "%*&

S23200&,. 7n stadiul de Lleziune initialaM9 gingivita cronica se caracterizeaza prin! A. )iperemie activa(B. marginatie leucocitara(

C. flux de sange moderat in teritoriul capilar si venular(D. migrarea prin diapedeza" in special a polimorfonuclearelor E. cresterea numarului de celule" in special fibroblasti.$pag. "(%&

S23200&&. upa localizare si intindere9 gingivita cronica poate fi! A. gingivita cronica propriu-zisaB. papilita" inflamatia papilei interdentareC. gingivita difuza care cuprinde papila interdentara"marginea gingivala libera si gingia fixaD. gingivita difuza care cuprinde marginea gingivala libera si gingia fixaE. gingivita localizata numai la unul din dinti$pag. "()&

S23200&(. Printre factorii de transformare a unei gingivite cronice micro%iene intruna+iperplazica senumara!

A. cavitati carioase profunde situate vestibular sau oralB. obturatii in exces in imediata apropiere a gingieiC. obturatii rugoase" retentive in apropierea gingieiD. contact traumatic si retentiv intre corpul de punte si gingia dintilor stalpi(E. impact alimentar indirect asupra papilei interdentare$pag. "('&

S23200(0. <iperplazia gingivala se remarca in special prin! A. cresterea numarului de celule 9in special de plasmocite:B. cresterea numarului de fibre de colagenC. aparitia edemului masiv intra si intercelular D. prezenta unui infiltrat inflamator moderat in special in corionE. prezenta capilarelor de neoformatie$pag. "(+&

S23200(1. #ingivita din dia%et prezint)! A. )iperplazie gingivala generalizat/B. gingie de culoare palid/ rosu-desc)isC. consistenta moale a papilelor D. ulceraii 6i sanger/ri u6oare la atingereE. frecvent pungi adevarate$pag. "3(&

S23200(2. Principalele mecanisme prin care dia%etul actioneaza asupra gingiei sunt! A. oxidarea excesiva a glucozei in gingieB. acumularea de compusi cu actiune toxica prin acidoza tisularaC. consum de oxigen crescut prin cresterea metabolismului local



D. meiopragie capilara si suferinte vasculare arteriale si venoaseE. nevrita diabetica$pag. "3(&

S23200(3. eficienta de vitamina C are ca efect! A. scaderea permeabilitatii epiteliului sulcular

B. cresterea sintezei de fibre de colagenC. scaderea c)emotactismului leucocitar si a migratiei leucocitareD. favorizarea fenomenelor de demineralizare in parodontiu profundE. reducerea lumenului capilarelor si arteriolelor $pag. "33&

S2"200(4. Simptomele su%iective ale gingivitei cronice simple sunt! A. F6or prurit gingivalB. Discrete dureri la periajC. FsturimeD. +5nger/ri gingivale la masticaie

E. +5nger/ri gingivale spontane$pag. "()&

S26200(". 5apiditatea fenomenelor de dinamic) vascular) /n infalamiile parodoniuluiapical depindede urm)torii factori!

A. intensitatea agresoruluiB. timpul de aciune al agresoruluiC. natura agresoruluiD. cantitatea agresoruluiE. tonusul neuro-vegetativ individual$pag. ")&

S26200(6. n etiologia parodontitei apicale acute +iperemice sunt incriminate! A. bruxismulB. lucr/ri protetice 3n subocluzieC. traumatisme directe 3n cursul tratamentului endodonticD. eugenolul folosit 3n tratamentul endodonticE. ageni microbieni.$pag. "*&S26200(,. spectul macroscopic i microscopic al inflamaiei osoase /n parodontitaapical) estedeterminat de urm)toarele particularit)i!

A. starea general/ a organismuluiB. os alveolar cu cortical/ intern/ groas/C. lipsa unui sistem limfatic 3n zona cervico-facial/D. calea prin care p/trunde agentul agresor E. esuturile acoperitoare ale osului alveolar sunt subiri$pag. "3&S26200(&. Parodontita apical) acut) seroas) Adifuz) se caracterizeaz) prin!durere cu caracter lancinant provocat/ de difeite excitani care cedeaz/ odat/ cu cre6tereaafluxuluisangvin spre extremitatea cefalic/



A.B. adenopatia regional/C. absena sensibilit/ii la percuia 3n axul dinteluiD. congestia mucoasei 3n dreptul r/d/cinii dinteluiE. durerea iradiaz/ 3n regiuni 3nvecinate.$pag. "+&

S26200((. iagnosticul diferenial al parodontitei apicale cronice difuze progresive seface cu! A. granulomul c)isticB. actinomicozaC. parodontia apical/ cronic/ fibroas/D. adenopatii supurateE. osteomielita.$pag. "(%&S2620100. Simptomatologia parodontitei apicale cronice difuze progresive APartsc+!

A. nodul care deformeaz/ suprafaa mucoaseiB. palparea mucoasei 3n dreptul dintelui nu este dureroas/

C. teste de vitalitate la cald pozitiveD. teste de vitalitate la rece negativeE. adenopatie regional/ cu ganglioni 3ndurai durero6i la palpare.$pag. "(3&S2620101. Simptomatologia granulomului simplu con:unctiv

A. durere vie lancinant/B. palparea mucoasei 3n dreptul apexului poate evidenia o u6oar/ sensibilitateC. la teste de vitalitate la cald se constat/ sensibilitate377 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004


37" Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE INTREBARI PARTEA a II a

D. explorarea cu sonda a camerei pulpare 6i a canalelor radiculare arat/ lipsa oric/reisensibilit/iE. la examen radiologic se observ/ o zon/ de transparen/ ce 3nconjoar/ apexul.$pag. ""#&S2620102. iagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute purulente se face cu!

A. pulpita total/ acut/ purulent/B. abcesul parodontal marginalC. foliculita dinilor inclu6iD. osteomielitaE. pulpita cronic/ desc)is/ acutizat/.$pag. ""3&S2620103. iagnosticul pozitiv /n parodontita apical) acut) +iperemic) se pune pe%aza urm)toarelor semne

A. la atingerea dintelui apare senzaia de prezen/ a dintelui 3n arcada dentar/B. mucoasa 3n dreptul apexului de aspect normalC. simptomatologia de pulpit/ total/D. pe radiografie se evideniaz/ un focar osteitic periapicalE. dintele este sensibil la percuie 3n ax.$pag. "'&



S2&20104. Semnele clinice o%iective ale gingivitei cronice simple sunt! A. prurit gingivalB. senzatii de usturimeC. sangerari gingivaleD. culoare rosie inc)isa a gingieiE. tumefactia papilelor gingivale

$pag. "('&

S2&2010". #ingivita +iperplazica simpla prezinta! A. gingie marita de volumB. gingie de culoare rosu desc)isC. suprafata netedaD. microulceratii sangerande la atingereE. consistenta moale$pag. "(+&

S2&20106. ;umora de sarcina!

A. prezinta o incidenta de %-* cazuriB. prezinta o incidenta de #-!' cazuriC. apare dupa luna a #-a de sarcinaD. din punct de vedere )istopatologic este un angiogranulomE. apare dupa luna a %-a de sarcina$pag. "3&

S2&2010,. #ingivita +iperplazica in +ipovitaminoza C prezinta! A. )alenaB. pungi falseC. mobilitate patologicaD. sangerari gingivaleE. fara ulcerati$pag. "33&

S2&2010&. <iperplazia gingivala +idantoinica A. este localizata mai mult oralB. este localizata mai mult vestibular C. nu sangereazaD. gingia este de consistenta redusaE. prezinta o culoare roz desc)is$pag. "3)&S2&2010(. <iperplazia gingivala prin antagonisti de calciu!

A. are culoarea gingiei de un roz desc)isB. are caracter generalizatC. are o consistenta a gingiei moale" depresibilaD. apare un sant la baza )iperplazieiE. volumul )iperplaziei este variabil$pag. "3+&



S2&20110. #ingivita acuta ulceronecrotica! A. apare mai frecvent la adultii de varsta medieB. gingia are culoare rosieC. apar gingivoragiiD. apare )ipersalivatie vascoasa

E. papilele interdentare au Iaspect decapitat8$pag. "%*&

S2&20111. iagnosticul diferential al gingivostomatitei ulceronecrotice se face cu! A. candidoze croniceB. gingivite )iperplaziceC. gingivostomatita )erpeticaD. leucemia acutaE. agranulocitoza$pag. "%*-"%)&

S2&20112. #ingivita de cauza micota la adulti are ca forme clinice! A. atroficaB. )ipertroficaC. pseudomembranosD. )iper<eratozicE. )iperplazic$pag. "%#&

S2&20113. iagnosticul diferential al gingivitei de cauza micotica se face cu! A. leucoplaziaB. lic)en planC. gingivostomatita aftoasaD. gingivostomatita )erpeticaE. leziuni ulcerative ale mucoasei$pag. "*&

S2&20114. 7n %oala Be+cet se intalnesc! A. afte bucaleB. afte genitaleC. leziuni oculareD. leziuni cutanateE. leziuni musculare$pag. "%+&

S2(2011". #ingivitele +iperplazice medicamentoase pot sa apara in urma administrariide!

A. antagonisti de calciuB. stamicinC. )idantoinaD. cefalosporineE. ciclosporine$pag. "3*&



S2(20116. Principalele semne de im%olnavire gingivala in sarcina sunt! A. dureri gingivaleB. sangerare gingivalaC. ulceratiile gingivaleD. )iperplazii gingivaleE. pungi parodontale adevarate

$pag. "(#&

S2(2011,. #ingivita +iperplazica idiopatica mai este cunoscuta si su% numele de! A. gingivomatozaB. fibrom gingival difuzC. )iperplazie fibromatoasaD. fibromatoza gingivala ereditaraE. macrogingie dobindita$pag. "3#&

S2(2011&. *a nivelul gingiei9leziunile in lic+enul plan prezinta urmatoarele aspecte!

A. sub forma de macule confluenteB. sub forma de placardC. leziuni )iper<eratozice de tip reticular sau dendriticD. sub forma de pustuleE. eroziuni si ulceratii care pot singera cu usurintala periaj si masticatie$pag. "%(&

Tema nr. 21

Parodontite marginaleBIBLIOGRAFIE:


S1221001. Parodontita marginala rapid progresiva apare cel mai frecvent A. dupa 1' aniB. la varstniciC. la copiiD. dupa ' aniE. la menopauza$pag. ")&

S1221002. Semnul patognomonic al P$CS este A. durere localizataB. sangerari gingivale la succiuneC. senzatie de egresiuneD. )alisterezaE. prezenta pungilor parodontale$pag. "*3&



S1321003. enumirea deNparodontita :uvenilaNa fost folosita pentru prima oara in! A. !&*'B. !&#C. !&*MD. !&MME. !&#*

$pag. "*)&

S1321004. 7ncidenta parodontitei marginale rapid progresive este de! A. -*B. 1-$C. 1$D. %%E. '"#$pag. ")&

S142100". Cate grade de afectare se descriu in parodontita marginala cronica profunda

la adult lanivelul dintilor pluriradiculari9 ca urmare a proceselor osoase resor%tive si ale retractieigingivaleconsecutiveF

A. %B. 1C. #D. *E. M$pag. "*#&

S1421006. 7n parodontita :uvenila9 in forma localizata se produc migrari patologice ale! A. molarilor secunzi si incisivilor B. molarilor primi si caninilor C. molarilor primi si incisivilor D. molarilor secunzi si caninilor E. premolarilor $pag. "*)&

S142100,. Semnele inflamatiei din parodontita distrofica sunt! A. pungi de #-M mmB. exudat inflamator redus sau clinic absentC. mobilitate dentara accentuataD. migrari patologice frecventeE. radiologic se observa mici resorbtii de tip orizontal pe fondul atrofiei predominant verticale$pag. ")(&

S142100&. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este! A. prurit gingivalB. sangerari frecvente ale gingieiC. papila gingivala tumefiataD. senzatie de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti



E. durere periradiculara si interradiculara$pag. "*3&

S1"2100(. in punct de vedere clinic9 parodontita distrofica prezinta! A. mobilitate dentara accentuata(B. )iperestezie(

C. semnificative migrari patologice(D. radiologic" atrofie osoasa predominent verticala cu mici resorbtii de tip orizontal(E. infectii micotice asociate in #' din cazuri.$pag. ")"&

S1"21010. ormele clinice de parodontita marginala la adult sunt! A. parodontita de sarcina(B. )iperplazia consecutiva tratamentelor medicamentoase(C. parodontita distrofica(D. parodontita premenstruala(E. gingivostomatita micotica.$pag. ")-")"&

S1"21011. 7n parodontita marginala cronica profunda la adult9 in epiteliu seevidentiaza!

A. infiltrat limfoplasmocitar abundent(B. distructii ale fibrelor +)arpe=(C. vasodilatatie cu caracter paralitic(D. leziuni proliferative care alterneaza cu zone de ulceratie si exfolieri masive(E. resorbtii ale cementului radicular.$pag. "*'&

S1"21012. 7n parodontita marginala cronica profunda la adult! A. dintii din zona laterala au tendinta la egresiune c)iar in prezenta antagonistilor(B. dintii din zona frontala au tendinta la deplasare transversala c)iar in prezenta vecinilor(C. apar treme patologice(D. in urma deplasarii dintilor" apar ocluzii adanci adevarate(E. radiologic" se constata o resorbtie osoasa orizontala accentuata.$pag. "*+-"*#&

S1"21013. 7n parodontita prepu%ertara! A. simptomatologia apare la adultii tineri in jurul varstei de ' de ani(B. dintii permanenti se pierd in jurul varstei de !# ani" cand se asociaza cu sindromul4apillon-efevre(C. simptomatologia parodontala se asociaza cu )iperfosfatazia(D. apar migrari patologice si tumefactii gingivale localizate(E. apar modificari mixte distrofice si inflamatorii" numindu-se si parodontita mixta.$pag. "**&

S1"21014. 5adiologic9 in parodontita :uvenila! A. resorbtia osoasa este verticala(B. resorbtia osoasa este orizontala(C. apare )alistereza(



D. demineralizarea are aspect de canal septal(E. demineralizarea apare numai la nivelul varfului septului alveolar.$pag. "*'&

S162101". in parodontita :uvenila la examenul radiologic se remarca! A. integritatea osului alveolar

B. resorbtia osoasa orizontalaC. )alisterezaD. resorbtie osoasa verticalaE. resorbtie osoasa mixta.$pag. "*'&

S1621016. in parodontita marginala cronica profunda la examenul radiologic seremarca!

A. integritatea osului alveolar B. )alisferezaC. resorbtie osoasa orizontala

D. resorbtie osoasa verticalaE. resorbtie osoasa mixta.$pag. "*#&

S212101,. Carei afectiuni i sa atri%uit cel mai frecvent si in mod incorect termenul deLparodontozaMAperiodontoza 9actualmente fiind cunoscuta etiologia micro%iana siposi%ilitatile detratatament eficient antimicro%ian ale acestei %oliF

A. ingivita cronica simplaB. ingivita alergicaC. 4arodontita marginala cronica profunda agresiva"rapid progresivaD. 4arodontita prepubertalaE. 4arodontita juvenila

S212101&. Parodontita prepu%ertara este asociata unei %oli generale care poate fi! A. anemia )ipocromaB. neutropenia sau granulocitopeniaC. maladia Hod<inD. talasemiaE. sarcoidoza$pag. "**&

S232101(. Care este microorganismul izolat din procentul cel mai mare de situri /nparodontitamarginal) profund) re%el) la tratamentF

A. ?usobacterium nucleatumB. Actinobacillus actinom=cetemcomitansC. 4revotella intermediaD. Bacillus fors=t)usE. 4orp)=romonas gingivalis$pag. ")"&



S2321020. Cum este descris) parodontita distrofic)F A. inflamaie acut/ a esuturilor gingivaleB. inflamaie cronic/ a esuturilor gingivaleC. inflamaie ce apare dup/ instalarea menoipauzeiD. fenomen distrofic caracteristic batr5neiiE. inflamaie cronic/ instalat/ pe un fond distrofic

$pag. ")"&

S2321021. lementul esenial de difereniere i transformare a gingivitei /n parodontit)marginal)cronic) este!

A. apariia s5nger/rii gingivale spontaneB. apariia fisurilor +tillmanC. apariia tartruluiD. afectarea osului prin demineralizare sau distrucieE. mobilitatea dinilor $pag. "*"&

S2321022. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale care odifereniaza degingivit)9 este!

A. prurit gingivalB. usturimi gingivaleC. jena dureroas/ gingival/ accentuat/ de periaj 6i masticaieD. s5nger/ri frecvente ale gingiei la atingeri u6oare 6i la succiunea gingieisenzaia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dini" 3nsoit/ de o durere periradicular/6iinterradicular/.E.$pag. "*3&

S2321023. Care din urmatoarele afirmaii sunt adevarateF Parodontita :uvenil)! A. se caracterizeaz/ prin lipsa unei inflamaii evident/ clinicB. se caracterizeaz/ prin prezena unei inflamaii gingivale moderateC. se caracterizeaz/ prin prezena craterelor la nivelul papilelor gingivaleD. se caracterizeaz/ prin prezena unor abundente depozite de plac/ bacterian/ 6i tartruE. se caracterizeaz/ prin liza osoasa orizontal/ generalizata.$pag. "*)&

S2"21024. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este! A. 4ruritul gingivalB. Fsturimea gingival/C. +5ngerarea la atingerea gingieiD. +5ngerarea la succiunea gingieiE. +enzaia de egresiune a dintelui$pag. "*3&



S262102". ;ratamentul pulpitei seroase totale! A. se face prin coafaj directB. se face prin extirpare vital/C. se face prin coafaj indirectD. amputaie devital/E. toate de mai sus.

$pag. "3%&S2621026. mputaia vital) este indicat)! A. dini mobili parodontoticiB. molarii persoanelor 3n v5rst/C. dini temporariD. la copii 6i la tineri la premolari 6i molari cu r/d/cinile 3n curs de formareE. molari de minte.$pag. "%(&S2&2102,. 7n plan vertical9 afectarea furcatiilor cuprinde urmatoarele grade!

A. gradul ! R 'S mmB. gradul ! R 'S1 mm

C. gradul R 1S* mmD. gradul R 1SM mmE. gradul % R T $ mm$pag. "*#&S2&2102&. Simptomatologia parodontitei :uvenile este mai frecventa la nivelul!

A. primii molari superiori si inferioriB. incisivii superiori si inferioriC. primii molari si incisiviiD. primii molari" incisivii si dintii veciniE. toate cele de mai sus$pag. "*)&

S2(2102(. 7n parodontita marginala cronica superficiala semnul patognomonic este! A. sangeriri ale gingiei la atingeri usoareB. culoarea rosie violacee a papilelor si marginii gingivale libereC. usoara mobilitate dentara de gradul !D. senzatia de egresiune a unui dinte sau grup de dintiE. uneori )iperplazie gingivala$pag. "*3&S2(21030. 7ncidenta maxima a episoadelor agresive este in :urul varstei de!

A. ' aniB. #-%' aniC. %'-%# aniD. %#-1' aniE. 1# ani$pag. ")&




S1221031. 7n parodontita distrofica apar A. fenomene de )iperestezieB. pungi de adancime mica sau medieC. pungi profunde

D. migrari patologice accentuateE. resorbtii orizontale$pag. ")(&

S1221032. 7n parodontita :uvenila9 principalele semne clinice de im%olnavire sunt A. prezenta pungilor false!#*B. mobilitate dentara patologicaC. retractii gingivaleD. )iperestezie dentinaraE. senzatie de egresiune a dintilor $pag. "*)&

S1221033. 7n parodontita marginala cronica profunda la adult9 afectarea gingivoosoasa de gradul 77 afurcatiilor dintilor laterali implica

A. sonda exploratoare patrunde interradicular pe o distanta redusa" !-% mmB. sonda exploratoare patrunde adanc intrradicular C. exista demineralizareD. exista resorbtia limbusului septului interradicular E. leziunile sunt incipiente" afectand in special gingia$pag. "*#&

S1221034. 7n parodontita marginala cronica profunda se pot dezvoltaNpungi osoaseNinurmatoarelezone

A. zona mentonieraB. liniile oblice externa si internaC. gaura palatina mareD. cresta zigomato-molaraE. zona palatinala din dreptul dintilor frontali superiori$pag. "*+&

S122103". 7n parodontita marginala cronica profunda9 la adult +istopatologic in epiteliuse evidentiaza

A. resorbtii ale cementului radicular B. leziuni proliferative" alternand cu zone de ulceratieC. infiltrat limfoplasmocitar abundentD. degenerescente celulareE. vasodilatatie cu caracter paralitic 9vasoplegie:$pag. "*'&



S1221036. '%iectiv9 in P$CS exista A. sangerari la atingeri usoare cu sondaB. semne de inflamatie gingivalaC. mobilitate dentara patologicaD. pungi parodontale adevarateE. uneori retractie gingivala

$pag. "*%&

S122103,. Su%iectiva in paroodntita marginala cronica superficiala apar A. migrari dentare patologiceB. prurit gingivalC. jena dureroasa la nivelul gingieiD. usturimi gingivaleE. sangerari gingivale$pag. "*3&

S122103&. pisoadele de evolutie agresiva din parodontita marginala rapid progresiva

suntcaracterizate prin A. inflamatii gingivale cu caracter acut sau subacutB. absenta mobilitatii patologiceC. tumefactii voluminoase ulcerateD. prezenta exudatului pururlentE. usturimi gingivale$pag. ")&

S132103(. Continutul pungilor parodontale este reprezentat de! A. celule epiteliale descuamateB. infiltrat limfoplasmocitar C. bacterii intregi si fragmentateD. leucocite distruseE. imunoglobuline$pag. "*+&

S1321040. in parodontita marginala cronica profunda la adult9 in corion apar! A. vasoplegieB. meiopragieC. )alisterezaD. distrucia fibrelor de colagenE. infiltrat limfoplasmocitar abundent$pag. "*'&

S1321041. in parodontita marginala cronica superficiala9 in derm apare! A. infiltrat dens limfoplasmocitar B. degenerescenta filetelor nervoaseC. aparitia de mici cantitati de tesut de granulatieD. vasodilataie pasivaE. segregatie celulara$pag. "*(&



S1321042. in parodontita marginala profunda re%ela Arefractara la tratament aparurmatoarelemicroorganisme!

A. Bacillus fors=tus - #B. Bacillus fors=tus - #C. Bacillus fors=tus - 1'

D. 4orp)=romonas gingivalis O#'E. 4orp)=romonas gingivalis - !# $pag. ")"&

S1321043. Parodontita :uvenila se caracterizeaza prin! A. lipsa unei inflamatii evidenta clinicB. pungi parodontale falseC. radiologic apare resorbtie osoasa orizontala la molari si incisiviD. mobilitate dentara patologica si migrari ale molarilor primi si incisiviE. resorbtie osoasa verticala avansata la molarii primi$pag. "*)&

S1321044. Parodontita marginala agresiva rapid progresiva! A. apare cel mai frecvent dupa varsta de ' aniB. este cauzata geneticC. apare dupa varsta de %# aniD. are cauza microbianaprezinta episoade de evolutie agresiva cu semne de inflamatie florida a unei parodontitemarginale croniceprofundeE.$pag. ")&

S132104". Parodontita marginala rapid progresiva este de cauza micro%iana9 fiindimplicati!

A. 4revotella intermediaB. Ei<inella corrodensC. Capnoc=top)agaD. Camp=lobacter rectusE. eillonella$pag. ")&

S1321046. Semnele clinice ale parodontitei marginale superficiale pot fi! A. semne de inflamatie gingivalaB. mobilitate dentara accentuataC. culoare roz-palida a gingiei marginaleD. radiotransparena cu localizare diferita cu aspect difuz la nivelul limbusului alveolar E. uneori retractie gingivala in absenta pungilor adevarate$pag. "*%&

S132104,. Semnele clinice o%iective din parodontita marginala cronica profunda sunt! A. mobilitate patologica de gradul !B. pungi parodontale adevarate



C. retractia gingivala ca urmare a resorbtiei suportului ososD. absena semnelor inflamaiei gingivaleE. radiografic apare resorbtia osoasa verticala$pag. "*+-"*#&

S132104&. Semnele +istopatologice de inflamatie ale parodontitei :uvenile includ!

A. degenerescente celulereB. disjunctie epiteliu-dinteC. distructii de colagen mai reduse ca in parodontita adultuluiD. infiltrat inflamator predominant plasmocitar E. vasodilatatie cu caracter paralitic$pag. "*)&

S132104(. -neori pungile parodontale au perete extern partial osos la nivelul! A. apofizelor geniiB. spinei nazaleC. liniilor oblice; interna si externa

D. crestei zigomato-malareE. zonei palatine din dreptul dintilor frontali superiori$pag. "*+&

S14210"0. 7n etiologia parodontitei marginale agresive9 rapid progresive9 sunt implicateurmatoarelemicroorganisme!

A. A. actinom=cetemcomitansB. Ei<enella corrodensC. 4orp)=romonas gingivalisD. Capnoc=top)agaE. eillonela$pag. ")&

S14210"1. 7n parodontita marginala cronica mixta semnele leziunilor de tip distroficsunt!

A. fisuri +tillmanB. feston cCallC. atrofie osoasa predomonant verticalaD. retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala accentuateE. )iperestezie$pag. ")(&

S14210"2. 7n parodontita marginala cronica profunda la adult se descriu urmatoarelegrade de afectaregingivoosoasa a furcatiilor!

A. gradul - leziuni incipiente ce afecteaza mai ales gingia" sonda nu patrunde interradicular B. gradul - examenul radiologic deceleaza o resorbtie osoasa semnificativaC. gradul - sonda patrunde interradicular !-% mmD. gradul - sonda patrunde adanc interradicular" trecand pe versantul opusE. gradul - sonda exploratoare traverseaza in intregime spatiul interradicular $pag. "*#&



S14210"3. 7n parodontita marginala cronica profunda la adult9 pungile parodontalecontin!

A. leucocite distruseB. celule epiteliale descuamateC. fragmente de os alveolar necrozatD. exudat seros" sero-fibrinos" rar purulent

E. tesut conjunctiv de neoformatie$pag. "*+&

S14210"4. Parodontita prepu%ertala este asociata unor %oli generale ca! A. sindromul DownB. sindromul 4apillon-efevreC. )iperfosfataziaD. anemiaE. sindromul C)edia<-Higas)i$pag. "**&

S14210"". Principalele microorganisme implicate in aparitia parodontitei refractare latratament sunt! A. ?usobacterium nucleatumB. 4revotella intermediaC. A. actinom=cetemcomitansD. 4eptostreptococus microsE. Capnoc=top)aga$pag. ")"&

S1"210"6. 7n parodontita :uvenila9 principalele semne clinice de im%olnavire sunt! A. dureri intense iradiate(B. mobilitate dentara patologica(C. retractie gingivala(D. pungi parodontale false(E. )iperestezie dentinara.$pag. "*)&

S1"210",. 7n parodontita marginala cronica profunda la adult9 su%iectiv! A. apar tulburari de masticatie(B. tulburari de fonatie(C. retractie gingivala(D. pungi adevarate(E. manifestari psi)ice anxios-obsesive.$pag. "*+&

S1"210"&. 7n parodontita marginala cronica superficiala9 semnele su%iective sunt! A. prurit gingival(B. sangerare la atingeri usoare cu sonda(C. tumefactie gingivala cu pungi false(D. sangerare la succiunea gingiei(E. jena dureroasa accentuata la periaj si masticatie.$pag. "*3-"*%&



S1"210"(. 7n parodontita marginala cronica superficiala! A. creste fosfataza acida(B. semnul patognomonic este senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dintiinsotita de durere(C. apare tumefactia gingivala cu pungi false(D. apare uneori retractie gingivala(

E. radiologic apare demineralizarea osoasa.$pag. "*3-"*%&

S1"21060. Parodontita distrofica! A. se mai numeste si parodontita marginala cronica mixta(B. prezinta radiologic o atrofie orizontala cu mici resorbtii verticale(C. prezinta mobilitate dentara crescuta(D. prezinta migrari patologice accentuate(E. prezinta tumefactie granulara.$pag. ")"-")(&

S1"21061. Parodontita :uvenila! A. este determinata in special de 4orp)iromonas gingivalis(B. se caracterizeaza printr-o inflamatie evidenta clinic(C. prezinta pungi parodontale false(D. prezinta pungi parodontale adevarate(E. prezinta retractie gingivala.$pag. "*)&

S1"21062. Parodontita marginala agresiva9 rapid progresiva! A. apare mai frecvent dupa ' de ani(B. prezinta mobilitate dentara patologica accentuata(C. prezinta episoade agresive ce alterneaza cu perioade de acalmie de saptamani" luni sauani(D. prezinta tumefactii voluminoase ulcerate(E. poate fi determinata de unele specii de Candida si Enterobacteriaceae.$pag. ")&

S1"21063. Parodontita marginala cronica profunda la adult! A. reprezinta forma intens destructiva la adult(B. prezinta pungi parodontale adevarate(C. prezinta mobilitate patologica de gradul 1(D. prezinta o reducere a coroanelor clinice ale dintilor pe seama )iperplaziei gingivale(E. prezinta resorbtie orizontala accentuata.$pag. "*+&

S1621064. in forma localizata de parodontita :uvenila semnele clinice se produc inzonele!

A. primii molari superiori si inferioriB. incisivii superiori si inferioriC. primii molari si incisiviiD. primii molari" incisivii si dintii imediat vecini" depasind numarul de !1E. caninii superiori si inferiori.



$pag. "*)&

S162106". in parodontita :uvenila! A. este incriminat ca factor etiologic Actinobacillus actinom=cetemcomitansB. apar ulceratii reduse in adancime ale epiteliului sulcular C. apare )iperplazie gingivala generalizata de tip polipoidal

D. apare retractie gingivalaE. apar leziuni )iper<eratozice.$pag. "*)&

S1621066. Parodontita distrofica se caracterizeaza prin! A. )iperplazie gingivala generalizataB. atrofia epiteliului gingival" cu leziuni eroziveC. retractia gingivalaD. fisuri +tillmanE. festonul cCall.$pag. ")(&

S162106,. Parodontita marginala cronica profunda se caracterizeaza prin! A. semne de inflamatie gingivalaB. atrofia epiteliului gingival cu leziuni eroziveC. retractie gingivalaD. pungi parodontale falseE. mobilitate patologica de gradul sau %$pag. "*+&

S162106&. Parodontita marginala cronica superficiala se caracterizeaza prin! A. prurit gingivalB. dureri intense la atingerea gingieiC. jena dureroasa gingivala accentuata la periaj si masticatieD. senzatie de gust metalic si alteratE. dureri spontane" iradiante in oasele maxilare.$pag. "*3&

S212106(. 7n parodontita marginala cronica profunda la adult pungile parodontalecontin

A. leucocite distruseB. tesut mezenc)imal nediferentiatC. glicoproteineD. celule epiteliale descuamateE. celule epiteliale descuamate$pag. "*+&

S21210,0. 7n parodontita marginala cronica superficiala principalele semne+istopatologice in epiteliusunt!

A. vasodilatatia pasivaB. degenerescenta filetelor nervoaseC. )iper<eratoza



D. para<eratozaE. segregatie celulara in stratul cornos$pag. "*(&

S21210,1. Parodontita prepu%ertara este asociata unor %oli ca A. Diabet.

B. +indromul DQ>C. )ipofosfataziaD. neutropenia sau granulocitopeniaE. +indromul CHEDAJ- HA+H$pag. "*+&

S21210,2. Semne su%iective in parodontita marginala cronica superficiala sunt! A. prurit gingivalB. usturimi gingivaleC. retractie gingivalaD. )ipertrofie gingivala

E. )iperplazie gingivala$pag. "*3&

S21210,3. Simptomatologia o%iectiva in parodontita :uvenila este reprezentata prin A. frecvente migrari vestibulare si distale ale incisivilor maxilariB. formarea diastemei patologiceC. mobilitate dentara patologicaD. prurit gingivalE. xerostomie$pag. "*)&S23210,4. Bifai care sunt principalel semne clinice de /m%olnavire /n parodontita

:uvenil)! A. pungi parodontale falseB. mobilitate dentar/ patologic/C. pungi parodontale adev/rateD. retracie gingival/E. )iperestezie dentinar/$pag. "*)&S23210,". in punct de vedere +istopatologic9 /n parodontita marginal) cronic)profund) seevideniaz)!

A. distrucii 3ntinse ale fibrelor de colagen din structura ligamentelor supraalveolare 6iperiodontale3#2 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004


3#3 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE INTREBARI PARTEA a II a

B. cre6terea fosfatazei alcalineC. resorbii ale cementului radicular D. distrucii ale fibrelor +)arpe=E. numeroase zone de resorbie ale osului alveolar $pag. "*'&S23210,6. Care sunt zonele /n care se pot dezvolta Lpungi osoaseM /n cadrul evoluiei



parodontiteimarginale cronice profunde a adultuluiF

A. liniile oblice; extern/ 6i intern/B. zona premolarilor mandibulariC. zona premolarilor maxilariD. creasta zigomato-malar/

E. zona palatin/ 3n dreptul dinilor frontali superiori$pag. "*+&S23210,,. Care dintre urm)toarele semne clinice o%iective caracterizeaz) ta%loul clinical parodontiteimarginale cronice profunde9 a adultuluiF

A. mobilitatea patologic/ de gradul sau %B. pungi parodontale adev/rateC. prezena de numeroase resturi radiculareD. migr/ri patologiceE. afectarea gingivo-osoas/ a bifurcaiilor 6i trifurcaiilor dinilor laterali$pag. "*+-"*#&

S23210,&. Ce tip de exsudat se poate /ntJlni /n pungile parodontale adev)rate dinparodontitamarginal) cronic) profund) a adultuluiF

A. exsudat serosB. exsudat fibrinosC. exsudat sero-fibrinosD. exsudat sangvinolentE. exsudat purulent$pag. "*+&S23210,(. Care dintre urm)toarele mecanisme au fost incriminate /n patogeniaparodontitei marginaleagresive9 rapid progresiv)F

A. activarea policlonal/ a limfocitelor BB. activarea complementuluiC. modific/ri ale c)emotactismului neutrofilelor fa/ de bacteriiD. alter/ri ale funciilor limfocitelor0E. producerea de autoanticorpi fa/ de colagen$pag. ")&S23210&0. ;recerea de la gingivit) la parodontita marginal) cronic) se /nsoete demodific)ri alecomponentelor pl)cii %acteriene!

A. cresc spiroc)eteleB. cresc speciile de bacili gram-negativiC. apariia Ei<enella corrodensD. apariia Camp)=lobacter rectusE. cre6te viteza de replicare a A>D-ului viral pentru C=tomegalovirus$pag. "*"&S23210&1. n parodontita marginal) cronic) superficial)9 apar!

A. primele manifest/ri de disjuncie 3ntre gingie 6i dinte3#3 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004





B. leziuni parial distructive ale unor fibre din sistemul ligamentului supraalveolar C. cre6te mobilitatea dinilor D. demineraliz/ri ale osuluiE. )alena.$pag. "*(&S23210&2. Cercet)rile de microscopie optic) i electronooptic)9 au ar)tat c) /n

parodontita marginal)cronic) superficial) apar urmatoarele aspecte semnificative la nivelul dermului! A. infiltrat dens limfo-plasmocitar B. vasodilataie pasiv/C. endarteritaD. degenerescena filetelor nervoaseE. alter/ri ale mitocondriilor.$pag. "*(&S23210&3. Particularit)ile +istoc+imice i +istoenzimologice /n parodontita marginal)cronic)superficial) sunt reprezentate de!

A. vacuolizarea mitocondriilor B. cre6terea fosfatazei alcalineC. cre6terea AG>-ului 3n stratul germinativD. sc/derea succinde)idrogenazei 3n zonele epiteliale cu ulceraiiE. tendina de aglomerare a ribozomilor $pag. "*(-"*3&S23210&4. Care dintre urm)toarele caractere definesc aspectul clinic o%iectiv al papileigingivale /nparodontita marginal) cronic) superficial)!papila gingival/ tumefiata de aspect uneori filiform Iprelins8 interdentar spre marginea incizalasausuprafaa ocluzal/

A.B. uneori papila poate fi desprins/ de pe dinteC. papila gingival/ are uneori aspect lobulat" cu un 6an discret la baz/" care o delimiteaz/ degingia fix/D. relieful papilei este 6ters" p5na aproape de dipariieE. papila gingival/ are culoare roz-pal datorit/ slabei vasculariz/ri.$pag. "*%&S23210&". Care dintre urm)toarele afirmaii /n leg)tur) cu parodontita prepu%ertar)9sunt adev)rate!

A. apare la dentiia temporar/ 6i mixt/B. este asociat/ cu sindromul 4apillon-efUvreC. este asociat/ cu sindromul DownD. nu se asociaz/ cu neutropenia" granulocitopenia sau )ipofosfataziaE. este asociat/ cu sindromul C)edia<-Higas)i$pag. "**&S23210&6. Ce este +alisterezaF

A. miros ur5t al cavitaii orale" ce insoe6te simptomatologia din parodontitele marginalecronice profundeB. semn specific din gingivita ucero-necrotic/demineralizare care se prezint/ sub forma unei radiotransparene cu localizare la nivelul



v5rfului septuluialveolar C.demineralizare care se prezint/ sub forma unei radiotransparene cu localizare 3n lungulseptului alveolar"central axial 3n mod intrerupt sau continuu

D.demineralizare care se prezint/ sub forma unei radiotransparene cu localizare 3n aproapetotalitateaseptului alveolar E.$pag. "*%-"**&3#4 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004


3#! Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE INTREBARI PARTEA a II a

S23210&,. Care dintre urmatoarele %acterii sunt considerate a fi cei doi patogeniimplicai /n

producerea parodontitei :uvenile A. Ei<enella corrodensB. +treptoccocus mutansC. Actinobacillus actinom=cetemcomitansD. Capnoc=top)aga sputigenaE. +tafiloccocus aureus$pag. "*)&S23210&&. ndotoxinele ela%orate de ctino%acillus actinom?cetemcomitans!

A. pot produce fenomene de )ipersensibilitate de tip +)wartzmanB. nu pot produce fenomene de )ipersensibilitate de tip +)wartzmanC. pot produce fenomene de tip boala seruluiD. pot produce soc anafilacticE. pot produce activarea complementului$pag. "*)&S2"210&(. Parodontita marginal) cronic) :uvenil) are ca semne clinice urm)toarele

A. obilitate dentar/B. 4ungi parodontale realeC. Getracie gingival/D. +5ngerare gingival/ spontan/E. Hiperestezie dentinar/$pag. "*)&S26210(0. mputaia devital) este indicat) /n cazul!

A. tratamentului dinilor mobili parodontoticiB. molarilor persoanelor 3n v5rst/C. dinilor cu canale foarte curbeD. pulpopatiilor incipiente la copii 6i tineriE. la dinii cu r/d/cini 3n formare.$pag. "%3&S26210(1. Contraindicaiile la extirp)ri vitale sunt reprezentate de!

A. luxaiile dentareB. fracturile radiculare 3n prima 6i a doua treime a r/d/ciniiC. dinii aflai 3n vecin/tatea unor formaiuni patologice



D. afeciuni care contraindic/ folosirea anestezicelor sau a vasoconstrictoruluiE. sarcina 3n primele % luni 6i ultimele luni.$pag. "%'-"%+&S26210(2. xtirparea devital) este indicat) /n urm)toarele situaii!

A. dini cu canele foarte curbe" care nu permit permeabilizarea p5n/ la apexB. dini situai distal pe arcad/" la care tratamentul este dificil

C. pulpitele purulente parialeD. pulpitele cronice desc)ise granulomatoaseE. cariile cu evoluie subgingival/.$pag. "*%&S26210(3. xtirparea devital) este contraindicat) /n!

A. pulpitele purulente parialeB. pulpitele purulente totale3#! Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004www.rezidentiat2004.ro


C. pulpitele cronice desc)ise granulomatoase

D. cazul persoanelor alergice la substanele anesteziceE. imposibilitatea realiz/rii anesteziei locale 9tumori" trisme" infecii:.$pag. "*%&S26210(4. ;ratamentul pulpitei purulente partiale consta /n!

A. coafaj directB. amputatie vitalaC. extirparea aseptico-antisepticaD. amputatie devitalaE. coafaj indirect$pag. "3%&S26210(". ;ratamentul pulpitei purulente pariale const) /n!

A. coafaj directB. amputaie vital/C. extirparea aseptico-antiseptic/D. amputaie devital/E. coafaj indirect$pag. "3%&S2&210(6. Simptomatologia su%iectiva in parodontita marginala cronica superficialaeste reprezentatade!

A. senzatia de egresiune a unui dinteB. durere periradicularaC. durere generalizataD. durerea apare frecvent searaE. durere de intensitate medie$pag. "*3&S2&210(,. Simptomatologia o%iectiva in parodontita marginala cronica superficialaeste reprezentatade!

A. culoare rosie desc)isa a gingieiB. papila gingivala cu aspect lobulatC. papila gingivala cu aspect filiform



D. papila desprinsa de dinteE. mobilitate dentara de gradul !$pag. "*%&S2&210(&. Sindromul Papillon*efevre este caracterizat prin!

A. albinismB. )iperc)eratoza palmara

C. pierderea dintilor temporari la varsta de *-$ aniD. pierderea dintilor temporari la varsta de #-* aniE. pungi parodontale adanci$pag. "**&S2&210((. Simptomatologia parodontitei :uvenile este!

A. mobilitate dentara patologicaB. pungi parodontale falseC. abcese parodontaleD. poate fi localizata3#6 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004



E. retractie gingivala$pag. "*)&S2&21100. Parodontita marginala agresiva rapid progresiva!

A. apare mai frecvent dupa 1' aniB. apare mai frecvent dupa ' aniC. reprezinta 1-$ din totalul formelor de 4C4D. prezinta tumefactii voluminoase exagerateE. se produc avulsii cu caracte spontan ale dintilor $pag. ")&S2&21101. 7n parodontita marginala profunda re%ela la tratament9 simptomatologiapoate fi!

A. aparitia fisurilor +tillmanB. aparitia festonului cCallC. evolutia continua a leziunilor preexistenteD. aparitia de leziuni noiE. mai pregnanta la copii$pag. ")"-")(&S2&21102. 7n parodontita distrofica apar!

A. pungi parodontale de adancime mareB. mobilitate dentara accentuataC. migrari patologice semnificativeD. exudat inflamator redusE. rezorbtie osoasa orizontala$pag. ")(&S2&21103. 7n parodontita marginala cronica superficiala!

A. scade fosfataza alcalinaB. scade AG>C. scade +uccinde)idrogenazaD. creste fosfataza alcalinaE. creste AG>$pag. "*3&



S2(21104. Parodontita :uvenila se prezinta prin! A. pungi parodontale falseB. mobilitate dentara patologicaC. lipsa unei inflamatii clinicD. migrari dentareE. prezenta unei inflamatii clinic

$pag. "*)&S2(2110". 7n parodontita marginala cronica profunda la adult9 semnele clinice o%iectivesunt!

A. mobilitate patologica de gradul sau %B. retractie gingivalaC. tulburari de masticatieD. pungi parodontale adevarateE. tulburari fizionomice datorita migrarilor patologice dentare$pag. "*+&S2(21106. Parodontita prepu%ertala se asoceaza la unele %oli generale ca!3#7 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004www.rezidentiat2004.ro

3#" Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE INTREBARI PARTEA a II a

A. sindromul DownB. sindromul 4lummer-insonC. sindromul C)edia<-Higas)iD. boala lui Qer<)of E. sindromul 4apillon-efevre$pag. "**&3#"

Tema nr. 22

Manifestări gingi1o-parodontale !i orale 2n 4D5BIBLIOGRAFIE:


S1222001. actorul cauzal in 7S este reprezentat de A. un virus - HB. specii de stafilococC. specii de streptococD. spiroc)eteE. endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinom=cetemcomitans$pag. ")3&S1222002. Sindromul imunodeficientei do%andite este

A. congenitalB. consecinta unei infectii virale asupra sistemului imunitatii celulareC. ereditar D. de etiologie microbianaE. de etiologie micotica$pag. ")(&S1322003. *a %olnavii S79 sarcomul aposi este localizat!

A. preferential pe gingie(B. preferential pe mucoasa boltii palatine(C. preferential pe mucoasa jugala(



D. preferenial pe mucoasa planseului bucal(E. preferential pe gingie si mucoasa boltii palatine$pag. ")%&S1322004. $anifestarile extra%ucale si generale frecvent intalnite in S7 sunt!

A. gastrite(B. adenopatii ale ganglionilor subangulomandibulari si a lantului cervical anterior(

C. accident vascular cerebral(D. dermatite de contact(E. insuficienta renala cronica$pag. ")%-")*&S132200". Parodontita marginala ulceronecrotica rapid progresiva apare mai frecventla!

A. gravide(B. pubertate(C. menopauza(D. persoanele H pozitive(E. persoanele supuse unor stresuri mari.$pag. ")3&S1322006. 5iscul de contaminare cu virusul <78 prin manopere stomatologice este!

A. posibil3## Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004



B. probabil(C. exclus(D. crescut(E. scazut.$pag. ")3&S132200,. S7 este consecinta unei infectii

A. Bacilare(B. Cu candidaC. 4arazitare(D. irale(E. 4olimicrobiene.$pag. ")(&S142200&. ritemul gingival linear sau gingivita <78 prezinta urmatoarelecaracteristici!!

A. lizereu eritematos de culoare rosu-aprinsB. singereaza scazut" doar la traume serioaseC. apare in forma unica localizataD. nu se suprainfecteaza micotic niciodataE. nu se asociaza niciodata cu gingivite ulcero-necrotice$pag. ")3&S142200(. 7n S7 intilnim adenopatii ale ganglionilor!

A. subangulomandibulari si ai lantului cervical anterior B. retroauriculariC. occipitaliD. pretragieniE. submentonieri



$pag. ")%&S1422010. $anifestarile caracteristice papilelor linguale la %olnavii S7 sunt!

A. leucoplazia viloasaB. infectiile micoticeC. leziuni ulceroase de tip )erpetic sau aftos cu evolutie atipicaD. sarcomul Japosi

E. depigmentari ale mucoasei$pag. ")3&S1422011. Parodontita marginala ulceronecrotica rapid progresiva se caracterizeazaprin urmatoareleaspecte!

A. apare mai frecvent la persoanele H-pozitiveB. boala apare doar localizatC. nu se caracterizeaza prin leziuni distructive ale gingiei si osului alveolar D. osul alveolar nu este denudat de tesuturile moiE. osul alveolar nu prezinta fenomene de sec)estrare$pag. ")3&

S1422012. 8irusul <78 afecteaza celule precum! A. celulele osoaseB. celulele pulmonareC. celulele )epaticeD. limfocitele t 9)elper:400 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004www.rezidentiat2004.ro

40' Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE INTREBARI PARTEA a II a

E. eritrocitele$pag. ")3&S2322013. S7 este consecina unei infecii!

A. Bacilare(B. Cu candida(C. 4arazitare(D. irale(E. 4olimicrobiene.$pag. ")(&S2322014. 5iscul de contaminare cu virusul <78 prin manopere stomatologice este!

A. posibilB. probabilC. exclusD. crescutE. sc/zut$pag. ")3&S232201". Parodontita marginal) ulceronecrotic) rapid progresiv) apare mai frecventla!

A. gravideB. pubertateC. soldaiD. persoanele H pozitiveE. persoanele supuse unor stresuri mari$pag. ")3&



S2322016. *a %olnavii S79 sarcomul aposi este localizat! A. preferenial pe gingieB. preferenial pe mucoasa bolii palatineC. preferenial pe mucoasa jugal/D. preferenial pe mucoasa plan6eului bucalE. preferenial pe gingie 6i mucoasa bolii palatine

$pag. ")3&S232201,. $anifest)rile extra%ucale i generale frecvent /ntJlnite /n S7 sunt! A. gastriteB. adenopatii ale ganglionilor subangulomandibulari 6i a lanului cervical anterior C. accident vascular cerebralD. dermatite de contactE. insuficien/ renal/ cronic/$pag. ")%-")*&S232201&. Candidoza pseudomem%ranoas) este mai frecvent localizat)

A. la nivelul gingiei marginaleB. la nivelul marginilor limbii

C. la nivelul mucoasei jugaleD. pe faa dorsal/ a limbiiE. la nivelul bolii palatine$pag. ")%&S2"2201(. $anifest)ri %ucale la %olnavii S7 sunt!40' Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004www.rezidentiat2004.ro


A. Hiperplazia gingival/B. +upuraia gingival/C. +5ngerarea gingival/D. eucoplazia viloas/E. 0umefacia gingival/$pag. ")3, ")%&S2622020. Prognosticul tratamentului endodontic atunci cJnd se respect) /ntocmaite+nica de lucru9arat) rezultate pozitive /n!

A. !'' din cazuriB. $'-&' din cazuriC. $*-&# din cazuriD. M#-$* din cazuriE. $#-&# din cazuri$pag. ")&

S2622021. Soluia IalE+off conine! A. fenol %' " camfor *' 6i alcool !' B. monoclorfenol 6i alcool !' C. 4-monoclorfenol" mentol 6i camfor D. 4-monoclorfenol 6i tricrezolE. 4-monoclorfenol" alcool 6i eter !' .$pag. "''&S2(22022. actorul cauzal in producerea S7 este reprezentat de!

A. neutrofile



B. limfociteC. )ematiiD. macrofageE. unii neuroni$pag. ")3&INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1222023. $anifestarile locale gingivoparodontale la %olnavii S7 sunt reprezentatede A. eritemul gingival linear B. parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresivaC. leucoplazia viloasaD. sarcomul JaposiE. angiomatoza bacilara$pag. ")3&S1222024. Candidozele orale in S7 se pot manifesta in urmatoarele moduri

A. candidoza eritematoasaB. candidoza pseudomembranoasa

C. candidoza )ipertrofica lingualaD. c)eilita angulara micoticaE. candidoza bipolara$pag. ")%&S122202". ritemul gingival linear sau gingivita <78402 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004www.rezidentiat2004.ro


A. se prezinta ca un lizereu rosu-aprinsB. nu prezinta sangerariC. sangereaza la atingeri usoareD. nu se extinde niciodata la nivelul gingiei fixeE. se poate extinde" in stadii avansate" si la nivelul mucoasei jugale$pag. ")3&S1222026. ritemul gingival linear sau gingivita <78

A. este localizat in special la nivelul mucoasei vestibulareB. poate fi localizat sau generalizatC. in stadii avansate se poate extinde si la nivelul gingiei fixeD. poate cuprinde si mucoasa palatinalaE. poate cuprinde si mucoasa alveolara$pag. ")3&S122202,. 7n candidoza eritematoasa din 7S pot aparea

A. senzatie de uscaciune a guriiB. )ipersalivatieC. zone de culoare rosieD. uneori depapilari zonaleE. leziuni ulceroase$pag. ")%&S122202&. 7nfectia cu <78 se transmite in special

A. prin atingerea persoanei infectateB. prin contact sexualC. prin contaminare cu sange infectat



D. aerianE. nu se transmite$pag. ")3&S122202(. $anifestarile extraorale si generale frecvent intalnite in S7 pot fireprezentate de

A. leucoplazia viloasa

B. sarcomul JaposiC. )iperpigmentarea mucoasei oraleD. )istoplasmozaE. toxoplasmoza cerebrala$pag. ")%&S1222030. $anifestarile orale la %olnavii S7 sunt reprezentate de

A. eritemul gingival linear B. angiomatoza bacilaraC. sarcomul JaposiD. parodontita arginala ulcero-necrotica rapid progresivaE. infectiile micotice$pag. ")3&S1222031. Parodontita marginala ulceronecrotica rapid progresiva din 7S

A. nu apare decat in stadiile terminale ale boliiB. apare mai frecvent la persoanele H pozitive decat la persoane neinfectateC. se prezinta exclusiv localizatD. se caracterizeaza prin leziuni distructive ale gingiei si osului alveolar 403 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004



E. poate fi localizata sau generalizata$pag. ")3&S1222032. Sarcomul aposi din S7

A. se manifesta sub forma de macule rosii sau bruneB. se manifesta sub forma de papule sau mici noduliC. pot imbraca ulterior aspect de )ematom sau )emangiomD. se poate suprainfecta micoticE. este o tumora benigna$pag. ")%&S1222033. Sarcomul aposi este

A. o tumora malignaB. o tumora benignaC. specifica infectie HD. nespecifica infectiei HE. apare mai frecvent la bolnavii +DA$pag. ")%&S1222034. 8irusul <78 este prezent in cantitatea cea mai mare in

A. lic)idul santului gingivalB. salivaC. sangeD. lic)id cefalo-ra)idianE. sperma$pag. ")3&



S132203". Care dintre urmatoarele manifestari %ucale sunt mai frecvente la %olnaviiS7!

A. eritroplazia(B. leucoplazia viloasa(C. candidoza eritematoasaD. sarcomul Japosi(

E. angiomatoza bacilara.$pag. ")3-")%&S1322036. iagnosticul diferential al +iperpigmentatiilor mucoasei %ucale in S7 seface cu!

A. eritroplazia(B. )iperpigmentatiile medicamentoase(C. coloratia brun-maroniu din insuficienta corticosuprarenaliana(D. sarcomul Japosi(E. candidoza eritematoasa.$pag. ")%&S132203,. ritemul gingival liniar!

A. se mai numeste gingivita H(B. frecvent se prezinta ca un lizereu eritematos de culoare rosu aprins" cu sangerari laatingeri usoare(C. este situat la nivelul papilelor interdentare si marginii gingivale libere(D. se insoeste de mobilitate dentaraE. creste incidenta cariilor de colet$pag. ")3&S132203&. in cursul infectiei <789 gingivoparodontale si orale fara leziuni extra%ucale9propriuzise9404 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004www.rezidentiat2004.ro


starea generala poate fi alterata prin! A. febra(B. dispneeC. astenie(D. scadere in greutate(E. afectare )epatica.$pag. ")%&S132203(. *a %olnavii S79 leziunile ulceroase de tip +erpetic sau aftos!

A. sunt frecvente(B. au evolutie atipica(C. se trateaza cu antibiotice(D. nu au tendina de vindecareE. sunt contagioase.$pag. ")%&S1322040. $anifestarile locale gingivoparodontale la %olnavii S7 sunt!

A. eritemul gingival linear(B. gingivitele din cursul unor stari fiziologice(C. parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresivaD. parodontita juvenila(E. )ipercresterile gingivale



$pag. ")3&S1422041. Candidozele %ucale in S7!

A. nu apar niciodataB. sunt consecinta agresiunii crescute a speciilor de Candida" mai ales Candida albicansC. nu depind de nivelul de imunocompetenta al bolnavilor D. se pot manifesta in diferite moduri

E. se pot manifesta si sub forma c)eilitei angulare micotice$pag. ")%&S1422042. 7n cursul infectiei <78 propriuzise9 starea generala a %olnavului se poatealtera prin!

A. febraB. inapetentaC. aritmie cardiacaD. astenieE. diaree$pag. ")%&S1422043. 7n S7 pot fi intilnite frecvent urmatoarele manifestari extra%ucale si

generale! A. adenopatii ale ganglionilor occipitaliB. candidoza la nivelul esofagului" tra)eii" bron)iilor" plaminilor C. pneumoniiD. toxoplasmoza cerebralaE. edem laringian$pag. ")%&S1422044. Sarcomul aposi!

A. este o tumora benigna specifica infectiei HB. apare mai frecvent la bolnavii +DAC. la inceput" se manifesta sub forma de macule de culoare rosie sau bruna40! Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004



D. niciodata nu are aspect de papulaE. ulterior se maresc in volum si imbraca aspect de )ematom sau )emangiom$pag. ")%&S142204". 8irusul <78 este prezent in cantitatea cea mai mare in!

A. sangeB. spermaC. lic)idul cefalo-ra)idianD. salivaE. fluidul gingival$pag. ")3&S1"22046. #ingivita <78!

A. se mai numeste eritem gingival linear(B. se prezinta ca un lizereu ertiematos(C. se insoteste de )iperestezie(D. se insoteste de suprainfectari micotice(E. prezinta mucoasa gingivala de culoare rosu-desc)is cu aspect lucios.$pag. ")3&S1"2204,. *a %olnavii infectati cu <78 pot sa apara!



A. infectii micotice(B. gingivite ulcero-necrotice(C. )ipopigmentatia mucoasei bucale(D. leziuni )erpetice ulcerate(E. sarcomul Japosi.$pag. ")3&

S1"2204&. *eziunile ulceroase din infectia cu <78! A. sunt de tip )erpetic(B. sunt de tip aftos(C. nu au tendinta la vindecare(D. se caracterizeaza prin afte cu margini bine trasate" regulate(E. sunt acoperite de cruste )emoragice.$pag. ")%&S1"2204(. Parodontita marginala ulceronecrotica din infectia cu <78!

A. este o afectiune rapid progresiva(B. este localizata initodeauna(C. se caracterizeaza prin leziuni distructive ale gingiei si osului alveolar(

D. este insotita de fenomene de sec)estrare la nivelul osului(E. prezinta fenestratii si eroziuni la nivelul smaltului.$pag. ")3&S16220"0. Candidozele %ucale in S7 se pot manifesta in diferite forme!

A. c)eilita angulara micoticaB. candidoza )ipertrofica lingualaC. candidoza pseudomembranoasaD. fisurile +tillmanE. candidoza eritematoasa.$pag. ")%&406 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004



S16220"1. $anifestarile extra%ucale si generale frecvent intalnite in S7 sunt! A. diabetB. adenopatii ale ganglionilor subangulomandibulari si a lantului cervical anterior C. reumatism cronic degenerativD. candidoza la nivelul esofaguluiE. pneumonii.$pag. ")*&S16220"2. $anifestarile locale gingivoparodontale la %olnavii cu S7 sunt!

A. eritemul gingival linear sau gingivita HB. gingivita ulcero-necroticaC. parodontita juvenilaD. parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresivaE. parodontita marginala rapid progresiva.$pag. ")3&S21220"3. Candidozele %ucale in S7 se pot manifesta su% forma de !

A. eritem gingival linear B. c)eilita angularaC. candidoza eritematoasaD. leucoplazie viloasa



E. celulite perimaxilare$pag. ")%&S21220"4. *a %olnavi S7 ca manifestare gingivoparodontala se descrie!

A. osteomielitaB. osteita a oaselor maxilareC. leziuni ulceroase )erpetice si aftoase

D. gingivita de involutieE. eritemul gingival linear $pag. ")3&S21220"". $anifestari %ucale la %olnavi S7 sunt

A. nfectii micoticeB. Celulite perimaxilareC. ust metalicD. 0ulburari de deglutitieE. Angiomatoza bacilara$pag. ")3&S21220"6. $anifestarile locale gingivoparodontale la %olnavii S7 sunt!

A. Eritemul gingival linear B. 4arodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresivaC. eucoplazia viloasaD. Flceratii jugaleE. Flceratii ale boltei palatine$pag. ")3&S23220",. Ce populaie celular) este afectat) de virusul <78 F

A. limfocitele 0-<iler B. limfocitele 0-)elper C. macrofagele407 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004



D. celule anger)ansE. unii neuroni 6i celulele gliale ale creierului$pag. ")(&S23220"&. 8irusul <78 se transmite /n special prin!

A. utilizarea pa)arelor dupa o persoana contaminataB. atingerea tegumentelor C. contact sexualD. contaminare cu s5nge sau produse de s5nge care conin virusulE. saliv/ care conine virusul" 3n cursul manoperelor stomatologice$pag. ")3&

S23220"(. 8irusul <78 este prezent /n cantitatea cea mai mare /n! A. s5ngeB. saliv/C. sperm/D. urinaE. lic)id cefalora)idian$pag. ")3&S2322060. 8irusul <78 se transmite prin!

A. s/rut(



B. saliv/ care conine virusul" 3n cursul manoperelor stomatologice(C. contact sexual(D. contaminare cu s5nge sau produse de s5nge care conin virusul(E. atingerea tegumentelor $pag. ")3&S2322061. Care dintre urmatoarele afirmaii /n legatur) cu eritemul gingival liniar9 sunt

adev)rateF A. se mai nume6te gingivita H(B. frecvent se prezint/ ca un lizereu eritematos de culoare ro6u aprins" cu s5nger/ri laatingeri u6oare(C. este situat la nivelul papilelor interdentare 6i marginii gingivale libere(D. se 3nsoe6te de mobilitate dentar/(E. cre6te incidena cariilor de colet.$pag. ")3&S2322062. $anifest)rile locale gingivoparodontale la %olnavii S7 sunt

A. eritemul gingival linear B. gingivitele din cursul unor st/ri fiziologice

C. parodontita marginal/ ulcero-necrotic/ rapid progresiv/D. parodontita juvenil/E. )ipercre6terile gingivale$pag. ")3&S2322063. Care dintre urm)toarele manifest)ri %ucale sunt mai frecvente la %olnaviiS7!

A. eritroplaziaB. leucoplazia viloas/C. candidoza eritematoas/D. sarcomul JaposiE. angiomatoz/ bacilar/$pag. ")3&40" Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004www.rezidentiat2004.ro

40# Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE INTREBARI PARTEA a II a

S2322064. iagnosticul diferenial al +iperpigmentaiilor mucoasei %ucale /n S7 seface cu!

A. eritroplaziaB. )iperpigmentaiile medicamentoaseC. coloraia brun-maroniu din insuficiena corticosuprarenalian/D. sarcomul JaposiE. candidoza eritematoas/$pag. ")3&

S232206". *a %olnavii S79 leziunile ulceroase de tip +erpetic sau aftos! A. sunt frecventeB. au evoluie atipic/C. se trateaz/ cu antibioticeD. nu au tendin/ de vindecareE. sunt contagioase$pag. ")3&S2322066. n cursul infeciei <789 gingivoparodontale i orale f)r) leziuni extra%ucale9propriuzise9



starea general) poate fi alterat) prin! A. febr/B. dispneeC. astenieD. sc/dere 3n greutateE. afectare )epatic/

$pag. ")%&S232206,. 7nfeciile micotice /n S7 A. sunt rareB. sunt deosebit de frecventeC. se manifest/ c5nd nivelul de CD1 scade sub ''D. apar la circa &' din pacieniE. sunt primul semn de infectare cu H$pag. ")3&S232206&. Care dintre urm)toarele afirmaii /n leg)tur) cu sarcomul aposi suntadev)rateF

A. esteo tumor/ benign/

B. este o tumor/ malign/"C. nespecific/ infeciei HD. specific/ infeciei HE. apare mai frecvent la bolnavii +DA$pag. ")%&S232206(. n care dintre urm)toarele situaii9 medicul stomatolog tre%uie s) ai%) /nvedere posi%ilitateaunei infecii <78F

A. prezena unei parodontite marginale ulcero-necrotice rapid progresiveB. candidoz/ bucal/ rebel/ la tratmentC. carii explozive 9rampant caries:D. leziuni )erpetice mai vec)i de o lunaE. afte atipice" cu ulceraii mari cu margini neregulate" suprainfectare$pag. ")3-")%&S23220,0. Care dintre urm)toarele afirmaii descriu aspectul clinic al leziunilor aftoasela %olnaviiS7F

A. ulceraii mari" cu margini neregulate40# Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004


4'0 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE INTREBARI PARTEA a II a

B. ulceraii rotunde cu diametrul su ! mmC. extrem de dureroaseD. nedureroaseE. far/ tendin/ de vindecare$pag. ")%&S2"220,1. Printre semnele %ucale /n S7 se citeaz)!

A. steita crestei alveolareB. Celulita perimaxilar/C. Angiomatoza bacilar/D. Hiperpigmentaiile mucoasei bucaleE. Flceraiile de tip )erpetic



$pag. ")%&S26220,2. Permea%ilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu urm)toareleinstrumente!

A. ace iller B. ace Donaldson fine 6i foarte fineC. ace HedstrVm fine

D. freze globulare miciE. ace Jerr fine 6i foarte fine.$pag. ")(&S26220,3. Pentru permea%ilizarea canalelor radiculare se pot folosi urm)toarelesu%stane

A. acid sulfuric 1' B. acid clor)idric '-%' C. acid sulfuric '-%' D. antiformin/E. ED0A !' $pag. ")(&

S26220,4. $etodele de m)surare a lungimii canalului radicular sunt! A. metoda clinic/B. metoda biologic/C. fulguraia transapical/D. metoda clinico-radiologic/E. metode electronice.$pag. ")3&S26220,". n extirparea pulpar)!

A. tratamentul mecanic se efectueaz/ p5n/ la constricia apical/B. tratamentul mecanic se execut/ 3ntr-una sau mai multe 6edine" 3n funcie de sc)ema detratamentC. tratamentul se execut/ 3ntr-o singur/ 6edin/D. nu este necesar/ izolarea dinteluiE. 3n cursul tratamentului se aplic/ pansamente medicamentoase$pag. "))-")'&S26220,6. n prepararea canalelor radiculare sunt descrise urm)toarele metode!

A. metode soniceB. metode ultrasoniceC. diatermiaD. fulguraia transapical/E. metoda cu laser.4'0 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004


4'' Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE INTREBARI PARTEA a II a

$pag. "))&S26220,,. Compuii cuternari de amoniu!

A. sunt detergeni cationiciB. reduc tensiunea superficial/ a soluiilor C. sunt mai activi 3n mediu acidD. sunt mai activi 3n mediu alcalinE. sunt toxici citoplasmatici puternici.$pag. "+(&



S2(220,&. Care sunt manifestarile locale gingivoparodontale la %ilnavii S7! A. gingivita H sau eritemul gingival linear B. infectiile micoticeC. leucoplazia viloasaD. parodontita marginala ulceronecrotica rapid progresivaE. angiomatoza bacilara

$pag. ")3&S2(220,(. Cele mai frecvente manifestari %ucale in S7 sunt! A. infectiile micoticeB. leucoplazia viloasaC. candidoza la nivelul esofaguluiD. )istoplasmozaE. coloratiile anormale ale mucoasei$pag. ")%&S2(220&0. $anifestarile extra%ucale mai frecvent intalnite in S7 sunt!

A. celulitele maxilareB. c)eilita angulara micotica

C. )istoplasmozaD. adenopatii ale ganglionilor subangulomandibulariE. angiomatoza bacilara$pag. ")3-")%&S2(220&1. Sarcomul aposi este!

A. mai frecvent la bolnavii de +DAB. tumora benignaC. tumora malignaD. localizat mai frecvent la mucoasa jugala si a planseuluiE. nici unul din raspunsuri$pag. ")%&4'' Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004



Tema nr. 23

5/cesul parodontal marginal, 6iperste7ia dentinară !i alte complicaţii ale /olilor parodontiului marginal BIBLIOGRAFIE:


S1223001. actorul esential in producerea +iperesteziei dentinare este reprezentat de A. terenul individual al pacientuluiB. ereditateC. prezenta placii bacterieneD. manopere stomatologice intempestiveE. calitatea smaltului dentar $pag. "'%&S1323002. recventa localizarii a%cesului parodontal marginal in ordine este!

A. lingual" palatinal" vestibular B. palatinal" vestibular" lingualC. vestibular" palatinal" lingualD. vestibular" lingual" palatinal



E. lingual" vestibular" palatinal$pag. "'(&S1323003. Pulpitele acute laterale sau retrograde au urmatoarea frecventa!

A. '" B. ' C.

D. E. * $pag. "'%&S1423004. %cesul parodontal marginal se localizeaza cel mai frecvent!

A. palatinalB. lingualC. vestibular D. mezialE. distal$pag. "'(&S142300". %cesul parodontal marginal se produce prin!

A. insistenta la periajexacerbarea virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale" cinddrenajul natural alacestuia este redus sau blocatB.C. scaderea virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor parodontaleD. scaderea rezistentei imune a organismuluiE. microtraume repetate ale gingiei$pag. "'(&S1423006. ormarea lacunelor cuneiforme9 ca si complicatii ale %olilor parodontiuluimarginal9 esteatri%uita!4'2 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004www.rezidentiat2004.ro


A. sistemului nervos in exclusivitateB. sistemului nervos" traumei ocluzale" uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv"eroziunii c)imice acideC. traumei ocluzale in exclusivitateD. uzurii prin periaj excesiv in exclusivitateE. eroziunii c)imice acide in exclusivitate$pag. "'%&S142300,. ;estele de vitalitate ale dintilor limitrofi unui a%ces parodontal marginalsunt!

A. pozitive" in general la intensitati mai mari ale stimulilor folositiB. intens pozitive" la intensitati mici ale stimulilor folositiC. intens pozitive intotdeauna" indiferent de intensitatea si natura stimulului folositD. negative intotdeauna" indiferent de intensitatea si natura stimulului folositE. negative doar la testul electric$pag. "'3&S1"2300&. %cesul parodontal poate fi!

A. simplu(



B. complicat(C. mixt(D. diferentiat(E. simetric.$pag. "'3&S1"2300(. %cesul parodontal situat intre cei 2 incisivi superiori se poate insoti de!

A. aparitia diastemei patologice mai mari de mm(B. celulita a buzei superioare(C. tulburari de ocluzie frontala(D. cefalee si stare de curbatura(E. sec)estrari osoase la nivelul osului alveolar.$pag. "'3&S1"23010. Complicatiile la distanta ale %olii parodontale sunt!

A. insuficienta renala(B. sinuzita maxilara(C. abces cerebral(D. colecistita prin piofagie(

E. rectocolita prin piofagie.$pag. "'*&S1"23011. intre complicatiile locoregionale ale parodontitelor marginale9 fac parte!

A. necrozele pulpare(B. lacunele cuneiforme(C. pulpitele acute laterograde sau retrograde(D. celulita(E. septicopioemia.$pag. "'%&S1"23012. <iperestezia dentinara se poate instala dupa!

A. periaj(B. detartraj(C. badijonaj cu NnCl(D. traumatisme dento-alveolare(4'3 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004



E. indepartarea obturatiilor in exces.$pag. "'3&S1623013. *acunele cuneiforme!

A. apar in !K% medie a suprafetelor dentareB. apar ca urmare a tulburarilor sistemului endocrinC. apar mai frecvent ocluzalD. au forma triung)iulara cu baza spre exterior si varful spre axul longitudinal al dinteluiE. nu reprezinta o lipsa de substanta.$pag. "'%&S2123014. %cesul P5''@;* $5#7@* S; *'C*7; $7 5C8@;!

A. 4alatinal(B. +ublingual(C. estibular(D. ingulaE. >u are o localizare predilecta



$pag. "'(&S212301". %cesul parodontal marginal situat intre cei doi incisivi superiori se poateinsoti frecvent de!

A. Celulita buzei superioareB. losodinieC. 0ulburari de gust

D. nfectii micoticeE. Afte si )erpes$pag. "'3&S2323016. volutia %olii parodontale este influentata de!

A. factori loco-regionali determinantiB. virstaC. alimentatieD. unele boli localeE. sex$pag. "'"&S232301,. Simptomele o%iective in a%cesul parodontal marginal nu cuprind!

A. tumefactie circumscrisa cu dimensiuni variabile de la !- mm pina la !"# cmB. dintii limitanti sunt indemni de carieC. mucoasa acoperitoare este lucioasa"granitata" violaceeD. consistenta abcesului este moale" depresibilaE. consistenta abcesului palatinal in primele faze este mai ferma$pag. "'(&S232301&. $ecanismele posi%ile de producere a +iperesteziei dentinare sunt!

A. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinareB. stimularea prelungirilor odontoblastice din canalele radiculareC. stimularea nervoasa prin eliberarea unor glicoproteine in cursul agresiunilor pulpei dentarestimularea formatiunilor nervoase ale pulpei" datorita stationarii excesive lic)idului dentinarprin tubiidentinariD.E. nici unul din cele enuntate$pag. "'%&4'4 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004


4'! Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE INTREBARI PARTEA a II a

S232301(. -rmatorul factor este esential in producerea +iperesteziei dentinare! A. prezenta peliculei dobinditeB. prezenta placii bacterieneC. fenomenul de fermentatie acida a detritusurilor anorganice depuse pe suprafetele ocluzaleD. depozite de tartru depuse la coletul dintilor E. efectuarea detartrajului ultrasonic$pag. "'%&S2323020. Su%iectiv9 in a%cesul parodontal marginal apar!

A. simptomatologie subiectiva zgomotoasa si frecventaB. jena dureroasa la masticatie de intensitate crescutaC. uneori durerea poate aparea si spontanD. uneori" durerile sunt intense" violente" iradiaza "fiind consecinta unor pulpiteE. aspect lobulat al papilelor



$pag. "'3&S2323021. Pulpitele acute laterale sau retrograde au urmatoarea frecventa dinim%olnavirileparodontale profunde!

A. '" B. '

C. D. E. * $pag. "'%&S2323022. ormarea lacunelor cuneiforme9 ca si complicatii ale %olilor parodontiuluimarginal9 esteatri%uita!

A. sistemului nervos in exclusivitateB. sistemului nervos" traumei ocluzale" uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv"eroziunii c)imice acideC. traumei ocluzale in exclusivitate

D. uzurii prin periaj excesiv in exclusivitateE. eroziunii c)imice acide in exclusivitate$pag. "'3&S2"23023. n formarea lacunelor cuneiforme se atri%uie un rol urm)toarelor cauze9 maipuin una!

A. +istemul nervosB. Distoniilor neuro-vegetativeC. 0raumei ocluzaleD. Circulaiei sangvine parodontaleE. 4eriajul excesiv 6i incorect$pag. "'%&S2623024. inger spreaderele prezint) urm)toarele avanta:e fa) de +and spreadere!

A. permit 3ndep/rtarea cu u6urin/ din canal cu dislocarea gutaperceiB. nu permit rotirea spreaderului 3n jurul axului s/u 3n ambele sensuriC. confer/ operatorului o mare sensibilitate tactil/D. partea activ/ are form/ cilindric/E. lungimea p/rii active este de cca ' mm.$pag. ((3&S262302". ezavanta:ele utiliz)rii conurilor de argint /n o%turaia radicular) sunt!

A. 3nc)idere perfect/ a canalelor 4'! Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004



B. tratamentul biomecanic incomplet nu asigur/ sigilarea apical/ urm/rit/C. radioopacitatea intens/ a conului d/ o fals/ impresie de obturaie neetan6/D. are aciune oligodinamic/ 9discutabil/ 3n condiiile unei sigil/ri perfecte:E. flexibilitate mai mare dec5t a conurilor de gutaperc/.$pag. (%3&S2623026. Precizai care sunt avanta:ele te+nicii de o%turare segmentar) de canal cuamalgam deargint!

A. se resoarbe



B. asigur/ o bun/ sigilare 3n condiiile unei te)nici corecteC. necesit/ canale cu seciune circular/D. necesit/ un calibru suficient de larg al poriunii apicale a canaluluiE. necesit/ instrumentar endodontic special.$pag. (3#&S262302,. vanta:ele te+nicii de condensare termoplastic) a gutapercei A$c Spaden!

A. este mai lent/B. exist/ posibilitatea fractur/rii compactoarelor C. obtureaz/ cea mai mare parte a spaiului endodonticD. faciliteaz/ dep/6irile 3n lipsa unui stop dentinar apical corespunz/tor E. exist/ posibilitatea apariiei unor leziuni termice ale parodoniului de susinere.$pag. (3%&S2(2302&. Ce simuleaza a%cesul parodontal situat intre cei doi incisivi superiori!

A. contuzia buzei superioareB. c)eilita actinicaC. c)eilita glandularaD. edem WuinXe

E. c)ist radicular infectat$pag. "'3&INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S122302(. %cesul parodontal marginal A. este o complicatie a parodontitei marginale croniceB. este localizat cel mai frecvent palatinalC. nu poate fi intalnit niciodata lingualD. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontaleE. tratamentul consta in drenaj prin punctionare$pag. "'(&S1223030. Complicatii locale ale parodontitei marginale cronice sunt reprezentate de

A. adeniteB. abcesul parodontal marginalC. )iperestezia dentinaraD. sinusita maxilaraE. septicemie$pag. "'(&S1223031. volutia %olii parodontale este influentata de

A. factori locali favorizanti4'6 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004www.rezidentiat2004.ro


B. varstaC. instalarea unor boli generaleD. efectele secundare ale unor medicamenteE. utilizarea unei te)nici incorecte de periaj$pag. "'"&S1223032. <iperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii

A. contact cu instrumente metaliceB. contact cu alimenteC. amprentarea campului protetic cu )idrocoloiziD. contact cu peria de dinti



E. poate aparea si spontan$pag. "'%&S1223033. <iperestezia dentinara se poate instala dupa

A. retractii gignivaleB. prepararea unor cavitati proximaleC. detartraj

D. gingivectomieE. gingivostomatita ulcero-necrotica$pag. "'3&S1223034. 7n producerea +iperesteziei dentinare sunt incriminate urmatoarelemecanisme posi%ile deproducere

A. stimularea directa a pulpei dentareB. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinareC. stimularea nervoasa prin eliberarea unor poliza)aride in cursul agresiunii pulpei dentareD. stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunii pulpei dentareE. stimularea prelungirilor odontoblastilor din tubii dentinari$pag. "'%&S122303". *acunele cuneiforme apar

A. la coletul dintilor B. in zona incizalaKocluzala a dintilor C. mai frecvent vestibular D. mai frecvent oralE. ca o lipsa de substanta de forma triung)iulara$pag. "'%&S1223036. @ecrozele pulpare aparute ca o complicatie a parodontitei marginale cronicesuntconsecinta

A. traumatismelor mecanice la dinti cu mobilitatea patologicaB. periajului excesivC. lucrarilor protetice incorect realizateD. lezarii directe in cursul interventiilor c)irurgicale parodontale in pungu adanciE. contactului cu alimente foarte fierbintiKreci$pag. "'%&S122303,. @etrat9 a%cesul parodontal marginal

A. se vindeca spontan dupa !- saptamaniB. fistulizeazaC. se complica cu pulpite acute si parodontite apicale acute retrograde4'7 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004


4'" Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE INTREBARI PARTEA a II a

D. produce abcese ale lojilor profundeE. produce" oral" osteite sau osteomielite$pag. "'3&S122303&. '%iectiv9 in a%cesul parodontal marginal apar

A. jena dureroasa la masticatieB. tumefactie circumscrisa" rotunda sau ovalaraC. percutie verticala dureroasaD. dinti limitanti cu carii profunde complicate



E. mucoasa acoperitoare intinsa rosie" lucioasa$pag. "'3&S122303(. Printre complicatiile locoregionale ale parodontitei marginale cronice senumara

A. osteiteKosteomielite ale oaselor maxilareB. sinusite frontale

C. celuliteD. adeniteE. tromboflebita sinusului cavernos$pag. "'*&S1223040. Su%iectiv9 in a%cesul parodontal marginal apar

A. nu exista simptomatologie subiectivaB. jena dureroasa la masticatieC. durerea poate aparea si spontanD. uneori" durerile sunt intense" violenteE. aspect lobulat al papilelor $pag. "'3&

S1323041. %cesul parodontal apare atunci cand! A. scade rezistenta organismuluiB. se exacerbeaza virulenta germenilor care populeaza continutul pungilor parodontaleC. punga parodontala este frecvent localizata pe peretele vestibular radicular D. drenajul pe cale naturala al pungii este redusE. drenajul pe cale naturala al pungii este blocat$pag. "'(&S1323042. %cesul parodontal marginal netratat se complica cu!

A. pulpite croniceB. pulpite acuteC. parodontite apicale croniceD. parodontite apicale acute retrogradeE. osteite$pag. "'3&S1323043. %cesul parodontal marginal prezinta

A. o tumefactie circumscrisa rotunda sau ovalara localizata apicalB. dintele afectat prezinta de obicei carieC. consistenta abcesului vestibular si lingual este moaleD. abcesul parodontal marginal palatinal se insoeste de celulita buzei superioareE. percutia transversala a dintilor limitrofi este dureroasa$pag. "'3&4'" Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004


4'# Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE INTREBARI PARTEA a II a

S1323044. %cesul parodontal serpiginos se formeaza ca urmare a migrarii colectieipurulente!

A. pericoronar B. subalveolar C. periradicular D. poate inconjura una sau mai multe fee ale radaciniiE. submucos gingival$pag. "'3&



S132304". Complicatiile la distanta si generale ale a%cesului parodontal marginal sunt! A. gastritaB. colitaC. colecistitaD. flebitaE. septicemia

$pag. "'*&S1323046. Complicatiile locale ale %olii parodontale sunt! A. abcesul parodontal marginalB. gingivo-stomatita ulcero-necroticaC. pericoronarita acutaD. cariile situate deasupra coletului anatomic al dinteluiE. )iperestezia dentinara$pag. "'(-"'3&S132304,. sentiali in producerea +iperesteziei sunt urmatorii factori!

A. prezenta aparatelor proteticeB. prezenta obturatiilor fizionomice

C. prezenta fenomenelor de fermentatie acida a detritusurilor organice depuseD. prezena recesiunilor gingivaleE. prezenta placii bacteriene la nivelul recesiunilor gingivale$pag. "'%&S132304&. vacuarea exudatului purulent este impiedicata de!

A. blocuri masive de tartruB. manevre terapeutice incorecteC. obturatii debordanteD. microproteze cu adaptare defectuoasa la coletE. aparate ortodontice$pag. "'(&S132304(. <iperestezia dentinara se instaleaza dupa!

A. retractii gingivaleB. interventii c)irurgicale parodontaleC. periaj profesionalD. aplicarea acidului in vederea realizarii obturaiilor fizionomiceE. planarea radiculara$pag. "'3&S13230"0. *acunele cuneiforme

A. apar frecvent la caninii inferioriB. apar ca o lipsa de substanta de forma triung)iularaC. apar la coletul dintilor 4'# Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004www.rezidentiat2004.ro


D. apar frecvent vestibular E. apar pe suprafata radiculara$pag. "'%&S13230"1. 5ol in formarea lacunelor cuneiforme de la coletul dintilor il au!

A. tulburari ale sistemului neurovegetativB. trauma ocluzalaC. consumul exagerat de bauturi carbo-gazoase



D. eroziunilor c)imice acideE. regurgitatiile acide$pag. "'%&S13230"2. Senzatia dureroasa din +iperestezia suprafetelor radiculare este!

A. pulsatilaB. redusa

C. medieD. intensa uneoriE. iradianta$pag. "'3&S14230"3. Complicatiile la distanta si generale ale %olilor parodontiului marginal sunt!

A. gastrita cronicaB. pancreatitaC. rectocolita ulcero-)emoragicaD. colecistita prin piofagie in conditii de )ipo- sau anaclor)idrie gastricaE. septicopioemii si septicemie$pag. "'*&

S14230"4. Complicatiile locoregionale ale %olilor parodontiului marginal pot fi! A. celuliteB. meningitaC. osteite si osteomielite ale oaselor maxilareD. nomaE. sinuzita maxilara$pag. "'*&S14230"". Complicatiile locoregionale ale %olilor parodontiului marginal pot fi!

A. adeniteB. meningitaC. tromboflebita sinusului cavernosD. nomaE. abces cerebral$pag. "'*&S14230"6. <iperestezia dentinara9 ca si complicatie a %olilor parodontiului marginal9devine manifestain urmatoarele conditii!

A. contactul cu un instrument metalic" intimplator sau in cursul sondarii parodontometriceB. contactul cu peria de dintiC. contactul cu alimente calde 9mai ales: si reci 9mai rar:D. in cursul amprentarii cimpului protetic cu materiale de amprenta elastomericeE. contactul cu alimente acre sau dulci$pag. "'%&420 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004


42' Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE INTREBARI PARTEA a II a

S14230",. Printre complicatiile locale ale %olii parodontale putem numara! A. abcesul parodontal marginalB. necroze pulpareC. paresteziiD. pulpite acute laterograde sau retrogradeE. gingivita acuta ulcero-necrotica



$pag. "'(&S14230"&. Simptomatologia a%cesului parodontal marginal cuprinde!

A. jena dureroasa la masticatie" uneori si spontana" localizata" de intensitate medieB. dintii limitanti prezinta procese carioase extinseC. mucoasa acoperitoare e intinsa" lucioasa" rosieD. consistenta abcesului situat vestibular si lingual este moale" depresibila

E. percutia verticala a dintilor limitrofi e" de regula" mai dureroasa decit cea transversala$pag. "'3&S1"230"(. %cesul parodontal marginal!

A. este o complicatie a parodontitelor marginale cronice(B. se formeaza prin netratarea unei pulpite acute retrograde(C. se insoteste frecvent de adenopatie loco-regionala(D. se insoteste de o jena dureroasa la masticatie de intensitate medie(E. are o consistenta ferma atunci cand este situat lingual.$pag. "'(-"'3&S1"23060. %cesul parodontal marginal!

A. este localizat mai ales vestibular(

B. prezinta consistenta ferma cand este situat lingual(C. prezinta la percutia verticala a dintilor limitanti o durere mai puternica decat la ceatransversala(D. se insoteste frecvent de adenopatii loco-regionale(E. prezinta jena dureroasa la masticatie.$pag. "'(&S1"23061. intii limitrofi ai a%cesului parodontal!

A. sunt" in general" indemni de carie(B. prezinta o coloratie brun-cenusie datorata bacteriilor cromogene implicate in producereaabcesului(C. au reactie pozitiva la testele de vitalitate(D. prezinta extruzii accentuate atunci cand abcesul este situat palatinal(E. au o reactie mai dureroasa la percutia transversala decat la cea verticala.$pag. "'3&S1"23062. <iperestezie dentara!

A. se poate instala dupa detartraj(B. este determinata de prezenta placii bacteriene(C. apare la contactul cu un instrument metalic(D. este insotita intotdeauna de prezenta pe dintele respectiv a unei carii de colet(E. nu apare la contactul cu alimente calde.$pag. "'3&S1"23063. *acunele cuneiforme!

A. apar la coletul dintilor(B. apar ca o lipsa de substanta ovalara(C. apar pe toate fetele dintilor(42' Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004www.rezidentiat2004.ro


D. se pot forma prin periaj excesiv(E. se pot datora traumei ocluzale.$pag. "'%&S1"23064. @ecroza pulpara poate fi o complicatie a %olii parodontale prin!



A. rezistenta mecanica mai redusa a dentinei radiculare(lezare directa a pac)etului vasculo-nervos apical in cursul unor interventii c)irurgicaleparodontale in pungiadanci(B.C. traumatisme mecanice la dinti parodontotici(

D. canale colaterale aberante(E. distonie neuro-vegetativa.$pag. "'%&S1"2306". @etratat9 a%cesul parodontal se complica cu!

A. celulite(B. pulpite acute(C. parodontite apicale acute(D. gangrene(E. necroze.$pag. "'3&S1"23066. Semnele o%iective in a%cesul parodontal sunt!

A. durere localizata(B. tumefactie cu dimensiuni variabile(C. prurit gingival(D. tensiune la nivelul gingiei(E. mucoasa intinsa" lucioasa" rosie.$pag. "'3&S1"2306,. ;umefactia din a%cesul parodontal!

A. este rotunda(B. este ovalara(C. are dimensiuni variabile(D. este circumscrisa(E. nu poate avea mai mult de !"# cm diametru.$pag. "'3&S162306&. %cesul parodontal marginal!

A. este o complicatie a parodontitelor marginale croniceB. este localizat mai frecvent vestibular" dar poate fi intalnit si lingual sau palatinalC. nu este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale" cand drenajul pecale naturalaeste redus sau blocatD.E. nu este insotit de adenopatie regionala.$pag. "'(&

S162306(. Bolile parodontiului marginal pot avea drept complicatii! A. cariile localizate sub coletul anatomic al dinteluiB. necrozele pulpareC. parodontitele apicale pe cale retrogradaD. lacunele cuneiformeE. leziunile aftoaase.422 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004





$pag. "'%-"'*&S16230,0. in a%cesul parodontal marginal9 o%iectiv se constata!

A. tumefactia circumscrisa rotunda sau ovalara a mucoasei gingivaleB. prezenta leziunilor )iper<eratoziceC. atrofia epiteliului gingival cu leziuni eroziveD. resorbtia osului alveolar

E. adenopatii loco-regionale frecvente.$pag. "'3&S16230,1. in fomrarea lacunelor cuneiforme se atri%uie un rol!

A. sistemului nervosB. traumei ocluzaleC. uzurii cementului si dentinei prin periaj excesivD. eroziuni c)imice acideE. stimularii directe a unor terminatii nervoase dentinare.$pag. "'%&S16230,2. $ecanismele posi%ile de producere a +iperesteziei dentinare sunt!

A. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare

B. stimularea prelungirilor odontoblastice din canaliculii dentinariC. stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunilor pulpei dentarestimularea formatiunilor nervoase ale pulpei" datorita deplasarii lic)idului dentinar prinmecanisme)idrodinamiceD.E. stimularea factorului de crestere epiteliala.$pag. "'%&S21230,3. Complicatiile la distanta si generale ale parodontitelor marginale pot fi !

A. Colecistita prin piofagie in conditii de )ipo-sau anaclor)idrie gastricaB. DiabetC. eucemieD. +epticopioemiiE. +epticemie$pag. "'*&S21230,4. Complicatiile locale ale parodontitelor marginale cronice sunt!

A. abcesul parodontal marginalB. )iperestezia dentinaraC. pericoronariteleD. gingivostomatita ulcero-necroticaE. abcesul cerebral$pag. "'(&S21230,". Complicatiile locoregionale ale parodontitelor marginale pot fi !

A. Hiperestezia dentinaraB. acune cuneiformeC. +inuzita maxilaraD. CeluliteE. 0romboflebita sinusului cavernos$pag. "'*&S21230,6. <iperestezia dentinara se poate instala mai frecvent dupa !

A. Detartraj423 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004





B. ingivectomieC. ingivita alergicaD. nfectii micoticeE. 0umori gingivale

$pag. "'*&S23230,,. Complicatiile locale ale %olii parodontale sunt! A. pulpite acute totaleB. necroze pulpareC. )iperestezia dentinaraD. abcesul lojii sublingualeE. parodontite apicale subacute sau cronice$pag. "'(&S23230,&. -rmatoarele afirmatii despre a%cesul parodontal marginal sunt adevarate

A. este o complicatie a parodontitelor marginale croniceB. este localizat numai vestibular

C. este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale" cind drenajul pecale naturalaeste redus sau blocatD.E. toate de mai sus$pag. "'(&S23230,(. Prognosticul in %oala parodontala depinde in mod cert de!

A. gradul de inflamatie al gingiei marginaleB. gradul de resorbtie osoasaC. mobilitatea patologicaD. mobilitatea fiziologicaE. igiena orala$pag. "'"&S23230&0. 7n a%cesul parodontal marginal!

A. dintii limitanti sunt" in general" indemni de carieB. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt negativeC. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt pozitive numai la percutia in axD. apar frecvent adenopatii locoregionaleE. percutia transversala a dintilor limitanti este mai dureroasa decat cea verticala$pag. "'(&S23230&1. n a%cesul parodontal marginal!

A. suprafata gingiei este de culoare roz si are aspect granular" Ide prundis8B. apar fisuri dureroase ale comisurilor bucale.C. adenopatiile loco-regionale sunt frecvente.D. evacuarea exudatului purulent este 3mpiedicat/ de edemul marginii gingivale libereE. cel mai corect este evacuarea imediata prin intepare a continutului pungii$pag. "'3&S23230&2. %cesul parodontal marginal!

A. este o complicatie a parodontitei marginale croniceB. este localizat cel mai frecvent palatinalC. nu poate fi intalnit niciodata lingual



D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale424 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004



E. tratamentul consta in drenaj prin punctionare$pag. "'3&

S23230&3. <iperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii! A. contact cu alimente acre sau dulciB. contact cu alimente solide sau lic)ideC. contact cu alimente calde9cel mai frecvent:D. contact cu peria de dintiE. poate aparea si spontan$pag. "'%&S23230&4. <iperestezia dentinara se poate instala dupa!

A. retractii gingivaleB. prepararea unor cavitati proximaleC. detartraj

D. periaj profesional intempestivE. gingivectomie$pag. "'%&S23230&". *acunele cuneiforme!

A. apar 3n !K% medie a suprafetelor dentareB. apar la coletul dintilor C. apar mai frecvent vestibular D. au forma triung)iulara cu baza spre exterior si virful spre axul longitudinal al dinteluiE. reprezinta o lipsa de substanta$pag. "'%&S23230&6. ormarea lacunelor cuneiforme are drept cauze!

A. stresul si distoniile neuro-vegetativeB. devitalizarea dintilor C. trauma ocluzalaD. periajul excesivE. detartrajul manual$pag. "'%&S23230&,. @ecrozele pulpare ca o complicatie a %olii parodontale sunt consecinta!

A. periajului intempestivB. traumatismelor mecaniceC. rupturilor pac)etului vasculo-nervos apical la dintii parodontoticiD. eroziunii c)imice acideE. leziunilor directe din cursul interventiilor c)irurgicale parodontale$pag. "'%&S23230&&. Parodontitele apicale pe cale retrograda pot avea urmatoarele complicatiilocoregionale!

A. CeluliteB. septicopioemiiC. sinuzita maxilaraD. septicemieE. colecistita$pag. "'*&



S23230&(. intii limitrofi ai a%cesului parodontal!42! Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004



A. sunt" in general" indemni de carie(B. prezinta o coloratie brun-cenusie datorata bacteriilor cromogene implicate in producerea

abcesului(C. au reactie pozitiva la testele de vitalitate(D. prezinta extruzii accentuate atunci cand abcesul este situat palatinal(E. au o reactie mai dureroasa la percutia transversala decat la cea verticala.$pag. "'3&S2"230(0. Complicaiile locoregionale ale gingivitei cronice sunt!

A. CelulitaB. steita maxilar/C. AdenitaD. +epticopiemiaE. +inuzita maxilar/$pag. "'*&S26230(1. ezavanta:ele te+nicii ndotec /n o%turaia radicular) sunt!

A. nu este compatibil/ cu utilizarea cimenturilor de sigilareB. densitate mai mic/ a obturaieiC. apar leziuni termice ale parodoniului 3n cazul supra3nc/lzirii gutaperceiD. frecvena mai mare a obturaiilor cu dep/6ire comparativ cu cele din condensareaconvenional/ la receE. consum mai mare de conuri de gutaperc/.$pag. ((#&S26230(2. ispozitivul de condensare lateral) la cald ndotec se caracterizeaz) prin

A. posibilitatea ata6/rii unui opritor ocluzal din siliconB. calibrarea perfect/ a 3nc/lzirii 9temperatura maxim/ !## YC:

3nc/lzire 3n # minute cu meninerea constant/ a temperaturii de lucru c5t timp este activatbutonul decontrolC.D. r/cire lent/ prin deconectarea circuitului electric din butonul de controlE. este simplu 6i ergonomic.$pag. ((#&S26230(3. vanta:ele te+nicii de condensare lateral) la cald a gutapercei /n o%turaiaradicular)!

A. protecie mai eficient/ 3mpotriva microinfiltraiilor de interfa/ comparativ cu condensarealateral/ la receB. se realizeaz/ doar o alipire a unor mase izolate de gutaperc/C. se produce fuzionarea conurilor 3ntr-o mas/ mic/D. densitatea 6i omogenitatea las/ de doritE. asigur/ un succes clinic 3n timp.$pag. (('&S26230(4. 7ndicaiile utiliz)rii Biocalexului /n o%turaia radicular) sunt!curburi accentuate ale treimii apicale a r/d/cinii care nu permit instrumentarea poriuniirespective acanalului



A.B. pulpite seroase totaleC. parodontite apicale acuteD. parodontite apicale cronice fistulizateE. gangrena pulpar/ simpl/.$pag. ("+&

S26230(". vanta:ele o%turaiei radiculare segmentare cu rumegu de dentin) sunt! A. biocompatibilitatea materialului de obturaie cu bontul pulpar apicalB. perturbarea proceselor de vindecare periapical/ 3n cazul folosirii rumegu6ului infectat426 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004www.rezidentiat2004.ro


C. constituie o barier/ biologic/ 3ntre materialul inert de obturaie 6i esutul conjunctivperiapicalD. sigilarea prin obturaia de canal este corespunz/toareE. stimuleaz/ formarea la apex a unui esut fibros.$pag. (%"&

S26230(6. ezavanta:ele te+nicii de condensare termoplastic) a gutapercei A$cSpaden! A. este metod/ foarte rapid/" necesit5nd mai puin de !' secunde pentru obturarea canaluluiB. etan6eitatea apical/ a canalului este mai slab/ dec5t la condensarea lateral/ la receC. necesit/ exersare 3ndelungat/ pentru a fi st/p5nit/D. genereaz/ foarte rapid o mare cantitate de c/ldur/ 3n spaiul endodonticE. exist/ 6anse frecvente de fracturare a compactoarelor.$pag. (3*&S26230(,. Precizai care sunt avanta:ele te+nicii ndotec /n realizarea o%turaieiradiculare!

A. adaptarea superioar/ a gutapercei la pereii canalului prin ramolireB. consum mai mare de conuri de gutaperc/ comparativ cu te)nicile de condensareconvenionale la receC. grad de omogenitate deosebit/ a obturaieiD. este compatibil/ cu utilizarea cimenturilor de sigilareE. leziuni termice ale parodoniului.$pag. ((+&S26230(&. Precizai care sunt motivele pentru care nu este posi%il) propulsareaconului pe toat)lungimea de lucru a canalului9 dei sa ales unul potrivit cali%rului preparat!

A. fracturarea unui instrument pe canalfolosirea instrumentului endodontic de l/rgit de acela6i calibru cu conul" pe toat/ lungimea delucru acanaluluiB.C. formarea unui pragD. 3ndep/rtarea corespunz/toare a detritusurilor organominerale 3n timpul tratamentuluimecanicE. formarea unei c/i false.$pag. ((-(("&S26230((. ezavanta:ele te+nicii de cimentare a unui con unic cali%rat la apex sunt!

A. neconcordan/ 3ntre calibrul conurilor 6i cel al instrumentelor provenite de la diverse firme



B. canalul este obturat complet cu ciment de sigilareC. conul asigur/ o sigilare eficient/ 6i singur/D. solubilitatea sigilanilor" 3n majoritatea cazurilor E. metoda este simpl/.$pag. ("#&S2623100. n utilizarea acului *entullo pentru introducerea pastei /n o%turaia

radicular)9 tre%uie caacesta! A. s/ aib/ spirale integreB. s/ fie u6or 3ndoitC. s/ se verifice p/trunderea acului 3n turaie pe canalD. s/ nu fie ruginitE. s/ se verifice sensul corect de rotaie 9invers acelor de ceasornic pentru propulsarea pastei

3n canal:.$pag. ("#&S2(23101. <iperestezia radiculara se poate instala dupa!

A. retractii gingivale prin involutie

B. dupa detartrajC. c)iuretaj gingivalD. c)iuretaj gingival in camp inc)is427 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004



E. planarea radacinilor $pag. "'%&S2(23102. Semnele o%iective in a%cesul parodontal marginal sunt!

A. tumefactie circumscrisa rotundaB. jena dureroasa la masticatie

grile parodontologie

Documents

Transcript of grile parodontologie