estetica mituri
-
Upload
bya-bianca -
Category
Documents
-
view
224 -
download
1
Transcript of estetica mituri
-
7/25/2019 estetica mituri
1/5
I.Geneza si evolutia miturilor
Noiunea de mit a fost att de nestatornic n judecata mileniilor nct ntre
nelesul de basm i acela de filosofie a universului s-au emis nu mai puin dect
cinci sute de foarte diverse definiii, din care n-au lipsit nici construciile logice,nici ncheierile fanteiste. !entru unii e"egei, mitul era invenie epic sau alegorie,
sau pur i simplu literatur #mitul, nu mitografia$%, pentru alii nu era dect
transmiterea memorial a faptelor protoistorice aa cum s-au condensat empiric n
contiina primordial& iar dac unii priveau n mit elaborarea simbolic a unei
morale, alii ' mrginindu-se la cercetarea unei singure mitologii, i nc a uneia
dintre cele mai puin caracteristice #n spe cea greac% ' nu vedeau dect
delnuirea eului amoral n forme alegorice, acetia precedndu-i pe psihanaliti,
care aveau s nu reasc n ntregul edificiu mitologic dect reultatul nevroei
umane a insatisfaciei se"uale sau, cel mult, o e"presie general a incontientului
colectiv. (ar e"ist dou ipostae e"treme ce se ntlnesc n punctul de impact al
teologiei bigote cu ateismul bigot) una ' mitul este forma e"primat a revelaiei
divine, alta ' mitul este nscocirea operat de teologi ntru meninerea ordinii
ecleiastice printre credincioi.
*hiar dac vom propune o clasificare sau alta a miturilor, ea nu poate fi o
clasificare strict n timp. !eriodiarea formrii miturilor eseniale ofer destule
riscuri pe care de altfel muli mitologi le-au i ocolit.
+adar am socotit mai raional mprirea miturilor n patru mari clase
#care, fr ndoial, uneori se i ntretaie%) mituri memoriale, fenomenologice
cosmografice i transcendentale.
-Miturile memoriale sunt pstrtoarele faptelor ancestrale i se poate
presupune c ele au nregistrat fie psihoe colective provocate de evenimente de
mari proporii cu caracter insolit #ipostaele cunoaterii focului, revoluia agrar%,
fie ncercarea empiric de a e"plica diverse fapte neobinuite, petrecute de obicei
la confluena e"istenial a dou populaii de nivel spiritual foarte diferit.
-Miturile fenomenologiceprivesc fenomenele de nivel cosmic ca s
compun naraiuni e"plicative asupra marilor ntrebri despre e"istena omului i a
lumii)actul cosmogonic , antropogonia ,escatologia #vind ideea de moarte '
unic sau periodic, natural sau prin accident catastrofal ' a insului i a
3
-
7/25/2019 estetica mituri
2/5
universului su%, repetiia manifestrilor naturii ,regnurile fabuloase ,cadrul
astral #astrele fiind, n concepia mitologic, nu corpuri cereti, ci lumintori
pendeni de voina patronal a anumitor ei, locuine divine, iar uneori chiar
formele viibile de ntruchipare a eilor % elementele .
-Miturile cosmografice includ ntregul cadru divin, adic pe ei i
locuinele lor universale) #a% teogonia #poate cel mai straniu dintre actele mitice,
ntruct eii nii se autocreea sau suncreai, multiplicarea lor aparinnd unei
concepii ulterioare, influenate probabil de endogamia tribal i apoi de diviiunea
profesional a ndeletnicirilor omeneti%& #b%panteonul #sau totalitatea eilor ' cu
numr variabil dup epoc i on geografic ' fluctund nlre monoteismul rigid,
unde eii i sfinii devin accesorii tehnice sau diviniti subalterne ale unui singur
eu teologic admis ca suprem, i amplitudinea elastic a politeismului numrnd,
de pild, n religia romanilor peste treieci de mii de eiti%& #c% lumile coexistente
#de obicei trei fundamentale) cerul, pmntul i subpmntul, adic lumea divin,
cea uman i cea demonic, dar n unele mitologii i mai multe) la scandinavi,
nou& de asemenea, i anumite lumi paralele, paraumane ' ca de pild trmul
cellalt din folclor sau spaiile mistice secrete tip +garttha ' neconfirmate ns
de vreuna din teologii i conservate mai cu seam n mitologiile folclorice%.
-Miturile transcendentale, consacrate de omul primitiv elucidrii contra-
diciilor e"isteniale aparente, pe care el nu le accept dect ideal.
*ercetat de istorici, filosofi,medici, sociologi,poei,folcloriti, antropologi,
critici de art, etnografi, psihologi, geologi, chiar fiicieni i, bineneles, de teologi
i istorici ai religiilor, mitul a reusit sa isi insuseasca diferite definitii si abordari.
(ac pentruEuhemcros #sec. III ./.% eii nu sunt dect monarhii i eroii defunci
diviniai jde urmai, iar pentru Cari Gustav Jung #sec. 00% mitologia e o e"presie
a incontientului colectiv, nu nseamn c studiile mitologice nu au progresat n
intervalul celor doueci i trei de veacuri. (impotriv, nume ilustre (James
George Frazer, considernd mitul nuntrul evoluiei spirituale a omenirii n trei
etape fundamentale) magie, religie, tiin&!nisla "alino!s#i, vnd n mit o
cart pragmatic a nelepciunii primitive & Claude $evi%&trauss,pentru care
mitologia este un cod cu ajutorul cruia gndirea slbatic i construiete diferite
4
-
7/25/2019 estetica mituri
3/5
modele de lumi&"ircea Eliade, afirmnd cel dinti caracterul de realitate
cultural e"trem de comple" a mitului 1destinat a revela modelele e"emplare ale
tuturor riturilor i ale tuturor activitilor omeneti semnificative% au devenit
succesiv stlpii unui atelier amplu n care studiul mitologiei a ajuns o tiin.
!entru 2ucian 3lagamitul repreint visurile colective ale popoarelor',
ntile mari manifestri ale unei culturi)*
4ilosofii epocii post-
mitice,precum !rotagoras, 5mpedocle i !latonfolosesc mitul ca pe o punere n
scen alegoric cu scopul de a- i face n eleas opera. (e e"emplu, !laton creea
mituri originale #cum ar fi mitul pe terii %, sau readaptea miturile anterioare.
In incercarea sa de a defini literatura, 6ircea 5liade ajunge la concluia caea este fiica a mitologiei si ca interesul pentru naratiune face parte din modul de
a fi al omului in lume) 7e stie ca literatura, orala sau scrisa, este fiica mitologiei si
a mostenit ceva din functiile acesteia) sa povesteasca intamplari, sa povesteasca
ceva semnificativ ce s-a petrecut in lume.
6ieul de la care construieste 2ucian 3laga definitia mitului este misterul,
mister avut in vedere si de 6ircea 5liade) Nu e"ista mit daca nu e"ista
devaluirea unui mister, revelatia unui eveniment primordial . +stfel definitia
oferita de poetul filosof este) 6itul e incercarea de a releva un mister cu mijloace
de imaginatie. 6itul converteste misterul e"istentei, daca nu adecvat, totusi in chip
poitiv, prin figuri care satisfac prin ele insele . In consideratia lui 2ucian 3laga,
mitul este metafora revelatorie invoalta si stilistic structurata
+tat literatura ,dar si muica si celelalte arte au folosit idea miturilor in
crearea unor opere. *ateva din miturile folosite sunt ) mitul lui don 8uan, mitul
buratorului, mitul lui 9rfeu si 5uridice, mitul lui 9edip, mitul lui !rometeu, etc.
6itul lui 9rfeu
5ste portretiarea iubirii pierdute, apoi regasite pentru a fi pierduta a douaoara.
5
https://ro.wikipedia.org/wiki/Lucian_Blagahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Protagorashttps://ro.wikipedia.org/wiki/Empedoclehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Platonhttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mitul_pe%C8%99terii&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mitul_pe%C8%99terii&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Protagorashttps://ro.wikipedia.org/wiki/Empedoclehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Platonhttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mitul_pe%C8%99terii&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Lucian_Blaga -
7/25/2019 estetica mituri
4/5
9rfeu era vestit pentru talentul sau prin care fermeca pe oricine si putea
stapani elementele naturii, cantand la lira fermecata, faurita de /efaistos si primitain dar de la eul +pollo.
9rfeu s-a indragostit profund de frumoasa nimfa 5uridice pe care a reusit sa
o incante cu maiestria sa si pe care a luat-o de sotie.+ristaeus, eul grec alpamantului si a agriculturii, a fost atras de frumusetea nimfei si a inceput sa o
urmareasca. In timp ce fugea de eu, 5uridice a pasit intr-un cuib de serpi veninosi
si a fost muscata, murind la scurt timp. *u inima franta, 9rfeu a inceput sa cante atat de trist, incat toate nimfele si
eii au inceput sa jeleasca. 2a sfatul lor, 9rfeu a calatorit in lumea din adancuri,
unde muica lui a inmuiat inima lui /ades si a !ersefonei, care au fost de acord sao lase pe 5uridice sa se intoarca la el. +u pus insa o conditie, el sa mearga in fata ei
si sa nu se uite inapoi pana cand nu vor fi amandoi pe taramul lumii de sus.
9rfeu framantat de temeri, nu a reusit sa respecte aceast conditie& cand mai aveadoar un pas de facut pentru a iesi la lumina ilei, el isi intoarse capul si isi pierdu
astfel iubita pentru a doua oara. In pofida rugamintilor eroului, care a ramasindelung timp in preajma raului 7t:", induiosand cu lira lui toate animalele
salbatice, /ades nu a mai eliberat-o pe 5uridice.
III. 6itul lui 4aust
6itul faustic este, schematic vorbind, mitul pactului cu diavolul, baat, separe, pe figura doctorului 8ohann ;eorg 4aust #apro". ?@
-
7/25/2019 estetica mituri
5/5
6itul lui 4aust a fost folosit de-a lungul timpului de foarte multi scriitori
,compoitori ,etc. *harles ;ounod are o opera 4aust , opera in A acte.
In creatia violonistica , /enr:D EieniaBsDi abordeaa mitul lui 4aust si
compune o piesa de virtuoitate avand ca punct de plecare tema din opera 4aust.
7