dutzu1
-
Upload
ursu-ionut -
Category
Documents
-
view
216 -
download
0
description
Transcript of dutzu1
TEHNICA SI EVIDENTA OPERATIUNILOR
BANCARE
CUPRINS:
Cap. 1: Prezentarea societatii bancare. Istoric si evolutie
1.1. Momentul istoric al infiintarii
1.2. Principalele etape si evolutia
1.3. Forma si structura capitalului si a actionariatului
1.4. Principalele functii, activitati si operatiuni bancare
1.5. Cadrul legislativ general si specific
1.6. Organismele de control si reglementare
Cap. 2: Organizarea societatii bancare. Sistemul informational bancar
Cap. 1: Prezentarea societatii bancare. Istoric si evolutie
1.1. Momentul istoric al infiintarii
Istoria BRD incepe in 1923, odata cu crearea Societatii Nationale pentru Credit
Industrial. Obiectivul acestei institutii publice este finantarea industriei romanesti.
Conform legii nationalizarii din iunie 1947, Societatea Nationala pentru Credit Industrial
devine Banca de Credit pentru Investitii. Activitatea cea mai importanta a bancii este
obtinerea de participatii in intreprinderi si acordarea de credite.
La sfarsitul anilor 1950 vremurile sunt din nou tulburi pentru sectorul bancar
roman si provoaca reorganizarea sistemului financiar. In 1957, Banca de Credit pentru
Investitii devine Banca de Investitii. Ea ocupa o pozitie de monopol in domeniul
finantarii pe termen mediu si lung din sectorul industrial. In aceasta perioada activitatile
principale se reinnoiesc profund, avand ca particularitate specializarea creditelor in
functie de obiectul lor.
Nasterea BRD ca banca comerciala intervine in 1990. Preluarea activelor si
pasivelor Bancii de Investitii constituie baza activitatii, dar autorizarea generala pentru
activitatile bancare atribuita acestei entitati stimuleaza constituirea unei importante retele
de agentii pe intreg teritoriul tarii. Este vorba de asemenea despre asigurarea prezentei
BRD acolo unde se dezvolta activitatea industriala pentru a transmite din experienta in
domeniul creditului de investitii. Astfel, unitatile sale se indreapta in special, in afara
atragerii depozitelor societatilor comerciale si persoanelor fizice, catre creditele pentru
investitii destinate societatilor comerciale. Apar si operatiunile de schimb la vedere.
In anul 1999, BRD a fost aleasa de guvern pentru a deveni prima banca
comerciala privatizata. Aceasta alegere consacra calitatea activelor si a gestiunii BRD.
Achizitionarea pachetului majoritar de actiuni al BRD de catre grupul Société Générale a
fost finalizata in martie 1999; ea intervine intr-o perioada dificila marcata de falimente
bancare rasunatoare. Este de asemenea inceputul bancarizarii masive a persoanelor fizice.
BRD profita de imaginea sa favorabila in fata marelui public si de calitatea relatiilor sale
cu intreprinderile pentru a dezvolta rapid clientela sa de persoane fizice. Foarte repede,
BRD devine lider pe piata noilor produse, cum ar fi cardurile bancare si creditele pentru
consum.
Privatizarea BRD a fost un proces în mai multe etape:
1) Martie 1999—un pachet de 8.33% din capitalul social este vândut personalului,
conducerii şi pensionarilor băncii de către FPS. Lansarea oficială a privatizării:
Groupe Societe Generale este integrată în BRD cumpărând 5% din capitalul
social
2) Noiembrie 1999--sucursala din Bucureşti a GSG este integrată în BRD. Ea este
prezentă în România din anul 1981 şi deschisese două agenţii în provincie în
1998; continuă procesul de privatizare: BERD cumpără 4,99% din acţiuni.
3) Octombrie 2000—FPS propune spre vânzare 9,87% din acţiunile rămase în
posesia acestuia.
4) Noiembrie 2000—un pachet de 2.55% din capital este vândut prin ofertă
publică;FPS mai deţine încă 7,32% din acţiuni. BRD—GSG este declarată
societate deschisă şi înscrisă la Oficiul de Înregistrare a Valorilor Mobiliare.
5)Ianuarie 2001—BRD—GSG este cotată la Bursa de Valori Bucureşti.
BRD - Groupe Société Générale este o societate pe acţiuni. Ea funcţionează
conform Legii nr. 31/1990 cu privire la societãţile comerciale si Ordonantei de Urgenta
nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, precum şi conform altor
reglementãri specifice.
1.2. Principalele etape si evolutia:
1923
Se înfiinţează Societatea Naţională de Credit Industrial, ca instituţie publică. Statul
deţinea 20% din capitalul social, Banca Naţională a României 30%, iar restul era deţinut
de particulari, dintre care un grup de foşti directori ai Marmorosch Blank & Co., prima
bancă modernă din România. Scopul noii institutii era finanţarea primelor etape ale
dezvoltării sectorului industrial din România.
1948
După al doilea război mondial, conform Legii naţionalizării din iunie 1948, Societatea
Naţională de Credit Industrial este naţionalizată, devenind Banca de Credit pentru
Investiţii.
1957
După reorganizarea sistemului financiar, Banca de Credit pentru Investiţii obţine
monopolul în România pentru finanţarea pe termen mediu şi lung a tuturor sectoarelor
industriale, cu excepţia agriculturii şi industriei alimentare, şi ia numele de Banca de
Investiţii. În toată această perioadă, cea mai mare parte a finanţărilor provenind de la
Banca Mondială sunt derulate prin Banca de Investiţii.
1990
Monopolul de care beneficiau băncile specializate în domeniul lor de activitate este
suprimat. Banca Română pentru Dezvoltare se constituie ca bancă comercială, sub formă
de societate pe acţiuni, si preia activele si pasivele Băncii de Investiţii, primind o
autorizatie de funcţionare generală.
1998
În decembrie se semnează contractul de vânzare - cumpărare de acţiuni între Société
Générale şi Fondul Proprietăţii de Stat, autoritea românească care se ocupa de
participaţiile statului, contract prin care SG subscrie o majorare de capital de 20% şi
cumpără un pachet de acţiuni care-i permite să devină proprietară a 51% din capitalul
majorat al BRD.
1999
Fondul Proprietăţii de Stat vinde Băncii Europene de Dezvoltare (BERD) 4,99% din
capitalul social al BRD.
2001
BRD este listată la Bursa de Valori Bucureşti, în prima categorie, devenind în scurt timp
una din cele mai tranzacţionate societăţi.
2003
În urma unei campanii de rebranding, Banca Română pentru Dezvoltare devine BRD -
Groupe Société Générale. Noua identitate a băncii consolidează astfel poziţia sa, făcând
mai vizibilă identitatea Grupului - mamă.
2004
Société Générale cumpără pachetul rezidual de acţiuni deţinut de statul român în capitalul
BRD, participaţia sa crescând astfel de la 51% la 58,32%.
2005
Din punct de vedere comercial, anul 2005 a reprezentat pentru BRD o perioada
caracterizata de cresterea intr-un ritm foarte accentuat a creditarii. Totalul creditelor, la
sfarsitul anului 2005, a atins 10,5 miliarde de lei, creditele pentru persoane fizice
reprezentand 42%. Astfel, volumul total al creditelor acordate de BRD - Groupe Societe
Generale a crescut cu 38%, in termeni comparabili, fata de anul 2004, au anuntat oficialii
bancii. Totodata, Groupe Societe Generale a inregistrat un profit net de 576 milioane de
lei (161,71 milioane de euro) in 2005, in crestere cu 43%, fata de 2004 si un venit net
bancar 1,403 miliarde de lei (aproximativ 398 milioane de euro, in crestere cu 17%, fata
de 2004.
2006
BRD-Groupe Societe Generale a obtinut rezultate foarte bune, intregistrand o crestere
puternica a creditelor si depozitelor, numarul clientilor ajungand la doua milioane.
Astfel a obtinut in 2006 un venit net bancar de 1.772 milioane lei, in crestere cu 26% fata
de anul precedent. Profitul net (rezultatul net BRD) a fost de 656 milioane lei, in crestere
cu 19%.
2007
In cursul primului trimestru din 2007 BRD - Groupe Societe Generale a inregistrat o
crestere a venitului net bancar de 39% in comparatie cu aceasi perioada din 2006.
Creditele acordate de BRD au atins suma de 19 miliarde lei la data de 31 martie 2007, in
crestere cu 78% fata de 31 martie 2006. In privinta creditelor acordate persoanelor
juridice, acestea s-au majorat cu 64%. Cele acordate persoanelor fizice au crescut cu
96%. Depozitele au crescut cu 36% depasind suma de 20 miliarde lei.
1.3. Forma si structura capitalului si a actionariatului :
Acţiunea BRD:
Începând cu data de 15 martie 2005, acţiunile BRD au fost incluse în indicele regional
ROTX lansat de Bursa de Valori din Viena.
Începând cu 27 septembrie 2005, acţiunile BRD fac parte din indicele "New Europe Blue
Chip Index" (NTX) lansat de Erste Bank şi Bursa de la Viena. Acest indice sintetizează
evoluţiile pieţelor bursiere din ţările Europei Centrale şi de Est, prin prisma celor mai
importante 30 companii listate la bursele de valori naţionale.
Aceasta este o recunoaştere a rolului important jucat de BRD pe piaţa de capital din
România, care acum capătă importanţă la nivel regional.
FIŞA ACŢIUNII
Data listării la Bursă: ianuarie 2001
Cod : BRD
Număr de acţiuni: 696 901 518
Valoare nominală: 1 RON
Capital social: 696 901 518 RON
Capitalizare bursieră: 10,5 miliarde RON (ianuarie 2006)
Principalii parametri bursieri 2005 2004 2003
Capital social la sfârşitul lui decembrie (număr
de titluri x 1.000)
696.902 1.393.803 1.393.803
Capitalizare bursieră (miliarde lei) 9,5 5,2 2,7
Profit net pe acţiune (lei) nominal (*) 0,80 0,26 0,17
bază 2005 (*) 0,80 0,52 0,34
Activ Net pe acţiune (lei) nominal (*) 2,70 1,08 0,85
bază 2005 (*) 2,70 2,16 1,71
Curs (lei) închidere 13,7 3,73 1,99
închidere (bază
2005)13,7 3,98
cel mai ridicat 14,7 3,78 3,1
cel mai scăzut 3,73 2 1,6
Tabelul redă evoluţia principalilor parametri bursieri în cursul ultimilor trei ani
folosind ca bază: IAS BNR
(*) Pentru a putea fi comparate, profitul si activul net pe acţiune din 2002 au fost
recalculate în funcţie de numărul de acţiuni existente la sfârşitul lui decembrie 2003 şi
2004.
(**) La 31 decembrie 2002, banca avea 696.901 mii acţiuni. Ca urmare a deciziei AGA
din 17 decembrie 2002, numărul de acţiuni a crescut de la 696.901mii la 1.393.803 mii,
valabil de la începutul anului 2003.
Intrarea Băncii la categoria I a Bursei de Valori Bucureşti, la începutul anului
2001, a determinat creşterea exigenţelor în materie de management bancar, în condiţiile
unei mai mari transparenţe cerute de regulile bursiere. În calitate de societate listată, BRD
se supune legislaţiei în vigoare cu privire la pieţele de capital, reglementărilor Comisiei
Naţionale a Valorilor Mobiliare şi ale Bursei de Valori Bucuresti
Actionarii semnificativi sunt:
Societe Generale 51%;
Fondul Proprietatii de Stat 7,32%;
SIF Oltenia 5,55%;
SIF Muntenia 5,26%;
SIF Banat Crisana 5%;
SIF Moldova 5%;
SIF Transilvania 5%.
Dorinţa de a stabili relaţii pe termen lung cu acţionarii băncii se traduce într-o
politică de transparenţă, bazată pe dialog. Strategia bancii în materie de comunicare
financiară este susţinută de următoarele principii: egalitatea accesului la informaţii pentru
toţi acţionarii şi disponibilitatea imediată a acestora, respectarea termenelor în materie de
publicare a rezultatelor, transparenţă şi coerenţă a informaţiilor furnizate. Toate
informaţiile de natură să influenţeze cursul acţiunilor Băncii la Bursă fac obiectul
acordului prealabil al BVB, informării CNVM şi difuzării în mass-media, sub forma de
comunicate de presă, comunicate care pot fi imediat consultate în acest site. Aceeaşi
politică de transparenţa a fost adoptată şi în ceea ce priveşte comunicarea cu agenţiile de
rating şi cu instituţiile pieţei de capital. Pentru a face cunoscute rezultatele sale
financiare, BRD organizează reuniuni cu analiştii financiari, consultanţii de plasament,
brokerii şi investitorii. Devenind deja o tradiţie în comunitatea financiar -bancară, aceste
reuniuni, în cadrul cărora sunt prezentate rezultatele anuale ale băncii, oferă
managementului băncii şi analiştilor pieţelor financiare ocazia de a face schimb de opinii.
1.4. Principalele functii,activitati si operatiuni bancare
BRD desfasoara urmatoarele tipuri de activitati:
- servicii bancare pentru societati comerciale;
-servicii bancare pentru persoane fizice;
-finanţarea de proiecte şi Investment Banking;
-leasing;
-alte domenii de activitate.
Functiile bancii vizeaza patru tipuri de operatii,strans legate intre ele:
- disttibuirea de credite;
- colectarea de depozite;
- operatiuni interbancare;
- gestionarea mijloacelor de plata.
Operatiuni curente :
- transferuri între conturile deschise la banca noastră
- plăţi de facturi de utilităţi, cu ajutorul serviciilor de plată facturi
- constituire şi lichidare de depozite (atât cu plata lunară, cât şi cu plata la capitalizare)
- operaţiuni de schimb valutar
- depuneri şi retragere de numerar în funcţie de necesităţi
- transferuri către conturi deschise la o altă bancă din România sau din străinătate
1.5. Cadrul legislativ general si specific
Legea privind Statutul Băncii Naţionale a României
LEGEA nr.312 din 28 iunie 2004
Banca Naţională a României (BNR) este banca centrală a României, având personalitate juridică. Aceasta este o instituţie publică independentă, cu sediul central în municipiul Bucureşti şi poate avea sucursale şi agenţii atât în municipiul Bucureşti, cât şi în alte localităţi din ţară.
Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Principalele atribuţii ale BNR sunt:
a. elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb;
b. autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, promovarea şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea stabilităţii financiare;
c. emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;
d. stabilirea regimului valutar şi supravegherea respectării acestuia;
e. administrarea rezervelor internaţionale ale României.
Totodată, BNR sprijină politica economică generală a statului, fără prejudicierea îndeplinirii obiectivului său fundamental privind asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.
În îndeplinirea atribuţiilor, BNR şi membrii organelor sale de conducere nu vor solicita sau primi instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă instituţie sau autoritate.
În cadrul politicii monetare pe care o promovează, BNR utilizează proceduri şi instrumente specifice pentru operaţiuni de piaţă monetară şi de creditare a instituţiilor de credit, precum şi mecanismul rezervelor minime obligatorii. Se interzice BNR achiziţionarea de pe piaţa primară a creanţelor asupra statului, autorităţilor publice centrale şi locale, regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi altor societăţi cu capital majoritar de stat. BNR poate efectua pe piaţa secundară operaţiuni
reversibile, cumpărări/vânzări directe sau poate lua în gaj, pentru acordarea de credite colateralizate, creanţe asupra sau titluri ale statului, autorităţilor publice centrale şi locale, regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi altor societăţi cu capital majoritar de stat, instituţiilor de credit sau altor persoane juridice, poate efectua swap-uri valutare, emite certificate de depozit şi atrage depozite de la instituţii de credit, în condiţiile pe care le consideră necesare pentru a realiza obiectivele politicii monetare.
De asemenea, se interzice Băncii Naţionale a României creditarea pe descoperit de cont sau orice alt tip de creditare a statului, autorităţilor publice centrale şi locale, regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi altor societăţi cu capital majoritar de stat.
Banca Naţională a României este unica instituţie autorizată să emită însemne monetare, sub formă de bancnote şi monede, ca mijloace legale de plată pe teritoriul României. Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul.
În cadrul politicii sale monetare şi de curs de schimb, Banca Naţională a României poate acorda instituţiilor de credit credite pe termene ce nu pot depăşi 90 de zile, garantate cu, dar fără a se limita la:
a. titluri de stat provenite din emisiuni publice, prin remiterea lor în portofoliul Băncii Naţionale a României, sau
b. depozite constituite la Banca Naţională a României sau la alte persoane juridice agreate de Banca Naţională a României.
BNR stabileşte condiţiile si costurile de creditare, deschide şi operează conturi ale instituţiilor de credit, ale Trezoreriei Statului, ale caselor de compensare şi ale altor entităţi, rezidente şi nerezidente, stabilite prin reglementări ale Băncii Naţionale a României.
Conducerea BNR este asigurată de un Consiliu de administraţie, compus din nouă membri, iar conducerea executivă a BNR se exercită de către guvernator, prim-viceguvernator şi de cei doi viceguvernatori. Membrii Consiliului de administraţie al BNR, cu nominalizarea conducerii executive, sunt numiţi de Parlament, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. În cazul descompletării Consiliului de administraţie, completarea locurilor vacante se face pe funcţia respectivă pe întreaga durată a mandatului. Revocarea din funcţie a oricărui membru al consiliului de administraţie se face de către Parlament, dacă acesta încetează să îndeplinească condiţiile necesare pentru exercitarea atribuţiilor sale sau dacă se face vinovat de abateri grave.
Situaţiile financiare ale BNR sunt întocmite conform principiilor şi regulilor contabile prevăzute de standardele internaţionale de contabilitate, aplicabile băncilor centrale, recunoscute de Banca Centrală Europeană şi trebuie să cuprindă: bilanţul, contul de profit şi pierdere şi notele explicative. Acestea sunt supuse auditării de către auditori financiari, persoane juridice autorizate de Camera Auditorilor Financiari din România, selectaţi de către consiliul de administraţie, pe bază de licitaţie.
La data de 31 decembrie 2004, capitalul actual al BNR (de 100 miliarde lei) se majorează la 300 miliarde lei şi aparţine în întregime statului.
Banca Naţională a României este autorizată să colecteze date şi informaţii statistice primare care sunt necesare pentru aducerea la îndeplinire a atribuţiilor sale legale, asigurând măsuri de protecţie a datelor care se referă la subiecţi individuali - persoane juridice sau fizice - date obţinute direct sau indirect, din surse administrative sau din alte surse.
Membrii consiliului de administraţie şi salariaţii Băncii Naţionale a României sunt obligaţi să păstreze secretul profesional asupra oricărei informaţii nedestinate publicării, de care au luat cunoştinţă în cursul exercitării funcţiilor lor, şi nu vor folosi aceste informaţii pentru obţinerea de avantaje personale, orice abatere fiind sancţionată conform legii. Aceştia sunt obligaţi să păstreze secretul profesional şi după încetarea activităţii în cadrul băncii, orice încălcare fiind sancţionată în condiţiile legii.
Legea nr. 278 din 23/06/2004pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2004 privind procedura reorganizăriijudiciare şi a falimentului instituţiilor de credit
Organele care aplică procedura sunt: instanţele judecătoreşti, judecătorul-sindic şilichidatorul.Procedura falimentului începe pe baza unei cereri introduse de către instituţia de creditdebitoare sau de creditorii acesteia ori de Banca Naţională a României."
Insolventa- reprezintã acea stare a instituþiei de credit aflate în una dintre urmãtoarele situatii:1. incapacitatea vãditã de platã a datoriilor exigibile cu disponibilitãþile bãnesti;2. scãderea sub 2% a indicatorului de solvabilitate a instituþiei de credit;3. retragerea autorizaþiei de funcþionare a instituþiei de credit, în conformitate cu prevederile Legii nr.58/1998 privind activitatea bancarã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, ca urmare a imposibilitãþiide redresare financiarã a unei instituþii de credit aflate în administrare specialã;
1.6. Organisme de control si regelementare