7/18/2019 Document 1

http://slidepdf.com/reader/full/document-1-5696a245401e4 1/5

Zona turistică APUSENI 

Hărţi turistice: 

Pensiuni Bed & Breakfast dinApuseni: 

Pensiunea Poiana Verde

  Pensiunea Shanti

Alte zone turistice:  Zona Apuseni  Zona Braşov  Zona Bucovina  Zona Bucureşti  Zona Delta Dunării  Zona Haţeg  Zona Litoral  Zona Maramureş  Zona Mehedinţi  Zona Moldova - Neamţ  Zona Mureş  Zona Prahova

 

Zona Siiu  Zona !imişoara  Zona V"lcea

  APUSENI !actori naturali: 

"ara #oţilor    Dincolo de #rumoasa Vale a Mureşului se $ntinde masivul %&usenilor' av"nd $n#ăţişarea unei &alme cu degetele răs#irate(

) at"t de vast $nc"t' de l-ai &utea ridica din loc' ai &utea aco&ericu el toată !ransilvania( *nălţimea cea mai mare nu trece de+,. m' iar &rintre crestele munţilor se ad"ncesc a/ineinterioare cu o deasă &o&ulaţie rom"nească(  Nici un ţinut din munţii noştri nu are $n#ăţişări at"t de variateca Munţii %&useni( 0"nd $i &riveşti dins&re Valea Mureşului' &ar valurile uriaşe ale unei mări $n#uriate( 1lu/ia este creată de ocreastă de calcar ce se $naltă aici' iar' din de&ărtare' seamănăcu un &aravan de argint şi a/ur( *n centru' clăile vulcanice ies $ndră/neţe din $nvelişurile &ăm"ntului' iar vestita Detunata - cuaşchiile sale de a/alt' $ndoite - este una din minunăţiileţinutului( Mai s&re a&us' se $ntinde o /onă calcaroasă' ciuruităde gro&i şi de &eşteri #antastice - cum este cea de la

Scărişoara' care adă&osteşte din tim&uri străvechi un gheţar suteran(  %lt#el' #ormele generale ale masivului sunt line2 &e $nălţimi' se $ntind şesuri mai largi dec"t $n oricare altă &arte a 0ar&aţilor'locuite şi cultivate de moţi - aşe/ările &ermanente a3ung &"nă la+4.. m 50ătunul !omnatec6( Prin unele văi nici nu &oţi umla'aşa sunt de $nguste' &ră&ăstioase şi cu &ov"rnişuri $m&ădurite(Dar' odată a3uns &e culme' te a#li ca $ntr-o c"m&ie $ntinsă(  Nu &oţi cu&rinde 7ara Moţilor $n c"teva r"nduri şi nici nutreuie $ncercat2 un ast#el de ţinut treuie umlat' iar nuimaginat' &entru a vedea nu doar ce ţi se o#eră' $nsă şi tot ce avoi(

  APUSENI Scurt istoric: 

7/18/2019 Document 1

http://slidepdf.com/reader/full/document-1-5696a245401e4 2/5

  0ele mai vechi vestigii arheologice din acest teritoriu datea/ădin Paloelitic( S&re deoseire de Paleolitic' Neoliticul este multmai ogat $n vestigii arheologice( Desco&eririle #ăcute $n 3udeţul %la sunt dovada e8istenţei uneia dintre cele mai im&ortanteculturi neolitice din !ransilvania' cunoscută $n literatura de

s&ecialitate su numele de 0ultura Petreşti(  La $nce&utul secolului al 11-lea d(Hr(' o &arte din Dacia estecucerită de $m&aratul roman !raian şi trans#ormată $n &rovinciea 1m&eriului 9oman( :raşul %&ulum' astă/i %la-1ulia' era unuldintre cele mai im&ortante aşe/ări din 3udeţul %la( *n +noiemrie +;;' %la-1ulia este oraşul care l-a $nt"m&inat &eDomnul Mihai Vitea/ul' &rimul care a unit Princi&atele 9omane $ntr-un singur stat( :raşul devine &rima ca&itală a celor treiPrinci&ate 9omane(  Momentele decisive ale lu&tei sociale şi naţionale ale&o&orului rom"n din secolele <V111 şi <1< nu &uteau să lasedeo&arte 3udeţul %la( 0a&ii răscoalei din +=,>' Horia' 0loşca şi0rişan sunt $ncarceraţi la %la-1ulia' cercetaţi ţi a&oi e8ecutaţi $nmod crud' #iind traşi &e roată la ?, #eruarie +=,(  Hotăr"rea rom"nilor de a $şi a&ără dre&tul sacru la liertate $şi găseşte cea mai strălucitoare e8&resie $ntr-o serie de mariෟi eroice reali/ări' $ntre +,>, şi +,>;' av"nd ca erou &e %vram1ancu' remarcaila #igură a revoluţiei de la +,>, din!ransilvania' &re/ent cu armata sa $n %la-1ulia(  S#"rşitul Primului 9ă/oi Mondial 5+;+,6 - a $nsemnat şis#"rşitul ultimului im&eriu multinaţionalist %ustro-@ngar - &rinurmare' elierarea &o&oarelor de su o&resiunea socială şinaţională' a #ăcut din %la-1ulia locul de $nt"lnire unde unitateanaţională a #ost desăv"rşită(  La + decemrie +;+,' %la-1ulia a #ost locul unde @nirea!ransilvaniei cu 9om"nia a #ost decisă solemn şi irevocail decătre Marea %dunare Naţională de la %la-1ulia alcătuită dindelegaţi aleşi de rom"nii din !ransilvania' @nirea StatuluiNaţional Modern 9om"n #iind atunci desăv"rşită(

APUSENI !olclor$ cultură$ ar%itectură: 

0rescuţi $n as&rimea ţinuturilor de aici' moţii sunt oameniv"n3oşi' d"r/i' tăcuţi' rădători şi care au adunat su &avă/acredinţei o &otenţa de energie care' odată descătuşată' $i #acesă se mani#este hotăr"t şi &"nă la ca&ăt - &recum Horia sau %vram 1ancu' care' $n c"teva /ile' au răsculat şi au organi/at

ţinutul(  Localnicii sunt renumiţi şi &entru oiectele de u/gos&odăresc' con#ecţionate de generaţii - cele mai cunoscute#iind ciuerele şi doniţele de lemn( 9enumite sunt şi atelierelede la Patrahăiteşti unde sunt meşteşugite şi de unde se &oateau/i sunetul grav al tulnicelor şi uciumelor(

'r(ul de !ete de pe #untele )ăina  )8istă $n tradiţia &o&oarelor lumii' locuri care au atras dintru-nce&ut' locuri unde legendele' miturile sau ritualurile &lasaudivinităţi( @n asemenea loc - simol' situat $n inima %&usenilor'

este Muntele Aăina(  La altitudinea de +>4= m' $ntr-o #rumoasă &oiană $ncon3uratăde &ăduri de rad' se organi/ea/ă' din vremuri străvechi' $n

7/18/2019 Document 1

http://slidepdf.com/reader/full/document-1-5696a245401e4 3/5

#iecare an' n cea mai a&ro&iată duminică de /iua de ?. iulie'!"rgul de #ete de la Aăina(

@rcarea se &oate #ace cu maşina &e un drum amena3at' sau&e vechile &oteci care &ornesc din comuna %vram 1ancu'traversea/ă Dealul Dorani' Dealul Pietrelor' trec P"raul 9ece

şi Dealul Muncelului şi a3ung la v"r# $n circa o oră şi 3umătate(  Locuitorii din văile %&usenilor - Valea 0rişului' Valea %rieşelor - şi din &arţile Bihorului se adunau aici &entru a #ace schim cu&rodusele s&eci#ice( Datorită distanţelor mari $ntre aşe/ări' c"tşi di#icultăţilor im&use de relie#ul muntos accidentat' t"rgul aveao mare im&ortanţă socială' #ăc"nd &osiilă $nt"lnirea şicăsătoria tinerilor a#laţi $n /one $nde&ărtate(  Se s&une că #etele veneau cu /estrea $ncărcată &e cai' iar cununia se #ăcea &e loc de către &reoţi veniţi s&ecial $n acestsco&( 0eremonia era $nsoţită de c"ntece şi 3ocuri cu strigături'veritaile &roe de măiestrie şi iscusinţă' iar #etele se luau' nuse cum&ărau(  Des&re !"rgul de #ete de &e Muntele Aăina ne relatea/ă şi1on 9usu %rdeleanu $n cartea sa MoţiiC Doi delegaţi din&artea moţilor din Vidra de Sus şi doi din &artea moşilor crişenidin Bul/eşti se $nt"lnesc' schimă c"teva vore de salut şi trago linie de des&ărţire $ntre moţi şi crişeni $n tim&ul t"rgului( Liniaeste trasă ast#el că moţii se aşea/ă $n &artea de către a&us(P"nă la ora /ece dimineaţa toţi sunt ocu&aţi cu v"n/area şicum&ărarea uneltelor casnice şi agricole #aricate de ei(  Du&ă ce s-a terminat cu t"rguirea celor treuincioase' lumea $nce&e să &r"n/ească la iară verde şi să se adune $n 3urullăutarilor care c"ntă l"ngă un utoi de ţuică de cireşe( %&oi'deodată se $ncinge 3ocul &este $ntreg t"rgul şi ve/i gru&urise&arate' #ormate din moţi şi crişeni care' $n sunetul viorilor'clarinetelor' cim&oaielor' 3oacă hora' adres"ndu-se unii altora&rin #elurite chiuituri satirice(  %stă/i !"rgul de #ete de la Aăina s-a trans#ormat $ntr-o maresărătoare #olclorică' la care $şi dau concursul locuitorii din/ona Munţilor %&useni' din 3udeţele a&ro&iate şi chiar dinţinuturi mai $nde&ărtate ale ţării(  Pregătirile &entru t"rg se #ac cu c"teva /ile $nainte' iar &lecarea s&re munţi se #ace $n 3urul orei &atru dimineaţa(Deschiderea o #ac vestitele tulnicărese de la %vram 1ancu' du&ăcare urmea/ă &rogramul artistic al &artici&anţilor care durea/ă&"nă s&re seara(  Pentru turişti' t"rgul mai o#eră şi &roduse arti/anale s&eci#ice/oneiC tulnice' vase de lemn &irogravate' ceramică de Bihor şiZarand' unelte de lemn' ţesături &o&ulare de casă şi &roduseculinare(Pe Aăina nu se v"nd #ete( Poate nici nu s-au v"ndutvreodată( De #a&t' este vora des&re altcevaC o sărătoare atuturor moţilor $n care mii de tineri' #ete şi ăieţi' 3oacă' &etrec şic"ntă acom&aniaţi de #rumuseţea &eisa3elor' care sur&rind şito&esc chiar şi cele mai $ngheţate inimi(

APUSENI A(re*ent$ Atracţii turistice +n zona: 

0elor care se $ncumetă să cutreiere 7ara Moţilor' le sugerămsă &ornească din Valea %rieşului' s&re Valea 0rişului 9e&ede şisă &arcurgă' de la sud la nord' Munţii Bihor şi Munţii Pădurea

0raiului' unde relie#ul carstic variat o#eră &rivelişti de-o

7/18/2019 Document 1

http://slidepdf.com/reader/full/document-1-5696a245401e4 4/5

sălăticie şi #rumuseţe rar $nt"lniteC

• Valea %rieş - r"ul aurului' e8&lorat $ncă din vremeastă&"nirii romane2

• V#( Bihor2

• 0om&le8ul carstic Scărişoara2

• Platoul carstic Padiş

• Zona Me/iad2

• De#ileul 0rişului 9e&ede

Bogăţia şi varietatea &eisa3elor $i sur&rind chiar şi &e localnici2nici ei nu au reuşit să cu&rindă' ori să cunoască $ntreg ţinutulCvăi' chei' a&e curgătoare de su&ra#aţă şi suterane' &eşteri'cli&e de calcare' &ăduri şi &oieni cu #"neţe( %matorilor dedrumeţie le amintim numeroasele #ormaţiuni geologicedeclarate monumente ale naturii şi re/ervaţiiC

• Dealul cu melci - o arhivă de #osile ale marilor deodinioară2

• Masivul de a/alt columnar Detunatele2

•

0li&ele de calcar din valea %m&oiului2

1m&resionanta lume suterană $nvăluie $n Munţii %&useniunele dintre cele mai cunoscute şi a&reciate com&le8e carsticedin ţară( 0ele mai im&ortante &eşteri accesiile turiştilor $nMunţii Bihor suntC

• Peştera Aheţarul de la ocul Viu

• Peştera Scărişoara 5adă&osteşte al doilea gheţarsuteran din )uro&a' ca dimensiune6

• Peştera Măgura Sighiştel

• 0etăţile Ponorului

• 0etăţile 9ădesii

• Lumea Pierdută

9ecom&ensaE Peisa3ul #ormaţiunilor calcaroase' dolinelestră3uite de &ereţi aru&ţi' r"uri şi cascade suterane'stalagmite şi stalactite' magia aventuriiF Gi oare ce ar #is&eologia #ără legendele ţesute $n 3urul &eşterilorE  Dacă &orniţi la drum' de &e culmile ce stră3uiesc /ona' o săremarcaţi' &e toate &ăşunile $nalte' hodăile - adă&osturi de

7/18/2019 Document 1

http://slidepdf.com/reader/full/document-1-5696a245401e4 5/5

vară ale localnicilor care stau aici cu turmele &"nă la sosireatoamnei( De cele mai multe ori' aceştia sunt cei care ne $ndrumă s&re găurile ascunse $n hăţişurile de &e versant ori neaverti/ea/ă să nu intrăm $n hoancele #ără #und' din #"neţelede &e deal( Gi tot ei' cu ochi iscoditori' cercetea/ă s&er"nd să

desluşească ieşind din rucsacul vreunui turist' vreo ucată dehartă &e &iele de viţel' ori vreun detector de metale( 0ăci nue8istă &eşteră des&re care localnicii să nu $m&leteascăadevărul cu mitul' &oveştile din moşi strămoşi' cu visuriledes&re comorile dacilor sau ale haiducilor(  De veţi avea &rile3ul să-i ascultaţi' veţi a#la legendele /onei'de&ănate seara $n 3urul #ocului( Gi &oate cea mai cunoscutăeste legenda Muntelui Aăina' des&re găina cu ouă de aur' saudes&re !"rgul de ete organi/at aici( :ricare dintre variantelede &etrecere a tim&ului lier &ro&use' vă va deschide inima şimintea &entru a &rimi din nes#"rşitele &rivelişti şi intimităţi ale %&usenilor(