CAPITOLUL I CONSIDERATII GENERALE

Dintre infractiunile contra patrimoniului, delapidarea prezinta un grad ridicat de pericol social, datorita pagubelor pricinuite, cat si faptul ca persoana care o comite nesocoteste obligatiile de fidelitate si probitate care incumba fiecarui gestionar sau administrator al bunurilor incredintate . Infractiunea de delapidare este reglementata la art. 215 ` Cod Penal, facand parte din Titlul III `` Infractiuni contra patrimoniului `` . Conform textului de lege `` Insusirea, folosirea sau traficarea, de catre un functionar, in interesul sau ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri, pe care le gestioneaza sau le administreaza se pedepsesc cu inchisoare de la unu la 15 ani. In cazul in care delapidarea a avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 ani si interzicerea unor drepturi `` . Rezulta astfel ca, pentru existenta infractiunii, in afara actiunii de sustragere, se mai cer indeplinite, cumulativ, doua conditii, respectiv : - bunurile care formeaza obiectul activitatii ilicite sa apartina unei persoane juridice ; - faptuitorul functionar sa aiba calitatea de gestionar sau administrator al bunurilor . Cu alte cuvinte, bunurile insusite, folosite sau traficate sa se afle in posesia sau detentia statului, unitatilor administrativ teritoriale, a unei organizatii sociale, societati pe actiuni, societati cu raspundere limitata sau altei persoane juridice.

1

In legislatia noastra penala, sunt definite notiunile de `` functionar public `` si `` functionar `` la art. 147 Cod Penal . Astfel, prin `` functionar public `` se intelege orice persoana care exercita, permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei unitati publice sau de interes public . Prin `` functionar`` se intelege persoana mentionata anterior, precum si orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice . Avand in vedere dispozitiile legale, se poate aprecia ca atat functionarul public, cat si functionarul pot fi subiecti activi ai infractiunii de delapidare, daca au calitatea de administratori sau gestionari ai bunurilor . Gestionarul este angajatul unitatii care are, ca atributii principale de serviciu, primirea, pastrarea, si eliberarea de bunuri aflate in administrarea, detinerea sau folosirea - chiar temporara a unei unitati, indiferent de locul unde se afla bunurile sau modul de dobandire a acestora . Gestionarul este, astfel, in conformitate cu prevederile legale, un functionar care, luand in primire bunurile, vine in contact material cu acestea, in vederea pastrarii si eliberarii lor . Este considerat ca gestionar si persoana care gestioneaza in fapt anumite bunuri . In aceasta categorie intra acei gestionari care isi asuma aceasta calitate sau accepta sa faca acte de gestiune sau persoane fizice care primesc sa faca astfel de acte de exemplu, sotul sau o ruda a gestionarului . Spre deosebire de gestionare, administrarea presupune un complex de acte de dispozitie planificarea, aprovizionarea, desfacerea, repartizarea, platile vizand efectuarea unor operatii asupra bunurilor ce apartin unei unitati in raport cu natura si scopul patrimoniului acesteia . Aceste acte de dispozitie sunt atributul conducatorilor unitatii director, contabil, inginer-sef dar, daca prin ele s-ar insusi, folosi sau trafica bunuri din patrimoniul acesteia, cei in cauza savarsesc infractiunea de delapidare . Daca gestionarul prin atributiile legate de primirea,2

pastrarea sau eliberarea bunurilor vine in contact direct si material cu bunurile respective, administratorul are numai un contact posibil, virtual . Daca pentru existenta infractiunii de delapidare se cer indeplinite cele doua conditii anterior mentionate, elementul material al infractiunii sustragerea bunurilor din patrimoniul unitatii se poate realiza prin mai multe modalitati faptice : folosire, insusire, traficare . `` Insusirea `` presupune atat scoaterea bunurilor din posesia sau detinerea partii vatamate cat si trecerea acestuia in stapanirea faptuitorului, moment din care infractorul dispune de el, respectiv sa-l consume sau sa-l instraineze . Ca modalitate de sustragere, `` folosirea `` trebuie inteleasa ca un cumul de actiuni, adica luarea bunului si scoaterea lui din patrimoniul partii vatamate, urmata de folosirea acestuia . Intrebuintarea si tragerea de foloase de pe urma bunului sustras poate fi facuta, atat de gestionarul sau de administratorul care le are in primire sau pastrare, cat si de alte persoane, chiar straine de partea vatamata . Se impune astfel diferentierea celor doua modalitati de sustragere : in timp ce ``insusirea `` presupune ca bunul a ramas asupra faptuitorului, bunul `` folosit `` poate fi readus in detinerea partii vatamate dupa un timp, in acest caz fiind vorba de o scoatere temporara a sa din patrimoniul acesteia . O asemenea diferentiere, desi, in principiu, nu duce la schimbarea incadrarii juridice a faptei, este de natura a asigura alegerea celei mai adecvate metodici de cercetare, stabilirea corecta a prejudiciului cauzat si luarea masurilor necesare in vederea repararii integrale a acestuia, inclusiv prin tragerea la raspundere civila a partilor responsabile civilmente . `` Traficarea `` presupune, pe langa scoaterea bunurilor din sfera patrimoniului partii vatamate si o actiune subsecventa de instrainare a bunului, de dare in folosinta altei persoane, in schimbul realizarii unui profit, exprimat fie in bani, fie in alte avantaje . Si aceasta modalitate de savarsire a delapidarii se3

realizeaza, ca si in cazul folosirii, prin scoaterea temporara a bunurilor din patrimonilui partii vatamate . Este de retinut ca valoarea economica a bunurilor care formeaza obiectul material al infractiunii de delapidare prezinta o importanta deosebita deoarece, de acesta depinde atat cuantumul pagubei, cat si gradul de pericol social al faptei . Astfel, in conformitate cu art. 215` al. 2 Cod Penal delapidarea poate avea consecinte deosebit de grave, aceasta fiind varianta agravanta a infractiunii, cerinta esentiala fiind ca valoarea prejudiciului sa fie mai mare de 2.000.000.000 lei . Prin actiunea de sustragere , indiferent de modalitatile de realizare, se produce si urmarea imediata, respectiv crearea starii de pericol pentru relatiile sociale ocrotite, prin punerea partii vatamate in imposibilitate de a avea si de a folosi bunurile care constituie obiectul material al infractiunii . Pentru a exista infractiunea de delapidare este necesar ca intre actiunea de sustragere si urmarea imediata sa existe raport de cauzalitate, respectiv deposedarea partii vatamate de un anumit bun sa fi fost facuta de gestionar sau de administrator prin insusire, folosire sau traficare . Astfel, daca deposedarea nu s-a realizat printr-o sustragere, ci s-a datorat altor cauze ( furt, pierdere) nu poate fi vorba de o legatura de cauzalitate si, prin urmare nici de delapidare . Pe de alta parte, simpla presupunere ca lipsa bunului din patrimoniul partii vatamate s-ar datora unei sustrageri nu este de natura sa dovedeasca legatura de cauzalitate, respectiv ca sustragerea este rezultatul activitatii ilicite a gestionarului sau administratorului bunului . Avand in vedere ca lipsa s-ar putea datora si altor cauze neglijenta, greseli in evidenta primara si de contabilitate pentru existenta legaturii de cauzalitate nu este necesara numai verificarea scriptica a actelor de gestiune, ci aceasta trebuie intregita cu verificarea faptica si dovedirea actelor de sustragere . Nu trebuie omis faptul ca delapidarea, fiind o infractiune de rezultat materiala - se consuma in momentul in care actiunea de sustragere a fost dusa pana4

la capat si s-a produs urmarea imediata, consumarea materializandu-se, in concret, printr-o paguba produsa partii vatamate . De cele mai multe ori, bunul aflandu-se in incinta partii vatamate delapidarea se consuma in momentul iesirii bunului din aceasta incinta . Alteori, bunul, desi sustras dintr-o gestiune, nu este scos din incinta, fapta fiind considerata delapidare in forma consumata, intrucat, prin actiunea sa, gestionarul sau administratorul a schimbat pozitia anterioara a bunului, trecandu-l in sfera sa de actiune . Exista si situatii cand infractiunea nu se poate consuma decat in afara incintei partii vatamate de exemplu, in cazul in care bunul este sustras dintr-un mijloc de transport de catre persoana care l-a primit si avea obligatia sa-l predea beneficiarului .

CAPITOLUL II PROBLEMELE PE CARE TREBUIE SA LE LAMUREASCA CERCETAREA

Indiferent de categoria partii vatamate sau de sectorul de activitate unde s-a savarsit infractiunea de delapidare, pentru o cercetare operativa si completa se impune clarificarea urmatoarelor probleme : 1. Activitatea ilicita desfasurata in vederea savarsirii delapidarii si ascunderii acesteia; 2. Bunurile care au format obiectul insusirii, folosirii sau traficarii ; 3. Urmarile activitatii ilicite;5

4. Faptuitorii si contributia fiecaruia la savarsirea infractiunii ; 5. Destinatia bunurilor delapidate si posibilitatea recuperarii prejudiciului cauzat; 6. Existenta concursului de infractiuni si masurile care se impun pentru extinderea cercetarilor ; 7. Cauzele, conditiile, si imprejurarile care au generat, inlesnit sau favorizat savarsirea infractiunii de delapidare . Sectiunea 1. Activitatea ilicita desfasurata in vederea savarsirii delapidarii si ascunderii acesteia Orice sustragere produce o paguba, dar nu orice paguba este urmarea unei sustrageri . Pornind de la aceasta realitate, organele de urmarire penala urmeaza sa lamureasca in ce a constat activitatea ilicita a gestionarului sau administratorului pentru a scoate bunul din sfera patrimoniala a partiii vatamate, daca intr-adevar este vorba de sustragere si formele prin care s-a materializat insusire, folosire, traficare . Infractiunea de delapidare poate prezenta multiple si variate modalitati faptice de realizare a actiunii de sustragere . La randul lor, aceste modalitati faptice sunt particularizate in raport cu specificul fiecarei cauze in parte, imprejurarile ce insotesc savarsirea infractiunii, modul si mijloacele de realizare a activitatii de sustragere . Atat literatura de specialitate, cat si practica judiciara evidentiaza procedeele complicate cu abilitati si mijloace variate de savarsire a delapidarii, astfel incat fapta sa nu poata fi descoperita cu usurinta, iar faptuitorii sa actioneze timp indelungat, cu toate consecintele ce decurg pentru partea vatamata si sub aspectul recuperarii prejudiciului cauzat .6

In situatia in care delapidarea s-a savarsit prin insusirea de catre faptuitor a bunurilor pe care le gestioneaza sau administreaza, organele de urmarire penala trebuie sa lamureasca urmatoarele aspecte : 1) Daca scoaterea ilicita a bunului din sfera patrimoniala a partii vatamate a fost urmata de trecerea efectiva in stapanirea faptuitorului sau a altei persoane . Astfel, retinerea de catre seful de magazin a unor sume de bani rezultate din vanzarile zilnice, impachetarea si acunderea lor in dulapul din biroul sau, precum si nedeclararea lor la inceputul controlului contabil constituie infractiunea de delapidare, nu aceea de abuz in serviciu, fapta consumandu-se in momentul scoaterii sumei din circuitul valoric . Fapta unui contabil sef de a acorda unui gestionar perisabilitati la care nu avea dreptul si de a primi apoi de la el, la cererea sa, contravaloarea acestora, contabilul sef avand atributii de administrare a patrimoniului, iar insusirea s-a comis printr-un act de dispozitie al sau . Fapta responsabilului gestionar la unei unitati de prestari servicii care executa la comanda lucrari cu materialele unitatii, de a-si insusi contravaloarea unor materiale eliberate, precum si costul lucrarilor efectuate cu acele materiale constituie infractiunea de delapidare . 2) Metodele si mijloacele folosite opentru insusirea bunului . In acest sens, fapta gestionarului de la un depozit de cherestea de a fi luat pentru el, din gestiune, o cantitate de material lemnos, de o fi incarcat in camion si de a o fi incercat sa o scoata pe poarta depozitului, folosindu-se de un aviz de expeditie pe care in prealabil il falsificase, constiuie, pe langa infractiunile de fals intelectual si uz de fals, infractiunea de delapidare, nu o tentativa la delapidare . Insusirea plusurilor realizate prin vanzarea marfurilor cu un pret superior celui stabilit intruneste elementele constitutive ale infractiunii de delapidare, deoarece gestionarul are, conform dispozitiilor legale in vigoare, obligatia legala de a inregistra plusurile .7

Intelegerea intervenita intre doi gestionari ca unul dintre ei sa nu predea celuilalt unele materiale aprobate a-i fi remise, deoarece acesta din urma avea plus de materiale in gestiune, ci bani, urmata de impartirea contravalorii materialelor nepredate si de intocmirea unor facturi de predare fictive, nu constituie acte de pregatire ci infractiunea de delapidare consumata . 3) Daca si cum se reflecta in gestiune delapidarea savarsita . Fapta unei persoane care, efectuand in fapt acte de gestiune, desi nu este incadrata intr-o functie de gestionar, isi insuseste cu ocazia efectuarii unor plati, sume de bani ridicate de la banca, pe baza de acte false constituie infractiunea de delapidare, si nu aceea de inselaciune . In cazul in care functionarul delegat de conducerea unitatii sa faca plata salariilor il instiga pe cel insarcinat cu intocmirea statelor de plata sa introduca o persoana fictiva si apoi retine suma mentionata in statul de plata falsificat, savarseste infractiunea de delapidare si nu aceea de abuz in serviciu . 4) Perioada in care s-a desfasurat activitatea ilicita . Insusirea unui bun din patrimoniul partii vatamate presupune un moment initial, de scoatere a bunului din posesia sau detinerea partii vatamate si un moment subsecvent, de trecere a acestuia in stapanirea faptuitorului . Lamurirea acestui aspect este important atat pentru incadrarea juridica a faptei, cat si pentru stabilirea perioadei ce trebiue supusa verificarii, fie prin verificare contabila, fie prin expertiza contabila judiciara . Astfel, exista infractiunea continuata de delapidare si in cazul in care o persoana a sustras bani in mod repetat, la diferite intervale de timp, de la doua casierii ale aceleiasi parti vatamate, la care indeplinea concomitent functia de casier, daca in raport cu metodele folosite, se constata ca toate aceste sustrageri din acelasi patrimoniu au fost comise cu o rezolutie infractionala unica .

8

Cand delapidarea s-a savarsit prin `` folosirea `` bunurilor , organele de urmarire penala trebuie sa lamureasca daca scoaterea acestora din sfera patrimoniala a partii vatamate a fost urmata de intrebuintarea lor temporara, fie de catre gestionar sau administrator, fie de o alta persoana . Totodata, cercetarea trebuie sa lamureasca cine sunt persoanele care au folosit bunurile, perioada in care acestea au fost scoase din patrimoniul partii vatamate si care sunt urmarile faptei . In situatia in care contabilul-sef face o comanda unei persoane juridice pentru livrarea unor bunuri, achita facturile emise de catre furnizor din fondurile unitatii al carei angajat este si apoi da bunurile achizitionate unei terte persoane, in folosul careia fusese facuta intraga operatie, fapta sa intruneste elementele constitutive ale infractiunii de delapidare, eventual in concurs cu cea de fals intelectual si uz de fals . Utilizarea repetata a unor sume de bani luate din gestiune pentru acoperirea unor lipsuri anterioare constituie o modalitate de folosire si urmarile acestei fapte se include in rezultatul delapidarii . Astfel., pentru o corecta incadrare juridica a infractiunii de delapidare, trebuie luate in considerare nu numai sumele definitiv insusite, ci si cele utilizate pentru acoperirea lipsurilor gestionare produse prin insusire . Infractiunea de delapidare prin folosinta subzista si cazul in care nu s-a cauzat partii vatamate o paguba evaluabila in bani ; caracteristic pentru aceasta modalitate faptica este, pe de o parte, imprejurarea ca faptuitorul sau o alta persoana au tras foloase nelegale de pe urma patrimoniului partii vatamate iar, pe de alta parte, ca, prin folosire, bunul in cauza a fost scos temporar din sfera patrimoniala in care se gasea si, astfel s-a creat o stare de pericol pentru avutul acesteia . Atunci cand delapidarea s-a savarsit prin `` traficare ``, cercetarea trebuie sa lamureasca daca scoaterea ilicita a bunului din patrimoniul partii vatamate s-a facut in scopul obtinerii unui profit, deci actiunea de sustragere a fost urmata de operatii cu caracter speculativ . Astfel, si in acest caz, organele de urmarire penala trebuie9

sa lamureasca cine este persoana in folosul careia s-a facut traficarea, perioada cat bunul a fost scos din patrimoniul partii vatamate, folosul sau profitul obtinut de catre faptuitor precum si destinatia acestuia . Functionarul care, avand drept de dispozitie, foloseste autovehiculul unitatii pentru a efectua curse de pasageri in schimbul unor sume de bani, savarseste infractiunea de delapidare, in modalitatea traficarii . La fel, in cazul in care gestionarul scoate din unitate anumite obiecte de uz curent televizor, aragaz, radiator electric si le inchiriaza, primind in schimb diverse sume de bani, iar la sfarsitul perioadei de inchiriere aduce bunurile inapoi in gestiune savarseste infractiunea de delapidare . Din cele anterior expuse rezulta ca infractiunea de delapidare prezinta multiple modalitati faptice de savarsire . Gama metodelor si mijloacelor utilizate de infractori pentru savarsirea si ascunderea urmelor infractiunii este foarte diversa, fiind foarte dificila enumerarea lor . Din practica organelor de urmarire penala se poate retine, cu titlu exemplficativ, cele mai frecvente mijloace si metode folosite de infractori : 1) Crearea in gestiune a unor plusuri de bunuri materiale, mijloace banesti, urmata de insusirea acestora in urmatoarele moduri : - receptionarea si inregistrarea unor cantitati mai mici de bunuri decat cele primite in realitate de la furnizori ; - nereceptionarea si neinregistrarea in gestiune a cantitatilor de marfuri primite in plus de la furnizori ; - falsificarea ori substituirea unor marfuri ; - depozitarea unor marfuri in conditii neprielnice, pentru a castiga in volum sau greutate ;

10

- inregistarrea procentelor maxime de perisabilitate fara ca aceasta sa se fi produs in realitate; intocmirea de acte fictive cu ocazia recalcularii preturilor . 2) Insusirea directa de marfuri, valori sau alte bunuri, cu sau fara acoperirea temporara a lipsei in gestiune prin : - micsorarea fictiva a stocului faptic al gestiunii prin neinregistrarea sau inregistrarea cu intarzaiere a documentelor de primire a marfurilor ; - majorarea artificiala a stocurilor de marfuri ; - inregistrarea fictiva la pierderi a unor bunuri ; - intocmirea unor acte fictive privind darea in custodie, transferul sau livrarea unor marfuri ; - simularea furtului sau altor infractiuni . Clarificarea activitatii ilicite permite determinarea cu exactitatea documentelor intocmite in fals sau falsificate, conduce la stabilirea persoanelor care au participat la savarsirea infractiunii, a gradului de vinovatie a acestora si a legaturilor infractionale . Sectiunea 2 . Bunurile care au format obiectul insusirii, folosirii sau traficarii Infractiunea de delapidare are intotdeauna un obiect material, apartinand patrimoniului partii vatamate si asupra caruia se exercita in mod direct si nemijlocit actiunea de sustragere . Pentru a forma obiectul material al infractiunii, bunul insusit, folosit sau traficat trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte : - sa fie bun mobil, deoarece numai un astfel de bun este susceptibil de sustragere ;

11

- sa aiba o existenta materiala ; - sa aiba o valoare economica, respectiv sa fie exprimat intr-un pret, intr-un tarif sau o lista de valori . Delapidarea are, astfel, ca obiect bunuri patrimoniale : obiecte, bani, valori, animale, inscrisuri, sau energii care au o valoare economica, apartinand partii vatamate sau care, desi nu fac parte din avutul acesteia, se gasesc in sfera relatiilor patrimoniale ale persoanelor prejudiciate. Prin `` bani `` se intelege moneda, sub forma monezii metalice sau moneziii de hartie bilete de banca . `` Valorile `` sunt hartiile de valoare de orice fel : titluri de credit, de creanta, ori alte valori economice cecuri, hartii de virament, timbre, mandate postale, tichete ori abonamente de calatorii, obligatiuni adica inscrisuri care incorporeaza o valoare patrimoniala si a caror caracteristica, din punctul de vedere al valorii incorporate, este legata de insasi detinerea titlului . Prin `` bunuri `` se intelege orice fel de obiecte mobile care au o valoare economica prodiusele agricole, industriale, de uz casnic . Se poate remarca faptul ca valoarea economica a bunurilor reprezinta un element deosebit de important, in raport cu aceasta stabilindu-se intinderea pagubei, gradul de pericol social al faptei, adica incadrarea juridica a infractiunii in forma simpla sau modalitatea agravanta .

Sectiunea 3. Urmarile activitatii ilicite In determinarea urmarilor infractiunii de delapidare, cercetarea va stabili, in primul rand, existenta si intinderea prejudiciului cauzat . In al doilea rand, trebuie stabilite urmarile pe care le-a avut actiunea ilicita asupra realizarii obiectului de12

activitate al partii vatamate sau daca prin aceasta faptuitorul a produs o perturbare deosebit de importanta acestei activitati . Pentru a se aplica modalitatea agravata a infractiunii delapidarea a avut consecinte deosebit de grave -, pe langa valoarea pagubei ca atare, organele de urmarire penala trebuie sa stabileasca si alte aspecte care, alaturi de prejudiciu, amplifica rezultatul infractiunii, dandu-i dimensiuni si sensuri deosebite . Potrivit art. 146 Cod Penal , fapta poate avea consecinte deosebit de grave in situatii de natura : - a produs pagube mari peste 2.000.000.000 lei ; - a produs o perturbare deosebit de grava a activitatii, cauzata unei autoritati publice sau oricarei dintre unitatile la care se refera art. 145 Cod Penal, ori altei persoane fizice sau juridice . Acestea se pot realiza prin sustragerea unor piese, subansamble, utilaje, masini ducand la oprirea sau intreruperea procesului de productie, prin sustragerea unor cantitati mari de materii prime care au generat restrangerea activitatii productive . Criteriile prevazute de textul de lege, pe baza carora se poate aprecia gravitatea consecintelor delapidarii nu sunt cumulative, existenta chiar si a uneia din situatiile anterior aratate este suficienta pentru a se retine varianta agravata . Totodata, la stabilirea consecintelor produse prin delapidare, nu pot fi totalizate valorile pagubelor create prin mai multe asemenea infractiuni concurente, ci trebuie sa se tina seama de prejudiciul produs prin fiecare infractiune de delapidare in parte .

13

Sectiunea 4. Faptuitorii si contributia fiecaruia la savarsirea infractiunii Cu privire la autorul infractiunii trebuie clarificate urmatoarele aspecte : - calitatea acestuia functionar cu atributii de gestionare ori administrare a bunurilor obiect al infractiunii de delapidare ; - varsta, studiile, antecedentele penale; mentinere in functie; - bunurile si valorile pe care le poseda ; - modul de viata si anturajul faptuitorului ; - garantiile constituite numerar si garantia suplimentara si conditiile in care s-au constituit . Daca infractiunea s-a savarsit in participatie se va stabili calitatea fiecarui participant, activitatea ilicita desfasurata de fiecare, folosul material realizat si destinatia acestuia . In cazul acestei infractiuni se impune a se stabili modul in care participantii au fost organizati, atat pe verticala cat si pe orizontala . Practica judiciara evidentiaza numeroase cazuri de savarsire a delapidarii in participatie . De exemplu, s-a statuat ca este inexact, in principiu, ca delapidarea dintr-o gestiune nu poate fi comisa, in calitate de autor, decat de o singura persoana, atat timp cat este posibil ca una si aceeasi gestiune sa aiba mai multi gestionari si ca fiecare din ei sa savarseasca acte materiale caracteristice acestei infractiuni . Nu este necesar ca ca unul sau altul dintre gestionari sa realizeze alte conditii de angajare si

14

singur intreaga activitate de insusire, folosire sau traficare ; este posibil ca, actionand in baza unei intelegeri, fiecare dintre coautori sa comita actiuni ce realizeaza elementul material al infractiunii de delapidare, faptele lor fiind astfel concordante sub aspect material si psihic . Daca ambii gestionari s-au inteles sa sustraga din gestiunea comuna, ei vor raspunde pentru delapidare in forma coautoratului, indiferent de modul cum a actionat fiecare, ori daca numai unul a scos marfuri din gestiune si le-a valorificat, dand celuilalt o parte din suma realizata . De asemenea, coautorii raspund pentru o infractiune unica in forma continuata de delapidare chiar daca nu toate actele de insusire au fost savarsite in participatie, unele fiind comise individual . In situatia in care contabilul-sef, membru al comisiei de inventariere, primeste de la gestionar o parte din plusul constatat la inventar, el este autor al infractiunii de delapidare si nu al infractiunii de luare de mita . Sunt, de asemenea, autori ai unor infractiui de delapidare sefii unor depozite care si-au creat plusuri in gestiune pe care le-au valorificat prin intermediul unor magazine . Tot in legatura cu contributia fiecarui participant la infractiunea de delapidare, practica judiciara a statuat ca fapta revizorului contabil care, la cererea gestionarlui, nu inregistreaza plusul descoperit in gestiune, spre a imparti cu gestionarul banii echivalenti plusului este complice la delapidare si, evident, autor al infarctiunii de luare de mita . Daca faptuitorii s-au ajutat reciproc prin mutarea marfurilor de la un punct de lucru la altul inaintea efectuarii inventarului pentru a ascunde lipsurile produse prin sustrageri anterioare din ambele gestiuni, va exista, pe langa delapidare si complicitate la dealpidare . De asemenea, casierul care intervine pentru a se trece in statul de plata persoane fictive, retinand sumele cuvenite acestora, comite, pe langa infarctiunea de delapidare si pe cea de instigare la fals intelectual .

15

Prin lamurirea contributiei fiecarui participant la savarsirea infarctiunii se asigura, in afara incadrarii juridice corecte, premiza extinderii cercetarilor pentru toate infractiunile comise, alegerii celei mai adecvate metodici de cercetare, recuperarii integrale a prejudiciului cauzat . Sectiunea 5. Destinatia bunurilor delapidate si posibilitatea recuperarii prejudiciului cauzat Cercetarea nu trebuie sa se limiteze numai la stabilirea cuantumului prejudiciului cauzat ci si la lamurirea destinatiei banilor, valorilor sau bunurilor sustrase, in vederea recuperarii integrale a pagubei produse prin infractiune . Astfel, in cazul infractiunii de delapidare este necesar ca organul de urmarire penala sa ia masuri asiguratorii in vederea recuperarii pagubei . De aceea, stabilirea destinatiei bunurilor ce au facut obiectul delapidarii trebuie sa stea in centrul atentiei organelor de cercetare penala pe intreaga perioada a instrumentarii cauzei . Este recomandabil ca identificarea bunurilor, atat celor sustrase, folosite sau traficate, cat si a altor bunuri, cand delapidarea s-a savarsit in modalitatea insusirii, sa se faca in faza initiala a cercetarilor . Nu de putine ori faptuitorii recurg la ascunderea bunurilor sustrase, astfel ca identificarea locurilor si stabilirea metodelor de ascundere se constituie intr-o sarcina deosebita a cercetarii . De regula, cercetarea infractiunii de delapidare, mai ales in cazul participatiei, se intinde pe o perioada mai indelungata . Ori, neluand masurile necesare de identificare a bunurilor sustrase in vederea restituirii partii vatamate sau a bunurilor care sa faca obiectul indisponibilizarii se creaza posibilitatea pentru infractori de a se sustrage de la recuperarea pagubei .

16

In scopul stabilirii destinatiei bunurilor ce au facut obiectul activitatii ilicite se fac verificari in jurul rudelor si a cercului de prieteni, practica oferind numeroase exemple cand autorii infractiunii, fie ca au ascuns produsul delapidarii, la aceste persoane, fie ca au achizitionat diverse bunuri pe numele acestora, folosind banii insusiti sau proveniti din valorificarea bunurilor delapidate . In aceeasi ordine de idei, trebuie acordata atentie deosebita identificarii persoanelor responsabile civilmente si atragerii lor la raspundere materiala, in solidar cu invinuitii sau inculpatii . Sectiunea 6. Existenta concursului de infractiuni si masurile care se impun pentru extinderea cercetarilor Avand in vedere marea varietate a mijloacelor si metodelor folosite de infractori pentru realizarea sustragerii si ascunderea faptei savarsite, infractiunea de delapidare poate fi savarsita in concurs cu alte infactiuni . De regula, infractiunea de delapidare se savarseste in concurs cu falsul material in inscrisuri oficiale, falsul intelectual si uzul de fals . Alteori, delapidarea poate fi savarsita in concurs cu abuzul sau neglijenta in serviciu . Astfel, faptele unui gestionar de a vinde marfurile din gestiunea sa la un pret superior si de a-si insusi diferentele constituie, pe langa infractiunea de abuz in serviciu si infractiunea de delapidare . De asemenea, delapidarea poate fi comisa in concurs cu infractiunea de furt . Daca gestionarul sustrage din gestiune bani pentru a cumpara, conform unei intelegeri prealabile, bunuri sustrase de alt inculpat de la o alta parte vatamata, faptele lui intrunesc elementele constitutive atat ale delapidarii, cat si ale complicitatii al furt . Nu de putine ori, infractorii atrag la activitatea infractionala persoane cu atributii de control asupra gestiunii . Este17

situatia revizorului contabil care nu inregisteaza plusul descoperit in gestiune si, la propunerea gestionarului, imparte cu acesta banii echivalenti plusului constatat fapta sa constituind luare de mita si complicitate la delapidare, in concurs real . Se intalnesc frecvent cazuri cand, alaturi de infractiunea de delapidare, infractorii comit, in concurs, si alte fapte de natura penala : neglijenta in serviciu, distrugerea, de exemplu incendierea in scopul acoperirii lipsurilor in gestiune produse prin delapidare, falsificarea unor inscrisuri si folosirea acestora in cadrul unor verificari financiar-contabile . Stabilirea tuturor infractiunilor concurente impune din partea organelor de urmarire penala actiuni specifice pentru lamurirea imprejurarilor in carea fost comisa fiecare fapta in parte si probarea intregii activitati infractionale a celor cercetati . Sectiunea 7. Cauzele, conditiile si imprejurarile care au generat, inlesnit sau favorizat savarsirea infractiunii de delapidare Cu ocazia instrumentarii cauzei, organele de urmarire penala trebuie sa stabileasca principalele cauze care au determinat savarsirea delapidariii si intinderea pagubei, precum si care au fost factorii care au inlesnit, intr-un fel sau altul, activitatea ilicita . Printre aceste cauze se inscriu : - lipsa de control ori efectuarea unor controale superficiale de catre organele in drept cu privire la patrimoniul partii vatamate ; - incadrarea si mentinerea in functie a unor gestionari cu nerespectarea dispozitiilor legale ( varsta, studii, experienta, sau antecedente penale ) ; - incalcarea dispozitiilor legale referitoare la constituirea garantiilor ;18

- atragerea in activitatea infractionala a unor persoane cu atributii de control asupra gestiunii invinuitului . Cunoscand aceste aspecte, organele de urmarire penala pot interveni eficient, cu mijloace specifice, pe linia prevenirii savarsirii unor astfel de fapte si apararii patrimoniului .

CAPITOLUL III PRIMELE MASURI PE CARE TREBUIE SA LE INTREPRINDA ORGANELE DE URMARIRE PENALA

Despre savarsirea infractiunii de delapidare, organele de urmarire penala pot lua cunostinta prin oricare din modurile de sesizare plangere, denunt sau din oficiu . In raport cu specificul activitatii din unitatea sau sectorul de activitate unde s-a savarsit infractiunea, metodele sau mijloacele folosite pentru realizarea sustragerii, in cadrul primelor masuri se inscriu : 1. Documentarea asupra specificului activitatii partii vatamate sau domeniul de activitate unde s-a savarsit infractiunea ; 2. Verificarea gestiunii si a persoanei care poarta raspunderea acesteia ; 3. Efectuarea perchezitiei ;19

4. Verificarea si ridicarea de inscrisuri . Sectiunea 1. Documentarea asupra specificului activitatii partii vatamate sau domeniul de activitate unde s-a savarsit infractiunea Oricat de bine pregatite ar fi, organele urmarire penala nu au posibilitatea sa cunoasca toate problemele legate de locul unde s-a savarsit infractiunea, modul de organizare, specificul activitatii si reglementarile de ordin intern . Acest lucru este practic imposibil, avand in vedere marea diversitate a locurilor unde se comit delapidari, imprejurarile care insotesc, de regula, savarsirea unor astfel de fapte, multitudinea procedeeelor si mijloacelor folosite de infractori pentru a realiza actiunea de sustragere si de acoperire a faptei . Inainte de a trece la orice alta activitate, organele de urmarire penala vor proceda la o documentare temeinica asupra locului faptei, numai in acest fel putand sa abordeze problemele cercetarii in cunostinta de cauza, sa sesizeze neregulile din circuitul economico-financiar al partii vatamate, persoanele care puteau si aveau obligatia legala de a verifica legalitatea si realitatea documentelor primare si de contabilitate, alte conditii care au favorizat si facilitat savarsirea faptei . Din aceasta activitate trebuie retinute o serie de date, cum ar fi : - natura unitatii in care au aparut neregulile, stabilindu-se bunurile care fac obiectul activitatii productive, documentatia acestora, circuitul lor in cadrul unitatilor, legatura dintre productie si comert, si conditiile de livrare a marfurilor catre beneficiari ; - modul si locurile de aprovizionare cu materii prime, relatiile cu furnizorii si decontarea cheltuielilor ocazionate de achizitionarea materiilor prime ;

20

- modul de tinere a evidentei bunurilor intrate si iesite din unitate, inclusiv a mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar ; - felul in care este organizata si se desfasoara primirea si receptionarea marfurilor, persoanele cu atributii pe aceasta linie, conditiile de depozitare si conservare a bunurilor, actele ce se intocmesc cu prilejul receptionarii si legalitatea acestora ; - modul in care se efectueaza verificarea scriptica si faptica a gestiunii, intervalul de timp in care se efectueaza, data ultimei varificari de fond a gestiunii, constatarile facute si masurile luate ; - sistemul de paza al unitatii si modul in care se face controlul materialelor la iesirea din incinta unitatii ; - actele normative ce reglementeaza activitatea unitatii . Importanta deosebita a activitatii de documentare rezida in aceea ca ofera organelor de urmarire penala posibilitate de a aborda in cunostinta de cauza problemele complexe ale cercetarii, cu consecinte benefice pe linia planificarii activitatii de urmarire penala, stabilirii tematicii verificarii contabile si a expertizei contabile, identificarii martorilor si stabilirii problematicii de ascultare a acestora, prefigurarii eventualelor legaturi infractionale, alegerii celei mai adecvate tactici de ascultare a martorilor, invinuitilor sau inculpatilor, atragerii la raspundere materiala, in solidar cu invinuitii sau inculpatii, a persoanelor responsabile civilmente .

Sectiunea 2. Verificarea gestiunii si a persoanei care poarta raspunderea acesteia

21

Orice sesizare, indiferent de provenienta, impreuna cu documentele care stau la baza ei trebuie studiata si verificata temeinic . Aceasta verificare are drept scop sa stabileasca daca sesizarea este completa, suficient documentata, mai ales cu privire la intinderea pagubei, persoanele raspunzatoare, perioada si imprejurarile in care s-a comis fapta . Daca din materialele actului de sesizare nu se pot trage concluzii cu privire la existenta faptei, si, implicit la intinderea pagubei cauzate, este necesar sa se faca verificari suplimentare, atat in ceea ce priveste situatia gestiunii ce face obiectul cauzei cat si cu privire la persoana care poarta raspunderea acesteia . Modalitatile frecvente prin care se fac astfel de verificari sunt : a) Solicitarea efectuarii inventarierii ; b) Solicitarea si aprecierea rezultatelor verificarii contabile . 2.1. Solicitarea efectuarii inventarierii Controlul financiar ulterior, in care se cuprind si obiectivele controlului gestionar de fond, denumit generic inventariere, are drept scop principal verificarea modului de utilizare a mijloacelor banesti si materiale, aplicarea legislatiei cu caracter ecomomico financiar, intocmirea si executarea planului de productie, realizarea profiturilor si rambursarea cheltuielilor, precum si situatia pagubelor pricinuite in patrimoniul partii vatamate . Actele normative in vigoare prevad pentru personalul cu atributii de control financiar obligativitatea inaintarii organelor de urmarire penala a actelor incheiate in cazul cand, in urma controlului unei gestiuni, constata fapte de natura penala, incunostiintand concomitent despre aceasta conducerea unitatii verificate .

22

Solicitand efectuarea verificarii contabile, organele de urmarire penala trebuie sa stabileasca, impreuna cu organele de control financiar documentele si operatiile ce vor fi analizate, perioada supusa controlului, obiectivele de verificat si intinderea acestora, precum si procedeele de control . Integritatea valorilor, legalitatea si realitatea operatiilor se stabilesc de organele de control financiar prin : control documentar, control faptic, control reciproc si control incrucisat . Controlul documentar urmareste stabilirea autenticitatii documentelor, sub aspectul exactitatii intocmirii lor si efectuarii corecte a calculelor tinand cont de modul de folosire a imprimatelor tipizate, completarea corecta a datelor si existenta semnaturilor originale . Controlul faptic, efectuat la locul unde se afla valorile materiale si banesti, urmareste stabilirea cu exactitate a a cantitatilor si valorilor, starea acestora si modul cum sunt utilizate . Verificarea integritatii valorilor materiale si banesti si determinarea calitativa si valorica se face, dupa caz, prin cantarire, masurare si analiza de laborator a produselor . Controlul reciproc consta in confruntarea, in cadrul aceleiasi unitati, a unor documente ce au un continut asemanator, dar care pot diferi ca forma . Controlul incrucisat are ca obiect verificarea si confruntarea tuturor exemplarelor unui document existent la unitatea controlata si la alte unitati de exemplu, originalul unei facturi aflat la unitatea beneficiara trrebuie confruntat cu copia ramasa la furnizor iar actele de iesire din depozit a unor marfuri se confrunta cu actele de la unitatea de desfacere care le-a primit . Primind rezultatul inventarierii, organele de urmarire penala sunt obligate sa-l examineze critic pentru a stabili daca intre actul de sesizare si ceea ce s-a constatat cu prilejul controlului de fond al gestiunii exista concordanta si, in caz afirmativ, daca exista documentatia necesara . Totodata, trebuie verificat modul in care actele evidentiaza rezultatul controlului raspund obiectivelor stabilite, cu referire speciala la : integritatea valorilor materiale sau banesti ; aprovizionarea,23

expeditia, transportul, receptia, conservarea si eliberarea bunurilor ; intocmirea si circulatia documentelor primare, conducerea evidentelor tehnico-operative si contabile, precum si realitatea datelor inscrise in acestea, modul de pastrare, evidenta, circulatie si utilizarea formularelor cu regim special ; raspunderile ce revin anumitor persoane pe linia diminuarii patrimoniului unitatii . Se va verifica daca s-a respectat metodologia de efectuare a inventarierii .astfel, inainte de inceperea oricarui control al gestiunii trebuie sa se ia gestionarului o declaratie semnata si datata din care sa rezulte daca are sau nu plusuri in gestiune, daca are in pastrare bunuri apartinand tertilor, documentele de prinire-eliberare neoperate in evidenta gestiunii, daca gestioneaza valori materiale sau banesti si in alte locuri sau detine numerar rezultat din vanzari . Listele de inventariere trebuie sa fie intocmite pe locuri de depozitate, pe gestiuni, pe categorii de bunuri, fiecare lista fiiind semnata de toti membrii comisiei . 2.2. Solicitarea si aprecierea rezultatelor verificarii contabile Verificarea contabila reprezinta unul din principalele instrumente prin care se asigura stabilirea pagubelor cauzate patrimoniului partii vatamate . De aici rezulta necesitatea ca organele de urmarire penala sa-si manifeste rolul activ, atat in dispunerea si urmarirea desfasurarii, cat si in analizarea si folosirea rezultatelor acestei activitati in cauza . Ea este un mijloc de control economico-administrativ care consta in verificarea activitatii economico-financiare a unitatii intr-o anumita perioada, avand drept scop stabilirea situatiei gestiunii la un moment dat : lipsurile sau plusurile in gestiune, valoarea pagubelor pricinuite, activitatile ilicite generatoare de prejudicii, metodele si mijloacele folosite in acest scop si persoanele raspunzatoare pentru neregulile constatate . Pentru realizarea scopului pe care si-l propune, verificarea contabila poate cuprinde fie intreaga activitate24

ecomonico-financiara a unitatii, fie numai o parte din activitatea acesteia ori numai a unor gestionari, pe o perioada mai mare sau mai scurta . Potrivit normelor de procedura penala, organele de urmarire penala trebuie sa solicite persoanei prejudiciate sa prezinte situatii cu privire la intinderea pagubei si date referitoare la faptele prin care aceasta a fost pricinuita, unitatea in cauza fiind obligata sa prezinte datele cerute . Verificarea contabila fiind unul din instrumentele prin care se stabilesc pagubele, ,aceasta activitate nu trebuie lasata numai in seama partii vatamate. Organul de urmarire penala trebuie sa-si manifeste rolul activ, concretizat in : - stabilirea momentului dispunerii verificarii contabile ; - intocmirea judicioasaa obiecti8velor acesteia ; - antrenarea la efectuarea caestei activitati a celor mai competenti specialisti in contabilitate, recrutati, de regula, fie din angajatii partiii vatamate, fie din cadrul altor unitati . Momentul soliciatrii verificarii contabile este deosebit de important in asigurarea operativitatii cercetarilor datorita faptului ca, pe de o parte, lucrarile in acest sens dureaza, in general, un timp indelungat ceea ce atrage prelungirea termenelor de cercetare iar, pe de alta parte, in cursul desfasurarii activitatii pot fi relevate fapte noi care necesita extinderea cercetarilor . Pentru solicitarea verificarii contabile, organul de urmarire penala trebuie sa realizeze o documentare temeinica privitor la activitatea partii vatamate sau a persoanelor care prezinta interes pentru cauza, sa stabileasca ce posibilitati exista in verificarea unei unitati sau alteia, sa cunoasca metodele de verificare faptica si documentara pe care le poate folosi persoana care efectueaza verificarea contabila, precum si dispozitiile legale care reglementeaza evidenta materialelor si circulatia

25

documentelor in unitatea respectiva si metodologia controlului activitatii gestionare . Organele de urmarire penala trebuie sa se orienteze asupra celor mai buni specialisti din unitate, iar, daca situatia impune, asupra unor specialisti din unitatile ierarhic usperioare celei unde urmeaza sa se faca verificarea, solicitand delegarea lor in acest scop de catre conducerea unitatii respective . Stabilirea corecta a obiectivelor verificarii contabile constituie conditia de baza in realizarea scopului pe care si-l propune, fiind atributul organului de urmarire penala, intrucat acesta cunoaste specificul cauzei, problemele care urmeaza a fi clarificate si pentru a caror rezolvare se recurge la efectuarea verificarii . In stabilirea acestor obiective, organul de urmarire penala trebuie sa se consulte cu specialistii desemnati, dar, sub nici o forma, nu trebuie lasata problematica de lamurit in cursul verificarilor la latitudinea acestora . Ea trebuie sa decurga din imprejurarile concrete ale cauzei, continutul problemelor sa fie de competenta specialistului, evitandu-se formularile de ordin general, ambigue si echivoce, practica judiciara demonstrand ca, ori de cate ori s-au intocmit astfel de tematici s-a ajuns, in final, la o verificare contabila formala, fara valoare probatorie pentru cauza . In tematica verificarii contabile trebuie sa fie inserate astfel de probleme incat sa reuseasca sa cuprinda toate aspectele a caror elucidare se urmareste . Daca in momentul stabilirii tematicii unele probleme nu sunt pe deplin cunoscute, organul de urmarire penala are posibilitatea, ulterior, sa solicite completarea acesteia . Tematica verificarii contabile trebuie sa cuprinda probleme numai pentru perioada ce prezinta interes pentru cauza, in limitele careia exista indicii ca s-au savarsit faptele, aspectul fiind valabil si in cazul verificarii unei persoane, tematica putand fi extinsa si cu privire la activitatea altora numai daca este absolut necesar .26

Si determinarea metodelor pe care specialistul urmeaza sa le foloseasca tine de initiativa organului de urmarire penala, insa nu trebuie omis faptul ca, in egala masura, invinuitul sau inculpatul poate solicita folosirea de catre organul desemnat cu verificarea si a altor metode . Tematica verificarii contabile trebuie stabilita in raport cu particularitatile concrete ale cauzei, dictate de specificul partii vatamate sau domeniul de activitate in care s-au savarsit faptele, de problemele de stricta specialitate ce necesita a fi clarificate prin efectuarea ei . Tematica unei verificari contabile in domeniul comercial tebuie sa cuprinda : - stocul faptic bunri, valori la ultimul inventar ; - intrari in perioada supusa verificarii ; - iesiri in perioada supusa verificarii ; - diferente in plus sau in minus ; - perisabiltati, pierderi daca s-au produs, daca s-au acordat, legalitatea acordarii acestora ; valoarea prejudiciului cauzat si din ce se compune ; dispozitiile incalcate si persoanele ce se fac raspunzatoare ; consecintelor ; - marfuri fara miscare, cu miscare lenta, greu vandabile sau nevandabile ; - conditiile de angajare a gestionarilor si de mentinere a lor in functie ; - legalitatea si realitatea inregistrarii in documente primare si contabile ; - completarea si utilizarea formularelor tipizate sau a celor cu regim special ;

- masurile ce pot fi luate in timpul verificarii gestiunii pentru inlaturarea

27

Pe parcursul desfasurarii verificarii contabile, organul de urmarire penala trebuie sa tina permanent legatura cu specialistul , sa se asigure ca tematica a fost bine inteleasa si este respectata intocmai . Practica judiciara evidentiaza necesitatea desfasurarii verificarii contabile dupa un plan intocmit de comun acord cu cel care efectueasza verificarea, in care sa se prevada, printre altele, urmatoarele : - inceperea inopinata a verificarii la o anumita unitate ; - cuprinderea in operatiunile verificarii contabile a mai multor obiective deodata ; - ordinea in care se vor desfasura diverse operatiuni de verificare ; - metodele ce vor fi folosite pentru efectuarea verificarii contabile ; - termenele acestor activitati ; - masurile de asigurare si paza a documentelor ; - modul de trecere a specialistului in alte unitati pentru efectuarea unor verificari . Rezolvarea corecta aacestor probleme asigura cadrul optim pentru buna desfasurare a verificarii contabile . Inceperea inopinata a verificarii gestionare da posibilitatea descoperirii unor probe valoroase pentru cauza plusuri sau minusuri in gestiune, sau documente falsificate, prevenirii oricaror incercari de acoperirea minusurilor create . La randul lor, metodele de desfasurare a verificarii contabile trebuie stabilite de comun acord, tinandu-se seama de datele pe care le detine organul de urmarire penala privitoare la metodele si mijloacele prin care s-a realizat activitatea ilicita . Astfel, corelandu-si activitatea, in timp ce specialistul va verifica crearea de plusuri la materiile prime, prin nerespectarea retetarelor, conform normelor de standardizare, organul de urmarire penala va dispune constatarea tehnico-stiintifiac sau expertiza asupra produsului finit . In felul acesta

28

se va putea demonstra fara dubii activitatea ilicita a persoanei verificatesi modalitatile concrete de comitere a delapidarii . Un alt aspect al colaborarii dintre organul de urmarire penala si specialistul contabil se refera la stabilirea prioritatilor in desfasurarea anumitor activitati ; necesitand, de regula, un volum mare de munca si timp, verificarea evidentei valorice si cantitative trebuie efectuata in faza initiala a verificarii contabile . Trecerea specialistului la alta unitate si solicitarea de note explicative de la unele persoane se va face numai cu acordul organului de urmarire penala . Efectuand verificari la alta unitate fara stirea organului de urmarire penala se creaza posibilitatea ca specialistul, neintentionat, sa alerteze pe cei ce au concurat, intr-un fel sau altul , la savarsirea infractiunii, sa-i determine sa distruga evidentele ori sa se susutraga de la urmarirea penala . In acelasi mod trebuie privita si solicitarea de catre specialist a notelor explicative de la anumite persoane, aceasta activitate urmand a fi efectuata numai dupa ce persoanele in cauza au fost ascultate de catre organul de urmarire penala . Procedandu-se altfel, s-ar putea ca, denaturand adevarul in fata specialistului contabil, persoana in cauza sa se situeze pe aceesi pozitie si in cursul cercetarilor, cu toate consecintele ce decurg din aceasta situatie . Alteori, organul de urmarire penala trebuie sa stabileasca problemele care urmeaza afi abordate de specialist, cu prilejul luarii notelor explicative . De exemplu, daca obiectul verificarii contabile consta in verificarea neregulilor comise ca urmare a pontarilor fictive, specialistul se poate limita la examinarea fiselor de pontaj si luarea de note explicative de la persoana care le-a completat sau verificat, celelalte activitati, respectiv verificarea insusirii sumelor aferente platilor fictive fiind de competenta organului de urmarire penala . Conlucrarea dintre specialistul contabil si organul de urmarire penala nu trebuie inteleasa ca o subordonare a primului fata de de cel de-al doilea . Atat29

specialistul, cat si organul de urmarire penala, fiecare in limitele atributiilor ce le revin, sunt chemati sa descopere si sa probeze savarsirea unor infractiuni, generatoare de prejudicii in paguba patrimoniului, fiind indicat ca instrumentarea cauzei sa-si urmeze cursul, in paralel cu efectuarea verificarii contabile. Practica unor organe de urmarire penala de a suspenda efectuarea cercetarilor pe timpul efectuarii verificarii contabile are efecte negative atat in planul operativitatii, cat si sub aspectul calitatii activitatii de urmarire penala . Pentru a solutiona cauza sub toate aspectele, organul de urmariere penala are urmatoarele obligatii : - sa foloseasca si sa coroboreze probele descoperite in cursul verificarii contabile cu cele deja administrate in cauza, asigurand astfel o desfasurare continua, operativa si unitara a cercetarilor ; - sa dirijeze pe specialistul contabil in raport cu materialul probator existent in cauza si cu tactica de cercetare adoptata ; - sa verifice si sa foloseasca pentru cauza, pe masura ce sunt descoperite, toate datele pe care specialistul le releva . Primind procesul-verbal de verificare contabila si documentele anexate la acesta, organul de urmarire penala trebuie sa procedeze la verificarea continutului acestuia, acordand atentie urmatoarelor probleme : - modul in care afost respectata tematica stabilita ; - daca specialistul contabil a respectata dispozitiile legale in materie si metodele de lucru ; - daca persoanele in sarcina carora s-au stabilit raspunderi au prezentata note explicative si acte justificative privind activitatea pe care au desfasurat-o ;

30

- modul in care specialistul a interpretat notele explicative si actele justiifcative prezentate ; - daca au fost respectate conditiile de fond ale procesului-verbal de verificare contabila, respectiv : consemnarea integritatii mijloacelor materiale si banesti, detinute cu orice titlu, ale partii vatamate ; modul in care au fost respectate dispozitiile legale privitoare la aprovizionarea, expeditia, transportul si receptia mijloacelor materiale, precum si cele privitoare la conservarea, manipularea si eliberarea acestora ; felul in care au fost utilizate mijloacele materiale in procesul productiv consumuri, deseuri, rebuturi, remedieri, refaceri, degradari, deprecieri, perisabilitati, casari, scoateri din uz, recuperari, transferari si reduceri de preturi ; daca au fost efectuate inventarele periodice si rezultatul acestora ; modul de intocmire si circualtia documentelor primare ; perioada verificata, documentele examinate, cu elementele de identificare ale acestora ; persoanele raspunzatoare pentru neregulile constatate ; masurile luate in timpul verificarii contabile pentru recuperarea prejudiciului cauzat ; - modul in care s-au respectata conditiile de forma ale procesului-verbal : data si locul intocmirii, numele, prenumele si calitatea celui care l-a incheiat ; delegatia si temeiul in baza caruia s-a efectuat verificarea contabila, denumirea unitatii unde s-a efectuat activitatea, constatarile facute, potrivit tematicii si semnaturile . Organul de urmarire penala trebuie sa verifice daca s-au anexat toate materialele care sa confirme cele consemnate in procesul-verbal., respectiv : - sesizarile primite de la diferite persoane ; - procesul-verbal de sigilare ; - notele de constatare ;

31

- notele explicative ; - declaratia gestionarului luata inaintea inceperii verificarii contabile ; - tabele de situatii, listele de inventariere, procesele-verbale de constatare a contraventiilor ; - angajamentele executorii ; - documentele care privesc operatiuni economico-financiare sau contabile . Rezultatele verificarii contabile trebuie apreciate si folosite in contextul intregului material probator administrat in cauza .in raport cu rezultatul acestei activitati, organul de urmarire penala procedeaza la ascultarea invinuitilor sau inculpatilor, dispunerea unor constatari tehnico-stiintifice sau expertize . Persoana care poarta raspunderea gestiunii va fi verificata si sub aspectul nivelului de trai, al bunurilor procurate in perioada cat a functionat ca gestionar, a cercului de prieteni si anturajului, rezultatele acestor verifiacri urmand a fi corelate cu datele obtinute in cauza privind intinderea prejudiciului si posibilitatea recuperarii lui prin indisponibilizarea bunurilor mobile si imobile ale faptuitorului . Sectiunea 3. Efectuarea perchezitiei Scopul principal al perchezitiei il constitue identificarea bunurilor care au format obiectul infractiunii de delapidare, precum si a unor inscrisuri ce au legatura cu cauza . La domiciluil sau la locul de munca al faptuitorului pot fi descoperite inscrisuri sau copii ale acestora care au fost folosite la savarsirea sau ascunderea scrise ale persoanelor vinovate de producerea prejudiciului, luate in vederea acoperirii pagubei, care pot constitui titluri

32

delapidarii, respectiv : liste de inventariere, facturi, avize de expeditie, borderouri de achizitie, procese-verbale de receptie, bonuri de consum, fise de pontaj sau state de plata . O importanta deosebita pentru cauza o prezinta descoperirea unor insemnari facute de faptuitor cu privire la cantitatea bunurilor sustrase din gestiune, la impartirea acestora intre participanti, adrese sau numere de telefon care pot dovedi legaturile infractionale si locurile unde s-au valorificat bunurile delapidate ori, dupa caz, sumele provenite din vanzarea bunurilor sustrase din gestiune, precum si cele care reprezinta profitul obtinut in urma traficarii . Organele de urmarire penala vor identifica astfel, in patrimoniul faptuitorului, bunurile mobile si imobile ce urmeaza a fi indisponibilizate in vederea recuperarii prejudiciului cauzat . Perchezitia domiciliara se va efectua si la locuinta persoanelor unde infractorii au ascuns bunurile delapidate . Sectiunea 4. Verificarea si ridicarea de inscrisuri Verificarea si ridicarea de inscrisuri se impune, practic, in majoritatea cazurilor, avand ca obiectiv inscrisurile din care rezulta situatia reala a gestiunii si modul de tinere a evidentelor . Inscisurile asupra carora trebuie sa-si indrepte atentia organele de urmarire penala difera de la cauza la cauza, in raport cu specificul partii vatamate sau domeniului de activitate unde s-a savarsit infractiunea, cu metodele si mijloacele folosite pentru realizarea actiunii de sustragere si ascundere a acesteia . In acest scop, inca de la primirea sesizarii, organele de urmarire penala vor stabili, in baza unei documentatii minutioase, inscrisurile de care s-au folosit ori se puteau folosi faptuitorii pentru comiterea sau ascunderea infractiunii : rapoarte de lucru, facturi, note de transfer, avize de expeditie, borderouri de vanzari zilnice, monetare, bonuri33

de marcaj, bonuri si fise de materiale, liste de inventariere si procees-verbale de primire-receptie . Odata stabilit acest aspect, inscrisurile respective trebuie ridicate, cu respectarea intocmai a dispozitiilor Codului de Procedura Penala si a regulilor de tactica criminalistica . Operativitatea in luarea acestor masuri este determinata, in primul rand, de inlaturarea posibilitatii distrugerii inscrisurilor ce au legatura cu cauza, facuta fie de autorul infractiunii, fie de alte persoane interesate .

CAPITOLUL IV ALTE ACTIVITATI CARE SE INTREPRIND PENTRU ADMINISTARREA PROBELOR

Sectiunea 1. Planificarea cercetarii Cercetarea delapidarii presupune, de regula, un volum mare de munca, avand in vedere multitudinea si complexitatea problemelor de lamurit si activitatile ce urmeaza a fie efectuate . Planul de cercetare are menirea sa asigure o jalonare judicioasaa muncii, stabilirea prioritatilor in executarea anumitor activitati si urmarirea dinamicii activitatii de administrare a probelor . In cuprinsul planului trebuie sa se gaseasca toate problemele specifice care urmeaza a fi lamurite, precum si activitatile care se impun pentru completa clarificare a imprejurarilor in care a fost savarsita infractiunea, respectiv :

34

- metodele si mijloacele folosite pentru savarsirea si ascunderea delapidarii ; - data sau intervalul de timp in care a fost savarsita fapta ; - persoanele vinovate si contributia lor la pregatirea, desfasurarea si consumarea activitatii infractionale ; - valoarea pagubelor cauzate, precum si celelalte consecinte ale delapidarii ; - destinatia bunurilor insusite, folosite sau traficate si posibilitatile de recuperare a prejudiciului . Fiecareia din problemele inscrise in planul de cercetare trebuie sa-i corespunda una sau mai multe activitati de urmarire penala in asa fel incat sa se asigure lamurirea tuturor imprejurarilor savarsirii faptei, infractiunile comise in concurs cu delapidarea si legaturile infractionale . O problema deosebita de care trebuie sa se tina seama in planificarea cercetarii o constituie elaborarea versiunilor . In raport cu diversitatea modalitatilor faptice de savarsire si ascundere a infractiunii si specificului partii vatamate ori domeniului de activitate in care s-a desfasurat sustragerea, versiunile pot viza urmatoarele aspecte : - natura faptei ; - participantii ; - metodele si mijloacele folosite, atat pentru savarsirea, cat si pentru ascunderea delapidarii . Referitor la natura faptei pot fi elaborate versiuni de genul : - lipsa constatata in gestiune se datoreaza actiunii de sustragere desfasurata de gestionar sau administrator ;

35

- paguba cauzata partii vatamate este rezultatul neindeplinirii sau indeplinirii defectuoase a atributiilor de serviciu, din culpa, de catre persoana care avea obligatia sa primeasca, sa pastreze si sa elibereze bunurile ; - lipsa este rezultatul unui furt ; - paguba nu este reala, ci apare ca rezultat al unor inregistrari gresite in evidenta contabila . In cazul evidentierii unor plusuri in gestiune, se impune si elaborarea versiunilor privind introducerea ilegala de marfuri in gestiune si crearea de plusuri prin mijloace frauduloase . Cu privire la participanti se pot formula versiuni ca : - gestionarul sau administratorul a actionat singur ; - la savarsirea faptei au participat si alte persoane in calitate de coautori, instigatori, complici, tainuitori sau favorizatori . Se pot elabora versiuni cu privire la latura obiectiva a infractiunii : insusirea, folosirea sau traficarea s-a comis o singura data sau infractiunea are caracter de repetabilitate ori pentru realizarea actiunii de sustragere infractorul a intrebuintat acte false . Versiunile elaborate, problemele de lamurit, si activitatile de inteprins se trec in planul de cercetare intr-o ordine judicios stabilita, de asa maniera incat verificarea lor sa asigure obtinerea probatoriilor pentru clarificarea tuturor imprejurarilor cauzei, avand in vedere si aspectele ce permit extinderea cercetarilor cu privire la toate infractiunile savarsite . Sectuinea 2.

36

Dispunerea si folosirea rezultatelor constatarilor tehnico-stiintifice si expertizelor Pentru lamurirea anumitor imprejurari ale cauzei, organele de urmarire penala pot dispune diverse constatari tehnico-stiintifice sau expertize, cele mai frecvent intalnite fiind urmatoarele : - constatarea tehnico-stiintifica sau expertiza grafica ; - expertoiza merceologica ; - expertiza agrotehnica si agroalimentara ; - expertiza tehnica ; - expertiza contabila-judiciara . Constatarea tehnico-stiintifica sau expertiza grafica, avand drept scop identificarea autorilor actelor false sau falsificate ulterioir intocmirii nu ridica probleme deosebite in activitatea practica . Expertiza merceologica este necesara in situatiile cand se impune elucidarea unor probleme, de genul : originea produselor, conditiile de fabricare, calitatea si pretul acestora . Prin continutul sau, acest gen de expertiza se apropie foarte mult de expertiza tehnica, fara a face insa intotdeauna apel la analize de laborator . De regula, o astfel de expertiza se dispune pentru stabilirea cantitatii si calitatii marfurilor textile, din piele, blanuri, pe timpul transportului, al depozitarii si punerii in vanzare . Alteori, in sarcina acestei expertize se pune problema stabilirii daca bunurile puse in vanzare corespund standardului stabilit, fabricantul unui anumit produs si timpul cand a fost produsa marfa respectiva . Expertiza agrotehnica si agroalimentara poate elucida problemele legate de calitatea produselor, corespondenta lor cu standardele si tehnologia de fabricatie,

37

aplicarea procentului stabilit pentru pierderea in greutate a produselor, cauzele care au determinat calitatea necorespunzatoare a produselor . Expertiza tehnica poate avea ca obiect determinarea calitatii unor bunuri industriale, apartenenta generica a obiectelor ce constituie probe materiale si proprietatile acestora . Expertiza contabila judiciara este cel mai des folosita in cercetarea infractiunii de delapidare . In literatura de specialitate, notiunea de expertiza contabila este definita atat intr-un sens mai larg, cat si intr-un sens mai restrans . Intr-o acceptiune mai larga, expertiza contabila consta in activitatea de cercetare, evaluare si apreciere, fundamentata multilateral de catre un specialist, numit expert, a unei probleme din activitatea social-economica . In acceptiunea mai restransa, prin expertiza contabila se intelege activitatea desfasurata de unul sau de mai multi experti contabili, care pe baza cunostintelor lor teoretice si a practicii acumulate in domeniul financiar-contabil, cerceteaza si lamuresc modul in care se reflecta in documente si in contabilitate faptele sau imprejurarile indicate de organele juidciare . Frecventa dispunerii expertizei contabile in activitatea organelor de urmarire penala impune o organizare si o metodologie riguroase . Din punct de vedere juridic, forta probanta a expertizei contabile se inscrie intre doua limite : - acoperirea unei activitati incorecte prin inregistrari contabile formal corecte ; - prezenatrea unor activitati sau operatii ca fiind incorecte, desi in realitate ele sunt corecte, dar nu sunt reflectate riguros in activitatea contabila . Obiectul expertizei contabile cuprinde situatii, activitati sau operatii economico-financiare indicate de catre organul de urmarire penala, care se bazeaza pe investigarea documentelor, registrelor, bilanturilor si a diferitelor calcule economice, interpretarea diverselor relatii economice si financiare dintre agenti38

economici, institutii si persoane, caracterizarea si fixarea starii de fapt in raport cu legile si alte dispozitii normative care reglementeaza domeniul cercetat . Expertiza contabile se dispune in urmatoarele situatii : - cand problemele ivite in cursul cercetarilor nu pot fi clarificate decat prin cunostinte de specialitate ; - cand, dupa efectuarea verificarii contabile sunt prezentate unele documente care nu au fost luate in considerare ; - cand verificarea contabila efectuata a avut in vedere unele acte care ulterior s-au dovedit a fi false ; - cand exista neconcordanta intre rezultatul verificarii contabile si rezultatul celorlalte activitati de urmarire penala desfasurate in cauza . In vederea dispunerii expertizei contabile, organul de urmarire penala va intreprinde o serie de activitati concretizate in : 1) Studierea dosarului cauzei ; Din studierea dosarului cauzei, organul de urmariree penala trebuie sa-si extraga problemele a caror lamurire necesita dispunerea expertizei, domeniile de actiivtate in care trebuie sa fie specialisti expertii conatbili care vor fi investiti cu executarea lucrarii, intrebarile ce urmeazaa fi formulate pentru lamurirea problemelor ce intereseaza cauza, meterialele ce vor fi puse la dispozitia specialistului, masurile care trebuie luate pentru ca activitatea de expertiza sa se desfasoare in conformitate cu prevederile legale . 2) Solicitarea biroului de expertize judiciare sa comunice o lista cu expertii autorizati ;

39

La cererea organelor de urmarire penala, facuta in scris, biroul de expertize judiciare recomanda un numar de experti contabili in vederea desemnarii unuia sau mai multora dintre ei pentru efectuarea expertizei . In adresa organului de urmarire penala se solicita recomandarea unui numar de 2 sau 3 experti, biroul de expertize judiciare comunicand o lista cu acestia. In cazuri exceptionale, expertizele pot fi efectuate si de specialisti de inalta calificare academicieni, profesori, doctori care nu figureaza in evidente ca experti, dar pot fi recomandati de corpul expertilor contabili autorizati, la solicitarea organelor de urmarire penala . Partea interesata are dreptul sa ceara ca, pe langa expertul recomandat si ulterior desemnat, sa participe, pe cheltuiala sa, si un expert propus de ea care este in evidenta birolui de expertize judiciare sau un specialist cu inalta calificare recomandat de corpul expertilor contabili autorizati . 3) Stabilirea intrebarilor la care urmeaza sa raspunda expertii ; Pentru a asigura o formulare corecta a intebarilor la care urmeaza sa raspunda expertul contabil si, implicit a obiectului expertizei, este neceasr ca organul de urmarire penala sa cunoasca bine lucrarile existente in dosarul cauzei si sa studieze temeinic materialul documentar pe care il pune la dispozitia expertului . Nu se vor formula intrebari apte de a fi folosite in toate cauzele penale; continutul acestora depinde de esenta cauzei, de specificul operatiilor partii sau domeniului de activitate in care s-a savarsit fapta, precum si de particularitatile acesteia . 4) Alegerea expertului sau expertilor din lista comunicata de biroul de expertize judiciare si desemnarea lor pentru efectuarea lucrarii ; Pe baza recomandarilor facute de biroul de expertize judiciare sau de corpul experilor contabili autorizati, organul de urmarire penala desemneaza unul sau mai multi experti . Dispozitiile legale in vigoare nu prevad obligatiivtatea desemnarii40

unui anumit numar de experti . La stabilirea numarului expertilor este necesar sa se tina cont de complexiattea expertizei, volumul de acte ce se verifica, precum si celelalte lucrari ce urmeaza a fi efectuate, astfel incat sa se asigure realizarea unei lucrari complete si intr-un termen care sa nu greveze asupra operativitatii solutionarii cauzei . Organul de urmarire penala este obligat sa comunice biroului de expertize judiciare numele expertului sau expertilor desemnati . 5) Ascultarea invinuitului sau inculpatului cu privire la dispunerea expertizei ; Invinuitului sau inculpatului trebuie sa i se aduca la cunostinta ca urmeaza a se dispune expertiza, numele expertilor, obiectul expertizei si intrebarile formulate in acest scop, dreptul pe care-l are de a formula si alte intrebari, de a numi un expert care sa participe la efectuarea lucrarii alaturi de cei desemnati de organul de urmarire penala . 6) Chemarea partilor si a expertului contabil ; Cand dispune efectuarea unei expertize contabile, organul de urmarire penala fixeaza un termen, citeaza partile si expertul contabil . Daca inculpatul este arestat, se vor lua masurile necesare pentru asigurarea prezentei acestuia la termenul fixat . Expertul este obligat sa se prezinte la organul de urmarire penala care l-a desemnat pentru efectuarea expertizei , sarcina efectuarii acesteia fiind obligatorie, ea neputand fi refuzata decat pentru motive temeinice . Desi prezenta partilor nu este obligatorie, organul de urmarire penala trebuie sa ia toate masurile pentru a se asigura ca acestea au luat cunostinta de motivul chemarii si ca nu au existat eventuale cauze care sa le impiedice sa participe . Organul de urmarire penala va insista ca partile sa fie prezente pentru discutarea obiectivelor expertizei impreuna cu expertul contabil, aceasta discutie41

fiind un factor mobilizator pentru expert in descifrarea problemelor neclare sau insuficient aprofundate in cursul cercetarii sau de catre verificarea contabila . 7) Lamuriri date partilor si expertului ; La termenul fixat, inainte de a da lamuriri partilor si expertului, organul de urmarire penala trebuie sa se informeze daca expertul se afla in vreunul din cazurile de incompatibilitate, daca se abtine sau daca are motive temeinice sa refuze sarcina expertizei contabile . Organul de urmarire penala inteaba partile daca au motive sa solicite recuzarea expertului contabil desemnat, dupa care, aduce la cunostinta acestora si a expertului obiectul expertizei si intebarile la care acesta va raspunde, punandu-le in vedere ca au dreptul sa faca observatii cu privire la aceste intrebari, sa ceara modificarea sau completarea lor . Se va aduce la cunostinta partilor ca au dreptul sa ceara numirea si a cate unui expert recomandat de ele, care sa participe la efectuarea expertizei, remunerartia si alte cheltuieli ocazionate de executarea lucrarilor de expertiza urmand sa fie suportate de partea care l-a recomandat . Imediat dupa numire, expertul va fi invitat sa faca o cunoastere sumara a actelor ce-i vor fi puse la dispozitie pentru efectuarea expertizei . Astfel, fiind in cunostinta de cauza, expertul va avea posibilitatea sa contribuie, prin prezentarea unor puncte de vedere argumentate, la imbunatatirea obiectului expertizei si a intrebarilor la care urmeaza sa raspunda . De asemenea, organul de urmarire penala trebuie sa cunoasca in detaliu materialul probator din dosar si actele de verificare contabila, pentru a fi in masura sa sustina o discutie argumentata, sa adopte o pozitie justa fata de propunerile de modificare sau de completare a intrebarilor la care urmeaza sa raspunda expertul . Examinand obiectiile si cererile formulate de parti si expert, organul de urmarire penala hotaraste cu privire la urmatoarele probleme :42

- admite sau respinge cererile partilor si ale expertului de modificare sau completare a intrebarilor la care trebuie sa raspunda expertul ; - admite cererile partilor cu privire la numirea cate unui expert recomandat de fiecare din ele, care sa partiicpe la efectuarea expertizei si procedeaza la desemnarea expertului conform prevederilor legale ; - admite sau respinge cererea expertului cu privire la fixarea unui alt termen de predare a expertizei decat cel mentionat in ordonanta ; - aduce la cunostinta expertului daca la efectuarea expertizei urmeaza sa particioe partile si stabileste modul in care expertul poate lua legatura cu partile pentru a primi explicatii de la acestea si pentru a consulta materialele aflate in posesia lor ; - stabileste locul unde se va efectua expertiza contabila, la sediul organului de urmarire penala, la sediul partii vatamate sau in alt loc ; - aduce la cunostinta expertului contabil ce materiale i se pun la dispozitie, acestuia fiindu-i interzis sa ridice orice fel de acte de la parti si sa le ataseze la raportul de expertiza sau sa completeze dosarul . Expertul poate sa solicite completarea materialului ce i s-a pus la dispozitie . Organul de urmarire penala intocmeste un proces-verbal privind activitatile stabilite si hotararile luate, care se ataseaza la dosarul cauzei 8) Intocmirea ordonantei pentru dispunerea expertizei contabile ; Expertiza contabila se dispune de catre organul de urmarire penala prin ordonanta. Aceasta contine, in afara mentiunilor prevazute de Codul de Procedura Penala si urmatoarele: numele expertului sau expertilor numiti ; obiectul expertizei ; intrebarile la care trebuie sa raspunda expertul ; data depunerii raportului de expertiza si remuneratia provizorie a expertului . Organul de urmarire

43

penala va mentiona imprejurarile de fapt care impun apelarea la cunostintele unui specialist, acestea corelandu-se cu obiectul expertizei si intrebarile formulate .

9) Stabilirea datei depunerii raportului de expertiza ; In cuprinsul ordonantei prin care dispune efectuarea expertizei contabile, organul de urmarire penala stabileste si termenul la care expertul urmeaza sa depuna raportul . Prevederile legale in vigoare nu fixeaza termene in cadrul carora urmeaza sa se efectueze expertiza, lasand aceasta problema la aprecierea organului care o dispune . In stabilirea datei depunerii raportului trebuie sa se tina cont de complexitatrea lucrarilor, de eventualele deplasari pe care trebuie sa le faca expertul si de urgenta care se impune in solutionarea cauzei respective . Pentru a se asigura stabilirea unui termen realist, care sa poata fi respectat, Codul de Procedura Penala prevede ca acesta trebuie adus la cunostinta expertului dupa examinarea obiectiilor si cererilor formulate de parti si expert . Termenul de depunere a expertizei poate fi prelungit de organul de urmarire penala prin rezolutie motivata, la cererea motivata a expertului . Cand, in mod nejustificat, expertul nu respecta termenul fixat, i se poate aplica amenda judiciara . 10) Fixarea remuneratiei expertului ;

Organul de urmarire penala stabileste onorariul pentru expertul numit . Dupa depunerea raportului de expertiza si a decontului de cheltuieli, avizat de biroul pentru expertize judiciare, acelasi organ stabileste suma definitiva cuvenita . La stabilirea remuneratiei expertilor se va avea in vedere complexitatea expertizei si gradul de calificare al expertilor .

44

11)

Punerea la dispozitia expertului contabil a actelor necesare efectuarii

lucrarii ; Dupa o eventuala completare a ordonantei de efectuare a expertizei contabile, in urma discutiei purtate de organul de urmarire penala cu partile si cu expertul, acesta procedeaza la punerea la dispozitia expertului a tuturor actelor si documentelor neceasre pentru efectuarea expertizei . De indeplinirea corecta a acestui act depinde, in mare masura, rezultatul final al expertizei contabile . Dispozitiile procesuale penale prevad in mod expres dreptul expertului de a lua cunostinta de materialul necesar pentru efectuarea expertizei . Daca materialul necesar expertizei, pus la dispozitie, este insuficient, exepertul trebuie sa aduca aceasta la cunostinta organului care a ordonat expertiza, cerand completarea lui . Organul de urmarire penala este dator sa obtina toate materailele necesare expertizei . In situatia in care, in odsarul cauzei s-a efectuat verificarea contabila, expertul va trebui sa ia la cunostinta de materialele intocmite cu aceasta ocazie . Acestuia trebuie sa-i fie puse la dispozitie inscrisurile ridicate pe parcurs de catre organul de urmarire penala, in masura in care acestea sunt necesare pentru formularea raspunsurilor la intrebarile stabilite . Expertii trebuie sa ia cunostinta de declaratiile invinuitilor sau inculpatilor ori martorilor, date in special referitor verificarii contabile sau a unor documente contabile intocmite pentru savarsirea sau acoperirea infractiunii . 12) Instiintarea biroului de expertize judiciare ;

Organul care a dispus efectuarea expertizei este obligat sa comunice biroului de expertize judiciare, atat numele expertului desemnat, cat si data stabilita pentru depunerea raportului de expertiza . Primind comunicarea, seful biroului de expertize judiciare este obligat sa urmareasca depunerea raportului de expertiza la

45

termenul fixat si sa nu avizeze prelungirea acestui termen decat in situatiile cand o asemenea solicitare este justificata . 13) Instintarea reprezentantului partii vatamate despre dispunerea

expertizei, obiectul acesteia, numele expertului, intrebarile stabilite si drepturile procesuale pe care le are in legatura cu expertiza . Organul de urmarire penala finalizeaza activitatile pregatitoare prin instiintarea reprezentantului partii vatamate despre expertiza dispusa, obiectul si tematica acesteia, numele expertului si drepturile ce le are, pentru a-i acorda tot sprijinul . Pregatirea in vederea dispunerii experizei contabile este o activitate complexa, de felul in care este realizata depinzand obtinerea unui mijloc de proba concludent pentru cauza . Codul de Procedura Penala nu recunoaste o ierarhie a probelor, asa cum era situatia in sisitemul probelor formale, forta probatorie a expertizei contabile fiind lasata la libera apreciere a organului care a dispus-o . Verificarea expertizei contabile presupune verificarea indeplinirii formelor de ordin procedural si verificarea continutului sau . Organul de urmarire penala va examina daca au fost indeplinite formele procedurale prevazute de legislatia in vigoare, respectiv : - daca expertul a fost desemnat potrivit dispozitiilor legale si daca nu exista motive de recuzare in sarcina sa, care sa nu fi fost evidentiate ; - daca s-a raspuns la toate intrebarile adresate expertului ; - daca expertul a luat legatura cu partile si in ce conditii ; - daca raportul este datat si semnat de catre toti expertii ;

46

- daca opiniile separate sunt consemnate in anexe la raport ori daca s-au intocmit rapoarte separate in cazul deosebirilor esentiale intre concluziile expertilor ; - daca s-au intocmit anexe la raportul de expertiza contabila si aceseta sunt semnate de expert. Constatarea unor deficiente in aceasta faza, poate avea drept consecinta, fie anularea expertizei, fie restituirea raportului de expertiza pentru completarea lui ori pentru datare si semnare . Verificarea continutului expertizei are drept scop sa stabileasca daca aceasta corespunde exigentelor de oridn stiintific si logic si daca este temeinic motivaat . In cadrul acestei verificari, organul de urmarire penala procedeaza la examinarea modului in care expertul a executat urmatoarele lucrari : a ) Examinarea tuturor actelor si materialelor puse la dispozitie de catre organul de urmarire penala . Organul de urmarire penala va avea in vedere urmatoarele : - daca expertul contabil a folosit documentele primare si justificative in care au fost inscrise operatiile economico-financiare ; acestea constituie principala dovada a operatiilor efectuate, pe baza lor facandu-se inregistrarile in evidenta contabila ; - temeiul in baza caruia expertul contabil a admis sau a respins unele documente si date ale evidentei conatbile pe care si-a intemeiat verificarile, constatarile, precum si argumentarea suficientei sau insuficientei materialelor folosite de controlul financiar ; - daca expertul contabil a explicat deosebirile dintre constatarile sale si cele ale verificarii contabile ;

47

- modul in care au fost rezolvate obiectiile, explicatiile date de parti pe parcursul desfasurarii expertizei, daca a dat curs acestor obiectii si explicatii, corelandu-le cu actele si datele din evidenta contabila, le-a acceptat ca atare, nu le-a luat in considerare; - in cazul in care expertiza contabila s-a bazat pe o expertiza de alta natura, de exemplu expertiza tehnica, daca expertul contabil a analizat sustinerile celorlalti experti in raport cu legislatia in vigoare, modul in care se reflecta concluziile acestora in evidenta contabila, daca a transformat in valori nivelurile cantitative stabilite de specialisti, ori si-a insusit mecanic datele celorlalte expertize ; - daca expertul contabil a folosit materialul de urmarire penala declaratii invinuiti, inculpati, martori numai in masura in care au orientat cercetarile spre documentele contabile si, pe cale de consecinta concordanta sau neconcordanta care exista intre datele documentelor si evidentei contabile si continutul materialelor de urmarire penala respective ; - daca actele care au fost examinate de expertul contabil sunt cele puse la dispozitie de organul de urmarire penala sau au fost predate expertului direct de catre parti ; o asemenea verificare are menirea de a inlatura posibilitatea prezentarii unor documente justificative fictive ; - daca expertul a evidentiat fara a lua in considerare la formularea concluziilor, acte ce prezinta vicii de forma spre exemplu, nu sunt vizate de catre controlul financiar preventiv sau, desi formal sunt corespunzatoare nu sunt intocmite pe baza unei operatii economice reale ; aceste acte urmeaza a fi examinate de organul de urmarire penala si luate

48

in considerare numai in masura in care se coroboreaza cu alte date ce rezulta din probele administrate in cauza ; - daca expertul contabil si-a bazat constatarile pe evidenta contabila, corelata cu alte documente si nu a facut aprecieri care sa depaseasca posibilitatile specialitatii sale . b ) Examinarea completa, in conformitate cu prevederile legale, a tuturor problemelor ce au constituit obiectul expertizei contabile . Organul de urmarire penala are obligatia sa verifice : - daca expertul conatbil a examinat in intregime materialele care i s-au pus la dispozitie, conform metodologiei elaborata in specialitatea sa, pentru ca astfel sa-si fundamenteze stiintific concluziile ; - daca la calcularea prejudiciului au fost avute in vedere prevederile legale in materie ; - daca expertul contabil a facut o corecta aplicare a legislatiei in timp, in sensul de a se referi la dispozitiile legale in vigoare in perioada vizata de expertiza ; - daca au fost respectate prevederile legale cu privire la aplicarea compensarilor si acordarea perisabilitatilor . c ) Folosirea unor metode variate de analiza si examinarea datelor pentru fundamentarea stiintifica a concluziilor expertizei . Pentru realizarea din punct de vedere calitativ a lucrarii incredintate, expertul contabil nu trebuie sa se limiteze la o singura metoda de examinare, ci sa foloseasca toate metodele adecvate cazului respectiv, in legatura cu operatiunile de evidenta contabila . d ) Concordanta dintre concluziile expertizei si partea descriptiva a raportului de expertiza contabila .

49

Organul de urmarire penala este obligat sa verifice daca concluziile la care a ajuns expertul sunt sprijinite pe materialul analizat, daca ele reprezinta consecinta logica a constatarilor facute in partea examinativa a raportului . Numai o concordanta deplina intre aceste parti da eficienta deplina lucrarii efectuate de catre expertul contabil, concordanta care trebuie sa existe si intre raportul de expertiza si anexele sale . e ) Caracterul complet al raportului de expertiza contabila . Corolarul tuturor verificarilor efectuate de organul de urmarire penala il constituie examinarea caracterului complet al raportului de expertiza contabila, in sensul a se observa daca obiectul expertizei si intrebarile adresate expertului au fost rezolvate in mod just, daca s-a raspuns la toate problemele si in ce mod . In felul acesta, organul de urmarire penala trebuie sa acorde o atentie deosebita modului in care au fost formulate raspunusrile, continutul lor si detalierea aspectelor contabile dificile . Daca organul de urmarire penala ajunge la concluzia ca expertiza nu este satisfacatoare, dispune refacerea sau completarea ei, stabilind totodata si termenul pana la care trebuie depus raportul de expertiza .

Sectiunea 3. Identificarea si ascultarea martorilor In cazul infractiunii de delapidare martorii pot fi identificati din randul diferitelor categorii de persoane, astfel :50

- persoane angajate in cadrul partii vatamate care, desi nu aveau raspunderea bunurilor ce au format obiectul sustragerii cunosc despre activitatea infractionala a faptuitorului; - persoane care au efectuat operatiuni in legatura cu bunurile incarcare, depozitare, transport, depozitare ce ulterior au fost delapidate ; - persoane pe numele carora au fost intocmite diferite acte fictive, respectiv : borderouri de achizitii, bonuri de materiale, fise de magazie, state de salarii ; - persoane cu atributii de control gestionar care au facut parte din echipele de inventariere ; - persoane care au cumparat de la faptuitor bunuri sustrase din gestiune sau au primit cu titlu gratuit astfel de bunuri ; - persoane care au luat in primire gestiunea dupa constatarea lipsurilor sau inainte de aceasta ; - vecini, prieteni, sau colegi de serviciu care pot furniza date legate de modul de viata al celui in cauza, bunuri mobile sau imobile achizitionate in perioada in care acesta a fost gestionar sau administrator . In raport de categoria de persoane din randul careia pot fi identiifcati martorii, urmeaza a fi stabilita si tematica de ascultare a acestora . O atentie deosebita va fi acordata identiifcarii martorilor din randul salariatilor partii vatamate si, in special, a celor care au sesizat nereguli . Problemele care urmeaza a fi lamurite prin ascultarea martorilor difera de la cauza la cauza . In acest mod, prin ascultarea martorilor care au fost angajatii partii vatamate pot fi lamurite urmatoarele aspecte : - modul in care si-a indeplinit atributiile de serviciu faptuitorul ;

51

- metodele si mijloacele folosite de infractor pentru a sustrage bunuri din gestiune ; - procedeele prin care faptuitorul si-a creat plusuri in gestiune sau, dupa caz, imprejurarile in care a introdus ilegal marfuri in gestiune respectiv cantitate, sortimente, sursa de aprovizionare, pretul de achizitie si cel de valorificare ; - modul in care era primita, receptionata si depozitata marfa, inclusiv persoanele care au efectuat transportul, incarcarea si descarcarea ; - actele false intocmite de gestionar sau cele falsificate de acesta pentru a ascunde savarsirea infractiunii ; - legaturile infractionale ale faptuitorului si contributia celorlalti participanti la pregatirea, desfasurarea si finalizarea activitatii ilicite ; - persoane care mai cunosc despre imprejurarile in care s-a savarsit infractiunea si destinatia bunurilor delapidate . Cu martorii pe numele carora au fost intocmite diverse acte trebuie sa se lamureasca : - perioada in care au fost angajatii partii vatamate si daca aceasta coincide cu cea mentionata in actul de sesizare ; - daca au primit bunurile inscrise pe numele lor insistandu-se pe detalierea problemelor legate de cantitate, sortimente, tip, marca si mod de ambalare ; - daca au incasat sumele de bani inscrise pe numele lor in statele de plata a salariilor si au semnat de primirea acestora ; - ce alte persoane mai cunosc aspectele relatate . La aprecierea declaratiilor martorilor trebuie sa se tina cont de pozitia si eventualul interes pe care l-ar putea avea in cauza, astfel :

52

- persoanele care au preluat gestiunea de la faptuitor au, in general, tendinta de a declara o lipsa mai mare decat cea existenta in realitate ; - martorii identificati din randul persoanelor cu atributiii de control a gestiunii pot exagera sau minimaliza vinovatia faptuitorului, pozitia lor fiind influentata direct de faptul ca activitatea ilicita s-a desfasurat sau nu in perioada in care au avut aceasta calitate si au contibuit sau nu la descoperirea neregulilor ; - de multe ori, persoanele care au predat anumite bunuri sunt interesate sa declare ca predarea s-a facut in conformitate cu cele specificate in actul de predare-primire ; la randul lor, persoanele care au primit bunurile