Complicatiile Fracturilor Diafizare Rev Iunie 2008
Transcript of Complicatiile Fracturilor Diafizare Rev Iunie 2008
COMPLICATIILE FRACTURILOR
Clasificarea complicatiilor
Complicatii imediate generaleComplicatii imediate localeComplicatii tardive generaleComplicatii tardive locale
COMPLICATII IMEDIATE GENERALE
EMBOLIA GRASOASA PULMONARA– Hipoxie prin
insuficienta respiratorie– Mecanism de
producere-embolizare directa
-tulburari metabolice
COMPLICATII IMEDIATE GENERALE
1. EMBOLIA GRASOASA PULMONARA– Manifestari clinice
• Colaps cardiovascular
• Tahipnee
• Anxietate/somnolenta
• Pierderea constientei
• Petesii
COMPLICATII IMEDIATE GENERALE
EMBOLIA GRASOASA PULMONARA– Examen paraclinic
• pO2 scazuta
• Nr. trombocite scazute
• Cresterea lipazei serice
• Globule de grasime in urina
• Rx-multiple opacitati pulmonare multiple
NU EXISTA POSIBILITATI EFECTIVE DE PROFILAXIE
COMPLICATII IMEDIATE GENERALE
2. BRONHOPNEUMONIA - se poate instala rapid dupa o fractura survenita la virstnici ce poate deveni fatala
3. C.I.D. - datorata tulburarilor in mecanismul coagularii
4. EXACERBAREA UNOR AFECTIUNI PREEXISTENTE -diabet zaharat
-afectiuni pulmonare -retentia de urina
-insuficienta coronariana
COMPLICATII IMEDIATE LOCALE ARTICULARE
• FRACTURA ARTICULARA – HIDARTROZA
– HEMARTROZA
• FRACTURA-LUXATIE
COMPLICATII IMEDIATE LOCALE NEUROLOGICE
Fragmentele fracturare pot traumatiza sau chiar prinde intre ele un trunchi nervos din vecinatate
In functie de intensitatea traumatismului, leziunile nervului pot prezenta diferite aspecte anatomo-functionale (Seddon)
Sindromul Lewis - Hohlstein
COMPLICATII IMEDIATE LOCALE NERVOASE
Clasificarea Sunderland • A -nerv normal
• B - neurapraxie-disparitia mielinei, prezenta de fascicule
• C - axonotmesis-disparitia de mielina si de fascicule, conservarea tubilor endoneurali
• D - disparitia tubilor endoneurali ,perinervul este respectat
• E - disparitia perinervului,epinervul respectat
• F - neurotmesis-pierderea cotinuitatii
COMPLICATII IMEDIATE LOCALE NERVOASE
Grefa fasciculata in tratamentul unei paralizii periferice prin lipsa de substanta neuronala
COMPLICATII IMEDIATE LOCALE VASCULARE
A. Leziunile produse prin inteparea arterei sunt mai circumscrise ca intindere si au 3 stadii
-std I - penetrarea incompleta a adventicei,eventual a mediei, cu fragilizarea peretelui vascular -std II - sectiunea incompleta cu hemoragie importanta
-std III - sectiune completa cu hemoragie si sindrom de ischemie periferica acuta
B. Leziuni produse prin impact contondent, torsiune sau elongatie, determina leziuni ale peretelui vascular pe o intindere variata ,si au 3 stadii
-std I - ruptura intimei-std II - asociaza la leziunea intimei
ruptura mediei -std III - lezarea celor 3 tunici
COMPLICATII IMEDIATE LOCALE VASCULARE
Diagnostic clinic al Diagnostic clinic al sindromului de sindromului de ischemie acutaischemie acuta
• Absenta puls• Durere • Paloare • Parestezia • Tensiune dureroasa a
maselor musculare• Semne cutanate-teg. reci,
flictene
COMPLICATII IMEDIATE LOCALE VASCULARE-SINDROMUL DE COMPARTIMENT
Reprezinta o conditie prin care acumularea de lichide si/sau compresia externa, creeaza o presiune mare intr-un spatiu inchis fascial, reducind perfuzia in reteaua capilara sub nivelul necesar viabilitatii tesuturilor
Poate fi - acut - cronic
COMPLICATII IMEDIATE LOCALE VASCULARE-SINDROMUL DE COMPARTIMENT
Sindrom de compartiment cand presiunea intracompartimentala este > =40 mm Hg sau diferenta dintre presiunea din compartiment si cea diastolica este mai mica de 30 mm Hg
Sechela sindromului de compartiment: sindromul Volkman
COMPLICATII IMEDIATE LOCALE FRACTURA DESCHISA
COMPLICATII IMEDIATE LOCALE FRACTURA DESCHISA
1. Cea mai grava complicatie imediata
2. Localizata frecvent la nivelul oaselor gambei-50%
CLASIFICAREA GUSTILO&ANDERSEN
tip plaga Grd.de contaminare Grd. de leziune al partilor moi
Grd leziunilor osoase
I <1 cm Foarte mic Minim Cominutie minima
II >1cm Moderat Moderat Cominutie moderata
III-fracturile bifocale,accidentele agricole, fracturile survenite intr-un mediu foarte contaminat,plagile prin arme de foc,sau cu energie mare,seCLASIFICA AUTOMAT GRD.III
IIIA Obisnuit >10 cm Important Sever Frecvent cominutiva
Posibilitate de acoperire cu parti moi
IIIB Obisnuit >10 cm Important Foarte important cu pirdereade substanta
Acoperire osoasa imposibila;necesita chirurgie reconstructiva
IIIC Obisnuit >10 cm Important Pierdere importanta de substanta asociata unei leziuni vasculare ce necesita OP
Acoperire osoasa imposibila;necesita chirurgie reconstructiva
COMPLICATII IMEDIATE LOCALE FRACTURA DESCHISA CLSF GUSTILO & ANDERSEN
FRACTURI DESCHISE TIP III
COMPLICATII TARDIVE GENERALE
LITIAZA RENALA-la cei cu
imobilizare prelungita
OSTEOPOROZA
COMPLICATII TARDIVE LOCALE-CALUSUL VICIOS
Se datoreaza cel mai frecvent unei reduceri imperfecte
Poate fi osteitic Poate fi hipertrofic sau
poate antrena existenta unei– Unghiulari
– Scurtari
– rotatii-decalaj
COMPLICATII TARDIVE LOCALE-INTIRZIEREA IN CONSOLIDARE
Reprezinta o nonconsolidare a fracturii in perioada de timp medie in care ar fi trebuit sa se vindece
Clinic– mobilitate anormala
– caldura locala
COMPLICATII TARDIVE LOCALE-PSEUDARTROZA
Etimologic = falsa articulatie
Reprezinta lipsa ireversibila de consolidare a unei fracturi
Clinic • Mobilitate anormala
COMPLICATII TARDIVE LOCALE-PSEUDARTROZA
NB. Fumatul este considerat unul dintre factorii predispozanti la pseudartroza!
Clasificarea pseudartrozelor
COMPLICATII TARDIVE LOCALE-PSEUDARTROZA
In functie de mobilitate si distanta dintre fragmente pot fi
• Strinse• Laxe • Cu pierdere de substanta osoasa
COMPLICATII TARDIVE LOCALE-PSEUDARTROZA
In functie de vascularizatia fragmentelor pot fi
Hipervasculare - hipertrofice Hipovasculare - atrofice
COMPLICATII TARDIVE LOCALE-REDOARE ARTICULARA
Mai frecvent ale articulatiilor subiacente
Datorate unei imobilizari prelungite
COMPLICATII TARDIVE LOCALE-NECROZA ASEPTICA
Urmarea lezarii in momentul fracturii a unui pedicul vascular ce asigura vascularizatia osoasa
Simptomele apar in timp la distanta de fractura-12-24 luni
COMPLICATII TARDIVE LOCALE-ARTROZA POSTTRAUMATICA
Articulatiilor vecine focarului de fractura se poate datora calusului vicios cu dezaxare
COMPLICATII TARDIVE LOCALE- SINDROMUL ALGONEURODISTROFIC ( “COMPLEX PAIN SYNDROME”)
Clinic-durere ce depaseste limitele focarului de frctura – tulburari circulatorii-sudoratie– cianoza a membrului– edem– tulburari trofice
Rx-osteoporoza patata
Tratamentul fracturilor impune
Triada de aur:Reducere anatomica,
Imobilizare fermaRecuperare precoce
Tratamentul ortopedic sau conservator
tratamentul fracturilor fara deplasare:
- imobilizare ghipsata simpla
- imediat Rx control sub ghips
- Rx de control al deplasarilor secundare
intre ziua a 5-a si a 15-a .
tratamentul fracturilor cu deplasare:
- manevre de reducere adaptate sediului si tipului de deplasare
- dispozitive de tractiune ajutatoare
- control sub Rx, eventuale manevre complementare de reducere
Confectionarea aparatului ghipsat
particularitati legate de sediu aparatul ghipsat trebuie sa fie:- lejer si bine captusit- sa cuprinda articulatia
proximala si distala- daca este circular se practica o
deschizatura longitudinala ptr. evitarea compresiei vasculare
materiale necesare:- fesi ghipsate de diferite
dimensiuni- vata ptr. captusirea
ghipsului si protejarea reliefurilor osoase
Aparate ghipsate
toraco-brahial brahio-antebrahial de atarnare brahio-antebrahio palmar atela Hennequin atela antebrahio palmara atela antebrahio- palmo-digitala pelvi-podal atela femuro-podala ap. ghipsat femuro-gambier cizma ghipsata corset lombostat minerva ghipsata
Tracţiuni şi suspensii Tracţiunea directă trans-
osoasă:
– transcalcaneana - locul de intrare al broşei va fi situat la 2 cm inferior şi 2 cm posterior de vârful maleolei tibiale, ferind astfel vasele tibiale interne.
Se aplică în fracturile de:
gambă, pilon sau platou tibial.
Tracţiuni şi suspensii
Tratamentul chirurgical al fracturilor=osteosinteza cu focar deschis sau inchis
indicatii:- in fracturile cu deplasare
instabile (oblice, spiroide)- in fracturile deschise- fracturi cu potential mic
de consolidare (sarac vascularizate)
- in caz de esec al tratamentului ortopedic
conduita tratamentului chirurgical:
- Incizia tegumentara sa antreneze dilacerari musculare si tulburari circulatorii minime
- deperiostare limitata ptr. a evita pseudartroza
- coaptare si compactare perfecta
- montaj solid- Implant biocompatibil
BiomaterialeDefiniţie: Conferinţa de la Chester (1991) - biomateriale = toate materialele care se integrează cu sistemele
biologice pentru evaluarea, tratarea, refacerea sau înlocuirea unui ţesut, organ sau funcţie a organismului
Biocompatibilitate - ansamblul de fenomene puse în joc într-un mediu fiziologic prin care materialul nu este toxic pentru organism, iar organismul nu degradează materialul
Biofuncţionalitate - apreciază adaptabilitatea unui biomaterial şi utilizarea sa clinică
Biomateriale
Interactia biomaterial - organism:
Reacţie tisulară locală dependentă de:
- reacţia de interfaţă (introducerea unui biomaterial în organism presupune un traumatism vs. mediul biologic se constituie ca un mediu agresiv pentru material)
- reacţii la distanţă (procesul de cicatrizare normal vs. în prezenţa unui implant)
Răspunsul general
Biomateriale Tipuri de biomateriale:
1. Metale
2. Ceramica
3. Polimeri
4. Materiale de origine biologică
Metale
Fe –rezistenta scazutaPb- toxicCu –putin compatibilZn- inhiba regenerarea osoasaTitanul
– Perfect biocompatibil– Rezistent la coroziune
Aliaje
Oteluri inoxidabileAliaje pe baza de cobaltAliaje pe baza de titanCoroziunea=distrugerea materialului
provocata de mediul cu care este in contact
Biomateriale POLIMERI(proprietăţi bio-mecanice: curba de contracţie-deformare determinată prin modulul lui Young şi rigiditate)
materiale resorbabile
proteze ligamentare: - polipropilen (Kennedz-Lad)
- politetrafluoroetilen (Gore-Tex)
- polietilen - poliester aromatic - (Darcon)
- poliamide
materiale de afrontare (polietilen; polidimetilsiloxane PDMS - Silastic)
materiale de angrenare şi cimentare (polimetilmetacrilat PMMA)
Biomateriale MATERIALE DE ORIGINE BIOLOGICĂ
grefele osoase
corali (din scheletul coral Porites)
colagenul -- tip I - osos şi tendinos α2β2
-- tipII-cartilaginos hialin α3+glicoaminoglicani
Principii de osteosinteza
Triada de aur:– Reducere anatomica– Fixare ferma– Recuperare precoce
Fixarea interna a fracturilor altereaza biologia vindecarii fracturii
Stabilitatea absoluta reduce deformatiile si solicitarile mecanice la nivelul fracturii nepermitand formarea calusului periostal
Vascularizatia locala este mai putin afectata de fixarea externa sau cu tija centromedulara
Mecanica
Fixarea prin compresiune- mentinerea reducerii se face cand forta de compresiune depaseste forta de tractiune fiziologica
Frictiunea- contracareaza si deplasarile torsionale
Tehnici de stabilizare rigida
Fixarea cu surubFixarea cu placaFixarea cu banda metalica in tensiune
Surubul
Surubul de compresiune- genereaza 2500N in vivo
Parghia de compresiune este prea mica sa asigure stabilizarea
Filetul osos poate ceda----pierderea calitatilor biomecanice de compresiune
Nu are stabilitate rotationala
Suruburi
Corticala/ spongieTotal/partial filetatAutotarodante Self locking screw- Surubul nu trebuie sa fie
strans la limita superioara a tensiunii filetului
Suruburi partial filetate de compactare
Placile
Placa este aplicata pe suprafata convexa a osului lung, de preferat pe partea opusa a masei musculare
Astfel, placa se incarca in tensiune si osul in compresiune
Fixarea rigida are efecte vasculare negative
Noi tendinte
Fixare interna cu surub fixat in placa cu filet la nivelul capului (LCP)
Placile
Placa cu autocompactare– Alunecarea controlata a
capului surubului pe profilul inclinat al gaurii asfel incat sa se produca compactarea focarului
Placa cu memorieLcp-dcp design
Tipuri de placi
Contactul placii cu osul este devascularizant--- placa cu contact osos redus
Placa semitubulara
Placa de reconstructie
– Distante mari intre orificii– Posibilitati mari de mulare– Rezistenta mai mica
Alte tipuri de placi
Compactare si mulaj
Instrumente pentru
mulajul placilor
Compactorul Muller
Placa de tensiune
Principiul hobanului
Teoria incarcarii coloanelor
Banda metalica cu tensiune
Hobanajul
Principiile hobanului
Hoban clasic + montaj transversal
Tehnici ce confera o stabilitate relativa
Fixarea centromedularaPontajul cu placaFixarea externa
Osteosinteza centromedulara
Ideala pentru fracturile diafizareCu/fara zavorareCu/fara alezajCu sectiune completa/incompletaFixarea centromedulara
– rigida– elastica
Tija centromedulara zavorata staticpentru fractura diafizara de femur
Retronail
Gamma nail
•Indicatii: fracturi pertrohanteriene si subtrohanteriene
Tija pentru fractura diafizara de tibie
Osteosinteza centromedulara cu tije rigide
in fracturi diafizare
Osteosinteza centromedulara elastica
Ender, Metaizeau
Indicatii: fracturi diafizare la copii
Bridging plate
Placa are rol mecanic de preluare totala a fortelor care solicita structura osoasa
Placa “in val” permite grefa osoasa in focar
Fixatorul extern Coridorul de siguranta Fixator monoplan
Fractura deschisa- indicatia principala a fixatorului extern
Va multumesc!