Aspecte Cu Privire La Competitivitatea Dintre Firme
-
Upload
cosmindune -
Category
Documents
-
view
218 -
download
2
description
Transcript of Aspecte Cu Privire La Competitivitatea Dintre Firme
Cuprins
Capitolul 1. Aspecte teoretice legate de competitivitatea firmelor ……………………… 5
1.1 Modelarea performanţelor firmei …………………………………………….. 5
1.2. Elementele esenţiale ale performanţelor vânzărilor …………………………. 6
1.3. Conţinutul managementului vânzărilor ……………………………………… 7
1.4. Managementul strategic al vânzărilor ……………………………………….. 8
1.5. Managementul operaţional al vânzărilor ......................................................... 9
Capitolul 2. Studiu de caz:atitudinea populaţie fata de competitivitatea
firmelor din Reşiţa ………………………………………………………………. 13
2.1. Prezentarea generală a cercetării …………………………………………… 13
2.2. Studiul calitativ …………………………………………………………….. 14
2.2.1 Prezentarea generală a structurii studiului calitativ ………………. 14
2.2.2 Realizarea studiului calitativ ……………………………………... 15
2.3. Interpretarea rezultatelor studiului calitativ ………………………………... 28
2.4. Concluziile studiului ……………………………………………………….. 32
Anexa 1 Programul cercetării
Anexa 2 Chestionar
Anexa 3 Prezentarea datelor statistice legate de populatia municipiului resita la 01.01.2011
Anexa 4 Centralizator general al răspunsurilor subiecţilor după criteriul de sexe (n = 72
persoane)
Anexa 5 Centralizator general al răspunsurilor subiecţilor după criteriul de vârstă (n = 72
persoane)
Anexa 6 Centralizator general al răspunsurilor subiecţilor după criteriul de ocupaţie
( n = 72 persoane )
Anexa 7 Reprezentarea grafică pe baza studiului calitativ
3
CAPITOLUL 1. ASPECTE TEORETICE LEGATE DE
COMPETITIVITATEA FIRMELOR
Competitivitatea este un concept complex, îndelung dezbătut de economiştii din
întreaga lume. Literatura de specialitate consideră competitivitatea drept una dintre
dimensiunile esenţiale ale performanţei în afaceri. Michael Porter consideră
competitivitatea drept „factorul cheie al succesului sau eşecului în afaceri”2. Numeroase
agenţii internaţionale monitorizează competitivitatea firmelor, industriilor şi naţiunilor.
„Word Economic Forum”, „Global Competitiveness Report “ sau organisme naţionale
precum „US Council of Competitiveness” şi „Irish National Competitiveness Council” au
facilitat apariţia a numeroase studii despre competitivitate (Neary, 2006). Există însă şi
autori care contestă Teoria competitivităţii, îndeosebi în ce priveşte Teoria competitivităţii
internaţionale. Cea mai cunoscută critică a Teoriei Competitivităţii Internaţionale aparţine
lui Krugman (1994). Critica lui Paul Krugman a competitivităţii internaţionale este validă
dar prezenta lucrare consideră în urma analizei teoriei de specialitate că Teoria
competitivităţii firmei rămâne validă, competitivitatea fiind o sursă cheie a performanţelor
firmelor.
1.1 MODELAREA PERFORMANŢELOR FIRMEI
Michael Porter ajunge la concluzia că performanţele firmei sunt determinate de
atractivitatea industriei, poziţia competitivă a firmei în cadrul industriei şi abilitatea
acesteia de a-şi menţine avantajul competitiv3. Competitivitatea joacă după cum se vede
un rol esenţial în modelul lui Porter, motiv pentru care îi vom acorda şi un interes deosebit.
Dar Michel Porter subliniază de asemenea că profitabilitatea firmei este dictată de
condiţiile industriei în care acţionează, mai precis de cele cinci forţe care modelează
structura competiţiei în industria respectivă.
Teoria competitivităţii firmei nu este însă singura care explică performanţele firmei.
Un loc aparte în teoria performanţelor firmei îl au modelele cauzale ale performanţelor
firmei. Unul dintre cele mai utilizate modele cauzale de obţinere a performanţei aparţine
lui Lebas, 1995. Este vorba de binecunoscutul arbore al performanţei, un model conceput
pe trei nivele: rezultate, procese şi premise. Modelul subliniază că fiecare firmă va trebui
să definească conţinutul conceptelor utilizate în model în funcţie de realităţile cu care se 4
confruntă. Odată definit modelul, fiecare firmă trebuie să identifice setul de indicatori de
monitorizare a rezultatelor. Modelul este reprezentat sub forma unui copac, făcând o
paralelă între procesul creării performanţei şi procesele organice întâlnite în cazul unui
copac
1.2. ELEMENTELE ESENŢIALE ALE PERFORMANŢELOR
VÂNZĂRILOR
Vânzările reprezintă un concept complex, multidimensional. Am ales să subliniez
legătura pe care vânzarea o realizează între firmă şi clienţii săi şi prin urmare necesitatea
orientării de marketing a vânzărilor firmei. Acesta deoarece doar orientarea de marketing
poate să asigure performanţa pe termen lung a firmei. Consider că este necesară abordarea
activităţilor desfăşurate, inclusiv a vânzărilor din perspectiva marketingului strategic, în
vederea identificării sistematice şi permanente a nevoilor pieţei, dezvoltând acele concepte
de produse sau servicii performante care să asigure diferenţierea calitativă faţă de clienţi şi
care să aibă drept ţintă categorii distincte de consumatori, asigurând avantaje concurenţiale
pe termen lung în condiţiile creşterii bunăstării consumatorilor şi societăţii în general.
Începând cu anii ’70 literatura de specialitate arată că măsurarea performanţelor vânzărilor
este o sarcină tot mai importantă a managementului, din mai multe motive. În primul rând,
managerii încearcă să crească profiturile prin creşterea vânzărilor. Într-al doilea rând
apariţia unor instrumente multidisciplinare de evaluare şi control a performanţelor firmei
cum sunt de exemplu scorecardurile echilibrate au ridicat problema utilizării unor măsuri
non-financiare ale performanţelor firmei. Am arătat că îmbrăţişarea opticii marketingului a
însemnat trecerea de la productivitatea vânzărilor la folosirea unor indicatori non-financiari
ai performanţelor vânzărilor: Consider că studiul în domeniu trebuie continuat în vederea
identificării unor evidenţe empirice pentru confirmarea predicţiilor teoriei în domeniu.
Literatura de specialitate subliniază noile provocări ale abordării performanţelor
vânzărilor. Provocările respective sunt generate în esenţă de caracterul multidimensional al
instrumentelor folosite în măsurarea performanţelor în general. Implementarea unor astfel
de instrumente este dificilă, putând copleşi managerii confruntaţi cu alegerea unităţilor de
analiză, a mixului de măsuri obiective şi subiective, financiare şi non-financiare pentru
evaluarea performanţelor.
5
1.3. CONŢINUTUL MANAGEMENTULUI VÂNZĂRILOR
Capitolele precedente au analizat elementele definitorii ale performanţelor firmei şi
caracteristicile performanţei vânzărilor firmei. Am subliniat legătura dintre performanţe şi
avantajul competitiv al firmei şi am analizat principalele modele de obţinere a
performanţelor şi avantajului competitiv. Consider că Managementul vânzărilor
sintetizează metodologia şi instrumentarul necesar obţinerii performanţelor activităţii
comerciale a firmei şi a competitivităţii acesteia.
Managementul vânzărilor poate fi definit ca fiind procesul de planificare,
organizare, direcţionare, înzestrare cu personal şi controlare a operaţiunilor de vânzare
realizate de agenţii unei firme, în vederea atingerii obiectivelor acesteia4. Literatura de
specialitate abordează managementul vânzărilor ca (a) o funcţie a managementului
activităţii de marketing şi (b) o componentă esenţială a funcţiei comerciale a întreprinderi.
În ambele cazuri însă Managementul vânzărilor este parte a Managementului general al
firmei. Mai mult chiar, vânzările reprezintă unul dintre subsistemele întreprinderii – toate
activităţile dintr-o întreprindere trebuie abordate într-o viziune unitară.
Una dintre sarcinile cele mai importante pe care trebuie să le îndeplinească
managerii pe lângă stabilirea strategiei globale şi a celei de marketing constă în
organizarea activităţii de vânzare. Organizarea vânzărilor este una dintre funcţiile
managementului vânzărilor. Bill Donaldson recomandă ca managementul vânzărilor să
adreseze câteva probleme esenţiale anume : (a) folosirea unor agenţi sau a personalului de
vânzare propriu, (b) integrarea vânzărilor cu diferitele forme de activitate promoţională, (c)
dimensionarea personalului de vânzări, (d) determinarea tipului de organizare a
personalului de vânzare, (e) managementul personalului de vânzare şi (f) managementul
teritoriului. Astfel, potrivit aceluiaşi autor, managementul vânzărilor a ajuns să se refere nu
numai la managementul personalului care se ocupă de vânzări ci şi la managementul şi
practica vânzărilor realizate în conturile cheie. Prezenta lucrare adoptă poziţia lui Bill
Donaldson care recomandă ca managementul vânzărilor să adreseze folosirea unor agenţi
sau a personalului de vânzare propriu, integrarea vânzărilor cu diferitele forme de activitate
promoţională, dimensionarea personalului de vânzări, determinarea tipului de organizare a
personalului de vânzare, managementul personalului de vânzare şi managementul
6
teritoriului. De asemenea consider că Analiza Pareto oferă este un instrument esenţial în
Managementul conturilor cheie şi prin aceasta în Managementul vânzărilor.
1.4. MANAGEMENTUL STRATEGIC AL VÂNZĂRILOR
Consider că principalele posibilităţi de raţionalizare a managementului strategic al
vânzărilor sunt prognoza şi analiza diagnostic a mediului de afaceri. Managementul
strategic oferă cadrul şi instrumentarul necesar raţionalizării vânzărilor firmei. În opinia
prezentei lucrări, în condiţiile unui mediu de afaceri turbulent performanţele firmei şi ale
vânzărilor acesteia sunt condiţionate de existenţa unei planificări strategice riguroase.
Managementul strategic are neajunsurile lui. Bogdan Băcanu sublinia într-o lucrare recentă
două dezechilibre majore în domeniu: cel dintre teorie şi practică şi cel între lucrările
anglosaxone şi restul5. Desigur, lucrarea dânsului arată că există totuşi şi aplicaţii practice
ale managementului strategic abordate de literatura de specialitate. Rămâne însă ideea pe
care d-sul o promovează în introducerea la opera citată, anume „preponderenţa teoriei în
defavoarea unor prescripţii care să poată fi utilizate în practică”. Mai mult decât cele spuse
de Băcanu Bogdan în opera citată, aş reaminti problema evidenţelor empirice ridicată de
McDonaldson (op. cit, 1998, p. 45). Însăşi metoda studiilor de caz este contestată deoarece
„concluziile trase în urma analizei unui studiu de caz sunt conjuncturale, nepermiţând
judecăţi inferenţiale”6. Astfel se explică de ce lucrări de referinţă în management se
pretează la critici atât de dure cum este cazul criticii teoriei competitivităţii internaţionale
de către Paul Krugman. Prezenta lucrare consideră deci esenţială folosirea unui
instrumentar ştiinţific în analizele de management care să permită analize statistice
adecvate;
Premisele care stau la baza Scorecardurilor echilibrate şi a Metodei excelenţei sunt
discutabile. Regresia către medie poate invalida rezultatele unui program de îmbunătăţire
continuă, premisa însăşi a îmbunătăţirii continue fiind discutabilă.7 Cauzalitatea, nu poate
fi susţinută formal, neputându-se vorbi decât cel mult de cauzalitate Granger, care de fapt
exprimă o relaţie bilaterală între variabile.8
7
1.5. MANAGEMENTUL OPERAŢIONAL AL VÂNZĂRILOR
Managerii operaţionali sunt şi ei direct influenţaţi de problematica performanţelor
firmei, desigur la nivel operaţional. Miller şi Vollmann au pus sub semnul întrebării
eficienţa abordărilor tradiţionale ale performanţelor operaţionale ale firmei încă din 1985.
Ei au arătat că folosirea indicatorilor financiari nu reflectă în mod adecvat performanţele
financiare, fiind nevoie de dezvoltarea unor indicatori non-financiari. Apariţia unor
instrumente interdisciplinare de măsurare a performanţelor firmei precum scorecardurile
echilibrate s-a adresat şi nevoilor informaţionale ale managerilor operaţionali.
Literatura de Management operaţional şi-a adus şi ea contribuţia la creşterea
eficienţei operaţionale prin dezvoltarea unor metode cantitative pentru modelarea
stocurilor. Cele mai bune practici în planificarea operaţională sunt organic legate de
eficientizarea managementului stocului iar firmele cu cele mai bune performanţe în
planificarea operaţională au reuşit să implementeze sisteme informatice al care printr-o
prognoză adecvată a cererii au reuşit reducerea cheltuielilor cu stocurile dar şi creşterea
nivelului de servire a clienţilor.
Altă schimbare esenţială în planificarea operaţională a resurselor priveşte conţinutul
procesului de planificare. Noua abordare, denumită „Vânzări dinamice şi planificarea
operaţională” (S&OP) s-a impus ca un standard lumea afacerilor. Prezenta lucrare prezintă
o sinteză a celor mai bune practici în managementul operaţional.
Toate aceste aspecte conduc către concluzia că managementul operaţional a dobândit o
importanţă strategică în cadrul organizaţiilor.
Termenul de competitivitate asociat unei firme sugereaza siguranta, eficienta,
calitate, productivitate ridicata, adaptabilitate, reusita, management modern, produse
superioare, costuri optime. Pentru a considera o firma drept competitiva este însa necesar
sa se efectueze o analiza riguroasa atât a firmei respective cât si a mediului de activitate a
acesteia.
Competitivitatea este o notiune complexa care poate fi definita drept “caracteristica
unei firme de a face fata concurentei altor firme similare pe o anumita
8
piata”.Competitivitatea unei firme este influentata, în mare masura, de capacitatea de a
întelege si de a se adapta cât mai corect la lumea care o înconjoara.
Principalele notiuni ale aprecierii nivelului de performanta al unei firme care se
refera la eficienta globala a activitatii economice sunt :
1. eficienta economica
2. performanta realizata sau planificata
3. competitivitatea produselor sau firmei
4. excelenta.
1. EFICIENTA ECONOMICA reprezinta însusirea unei resurse , actiuni, activitati
sau a unui proces de a produce efecte economice pozitive pe unitate de efort , realizate pe
piata prin intermediul raportului dintre cerere si oferta. Sub aspect cantitativ aceasta
proprietate se exprima prin raportul dintre marimea efectelor si cea a efortului sau invers.
2. EFICACITATE ECONOMICA se refera la nivelul sau gradul de îndeplinire a
obiectivelor de natura economica stabilite pentru o perioada spre a fi realizate de catre o
firma. În cazul în care obiectivul a fost atins 100%, se poate vorbi de eficacitate maxima,
iar în restul cazurilor de anumite grade partiale de eficacitate.
3. COMPETITIVITATEA este calitatea unui agent economic, produs sau serviciu,
individ sau activitate de a fi susceptibili sa suporte concurenta cu altii.
La nivelul firmei se pot identifica urmãtoarele categorii de competitivitate:
globala
financiara
comercialã
umanã
managerialã
tehnicã
organizationalã
Competitivitatea globalã a unei firme reprezintã potentialul ei si presupune
efectuarea unui diagnostic sau a unui inventar critic al capacitãtii de care dispune, adicã al
fortelor de care dispune si a slãbiciunilor tuturor componentelor firmei, cu referire specialã
la factorii cheie de succes si la concurentã.Ea depinde de buna functionare a ansamblului
componentelor sale.
9
Studiul firmelor competitive au pus în evidentã caracteristici comune însã fiecare
dintre ele si-au întemeiat reusita pe baza unor competente particulare.
Diagnosticul sau auditul potentialului firmei se va concretiza, în final, în lista
factorilor sau bazelor de competitivitate, compusa în general din sase pozitii, dupa cum
rezulta din tabelul nr. 1:
Tabel nr.1. Factori de competitivitate la nivelul firmei
Baza de comparative Indicatori
1. Competitivitate financiara 1. Marimea profitului
2. Capacitatea de autofinantare, suma
si scadenta împrumuturilor
3. Potential de randament financiar:
rentabilitatea capitalurilor proprii
4. Potentialul de solvabilitate:
aptitudinea de a face fata la
rambursari
2. Competitivitate comerciala 5. Partea de piata, evolutia cifrei de
afaceri, pragul de rentabilitate,
pozitia în ciclul de viata pentru
fiecare produs
6. Notorietatea comerciala: imaginea
de marca, fidelitatea clientilor,
coerenta gamei de produse, nivelul
bugetului publicitar
3. Competitivitate umana
7. îndemânarea mâinii de lucru, nivelul
de calificare, rata absenteismului,
rata încadrarii
4. Competitivitate tehnica 8. Natura echipamentului: vechime,
performanta
9. Avans tehnic, importanta cercetarii-
dezvoltarii, nivelul de automatizare
10. Aprovizionarea, relatiile cu
10
Baza de comparative Indicatori
furnizorii, rotatia stocurilor
5. competitivitate manageriala 11. Profilul conducatorilor: vârsta,
experienta, studii, formare
12. Capacitatea de conducere:
aptitudinea comandamentului, a
delegarii, a negocierii, a spiritului de
sinteza
13. Valoarea colaboratorilor, gradul de
coeziune al echipei
6. competitivitate organizationala 14. Forma structurii organizatorice,
numarul nivelurilor ierarhice
15. Natura delegarii deciziilor, gradul de
descentralizare, circulatia
informatiilor
16. Gradul de integrare al indivizilor si
serviciilor la obiectivele firmei,
modalitatea finalizarii obiectivelor,
modul de realizare al controlului,
starea climatului social
Studiul si analiza firmei competitive au pus în evidenta caracteristici comune, însa fiecare
firma si-a întemeiat reusita pe baza unor competente particulare. Dintre criteriile de
performanta care asigura un nivel ridicat de competitivitate fac parte urmatorii:
productivitatea muncii
costul muncii
gradul de satisfacere a cerintelor beneficiarilor
calitatea produselor si serviciilor, etc.
11
CAPITOLUL 2. STUDIU DE CAZ :ATITUDINEA POPULATIE FATA
DE COMPETITIVITATEA FIRMELOR DIN REŞIŢA
2.1. PREZENTAREA GENERALĂ A CERCETĂRII
Cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice înregistrate pe
parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori cresteri
ale datoriilor, care se concretizeaza în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele
rezultate din distribuirea acestora catre actionari.
Efectuarea acestui studiu are drept scop scoaterea în evidenţă a nivelului de
competitivitate si eficienta pe care firmele resitene il pot atinge in contextul actual.
Pentru a detalia toate aspectele prezentate anterior, vom recurge la metode de
studiere directă a competitivitatii si eficientei firmelor resitene, care sunt fondate pe
obţinerea informaţiilor direct de la cumpărători, respectiv consumatori .
Pentru a realiza un studiu eficient este nevoie mai întâi de o programare a cercetării,
cu stabilirea etapelor şi a resurselor necesare în vederea realizării în mod optim a cercetării
şi obţinerea celor mai importante informaţii necesare procesului de decizie.
Studiul este alcătuit din:
STUDIU CALITATIV, care are următoarele etape:
- stabilirea numărului de persoane interogate;
- eşantionarea;
- desfăşurarea chestionării;
- prezentarea şi interpretarea rezultatelor.
În cazul nostru, subiecţii anchetaţi reprezintă populaţia municipiului, comprimată
într-un eşantion reprezentativ.
Metoda de eşantionare folosită este metoda cotelor, adică o alegere raţională a
indivizilor, urmărind obţinerea la nivelul eşantionului a unei structuri pe sexe, grupe de
vârstă şi pe ocupaţii, identică structurii populaţiei municipiului, folosindu-se în acest scop
date obţinute din prezentarea generală a populaţiei municipiului Reşiţa la 01.01.2011.
12
Ca formă de cercetare s-a folosit ancheta individuală, structurată, bazată pe un
chestionar compus din 11 intrebari, toate închise. Chestionarul cuprinde 8 întrebări de
conţinut şi 3 întrebări de identificare a persoanei chestionate.
2.2. STUDIUL CALITATIV
2.2.1 PREZENTAREA GENERALĂ A STRUCTURII
STUDIULUI CALITATIV
STABILIREA NUMĂRULUI DE PERSOANE CHESTIONATE
EŞANTIONAREA
DESFĂŞURAREA CHESTIONĂRII
PREZENTAREA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR
13
2.2.2 REALIZAREA STUDIULUI CALITATIV
Studiile calitative constau în colectarea şi analizarea elementelor care permit
explicarea opiniilor, motivaţiilor şi componentelor tuturor categoriilor de indivizi implicaţi
în problema studiată.
Un studiu calitativ precede un studiu cantitativ în următoarele situaţii:
a) este dificil să se stabilească obiectivele cercetării de marketing;
b) informaţiile disponibile nu sunt suficiente pentru formularea ipotezelor;
c) este necesară familiarizarea cu vocabularul utilizat de către populaţia studiată.
Avantajele unui studiu calitativ sunt:
1. este rapid pentru că informaţiile sunt culese de la un eşantion restrâns (10-70
persoane), iar prelucrarea datelor nu este complicată;
2. reprezentativitatea eşantionului în raport cu populaţia studiată nu este
indispensabilă;
3. este mai puţin costisitor decât un studiu cantitativ;
4. face posibilă inventarierea atitudinilor, motivaţiilor, comportamentului.
Inconveniente:
1. informaţiile obţinute de la un eşantion nereprezentativ nu pot fi extrapolate
asupra întregii populaţii; rezultatele nu sunt decât ipoteze care vor fi validate
printr-un studiu cantitativ;
2. calitatea datelor colectate depinde în primul rând de competenţa
anchetatorilor.
Având în vedere anumite condiţii obiective ale desfăşurării cercetării, cum ar fi:
lipsa bugetului afecta cercetării, lipsa de experienţă a anchetatorilor, timpul limitat al
cercetării, receptivitatea subiecţilor, cercetarea este bazată pe un chestionar compus din 11
întrebări.
Rezultatele studiilor calitative depind de modul de respectare a unor reguli în
organizarea şi derularea acestora:
A. Numărul de persoane interogate;
B. Eşantionarea;
C. Desfăşurarea cercetării calitative;
D. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor;
14
1. Numărul de persoane interogate va fi în funcţie de :
- Bugetul afectat efectuării studiului;
- Costul unitar al unei machete individuale;
- Numărul de criterii de structurare a eşantionului;
- Numărul de modalităţi pentru fiecare criteriu;
- Tehnica de analiză a conţinutului.
2. Eşantionarea presupune parcurgerea următoarele etape:
a) se listează criteriile care pot explica diferenţele comportamentale ale
diferitelor persoane în procesul de cumpărare şi consum, sub impactul preţului:
- factori endogeni, mai precis factori personali dintre care factorii socio-demografici:
sexul, vârsta, categoria socio-profesională, nivelul de instrucţie, mediul de rezidenţă;
- factori exogeni: mediul social (familia, grupele sociale, clasele sociale) şi mediul
cultural.
Din acest sistem de factori au fost aleşi: sexul, vârsta şi categoria socio-
profesională.
b) clasarea criteriilor după pragul lor de explicativitate (de la cel mai mare la
cel mai mic), şi anume:
- sexul;
- vârsta;
- categoria socio-profesională;
- nivelul de instruire;
- mediul de rezidenţă.
c) pentru fiecare criteriu se listează situaţiile (nivele posibile), astfel:
I. CRITERIUL DE SEXE:
- masculin; 2 niveluri
- feminin.
II. CRITERIUL DE VÂRSTĂ:
- sub 20 ani;
- 20 - 29 ani;
- 30 - 39 ani; 6 niveluri
- 40 - 49 ani;
- 50 - 59 ani;
- 60 ani şi peste
15
III: CRITERIUL DE OCUPAŢIE:
- elev - studenţi;
- muncitori;
- intelectuali;
- funcţionari; 6 niveluri
- pensionari;
- alte ocupaţii.
IV. CRITERIUL NIVELULUI DE INSTRUIRE:
- nivel primar;
- nivel gimnazial; 4 niveluri
- nivel mediu;
- nivel superior
V. CRITERIUL MEDIULUI DE REZIDENŢĂ:
- mediu urban; 2 niveluri
- mediu rural.
Combinarea acestor criterii şi niveluri va conduce interogarea unui eşantion
format din 2 x 6 x 6 x 4 x 2 = 576 persoane.
d) construirea unei arborescenţe - se face renunţând la unul sau mai multe criterii
În cazul studiului nostru am considerat că nivelul de instrucţie se subînţelege prin
ocupaţia declarată, iar criteriul mediului de rezidenţă nu se mai ia în consideraţie deoarece
studiul se efectuează asupra populaţiei municipiului Reşiţa, deci numai în mediu urban. În
acest fel, eşantionul nostru s-a redus la: 2 x 6 x 6 = 72 persoane.
e) verificarea posibilităţii de recrutare a persoanelor determinată prin
combinaţiile realizate anterior – pentru recrutarea subiecţilor al căror profil corespunde
arborescenţei construite anterior s-a folosit contactul direct (verbal) la locul de desfăşurare
a activităţii profesionale, la domiciliu sau, în alte cazuri, contactul verbal în locuri publice.
Precizări suplimentare legate de studiul calitativ:
- Chestionarea celor 72 de persoane poate fi considerată o preanchetă efectuată în
scopul de a afla care este ponderea persoanelor care declară ca sunt multumiti de
competivitatea si eficienta firmelor din regiunea de sud – vest a tarii (cei care raspund la
numarul 1 cu varianta a). În funcţie de această pondere, care de fapt reprezintă frecvenţa de
apariţie a fenomenului studiat, se va determina ulterior, dacă este cazul, mărimea
eşantionului reprezentativ la nivelul întregului municipiu pentru studiul cantitativ.
16
- Pentru a avea o bună reprezentativitate a eşantionului ales în sensul că el trebuie
să reflecte principalele caracteristici ale populaţiei Reşiţei, pentru a asigura o mai mare
corectitudine a datelor şi pentru a elimina nota de subiectivism a anchetatorului (el
alegându-şi subiecţii după criterii prestabilite), se consideră oportună ca metodă de
eşantionare, metoda cotelor, adică o alegere raţională a indivizilor, urmărind obţinerea la
nivelul eşantionului a unei structuri pe sexe, grupe de vârstă şi de ocupaţii, identică
structurii populaţiei la nivelul municipiului Reşiţa. Pentru aceasta au fost utilizate date
statistice referitoare la prezentarea generală a populaţiei municipiului Reşiţa din
01/01/2011.
PREZENTAREA ALGORITMULUI DE CALCUL AL
STRUCTURII EŞANTIONULUI-PILOT
(n=72 persoane)
Structura eşantionului după criteriul de sexe
- masculin: 72 x 47,91% = 34 bărbaţi
- feminin: 72 x 52,09% = 38 femei
Structura eşantionului după criteriul de vârstă
- sub 20 ani: 72 x 19,64% = 14 persoane
- masculin: 14 x 51,12% = 7 bărbaţi
- feminin: 14 x 48,88% = 7 femei
- 20-29 ani: 72 x 15,98% = 12 persoane
- masculin: 12 x 50,67% =6 bărbaţi
- feminin: 12 x 49,33% = 6 femei
- 30-39 ani: 72 x 16,42% = 12 persoane
- masculin: 12 x 49,12% = 6 bărbaţi
- feminin: 12 x 50,88% = 6 femei
- 40-49 ani: 72 x 16,06% = 12 persoane
17
- masculin: 12 x 46,95% = 6 bărbaţi
- feminin: 12 x 53,05% = 6 femei
- 50-59 ani: 72 x 15,61% = 11 persoane
- masculin: 11 x 47,42% = 5 bărbaţi
- feminin: 11 x 52,58% = 6 femei
- peste 60 ani: 72 x 16,29% = 11 persoane
- masculin: 11 x 41,49% = 4 bărbaţi
- feminin: 11 x 58,51% = 7 femei
PREZENTAREA STRUCTURII EŞANTIONULUI PILOT
PE SEXE ŞI GRUPE DE VÂRSTĂ
(n=72 persoane)
Principalele criterii de selectare a
subiecţilor
Numărul efectiv de
persoane
Ponderea în total
(%)
Total eşantion 72 100
1. Criteriul de sexe
- masculin
- feminin
72
34
38
100
47,91
52,09
2. Criteriul de vârstă 72 100
Sub 20 ani
- masculin
14
7
19,64
51,12
18
- feminin 7 48,88
20 - 29 ani
- masculin
- feminin
12
6
6
15,98
50,67
49,33
30 - 39 ani
- masculin
- feminin
12
6
6
16,42
49,12
50,88
40 - 49 ani
- masculin
- feminin
12
6
6
16,06
46,95
53,05
50 - 59 ani
- masculin
- feminin
11
5
6
15,61
47,42
52,58
60 ani şi peste
- masculin
- feminin
11
4
7
16,29
41,49
58,51
STRUCTURA EŞANTIONULUI DUPĂ CRITERIUL DE OCUPAŢIE
(n=72persoane)
19
- sub 20 ani: 14 persoane: M = 7 bărbaţi; F = 7 femei;
- elevi - studenţi: 14 persoane: M = 7; F = 7;
- 20 - 29 ani: 12 persoane: M = 6 bărbaţi; F = 6 femei;
-muncitori: 3 persoane - M = 2; F =1;
-intelectuali: 3 persoane - M = 1; F =2;
-funcţionari: 3 persoane - M = 1; F =2;
-alte ocupaţii: 3 persoane - M = 2; F =1;
- 30- 39 ani: 12 persoane: M = 6 bărbaţi; F = 6 femei;
- muncitori: 3 persoane - M = 2; F =1;
-intelectuali: 3 persoane - M = 2; F =1;
-funcţionari: 3 persoane - M = 1; F =2;
-alte ocupaţii: 3 persoane - M = 1; F =2;
- 40 - 49 ani: 12 persoane: M = 6 bărbaţi; F = 6 femei;
- muncitori: 3 persoane - M = 2; F =1;
-intelectuali: 3 persoane - M = 1; F =2;
-funcţionari: 3 persoane - M = 2; F =1;
- alte ocupaţii: 3 persoane - M = 1; F =2;
- 50 - 59 ani: 11 persoane: M = 5 bărbaţi; F = 6 femei;
20
- muncitori: 2 persoane - M = 1; F =1;
-intelectuali: 3 persoane - M = 2; F =1;
-funcţionari: 4 persoane - M = 1; F =3;
- alte ocupaţii: 2 persoane - M = 1; F =1;
- peste 60 ani: 11 persoane: M = 4 bărbaţi; F = 7 femei;
-pensionari 11 persoane - M = 4; F = 7.
STRUCTURA PE OCUPAŢII A EŞANTIONULUI PILOT
(n = 72 persoane)
elevi - studenţi: 14 persoane: M = 7 bărbaţi; F = 7 femei;
muncitori: 11 persoane - M = 7; F =4;
intelectuali: 12 persoane - M = 6; F =6;
funcţionari: 13 persoane - M = 5; F =8;
alte ocupaţii: 11 persoane - M = 5; F =6;
pensionari 11 persoane - M = 4; F = 7.
PREZENTAREA REZULTATELOR CERCETĂRII
EŞANTIONULUI PILOT DUPĂ CRITERIUL DE SEXE
21
(n = 72 persoane)
%
Nr. întreb. şi var. de răspuns T. eşantion T. bărbaţi T. femei
1
a 13,89 8,82 18,42
b 51,39 47,06 55,26
c 34,72 44,12 26,32
TOTAL 100,00 100,00 100,00
2
a 40,28 44,12 36,84
b 8,33 8,82 7,90
c 15,28 11,76 18,42
d 16,67 14,71 18,42
e 19,44 20,59 18,42
TOTAL 100,00 100,00 100,00
3
a 76,39 82,35 71,05
b 12,50 5,88 18,42
c 11,11 11,77 10,53
TOTAL 100,00 100,00 100,00
4
a 26,39 26,47 26,32
b 13,89 8,82 18,42
c 33,33 44,12 23,69
d
e
13,89
4,16
5,88
2,94
21,05
5,26
22
f 8,33 11,77 5,26
TOTAL 100,00 100,00 100,00
5
a 79.17 73,53 84,21
b 8,33 11,76 5,26
c 12,50 14,71 10,53
TOTAL 100,00 100,00 100,00
6
a 23,61 23,53 23,68
b 51,39 52,94 50,00
c 25,00 25,53 26,32
TOTAL 100,00 100,00 100,00
7
a 58,33 70,59 57,90
b 34,72 17,65 34,21
c 6,95 11,76 7,89
TOTAL 100,00 100,00 100,00
8
a 76,39 70,59 81,58
b 15,28 17,65 13,16
c 8,33 11,76 5,26
TOTAL 100,00 100,00 100,00
23
PREZENTAREA REZULTATELOR CERCETĂRII
EŞANTIONULUI PILOT
DUPĂ CRITERIUL DE VÂRSTĂ
(n= 72 persoane)
%
Nr. întreb. şi var. de
răspuns
Total
Eşantion
Sub 20
de ani
20 - 29
ani
30 - 39 ani 40 - 49
ani
50 - 59
ani
60 ani şi
peste
1
a 13,89 7,14 8,33 41,67 8,33 9,09 9,10
b 51,39 50,00 41,67 33,33 83,34 54,55 45,45
c 34,72 42,86 50,00 25,00 8,33 36,36 45,45
TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
2
a 40,28 7,14 25,00 50,00 66,66 36,36 63,64
b 8,33 - 8,33 - 16,67 18,18 9,09
c 15,28 - 25,00 41,67 - 18,18 9,09
d 16,67 21,43 25,00 8,33 16,67 18,18 9,09
e 19,44 71,43 16,67 - - 9,10 9,09
TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
3
a 76,39 92,86 91,67 66,67 66,68 90,91 45,46
b 12,50 - 8,33 33,33 16,66 - 18,18
24
c 11,11 7,14 - - 16,66 9,09 36,36
TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
4
a 26,39 50,00 8,33 16,68 16,67 27,27 36,36
b 13,89 14,29 - 33,33 25,00 9,09 -
c 33,33 28,57 41,67 33,33 41,66 36,37 18,18
d 13,89 - 16,67 8,33 16,67 9,09 36,36
e 4,17 - 8,33 - - 18.18 -
f 8,33 7,14 25,00 8,33 - - 9,10
TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
5
a 79,17 92,86 66,67 66,67 91,67 81,82 72,72
b 8,33 7,14 8,32 8,33 - 9,09 18,18
c 12,5 - 25,00 25,00 8,33 9,09 9,10
TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
6
a 23,61 28,57 16,67 41,67 25,00 18,18 9,09
b 51,39 42,86 50,00 41,67 58,33 63,64 54,55
c 25,00 28,57 33,33 16,66 16,67 18,18 36,36
TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
7
a 58,33 64,29 66,67 41,67 58,34 63,63 54,55
b 34,72 35,71 33,33 33,33 33,33 27,27 45,45
c 6,95 - - 25,00 8,33 9,10 -
TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
a 76,39 78,57 66,66 66,66 83,33 90,91 72,73
25
8 b 15,28 14,29 16,67 25,00 16,67 - 18,18
c 8,33 7,14 16,67 8,34 - 9,09 9,09
TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
PREZENTAREA REZULTATELOR CERCETĂRII
EŞANTIONULUI PILOT
DUPĂ CRITERIUL DE OCUPAŢIE
(n= 72 persoane)
%
Nr. întreb. şi var.
de răspuns
Total
eşantion
Elevi -
studenţi
Muncitori Inte-
lectuali
Funcţi-
onari
Alte
ocupaţii
Pensiona
ri
1
a 13,89 7,14 9,09 8,33 15,39 36,36 9,10
b 51,39 50,00 63,64 75,00 38,46 36,36 45,45
c 34,72 42,86 27,27 16,67 46,15 27,28 45,45
TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
a 40,28 7,14 27,27 58,33 38,46 54,55 63,64
26
2 b 8,33 - 9,10 16,67 7.69 9,09 9,09
c 15,28 - 27,27 - 38,46 18,18 9,09
d 16,67 21,43 18,18 25,00 15,39 9,09 9,09
e 19,44 71,43 18,18 - - 9,09 9,09
TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
3
a 76,39 92,86 90,91 83,34 84,62 54,44 45,46
b 12,50 - 9,09 8,33 15,38 27,27 18,18
c 11,11 7,14 - 8,33 - 18,18 33,36
TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
4
a 26,39 50,00 27,27 8,33 15,38 18,19 36,36
b 13,89 14,29 9,09 16,67 15,38 27,27 -
c 33,33 28,57 45,46 41,67 38,46 27,27 18,19
d 13,89 - 9,09 16,67 15,38 9,09 36,36
e 4,17 - - 8,33 7,70 9,09 -
f 8,33 7,14 9,09 8,33 7,70 9,09 9,09
TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
5
a 79,17 92,86 81,82 91,67 69,23 63,64 72,73
b 8,33 7,14 - 8,33 - 18,18 18,18
c 12,50 - 18,18 - 30,77 18,18 9,09
TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
a 23,61 28,57 27,27 50,00 7,69 18,18 9,09
b 51,39 42,86 54,55 25,00 76,92 54,55 54,55
27
6 c 25,00 28,57 18,18 25,00 15,39 27,27 36,36
TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
7
a 58,33 64,29 45,45 91,67 61,54 27,28 54,55
b 34,72 35,71 54,55 8,33 30,77 36,36 45,45
c 6,95 - - - 7,69 36,36 -
TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
8
a 76,39 78,57 54,55 100 100 45,45 72,73
b 15,28 14,29 18,18 - - 45,45 18,18
c 8,33 7,14 27,27 - - 9,10 9,09
TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
2.3. INTERPRETAREA REZULTATELOR STUDIULUI CALITATIV
(n = 72 persoane)
1. Atitudinea subiectilor privitor la activitatea firmelor din Resita
Din totalul celor 72 de persoane chestionate putin peste jumatate din subiectii
chestionati (51,34%, dintre care barbati 47,06% si femei 55,26%) au o parere buna despre
activitatea firmelor resitene.
28
In ceea ce priveste varsta ponderea cea mai mare (83,34%) o au cei cu varsta
cuprinsa intre 40 - 49 ani, iar in ceea ce priveste ocupatiile ponderea cea mai mare ridicata
(75,00%) o au intelectualii.
Pe de alta parte doar 13,89% dintre cei chestionati ( dintre care barbati 8,82% si
18,42% femei) au o parere foarte buna in legatura cu activitatea firmelor din Resita.
Referitor la criteriul de varsta ponderea cea mai mica (7,14%) o au cei cu varste sub
20 ani, adica elevii si studentii.
Putin peste o treime dintre subiecti (34,72%) au o parere mai putin buna in legatura
cu activitatea firmelor din Resita (barbati 44,12% si 26,32% femei).
2. Pozitia subiectilor privitor la eficienta domeniului de activitate al firmelor
Cei mai multi dintre cei interogati 40,28% (dintre care 44,12% barbati si 38,84%
femei) considera ca cea mai eficienta activitate a firmelor din Resita este comertul.
Din punct de vedere al varstei ponderea cea mai ridicata o reprezinta interogati cu
varsta cuprinsa intre 40 – 49 ani (66,66%), iar in ceea ce priveste ocupatia ponderea cea
mai mare o inregistreaza pensionarii (63,64%).
La polul opus doar 8,33% dintre cei chestionati (8,82% barbati si 7,90% femei)
raspund la chestionar cu varianta b, adica industria, si considera ca aceasta ramura este cea
mai putin eficienta. Referitor la criteriul de varsta ponderea cea mai mica o au persoanle
sub 20 de ani (7,14%) adica elevii si studentii.
Trebuie mentionat faptul ca multi din subiectii interogati (19,44%, 20,59% barbati
si 18,42% femei) considera ca si alimentatia publica este o ramura destul de eficienta.
Aceiasi parere o au cei sub 20 de ani (71,43%), adica elevii si studentii.
16,67% dintre persoanele consideră un domeniu eficient cel de prestari servicii.
Aceiasi parere o au si persoanele cu varsta cuprinsă intre 20 – 29 de ani (25,00%), dar şi
intelectualii.
Din nefericire, doar 15,28% (11,76% barbati si 18,42% femei) consideră ca
turismul este eficient in Resita. 41,67% persoane cu varsta cuprinsa intre 30 – 39 de ani si
functionarii publici au aceiasi parere referitoare la tursim.
3. Atitudinea subiecţilor în legătură cu importanţa localizării societăţii
Cei mai multi dintre subiecti – 76,39% (82,35% barbati si 71,05% femei) declara
ca localizarea este un factor important. De aceasta atitudine dand dovada mai ales tinerii
sub 20 de ani, adica elevii si studentii (92,86%).
29
Doar 11,11% din cei chestionatii (11,77 barbati si 10,53% femei) declara ca nu stiu
daca localizarea societati este un factor importat in activitatea unei firme. Mentionam ca la
fel considera si persoanele cu varsta sub 20 de ani (7,14%), respectiv elevii si studentii.
Doar 12,50% dintre subiectii chestionati spun ca localizarea societati nu este un
factor important (5,88% barbati si 18,42% femei). Sunt de aceiasi parere si persoanele cu
varsta cuprinsa intre 30 – 39 de ani si persoanele cu alte ocupatii.
4. Pozitia subiectiilor referitoare la masurile de eficientizare a unei firme
Putin peste un sfert din persoanele chestionate (33,33%, adica 44,12% barbati si
23,69% femei) considera ca una dintre masurile pe care ar trebui sa le ia conducerea unei
firme ar fi diversificarea produselor si ofertelor de pret, de aceasta atitudine dand dovada
mai ales cei intre varsta cuprinsa intre 20 – 29 ani (41,67%), iar cu privire la criteriul
ocupatiei ponderea cea mai mare (45,46%) o au muncitori.
Se observa ca 4,16% (2,94% barbati si 5,26% femei) declara ca, conducerea ar
putea lua ca masura pentru eficentizarea activitatii firmei realizarea sau vanzarea unor
produse de buna calitate. Din punct de vedere al criteriului de varsta ponderea cea mai
mica este de 8,33% la persoanele chestionate cu varsta cuprinsa intre 20 – 29 ani, iar din
punct de vedere al criteriului de ocupatii cea mai mica pondere o au functionarii publici.
Se mai poate observa ca dintre persoanele chestionate 13,89% mentioneaza ca
publicitatea ar fi o masura buna, dar in acelasi timp si perfectioanarea salariatilor (13,89%).
Doar 8,33% dintre populatie ar vrea gasirea unor modalitati de vanzare convenabile
consumatorului ca masura pentru eficientizarea firmei.
Se mai observa ca 26,39% declara ca masura determinanta pentru eficientizarea
firmei este publicitatea.
5. Efectul publicitatii asupra eficientei si competitivitatii firmelor
79,17% dintre cei chestionatii (73,53% barbatii si 84,21% femei) au raspuns ca
publicitatea inflenteaza eficienta si competitivitatea firmelor, de aceasta parere fiind mai
ales persoanele sub 20 ani (92,86%), adica elevii si studentii.
Se observa 8,33% (11,76% barbati si 5,26% femei) sustin ca publicitatea nu
influnteaza eficienta si competitivitatea firmelor, dar se mai poate observa ca ponderea cea
mai mica o au persoanele cu varsta sub 20 ani (7,14%), respective elevii si studentii.
Doar 12,50% dintre cei chestionati (14,71% barbati si 10,53% femei) au declarat ca
nu stiu daca publicitatea influenteaza eficienta si competivitatea firmelor. 25,00% dintre
30
persoanele cu varsta cuprinsa intre 20 – 29 de ani, respectiv persoanele cu varsta cuprinsa
intre 30 – 39 de ani, mentioneaza ca nu stiu daca publicitatea influenteaza sau nu eficienta
si competitivitatea firmelor, si nu in ultimul rand functionarii (30,77%).
6. Poziţia subiecţilor privitor la raportul calitate-preţ
Poziţia subiecţilor privitor la raportul calitate-preţ pentru produsele realizate si
vindute in Resiţa este putin peste jumatate (51.39%), dintre care 52.94% barbaţi si 50%
femei, de unde rezulta faptul ca putin peste jumatate dintre acestia considera raportul
calitate-pret unul accesibil pentru produsele realizate si vandute de firmele din Resita.
Dupa criteriul de varsta putem spune ca ponderea cea mai mare de(63,64%) o au
subiectii chestionati cu varsta cuprinsa intre50-59 de ani iar in ceea ce priveste ocupatiile
ponderea cea mai ridicata de 76,92% o au functionarii.
Pe de alta parte doar 25% dintre chestionati dintre care 25,53% barbati si 26,32%
femei considera raportul calitate-pret unul nesatisfacator.Privitor la criteriul de varsta
ponderea cea mai mica de 9,09% o au persoanele de 60 de ani si peste adica pensionarii.
7. Importanta calificarii personalului in cresterea eficientei firmelor
Din totalul de 72 persoane interveviate privitor la importanta calificarii
personalului 58,33%, considera ca este foarte importanta,ponderea cea mai mare avind-o
barbatii de 70,59%.
Dupa criteriul de virsta ponderea cea mai mare o au persoanele cu varste cuprinse intre
20-29 ani(66,67%),iar dupa criteriul de ocupatie ponderea cea mai mare o au persoanele cu
varste intre 30-39 ani (91,67%)
Parerea cea mai slaba privitor la calificarea personalului este de 6,95% - mai putin
importanta - , din care 25% o au persoanele cu varste intre 30-39 ani, iar dupa gradul de
acupatie o au personele cu varste intre 50-59 ani(36,36%).
8. Impactul concurentei asupra eficientei firmelor din regiunea de sud – vest
Cei mai multi dintre subiecti – 76,39% (dintre care 70,59% sunt barbati si 81,58%
sunt femei), declara ca atunci cand este concurenta intre firme creste si nivelul de eficienta
al acestora. De aceiasi parere sunt si persoanele cu varsta cuprinsa intre 50 – 59 de ani
(90,91%), dar si intelectualii si functionarii publici, cu un procend de 100%.
31
Doar 8,33% dintre cei interogati, dintre care 11,76% sunt barbati si 5,26% sunt
femei, considera ca nu influenteaza concurenta nivelul de eficienta al firmelor. In acest
sens persoanele sub 20 de ani considera acelasi lucru, respectiv elevii si studentii.
Undeva la mijloc, se situeaza persoanele care considera ca, concurenta, influenteaza
negativ nivelul de eficienta al firmelor, 15,28% (17,65% barbati si 13,16% femei)
raspunzand cu varianta b) la intrebarea nr.8. 25% de persoane cu varsta cuprinsa intre 30 –
39 de ani au raspuns la fel, dar si persoanele cu alte ocupaţii.
2.4. CONCLUZIILE STUDIULUI
Sintetizând rezultatele obţinute în urma chestionarii eşantionului non-exhaustiv (n= 72
persoane), putem concluziona următoarele:
1. Cei mai mulţi dintre subiecţii chestionati apreciază activitatea firmelor din Reşiţa
ca fiind una bună.
2. După părerea chestionaţilor cel mai eficient domeniul de activitate al firmelor
reşiţene este comerţul, iar la polul opus se află industria.
32
3. Majoritatea persoanelor chestionate consideră că localizarea societăţii este un factor
important pentru activitatea şi eficienţa firmei.
4. O treime din persoanele chestionate propun ca măsură pentru eficientizarea
activităţii unei firme raportul calitate – preţ accesibil pentru produse.
5. Mai mult de jumătate consideră că publicitatea este importantă pentru eficienţa şi
competitivitatea firmelor de pe piaţă. La polul opus se află cei care consideră că
publicitatea nu este importantă.
6. Puţin peste jumătate declară că, pentru ei, raportul calitate – preţ pentru produsele
realizate şi vândute este accesibil.
7. Mai mult de jumătate din persoanele chestionate consideră că specializarea/
calificarea personalului are un rol foarte important în creşterea eficienţei firmelor.
8. Cei mai mulţi dintre cei interogaţi declară că nivelul de eficienţă al firmelor este
influenţat pozitiv de concurenţă, iar cei mai puţini declară că aceasta nu
influenţează nivelul de eficienţă al firmei.
ANEXA 1
PROGRAMUL CERCETĂRII
33
DEFINIREA SCOPULUI CERCETĂRII
ANEXA 2
CHESTIONAR
1. Cum apreciaţi activitatea firmelor din Reşiţa?
a. Foarte bună;
b. Bună;
c. Mai puţin bună;
2. În ce domeniu de activitate firmele din Reşiţa sunt cele mai eficiente?
a. Comerţ;
b. Industrie ;
c. Turism;
d. Prestări servicii;
e. Alimentaţie publica;
34
ELABORAREA OBIECTIVELOR ŞI IPOTEZELORCERCETĂRII
ESTIMAREA VALORII INFORMAŢIILOR OBŢINUTE PRIN CERCETARE
ALEGEREA SURSELOR DE INFORMAŢII
SELECTAREA MODALITĂŢII DE CULEGERE ŞI SISTEMATIZARE A INFORMAŢIILOR
RECOLTAREA INFORMAŢIILOR
PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR
ANALIZA ŞI INTERPRETAREA INFORMAŢIILOR
REDACTAREA STUDIULUI ŞI ELABORAREA CONCLUZIILOR
3. Este un factor important localizarea societăţii în activitatea unei firme?
a. Da;
b. Nu;
c. Nu ştiu;
4. Ce măsuri credeţi că ar trebui să adopte conducerea unei firme pentru
eficientizarea activităţii?
a. Publicitate;
b. Diversificarea produselor şi ofertelor de preţ ;
c. Raportul calitate – preţ accesibil pentru produse;
d. Perfecţionarea salariaţilor;
e. Realizarea sau vânzarea unor produse de bună calitate ;
f. Găsirea unor modalităţi de vânzare convenabile consumatorului;
5. Consideraţi că influenţează publicitatea eficienţa şi competitivitatea firmelor pe
piaţă?
a. Da;
b. Nu;
c. Nu ştiu;
6. Cum apreciaţi raportul calitate – preţ pentru produsele realizate şi vândute de
firmele din Reşiţa?
a. Satisfăcător;
b. Accesibil;
c. Nesatisfăcător;
7. Cât de importantă este calificarea personalului în creşterea eficienţei firmelor?
a. Foarte importantă;
b. Importantă;
c. Mai puţin importantă;
8. În ce fel credeţi că influenţează concurenţa nivelul de eficienţă al firmei?
a. Pozitiv;
35
b. Negativ;
c. Nu influenţează;
9. Sexul dumneavoastră:
a. Masculin
b. Feminin
10. Vârsta dumneavoastră este:
a. sub 20 ani
b. 20 - 29 ani
c. 30 - 39 ani
d. 40 - 49 ani
e. 50 - 59 ani
f. 60 ani si peste
11. Ocupaţia dumneavoastră:
a. Elev/student
b. Muncitor
c. Intelectual
d. Funcţionar
e. alte ocupaţii
f. pensionar
36
ANEXA 3
PREZENTAREA DATELOR STATISTICE LEGATE DE
POPULATIA MUNICIPIULUI RESITA LA 01.01.2011
Criterii de selectare a subiecţilor Nr efectiv de persoane Ponderea persoanelor în total
%
Total populaţie Reşiţa 83.442 100
Criteriul de sexe
- masculin
- feminin
39.974
43.468
47,91
52,09
Criteriul de varsta
sub 20 ani
- masculin
16.385
8.376
19,64
51,12
37
- feminin
20-29 ani
- masculin
- feminin
30-39 ani
- masculin
- feminin
40-49 ani
- masculin
- feminin
50-59 ani
- masculin
- feminin
60ani si peste
- masculin
- feminin
8.009
13.336
6.758
6.578
13.702
6.731
6.971
13.398
6.291
7.107
13.024
6.176
6.848
13.597
5.642
7.955
48,88
15,98
50,67
49,33
16,42
49,12
50,88
16,06
46,95
53,05
15,61
47,42
52,58
16,29
41,49
58,51
38
ANEXA 4
CENTRALIZATOR GENERAL AL RĂSPUNSURILOR
SUBIECŢILOR DUPĂ CRITERIUL DE SEXE (n = 72 persoane)
Nr. întreb. şi var. de răspuns T. eşantion T. bărbaţi T. femei
1
a 10 3 7
b 37 16 21
c 25 15 10
2
a 29 15 14
b 6 3 3
c 11 4 7
d 12 5 7
39
e 14 7 7
3
a 55 28 27
b 9 2 7
c 8 4 4
4
a 19 9 10
b 10 3 7
c 24 15 9
d 10 2 8
e 3 1 2
f 6 4 2
5
a 57 25 32
b 6 4 2
c 9 5 4
6
a 17 8 9
b 37 18 19
c 18 8 10
7
a 42 20 22
b 25 12 13
c 5 2 3
8
a 55 24 31
b 11 6 5
c 6 4 2
40
ANEXA 5
CENTRALIZATOR GENERAL AL RĂSPUNSURILOR
SUBIECŢILOR DUPĂ CRITERIUL DE VÂRSTĂ (n = 72 persoane)
Nr. întreb. şi var.
de răspuns
Total
Eşantion
Sub 20
de ani
20 - 29
ani
30 - 39
ani
40 - 49
ani
50 - 59
ani
60 ani şi
peste
a 10 1 1 5 1 1 1
41
1 b 37 7 5 4 10 6 5
c 25 6 6 3 1 4 5
2
a 29 1 3 6 8 4 7
b 6 - 1 - 2 2 1
c 11 - 3 5 - 2 1
d 12 3 3 1 2 2 1
e 14 10 2 - - 1 1
3
a 55 13 11 8 8 10 5
b 9 - 1 4 2 - 2
c 8 1 - - 2 1 4
4
a 19 7 1 2 2 3 4
b 10 2 - 4 3 1 -
c 24 4 5 4 5 4 2
d 10 - 2 1 2 1 4
e 3 - 1 - - 2 -
f 6 1 3 1 - - 1
5
a 57 13 8 8 11 9 8
b 6 1 1 1 - 1 2
c 9 - 3 3 1 1 1
6
a 17 4 2 5 3 2 1
b 37 6 6 5 7 7 6
c 18 4 4 2 2 2 4
42
7
a 42 9 8 5 7 7 6
b 25 5 4 4 4 3 5
c 5 - - 3 1 1 -
8
a 55 11 8 8 10 10 8
b 11 2 2 3 2 - 2
c 6 1 2 1 - 1 1
ANEXA 6
43
CENTRALIZATOR GENERAL AL RĂSPUNSURILOR
SUBIECŢILOR DUPĂ CRITERIUL DE OCUPAŢIE
( n = 72 persoane )
Nr. întreb. şi var. de
răspuns
Total
eşantion
Elevi –
studenţi
Munci
tori
Inte-
lectuali
Funcţi-
onari
Alte
ocupaţii
Pensio-
nari
1
a 10 1 1 1 2 4 1
b 37 7 7 9 5 4 5
c 25 6 3 2 6 3 5
2
a 29 1 3 7 5 6 7
b 6 - 1 2 1 1 1
c 11 - 3 - 5 2 1
d 12 3 2 3 2 1 1
e 14 10 2 - - 1 1
3
a 55 13 10 10 11 6 5
b 9 - 1 1 2 3 2
c 8 1 - 1 - 2 4
4
a 19 7 3 1 2 2 4
b 10 2 1 2 2 3 -
c 24 4 5 5 5 3 2
d 10 - 1 2 2 1 4
e 3 - - 1 1 1 -
f 6 1 1 1 1 1 1
a 57 13 9 11 9 7 8
44
5 b 6 1 - 1 - 2 2
c 9 - 2 - 4 2 1
6
a 17 4 3 6 1 2 1
b 37 6 6 3 10 6 6
c 18 4 2 3 2 3 4
7
a 42 9 5 11 8 3 6
b 25 5 6 1 4 4 5
c 5 - - - 1 4 -
8
a 55 11 6 12 13 5 8
b 11 2 2 - - 5 2
c 6 1 3 - - 1 1
45
ANEXA 7
REPREZENTAREA GRAFICĂ PE BAZA STUDIULUI CALITATIV
1. Cum apreciaţi activitatea firmelor din Reşiţa?
a. Foarte bună;
b. Bună;
c. Mai puţin bună;
13,89%
51,39%
34,72%
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
a)
b)
c )
2. În ce domeniu de activitate firmele din Reşiţa sunt cele mai eficiente?
a. Comerţ;
b. Industrie ;
c. Turism;
d. Prestări servicii; 46
e. Alimentaţie publică;
40,28%
8,33% 15,28% 16,67%
19,44%
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00% a)
b)
c)
d)
e)
3. Este un factor important localizarea societăţii în activitatea unei firme?
a. Da;
b. Nu;
c. Nu ştiu;
76,39%
12,50%11,11%
0,00%
20,00%
40,00%
60,00%
80,00%
a)
b)
c)
4. Ce măsuri credeţi că ar trebui să adopte conducerea unei firme pentru
eficientizarea activităţii?
a. Publicitate;
b. Diversificarea produselor si ofertelor de preţ;
47
c. Raportul calitate – preţ accesibil pentru produse;
d. Perfecţionarea salariaţilor;
e. Realizarea sau vânzarea unor produse de buna calitate ;
f. Găsirea unor modalităţi de vânzare convenabile consumatorului;
26,39%
13,89%
33,33%
13,89%
4,16%8,33%
0,00%
5,00%
10,00%
15,00%
20,00%
25,00%
30,00%
35,00%a)
b)
c)
d)
e)
f)
5. Consideraţi că publicitatea influenţează eficienţa şi competitivitatea firmelor
pe piaţă?
a. Da;
b. Nu;
c. Nu ştiu;
79,17%
8,33%12,50%
0,00%10,00%20,00%30,00%40,00%50,00%
60,00%70,00%80,00%
a)
b)
c)
48
6. Cum apreciaţi raportul calitate – preţ pentru produsele realizate şi vândute de
firmele din Reşiţa?
a. Satisfăcător;
b. Accesibil;
c. Nesatisfăcător;
23,61%
51,39%
25,00%
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
a)
b)
c)
7. Cât de importantă este calificarea personalului în creşterea eficienţei
firmelor?
a. Foarte importantă;
b. Importantă;
c. Mai puţin importantă;
49
58,33%
34,72%
6,95%
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
a)
b)
c)
8. În ce fel credeţi că influenţează concurenţa nivelul de eficienţă al firmei?
a. Pozitiv;
b. Negativ;
c. Nu influenţează;
76,39%
15,28%8,33%
0,00%10,00%20,00%30,00%40,00%50,00%60,00%70,00%80,00%
a)
b)
c)
50
BIBLIOGRAFIE
Dan, Vasile – Strategii si structuri industriale competitive, Editura All Educational,
Bucuresti, 1997
Jaba, Octavian - Analiza strategica a întreprinderii, Editura SEDCOM LIBRIS, Iasi, 1999
Lamb, Robert – Competitive Strategic Mnagement, Pretice Hall, Inc., Englewood Cliffs,
New Jersey, 1984
Niculescu, Niculae – Legitati ale economiei de piata, Editura “Gheorghe Asachi”, Iasi,
1992
Porter, Michael – Competitive Advantage: Creating and Sustaining Superior Performance,
The Free Press, New York, 1984
Russu, Corneliu – Management si competitivitate, Tribuna Economica nr.1/1998, pag. 9 si
23, nr. 2/1998 pag. 7-8
Russu, Corneliu – Management strategic, Editura All Beck, Bucuresti, 1999
Gavrilă – Competitivitate şi mediu concurenţial, Editura Economică, 2008
Nicoleta, Belu – Management – Culegere de aplicaţii , studii de cay şi exerciţii practice –
Independenţa Economică , Piteşti, 2009
51