Denumirile fibrelor textile și etichetarea corespunzătoare ...
Ambalarea Si Etichetarea Cascavalului Hochland
-
Upload
carina-moise -
Category
Documents
-
view
571 -
download
18
Transcript of Ambalarea Si Etichetarea Cascavalului Hochland
PROIECT AMBALAJE SI DESIGN
Coordonator S.I.Dr. Student:
2012
AMBALAREA SI ETICHETAREA CASCAVALULUI HOCHLAND
Studiu de caz
Cuprins
Argument Capitolul 1. PREZENTAREA FIRMEI S.C. HOCHLAND. S.R.L1.1 Proprietati organoleptice
1.1.1 Aspect exterior1.1.2 Aspect in sectiune
Capitolul 2. PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBTINERE A CASCAVALULUI2.1 Descrierea procesului tehnologicCapitolul 3. DISIGN DE AMBALAJ3.1 Ambalarea3.2 Etichetarea produsuluiCapitolul 4. CALITATEA DE PREZENTARE IN COMPARATIE CU ALTE 2 – 3 PRODUSE SIMILARE 4.1 Doua marci din produsul cascaval 4.2 Prezentarea mentiunilor obligatorii si suplimentare de etichetare4.3 Analiza continutului informational al etichetelor 4.4 Analiza elementelor esteticii ambalajelor 4.5 Comparatia disign – ului de ambalaj4.6 Promovarea cascavalului HochlandCapitolul 5. CONCLUZII
Argument
Cascavalul este una dintre cele mai raspandite si consumte tipuri de branza , in special
in Europa. Tendinta tot mai pronuntata de marire a consumului de cascaval a avut o intensa
motivare de deversificare si de imbunatatire a gamei de produse , ajungandu- se in prezent la
o oferta care poate sa satisfaca toate gusturile.
Astfel principala motivatie pentru care am ales cascavalul este pentru ca reprezinta o
sursa excelenta de factori nutritivi cu valoare biologica ridicata care au avantajul de a fi
concentrate intr- un volum redus si de a fi usor digestibil. In plus acesta este bogat in proteine
si lipide fata de materia sa prima si anume laptele.
Astfel, pentru a obtine o imagine cat mai realista a produselor existente pe piata, mai
ales una dintre cele mai consumate marci de catre romani si anume Hochland, pentru a
determina cu exaccitate nivelul calitativ la care se situeaza si neajunsurile acestuia.
Produsele Hochland nu sunt prezente numai in sectorul alimentatiei publice, el
deasemenea este un furnizor pentru industria alimentara cat si in sectorul de catering cu
concepte de produse special create pentru clienti.
Cascavalul Hochland este produs 100% natural din cel mai bun lapte si dupa o reteta
traditionala. S- au creat noi ambalaje pentru gama de cascaval clasic si afumat care corespund
acum nevoilor fiecarui consumator. Oferta mult mai larga de produse ofera mai multe ocazii
de consum.
Aceeasi calitate a cascavalului Hochland, certificata IFS(International Food Standard)
la standardele noi impuse de lansarea noilor sortimente, la preturi mai convenabile si pe
buzunarul fiecaruia.
Acelasi ambalaj practic ”easy open”, aceeasi savoare Hochland. Aspect exterior , coaja
neteda, curata, fara cute sau goluri, fara pete sau crapaturi, de la culoarea alb pana la cenusiu-
galbuie pentru branzeturile din lapte de oaie iar alb galbuie pana la galben pentru cele din
lapte de vaca.
Aspect in sectiune, pasta curata , compacta , omogena fara urme de mucegai cu rare si
mici ochiuri de fermentare.
Proprietati igienice, gradul de impurificare se determina pentru a cunoaste conditiile
igienice de recoltare, manipulare si pastrare a laptelu.
Cascavalurile prezinta unele particularitati in ambalare generate de marime , forma,
consistenta, existenta parafinei la exterior si conditii de transport. In primul rand ambalajul
trebuie sa asigure protectia mecanica, dar si protectia fata de unii factori de
mediu( umiditatea, praf, microorganisme etc.)
Materialul folosit la ambalaj este plasticul, iar modul de inchidere este prin
termosudare.
Un dezavantaj ar fi faptul ca acesta poate suferi deteriorari pe timpul transportului,
precum zgârierea sau ruperea.
Marcarea cascavalurilor se face pe suprafata lateral tesita , vizibil, prin stampilare cu
tus alimentar mentionându-se: marca, societatea comercial ,denumirea produsului, data
fabricatiei (ziua, luna, anul), tipul (O sau V), numrul de ordine al selectiei.
Doua marci din produsul cascaval si prezentarea celor mai reprezentative date despre
acestea
Delaco
- este unul dintre principalii furnizori de produse lactate pentru marile retele de
magazine si ai comertului traditional. Portofoliul celor de la Delaco cuprinde in primul rand
branzeturi si specialitati vandute sub brandul Delaco.
Hochland reprezinta unul din principalii jucatori pe piata interna a branzeturilor.
• Delaco
Produsul vine preambalat, ambalajul fiind format dintr-un material plastic moale,
special pentru a inchide ermetic produsul si de a il pastra o perioada indelungata de timp.
Modul prin care cei de la Delaco fac ambalarea cascavalului este in vid, pentru a
elimina aerul existent si a mari perioada de valabilitate a produsului, deoarece aerul altereaza
si mucegaieste mai repede alimentul.
Forma produsului ambalajului este data de forma produsului, aceeasta fiindcilindrica,
deoarece cei de la Delaco incearca sa promoveze tipul clasic decascaval, cel facut la tara acela
avand forma cilindrica.
Prin acest fapt eiincearca sa promoveze cascavalul clasic romanesc.
Cromatica ambalajului este una simpla formata dintr-un ton de 3 culori: scrisul alb si
fundalul este in degrade verde deschis cu verde inchis,culori ce
sugereaza prospetimea si natura, mediul de provenienta al cascavalul.
Eticheta nu prezinta elemente grafice, aceeasta fiind simpla Eticheta este formata din
material celulozic, litografiat pe care sunt inscrisedatele de identificare ale produsului si de
informare a cumparatorului.
• Hochland
Ambalajul produsului este format din acelasi material ca si al celor de la Delaco,
modul de ambalare fiind similar.
Ambalajul cascavalului hochland difera prin forma, aceasta fiinddreptunghiulara, iar c
romatica este mai complexa, prezentand elemente degrafica (sigla companiei formata din
fundal de dealuri verzi, si o imagine a cascavalului).
Culorile sunt vii, rosu si albastru, fapt prin care se incearcaatragerea
consumatorului.Ca si cei de la Delaco, eticheta este din celuloza pe aceasta fiind inscrise
datelede identificare ale produsului si de informare a cumparatorului.
Din punct de vedere al graficii Hochland este mai atractiv decat Delaco prin culorile
folosite si prin modalitatile de prezentare al informatiilor,in reprezentarea grafica Hochland
prezinta produsul, lucru pe care nu il face si Delaco.
Ambalajul cascavalului Delaco, ar trebui realizat cu culori mai atragatoare pentru a
avea un impact vizual asupra cunsumatorilor, schimbarea designului produsului ar fi si
aceasta o modalitate de imbunatatire a aspectului deoarece designul alimentului de acum este
comun s-ar putea opta pentru un design mai indraznet,si care sa exprime utilitatea sa zi de zi.
Ambalajul Hochland desi este foarte atragator este putin cam incarcat iar cele doua
culori rosu si albastru nu se potrivesc puse impreuna deoarece sunt culori foarte tari, rosul
fiind culoare calda iar verdele culoare rece.
Capitolul 1. Prezentarea firmei S.C. HOCHLAND ROMANIA
S.R.L
Hochland reprezintă o afacere de familie, al cărei renume oferă garanţia unei expertize
de top în domeniul brânzeturilor de peste 80 de ani. Fie că este vorba despre cremă de brânză,
brânză proaspată, brânză topită, caşcaval sau brânză feliată, comercializate în magazine, sau
despre produse personalizate destinate industriei alimentare ori sectorului de catering,
Hochland este reprezentată în toate segmentele principale din domeniul brânzeturilor.
Produsele Hochland nu sunt prezente numai în sectorul alimentaţiei publice.Compania
este de asemenea un furnizor pentru industria alimentară şi pentru sectorul de catering, cu
concepte de produse special create pentru clienţi, în toate formele dorite.
Cascaval Bloc- din seria branzeturilor maturate, acesta evidenţiază avantajul noilor
gramaje,din punct de vedere al preţului, păstrând calitatea consacrată. Hochland este
disponibil atat in varianta clasica ,cat si afumat,avand un sistem de deschidere modern, « easy
open ».
Cascaval Felii- Caşcavalul Hochland este produs 100% natural, din cel mai bun lapte
şi după o reţetă tradiţională. S-au creat noi ambalaje pentru gama de caşcaval clasic şi afumat,
care corespund acum nevoilor fiecărui consumator. Oferta mult mai largă de produse oferă
mai multe ocazii de consum: Caşcaval felii 150g - felii pentru sandwichuri. Aceeaşi calitate a
caşcavalului Hochland, certificată IFS (International Food Standard) la standardele noi
impuse de lansarea noilor sortimente, la preţuri mai convenabile şi pe buzunarul fiecăruia.
Acelaşi ambalaj practic, "easy open", aceeaşi savoare Hochland.[7]
Design de produs
Fig.1
1.1 Proprietati organoleptice
1.1.1Aspect exterior
Coaja sau suprafata neteda ,curate ,fara cute sau goluri, fara pete sau crapaturi, de la
culoare alb pana la cenusiu-galbui, pentru branzeturile din laptede oaie, alb galbui pana la
galben pentru cele din lapte de vaca ,alb-galbui pana la cenusiu deschis pentru branzeturile
din lapte in amestec si de culoare galben- brun pana la brun uneori cu diferite incrustatii
pentru branzeturile afumate.
Rotile sau bucatile pot fi acoperite cu o pelicula protectoare uniforma avizata conform
dispozitiilor sanitare in vigoare. Se admit roti sau bucati cu usoare denivelari, cu usoare urme
de razuire si crapaturi la suprafata, cu urme si/sau pete mici de mucegai de culoare verde la un
numar de max 5% din lot.
Culoarea este de la alb la galben deschis,uniforma in toata masa. Se admite
intensificarea culorii galben catre marginile rotilor si bucatilor, in special pentru branzeturile
afumate ; cele condimentate prezinta pigmentatie specifica produsului de condimente folosit.
1.1.2 Aspect in sectiune
Pasta curata, compacta, omogena,fara urme de mucegai, cu rare simici ochiuri de
fermentare, se admit rare goluri alungite de formare si presare,incluziuni de grasime si grunji
de tirozina
Consistenta: pasta fina,onctuoasa,usor elastica,la rupere se desface in fasii
Miros este placut ,caracteristic branzeturilor cu pasta oparita, provenite din lapte de
oaie ,vaca sau lapte in amestec,fara miros strain. Cele afumate prezinta miros specific de fum.
Gust este placut, specific branzeturilor cu pasta oparita, fara gust strain. Cele afumate
prezinta un usor gust de fum ,se admite un gust usor picant.[1]
Capitolul 2. Procesul tehnologic de obtinere a cascavalului
2.1 Descrierea
a. Receptia cantitativa consta in masurarea volumetrica a laptelui ( in litri) a laptelui
prelucrat. In cazul laptelui transportat in bidoane, aceatea reprezinta ele recipiente-
masuratorii, deoarece sunt garadate pentru un anumit volum de lapte. Laptele transportat cu
ajutorul cisternelor se masoara cu ajutorul unei tije gradate ce se introduce in fiecare
compartiment al cisternei, sau cu galactometrul, la golirea cisternei. Acesta se monteaza in
circuitul laptelui, la iesirea din cisterna si care inregistreaza pe un cadran cantitatea de lapte
ecvacuat.
b.Receptia caliatativa, scopul ei este sa puna in evidenta conditiile in
care se face colectarea si recoltarea laptelui in zona, prin determinarea gradului de prospetime,
impurificare, contaminare si si sa se stabileasca valoarea economica si tehnologica a laptelui
prin determinarea principalelor caracteristici fzico-chimice ale acestuia, a eventualelor
falsificari si alterari.
c.Normalizarea este operatia prin care laptele se aduce la un anumit continut de
grasimi. Prin normalizare se intelege reducerea continutului de grasimia
laptelui prin smantanirea partiala sau adaos de lapte smantanit sau adaugarea de garsimi prin
adaos de lapte foarte gras sau smantana.
d. Pasteurizarea laptelui: Ca tratament termic, pasteurizarea se caracterizeaza prin
faptul ca se realizeza temperatura mai mica de 100 grade C si urmareste distrugerea
microorganismelor sub forma vegetativa.
e.Insamantarea cu maia lactica
Deoarece, dupa pasteurizare, microflora laptelui se distruge, este necesara o insamantare a
laptelui cu culturi selectionate de bacterii lactice.Proportia de maia adaugata laptelui variaza
in functie de calitatea laptelui, de activitatea culturilor lactice si de anotimp.Dupa introducerea
maielei si omogenizarea ei in toata masa, laptele este lasat in repaos, in scopul dezvoltarii
culturilor lactice introduse.
f.Inchegarea laptelui constituie faza esentiala a prepararii branzeturilor si este
operatia prin care se realizeaza separarea cazeinei si a altor substante din lapte in scopul
obtinerii branzei.
Prin inchegare, laptele trece dintr-o stare lichida intr-o masa compacta, gelificata, de o
anumita consistenta, care constituie coagulul.
g: Prelucrarea coagulului, indepartarea de zer
dupa obtinerea coagulului urmeaza prelucrarea lui in scopul eliminarii unei importante
cantitati de apa sub forma de zer corespunzatoare sortmentului de branza ce se fabrica.
Eliminarea zerului este favorizata de aciditatea coagulului, de maruntirea lui si de
temperature ridicata.
h.Obtinerea casului :Boabele de coagul se considera pregatite pentru a fi scoase
dincazansi intruduse in forme in momentul cand stranse in mana se lipesc,obtinandu-se asa
numitul bot, care la o fecare in palma se desface. Daca mai sunt lipicioase insemna ca uscarea
boabelor nu este terminate si trebuie continuata deshidaratarea.
i.Maturarea casului:Casul se taie in 4 seferturi sau bucati de 6-7 kg si se trece prin
crita sau rafturi pentru maturare. Cand incaperile de maturare sunt racoroase si laptele a fost
proasat, bucatile se aseaza suprapuse si se acopera cu sedile, in incaperile mai calde, casurile
se vor fi asejazate la distantate si neacoperite.
Temperatura optima de maturare se situiaza in jur de 30 grade C,asigurand un process de
fermentare lactica intens, necesar obtinerii unui cascaval de calitate.
De obicei insa la unitatile unde se prepara casul,temperaturile sunt variabile, incat maturarea
are loc intre 18-20 grade C.
Durata de maturare este in functie de calitatea laptelui si conditiile de maturare. Un process de
maturare normal dureaza intre 6-10 ore, dar nu poate fi numai de o ora sau depasi 20 ore.
j. Oparirea casului si punerea in forme:Pregatirea casului pentru oparire consta in
taierea acestuia in felii de1-2 cm grosime si amestecare feliilor provenite din casuri diferite, in
vederea obtinerii unei compozotii omogene.
Oparirea casului se face cu apa, avand temeratura de 95-98 grade
C,efectuarea oparirii la o temperatura mai scazuta nu asigura distrugereamicroflorei de infectii
din cas, ceea ce adesea duce la balonarea produsului,iar temperaturile mai ridicate incetinesc
ritmul de maturare a cascavalului. Pasta obtinuta si calda se pune in forme metalice captusite
cu panza subtire sau tifon in vederea absorbirii zerului si a formarii cojii netede.
k.Sararea prezinta o faza tehnologica importanta in pocesul de fabricatiea
branzeturilor, avand drept scop sa imprime branzeturilor un gust placut. Patrunderea sari in
masa de branza se face la exterior catre interior.
Dintre sistemele de sarare ale barnzeturilor, cele mai cunoscute sunt:
- sararea uscata
- sararea in saramura
- sararea in pasta sau bob
l.Maturarea cascavalului se face la temperature mici si umiditate mai ridicata.In
primele 3 zile rotile de cascaval se aseaza individual pe rafturile superioare si se intorc de 1-2
ori pe zi. In zilele urmatoare, rotile se coboara pe rafturile de la mijloc si se formeaza grupuri
da cate 2 bucati. Pentru faza a doua de maturare, rotile sunt transportate intr-o incapere cu
temperature de 14- 15 grade C unde sunt mentinute timp de 45 zile.
m.Parfinarea se face dupa terminarea maturarii sau catre sfarsitul ei. Inacest scop basamalele
cu cascaval se intriduc intr-o incapere separate, unde se desfac in roti, care se spala cu o
solutie 0,2-0,3% cu carbonat de sodiu cu peria de radacini pentru indepartarea stratului de
mucilagiu sau eventual de mucegai. Rotile se parafineaza cu un amestec de parafina 70% si
cazeina 30%sau cu alte amestecuri bazate pe parafina.
Temperatura la care se face parafinarea depinde de calitatea parafinei variind intre 130 si 180
grade C.
Pentru protejarea coji branzeturilor, procedeul parafinarii prezinta avantaje,cum ar fi
reducerea pierderii in greutate ce au loc in timpul maturarii si depozitarii barnzeturilor. Se
sporeste conservabilitatea branzei, imbunatatind totodata modul de prezentare in comert.[5]
Capitolul 3. Design de ambalaj
Fig.2
3.1 Ambalare
Cascavalurile prezinta unele particularitati în ambalare, generate de marime, forma,
consistenta , existenta parafinei la exterior si conditii de transport. În primul rând, ambalajul
trebuie sa asigure protectia mecanica , dar si protectia fata de unii factori de mediu
(umiditate, praf, microorganisme etc.).
Cascavalul se ambaleaza în pungi termocontractibile în 3-5 straturi,având o
rezistenta înalta, fiind transparente, si având proprietati multibariera.
Consideram ca acest tip de ambalaj este avantajos întrucât protejeaza produsul de
factorii externi, asigurându-i totodata conditii favorabile de pastrare.
Materialul folosit la ambalaj este plasticul, iar modul de inchidere este prin
termosudare.
Un dezavantaj ar fi faptul ca acesta poate suferi deteriorari pe timpul transportului,
precum zgârierea sau ruperea
Ambalarea bucăţilor de cascaval se face în pungi din material plastic ce se vacumează
şi se închid prin termosudare.
Avantajele materialului plastic în care se ambaleaza roţile de caşcaval:-permeabilitatea
foarte redusă faţă de vaporii de apă şi oxigenul din aer în acelaşi timp permitând eliminarea
bioxidului de carbon şi a altor gaze rezultate. În aceste condiţii se
asigură desfăşurarea corespunzătoare a procesului de maturare a brânzei şi menţinereacalităţii
pe o perioadă îndelungată de depozitare-reducerea pierderilor de umiditate în timpul maturării
şi a depozitării produsului pânăla aproape de 0, ceea ce reprezintă un avantaj deosebit de
important din punct de vedere economic- presupune cheltuieli mai reduse cu manopera şi
pierderi mai mici de produs deoarece previne dezvoltarea mucegaiului pe suprafaţa produsului
înlăturând necesitatea spălării şi întreţinerii-asigură obţinerea produsului cu o coajă
foarte subţire putându-se consuma în totalitatefără pierderi, avantaj deloc neglijabil.
-au o consistenţă mecanică bună prin faptul că previn deformarea şi asigură
integritatea produsului pe tot parcursul fazelor de după ambalare (maturare, depozitare,
transport în reţeaua de desfacere)
-se asigură condiţii igienico-sanitare corespunzătoare în timpul manipulării produsului
-pungile de material plastic folosite permit ambalarea produsului în cantităţi şi forme
diferite care să corespundă necesităţilor consumatorului şi să permită o poziţionare
ulterioarăcât mai bună.
Posibilitatea de inscripţionare foarte uşoare, produsul având un aspect deosebit de
plăcut şi atrăgător şi neafectand conţinutul caşcavalului cu alte substante nocive.
Ambalare se realizează în cea mai mare parte mecanizat cu închiderea
etanşă.Inchiderea pungii de realizeaza prin termosudare. Pungile folosite la ambalarea
caşcavalului precum şi condiţiile în care se face ambalarea trebuie să corespundă prevederilor
din Normele igienico-sanitare pentru alimente şi din Norma sanitară veterinară .
Ambalarea caşcavalului se poate face şi după zvantare urmează prematurarea
caşcavalului,iar maturarea să se faca la produsul gata ambalat. În acest scop se impune ca prin
tehnologia aplicată după zvântare şi prematurare să se asigure obţinerea unui produs cu
conţinutul deumiditate mai redus care să se încadreze în limita maximă admisă de STAS.
Ambalarea poate fi făcută şi după încheierea fazei de maturare la produsul destinat livrării sau
depozitării, ceva fi examinat şi va trebui să corespundă condiţiilor de calitate prevăzute.
Pentru ambalarea caşcavalului se execută următoarele operaţiuni:
-se fixează programatorul pentru gradul de vacuum şi se selectează temperatura
de termosudare,
-se aşează cele două pungi cu caşcaval cu laturile deschise pe bacul de sudare.
Prin închiderea capacului se pune în funcţiune pompa de vid, care aspiră aerul din
camera de vacuumare şi din pungi, apoi se realizează operaţiunea de termosudare a
pungilor.După intrarea aerului în camera de vacuumare se deschide capacul şi se scot bucăţile
de caşcaval ambalate, maşina fiind astfel pregătită pentru un nou ciclu de lucru.
Ambalajele cu caşcaval vor fi etichetate şi marcate cu datele prevăzute de normele
metodologice privind etichetarea alimentelor şi de Norma sanitară veterinară..După ambalare
şi etichetare caşcavalul poate să fie trecut la maturare, în cazul în careambalarea s-a făcut
înaintea încheierii acestei faze tehnologice sau poate fi livrat în reţeaua de desfacere dacă
produsul este corespunzător din punct de vedere calitativ. În situaţia în care produsul finit nu
se livrează imediat atunci este trecut la depozitare.
3.2 Etichetarea produsului
Conform mentiunilor suplimentare de etichetare pe grupe de produse, din legislatie,
la categoria brânzeturilor, din care face parte si cascavalul, eticheta trebuie sa
contina informatii precum:
a) continutul de grasime raportat la substanta uscata , exprimat în procente;
b) procedeul de tratament termic la care au fost supuse materiile prime sau produsele
finite (pasteurizare, topire, afumare);
c) o mentiune precum "pe baza de lapte crud", daca s-a utilizat numai lapte crud pentru
fabricare;
d) în cazul brânzeturilor aromatizate, mentionarea aromatizantului adugat.
Brânzeturile, incluzând si cascavalurile, sunt scutite de obligatia indicarii
ingredientelor, în masura în care nu au suferit decât adaugari de produse lactate,enzime in
culturi de microorganisme necesare fabricarii sau de sare, în cazul brânzeturilor, altele decât
cea proaspata sau topita .
Marcarea cascavalurilor se face pe suprafata lateral tesita , vizibil, prin stampilare cu
tus alimentar mentionându-se: marca, societatea comercial ,denumirea produsului, data
fabricatiei (ziua, luna, anul), tipul (O sau V), numarul de ordine al selectiei.
Ambalajele pentru desfacere, respectiv eticheta trebuie sa mentioneze:
- Marca societaii comerciale;
- Denumirea produsului;
- Data preambalarii (ziua, luna, anul) ;
- Masa neta ;
- Continutul în grasime S.U.;
- Procedeul de tratament termic la care au fost supuse materiile prime sau produsele
finite (afumare) ;
- Mentiune, precum pe baza de lapte crud daca s-a utilizat numai lapte crud pentru
fabricatie;
În cazul ca cascalurilor aromatizate, mentionarea aromatizantului adaugat;
- Termenul de valabilitate.
- Transport
Daca transportul la magazin se face cu mijloace de transport frigorifice sau izoterme, rotile de
ca cascaval se trec în lazi de lemn sau din material plastic, acoperite cu hârtie de ambalaj sau
folie de material plastic, asezate pe gratare de lemn, curate, acoperite cu hârtie, în coloane de
maximum sase.
Depozitare [4]
Capitolul 4. Calitatea de prezentare in comparatie cu alte 2-
3produse similare
4.1 Doua marci din produsul cascaval si prezentarea celor mai reprezentative date
despre acestea
Cascavalul este un tip de branza facut din lapte de vaca sau oaie, fiind originar din
Sicillia, dar acum fiind foarte raspandit in Balcani, mai ales in Romania,Bulgaria, Serbia,
Ungaria, Turcia, Grecia, Slovenia si Croatia. Numele italian al branzei era Caciocavallo,
insemnand branza calare.
Unii sustin ca la inceput cascavalul era facut din lapte de iapa. Cel mai probabil
denumirea provine prin faptul ca se pune la scurs “calare” peste un bat.[5]
Delaco este unul dintre principalii furnizori de produse lactate pentru marile retele de
magazine si ai comertului traditional.
Compania Delaco este situata in Codlea, la cativa km de Brasov, in centrul tarii, la
170 km nord fata de Bucuresti.
Portofoliul celor de la Delaco cuprinde in primul rand branzeturi si specialitati vandute
sub brandul Delaco..Produse comercializate pe piata sub marca Delaco sunt:
• Cascaval (sofia, afumat, dalia, rucar, de oaie)
•Branzeturi (mozzarella, branza topita, emmentaler, telemea de vaca,telemea de oaie)
• Lapte UHT (integral, degresat si semidegresat)
• Lapte pentru cafea
• Unt[6]
fig.3
Hochland
Reprezinta unul din principalii jucatori pe piata interna a branzeturilor.
Produsele celor de la Hochland au inceput sa fie importate in anul 1993 in Romania,
ca apoi in anul 1998 dupa ce a fost achizitionata fabrica de la Sighisoara sa se infiinteze
Hochland Romania.
Hochland AG este originara din Germania fiind infiintata in anul 1927.
In anul 2007, compania detinea 13facilitati de productie si avea un numar de 4200
angajati.
Produse comercializate pe piata sub marca Hochland sunt:
• Branza cu mucegai nobil (brie, camembert, bleu)
• Branza topita
• Branzeturi maturate (cascaval, cascaval pane, felii de branza naturala)
• Creme de branza
• Telemea
• Branzeturi rase.[7]
fig.4
4.2 Prezentarea mentiunilor obligatorii si suplimentare
de etichetare
HG nr. 106/2002
Scopul etichetarii este de a da consumatorilor informatiile necesare,suficiente, verificabile si
usor de comparat astfel incat sa permita acestora sa aleaga acel produs care corespunde
exigentelor lor din punct de vedereal nevoilor si posibilitatilor lor financiare precum si de a
cunoaste principalele riscuri la care ar putea fi supusi.
Informatiile inscrise pe eticheta nu trebuie sa induca in eroare consumatorii privind
achizitionarea produselor in privinta,
caracteristicilor alimentului si in special a naturii, indentitatii, proprie-
tatilor, compozitiei, cantitatii, durabilitatii, originalitatii sau
provenientei sale precum si a metodelor de fabricatie sau de productie:
• atribuiri de efecte sau proprietati alimentelor pe care nu le poseda
• sugerari ca alimentul are caracteristici speciale atunci cand toate produsele similare au astfel
de caracteristici .
Lista cuprinzand ingredientele contine toate ingredientele din alimente in ordinea
descrescatoare cantitatii determinate in momentul introducerii in fabricatie; vitaminele si
mineralele adaugate in alimente se mentioneaza in lista cuprinzand ingredientele
In cazul alimentelor solide livrate in mediul lichid se indica pe eticheta si masa neta a
componentei solide.
Pe eticheta sau pe ambalajul alimentelor se inscrie de catre
producator data durabilitatii minimale, respective data pana la care
aceastea isi pastreaza caracteristicile specifice in conditii de depozitare corespunzatoare: “a se
consuma de preferinta inainte de”, “a se consuma de preferinta pana la sfarsitul” .
Pentru diferitele tipuri de sortimente din grupa branzeturilor proaspete,topite,
maturate, fermentate, aromatizate se precizeaza:
- continutul de grasime raportat la substanta uscata
-procedeul de tratament chimic la care au fost supuse materiile prime sau produsele finite
(pasteurizare, topire, afumare)
- in cazul branzeturilor aromatizate , mentionarea aromatizantului adaugat.[3]
4.3 Analiza continutului informational al etichetelor a doua marci de produse alese
Ca observatie privind etichetarea celor doua marci de produse si corectitudinii
neetichetarii acestora, afirm ca sunt indeplinite normele obligatorii si suplimentare de
etichetare, si ca pe acestea sunt inscrise informatiile necesare identificarii produsului, a
termenelor de valabilitate, conditiilor de pastrare, a producatorului si locul unde se produce
marfa, lista ingredientelor si modul de preparare al acestora.[2]
4.4 Analiza elementelor esteticii, ambalajelor celor doua marci
Prezentarea caracteristicilor estetice
a. Delaco
Produsul vine preambalat, ambalajul fiind format dintr-un material plastic moale,
special pentru a inchide ermetic produsul si de a il pastra o perioada indelungata de timp.
Modul prin care cei de la Delaco fac ambalarea cascavalului este in vid, pentru a
elimina aerul existent si a mari perioada de valabilitate a produsului, deoarece aerul altereaza
si mucegaieste mai repede alimentul.
Forma produsului ambalajului este data de forma produsului, aceeasta fiindcilindrica,
deoarece cei de la Delaco incearca sa promoveze tipul clasic decascaval, cel facut la tara acela
avand forma cilindrica.
Prin acest fapt eiincearca sa promoveze cascavalul clasic romanesc.
Cromatica ambalajului este una simpla formata dintr-un ton de 3 culori: scrisulalb si
fundalul este in degrade verde deschis cu verde inchis,culori ce
sugereaza prospetimea si natura, mediul de provenienta al cascavalul.
Eticheta nu prezinta elemente grafice, aceeasta fiind simpla Eticheta este formata din
material celulozic, litografiat pe care sunt inscrisedatele de identificare ale produsului si de
informare a cumparatorului.[6]
b, Hochland
Ambalajul produsului este format din acelasi material ca si al celor de la Delaco,
modul de ambalare fiind similar.
Ambalajul cascavalului hochland difera prin forma, aceasta fiinddreptunghiulara, iar c
romatica este mai complexa, prezentand elemente degrafica (sigla companiei formata din
fundal de dealuri verzi, si o imagine a cascavalului).
Culorile sunt vii, rosu si albastru, fapt prin care se incearcaatragerea
consumatorului.Ca si cei de la Delaco, eticheta este din celuloza pe aceasta fiind inscrise
datelede identificare ale produsului si de informare a cumparatorului.[7]
4.5 Comparatia design-ului de ambalaj
Din punct de vedere al graficii Hochland este mai atractiv decat Delaco prin culorile
folosite si prin modalitatile de prezentare al informatiilor,in reprezentarea grafica Hochland
prezinta produsul, lucru pe care nu il face si Delaco .
Un plus pentru Hochland il reprezinta si dispunerea informatiilor acestea fiind mai
usor de retinut si citit.
Si informatiile de pe spatele etichetei Delaco sunt usor de retinut si de citit avand in
vedere faptul ca sunt scrise cu negru pe alb, iar marimea literelor este destul de mare pentru a
fi citite de ladistanta. [7]
Cu privire la modalitatea de deschidere al produsului atat Delaco cat si Hochland
se deschid usor fara un efort mare din partea consumatorului .
Ambalajul cascavalului Delaco, ar trebui realizat cu culori mai atragatoare pentru a
avea un impact vizual asupra cunsumatorilor, schimbarea designului produsului ar fi si
aceasta o modalitate de imbunatatire a aspectului deoarece designul alimentului de acum este
comun s-ar putea opta pentru un design mai indraznet,si care sa exprime utilitatea sa zi de zi.
Ambalajul Hochland desi este foarte atragator este putin cam incarcat iar cele doua
culori rosu si albastru nu se potrivesc puse impreuna deoarece sunt culori foarte tari, rosul
fiind culoare calda iar verdele culoare rece.
Ambalajul Delaco este destul de simplu, culorarea dominanta fiind verde, albul apare
doar pentru a incadra continutul de grasime, pentru al scoate in evidenta pe acesta din urma. O
prima imbunatatire ar putea fi scoaterea de pe eticheta cascavalului Hochland a fundalului cu
acele case aflate la poalele unui deal. O alta imbunatatire ar fi scrierea unui slogan pe eticheta
astfel incat sa ramana in mintea consumatorului, lucru valabil pentru ambele produse.[6]
Concluzii
In scopul analizei celeor 2 tipuri de cascaval si anume cascavalul Hochland si Delaco
s-au intocmit o serie de fise prin care am atribuit fiecaruia punctajul aferent pe baza fisei de
evaluare prin punctaj a calitatii senzoriale a cascavalului.In final am centralizat cele 3 fise
individuale ale degustatorilor in scopul trasarii unor concluzii finale in ceea ce priveste
calitatea celor doua tipuri de cascaval observate de-a lungul proiectului.
In urma acestei centralizari, sau obtinut urmatoarele rezultate:
Cascavalul Delaco a surclasat Cascavalul Hohland obtinand un punctaj total mediu de
aproximativ 18 puncte ( 18,33 ,mai precis) fata de cel din urma care a reusit sa obtina doar 14.
Cat despre clasa de clasa de calitate in care se incadreaza cele doua produse
analizate ,s-au obtinut urmtoarele rezultate:
Cascavalul Hochland a obtinut un punctaj de 70% ceea ce ii da statutul unui produs
foarte bun, in timp ce cascavalul Delaco a obtinut 85% situandu-l prin urmare in clasa
produselor excelente.
Metodologia dupa care s-au calculat aceste procente ce reflecta incadrarea in clasa de
calitate a produselor situate are la baza un principiu foarte simplu, si anume utilizarea
“regulii de 3 simple” raportand astfel punctajele medii totale la maximul de puncte ce ar putea
fi obtinut stipulat in grila de evaluare a caracteristicilor de calitate.
Cascavalul Ladorna este singurul produs din România care are licenta de produs ecologic.
Pentru îmbunatatirea calitatii cascavalului este necesar si o îmbunataire a materiei
prime (laptele) precum si o perfectionare a liniilor tehnologice de procesare a laptelui.
Bibliografie
1.Etichetarea alimentelor preambalate – ANPC
2.Hotarâre Nr. 106 din 7 februarie 2002 privind etichetarea alimentelor.
3.Marfurile alimentare in comertul international, editura Economica, Dumitru Dima,Rodica
Pamfilie, Roxana Procopie, 2001
4.Merceologie alimentara, editura Independenta Economica,Mirela Antonescu, Luminita
Neacsu, Luminita Voicu, 2001
5.www.delaco.ro
6.www.frieslandfood.com
7.www.hochland.ro