AGENTII EXTERNI SI RELIEFUL

CREAT

o

Principalii agenti externi sunt:

apele curgatoare, ploaia, zapada, gheata, apa marii,

vantul, vietuitoarele, omul;

Exista si agenti a caror evolutie nu se observa ci

se deduce din rezultatul manifestarii lor in timp

determinând procesele geomorfologice

1. Procese de meteorizaţie

2. Procese gravitaţionale

3. Procese legate de precipitaţii

1. PROCESE DE METEORIZARE

- actiunea lor conduce la sfaramarea si distrugerea fizică sau chimică a

rocilor prin:

-Dezagregare fizică (sfărâmare)

-prin dilatari si contractari datorita oscilatiilor de temperatura în

zonele deşertice

-înghet-dezgheţ în zonele reci (montane şi subpolare);

-Se formează: grohotişuri, râuri de pietre, dune de nisip, etc

-Alterarea chimică prin modificarea alcatuirii chimice a rocilor

datorate unor recacţii chimice: oxidare, reducere, hidratare,

dezhidratare, carbonatare etc

-Se formează: scoarţa de aletrare, solul, etc

2. PROCESE GRAVITAŢIONALE

- Sunt legate de existenţa Gravitaţiei

- Gravitatia asigura deplasarea materialelor ajunse in stare de dezechilibru;

Tipuri de deplasari:

I. Bruşte: prăbuşirile, alunecările de teren, curgerile de noroi

II. Lente: solifluxiunea, tasarea, sufoziunea

a. prabusirile = deplasari bruste de stanci, blocuri de roca prin cadere libera, surpare, rostogolire;

Materialele deplasateprin prăbuşire sau

rostogolire

Zona de desprindere a

materialului

b. alunecarile de teren = deplasari de materiale pe o suprafata inclinata(peste 15 grade), care este umezita puternic, formata din argile si marne;

Condiţii potenţiale:- prezenţa unei alternanţe de roci permeabile şi impermeabile- prezenţa unor crăpături prin care apa poate ajunge rapid la argilă- eliminarea vegetaţiei de pe versanţi

Condiţii de declanşare:- precipitaţii bogate- subminarea bazei versanţilor

Patul de alunecare

Râpa de desprindere

Corpul alunecării

Râpa de desprindere

Patul de alunecare

Corpul alunecării

Jghabul alunecarii

Drum afectat de o alunecare

- elementele unei alunecari: rapa de desprindere; pat de alunecare; jgheabul alunecarii, corpul alunecarii

- masuri de combatere: eliminarea apei din masa alunecata; plantare de

arbori iubitori de umezeala

c. Curgerile de noroi = materiale imbibate cu apa care curg dupa ploi bogate;

Se dezvoltă în bazinele torenţiale în care sunt roci argilo-marnoase.

După ploi foarte bogate, materialele se îmbibă cu apă şi curg sub forma

unei paste noroioase.

Se pot produce şi în urma erupţiilor vulcanice. În acest caz, sunt foarte

periculoase şi poartă denumirea de lahar.

d. Solifluxiunea este o deplasare lentă, superficială care afectează

stratul de sol. Solul dezgheţat în timpul zilei, alunecă pe partea de sol

rămasă îngheţată. Este o alunecare de teren la scară redusă.

Se produce în zonele periglaciare şi în etajul alpin.

Are ca efect degradarea vegetaţiei ierboase şi îndoirea arborilor.

Movile de solifluxiune

e. Tasarea = proces de indesare a rocilor afanate (loess); rezulta

microdepresiuni numite crovuri, gavane si padine

f. Sufoziunea = proces de sapare pe dedesubt de catre apa in loess;

Procesul de sufoziune creează la suprafaţă o pâlnie de sufoziune, continuată adânc

cu un canal vertical, îngust, care străbate depozitul de loess pe toată grosimea lui.

Datorită îngemănării pâlniilor se formează râpe de sufoziune, delimitate de versanţi

abrupţi, închise la cele două extremităţi. Către obârşiile lor, râpele de sufoziune au

legături prin hrube subterane cu alte pâlnii de sufoziune

Pe loess iau naştere mici excavaţii închise având contururi circulare sau ovale

denumite crovuri , găvane si padine. Aceste forme sunt frecvente pe interfluviile

acoperite cu loess din Câmpia Română, Dobrogea şi Banat. Lărgirea şi adâncirea

continuă a crovurilor şi găvanelor, conduce cu timpul la formarea unor spaţii

depresionare de dimensiuni mari, denumite padine. În cadrul lor se stabilesc

aşezări, pâlcuri de pădure şi o vegetaţie ierboasă mai abundentă, fiind

asemănătoare unor mici „oaze” pe întinsul zonelor de stepă.

3. PROCESE LEGATE DE ACTIUNEA PRECIPITATIILOR

c. Torentialitatea = actiunea suvoaielor de apa produse de ploi bogate sau topirea zapezilor. Se formează organismele torenţiale (torenţii)- cursuri de apă efemere formate din:

- bazin de recepţie- canal de scurgere- con de dejecţie