KAREN HORNEY

putere dictatoriaUi ~itrebuinta de a depinde de altii. 0 tendinta nevroticapoate suporta un conflict in ea insa~i, a~a cum trebuinta de a pareaperfect inc1ude atat tendinta de conform are ciH ~i tendinta denesupunere sfidatoare. Trebuinta de a prezcnta 0 fatada de om infailibilva intra in conflict cu to ate tendintele care nu se incadreaza in fatada

respectiv~i. Deoarcce peste tot in aceasHi carte ma ocup, implicit sauexplicit, de natura conflicte1or ~ide rolul pe care ele il au in caractemlnevroticului, nu este cazul sa intru aici in detalii. Voi arrlta mai departecum diferitele puncte de vedere asupra conflictelor nevrotice conduc la

0 inte1egere diferita a anxieHitii in nevroze.

NOTE

I Sigmund Freud, "Analysis Terminablc and Interminable", InInternationalJournalof P8ychoanaly,~i8(1937).

2 Sigmund Freud, "Narcissism: An Introduction", In Collected Paper8,vol.IV (1914).

3 De~i,In general, Freudconsideraca "Supraeul" este 0 parte speciaUia"Eului", In unele articole el pune accentul pe conflictcle dintre "Supraeu" ~i"Eu".

4 SigmundFreud, GroupPsychologyandtheAnaIy.~i,~of theEgo(1922).5 Sigmund Freud, The Ego and the Id (1935).6 "Genuin" Inseamna, In acest context, di sentimentele - sau judedltile

- In chestiune nu permit disocierea In a~a-zisecomponente instinctuale; secombina aici sensurilede elementar ~ispontan.

7 tn articolul citat mai sus, Freuddeclara, aratand ca oamenii genero~inc

pot surprinde prin unele tendinte izolate de avaritie, di "ei dovedesc ca oricccalitate laudabiia ~ivaloroasa se bazeaza pe compensare ~isupracompensarc"(sub\. mea).

8 Cf. capitolul V, Conceptul de narcisi.~m,capitolul XIII, Conceptlllde"Supraell", capitilul XV, Fenomenele ma,mchiste, capitolul XVI, Tcrllpillp,~ihanalitici1.

9 "the stunting of the spontaneous individual self', In textul originul.(Nota trad.)

10 Franz Alexander a fost cel dintai care a aratat existenta a difcritr

categorii de conflicte nevrotice (a se vedea articolul sau "The Relation 01Structural and Instinctual Conflicts", In Psychoanalytic Quarterly, 1933).

160

Capitolul XII

ANXIETATEA

Pentru cei care, ca Freud, tind sa explice manifestarile psihice inultima analiza pe 0 baza organica, problema anxietatii este 0 problemaexcitanta, din cauza relatiei sale stranse cu procesele fiziologice.

Este adevarat ca anxietatea apare adesea simultan cu simptomefiziologice cum suntpalpitatiile, transpiratia,diareea, respiratia acceIe-rata. Aceste semne fizice concomitente pot sa apara cu con~tientizareasau fara con~tientizareastarii de anxietate. Inainte de a fi examinat, decxemplu, pacientul poate sa aiba diaree ~isa fie pe deplin con~tientdefaptul ca este anxios. Dar, de asemenea, pot exista palpitatii sau 0prcsanta trebuinta de a urina, fara con~tientizarea starii de anxietate,doar mai tarziu recunoscandu-se ca trebuie sa fi fost prezenHianxietatea. De~iexpresiile fizice ale emotiei sunt deosebit de vizibile11\caz de anxietate, ele nu sunt totu~i caracteristice doar pentmIInxictate.In starile depresive are loc 0 incetinire a proceselor fizice ~iIIIcntale;bucuria are ca efect cre~tereatensiunii sanguine in tesuturi ~iIIICCmersul mai vioi; furia ne face sa tremuram ~ipoate detennina un"flux de sange la cap. Un alt fapt, adeseadtat spre a arata relatia,ll1xictatiicu factorii fiziologici, este faptul ca anxietatea poate fiprodusa de administrarea de produse chimice. Dar nici acest lucm nu111<111'udevarat numai pentm anxietate. Substantele chimice pot sa(11'1\dudi, de asemenea, exaltare sau somn, iar efectuIIor nu constituie 0plOhlem1ipsihologica. 0 astfel de problema este unnatoarea: care suntI'\ludiIiiIepsihice pentru stari ca anxietatea, somnul, exaltarea?

161

KAREN HORNEY

~nxietatea este raspunsul emoponalla 0 situatie care se anuntapericuIi)asa.Ceea ce caracterizeaza anxietatea, spre deosebire de frica,'esteII').primul rand caracterul ei difuz, de incertitudine.Chiar daca estevorba de un pericol concreg cum ar fi un culremur de pamant,

@1xietatca are In ea ceva din spaima de necunosc~ Aceea~i carac-teristidi csteprezenta In anxietatea nevrotica, indiferent daca pericoluleste nedefinitsau daca,dimpotriva, se cristalizeazaInceva concretcumar fi, dt:exemplu, fobia de locuri Inaltel.

In al doilea riind,@'eea ce este amenintat de pericolul careprovoaca anxietatea este)lupa cum arata Goldstein2,c€evace tine de~senta sau de nucleul personaliHitii.Dat fiind faptul ca exista 0 largavariclate In ceea ce diferiti indivizi simt a fi valorile lor vitale, exista si0 vadetate In c~ea ce ei ~imt a fi un pericol vital. Cu toate ca existaanumite valori care sunt aproape universal considerate a fi de vitalaimportanta, cum sunt viata, libertatea, copiB, depinde in intregime decO!.lditiile In care traie~te persoana respectiva ~i de structurapersonalitatii sale daca valoarea esentiala este, de pilda, trupul,posesiunile, reputatia,convingerile,profesiun~relatiile erotice. Dupacum yom vedea nuniaidecat, recunoa~terea acestei conditii pentruanxietate reprezinta un element constructiv In Intelegerea anxietittiinevrotice.

.In altreilea rand, a~a cum Freud subliniaza pe buna dreptate,~xietatea, spre deosebire de frica, se caracterizeaza prin s~ntime_nJulde neputinta In fata pericolului. Sentimentul de neputinta poate ficgnditionat de factori exterio~ca in cazul unui cutremur de pamant,

~u de factori intemi, cum sunt slabiciunea, frica ~ila~itatea, lipsa deinitiativa. Astfel, una ~i aceea~i situatie poate provoca fie frica, fieanxietate, faptul depinzand de capacitatea individului sau de dispozitiasa volitiva de a Infrunta pericoluUSa iIustram lucrul acesta cu 0instorioara, spusa de 0 pacienrn:Intr-onoapte, aceasta a auzit zgomoteIntr-ocamera alaturata,zgomote care aduceau cu ace1eatacute de ni~tehop care patrunseseraacoloprinefracpe. Reacpile ei au fostpalpitatiile,transpiratia ~ianxietatea. Dupa un timp s-a sculat din pat ~is-a dus Incamerafiicei sale celei mai mari. Aceastaera ~iInfrico~ata,darhotatatasa nu stea cu mainile Incruci~ateIn fata pericolului, a~aIncat s-a dus incamera unde intru~iise pusesera pc lucru. Procedand In felul acesta,caa reu~itsa-i alungepe hoti. Mama s-a simtit neputincioasaIn fata

162

DIRECTII NOI IN PSIHANALIZA --pericalului, fata nu; starea mamei a fost aceea de anxietate, pe candfiicei nu i-a fost decat [rica.

0 explicatie satisHidHoarea oricarui tip de anxietate ar trebuj sadea raspuns la trei Intrebari: Ce este pus In pericol? Care estc sursapericolului? Cum se explica sentimentul de neputinta In fatapericolului?

Enigma de dczlegat In cazul anxietatii nevrotice (neuroticEwxiely)este aparcnta absenta a pericolului cafe sa 0 provaace sau, inorice caz, dispropor~iadintre aparentulperico]~iintcnsitateaafcctuJui.S-ar patea ca pericolele sunt in acest caz pur ~isimplll imaginare. Cutaatc acestea, anxielatca poatc fi ce] putin ]a feI dc intensa ca tcamaprovocata de orice situatie indiscutabil periculoasa. Freud este acclacare a deschis calea spre i'ntelegerca acestei probleme Incurcate. EI asustinut ca, indiferent de impresiile superificialc contradictorii,pericolul care intervineIn anxietateanevroticaeste ]a fel dc rcal ca ~iInanxietatea obiectiva (objective anxiety). Deosebirea estc ca in cazulcelci dintai pericolul este reprezentat de factori subieclivi.

Examinand natura factorilor subiectivi impHcati, Freud, cuobi~nuita sa consecventa logica, raporteaza anxietatea nevrotidi lasursele instinctuale. Pe scurt, sursa pericolului este, potrivit conceptieilui Freud, magnitudinea tensiunii instinctuale sau puterca punitivadezvoltata de "Supraeu"; obiectul pericolului este "Eul"; sentimentulde neputinta rezulta din slabiciunea "Eului" ~idin dependenta acestuiarata de "Sine" ~ide "Supraeu".

Deoareceafectelelegatede "Supraeu" vor fi di~cutateIncapitoluJcare urmeaza,ma voi ocupa aiciIndeoscbi de viziunea lui Freud aSlipraa ceea ce el nume~teanxietate nevrotica in sensul strict al termenului,care este t0ama "Eului" de a fi cople~it de cerintele instinctuale ale"Sinelui". Aceasta teorie-sebazeaza, in esenta ei, pc aceea~iconceptiemccanicista pe care se bazeaza ~i teoria freudiana a satisfactieiIllstinctuale:satisfacpaeste rezultatuldcscre~teriitensiunii instinctuale;illlxietatea este, dimpotriva, rezultatul cre~terii acestei tensiuni.TCllsiuneageneratade zagazuireaimpulsiilorrefulatecste peIicalulreall are intervineIn anxietateanevrotica:daca unui copilli este frica pentru(it mama sa I-a lasat singur, este pentm ca In incon~tientul sau ellllticipeaza 0 zagazuirc a impulsiilor libidinale, ca 0 consecinta aII'1Istrariilor, Freud gase~tedovezi pentru conceNia sa mecanicista in

163

.

KAREN HORNEY

\I

observarea faptului ca pacientul se elibereaza de anxietate atunci dnddevine capabil sa dea expresie ostilitatii Indreptate contra psihanalis-tului, ostilitate pana In ace! moment reprimata; In viz~nea lui Freuc1ostilitatea zagazuita este aceea care a cauzat anxietatea, pe dndaes~eapo1ffifirosfiIeduceladisipareaa.nxietaiH.Freudad~~~are;;e poatedatorafaptuluicapsihanalist~~ raspunsostilitaliicu repro~uri sau cu suparare, dar el nu a observat ca aceasta explicatieeste suficientasprea rapi conceptiei salemecaniciste singurul argumentde care dispunea. Ca nu s-a tras aceasta concluzie, vedem In masura Incare prejudecata teoretica a Impiedicatprogresul psihologic.

De~ieste perfect adevarat di tealla de repro~uri sau de represaliipoate sa precipite anxietatea, lucrul acesta nu constituie el singur 0explicatie sufidenta. De ee este nevroticul atat de temator de asemeneaeonsecinte? Daca aeceptam premisa ca anxietatea este un raspuns datla amenintareacare vizeaza0 valoare vitala, ar trebuie sa cereetam,faraa lua In seama prejudeditile teoretice ale lui Freud, ce crede pacientulca peric1iteazaprin atitudinea sa de ostilitate.

Raspunsul difcra de la un pacient la altul. Daca este vorba de unindivid la care predomina tendintele masoehiste3, el se va simtidependent de psihanalist In aceea~imasura In care pana acum s-a simptdependent de mama sa, de patronul sau, de sotie; el va simti ca Iieste euneputinta sa traiaca fara psihanalist, ca acesta are puterea magica fie dea-I distruge, fie de a-I Implini toate dorintele. Structura personalitatiisale fiind ceea ce este, sentimentul sau de securitate depinde de aceastasubordonare. In felul acesta, conservarea relatiei respective estepentruel 0 problema de viata ~i de moarte. Din alte motive stringentestructurate In fiinta lui, acest tip de padent crede ca orice atitudine deostilitate din partea sa va evoca pericolul de a fi lasat In parasire. Deaceea oriceemergentade impulsii de ostilitateprovoaca In mod necesaranxietate.

Daca, Insa, avem de-a face cu un tip la care predomina trebuinlade a se arata perfect4, atunci securitatea sa consta In a se dovedi laInaltimea normelor sale de exigenta sau la Inaltimea a ceea ce el crededi se a~teapta de la dansul. Daca, de exemplu, reprezentarea sa deperfectiune este esentialmente constituita de rationalitate, calm ~ipolitete, atunci persp€ctiva unei izbucniri emotionale cu caracter deostilitate este suficienta spre a-I provoca anxietate, deoarece,aceastaatrage dupa sine pericolul condamnarii, care este 0 amenintare vitala

DIRECTII Nor IN PSIHANAUZA

1i!' pentru tipul perfectionist, a~a cum abandonarea este pentru tipulmasochist.

Celelalte observatii privitoare la anxietate In nevroze seconformeaza In mod invariabil aceluia~i principiu general.Pentru 0persoana de tip narcisic, al carei sentiment de securitate se bazeaza pefaptul de a fi apreciata ~iadmirata, pericolul vital (vital danger) estepierderea pozitiei In societate. La 0 persoana de acest tip anxietateapoate sa apara atunci cand respectivapersoana nimere~teintr-un mediuIn care nu este recunoscuta, situatie observata la multi refugiati care Intara lor erau privip ca somitap. In cazulIn care sentimentulde securitateal persoanei se bazeaza pe anturajul acesteia, anxietatea Ii esteprovocata de solitudine. Daca sentimentul de securitate se bazeaza peexistenta discreta, In conditii de modestie, anxietatea I~iface aparitiadnd persoana care cultiva modestia este adusa in lumina rampei.

Prin prisma ac.~stor date, apare ca justificata formularea caanxietatea nevroticului exprima de fapt periclitarea tendintelor salenevrotice specifice, anume a acelor tendinte pe care, In cazul In care Iise da curs, se bazeaza securitatea sa personala.

Aceasta interpretare a ceea ce este periclitat In anxietateanevrotica faciliteazaraspunsQllaIntrebareaprivind surselepericolului.

Raspunsul esteunul general:fE.?ateprovoca anxietateoricepare sa punaIn pericol demers1!..,rileprotective S

.

pecifice individului, tendintele salenevroticespecificttlDacaIntelegemcare sunt principalelemijloaceprincare individul I~iasigura securitatea, putem prezice ce provocan Ii vordeclansa anxietatea.

<.:Sursade pericol se poate gasi In circumstantele exter~ ca Incazul'rerugiatului care deodataI~ipierde prestigiul de care avea nevoiespre a se simti In siguranta. La fel, 0 femeie care este masochisticdependenta de sotul ei poate sim!i anxietatea daca exista perieolul dea-~i pierde sotul datorita unor conditii externe: boala, plecarea Instrainatate sau relatia cu 0 alta femeie.

DefinireaanxietatiiIn nevrozeestecomplicatade faptuldi surseledc pericol se pot gasi ~iIn nevroticul insu~i. Orice factori din sferapsihicului aeestuia - un sentiment normal, 0 atitudine reaetiva deostilitate,o inhibitie, 0 tendinta contradietorie cu caraeter nevrotic -pot reprezenta surse de pericol, daca par sa peric1iteze un mecanism alsccuritatii personale.

IIIt

! III

164165

KAREN HORNEY DlRECTJI NOI IN PSIHANALIZA

111

La nevrotie anxietatea poate fi provoeam de 0 gre~eaUibanaHi, ori .

de un sentiment sau impuls normal. Anxietatea poata sa irupa la 0persoana al direi sentiment de securitate se bazeaza pc infaibilitate, deexemplu, din cauza unei erori de rationament din acdea care i se potinHimplaoricui, din cauza uitarii unui nume sau din cauza ca nu a luatin considerare toate posibilitatile in aranjamentul unui voiaj. La fel{!ci0 persoana preocupata sa prezinte 0 fatadade om altruist, exprimareaunei dorinte modeste, legitime, pentru sine, poate sa-i provoaceanxietate; la unul a earui securitatese bazeaza pe indiferenta,anxietatea

.sepoate produce odata cu aparitia la sine a dragostei sau afectiun3YEste neindoielnicf."ptulca printe factorii interni care sunt slmtiti

ca un pericol aparitia sentimentului de du~manie ocupa primulloc.Motivatia este dubla. Reactiile de ostilitate de variate categorii suntdeosebit de fracvente in nevroze deoarece, indiferent de natura lor, 11fac pe individ vulnerabil.!£1:ultmai frecvent decatpersoanele sanatoase,el se simte respins, maltratat,umilit ~i,in consecinta, reactioneaza prinaccese de furie, atacuri defensive, invidic, impulsuri dezonorante sau

sadi~ Un alt motiv este ca, intr-o forma sau alta, teama sa de oa!llenieste atat de mare incat - in afara de faptul ca agresiunea du~manoasatemerara reprezinta pentru dansul un mijloc de securizare, ceca ce seintampla relativ rar - nu-~i poate permite cu u~urinta sa i seimpotriveasca. Dar freeventa aparitiei ostilitatii ca factor generator depericol nu trebuie sa ne faca sa tragem conc1uziaca ostilitateaprovoacaper se anxietate. Dupa cum am lasat sa se inteleaga in paginileprecedente, trebuie sa ne intrebam intotdeauna ce anume este peric1itatde catre ostilitate.

0 inhibitie nu provoaca prin ea insa~i anxietate, gar poate sa 0provoace in cazul in care pune in pericol 0 valoare vital.~stfel, dacaun ofiter trebuie sa dea ordinul ca directia navei sa fie schimbata, sprea se evita 0 coliziune iminenta, iar mainile sau vocea lui nu

functioneaza, el ar intra intr-o panica Intru totul comparabila cu

anxietateanevroticului@.inhibiPe care intervinein luareaunei decizii,de exemplu, nu conduce prin ea insa~i la anxietate, dar va tinde catre

acest :ezultat, dad; nu poate fi depa~itala momentul oportu~In sfiir~it,0 tendintanevroticapoate fi periclitata de existenta unei

tendinte contradictorii..Astfel, 0 impulsie catre independenta poategcncnt anxietate daca pune in pericol 0 relatie de dependenta lafd de

necesara asigurarii securitatii; in acela~i mod, 0 impulsie catre

dependenta masochistidl poate provoca anxietate in cazul in caresecuritatea individului se bazeaza in primul rand pc sentimentul de

independenta. Deoarece exista 0 multime de tendinte conflictuale in

fiecare nevroza, exista tot atatea oportunitati pentru 0 tendinta de a 0

primejdui pe alta.Cu toate aces tea, avem de-luat in considerare faptul ca simpla

existenta a tendintdor contradictorii nu explica geneza ~i dezvoltarea

anxietatii. Exista mai multe posibilitati de a ne ocupa de tendintelecontradictorii. 0 tendinta poate fi refulata atat de radical incat sa nu mai

interfereze cu nici 0 alta tendinta; ea poate fi remisa planului fantazarii;pot fi gasite solutii de compromis, cum ar fi rezistenta pasiva, care este0 solutie de compromis intre sfidare ~isupunere; 0 tendinta poate pur ~i

simplu sa 0 inhibe pe alta, a~a cum trebuinta compulsiva de modestiepoate sa inhibe 0 ambipe compulsiva concurenta. Asemenea varietate

de solutii poate crea un cchilibru, oridt de instabil ar fi acesta.Anxietatea apare numai atunci cand echilibrul este rupt, iar sistemul de

securitate (safety device) este prin aceasta mai mult sau mai putin directpus in pericol.

0 comparare a conceptului meu de anxietate nevrotica cuconceptul corespondent elaborat de Freud ne poate ajuta sa clarifieam

mai bine aeest concept. Potrivit viziunii lui Freud, sursa de pericol seafla in "Sine" ~i in "Supraeu" , a~a cum am mentionat, iar aceasta arcorespunde cu ceca ce numesc eu tendinte nevrotice (neurotic trends).

Potrivit viziunii mele.(§rsa de pericol este nespecifica; ea include atatfactorii interni cat ~i pe cei externi; factorul intern care provoacaanxietate nu este in mod neeesar un instinct sau 0 impulsie5 , cum suspneFreud, dar poate fi 0 inhibitie. Poate fi sursa de perieol ~i 0 tendinta

ncvrotica, dar, cand este eazul, luerul aeesta se intiimpla din acela~i\Uotiv ca ~i in cazul altor factori provocatori: din cauza ca acesta pune

in pericol un sistem de securitate de importanta Vital£]Potrivit conceptiei mde, tendintde nevrotice nu sunt ca atare

sursa de pericol, ci sunt lucml primejduit, in masura in care securitateaIICbazeaza pe functionarea lor nestingheritiL Anxietatea irumpe de

indata ce ele nu mai reu~esc sa functioneze. Un alt punct de vederedlfcl;teste ca primejduit nu este "Eul", cum sustine Freud, ci securitatea

,"' 167166

KAREN HORNEY

l

ihdividului, In masura In care securitatea acestuia se bazeaza pe

functionarea tcndinteJor sale nevrotice.Deosebirea dintre concepti a mea ~i aceea a lui Freud cu privire la

anxietatc se reduce, In esenta, ]a deosebirea prezentatilin discutia pemargfnea teoriei ]ibidou]ui ~i a "Supraeu]ui". Ceea ce Freud consideraa fi impu]sii instinctualc sau derivate ale acestora sunt, dupa judccatamea. tendinte dezvo]tale de dragul securitatii. Ele sunt conditionale de0 "anxietate fundamentaJa", incon~tienti:16.Astfel. potrivit interpretarii

date de mine nevrozelor, se impune sa@stingem doua tipuri deanxietate: anxietatea fundamental a (basic anxiety), care reprezintaraspunsul la pericolul potential, ~i anxietatea manifesHl (manifestanxiety), care este raspunsulla pericolul manifest. Tennenul "manifest"nu Inseamna In acest context "con~tient". Fiecare tip de anxietate, fie

potentia]. fie manifest, poate fi rel:i11atdin diverse motive7; anxietateapoatc fi manifestil in sine numai In vise, In simptome]e fizice

concomitente, In agitatia generaHi, fara a fi simtita In mod con~tie!iDDeosebirea dintre ce]e doua tipuri de anxietate poate fi ilustrata

printr-o imagine. Sa presupunem ca 0 pcrsoana dilatore~te Intr-o tata

necunoscuta. dcspre care ~tie Insa ca este plina de pericole: aborigenipIini dc ura, fiare periculoase, hrana sarac1icioasiL Atata vreme efit eIare 0 pu~ca ~i sacul de merinde plin. el va fj con~tient de pericolele po-tentiale, dar nu va trai 0 anxietate manifesta, deoarece simte di areITlijloaceprin care sa se protejeze. Dar daca munitia ~iproviziiIeIi sUflt'

prejudiciate sau furate, pericolul devinc manifest. A~a ca - grija pentrusupravictuire fiind 0 valoare esentiala pentru dansul - el va avea 0

anxie~"lte manifestiL '~xietatca fundamentala este ea Insa~i0 manifestare nevroticU

Ea rezu]ili,In mare parte,din <:pnflif!!!ldintr~,!lepel1de!!.t!J!!t~~p.arinli~irazvratirea Impotrivaacestora.Ostilitatea fata de ei trebuiereprimata,

data mnd d~endenta. A~a cum am aratat pe ]arg Intr-o lucrareanterioara8,~primarea atitudinii de ostilitate contribuie la anularcacapacitatii de aparare a individului, facandu-l s!\nu vada perico]ul f)l'care ar trebui 8a-]combaU'LDacaelI~i reprima atitudinea ostila, aceastllInseamna ca e1 nu mai este con~tient de faptul ca cutare individreprezinta 0 amenintare pentru dansul; In consecinta, este posibil ca dsa fie smerit, comp]ezent, prietenos In situatii in care ar trcbui 81\Ikprudent. Acest deficit al apadlrii (defenselessness), In asociere cu Inn

IfJR

DlREqIl NO! IN PSIHANALIZA

I

I

1

1

de represalii, care ri1mane,in pofida refularii, este unul din factoriiputernici care explica sentimentul fundamental de neputinta alnevroticului lntr-o lume potential OStiHl9,

Ri1manesa discutam cea de a treia chestiune relevanta pentruIntelegerea anxietatii: neputinta individului In fata pericolului. Freudsustine caprincipala cauza a acestei neputinte este slabiciunea"Eului",conditionata de dependerta acestuia de "Sine" ~ide "Supraeu", Potrivitvederilor me]e, neputinta este, Intr-o masura, intrinseca anxietatiifundamentale, 0 alta cauza este precaritatea situatiei ncvroticului.Aderenta sa rigida la sistemele sale de securitate 11protejeazaintrucatva, dar, pe de alta parte, 111asa fara aparare. EI este ca undansator pe sanna, a caroi abilitate In mentinerea echilibrului 11fere~tede cMere, dar 11lasa neputincios in fata altor pericole posibile.Neputinta este, la urma urmei, implicita in natura compulsiva aimpulsiilornevrotice.Principaliifactori interni careprecipitaanxietateain nevroze au ~iei un caracter imperativ, deoarece sunt Incastrati InI'igidastructura nevrotica. Nu sta In puterea nevroticului sa Infranezercactia de ostilitate la anumite provocari sau macar sa diminuezenccastareactie, indiferentde cat de mult Ii perieliteazarespeetivareaetiesl~l;uritateapersonala. Nu-i stilin putere sa 0 rupa, fie ~itemporar, cuIlIl'rtia,indiferent cat de mult I~ipericliteaza prin aceasta realizareaIIlIIhitiiIor, care sunt la fel de imperative. Frecventa plangere aIh'vroticului ca se simte ca prins Intr-o menghina este Intru totul,/1I~lincata.Cea mai mare parte a anxietatii manifeste este de departeIl I.ullatulfaptului ca nevroticul se afla iremediabil prins Intr-o dilemaIlk dlrci "coarne" sunt deopotriva de imperative,

Modificarea conceptului de anxietate modifica In mod necesar ~i1I1'1I1('l'su]terapeutic. Un psihanalist fidel conceptului de anxietatedllhorat de Freud va raspunde anxietatii pacientului prin cautareaIIIIPlllsiilor refulate. Daca anxietatea irumpe pe parcursul curei1'"lh.lI1uliLice,el se va Intreba daca nu cumva pacientul ~i-a refulat uncleIIIIpulsuri ostile contra psihanalistului, ori dadi nu are unele pofte,\ \Uilk dc care nu este con~tient. Pe de alta parte - In masura in care!ill Ill' psihanalistului sunt dirijate de presupozitii teoretice -, el se vaII~kptn 81\gi.'lseasca0 uria~acantitate de afecte ~i,Incurcat elInsu~i InI ,plll-urcalor In raport cu situatia actuala, va recurge In ce]e din urma

169

.

KAREN HORNEY

'I

;1

la ideea ca acel monnan de dorinte sau de atitudini os tile reprezinta unafect infantil refulat odinioara, iar acum rei'nviat ~itransferat asupra-i.

Potrivit interpretarii pe care 0 dau eu anxietatii, psihanalistulconfruntat cu problema anxietatii pacientului ar trebui sa-i expliceacestuia, la timpul oportun, ca anxietatea este adesea rezultatul intrariiintr-o dilema acuta, fara a fi con~tient de faptul acesta, drept urmareincurajandu-l pe pacient sa caute natura dilemei.

Sa ne intoarcem insa la pacientul nostru, care manifesta 0 vadita

ostilitate fata de psihanalist. Acesta din urma, intelegand motivelereactiei, ar trebui sa-i spuna pacientului ca exprimarea 10ostilitatii, de~iare un efect de alinare, nu rezolva complet problema anxietatii sale; ca,pe de alta parte, poti sa ai 0 atitudine ostila fara 0 stare de anxietate; ca

daca a aparut anxietatea este pentru ca pacientul simte ca un lucruimportant pentru dansul este periclitat de atitudinea de ostilitate.

Potrivit experientei mele, acest mod de abordarenu numai ca neda posibilitatea sa tratam intr-un timp mm scurt anxietatea, ci ne permitesa ~i aflam lucruri importante privitoare la structura de caracter apacientului. Pe drept cuvant a spus Freud ca analiza viselor este via

regiall pentru intelegerea proceselor incon~tiente ale pacientului.Acela~i lucru poate fi spus privitor la analiza anxietatii manifeste. 0analiza corecta a situatiei marc ate de anxietate (anxiety situation) esteuna din caile principale de intelegere a conflictelor pacientului.

NOTE

1 Acrofobie, in terminologia medicaIa consacrata, termen prin care, seintelege teama de inaltimi, de piscuri de munte, dar ~i de balcoane din inaltulcladirilor. (Nota trad.)

2 Kurt Goldstein, "Zum Problem der Angst", in Allgemeine arztlichc

Zeitschrift iiir P,~ychotherapie, vol. II.3 Cf. capitolul XV, Fenomenele masochiste.

4 Cf. capitolul XIII, Conceptul de "Supraeu".

5 "a drive or impulse", in textul original. (Nota trad.)6 Cf. capitolul III, Teoria libidoului.

7 De fapt, diferitele atitudini pe care oamenii Ie iau fata de anxietatca hll'

Illcritit 0 observare mai atenta, deoarece ne descopera caractcrist.klN~IIII1II'IOflIIVt~o

~

110

DIRECTII NO! IN PSIHANALIZA

8 Karen Horney, Tlie Neurotic PeJ',~onaJjty of Our Time (1937),

capitolul 4.9 Deosebirea dintre anxietatea fundamentala nevrotica ~i fenomenul

gcneral uman Urangst (angoasa primordia/if) consta in faptul ca UrangM este

cxpresia neputintei umane in fata pericolelor existente - boala, mizerie,moarte, fortele naturii, du~mani -, pc dind in cazul anxietatii fundamentale

ncplltinta este in mare masura provocata de ostilitatea reflilata, iar ceca ce esten:simlit ca sursa de pericole este in primlll rand anticipata ostilitate din parteas(~menilor.

10 "tlic uncaItliing of this hostility", in textul original. (Nota trad.)11 In limba latina, in original (= calc l11agistrala), termcn folosit ca atare

~i de Freud. (A se vedea Sigmund Freud, !ntelprctarea vi,~el()r, tradllcere,pn'umblilia vcrsiunea in limba romana ~inote de dr. Leonard Gavriliu, Editura:)LIIII\il'ica,Bucure~ti, 1993, p. 464.)

a

Capitolul XIII

CONCEPTUL DE "SUPRAEU"

Principalele fapte de observatie pe care se intemeiaza conceptulde "Supraeu" la Freud sunt urmatoarele: unele tipuri de nevrotici par sa

adere la norme morale deosebit de severe ~i de elevate; forramotivationala a vietii lor nu este dorinta de fericire, ci un patima~imbold spre corectitudine ~iperfeqiune; ei sunt guvemati de 0 serie de"imperative"l - trebuie sa fie perfeqi in profesiunea lor, trebuie sa fiecompetenti in diferite domenii, trebuie sa aiba 0 judecata infailibila,trebuie sa fie soti exemplari, trebuie sa fie un model de fiu sau de fiica,un model de gazda, ~i a~a mai departe.

Telurile moralei lor compulsive sunt neabatute. Nici 0 consi-

deratie nu se acorda circumstantelor asupra carora ei nu au controlul,

fie ele circumstante interioare sau exterioare. Ei se simt capabili sa tinain frau orice anxietate, indiferent de intensitatea acesteia, nu trebuie sa

fie niciodata loviti, nu trebuie niciodata sa gre~easca. Daca ei nucorespund exigentelor morale, devin prada anxietatii sau asentimentului de culpabilitate. Pacientii, aflati sub imperiul unor astfel

de exigente, se mustra nu numai pentru e~ecurile lor din prezent, ci ~ipentru cele din trecut. Cu toate ca au crescut in conditii nefavorabile, eiau impresia ca nu au fost influentati de aceste conditii ~i ca trebuie sa fi

fost suficient de rezistenti ea sa suporte orice maltratare, fara reaqiiemotionale de felul fricii, supunerii sau resentimentului. Acest mod

irational de a-~i asuma rcsponsabilitatea este gre~it atribuitsentimentului dl::culpabilitate care dateaza hat din copilane.

, 172

~

I~

DIREqlI NO! IN PSIHANALIZA.

Caracterul categoric al exigentelor este vadit ~i in faptul ca eletind a fi aplicate fara discemamant; individul se simte obligat ca toata

lumea sa-i placa, in ciuda unor insu~iri suparatoare, gasindu-se vinovatpe sine insu~i daca nu este capabil de respectivul sentiment. 0 paeienta,de exemplu, vorbea despre 0 femeie care, de la incidentele relatate, eradura, egoista, nepoliticoasa ~i pizma~a ~i ca ea, pacienta, recursese la"analiza" ca sa descopere ce motive avea sa 0 antipatizeze. Amintrtrupt-o, punandu-i intrebarea de ce se simtea obligata sa-i plaeafemeia aceea care mie mi se parea ea merita cu varf ~i indesat sa fietrataili cu repulsie; la spusele mele pacienta a raspuns cu 0 mare u~urare,intelegand in acel moment ea a-i placea oricine, indiferent de valoreasa ca persoana, fusese pentru dansa 0 lege nescrisa.

Un alt aspect al naturii imperative a acestor norme este ceea ceFreud nume~te caraeterul lor "strain de Eu". El intelege prin acest

. termen faptul ca individul pare a nu avea nimic de spus in ceea ceprive~te regulile de conduita autoimpuse: daca ii plac, daca crede invaloarea lor intra tot atat de putin in discutie ca ~icapacitatea sa de a Ieaplica cu discemamant. Ele exista in mod incontestabil, in modincxorabil, ~i ai a Ie da ascultare. Orice deviere de la aceste normeIrebuie riguros justifieata in fata con~tiintei individului, altfel fiindsanctionaili prin sentimente de culpabilitate ~i inferioritate sau prin stande anxietate.

Un individ poate fi con~tient de faptul ca exista teluri moralecompulsive, recunoscand, de pilda, ca el este "perfectionist". Sau seP(lUtesa nu recunoasca lucrul acesta - dat fiind ca tocmai accentul pus<ll'cl pc perfeqiune nu-i va pennite sa adIDiili existenta unor impulsiiil'lltionale tintind perfectiunea - ,dar,in schimb,poate trancani desprelcUII1el nu se simte niciodata lovit, despre cum este el capabil sa-~ilcontroleze fiece emotie sau sa dea piept cu indiferent care situatie. SaupI)!lIefi copilare~te convins ca este "bun" de la natura, di este cinstit,ru\iollal. tn sfar~it, se poate ca el sa nu fie deloc con~tient de faptul caIII'\)asemenea teluri, ca sa nu mai vorbim de caracterullor compulsiv.TUI.r-uneuvant, gradul in care 0 persoana este con~tientaca se conducetluplt aeeste norme este variabil.

Tn ansamblu, aici ea ~i oriunde, problema daca 0 impulsie estenm~lienta sau nu este prea generala ca sa ne conduca la- rezultaten'vcllltoare. 0 persoana poate fi con~tienta de faptul ca este ambitioasa,

173

KAREN HORNEY

dar sa nu fie con~tienta de puterea pe care ambWa 0 exercita asupra-isau de caracterul distructiv al acesteia. Ea poate fi con~tienta ca din d.ndin dnd manifesta anxietate, dar se poate sa nu ~tie in ce masura intregulsau model de viata este determinat de anxietate. La fel, simpla afirmapeea 0 persoana este sau nu con~tienta de trebuinta de perfecpune moral anu inseamna mare lucru. Nu este prea dificil sa se dea in vileag faptulea existenta acesteia este con~tientizata. Important este pentrupsihanalist ~i pentru pacient sa se recunoasca extensiunea acestortrebuinte ~i intluenta pe care ele 0 au asupra relatiilor individului cuceilaJti ~i cu sine, precum ~i sa se descopere factorii care 1'acnecesarapentru individ mentinerea normelor sale rigide. A aqiona in aceste douadirectii nu este treaba u~oara, pentru ea tocmai aici incepe lupta cu totsoiul de 1'actori din incon~tient.

S-ar putea pune intrebarea cum de este posibil pentru psihanalistsa traga concluzia ea aceste exigente sunt prezente ~i efective, dinmoment ce pacientul rareori este con~tient de existenta normelor sale ~iniciodata nu este con~tient de 1'orta~i influenta lor. Avem de examinattrei tipuri principale de date.

In primul rand, avem 1'aptul de observape ea 0 persoana poate saaiM in mod invariabil un comportament rigid, despre care nu se poatespune ca este cerut de situatie sau de interesele respectivei persoane. Depilda, se po ate ca omul sa faea mereu dlte ceva in profitul altora, sa Ieimprumute bani, sa Ie dea slujbe, sa 1'acatot felul de comisioane, pentruca, in acela~i timp, sa fie absolut incapabil de a face ceva in propriul saubeneficiu.

In al doilea rand, avem faptul de observape ca anumite genuri deanxietate, sentimente de inferioritate sau autoacuzatii apar sub formade reactii la reale sau posibile deviatii de la normele morale compulsiveexistente. Astfel, de exemplu, un student in medicina, incepator in ceeace prive~te lucrarile de laborator, se crede idiot pentru ca nu poate facela moment 0 hemograma; 0 persoana, invariabil generoasa cu altii, arecrize de anxietate dnd dore~te sa faea un voiaj de agrement sau saachizitioneze un apartament confortabil, de~i dispune de toatemijloacele spre a-~i realiza asemenea dorinte; la repro~ul ea ar fi facutun rationament gre~it, 0 aha persoana reaqioneaza extrem de dispro-portionat, atribuindu-~i deficite intelectuale, de~i in problema discutatase pot emite opinii diferite.

174

'i',,'H

I,

DIRECTII NO! IN PSIHANALIZA

In smr~it, al treilea fapt de observatie: 0 persoana are adeseaimpresia ea este blamata sau ca se a~teapta de la ea realizariextraordinare,pe cand in realitate nimeni nu-i repro~eaza~inu-ipretin-de nimic. In asemenea cazuri se poate trage concluzia ea individul aremotive serioase sa presupuna ca aceste atitudini exista; pres\:punereasa poate trada, de exemplu, 0 proiectie a propriilor sale atl' iini deautoexigenta ~ide condamnare dc sine.

Consider ca aceste date de observatie sunt re~le. Faptul de a fi

descoperit acest fenomen ~ide a-i 1'iinteles importantain descifrarea ~itcrapia nevrozelor este una din multele dovezi despre puterea dcobservatie a lui Freud. Problema carc se pune este aceea a explicafiifcnomenului.

Pe baza teoriei sale rcferitoare la instincte, Freud nu face altceva. dccat sa admita ca 0 astfel de forta imensa, cum este trebuinta deperfectiune, estc de natura instinctuala. EI 0 considera0combinatie deinstincte sau de derivate ale acestora. Potrivit conceptiei lui Freud,tfebuinta de perfectiune este 0 compozitie de impulsii narcisice,lIIasochiste~iin special de distrugere; estc, de asemenea,un reziduu alcomplexului lui Oedip, in masura in care reprezinta imaginileInlcriorizate ale parintilor, Cllinterdiqiile decretate de ace~tia~icaretrcbllie respeclate. Nu voi discuta aici acesle chestiuni, intrudt incapitolele precedente am expus motive1epentru care socot di solutiileImplicatede acestea sunt contestabile. Voi spline doar atat: conceptulde "SlIpraeu"allui Freud se illcadreaza in teoria libidoului ~iin teoriaInslrictuluimoqii; dad! accept aceste teorii, trebuiesa accept~ivederilesale asupra "Supraeului".

Revazand scrierile lui Freud pe acesta tema, descoperim di e1

sus~inein principal di "Supraeul" este un factor intern cu un caracterprlmar de interdictie. Este ca un departament de politie secreta, caredclccteazafara gre~ea1aorice tendinta sauimpulsie interzisa,in special

IWacelea agresive,pedepsindu-l fara mila pe individin cazul ea aufostdcscoperite asemenea tendinte sau impulsii. Deoarece se pare ea"Supraeul" genereaza anxietate ~i sentimente de vinovatie, FreudCOilchide di acesta trebuie sa fie dotat cu putere distn,Ictiva.Trebuintancvrotica de perfectiune este astfel considerata 0 consecinta a puteriiII1'lmicea "Supraeului". lndividul trebuie sa atinga volens nollens2

pl)rfcctiunea, spre a face pe voia "Supraeului" ~i a evita pedeapsa.

"'

I:,

,"

j'I~:

175

KAREN HORNEY

Cautand sa cJarifice acest aspect, Freud respinge In mod explicit

vederile obi~nuite cu privire la relapa dintre restrictiile autoimpuse ~iidealuri; de obicei restrictiile sunt privite ca 0 consecinta a telurilor

morale existente, pe cand Freud Ie prive~te ca pe 0 consecinta aviolanlor sadice. "tn opinia comuna situatia se prezinta altfel: norma

instituita de Eul ideal pare sa fie ratiunea pentru suprimarea

agresvitatii"3. Sadismul pe care individul 11dirijeaza astfel Impotrivalui Insu~i I~iextrage energia din sadismul care altfel ar fi fost descarcat

asupra altora. tn loc sa-i urasca, sa-i tortureze sau sa-i acuze pe al~i, else ura~te, se tortureaza, se acuza pe sine.

. Freud ne ofera doua categorii de fapte de observatie In sprijinulvederilor sale. Mai Intai faptul ca indivizii obsedati de trebuinta deperfectiune se nenorocesc pe ei In~i~i; Intr-un cuvant, ei se sufoca subpovara restriqiilor. tn al doilea rand, ca sa-l citam pe Freud, "cu cat unom este mai putin agresiv fata de ceilalti, cu atat mai tiranic, adica cuatat mai agresiv devine In Eul sau ideal"4.

Primul fapt de observape este desigur adevarat, dar pennite ~i alteinterpretan. AI doilea fapt de observape este discutabil. Este adevarat

ca persoanele de acest tip pot sa para Ingaduitoare fata de semeni, pednd lor Insele nu-~i Ingaduie nici 0 desfatare; ele se tem sa-i critice sau

sa loveasca In altii,pe dnd pe ele Insele se acopera de Invinuiri. Acest

fapt de observatie Insa, pe langa ca lasa loc ~ialtor interpretan, nu poatefi generalizat. Exista multe alte date de observatie, contradictorii:

nevrotici care chiar In mod vizibil sunt la fel de exigenp fata de altii ca

~ifa{a de ei In~i~i, la fel de dispretuitori fata de alpi ca ~ifa{a de ei In~i~i,la fel de dispu~i sa-i condamne pe altii pe cat de dispu~i sunt sa seautocondamne. Ce sa mai spunem apoi, de exemplu, de toate acele

cruzimi comise In numele moralei sau In numele preceptelor religioase?

Daca trebuinta nevrotica de perfectiune nu este rezultatul unui

axiomatic agent instituitor de interdictii, atunci care este semnificatiaacesteia? Interpretanle date de Freud, de~idiscutabile, deschid totu~i0perspectiva constructiva, implicand faptul ca eforturile In directiaperfectiunii sunt lipsite de autenticitate. Daca 1mieste Ingaduit sa facuz de 0 expresie argotica, este ceva care pute In demersurile morale5.Acest aspecta fost aprofundatde Alexander,care a aratatca respectarea

176

.

DIRECTII NOI IN PSIHANALIZA

de catre nevrotic a normelor morale este mai mult formala, avand uncaracter fariseic, ipocrit6. .

Indivizii care par guvernati de neinduratoarea trebuinta deperfectiune pur ~isimplu exerseaza virtu tile pe care ei pretind ca Ie au?Cand cineva care dore~te eu toaHi seriozitatea sa realizeze cevaInHUne~te In el Insu~i obstacole care pericliteaza atingerea scopuluipropus, el este Inclinat sa mearga la radacina raului, a~a Incat In cele dinurma sa-I depa~easd; dad, de exemplu, constata ca uneori este iritabilfara vreun motiv serios, el va Incerca mai Intai sa-~i tina In frauiritabilitatea, iar dad nu izbute~te se va stradui sa identifice care.tendinte ale personalitatii sale sunt raspunzatoare de cusurul sau ~i vaIncerca, pe cat posibil, sa Ie schimbe. Nu a~a va proceda nevroticuldespre care am vorbit. Acesta va Incepe prin a-~i minimaliza

. iriti\l:>ilitatea sau prin a-i gasi justificari. Daca e~ueaza In acesteIncercari, se va mustra fara mila pentru atitudinea sa, cautand cu totdinadinsul sa ~i-o controleze. Neizbutind sa 0 controleze, se va blamapentru insuficientul sau autocontrol. Aici se opresc toate eforturile luLEI nu va Intelege niciodata ca In el ceva nu este In regula, ceva caregenereaza iritabilitate. De aceea nu se schimba nimic, iar jocul se repetala nesfar~it.

Daca nevroticul recurge la psihanaliza, el reu~e~te sa Inteleagainutilitatea stradaniilor sale, de~i 0 face In sila. Se poate ca, din politete,sa admita pe plan intelectual ideea psihanalistului ca accesele sale deiritare sunt doar ba~icile care ies la suprafata. Dar de Indata cepsihanalistul pune degetul pe rana din adanc, pacientul reactioneazaprintr-o mixtura de iritare disimulata ~ianxietate difuza, pentru ca dupaaceca sa sustina cat se poate de categoric d psihanalistul gre~e~te saucl1cxagereaza In mod grosolan; ~ise poate ca din nou sa sfar~easdi prina-~i condamna incapacitatea de autocontrol. Aceasta reactie se poaterepcta ori de cate ori psihanalistul atinge un punct sensibil, indiferentde gradul de prudenta cu care 0 face.

Astfel, nevroticii de acest tip nu numai d nu simt nici un Indemndc 11se sonda, de a merge la radacina tulburani, de a se schimbal'l~almcnte, ci se opun categoric oricarui demers In aceasta directie. EiIIlIau nici un chef de a fi psihanalizap, ci detesta lucrul acesta. Dad nuI'" ri la mijloc simptome grosiere, cum sunt fobiile, temerile ipohondrice~iallele de felul acesta, ei nu ar veni niciodata la psihanalist, indiferent('fit de mari ar fi dificultatile caracterologice care Ie fac viata amara.

,~

I

','I,,IItii

177

KAREN HORNEY

Dadi vin la tratament, nll Vordeditsa-~i vad1'isimptomelc indepilrtate,frtra ca personaIitatea lor sa fie atinsa cu ceva.

Conc1uzia pe care am tras-a din aceste fapte de observatie este ditipul respectiv este guvernat nu de trebuinta de "perfeqiune tot mai

mare", cum sustine Freud, ci dc trebuinta de a i'ntretine aparenta

perfcctiunii. AparenFi i'n achii cui? Prima impresie este cii acest tiptrebuic sa-~i apara perfcct in primul rand lui i'nsu~i. Intr-adevar, el sepoate critica aspru pe sine insu~i pentru deficientele lui, indifercnt de

faptul daca acestea au fost sau nu observate de ceiIalti. In aparenta, eleste relativ independcnt de Gemenii sai. Aceasta este impresia care Ii va

fi dat lui Freud i'ncredintarea di "Supraeul", de~i generat initial desentimentele dc dragoste ~i ura ~i dc angoasele copilului, i'n cele din

urma devine 0 reprezcntanta intrapsihica autonoma a interdictiiIorinstituite de moraHL

Este adevarat ca acc~ti indivizi vrtdesc 0 tendinta marcata spreindependenta, ceea ce apare cu c1aritate daca i'i comparam cu indivizii

care au tcndin1e predominant masochiste. Este, i'nsa, 0 independentagencrata mai degraba de sfidare dedit de forta interioara ~i din aceastacauza este i'n mare masura contrafacuta. In reaIitate ei sunt extrem de

dependenti de aItii, desiguri'n felullor specific. Sentimentele, gandurile~i actiuniIe lor sunt determinate de ceca ce ei cred ca se a$teapta de ladan~ii, fic ca ci reactioncaza la ascmenea a~teptari prin supunerc, fie ca

reactioneaza prin sfidare. Ei sunt de asemenca dependenti de opiniacelorIalti dcspre dan~ii. ~i in accst caz depcndenta are specifieul ei; esteun impcrativ pcntru ei ca infaiIibiIitea sa lc fic recunoscuta, Orieedivergenta Ii face sa nu se mai simta i'n apele lor, deoarece aceasta

impIica rentru ei faptul ca dreptatea lor nu estc considerata a fi dincolo

de orice i'ndoiala. Fatada de justete pe care ei se stractuiesc sa 0 prezinteeste astfel un simulacru pentru ochii ahora ~i pentru ai sal. Dadi de

acum incolo voi vorbi de trebuinta da a parea perfect, va fi 0 expresiesimpIificata pentru trebuinta de a parea perfect i'npropriii ochi, ca ~ii'nai celorIaltl.

Aceasta caracteristica apare, de asemenea, adesea i'n forme ~imaistridente, i'ncazul acelor trebuinte compulsive de perfecpune care nu se

refera la chestiuni morale, ci pur ~i simplu la teluri egocentrice, cum arfi trebuinta de a fi atot~tiutor, un fenamen frecvent la intelectuaIii de azi

~icare poate fi observat cu u~urinta, Cand un astfel de tip estepus i'nfata

178

~ DlRECTII NOI IN PSIHANALIZA

unei i'ntrebarila care nu poate sa raspunda, el se va da chiar ~ipeste cappentru a-~i demonstra ~tiinta, chiar dad faptul de a-~i recunoa~teignoranta nu s-ar reflecta i'n niei un fel asupra prestigiului sau deinte1ectuaI;el prefera i'nsasa jongleze pur ~isimplu, i'nmod formal, cutermeni stiintifiei, cu metode si teorii.

In~egdl concept de "Su~raeu" se gase~teradical modificat dacaprivimeforturile individuluica pe ni~teeforturi axate pe un "simulacru"de perfectiune ~ide infaiIibilitatecare, dintr-o ratiune oarecare, se ceremenp,nut.In cazul acesta "Supraeul" nu mai este 0 agentie speciala i'ncadrul "Eului", ei este 0 trebuinta speeiala a individului. EI nu esteaparatorul perfectiunii morale, ei exprima trebuinta nevroticului de asalva aparentele perfectiunil.

Intr-o anumita masura, orieine traie~te i'ntr-o comunitate,organizata trebuie sa pastreze ni~te aparente. Intr-o anumita masura,fiecare din noi este i'mbibatde norme1ede comportament din mediu.Intr-o anumita masura, noi toti suntem dependenti de parerea pe careceiIaJti0 au despre noi8.Ceeace se i'ntampIai'nsai'ncazul tipului la carene referim este ca - fie-ne permisa 0 mica exagerare - fiinta umanaIn i'ntregulei devine 0 fatada.Pur ~isimplu nu conteaza I,;eeace dore~ti,ceea ce i'ti place, ceea ce nu-ti place, valorile. Singurullucru careconteaza este sa corespunzi a~teptarilor ~i standardelor ~i sa-p,indepline~tii'ndatoririle.

ObIigatiade a fi perfect se poate referi la orice este apreciat i'ntr-osocietate data: ordine, curatenie, punctualitate, con~tiineiozitate,cficienta, realizari intelectuale sau artistice, judecata logiea,gcnerozitate, toleranta, altruism. Categoria de perfecp,unepe care unindivid va pune accentul depinde de diver~ifactori, de felul: propriilecapacitati; persoanele sau caIitatiIe care I-au impresionat favorabil i'ncopiIarie;imperfecp,unilecu care s-a confruntatpe cand era copil~icareI-audeterminat sa caute sa se perfecp,oneze;posiblitap,lesalereale de asc cvidentia; felul de anxietate i'mpotrivacaruia trebuie sa se protejezeprin nevoia de a fi perfect.

Cum i'ntelegem noi 0 asemenea trebuinta stringenta de a pareaperfect?

III

,~I;'I

In ceea ce prive~te geneza acestei trebuinte, Freud ne-a datl'epcre1egenerale, aratand ca ea i'~iare originea In copiIarie ~ica este

179

KAREN HORNEY

legaHi de interdictiile instituite de parinti ~ide resentimentele impotrivaacestora, pe care copilulle-a refulatJ. Ni se pare a fi 0 simplificare, insa,sa prive~ti interdictiile dictate de "Supracn" ca pe ni~te reziduuriaproape directe ale tabuurilor impuse de parinti. Ca ~i in cazul oricareitendinte nevrotice, ceea ce ii explica dezvoltarea nu este 0 trasatura saualta din copilarie, ci suma total a a intregii situatii. Atitudineaperfectionista (attitude of perfectionism) se dezvolta in fond din

acelea~i elemente ca ~i tendintele narcisice. Intuciit despre acesteelemente am discutat in capitolul consacrat narcisismului, este suficientsa facem aici 0 simpla recapitulare. Ca urmare a mai multoI' influentevitrege, copilul se gase~te intr-o situatie potrivnidL Propriul sau Eu esteoprit din dezvoltare, copilul fiind fortat sa se conformeze dorintelorparintilor. El i~i pierde astfel capacitatea de initiativa personala, nu aredorinte care sa-i apartina in exclusivitate, nu are propriile lui teluri ~inici rationamente care sa fie ale sale. Pe de aIta parte, el este instrainatde oameni ~iinfrico~at de ei. A~a cum am mentionat anterior, exista maimuIte dii de a ie~i din acesta calami tate fundamentaHi: narcisismul,masochismul, perfectinismul.

Istoria copilariei unui pacient cu pronuntate tendinteperfectioniste vacte~te faptul ca acesta a avut parinti cazui~ti, care auexercitat 0 dominatie incontestabil autoritara asupra copiilor, 0autoritate care s-a referit in primul riind la normele de comportamentsau la regimul autocratic personal. Destul de frecvent copilul a avut desuferit tratamente nedrepte, cum ar fi preferinta panntilor pentru ceilaltifrati sau surori, ori repro~uri pentru fapte pe care nu elle-a savar~it, cialtii. Cu toate di asemenea tratamente nedrepte pot sa nu fie excesive,ele genereaza resentimente ~i indignare, din cauza disparitatii dintretratamentul aplicat ~i pretentia de infailibilitate a panntilor. Acuzatiilebazate pe aceste motive nu pot fi exprimate, deoarece copilul nu estedeloc sigur de caracterullor acceptabil.

Ca urmare a aces tor conditii, copilul inceteaza de a mai avea uncentru de gravitatie in el insu~i, ci il stramuta cu totul asupra purtatorilorde autoritate. Procesul acesta este gradual ~iincon~tient. Este ca ~icumcopilul ar decide ca fie tata, fie mama este persoana care are intotdeaunadreptate. Aprecierea pentru ceea ce este bun sau rau, de dorit sau denedorit, imbucurator sau neimbucurator, placut sau nu se face in afaraindividului insu~i ~i ramiine in afara sa. El nu mai are 0 judecata a luL

180

I!

\111

~

III

I

\

.

DIRECTII NOI IN PSIHANALIZA

Adoptiind acesta conduita, individul nu vrea sa ~tie ca aingenuncheat, ~i-afacut din norme din afara propriile-inorme ~iastfeli~i asigura 0 aparenta de independenta. Semnificatia acestora poate fiparafrazata dupa cum urmeaza: "Pac tot ce presupun ca am de facut ~iastfel ma achit de orice obligatie ~iimi rascumpar dreptul de a fi lasatin pace" . Aderiind la standarde straine ~ie~i,individul dobiinde~tedeasemenea 0 anumWiintransigenta care mascheaia slabiciunea sa reala,. !

0 intransigenta analoga cu corsetul care il ,ajuHipe individ sa-~i tinadreapta coloana vertebrala vatamata. Standardele de care dispune acumii spun ce trebuie sa doreasca, ce este drept sau nedrept ~i de aceea elcapata impresia amagitoare ca are un caracter putemic. Amiindouaaceste achizitii 11deosebesc de individul masochist, care este vizibildependent de altH ~i a carui nevertebrare nu este camuflata de 0 armurade reguli rigida.

Pe de alta parte, prin superconfoffilismul sau la norme sau lacerintelO, el se situeaza dincolo de repro~uri ~i atacuri ~i prin aceastaelimina conflictele cu mediul; standardele sale interioare compulsive iiregleaza relatiile cu semenii I 1.

In cele din urma, prin aderarea la standarde el dobiinde~teunsentiment de superioritate. Aceasta satisfactie este similara cu aceeaadusa de autoinflatie, cu urmatoarea deosebire: un narcisic se poatebucura la giindul ca este un individ atiit de extraordinar, savuriindadmiratia cu care este inconjurat; la un individ animat de spirituldreptatii predomina setea de razbunare. Chiar ~i sentimentele devinovatiecare aparatat de lesne suntconsideratecavirtute,dovedindu-iindividului inalta sa sensibilitate fata de cedntele morale. Astfel, dadipsihanalistulIi arata cat de exagerate sunt invinuirilepe care pacientul~iIe aduce, acesta - in mod con~tient sau incon~tient - va giindi insinca lui ca este mult mai subtil decat psihanalistul care, cu sondarilesale "profunde", este posibil sa nu-l inteleaga.Aceasta atitudine atragedupa sine 0 satisfactie sadidi, in cea mai mare parte incon~tienta: a-iintepa ~i a-i distruge pe ceilalti printr-o superioritate absoluta.Impulsiile sadice pot fi exprimate pur ~i simplu prin giinduridepreciatoarecu privire la gre~e1i1e~idefectele altora.Dar impulsul caatare este acela de a Ie spune altora cat de pro~ti,de fara valoare ~ide"alnicisunt, Iaciindu-isa se simta ni~tegunoaie;impulsulestede a-i loviClljustitiara indignare, de la inaltimea propriei infailibilitati12.Fiind

181

I

I

I

1 I

II

KAREN HORNEY

"superior pe plan moral"lJ, individul capata dreptul de a-I privi de suspe ceilaJti ~i,drept urmare, de a Ie pricinui altora acelea~inecazuri pecare panntii i Ie-aupricinuit lui. In Aurora,Nietzsche a descrisacest soide superioritate morala, sub titIul "Cruzimea rafinata ca virtute":

"Avem aici a moralitatebazata in intregime pe setea noastra de ane distinge - , ~ide aceea nu trebuie sa avem 0 opinie prea buna despreea! Intr-adevar,neputem intrebafoartebine:ce fel de impulsesteacesta~icare este semnificatia sa fundamentala? EI este menit, dupa cat neapare noua, sa-I supere pe vecin, sa-i trezeasca invidia ~isentimentelede neputinta ~ide degradare; ne straduim sa-I facem sa guste amaruldestinului sau, picurand un strop din mierea noastrape limba lui ~i,intimp ce 11facem sa guste aceasta pretinsa binefacere, 11privim taios ~itriumfator in ochi. Iata-I acumumilit, ba chiarperfect in umilinta sa -C~!Hati-ipe cei carora, prin umilinta, elle pregatea de multii vreme 0tortura! Cu siguranta ca ii yeti gasi! Un altul manifesta mila fata deanimale ~idin aceasta cauzaeste admirat - , dar exista anumiti oamenifata de care tocmai prin aceasta a vrut el sa-~i manifeste cruzimea.Priviti la acest mare artist: placerea pc care el 0 savureaza anticipat,imaginandu-~iinvidiarivalilorpe care i-a depa~it,nu i-a ingactuitsa aibaodihna pana cand nu a devenit a somitate; dite zile amare le-o fi facutel unor semeni de-ai sai, ca pret pentru propria-i faima! Inocentacalugaritei: cu ce ochi mustratori se uita ea la femeile care nu au alesviata la manastire! Ce bucurie a razbunarii in ochii ei! - Tema esteclara, variatiile ei pot fi nenumarate, insa nu ~iplictisitoare -, cacieste0 noutate poate inca paradoxala ~i aproape dureroasa sa afirmi camoralitatea distinctiei14nu este, la urma urmei, decat bucuria pc careti-o da cruzimea rafinata." .

Impulsul acestui tip de a triumfa vindicativ in fata celodalti aremai multe surse. Un asemenea individ nu are decat reduse posibilitatide derivare a satisfactiei din relatiile umane sau din munca. Atatdragostea cat ~imunca se traduc in indatoriri impuse impotriva carorael simte a revolta interioara. Sentimentele pozitive spontane fata desemeni sunt inabu~ite,iar atitudinile resentimentare abunda. Oar sursaspecifica de permanente impulsuri sadice este sentimentul sau de a nu-~itrai propria-i viata, ci una axata pc scopurile altora. Ignorand faptulca elinsu~i ~i":ainstrainat vointa ~i standardele, se sufodi in jugul

182

I

DIRECTII NOI fN PSIHANALIZA

obligatiilor. De aid dorinta de a triumfa asuprace]or]a]ti In singurulmod care II sta in putere, exceJandin actele de dreptate ~iin virtuti.

A~a se face di reversu] fatadei nctede a acestui individ este 0dizvratire interioara impotriva a tot ceea ce se a~tcapta de la dansuJ.Simplul fapt ca 0 activitate sau un sentiment tine de eatcgoria aeelorapc care el presupune ca trebuie sa Ie indeplineasca sau sa Ie exprime este

suficient ea sa-i provoaee a nesupunere ostentativa. In cazuriJe extreme,putine aetivitati nu intra In aceasta categorie, cum sunt citirea de romanepolitiste sau consumarea de uukiuri, aeestea fiind singurele duse laIndeplinire faril rezistenta interioara. 1n orice "Ita privinta un astfel deindivid se opune in mod incon~tient sa faea ceca ce i se cere sau ceea cccrede di i s-ar cere. Rezultatul este, de ce]e mai mu]te ori, starea dc

apatie ~iinertia. Activitatile individuale, ca ~i viata In fntregul ei, devin

. monotone ~i neatractive pentru 0 persoana care, nefiind un agent liber,

nu actioneaza prin fort:! motivatiei proprii, ci In virtutea unor scopuri ~isentimentc prcscrise.

Data mnd importanta sa practidi, yom insista asupra uneieonsecinte deosebite a acestei blocari: inhibitiile In domeniul muncii.

Chiar daca a ]ucrare oarecre este rodu] propriei initiative, in scurt timpaeeasta va in.tra In categoria obligatiilor pe care persoana respectiva Ieare de Indeplinit ~i,drept urmare, aceasta va simp a rezistenti1 pasivi1 incxecutarea ]ucrarii. Astfe], adesea, individul esle prada unui conflictintre impulsia de a reaIiza ceva perfect ~i sila de a se apuea de lucru.

Rezultatul acestui conflict difera potrivit cu forta factarilor angajati dc0 parte sau de cealalta, putand conduce ]a 0 inertie mai mu]t sau mai

putin completa. La una ~i aeeea~i persoana perioadele de activitate/'cbri]a pot sa altemeze cu perioadele de inertic. Aceasta poate face ca1l111neasa fie extrem de extenuanta. Incardarea cste eu atat mai mare cudil munca depa~e~te sarcinile comune, de rutina, deoarece fiece demers

ll't'buie sa fie absolut inataeabil, posibi]itatea de a camite erori generandunxictate. De aceea se cauta seuze, eu inlentia de a se renunta cu totulIIIlIlunca sau de a se trece responsabilitatea pe seama altora.

Aceasta tendinta dubla, de conform are ~i de nesupunere

oSlcntativa explidi ~i una din dificultatile intervenite in terapie. Faptult h psihanalistu]a~teaptaca pacientul sa-~iexprime gandurile ~i~(:nlimentele, sa se introspecteze, eventual sa schimbe ceva in interiarul

"Nuprovoaca 0 maxima impotrivire fata de procedeu. Drept urmare,

183

KAREN HORNEY

1 "'i

DIRECTII NOI fN PSIHANALIZA

un piedestal Inalt, de unde Isi bate 'oc c ~ '-atund a comite 0 greseal v ~ J v u sarcasm de deficientelcaHora

, , , a mseamnapentruel ' I I . 'Odlcolului, dispretului si umT". peoco u de a fl expus

AceasHl structura fundamentaIa poate genera doua categorii Un alt gen de an~iet /lm.. ,diferite de anxietate, Una din ele a fost descrisa de Freud, Este manifesta atunci cand ind' ~def~OP~1Uacest~l structuri de caracter seanxietatea pe care el 0 define~te drept frica de puterea punitiva a scopuri egoiste, care nuIV~~ ~t~e c.o~~tJ~ntdefaptulcaurmare$te"Supraeului", In tenneni simpli, este vorba despre anxietatea generata sanatatea niCl

'

po'nedu' tJ,se J~S,t11~a mCI pon nevoia de a-si Pastra

. , , , , ' ca, e,mclpon Itru' ,de comlterea unor greseh, de descopeorea unor deflclente sau de femeie de exemplu t v

t vd a Ism sau altele de acest fel 0

, . , , , " ap ura e 0 modest' . >', .antJclpareaunUle~ec. pentrudansa,a avutun t d ' , Ie rara 10tot ceea ce cerea

In lumina interpretarii mele, aceasta anxietate este provocaHide un hotel de lux, desi chel~~cI ~~~x~tate 10~om~n~ul In care a tras ladisparitatea care exista Intre fatada ~ifond (fa~adeand background). de care dispunea i'arP

.tUla, ~ ~cuta nu depa~ea mCldecum mijloacele

E A b'

d f'd A v v d ' . , oe enu Slrudele ar fi po

'

v'

tste mdeose 1teama e a 1 emascat. ceasta teama, e~lpoate tine ea nu ar fi apelat la s . "1 ' . 1 ca pe 0 prostie dadi.' . v ' ervlcu e unUlasemene' h t I A '

de ceva special, cum ar fl masturbarea, este teama dlfuza ~1 fost cuprinsade anxietat 'd' . a ~e, ceea~l pacienta apennanenta15a nevroticului di Intr-o zi el va fi dat de gol ca escroc, ca , ei pretenf,iifata de viata.ecan pSlhanahstula atJnsproblemaPropriilorIntr-o zi semenii SIDvor descoperi ca In realitate el nu este generos sau Acest gen de . .I .. ." v d f AI '

t v

M anxletate poate fi Inteles ' ,

a trulSt,Clegocentoc, egOIst,on ca e apt nu munca sa 1 m ereseaza, odestia pote fi Privita c ' . , , m mal multe feluri,. ,I

'L V'

I' v v v t ' a un dlSPOZltJVde rea ctJ

'e " t v

de Iv

Clnumm g ona, a 0 persoana mte 1genta aceasta teama poa e provoca anxletatea provocaUi d . . , v , ,ia,a acomie, iar. ,f

vd

.d

. , A 'd

'bl e IVlrea Oocarel dorinte Ie '

t!'

0 aprehensmne ata e once Iscutlem care s-ar putea n Icapro erne ca teamade apierde co tr I I A, '" gl me poate fi privitasau fonnula Intrebaripe care ea sa nu fie capabila sa Ie solutioneze sau acestea,interpretariled: 0 u ;,supra1Oc1mafielcatre lacomie. Cu toatesa Ie dea imediat raspunsul, spulbedindu-i-seastfel mitul de om care Ie pacienti au Inmod cert acest el ~u s-~udovedit satisfacatoare.Acesti,

A.

d' . , .. V 'A d v v ' accesedelaconue daropl' , ,

~tiepetoate, semeneam IVIZIpot avea pnetem care sa-l m rageasca; accesenu sUntdecatrea ti' ,', ma mea esteca acested A d I '

b. v d ." ' ,. d A" V C lsecundmelasu pnlnar A

ar, gan e~te e ,mal me sa nu evmrt prea mtIm cu an~l1,pentru ca dorintelor egoiste. ' ea 10general a tuturori-ar putea dezamagi. Patronul are 0 parere buna despre el ~iIi ofed 0 Sepoate sustine v , . .pozitie de mai mare responsabilitate, dar mai bine sa n-o accepte, pentru la fel de imper~tivaca apantia "d~zlllteresarii" ("unselfishness") estev d ' V A .. d h. A d

't ' pentru paClent ca si a '

t'

Ica s-ar putea escopen ca, IIIion, nu este c lar atat e pocepu . ra!JOnalitatiisi asa mai dr,.; pan,Ja to erantei, a

Teama de a fi datpe fata In ceea ce prive~tetoate aceste pretenp.i, descoperi;ea' un~r dori ~p~e, n cons,~clllta.'anxier,i,teacare apare lade~itoate aceste pretenp.isunt de buna-credinta, face ca 0 persoana de demascare a pretentiil n,eA"mter~sate .ar ~1explicala ca teama de

, " f '

b'" , A V A 'h I." d .' or. ceasta exphcahe des ' v

acest tIp Sa Ie anUltoare $1nemcrezatoare III pSI ana lZa, eoarece l~Xpeoenteimele este in fi' v ,'.1 corecta, potrivit

aceasta In mod explicit unniire~te"darea pe fata" a unor astfel de taine. sl1se simta liber de a av:~ l~~e~~id:oar~ce nu-I Indrituie~tepe pacientTeama sa poate sa culmineze Intr-o anxietate acuta; aceasta se poate Numai dupa ce a p p. 1e-l doon!e,constientiza, se poate manifesta printr-o circumspectie generaIa, Idul prezentat am Intel

mese:ammat structura acestui tip de caracter In

'.. v ' " , caeste posibil saa' I A "

asocundu-se cu 0 aparenta franchete, Teama de a fi demascat (fear of profundaa acestuigen de' ,,~ung a 0 lll!elegere$1maibeing unmasked) este sursa unui mare ~i intangibil chin sufletesc, cl1psihanalistul asteapta da~xletate.0 aser.neneapersoana crede adeseaAceasta duce, de exemplu, la sentimentul de a nu fi dorit, care In acest SI'confonneaza apeleaza I: a ~aun anu.,mItcomportament, iar daca nu, I . , v I " E I au ocenzura. Aceasta tendl

'nt V A

contextestetotunacusentimentu"mmemnumap acecumsunt, ste IIzua descrisacaproiectiea S I '" , ,a este IIImoduna din principalele surse de exclusivitate ~ide Insingurare. /lCeCHpacientului i se sp~ne ">,~~raeu. Ul as~pra pSlhanalistului, De

Teama de a fl demascat este cu atat mai mare cu cat In trebuinta l'lIiar cerin!ele lui fata de sine~; 1~1pr?lecteaza ~supr~ psihanalistuluide a aparea perfect se indud impulsii sadice. Dadi cineva s-a catiirat

le

,.

' I 'iluccsata interpretareeste lacu onvp~s~a expeOen!elmele, pot spune,nara. aClentul nu I~iproiecteaza pur ~i

- 184 185,

acest tip de padent este In aparenta docil, dar In realitate cauta saobstructioneze orice efort al psihanalistlIlui.

.

KAREN HORNEY

simplu propriile-i cerinte; el are !?iun interes bine definit de a-I privi pe

psihanalist ca pe un capitan care i!?iconduce nava. Fara regulament els-=arsiinti pierdut, ca un vas care se deplaseaza fara dirma. Astfel, nueste vorba numal de faptul ca ii este teama sa nu fie dat de gol, ci !?ide

faptul disecuritatea sa este atat de inradacinata in supunerea sa fata delegi !?ifata de ceea ce se a!?teapta de la dansul incat nici n-ar !?ticum saactioneze fara acestea.

Odata, pe dnd incercam sa conving 0 pacienta ca nu eu eramaceea care a!?tepta ca ea sa sacrifice totul pe altarul psihanalizei, ci,dintr-un anumit motiv , ea insa!?i facuse acea presupunere, pacienta s-a

infuriat pe mine !?imi-a spus ca mai degraba Ie-a!?distribui pacientilor

prospecte in care sa Ie arat cum sa se comporte la psihanaliza.Discutasem eu ea despre faptul ca nu mai avea initiativa (cum ar1Hauvisele ei) ~inid dorinte proprii, a~a incat nu mai putea fi ea insa~i. Chiardad ideea de a fi ea insa~i Ii aparea drept ceva ce dorea mai mult decatorice in viata, in noaptea care a urmat a avut un vis anxios: venea un

torent ~i ii punea in perkol caietele cu insemnari. Acele caietesimbolizau pentfll ea perfectiunea. A Ie tine la zi ~i irepro~abil era

pentru dansa 0 chestiune de viata ~i de moarte. Semnificatia visului;dad. sunt eu insroni, daca dau drumul sentimentelor mele (torentul),

atunci imi periclitez fatada de fiinta perfecta.Inc1inam sa credem in mod naiv - cum a crezut pacienta noastra

- d este absolut dezirabil sa tlm noi in~ine. Este, in mod cert, un lucrubun. Dar daca securitatea intregii vieti a unei persoane a fost bazata pe

faptul de a nu fi ea insa~i, atunci este ingrozitor sa descoperi ca inspatele fatadei se afla 0 fiinta omeneasdi. Este imposibil sa fii inacela~itimp marioneta ~ifiinta omeneasca plina de spontaneitate. Numai dupadepa~irea anxietatiiprovocate de aceasta discrepanta i~i poate gasi omul

. securitatea care consta in restabilitatea in el insu~i a centrului degravitatie.

Punctul de vedere prezentat aid amnca 0 lumina diferita asupra

dinamicii refularii, atat in ceea ce prive~te forta care refuleaza cat ~ifactorii care sunt refulati. Freud presupune di, in afara de teama deoameni ca atare,tea.ma de "Supraeu" este forta care duce la refulare.Personal cred ca acesta reprezentare privind factorii refulatori este prea

ingusta. Orice impulsie, trebuinta sau sentiment poate fi refulat dacapune in pericol alta impulsie, trebuinta sau sentiment de important1ivitala pentru individ. 0 ambitie distrugatoare poate fi refulaHi din cauza

186

J

DIRECTII NO! IN PSIHANALIZA

necesWitii de a pastra 0 fatada de om altruist. Dar 0 ambitiedistrugatoare mai poate fi refulata !?idin cauza ca, din motive de

securitate, individul trebuie sa depinda de altii intr-o manieramasochista. "Supraeul", oricum ar fi el inteles, este relevant inprovocarea refularii, insa, potrivit vederilor mele, nu este decat unfactor important printre altiil6.

Cat prive~te acea putere a "Supraeului", care il face capabil saprovoace refulari, Freud 0 atribuie in principal instinctului deautodistrugere. Dupa piirerea mea, fenomenul este atat de putemic pecat este pentru ca e1 constituie un puternic meterez contra anxietatiifundamentale. De aceea, ca ~i alte tendinte nevrotice, el trebuiementinut cu orice pret.

Freud crede di impulsiile instinctuale sunt acelea care, din cauza

caracterului lor antisocial, sucomba prin refularea de catre "Supraeu"., Daca,de dragul claritapi, ar fi sa ma exprim in termeni de morala naiva,

a~ spune di, in concepti a lui Freud, ceea ce este refulat este raul,

demonicul din om. Aceasta conceptie contine, fara indoiaHi, una dincele mai remarcabile descoperiri ale lui Freud. A~ incerca, insa, 0[ormulare mai flexibila: ceea ce este refulat depinde de genul de fatadape care individul se vede obligat sa 0 prezinte; orice nu se potrive~te cufatada este refulat. Cineva, de exemplu, se poate complace in ganduri~i actiuni obscene sau poate avea intentii asasine fata de multi oameni,dal' i~i refuleaza astfel de ganduri ~i dorinte, spre binele sau personal.Amendamentul pe care il propun in formulare nu are totu~i 0 mareimportanta practica. Fatada va coincide, in linii mari, cu ceea ce seconsidera a fi "bine" , iar ceea ce este refulat in numele ei va coincide

de cele mai multe ori cu ceea ce se considera a fi "diu" sau "inferior".

Exista, insa, ~i 0 deosebire mai semnificativa in ceea ce prive~tel'actorii refulati. Pe scurt, necesitatea de apastra 0 anumita fatada ducenu numai la refularea a ceea ce este "rau", antisocial, egocentric,"instinctual", ci ~ila refularea a ceea ce este cel mai valoros, a celor mai

vii factori din fiinta umana, cum ar fi dorintele spontane, sentimentelespontane, judecata personala ~i altele de acest fel. Freud a constatat

faptul, dar nu i-a descoperit semnificatia. El a observat, de exemplu, caoamenii i~i pot reprima nu numai lacomia, ci ~i dorintele lor legitime.Dar el a explicat faptul aratand ca nu sta in putera noastra sa delimitfunexlcnsia refularii: pe dind ceea ce era sortit refularii era doar lacomia,

187

.

.1'1'

:1

I

r

KAREN HORNEY

dorintele legitime sunt ~i ele antrenate de curent. Desigur, acest lucru

se poate intampla; dar exista, de asemenea, 0 refulare a calitatiliorvaloroase ca atare. Ele trebuie refulate, pentru ca altfel ar primejdui

aspectuJ fatadei.Astfel, pc scurt, trebuin~a nevroticului de a aparea ca perfeqiunea

intruchipata 11conduce la refularea, in primul rand, a orice nu sepotrivqtc cu fatada sa particulara ~i, in al doilea rand, a Ofice ar faceimposibil ca el sa pastreze acea fatada.

A vand in vedere consecintele dureroase generate de trebuinta de

a aparea perfect, este de neinteles de ce Freud considera ca "Supraeul"este in esen~a 0 agentie anti-Eu. Potrivit conceptiei mele, ceca ce parea fi 0 agresiune impotriva Eului este un rezultat inevitabil, atata vremecat individul simte ca imperativa trebuinta de a fi infailibil.

Ij

.i

Freud considera ca "Supraeul" este reprezentantul interior alcerin~elormorale ~iin special al interdictiilor dictate de moraUl.Astfel,Freud se crede increptatit sa emita generalizarea ca "Supraeul" este inesenta identic cu fenomenele de con~tiinta normale ~icu idealurile,numai ca este mai exigent decat acestea. Potrivit conceptiei lui Freud,ambele sunt in esenta 0 descarcare a cruzimii impotriva Eului17.

In pofida interpretarilor diferite date de mine, inca mai ramanuncle similaritati intre morala ~i trebuinta nevroticului de a apareaperfect. Este adevarat ca standardele morale ale multor persoane nuinseamna altceva decat pastrarea aparentei de moralitate. Dar ar fi 0afirmatie dogmatica, neconforma cu faptele, sa spunem ca normelemorale in generalnu suntnimicaltceva decat lucrul acesta.Lasand de-oparte intricatiile filosofice ale definitiei idealului, se poate spune caidealurile reprezinta standardele de simtire ~i de comportare pc careindividul insu~iIe recunoa~teca valabile ~iobligatorii pentru el. Ele nusunt straine Eului, ci parte integranta a sa. "Supraeul" nu are decat 0asemanare superficiala cu ele. Nu ar fi intrutotul corect sa spunem cacon~inutul trebuintei de a parea perfect coincide numai in chipincidental cu valorile morale aprobate pe plan social: telurileperfectioniste nu ~i-arindeplini variatele lor functii daca nu ar coincidecu standardele in vigoare in societate. Dar ele nu fac decat samaimutareasca normele morale. Ele sunt, ca sa zicem a~a, 0contrafacere a valorilor morale.

188

DlRECTH NOI IN PSIHANALIZA

Telurile pseudomorale, departe de a fi identice cu normele ~iidealurile morale, Ie impiedica pc acestea din urma sa se dezvohe. Tipulde individ despre care am discutat ~i-a adoptat standardele sub

presiunca fricii ~i de dragullini~tii. Elli se conformeaza in mod formal,

dar manifesta 0 opozitie interioara. El este, de exemplu,.in aparentaprietenos cu oamenii, insa in incon~tientul sau simte aceata atitudine ca

pe 0 obliga~ie impovaratoare. Numai dupa ce dispozitia sa binevoitoare~i-a pierdut caracterul compulsiv, poate el sa vada daca eventual i-arplacea sa fie prietenos cu ceilal~i.

Este adevarat ca in trebuin~a nevrotica de perfectiune suntimplicate probleme morale, dar ele nu sunt acelea cu care pacientul inaparen~a se lupta ~inici acelea pe care el pretinde ca Ie are. Problemelemorale reale sunt nesinceritatea, arogan~a ~icruzimea rafinata, care suntinseparabile de acea structura de caracter pe care am descris-o.Pacientul nu este raspunzator de aceste trasaturi, la a caror dezvoltarepur ~i simplu a asistat. Dar in psihanalizare el are de-a face cu ele nu

pentru ca este treaba psihanalistului sa-i pefec~ioneze etica, ci pentru ca

are de suferit de pe urma lor: ele impiedica bunele rela~ii cu semenii ~ieu sine insu~i ~i obstruc~ioneaza dezvoltarea sa optima. De~i acestaparte a demersului psihanalitic este deosebit de dureroasa ~i detulburatoare pentru pacient, este totodata aceea care ii poate oferi

maxima alinare. William James a spus ca a renunta la preten~ii este 0dcspovarare la fel de binecuvantata ca in cazul in care le-ai fi satisfacut;judecand dupa cele observate in psihanaliza, despovararea rezultata dinrcnuntare pare sa fie mai mare decat cea rezuhata din satisfacere.

NOTE

.]I

1 "shoulds" and "musts", In textul original. (Nota trad.)2" willy-nilly", In textul original. (Nota trad.)3 Sigmund Freud, The Ego and the Id (1935).4 Ibidem.

5 "there i.5something fj.5hy about the moral pursuits", In textul original.(Nota trad.)

6 Franz Alexander, Psychoanalysis of the Total Personality (1935).7 Cea mai faimoasa expresie a deosebirii dintre Indeplinirea formal a a

1\111,111~i Indeplinirea ei din toata inima este prima epistola a apostolului Pavel

189

.

"

In

"

IL

. "', ,

, t t'" A ,1\1 '1,/, '". . \ ,.'D (' / t1 / !,.j t I /i~I ~ Coperta: VENIAMIN & VENIAMIN

1

;}I

ISBN 973-96989-4-8

KAREN HORNEY

DIRECm NOI,IN

'"

PSIHANALIZA

Traducere, studiu introductiv si note dedr. LEONARD GAVRIiIU

-.'" -... ~'" ~

1:1.'" ~O"\

m ~ '" =0"\1).-:::~~N..0_('1)~ ~'~~LO.i'~'~ ~~rotS ~o~ ~

~

,~I 1

I II

I

--

I

BiBL"TEC~C

_tJI'flv; ~Slr' ..~ f.t"tI$!)'tt!,.

.J2~22ZF-'i_.J&

univors cnclclopedic1995