198296052 Edgar Cayce Profetul Adormit

7/24/2019 198296052 Edgar Cayce Profetul Adormit

1/11

Edgar Cayce Profetul adormit, cel mai misterios om

din lume

Mai putin cunoscut in Romania decit Nostradamus, printre occidentali Edgar Cayce are

faima unui mare profet, interesul pentru ideile sale fiind ilustrat de cele peste 300 de cartidespre el, scrise in cei 58 de ani care au trecut de la moartea sa. Personaj controersat,in!estrat cu certe capacitati paranormale, Cayce a fost asaltat de"a lungul ietii sale demii si mii de cereri de ajutor pentru cele mai ariate pro#leme, el fiind rind pe rindindecator, sfatuitor in afaceri, cunoscator al trecutului, dar si al iitorului.Presa remii il numea $cel mai misterios om din lume%. &ucrurile spuse de el in transasint si asta!i studiate cu atentie de cei care doresc sa desluseasca misterele trecutuluiomenirii si de cei, mult mai numerosi, care se gindesc cu infrigurare la sfirsitul lumii.'paritia misterioasa

Nascut in apropiere de (op)insille, statul american *entuc)y, pe +8 martie +8, Edgar

Cayce a aut o copilarie cit se poate de normala. Pe la sase"sapte ani, el a inceput sa lespuna parintilor ca are un fel de i!iuni si sta de or#a cu rude decedate recent, darnimeni nu i"a dat atentie, aceste idei fiind puse pe seama unei imaginatii prea #ogate.Copilul se cufunda atunci in studierea -i#liei pe care o citeste din scoarta"n scoarta demai multe ori.

&a irsta de +3 ani, Cayce are o i!iune care ii a marca toata iata. 'tunci, i"a aparut ofemeie foarte frumoasa care l"a intre#at ce isi doreste cel mai mult in iata. 'dolescentula raspuns ca ar rea sa"i ajute pe ceilalti, in special pe copiii #olnai, ceea ce s"a siintimplat, insa mult mai tir!iu. Efectul imediat al misterioasei aparitii a fost acela caEdgar nu a mai fost niciodata neoit sa"si #ata capul cu lectiile, doar dormea cu capul pe

carti si a doua !i stia totul Cu timpul insa acest dar s"a estompat.'utoindecare su# /ipno!a

Primele manifestari ale puterilor sale etraordinare apar a#ia pe la 13 de ani, intr"uncontet tragic, tinarul Cayce fiind afectat de o laringita seera, din pricina careia el isipierde ocea. 2ituatia era atit de dramatica, incit el renunta la munca de comis"oiajor,deenind fotograf, meserie in care nu era neoie sa or#easca. &a sugestia unui epert dinNe 4or), tinarul a fost /ipnoti!at si intre#at cum poate fi indecata #oala de caresufera,

2pre surprinderea tuturor, Cayce a eplicat ca afectiunea e de natura psi/ica, singurasolutie pentru indecare fiind determinarea organismului sa creasca presiunea sangina in!ona gitului. Pielea de pe git a deenit de culoare rosu"aprins si era foarte calda, apoi si"areenit la normal. Cind s"a tre!it, Cayce putea or#i perfect normal. n #iografiile sale,!iua de 3+ martie +60+, data autoindecarii sale, este mentionata drept $prima citirepsi/ica%, termen folosit pentru a desemna tot ceea ce el a spus in transa.


2/11

Perioada care a urmat a fost una dificila pentru Cayce, sfisiat intre dorinta de a duce oiata linistita alaturi de cea pe care o iu#ea si cererile celor din jur de a"si folosi cumastrania putere. &a acea reme, nici el nu intelegea mare lucru, neaind cunostinte nicidespre fenomenele paranormale, nici de medicina.

Practic, Cayce nu aea neoie de /ipno!a, el fiind in stare sa intre singur in transa,intin!indu"se pe canapea, cu miinile pe piept, intr"un somn aparent, de unde si porecla de$Profetul adormit%. n aceasta stare, el raspundea la intre#ari si oferea solutii la toatepro#lemele. Cele mai multe dintre acestea au fost notate de o stenografa special angajata,astfel ca s"au pastrat peste +7.000 de $citiri% ale lui Cayce, care au fost transpuse recentpe C"uri.

9aima de indecator a lui Cayce crestea de la o !i la alta, astfel ca in +60 el ajungeajutorul unui doctor, impresionat de talentul sau etraordinar de a diagnostica maladii.Poestea a ajuns si in paginile cotidianului $Ne 4or) :imes%, care pe 6 octom#rie +6+0a pu#licat un amplu articol intitulat $;n analfa#et deine doctor su# /ipno!a%, titlu

oarecum nedrept fata de Cayce, care facuse totusi cea scoala.esi era deja renumit ca indecator, el nu reuseste in +6++ sa"si sale!e unul dintre#aieti, loit de tuse conulsia. e fapt, Cayce nu s"a gindit sa"i citeasca propriului saucopil decit atunci cind medicii s"au dat #atuti, insa a aflat ca e prea tir!iu si nu mai enimic de facut. Citea luni mai tir!iu, doctorii i"au spus ca si sotia sa, =2int ca un punct mititel, in afara trupuluimeu fi!ic, care !ace inert in fata mea. ntunericul ma copleseste si am o sen!atie desinguratate ingro!itoare. eodata, o#ser o ra!a al#a de lumina si stiu ca tre#uie sa ourme!, astfel sint pierdut%. ;rmind drumul indicat de ra!a, Cayce parcurge mai multenieluri, dintre care primele sint inspaimintatoare, populate cu =forme grotesti si ori#ile,cum numai in cosmaruri intilnesti%. Cea mai sus, apar =siluete de oameni deformati,aind cite o parte a corpului nefiresc de mare%.


3/11

;rmea!a apoi =figuri cenusii ce par acoperite cu glugi%. upa acest periplu de cosmar,aratarile dein tot mai luminoase, iar el trece pe linga un niel pe care se pot distingecontururi de case, !iduri, copaci, insa totul e nemiscat. :reptat, lumea aceasta incremenitaincepe sa prinda iata, apar sunetele, mu!ica si culorile din ce in ce mai stralucitoare.=-rusc, ajung in 'r/ia. Este o sala fara pereti si fara taan, dar imi apare cu claritate

figura unui om #atrin care imi intinde o carte mare, un dosar al persoanei pentru care cauto informatie%.

+63? @ catastrofa pe Pamint

Aricit de ciudat ar parea modul in care Edgar Cayce isi o#tinea informatiile, multe dintreprofetiile sale care prieau iitorul imediat s"au indeplinit. 'stfel, in +617, el a anuntatapropiata cri!a financiara ce aea sa !guduie 2tatele ;nite, sfatuindu"si clientii in cedomenii sa inesteasca. Multi nu l"au luat in seama pe =economistul i!ionar%, tre!indu"se ruinati in urma cra/ului #ursier din +616.

;n deceniu mai tir!iu, cel mai mare profet american aerti!a despre ascensiunea lui(itler, care urma sa ramina la putere =pina ce a fi inlaturat din interior sau printr"unra!#oi etern%. ;na dintre cele mai cele#re profetii ale sale, din fe#ruarie +631, s"aimplinit intocmai, cu pretul unor mari suferinte pentru umanitate. =A mare catastrofa aeni peste lume in +63? si se a manifesta prin destramarea unor mari puteri care acumeista ca actori in afacerile lumii%. El a prea!ut corect amploarea ra!#oiului, care aatinge asemenea proportii incit =a umple de groa!a toata Europa si 'sia%.

n ceea ce prieste iitorul 2tatelor ;nite, in +636, Edgar Cayce a or#it despre moartea adoi presedinti in functie si despre tul#urarile sociale ce or afecta tara. Rooseelt adecedat in +675, iar in noiem#rie +6?3 *ennedy era asasinat, tocmai in momentul

aparitiei miscarii pentru drepturile ciile care isi a pune amprenta pe anii urmatori.Cayce a prea!ut totodata independenta ndiei si crearea statului srael.

'rmag/edonul a inceput

Ca un profet ce se respecta, Edgar Cayce aea si el propria teorie despre sfirsitul lumii.'stfel el spunea ca =-atalia 'rmag/edonului% a incepe in +666, numai ca nu se amanifesta ca un ra!#oi pe Pamint, asa cum isi inc/ipuie foarte multi. e fapt, a fi o luptaspirituala intre =fortele superioare ale lumii% si =fortele inferioare ale intunericului%,inclestare ce a dura +.000 de ani. 2copul acestei #atalii este acela de a impiedicasufletele din tarimurile inferioare ale ietii de apoi sa se reincarne!e si sa ajunga pe

pamint. n acest rastimp, doar sufletele =luminate% se or putea reincarna. &umea acunoaste +.000 de ani de pace si iluminare, la capatul carora se a instaura Raiul pePamint, in care c/iar si sufletele inferioare or putea accede, reincarnarea fiindu"le insfirsit permisa si lor.

ntr"o alta =citire%, se pomeneste anul +668 ca data a celei de"a doua eniri a lui isus(ristos. Potriit cercetatorilor profetiilor lui Cayce, mentionarea acestei date se pretea!aconstruirii unei paralele cu un catren al lui Nostradamus, care afirma ca in +666 a eni


4/11

pe pamint =Marele Rege al :erorii%, termen ce il desemnea!a, dupa unii, pe 2atana, iar,dupa alte interpretari, pe isus (ristos, =teroarea% nefiind altcea decit Budecata de 'poi.

2cepticii spun ca momentul a trecut si, deci, profetii s"au inselat. 'deptii lui Cayceafirma insa ca este foarte posi#il ca si cea de"a doua enire sa se produca la fel ca prima,

astfel ca anul pre!is de el sa fie cel al nasterii sale pe Pamint. 'sa se eplica, spun ei, sidiscrepanta dintre cele doua date, +668 marcind conceperea noului isus, iar +666nasterea sa. :eoria pare cam greu de cre!ut, dar deceniile urmatoare or arata cine aredreptate.

'merica a ajunge su# ape

upa cum spune Cayce, #atalia 'rmag/edonului a fi mai greu de o#serat pentruoameni, cel putin in stadiul initial. n sc/im#, omenirea a fi martora unor catastrofeterestre mai mult decit eidente, soldate cu distrugerea unor intinse portiuni ale 2tatelor;nite. 2e a inregistra o intensificare a actiitatii ulcanice, dupa care or urma

cutremure deastatoare. 'lt gen de sc/im#ari, cau!ate poate de sc/im#area poluluimagnetic al Pamintului pre!isa de i!ionarul american, or afecta practic intreg Pamintul.

nteresant de mentionat faptul ca i!ionarul american a or#it despre sc/im#arileclimatice cu !eci de ani inainte ca oamenii de stiinta sa a#orde!e aceasta pro#lema. =Ceeace este asta!i linia de coasta a multor tari a deeni fundul oceanului. C/iar si multecimpuri de lupta ale pre!entului or deeni oceane, mari, golfuri%. Efectele glo#ale alecataclismelor iitoare sint descrise astfel> =Pamintul se a crapa in estul 'mericii. Amare parte a Baponiei tre#uie sa se scufunde. Partea nordica a Europei se a sc/im#a intr"o clipita%.

Edgar Cayce a poestit ca intr"una dintre calatoriile sale a aflat ca se e reincarna in 1+00in Ne#ras)a si a a!ut cum a arata lumea la acea data. Mare parte din teritoriul americanse a afla su# apa, iar =Ne 4or)"ul a fi distrus fie de ra!#oi, fie de un mare cutremur%.

'l treilea ra!#oi mondial

n stenogramele citirilor lui Edgar Cayce se gasesc referiri si la un posi#il al treilea ra!#oimondial. 'stfel, el a or#it despre luptele ce or i!#ucni in dierse !one ale lumii, printrecare =&i#ia, Egipt, 'n)ara, 2iria, prin strimtorile din aria de deasupra 'ustraliei, inAceanul ndian si in


5/11

necontenit informatii despre soarta rudelor plecate pe front, la + ianuarie +675 Cayce si"aanuntat propria moarte. Pe un ton lipsit de dramatism, el le"a spus celor din jur ca pestepatru !ile a fi ingropat. Profetia s"a doedit cit se poate de precisa. Edgar Cayce a muritpe 3 ianuarie, fiind condus pe ultimul drum doua !ile mai tir!iu.

'tlantida regasita

Prei!iunile lui Cayce s"au doedit de o preci!ie uluitoare si in domeniul ar/eologiei,estind, spre eemplu, descoperirea manuscriselor de la Marea Moarta, din +678, cu !eceani mai dereme. e altfel, profetul, care era pasionat de -i#lie, a poestit o multime delucruri despre remea in care a trait isus, in timp ce le descria unor clienti ai sai ietilelor anterioare.

Cayce a or#it, cu mult inaintea oamenilor de stiinta, despre importanta astronomieipentru ec/ii egipteni, eplicind ca monumentele de la Poseida, Ag si'ryan. 'tlantii construisera un fel de cristale uriase, ca un fel de lasere, cu ajutorul caroraproduceau energie. 'cestea aeau sa fie armele cu care, din pura lacomie, atlantii aeausa"si distruga propria lume. Ca urmare a cataclismului produs, 'tlantida s"a scufundat,ultimele portiuni ale sale fiind ing/itite de ape cu !ece mii de ani in urma. A parte dintrelocuitori au aut insa timp sa fuga, sta#ilindu"se in Egipt. n opinia sa, scufundarea'tlantidei coincide cu ceea ce, ulterior, aea sa se numeasca =potopul lui Noe%.

n +63?, Cayce a pre!is ca 'tlantida a reeni la suprafata, iar primele semne se oredea in apropiere de -a/amas, in !ona nsulei -imini. Multi si"au adus aminte deor#ele sale 31 de ani mai tir!iu, cind un pilot american a descoperit in !ona mentionata,la circa o mila de coastele nsulei -imini, la mica adincime, un fel de drum de piatra,parte a unui comple mult mai mare. Ciudata formatiune de pietre este asta!i numit$drumul -imini%, fiind considerata de unii ca o ramasita a ec/ii 'tlantide. Ca mai toatesu#iectele de acest gen, teoria este e/ement contestata de cei care sustin ca 'tlantida s"aaflat in alta parte.

'nticariat"Esoteric

C'4CE, Edgar +8 @ +675, *entuc)y, 2tatele ;niteD. :alentul su de pre!ictor semanifest foarte repede. &a Frsta de 6 ani, dup ce tatl su l"a plmuit pentru c el nureuGise s memore!e ortografia unui cuFnt, s"a dus la culcare cu o migren groa!nic.Cu cartea de gramatic su# cap, a aut un somn agitat. ' doua !i cFnd s"a tre!it, tatl sul"a ascultat. Edgar nu numai c reHinuse lecHia de gramatic, dar cei din jur Gi"au datseama c el Gtia pe de rost conHinutul Intregului manualJ at deci legenda de aur, cci,


6/11

fr s fie analfa#et, In stare normal, clar!torul nostru nu strlucea printr"o GtiinHprea mare. ar In stare de somn /ipnotic, el prea s ai# GtiinHa Innscut.

Cayce sta#ilea diagnostice eacte la distanH Gi prescria remedii eficace. Pentru aceasta Iierau suficiente numele Gi adresa $pacientului%. ar aptitudinile lui nu se limitau la

medicin> el se interesa de ar/eologie Gi de istorie. 'stfel, a declarat c 'tlantida nu esteun mit. ' pre!is pentru anul 1.000 li#ertatea In ;niunea 2oietic Gi egalitatea rasial In2tatele ;nite. ' elucidat eenimentele care au marcat destinul lui sus la Na!aret, Inainteca Mesia s"Gi Inceap iaHa pu#lic. Ki aceasta, cu mult modestie.

Cayce IGi datorea! cele#ritatea #olnailor pe care i"a Ingrijit, dar Gi propagandiGtilor siGi amatorilor de miraculos, care au forHat un pic aderul. 'cesta este motiul pentru careanumiHi parapsi/ologi americani sunt atFt de critici faH de Cayce, cu atFt mai mult cu cFtel nu a fost niciodat eaminat In la#orator de reo comisie competent. e altfel, celorcare s"au aplecat asupra talentului lui de indector li se reproGea! c nu au fcutsuficiente comparaHii Intre diagnosticele lui Gi cele ale medicinei o#iGnuite.

Edgar Cayce reela, de asemenea, iaHa anterioar persoanelor care eneau s"l Intre#e. Lidatorm peste +7.17? $citiri de ieHi%, cum spunea el, Gi de $citiri profetice% numrul estecu atFt mai important cu cFt ele continu s fie anali!ate pe calculator de cFnd au fostinformati!ate In anii ?0. up ce au fost stenografiate, Inregistrate sau microfilmate,multe dintre aceste documente se afl acum fie la -i#lioteca Congresului, la Oas/ington,fie la fundaHia care se consacr ca!ului Edgar Cayce, In irginia -eac/, California.D

Cristalele din 'tlantida Gi :riung/iul -ermudelor

Ln contrast cu mi!eria su#teran a reptilienilor, saurienilor, creaturilor gri, la care ne"am

referit pFn aici, eist unele !one planetare care sunt porHi de i#raHie #enefice cu altelumi astrale, pe unde intr Gi ies conoaiele de nae etraterestre menite s ajuteomenirea In situaHia aceasta In care se afl. A porHiune de pe suprafaHa Aceanului 'tlantic,care este cunoscut ca fiind :riung/iul -ermudelor, este o enigm total Gi nu are preamulte doe!i lsate In istorie. up cum se pare, multe IntFmplri ineplica#ile GidispariHii au aut loc In aceast !on particular. Nici o eplicaHie raHional nu a satisfcutcerinHele oamenilor de stiinH pentru a justifica In Intregime IntFmplrile misterioase careau aut loc In :riung/iul -ermudelor de"a lungul multor sute Gi sute de ani.

;nde este :riung/iul -ermudelorQ MulHi dintre noi cred c :riung/iul -ermudelor estesituat mai mult sau mai puHin In mijlocul Aceanului 'tlantic, care a g!duit odat

'tlantida. Ln timp ce mulHi eminenHi cercettori ai 'tlantidei eprim diferite opinii Gi ideicFt mai precise despre locali!area 'tlantidei, noi am prefera s oferim ceea ce ne"alsat s citim Edgar Cayce, In +631.

$Po!iHiaJ continentului 'tlantidai era Intre


7/11

-a/amas, sunt porHiuni ale aceluiaGi continent, ce pot fi !ute In pre!ent. acprospectarea geologic ar putea fi fcut In aceste locuri In special, sau mai ales Inecintatea


8/11

lumin erde"al#struie. up cercetrile ulterioare, -ron a fost surprins cFt de netedGi lucioas era suprafaHa de piatr a Intregii structuri, cu Im#inrile dintre #locurileindiiduale, aproape de nedesluGit. LnotFnd In jurul cupolei, pe care -ron o credea a fidin lapis la!!uli, a descoperit o intrare Gi a decis s"i eplore!e interiorul. :recFnd printr"un culoar Ingust, -ron a ajuns In final Intr"o mic camer dreptung/iular cu taan

piramidal. ' fost total uimit c aceast camer nu aea alge Gi nici corali crescuHi pe!idurile interioare. Erau complet curate. Ln plus, deGi -ron nu a adus cu el nici olantern, el a putut totuGi s ad tot ce era In Incpere In mod normal. Lncperea era #ineluminat, dar nu de la o surs care s fie i!i#il. 'tenHia lui -ron a fost atras de o tijmetalic dur, de trei Holi In diametru, ce era suspendat Intre Frful camerei Gi o piatrpreHioas roGie cu multe faHete, ascuHit spre Frf. irect su# aceast ergea Gi piatrpreHioas, po!iHionat In mijlocul camerei, era aGe!at o piatr sculptat, placat cu pietrepreHioase pe care erau Inscrisuri scrieriD metalice retuGate cu #ron! colorat. Pe aceastplacare, acolo unde se Imperec/ea! forHa ieHii In sculptur, mFinile, de culoarea#ron!ului, apar Innegrite Gi arse, ca Gi cum ar fi fost epuse la o cldur colosal. SinutIn mFini, patru picioare mai jos de limita de sus a Frfului pietrei preHioase, se afl o sfer

de cristal, cu un diametru de 7 inci J -ron a Incercat s desprid ergeaua Gi piatraroGie, dar nu a reuGit. LntorcFndu"se spre sfera de cristal, a constatat, spre uimirea sa, caceasta s"a desprins uGor din mFinile de #ron! ce o susHineau. Cu sfera de cristal In mFnadreapt a plecat din piramid, fcFnd cale Intoars. Ln timp ce se Indeprta, -ron asimHit o pre!ent ne!ut Gi a au!it o oce ce i"a spus> $neer return% @ s nu te maiIntorci niciodatatorit fricii ca neo#iGnuitul su premiu comoara gsitD s nu"i fieconfiscat de


9/11

au!it oci sau au simHit sen!aHii stranii Gi furnicturi ce Ii Inconjurau este Gi firesc s sepetreac asemenea fenomene In preajma unui crystal acti, mai ales a unei sfere,codat Tcodificat s i#re!e In raport cu alt dimensiuneD NND. 'cul #usolei, cFnd esteplasat lFng sfera de cristal, se InFrte In sensul iners acelor de ceasornic, Gi dup aceeaIncepe s se InFrt In sens contrar, dac este mutat numai cFHia inci. Metalele se

magneti!ea! temporar cFnd in In contact cu sfera. Nu eist nici un eemplu de ca! Incare indecarea s nu fi aut loc doar prin atingerea 2ferei @ toHi cei care au fcut"o, s"auInsntoGit.

Noi putem specula doar de ce a fost creat sfera de cristal Gi care este rolul ei jucat Inpiramida su#acatic descoperit de Ray -ron ac, aGa cum #nuim, aceastsuprafaH a apei a fcut parte din continentul 'tlantidei, atunci ce alte comori Ingropate Iimai aGteapt pe iitorii scafandriQ Posi#ilitHile sunt nesfFrsite. Cercetrile seismografice,fcute In Aceanul 'tlantic, au artat c sunt multe deiaHii Gi contururi ineplica#ile pefundul Aceanului.

&a aceast dat, nici o eplorare serioas nu poate promite s gseasc cu eactitate ceeace este dorit a fi gsit pe fundul oceanului. Pro#a#il c Piamida lui -ron din -a/amasera o parte din 'tlantida. Este sugerat faptul c aceast piramid scufundat atrage,acumulea!, Gi c/iar generea! forme ale energiei cosmice. :ija suspendat are rolul de aconduce energiile accumulate In cupol. 9aHetele cristalului roGu de la captul ei aeaurolul de a concentra Gi proiecta energiile spre sfera de cristal aflat su# el. MFinileInnegrite Gi arse ne arat doe!ile transferului de energii, pro#a#il eli#erarea amplificat aacestor energii, In timp ce sfera de crystal acHiona ca un imens acumulator, dar Gi cainstrument de control al acestor energii.

Ln +633 Edgar Cayce sugera, In dou Inregistrri, c atlanHii deHineu niGte forme speciale

ale energiei atomice Gi forHe radioactie necunoscute omenirii ast!i. Prin aceeaGi formde foc corpurile indii!ilor au fost regenerate prin ardere, prin aplicarea ra!elor de lapiatr cristalD, influenHe care ar fi distructie pentru un organism animal. eci, corpul eraadesea reIntinerit Gi reHinut In aceste Hinuturi pFn la o eentual distrugere, alturFndu"seoamenilor ce fceau rele pe pmFnt sau alturFndu"se lui -elial pentru distrugerea finala acestui pamFnt. Ln acest fel entitatea pierdea puterea Gi i#raHia sa. &a Inceput nu au fostfolosite cu intenHie Gi nici cu scop distructi. Mai tFr!iu au fost folosite pentru ascensiuneGi pentru puterea In sine de ctre unii preoHi dornici de preamrire.

Ki Cayce a continuat> $Pentru a descrie modul de construcHie al pietrei cristaluluiD, noiam gsit c a fost un mare cilindru de sticl cum am denumi noi a!iD modelat In aGamanier pentru ca cupola sau forHa concentrat Intre captul cilindrului Gi #olta InsGiJ'Ga indic Inregistrrile despre moduri asemntoare de construcHie eistente In treilocuri de pe pmFnt, care sunt ast!i> In porHiunea scufundat a 'tlantidei, sauPoseidonia, unde o porHiune a templului poate fi descoperit su# nisipul Gi algele mrii @lFnga ceea ce este cunoscut ca -imini, pe coasta 9loridei al doileaD In scrierile dintemplele Egiptului, unde entitatea a acHionat In cooperare cu alHii cu scopul de a conseraInregistrrile care eneau de pe pamFntul unde au fost pstrate prin transferinformaHional"energeticD Gi al treileaD, Inregistrrile ce au fost duse unde este acum


10/11

4ucatanul, In 'merica, unde aceste pietre despre care se Gtie atFt de puHinD sunt acum, Gicare au fost descoperite In decursul ultimelor luni 10 decem#rie +633D.

A particularitate interesant a informaHiilor de mai sus este referirea la -imini. Ln +6?6paGii au fost conduGi pe fundul Aceanului pentru a descoperi -imini. 'ceasta s"a cre!ut

dintotdeauna c face parte din 'tlantida, cu toate c ea apare ca o mic depresiune sauloc unde au aut loc eplorri QD. ar realitatea nu este c/iar aGa Gi nu Inseamn c#alanHa pro#a#ilitHii este Intoars spre presupunerea c 'tlantida nu a fost dect olegend. 'ceasta, In realitate, este un fapt istoric.

Lntre timp, aariatele cristale de foc atlante or continua, din cFnd In cFnd, s afecte!eaioanele Gi naele care trec prin !ona numit :riung/iul -ermudelor -ermuda:riangleD.

'tlantida

i!ai de misteriosul continent 'tlantida eista multe ipote!e, dar toate acestea nu ar fiincepu niciodata daca nu ar fi eistat relatarile lui Platon, filo!of grec 71"37 i.(rD. ndoua dialoguri ale sale el poesteste urmatoarele> 'tlantida era o insula mult mai maredecat 'sia si &i#ia luate la un loc si s"ar afla dincolo de coloanele lui (ercule pro#a#ilstramtoarea


11/11

de parere ca acest ulcan i!#ucnind ar fi acoperit si scufundat misteriosul continent'tlantida, pentru ca in urma calculelor ulcanologice eplo!ia a fost de 7 ori maiputernica decat cea a ulcanului Cracatoa aflat intre 2umatra si Baa. Cenusa scuipata inurma eplo!iei ar fi putut acoperi anumite portiuni ale insulei cu un strat de 30 de mgrosime.

A alta ipote!a a fost lansata de ulcanologul france! 9ouUue 9erdinand, care a descoperitpe insula :era in Marea Egee un oras ingropat in cenusa ulcanica peste 3000 de ani inurma. 'utorii medieali cosiderau 'tlantida drept un loc real, cunoscand poestea'tlantidei de la geografii ara#i. Ei considerau 'tlantida o insula paradisiacal numitainsula fericitilor, insula celor orase sau insula -rendan si erau toate marcate pe /artilesecolelor V"V. indecatorul si mediumul ameican Edgar Cayce +8"+675D, aprofetit ca continenul 'tlantidei a incepe din nou sa se ridice de su# ape, preci!and c/iarsi locul, in -a/amas in anul +6?8 sau +6?6. A etraordinara coincidenta facea ca pilotiiunei linii aeriene sa fotografie!e in +6?8 siluetele unor constructii in largul acestei insule-imini, din -a/amas iar eplorarile su#marine au scos la ieala pe fundul marii drumuri

pietruite, !iduri ciclopice, piramide si cercuri din pietre. Edgar Cayce credea ca atlantiicontrolau energia 'tomica si cunosteau principiile !#orului si ca ciilatia ar fi fostdistrusa de 3 de!astre nucleare, ultimul in jur de anul +0.000 i.(r.

Madam -laats)y sustinea ca 'tlantida se afla in 'tlanticu de nord si era populate deatlanti foarte rafinati care descindeau din lemurieni ca =a patra rasa originala a omenirii%.

e asemenea alti ocultisti sunt de parere ca atlantii manipulau energia cristalelor si aelementelor naturii folosind te/nologii foarte aansate, #a!ate pe principiile naturii. 2epresupune ca erau finite foarte aansate spiritual, putand comunica telepatic, aand oconstitutie #a!ata pe iu#ire si toleranta mentinandu"si astfel mult timp imperiul spiritual.

198296052 Edgar Cayce Profetul Adormit

Documents

Transcript of 198296052 Edgar Cayce Profetul Adormit